CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul X nr. 7 (241) 15 aprilie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

O echipã de britanicia creat embrioni umano-animali

“ªi timpul este un sfetnic bun”

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, aaþþiillããssaatt îînn aalltt ppllaann aaccuummuullããrriillee ººii eexxppee-rriieennþþeellee ccâ⺺ttiiggaattee llaa ccoommeennzziillee ssuubb-uunniittããþþiilloorr ººii îînn ssttaatteellee mmaajjoorree ddeeuunniittããþþii ((mmaarrii uunniittããþþii)).. AAcceesstteeaa vvãã mmaaiiffoolloosseesscc aaccuumm îînn rroolluull ddee ccoommaannddaannttaall BBaattaalliioonnuulluuii 449955 IInnffaann-tteerriiee??

- Nu m-am gândit nicio-datã cã s-ar putea ajungecomandant de unitate, fãrãsã ai acumulãrile de lacomanda subunitãþii sau din

statul major. A circulat cândva ºibutada potrivit cãreia puteai ficomandant, chiar dacã îþi lipseaupaºii mici. M-am convins cã era doaro glumã ºi atât. La comanda uneiunitãþi de tip batalion, ai nevoie de

observarea câmpului acþio-nal, de ºtiinþa procurãriiinformaþiilor din surse mul-tiple, de reacþie în difuzareaordinelor ºi rapoartelor cugrade ridicate de urgenþe.

((ppaagg.. 66))

SSuummmmiitt-uull NNAATTOO oorrggaanniizzaatt llaa BBuuccuurreeººttii aaffoosstt ººaannssaa RRoommâânniieeii ppeennttrruu aa-ººii ccoonnttuurraa iimmaa-ggiinneeaa ddee ppaarrtteenneerr ººii ddee iimmppoorrttaanntt sspprriijjiinn ppeennttrruummiissiiuunniillee iinntteerrnnaaþþiioonnaallee.. UUnniittããþþiillee,, mmaarriilleeuunniittããþþii ddiinn ssuubboorrddiinneeaa CCoorrppuulluuii 11 AArrmmaattãã TTeerrii-ttoorriiaall „„GGeenneerraall IIooaann CCUULLCCEERR”” aauu ppuuss îînn aappllii-ccaarree ppllaannuurriillee pprroopprriiii îînn vveeddeerreeaaaassiigguurrããrriiii ddeessffã㺺uurrããrriiii îînn ccoonnddiiþþiiiiddee sseeccuurriittaattee aa mmiissiiuunniiii AAlliiaannþþeeii..MMaaii mmuullttee ddeettaaººaammeennttee aauu aassiigguurraattîînn ddiissppoozziittiivveellee ooppeerraattiivvee,, ttiimmpp ddeeaapprrooaappee ttrreeii ssããppttããmmâânnii,, pprrootteeccþþiieeffoorrþþeelloorr aannggrreennaattee îînn ppllaanniiffiiccaarreeaa,,oorrggaanniizzaarreeaa,, ccoooorrddoonnaarreeaa SSuummmmiitt-uulluuii.. CCee aauu îînnsseemmnnaatt cceellee ttrreeii ssããpp-

ttããmmâânnii ddee mmiissiiuunnee pprroo SSuummmmiitt?? DDeemmnniittaattee,, ddiiss-ttiinnccþþiiee pprrooffeessiioonnaallãã ººii îînnccrreeddeerreeaa ccãã eeffoorrttuurriilleelloorr aauu ccrreeaatt uunn ffaarrmmeecc aappaarrttee eevveenniimmeennttuulluuii ddeeaammppllooaarree..

VViiaaþþaa îînn mmaassccãã ººii ppâânnzzããooppaannooll

Subordonaþii locotenentu-lui Nicolae PARASCHIV dinBatalionul 49 Apãrare NBCau intrat în dispozitiv în urmãcu aproape trei sãptãmâni,într-un moment când, luna îºiarunca ciobul pe moºie...

((ppaagg.. 77))

ÎÎnn mmii ss iiuunn ii pprroo SSUUMMMMIITTÎÎnn mmii ss iiuunn ii pprroo SSUUMMMMIITT

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Comentar iuO abordare

a romanului psihologic

Subordonaþii locotenent-colonelului GheorgheSOARE din Batalionul Nave Fluviale al Brigãzii 10Geniu au fost evaluaþi sãptãmâna trecutã, trei zile, laamenajarea unei treceri peste fluviul Dunãrea.

Situaþia tacticã propusã de cãtre ofiþerii din statulmajor al batalionuluiavea ca ipotezã marºulunor unitãþi de armeîntrunite care trebuiau sãajungã dintr-un raionîntr-altul cu efectivele,tehnica ºi armamentulcomplete.

Hãrþi, registre, culori,mape ºi telefoane. Ele suntidentificate pe meselebiroului condus de cãtremaiorul Dan SIMION din Batalionul 495 Infanterie.Dacã vrei sã te opreºti asupra unui document, nu poþiafla prea multe din cauzã cã telefoanele sunã de seînroºesc becurile, iar ordinele vin ca pe toboganul dela Disneyland. Sunt aproape trei zile de când cei deaici, din punctul nodal, nu au mai ajuns la casele lor.

OO lluuccrraarree ddee llooggiiccãã pprrooppuunneeaaffaappttuull ccãã ppeennttrruu aannaalliizzaa uunneeiippooeezziiii,, îîþþii ttrreebbuuiiee ccuunnooººttiinnþþee ddeeppssiihhoollooggiiee.. DDaaccãã îînncceerrccii ssãã aa-jjuunnggii llaa eevvaalluuaarreeaa rroommaannuulluuii,, îîþþiissuunntt oobblliiggaattoorriiii iinnffoorrmmaaþþiiiillee ddiinniissttoorriiee ººii ssoocciioollooggiiee.. TToott iinntteerree-ssaannttãã aappaarree ººii ssuuggeessttiiaa ccãã oo ppiieessããddee tteeaattrruu ttee ssoolliicciittãã ssãã ssppuuiiddeesspprree eesstteettiiccãã ººii iissttoorriiaa aarrtteelloorr..

Confruntãrile militare la care a trebuit sã par-ticipãm de-a lungul istoriei, ne-au determinat sãapelãm pentru înarmarea oºtirii la surse externe, iarîn unele situaþii chiar sã concepem ºi sã producemtehnicã militarã.

Puþini dintre noi îºi maiaduc aminte cã am produs untun anticar performant, unpistol mitralierã care a riva-lizat cu pistoalele mitralierãgermane ºi italiene din cel de-al doilea rãzboi mondial.

Punctul nodal

Vânãtorul românesc (I)

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Evaluare prin amenajare

- iinntteerrvviiuu rreeaalliizzaatt ccuu llooccootteenneenntt-ccoolloonneelluull DDoorriinneell DDUUIICCAANN,,ccoommaannddaannttuull BBaattaalliioonnuulluuii 449955 IInnffaanntteerriiee ““ªªtteeffaann SSoovveerrtthh”” -

Tat i s e va în toarce cu b ine l a mine!

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Kosovo-Parlamentul de la Priºtina a adoptat primaConstituþie a Kosovo, la aproape douã luni de laproclamarea independenþei acestui teritoriu. “Adop-tând aceastã Constituþie, am pus fundamentele care vorpermite statului Kosovo sã devinã democratic ºi suve-ran”, a declarat preºedintele Parlamentului, Jakup Kras-niqi, într-o reuniune specialã a Parlamentului consacratãConstituþiei. Documentul, care va intra în vigoare pe 15iunie, a fost adoptat în unanimitate de cei 107 deputaþiprezenþi. Constituþia trebuie sã pregãteascã instituþiilekosovare ºi sã îºi asume responsabilitãþile care revin înprezent misiunii ONU ce administreazã Kosovo, din1999. Serbia, susþinutã de Rusia, respinge vehement inde-pendenþa Kosovo, proclamatã pe 17 februarie ºi recunos-cutã de peste 30 de þãri, printre care Statele Unite ºi prin-cipalele þãri UE. Georgia-Ministrul georgian deExterne, David Bakradze, a cerut Moscovei, într-uninterviu, sã renunþe la “stilul care dateazã din RãzboiulRece” în ceea ce priveºte relaþiile cu Tbilisi. “Dinnefericire, Rusia are o abordare demnã de RãzboiulRece. Unii de la Kremlin cred cã ce este bun pentruGeorgia este rãu pentru Rusia. Dacã aceastã abordareprevaleazã în Rusia, va fi dificil sã ne aºteptãm la pro-grese” în relaþiile bilaterale, a subliniat ministrul. El a maispus cã, în pofida fermei opoziþii a Moscovei, Georgia are“toate ºansele” sã devinã candidat oficial la aderarea laNATO, la reuniunea miniºtrilor de externe din Alianþã, îndecembrie. La summitul NATO de la Bucureºti, Georgiaºi Ucraina, republici foste sovietice, nu au reuºit sã obþinãPlanul de acþiune pentru aderare - MAP, pasul decisivspre integrarea în Alianþã, dar liderii din NATO au promiscã, pânã la urmã, Tbilisi ºi Kiev vor adera. Turcia-Turcia ºi Ungaria sunt hotãrâte sã finalizeze în cel maiscurt timp posibil proiectul european Nabucco, con-ductã ce ar fi o alternativã la reþeaua de distribuþie deþi-nutã de Gazprom, a declarat ministrul turc al energiei,Hilmi Guler, la finalul unei vizite în Ungaria. “Am avutconvorbiri fructuoase privind angajamentul nostru pen-tru Nabucco ºi vom finaliza proiectul pe cât de repedeposibil”, a declarat ministrul turc la încheierea vizitei salela Budapesta. “Cât despre resursele de gaz pe care le vomfolosi pentru Nabucco, se evalueazã diverse alternative,suntem deschiºi oricãrei alternative, iar posibilitatea cagazul sã provinã din Iran este ºi ea luatã în considerare”,a mai spus ºeful diplomaþiei turce. Construcþia gazoductu-lui european ce ar urma sã tranziteze ºi România este pro-gramatã sã înceapã în 2010, din consorþiu fãcând partegrupul german RWE, OMV (Austria), MOL (Ungaria),Botaº (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) ºi Transgaz (Româ-nia). Proiectul este promovat de cãtre Comisia Europeanãîn încercarea de a reduce dependenþa UE de importurilede gaz din Rusia, mai ales, ca urmare a crizei gazelor din-tre Rusia ºi Ucraina, în ianuarie 2006. Costurile sunt înprezent estimate la 5 milioane de euro.

Serbia-ONU a avertizat Serbia sã nu organizeze înluna mai alegeri locale în Kosovo, care ºi-a declaratindependenþa pe 17 februarie, precizând cã rezul-tatele nu vor fi considerate valide. Organizareaalegerilor în Kosovo “ar încãlca Rezoluþia 1244 ºi nu voravea validitate legalã”, a declarat un purtãtor de cuvânt almisiunii ONU, care administreazã Kosovo dupãretragerea forþelor sârbe, în urma bombardamentelorNATO din 1999. Serbia va organiza alegeri parlamentareºi locale pe 11 mai ºi intenþioneazã sã deschidã secþii devot ºi în Kosovo, fosta sa provincie, care ºi-a declaratindependenþa pe 17 februarie. Etnicii albanezi reprezintã90% din cei douã milioane de locuitori din Kosovo.Susþinuþi de Rusia, Serbia ºi cei 120.000 de sârbi rãmaºiîn Kosovo resping independenþa. Misiunea ONU în Koso-vo (MINUK) a anunþat cã nu se opune ca sârbii din Koso-vo sã voteze la alegerile parlamentare, aºa cum au fãcut ºiînainte, dar liderii albanezi din teritoriu susþin cã scruti-nele locale reprezintã o ameninþare faþã de suveranitateanoului stat. Poliþia ONU ºi forþa NATO de menþinere apãcii vor întâmpina dificultãþi în a-i împiedica pe sârbi sãvoteze în alegerile locale, fãrã a recurge la forþã. Serbia apierdut controlul asupra Kosovo în 1999, când bombarda-mentele NATO au determinat forþele sârbe sã punã capãtcrimelor ºi epurãrii etnice a albanezilor, dupã un rãzboicare a durat doi ani. Serbia consolideazã în prezent o reþeade structuri paralele pentru sârbii din Kosovo, îndemnân-du-i sã boicoteze noul stat.

(F.C.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00222277

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 7/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Garnizoana Focºani a fost sãp-tãmâna trecutã sediul pregãtirii ofiþe-rilor cu tradiþiile militare ºi educaþiacivicã din marile unitãþi, unitãþile ºistructurile subordonate MinisteruluiApãrãrii.

Colonelul David MOLDOVAN,ºeful secþiei Tradiþii Militare din Sta-tul Major General a dezvoltat o mul-titudine de proiecte care au în esenþãrevigorarea misiunilor în domeniuleducaþiei civice ºi tradiþiilor militare.Participanþii la convocare au expus,au evidenþiat ºi au concluzionat fap-tul cã tradiþiile Armatei Românieisunt ºansele pentru viitorul nostru ºivirtuþile celor tari. Pragmatismul decare au dat dovadã, atât organizatorii,cât ºi participanþii confirmã certi-tudinea cunoaºterii domeniului ºi pre-ocupãrile susþinute pentru evi-

denþierea unor experienþe mereu înascensiune. S-au stabilit liniilemetodice pentru desfãºurarea ceremo-nialelor militare în garnizoanele þãrii,pentru întocmirea cu inteligenþã a

documentaþiei referitoare la sãrbã-torirea zilelor unor mari unitãþi ºiunitãþi, pentru intervenþia în ceea ce

priveºte acordarea de semne ºi sim-boluri participanþilor la misiunileinternaþionale. Iniþiativa conducãtoru-lui activitãþii, colonelul DavidMOLDOVAN, de a crea câþiva para-

metri de imagine instituþionalã, s-aacordat pe registrele afective alesubordonaþilor din teritoriu.

Tradiþiile militare ºi educaþiacivicã reprezintã, alãturi de relaþiilepublice, de acþiunile psihologice ºioperaþiile informaþionale, „piatraunghiularã” a acþiunilor militare, aredefinirii personalitãþii unei insti-tuþii în care pacea, vitejia ºi adevãrulsunt semnificaþii dãltuite pe placaperenitãþii istoriei naþionale ºi uni-versale.

Locotenent-colonel Roberto DUMITRIU

Cronicile deistorie mili-tarã naþionalã

vorbesc despre înfi-inþarea la 1 aprilie 1883a Diviziei 1 Infanterie,o mare unitate de tip tactic, ale cãreitradiþii le poartã astãzi cu virtuteBrigada 2 InfanterieUºoarã „Rovine”.Dinamica acþiunilormilitare ºi-a pusamprenta pe transfor-mãrile de ordin ope-raþional ºi structural,aºa încât, notificãrilepentru marea unitateau fost cele de Divizia2 Mecanizatã în 1961,în 1969, Divizia 2Mecanizatã „MihaiViteazu”, iar din1994, Divizia 2Mecanizatã a devenitBrigada 26 Mecaniza-

tã. Primul rãzboi mondial este simþitde ofiþerii, subofiþerii ºi soldaþiiDiviziei 2 Infanterie în luptele de la

Crivodia – Meriºoride pe frontul dinDobrogea. Faptelede arme ºi jertfeleinfanteriºtilor dinmarea unitate nefac sã rãsfoim cuemoþie albumulamintirilor ºi sãlãsãm cu pioºenielacrimi la cãpãtâiulcelor care îºi odih-nesc sufletele încimitirele patriei.Al doilea rãzboimondial a gãsit

c o m a n d a m e n t u lDiviziei 2 Infanterie ºimarile unitãþi din sub-ordine în zona Focºani.Campania din 1941 afost drumul de jertfã ºi

glorii pentru infanteriºtii din cetateavoievodului Mihai. Ordinul de zi 240din 1943 spunea cã aceºti ostaºi auarãtat prin curajul ºi biruinþa lor cã„au fost viteji ºi bravi”.

Unitãþile din subordinea Brigãzii 2Infanterie Uºoarã „Rovine”, denumireprimitã în anul 2006, au fost multipli-catoarele de imagine a României încele peste douãsprezece misiuni inter-naþionale. Pentru ºcoala lor de uma-nism, pentru voinþa lor de a fi contem-porani viitorului, le pictãm cu penelulmetaforelor explicite portretul de vi-teji ºi bravi într-o cetate a mãreþieimorale ºi a demnitãþii profesionale.

MaiorOliver ANGHEL

AAuu ffoosstt vviitteejjii ººii bbrraavvii 112255 ddee aannii

Subordonaþii locotenent-colonelului Gheorghe SOAREdin Batalionul Nave Fluviale al Brigãzii 10 Geniu au fostevaluaþi sãptãmâna trecutã, trei zile, la amenajarea uneitreceri peste fluviul Dunãrea.

Situaþia tacticã propusã de cãtre ofiþerii din statul majoral batalionului avea ca ipotezã marºul unor unitãþi dearme întrunite care trebuiau sã ajungã dintr-un raionîntr-altul cu efectivele, tehnica ºi armamentul complete.

Tehnica planificatã pentru misiune a fost stabilitã decãtre ofiþerii evaluatori ºi s-a identificat prin BAC-ul tipCatamaran ºi CAM-ul autopropulsat de 240 tone forþã.

Titulatura exerciþiului „Evaluarea la nivel pluton(grupuri de nave) pentru amenajarea ºi deservirea unuipunct de trecere” stârneºte interesul oricãrui observator,mai ales, când sesizeazã cã una dintre subunitãþi estecondusã de cãtre maistrul militar Dorinel DRAGOMIR,iar cealaltã de cãtre maistrul militar Sorinel PRECUP,omul care ºi-a omologat patru invenþii profesionale, anultrecut, la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci. Acti-vitatea subordonaþilor cãpitanului Florinel DUBINÃ,comandantul grupului de nave treceri, evaluaþi la etapapluton, a fost una de intensitate, întrucât ºi-a îndeplinitobiectivul, dar i-a antrenat la concepþie, execuþie, ana-lizã ºi interpretare pe toþi ofiþerii ºi subofiþerii din statul

major al batalionului. Vreme de trei zile, în amonte deBrãila, zgomotul de motoare, forþa mecanismelor deacþionare, programul prelungit al echipajelor, emoþiile ºitonele de transpiraþie ale geniºtilor specializaþi pe amena-jãri de treceri s-au strâns în turbionul mulþumirii generaleºi al calificativului de foarte bine obþinut la proba virtuþiiprofesionale.

Maior George CALOIAN

Evaluare prin amenajare

Tradiþiile militare, virtuþile celor tari

Tabãra de varã pentru cercetaºi se va desfãºura înperioada 27 iulie – 3 august 2008, la Academia Navalã„Mircea cel Bãtrân” din Constanþa, a anunþat, ieri, pepagina proprie de Internet (www.mapn.ro/tabara), Mi-nisterul Apãrãrii, prin Direcþia Informare ºi Relaþii Pu-blice.

Activitatea va fi organizatã de Ministerul Apãrãrii înparteneriat cu Autoritatea Naþionalã pentru Tineret ºi Aso-ciaþia Euroatlanticã „Manfred Worner”.

Concursul de selecþie s-a planificat în douã etape. Oprimã etapã (27 februarie – 20 aprilie 2008) va fi pen-tru evaluarea cunoºtinþelor despre Armata României,NATO ºi UE. Forma de verificare va fi prin testele grilãprevãzute cu 15 întrebãri.

A doua etapã va începe la 21 aprilie ºi se va terminala 8 iunie. Vor participa doar cei care au rezolvat cel puþinzece din întrebãrile de la primul test. Juriul va avea misi-unea de a selecta doar echipele care au rãspuns la între-bãrile formulate ºi va întocmi un clasament al celor 21 deechipe calificate. Pentru detalii, paginawww.mapn,ro/tabara va sta la dispoziþia amatorilor.

Va începe tabãracercetaºilor

Procesul de transformare aAlianþei Nord Atlanticecontinuã. NATO are în

proiectele acþionale obiective pentrudislocarea militarilor în zonele – încã –problematice, organizeazã conferinþe ºiseminarii privind combaterea terorismuluiºi a armelor de distrugere în masã ºidesfãºoarã exerciþii ce au drept scop con-solidarea interoperabilitãþii trupelor ºiechipamentelor militare. Reluarea infor-maþiilor cu sensul spre interoperabilitatenu poate fi decât beneficã pentru noi, pen-tru aliaþii noºtri, pentru viitoarele misiuniinternaþionale.

SSãã rreecciittiimm aaggeennddaa mmiissiiuunniilloorr

În luna iunie 2005, s-au organizat decãtre NATO întrevederi cu înalþi oficialidin SUA, Federaþia Rusã, Israel, Republi-ca Cehã, Slovacia, Slovenia, Armenia,Ucraina ºi Irak. Discuþiile s-au concentratasupra unor aspecte precum extindereaISAF – Operaþiunea din Afganistan, înfi-inþarea unui centru de pregãtire ºi educarea forþelor de securitate din Irak, momentulKosovo, operaþiunea antiteroristã ActiveEndeavor din Mediterana ºi sprijinul acor-dat de Alianþã Uniunii Africane în Darfur.

Tot NATO a organizat numeroasecursuri ºi seminarii. Unul dintre acestea,cursul de interoperabilitate din FederaþiaRusã s-a adresat ofiþerilor din cadrulAcademiei Statului Major din Moscova,concentrându-se asupra procedurilor deprim ajutor în cazul incidentelor chimice,biologice, radiologice ºi nucleare.

O altã serie de cursuri a fost organizatãîn Slovenia, în cadrul Planului ConsiliuluiNATO-Rusia de acþiune împotriva teroris-mului. Tema principalã a fost consolidareacapacitãþilor ºi instituþiilor naþionale învederea combaterii terorismului. Lasfârºitul lunii iunie a anului 2005,Bulgaria a gãzduit o conferinþã privindproliferarea armelor de distrugere în masã.

Alte seminarii importante, organizateîn state membre sau partenere ale Alianþei,au abordat teme precum relaþiile civil-mi-litare, doctrina ºi strategia nuclearã, eli-minarea în siguranþã a oxidanþilor utilizaþiîn producerea rachetelor în statele membreale Pactului de la Varºovia, dar ºi noileactivitãþi ºi responsabilitãþi ale NATO.

Tot în iunie, dar la începutul lunii, aavut loc o întâlnire a miniºtrilor Apãrãriidin statele membre. Aceºtia ºi-au reiteratsprijinul pentru Afganistan ºi pentru extin-derea ISAF în vestul þãrii. Astfel, dupãînfiinþarea unei noi Echipe pentru Recon-strucþie Provincialã (PRT), sub comandãlituanianã, NATO a oferit sprijin secu-ritãþii pe 50% din teritoriul statului.Alianþa a asigurat ºi pe parcursulalegerilor parlamentare ºi locale ce au avutloc în septembrie securitatea ºi siguranþa

sufragiilor.La vremea

respectivã, miniºtriiApãrãrii au decismenþinerea lacapacitãþi maxime acelor 17000 de mili-tari ai KFOR, misi-unea de menþinere apãcii aflatã subcomanda NATO.

Oficialii au con-cluzionat, de aseme-nea, asupra nece-sitãþii unor transfor-mãri în cadrulAlianþei privindaspectele ce þin definanþarea operaþi-ilor, logistica,schimbul de infor-maþii sau stabi-lizarea post conflict.

Ce s-a spus despre F.R.NATO?

Referitor la Forþa de Reacþiea NATO, aceasta a întreprins dejamisiuni în Afganistan ºi în cadrulJocurilor Olimpice din 2004.Comanda Forþei a fost predatã deComandamentul Integrat dinNapoli (COMJFC) Comandamen-tului Integrat din Lisabona, pentruo perioadã de un an. Forþa deReacþie a devenit integral ope-raþionalã în anul 2006.

De ce interoperabilitate?

Deºi se vehiculeazã în termi-nologia militarã noþiuni din dome-niul interoperabilitãþii, totuºi apardisonanþe cognitive. Ideea a fostaceea de a opera cu cele mai cunos-cute informaþii ºi de a le include înuzul misiunilor cotidiene.

Plutonier-majorLucian IRIMIA

Sã înþelegem interoperabil i tatea

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008

Pagina 3

Ideea dezvoltãrii subiectului despre forþele statelor membreNATO are douã obiective. Unul se numeºte cunoaºterea propriu-zisã, iar celãlalt poartã semnificaþia folosirii în documentãrile de statmajor de cãtre specialiºti, dar ºi de micii comandanþi de subunitãþi.

Forþa trupelor de uscatStatul Major al Trupelor de Uscat are configuraþia organizatoricã

de maniera Forþelor Operative din cadrul Trupelor de Uscat: 13brigãzi (una blindatã, una de cavalerie, ºase mecanizate, trei alpineºi una de paraºutiºti) ordonate ierarhic în patru comandamente inter-mediare, astfel:

* Comandamentul Forþelor de Proiecþie;* Comandamentul Trupelor Alpine;* Comandamentul 1 al Forþelor de Apãrare;* Comandamentul 2 al Forþelor de Apãrare; * 28 de regimente de suport, independente, subordonate Coman-

damentului de Suport al Forþelor Operative Terestre.Forþele Operative Terestre - OrganizareComandamentul Forþelor Operative Terestre garanteazã

pregãtirea, proiectarea ºi sprijinul forþelor.Comandamentul Forþelor de Proiecþie opereazã în cadrul unei

intervenþii NATO, proiectând forþele ºi exercitând comanda acesto-ra pe un teatru extern.

Comandamentul Trupelor Alpine proiecteazã forþele pentruînlocuirea Comandamentului Forþelor de Proiecþie.

Comandamentul Forþelor de Apãrare asigurã exigenþele opera-tive ºi teritoriul naþional.

Identificarea forþelor* Forþa de Proiecþie: douã comandamente de nivel divizie, patru

brigãzi (BERGSALIERI, GARIBALDI, FOLGORE, FRIULI,TAURINESE), unitãþi de sprijin tactic ºi logistic.

* Forþa de Reacþie: un comandament de nivel divizie, cincibrigãzi (Tc, Mc, cavalerie, dar ºi „BERGSALIERI, GARIBALDI,FRIULI”) care fac parte din Forþa de Proiecþie, unitãþi de sprijin tac-tic ºi logistic.

* Forþa de Prezenþã ºi Supraveghere (cercetare).Trupele de Uscat ale Italiei au în dotare avioane uºoare „cavale-

ria aerului”.Compunere: Forþa de Manevrã R 7 Av cu El de luptã, A-129

AUGUSTA;Forþa de Sprijin: R 1, R 224 Av, Gp 28 El, Gp 26 Escadron;Logistica: 4 RFormare Personal – un Gp cu 3 escadroane.Elementul de bazã este escadronul, constituit în general din ºase

elicoptere.Tehnicã de luptã: Tancuri – Leopard, Centurio, Ariete;Transportoare blindate Dardo M 113, Puma;Tunuri – 105 mm, 155 mm FH-170;Lansatoare de 222 mm MLRS;Aruncãtoare 81 ºi 120 mm;Rachete antitanc dirijate MILAN ºi TOWZB;Rachete antiaeriene TAWK, STINGER;Avioane: SM-1019, DO-228;Elicoptere: de luptã A-129.Vehicule pe roþi: Land Rover Ar-90 de cercetare ºi recunoaºtere,

vehicule din gama FIAT, DUCATO, MINIBUS ºi camioane Lancia.Idei de construire a trupelor de uscat.La baza constituirii trupelor de uscat italiene, stau conceptele de

prevenire activã ºi suficienþã defensivã.Prevenirea activã: este conceptul care prevede participarea per-

manentã a instrumentului militar la politica de securitate naþionalã,pentru prevenirea crizelor ºi apãrarea independenþei ºi intereselornaþionale.

Misiunile de bazã ale Forþelor Terestre sunt:* prezenþã ºi supraveghere;* apãrarea integratã a spaþiului naþional;* apãrarea intereselor externe ale þãrii ºi contribuirea la asigu-

rarea securitãþii naþionale.Suficienþa defensivã este conceptul care prevede menþinerea unei

minime cantitãþi de forþe apte sã permitã descurajarea ºi, în ultimãinstanþã, apãrarea.

Trupele de uscat italiene rãmân în continuare un producãtor deforþe instruite pentru misiunea de descurajare, iar, în ce priveºte con-trolul multinaþional al stãrilor conflictuale din exteriorul graniþelor,un instrument capabil sã dezvolte capacitatea operativã.

Preluare ºi traducere de pe canalul „National Geografic”

Cãpitan ing. Cristian GRÃDINARU

Actua l i tã þ i NATO

FORTZA ITALIA

Seniorul de relaþii publice pentru contingentul dinIrak, maiorul Daniel BURLACU, ne-aa transmis telefonicdespre discursurile oficiale care au avut loc la Bagdad,la sediul Comandamentului Forþei Multinaþionale. Cinea dezvãluit informaþiile oficiale de pe agenda de lucru, încursul sãptãmânii trecute? Nimeni altul decât locþiitorulºefului de stat major pentru operaþiile coaliþiei din Irak,generalul de brigadã Gabriel GABOR.

CCvviinntteettuull ccoonnttiinnggeenntteelloorr

La sfârºitul sãp-tãmânii trecute, locþi-itorul ºefului de statmajor pentru operaþiilecoaliþiei din Irak, gene-ralul de brigadã GabrielGABOR împreunã cu ofi-cialii ComandamentuluiForþei Multinaþionale dinBagdad au primit vizitareprezentanþilor contin-gentelor care aparþin ElSalvadorului, Kazaksta-nului, Poloniei, Georgieiºi Lituaniei.

Motivul vizitei delucru a fost cel care þinede coordonarea ºi con-sultarea constantã a con-tingentelor militare aleþãrilor din cadrul Coa-liþiei, dar ºi de a stabilimecanismele pentru sin-

cronizarea efectelor ºi a unitãþii scopurilor ºi acþi-unilor între forþele Coaliþiei.

Ca parte a Coaliþiei, în prezent, în Irak, sunt 26 destate. Dacã includem în statistici ºi trupele trimise pefiliera NATO ale cãror obiective sunt direcþionatecãtre instruirea forþelor irakiene, în domeniul militar ºiîn cel al securitãþii, numãrul lor se ridicã la 33.

SSpprriijjiinn eessttoonniiaann ppeennttrruu „„IIrraaqqii FFrreeeeddoomm””

Tot la Comandamentul Forþei Multinaþionale din Bag-dad, generalul de brigadã Gabriel GABOR a primit vizitaºefului Apãrãrii din Estonia, generalul-maior AntsLAANEOTS. Discursurile au fost organizate ºi argumen-tate cu mesajele care þin de posibilitãþile reale pentruangajarea în misiunile de sprijin, în viitor, ale forþelorestoniene. Faptul cã la Comandamentul Forþei Multi-naþionale s-au înregistrat vizite de rang înalt nu lasã niciun dubiu în ceea ce priveºte locul, rolul ºi obiectiveleimediate ale operaþiunii „IRAQI FREEDOM”.

SSeemmnnee bbuunnee „„LLuuppiiii”” ddaauuLa operaþiunea „IRAQI FREEDOM”, participã ºi

forþele Batalionului 151 Infanterie „Lupii negri”. Pânã înprezent, dupã zece misiuni de amploare îndeplinite înzona de responsabilitate, moralul militarilor este ridicat.Fiecare acþiune se pregãteºte cu disciplina detaliului ºi nueste eludatã de convergenþa informaþionalã. Preotul, con-fesorul religios, psihologul, confesorul spiritual, ofiþerulde relaþii publice, consilierul de imagine sunt interesaþi caobiectivul unitãþii sã fie atins – SUCCES MARE, CUDEMNITATE ªI ONOARE!”.

Experienþa multora dintre militari în misiunile inter-naþionale este cel mai mare avantaj al contingentului.Deocamdatã, s-au primit ordinele de acþiune ºi câteva dincele fragmentare pentru douã misiuni de patrulare într-unperimetru cu grad ridicat de risc, dar ºi foarte departe debazã. Dupã primele semne, totul este normal.

MaiorDaniel BURLACU

Din I rak , p r i n t e l e fon

Discursuri oficiale la Bagdad

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008Pagina 4

Hãrþi, registre, culori, mape ºi telefoane. Ele suntidentificate pe mesele biroului condus de cãtre maiorulDan SIMION din Batalionul 495 Infanterie. Dacã vrei sãte opreºti asupra unui document, nu poþi afla prea multedin cauzã cã telefoanele sunã de se înroºesc becurile, iarordinele vin ca pe toboganul de la Disneyland. Suntaproape trei zile de când cei de aici, din punctul nodal, nuau mai ajuns la casele lor. Nu le-a impus nimeni regimulcontinuitãþii, dar calculele proprii aratã cã cele peste 25de documente, 100 de situaþii urgente, 14 proiecte de per-spectivã ºi, cel mai important, pregãtirea exerciþiuluipentru luarea deciziei DMx nu se pot realiza decât într-un flux continuu, cu repausuri mici sau chiar deloc. Dece se numeºte punctul nodal? Pentru cã aici sunt centra-lizate creaþiile compartimentelor. Aici, se aflã neonul culumina încãrcatã de fluxul competenþelor, care acoperãmisiunea ineditã a batalionului. De la un birou situat înadâncimea încãperii, o tânãrã echipatã în costumulmozaic de culori se luptã de ceva timp cu douã centra-lizatoare lungi cât calea feratã Bucureºti – Vatra Dornei.A doua destinaþie nu este aleasã întâmplãtor pentru sol-datul voluntar Andra ISACHI, servant la aruncãtorul degrenade AG-9. Dupã finalizarea studiilor la Facultateade Educaþie Fizicã din Suceava, a lucrat o vreme în VatraDornei, ca profesor, apoi ca manager la o firmã deamploare. A considerat cã îi place în armatã. „Ce arputea fi greu aici? Am fãcut baschet de performanþã,deci ºtiu ce înseamnã coeziunea. La examenele de tir ºibox în facultate, am avut cele mai mari note. Chiarm-am concurat ºi m-am luptat cu patru colegi. Pe care,dacã nu ar fi intervenit profesorii, sigur îi lãsam sã semai antreneze la tir, ori sã-ºi mai oblojeascã evidenteleechimoze. Aici, am alergat cu þeava de AG-9 pe panteleabrupte din zonã. Dupã terminarea exerciþiului, amrãmas în picioare. Deocamdatã, nu cred sã existe cevacare sã mã sperie”, dupã care a intrat într-o meditaþiespecific orientalã, cu simpla deosebire cã în loculsupremului era ºeful proiectului, care aduna într-unregistru tot ceea ce dicta Andra.

Locotenentul Sorin LUNGU, deºi este absol-vent al facultãþii militare de educaþie fizicã, totuºise pricepe la acþiunile subunitãþilor mici. „Estepunctual ca un ceasornic, în misiune îl strigau<<Omega>>, ºtie sã reþinã esenþialul, are cultulaltruismului ºi trãieºte cu intensitate tot ceea ceface”, îl creioneazã cu o intenþie de portret coman-dantul unitãþii, locotenent-colonelul DanielDUICAN. Sorin LUNGU nu este obosit, aleargã lasubunitatea care luptã în apãrarea pe poziþii, veri-ficã schemele întocmite de cãtre comandanþii degrupe, îi corecteazã la miºcãrile iniþiale pe cei patruservanþi ai aruncãtorului de calibru 82 mm. De peagenda umplutã pânã la jumãtate, scoate concluziilepentru raportul final. Ce se urmãreºte prin exerciþiulDMx? Mai întâi, conteazã dezvoltarea ºi per-fecþionarea deprinderilor în identificarea factorilorobiectivi. Pe baza lor, este iniþiatã analiza aprioricã,apoi cea prea prioricã. Se cer informaþii suplimenta-re de la ºefii modulelor ºi de la comandanþii sub-unitãþilor aflate în dispozitiv. Dupã aproape patruore de lucru, este definitivatã matricea de analizã postaprioricã. Documentul tipizat pentru formularea ºiînscrierea soluþiei finale capãtã contur. Pe cei din punc-tul nodal, nu-i poþi invidia. Sã-i ajuþi, sã-i stimulezi ºi sãle recunoºti meritele sunt cele mai la îndemânãdeprinderi ºi certitudini de altruism.

VViirraajjee pprriinnttrreejjaallooaannee

Transportoarele blin-date ies pe aleea betonatãdin faþa parcului detehnicã militarã. MaiorulDan SIMION ºi locote-nentul Sorin LUNGUverificã schema exerci-þiului de conducere pecare a întocmit-o fiecaremecanic-conductor. Cuironia recunoscutã dinmisiunea internaþionalã,maiorul SIMION îi pro-pune fiecãrui desenatorcâte un nume de marep i c t o r : G a u g a i n ,Botticelli, Monet. Este unsemn cã educaþia esteticã a celor care vor conducemaºinile blindate pânã seara târziu îl mulþumeºte pe ºefulpunctului nodal. Ajutorul maiorului SIMION, locotenen-tul LUNGU, verificã problemele de învãþat. Rãspundescurt ºi cu talent retoric plutonierul-major Ioan PUICAN.ªtie cã va demonstra arta conducerii peste un podrestrâns, îºi va da silinþa pentru a parca într-un loc nu preadarnic la dimensiuni, va executa ºase viraje printrejaloane, va ieºi pe pistã ºi va executa o deplasare de treikilometri cu vitezã mai mare de 60 km pe orã. Deocam-datã, cei din echipa de mentenanþã spun cã „pacienþiiblindaþi” sunt apþi pentru „forjã” în regim de rezistenþã ºivitezã. Primul transportor care a ieºit în decorul obez dinpricina clorofilei este al plutonierului Adrian ANDREI. Îlsecondeazã fãrã complexe mai tânãrul Marius VOICU.Nu-þi dai seama de jocul celor închiºi în trupul pãsãrii cu

º l e m a f o a n e .Exerseazã otehnicã din misi-une. Aceea de arespecta întocmaiitinerarul de cãtrecel din urmãtransportor, dupãurmele ºidesenele fãcutepe nisip deprimul trans-portor. Ies în evi-denþã sergenþii-majori MariusVOICU ºi IonelSTAN. VOICUeste în primultransportor. Intrãpe un drum carese fãrâmã parcãla prima boabã deploaie. Lasã urme

de aproape trei degete, pe o distanþã de cinci sute demetri. STAN este transpirat pe frunte ca o femeie ce secãzneºte sã-ºi scoatã pruncul la luminã. Se strânge întrelimite. Vede bolidul din faþã. Reduce uºor viteza. Aºteap-tã. Înainteazã. Opreºte. Vrea sã tragã de volan spre dreap-ta, ca sã intre, chipurile, pe porþiunea mai puþin moale.

Dar nu. A fost o iluzie opticã. Terenul din stânga este maisigur. Accelereazã. Mai sunt optzeci de metri ºi... gata!Va intra pe traseul cu podul restrâns. Numai cã, aici, sur-priza s-a nãscut din cenuºã. Podul este mult mai restrâns.Abia dacã intri cu o bicicletã. Opreºte. Observã în sec-toarele din dreapta ºi din stânga. Se simte vlãguit. Îi piereºi zâmbetul. Primeºte apelul prin staþie. „Vino dupãmine”, pe la reperul 2, în dreapta cu 10. Calci pestemovila de lemne. Aºteaptã! Intru eu primul!”. Plu-tonierul-major PUICAN este profesorul celor mici. Acondus în misiune mulþi kilometri, dar în condiþii desprecare nu-i place sã mai vorbeascã. Dupã vreo ºase virajespre stânga, spre dreapta, STAN intrã ºi trece peste pod.Face un dribling ºi opreºte într-o parcare marcatã prinpatru jaloane ºi o panglicã albã. Iese nervos, trece printrecele ºase jaloane ºi se înscrie într-o cursã ca la ºoferiiiadului. Frâneazã, raporteazã prin staþie:

„Am ajuns la 5. Sunt apt pentru urmãtoarea misiune.Recepþie!”. Maiorul SIMION se uitã la ceas. Noteazã înagendã, ridicã privirea ºi îi spune fostului ºofer al iadului„Ca timp, este bine. Ca miºcãri, ai riscat mult. În misi-une, dacã laºi curajul sã-þi domine raþiunea, s-ar puteasã nu mai ajungi la final. ªi ar fi pãcat. Dar, în fine, con-ductor în toatã puterea cuvântului eºti dumneata!”. Pen-tru Ionel STAN ºi Marius VOICU, o zi ºi o noapte auînsemnat mult. Aproape cât o comoarã. O comoarã deînvãþãturã ºi experienþã. Pe care nu o poþi gãsi decât cuîncrederea cã norocul îi ajutã pe cei tineri, cã perseverenþadobândeºte totul.

Oamenii din punctul nodal seamãnã cu actorii. Inter-preteazã un rol, descoperã personajele, înþeleg doleanþeleregizorilor ºi se adreseazã publicului prin forþa comu-nicãrii emoþiilor. O zi petrecutã la o masã din punctulnodal, în compania costumelor de hãrþi, pãziþi de santi-nelele americanului Bell, arºi de tranzistorii neuronali aiactualului IBM te înalþã deasupra tuturor supãrãrilorreale. Pentru o stagiune de câteva ore, la piesele jucate înacte mici sau mari, repetiþiile actorilor din punctul nodalnu se pot înscrie în experimentele de pedagogie modernã.Poate nici Pestallozzi nu ar fi ºtiut ce sã conchidã. Cupuþin ajutor, ar fi recunoscut cã doar pasiunea este arculde triumf peste obiºnuit.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Pentru plutonierul-adjutant Petricã TITIAN, ziuade lucru nu are opt ore. Atribuþiile funcþiei de con-silier al comandantului Corpului 1 Armatã Teritorialpentru problemele maiºtrilor militari, subofiþerilor ºigradaþilor volun-tari îl obligã.Sã-i cunoascã pefiecare dintreaceºtia, sã-iîndrume înactivitatea pro-fesionalã, sã lefaciliteze acce-sul spre perfor-manþa militarã.Nu sunt discur-suri de com-plezenþã, ci ade-vãruri ºi faptecare pornescdintr-un sub-conºtient în carestau aliniate experienþa socialã, pregãtirea militarã,arta retoricã. Denumirea de consilier presupuneaptitudini ºi atitudini care nu se dezvoltã decât prinvoinþã ºi cunoaºtere. Despre subofiþerul consilier al

marii unitãþi, pot sã vorbeascã cei care l-au avut sub-ordonat, elev la cursurile de carierã ºi foarte mulþicare au primit de la el un sfat bun. Un ofiþer cu dem-nitate ºi distincþie, recunoscut ca lider militar,spunea la o festivitate de amploare: „Pentru acestsubofiþer, am doar cuvinte frumoase. L-am vãzut laaplicaþii, la antrenamentele de stat major, la condu-cerea tancului peste un curs de apã. Are talent, carecred cã este o admiraþie ce vine din sufletul sãumare. ªtie sã exploreze sufletul omului. Nu cred cãare aptitudini de terapeut. Dar, dacã i s-ar cere, suntsigur cã ar face-o foarte bine. Pentru ºtiinþarelaþionãrii, mai ales”. Pe timpul unei documentãrijurnalistice, consilierul ministrului Apãrãrii pe pro-blemele maiºtrilor militari, subofiþerilor ºi gradaþilorvoluntari, plutonierul-adjutant Tiberiu NICOLAU, asusþinut: „TITIAN este un consilier în adevãratulsens al cuvântului. Calmul sãu educat este arta suc-ceselor sale”. Mãrturiile fidele pe care le-au fãcutofiþerul ºi subofiþerul într-un timp nu prea îndepãr-tat se înscriu la cota de adevãr, acela potrivit cãruia,pentru plutonierul-adjutant TITIAN, singurul ajutoral omului este omul. Iar el nu a vrut, nu vrea ºi nicinu se va gândi vreodatã cã ar putea deveni altcevadecât un ajutor de nãdejde pentru semenii sãi.(C.D.C.)

CCrroocchh ii uu ff uuggaarr

“Talentul , o admiraþ ie a suf lete lor mari”

P u n c t u l n o d a l

Noapte, vânt scãpat de sub supravegherea celui cu baghetafermecatã, maºinile de luptã aºteaptã pe aleea din faþapoligonului de conducere. Noroc de repaus, altfel nu-l poþi gãsipe mecanicul-conductor, proaspãt avansat la gradul de plu-tonier-major, Ioan PUICAN. Este de talie mijlocie, musculos caun gimnast la barã fixã, vorbeºte scurt, clar ºi pe un registruvocal ce îþi aminteºte de Adriano Celentano. κi þine sub braþcaietul cu schema exerciþiului pe timp de noapte. Pare puþinsupãrat. A marcat greºit douã repere, nu din cauzã cã nu ar ºticonfiguraþia terenului, dar a crezut cã ceea ce a discutat la sub-unitate a rãmas bãtut în cuie. Au apãrut modificãri în concepþieºi, poate, de aceea „poza” de pe foaia lui nu mai are acum actu-alitate. Îl încurajeazã maiorul Dan SIMION, ofiþerul care îl vamonitoriza în urmãtoarele ore. Plutonierul-major Ioan PUICANvorbeºte despre maºina de luptã la fel cum o face, de multe ori,pentru propriul copil. „Motorul merge dupã sufletul omului.Dacã e bun, parcurge sutele de kilometri în timp record. Dacãe rãu, nici mãcar nu pleacã de pe loc. Mi-a plãcut ineditul. ªil-am cãutat pânã l-am gãsit. Aici, la maºinile de luptã aleBatalionului 495. Pentru mine, mecanicul-conductor este forþacare sparge muntele. Fãrã el, succesul infanteriºtilor ar fi doarpe o foaie de hartã”.

Noaptea este un aliat al celor care vor sã o curteze, dar nucu o invitaþie la vals, ci cu o cursã infernalã pe toatã adâncimeapoligonului. (C.D.C.)

Motorul merge dupãsufletul omului

Ne-am obiºnuit cu principiile, tehnicile ºi metodelelogisticii. S-a vorbit foarte puþin, pânã acum, despre mar-ketingul în comunicarea socialã, despre marketing înconturarea imaginii instituþionale, despre marketing caun aliat al achiziþiilor universale. Discursul care urmeazãse doreºte a fi un însoþitor comod pentru a evidenþia,explica ºi a face înþeles conceptul de marketing, dar, nuîn ultimul rând, funcþiile ºi beneficiile lui într-o instituþiemilitarã, indiferent de dimensiune ºi efective.

CCoonncceeppttuull ddee mmaarrkkeettiinngg,, aacccceeppþþiiuunniiMarketingul este considerat ca un mijloc de vânzare ºi

de promovare. Tot marketingul este cel care faciliteazãprogramarea, promovarea ºi distribuþia produselor. Dacãluãm ca reper orientativ ºi definiþia lui Kethler, vomconchide cã marketingul este activitatea umanã care areloc în legãturã cu pieþele. Certificã genul proxim ºi dife-renþa specificã definiþia potrivit cãreia marketingul esteun sumum de activitãþi prin care eºafodajul cererii pentrubunuri, idei ºi servicii se dirijeazã pentru a uºura procesulschimbului. Pentru domeniul militar, în special în sferaachiziþiilor, se potriveºte mai mult varianta propusã decãtre Kethler, aceea potrivit cãreia, marketingul coincidecu acea activitate umanã care are loc în legãturã cupieþele.

Prestaþiile marketingului în organizaþia militarã

Marketingul are mai multe funcþii. Pentru domeniulmilitar, sunt suficiente douã. Una se referã la atragereacererii, cealaltã este pentru satisfacerea cererii. Succesulprimei funcþii, aceea de atragere a cererii, are ca domeniide referinþã produsele, preþurile ºi comunicaþiile pro-moþionale.

Ca sã fie asiguratã ºi cea de-a doua, conteazã doarcanalele de distribuþie ºi logistic.

MMaarrkkeettiinngguull,,ooppoorrttuunniittaattee ssaauu rriisscc??

Titulatura compartimentelor din unitãþile militare,aceea de „achiziþii ºi marketing”, nu este întâmplãtoare.Din cauzã cã, între acþiunea de achiziþie ºi sistemul demarketing existã o legãturã indisolubilã. Prin obiec-tivele generale, prin tipologiile relaþionale, nominalizateastfel: cercetãri de marketing, promovare de marketing,comunicare ºi promovare, servicii de marketing ºi dis-tribuþie. Un birou (compartiment) de achiziþii ºi marke-ting are bine precizate relaþiile interne, relaþiile cureprezentanþii modulelor de stat major (este coordonatde cãtre ºeful logisticii), coopereazã cu celelalte divi-ziuni sau structuri similare din alte instituþii, aredefinitã metodologia de control pe orizontalã sau pe ver-ticalã.

Denumirea „marketing ºi achiziþii” nu este unaforþatã, ci dezvoltã o certitudine a faptului cã procesulde acumulare a bunurilor ºi serviciilor este unul ºtiinþi-fic, în care se regãsesc tehnici de cercetare, programe deanalizã, interpretare ºi comunicare. Dacã privimalipirea structurii la organizaþia militarã prin optimism,avem oportunitãþi. Dacã devenim sceptici, ne vomasigura ºi riscuri.

Note:Gilles Marion, Daniel Michel, MARKETING –

MODE D’EMPLOI, Paris, 1986, p.289.M.C. Dumitrescu, Buletin de marketing, nr.2/1977

Locotenent-colonel loan TÃTARU

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008

Pagina 5

ªtefan ODOBLEJA, autorul„Psihologiei consonantiste”, arãtacã în viaþa realã suntem dependenþide diade ºi de simetrii. Prin exemplede bun-ssimþ estetic ºi ºtiinþific, îºiargumenta premisele, aºa încât nuse mai punea în calcul de cãtrereceptori varianta gãsirii unei altesoluþii. Potrivit fostului colonelmedic, ªtefan ODOBLEJA, întâlnimcertitudinile diadice amic-iinamic,rãzboi-ppace, noapte-zzi, ploaie-soare, bãiat-ffatã etc. Mai târziu, alþicercetãtori ai fenomenului rãzboi auextins postulatele savantului românîn strategie ºi tacticã militarã.

DDuuaalliissmmuull ccoonnfflliicctteelloorr

Când conflictul este dominat destrategie, el nu are decât un singurscop. Victoria. Autorul „Teoriei imi-taþiei”, Gabriel TARDE, a gãsitecuaþia de evaluare a conflictului.Prin forma ei, în care sunt incluseconstantele ce þin de efective,tehnicã, instruire, experienþã, perfor-manþe, ecuaþia conflictului admitedoar douã soluþii. Care traduse înlimbajul psihosocial de cãtreTARDE, echivaleazã cu definiþia

generalã a rãzboiului – rãzboiul esteun duel la o scarã mult mai mare.Studiul din considerentul principiilorstrategice, tactice pentru marilebãtãlii ale lumii spun cã, indiferent

de scop, loc ºi raþiunile armatelor,înfruntãrile s-au dat faþã în faþã, cuparticularitatea faptului cã niciodatãnu s-au vãzut mai mult de douãtabere. Denumirile înseºi de rãzboiulruso-turc, franco-prusac, ruso-ger-man º.a. devin certitudini ale afir-maþiei potrivit cãreia duelul la o

scarã mult extinsã reprezintãrãzboiul propriu-zis.

LLeeggeeaa tteerrþþuulluuii eexxcclluuss

Dacã tot am creat o matematicã arãzboiului, sãreamintim ceînseamnã terþulexclus. În oricetip de acþiuneumanã, eveni-mentele suntdoar douã.Abstract, numaiîn aparatulmatemat iza t ,poate apãrea ºiun al treileafactor, aºa-zisul„terþ exclus”.

G a b r i e lTARDE necreeazã ºansam e d i t a þ i e ip r i n t r - u ndiscurs aranjat

în forma unei întrebãri retorice lacare tot el oferã soluþia, printr-oformã de stil specificã hiberbatului.

Iatã decupajul din lucrare: „Aþivãzut vreodatã în antichitate, în Evul

Mediu sau în timpuri moderne obãtãlie în trei sau patru? Niciodatã.Pot sã existe ºapte sau opt, zece saudouãsprezece armate de naþionalitãþidiferite, dar nu sunt prezente decâtdouã tabere. Nu prea au fost situaþiiîn care sã existe un dominator alcelorlalþi.”

Napoleon Bonaparte, de exem-plu, la Austerlitz, în anul 1806, aavut de înfruntat pe cei trei împãraþi.Cronicile vremii spun cã, în liniaîntâi, s-au înfruntat doar douãarmate, cea francezã ºi cea prusacã.La noi, Mihai Viteazu, laCãlugãreni, a avut în sprijin ºi forþeledin Transilvania, Moldova, ÞinutulSecuiesc. Dar, în faþa turcilor, a lup-tat cu forþele principale, ostaºii ÞãriiRomâneºti, conduºi cu vitejia de le-gendã a fraþilor Buzeºti. Dacã facemºi o scanare a conflictelor de astãzi,vom sesiza prezenþa a douã tabere,care, deºi sunt în filiaþie cu altele,totuºi confruntãrile faþã în faþã sunttot sub forma unui duel multiplicat.De exemplu, în Afganistan, talibaniiºi rebelii rãmaºi fideli lui Bin Ladenîºi disputã orgoliile, cu toate cã SUAsunt cele care conduc o coaliþie. ÎnCecenia, trupele ruseºti ºi gherilelemusulmane ºi-au disputat pretenþiilepentru controlul zonei de legãturã cuOrientul Mijlociu.

Georg Simmel ºi Julien Freundsunt cei care argumenteazã ºi gãsescipoteza stabilitãþii diadei în con-flicte.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

CCuutteezzaann þþãã ss tt rraa tteegg ii ccãã

Simetria º i dual ismul rãzboiuluiAAddeevvããrraattaa ccrroonnoollooggiiee aa eevveenniimmeenntteelloorr aa ffoosstt rreellaattaattãã

pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull zziiaarreelloorr mmaarrii ddiinn ssttrrããiinnããttaattee.. DDiinn mmoottiivveeddee pprrootteejjaarree aa pprroopprriiiilloorr iinntteerreessee,, pprreessaa ddiinn RRuussiiaa nnuu ss-aaeevviiddeennþþiiaatt ccuu pprreeaa mmuullttee ooffeerrttee,, nniiccii mmããccaarr ccuu ddeezzvvããlluuiirriiddiiaaccrroonniiccee..

Cecenia, ochitã de peste trei sute de aniRuºii au atacat fãrã complexe Caucazul. Cu o forþã mi-

litarã de intensitate, ºi-au întins propriile tentacule tocmaicând islamismul cunoºtea o evoluþie interesantã în Cecenia.Contradicþia dintre ortodoxismul categoric ºi islamism agenerat rãzboiul religios, cam cu aceleaºi tendinþe întâlnitela cele ºapte cruciade.

Dupã un sfert de veac, Cecenia cade fãrã vlagã

ªamil a fost conducãtorul musulmanilor ceceni întreanii 1830-1855. Sub sabia lui, ruºii au fost puterniczdruncinaþi. Succesele parþiale obþinute de cãtre cecenii luiªamil prevesteau o victorie de duratã. Dar a fost o iluzie.ªamil a fost trãdat ºi obligat sã capituleze în 1859. De a-tunci, imperiul rus ºi-a mai lãrgit conturul, chiar la nord deCaucaz, cu încã o steluþã roºie.

Cade þarul, revine statulPuciul din 1917 nu a rãmas fãrã urmãri pentru ceceni.

Dupã ºase ani de dispute la masa tratativelor, o delegaþiesovieticã s-a deplasat în zonã pentru a-i acorda Cecenieistatutul de regiune etnicã separatã. Mulþumirile maselor aufost pentru moment. S-au revoltat, imediat, împotrivacolectivizãrii forþate.

Exilãri în Asia CentralãStalin a avut dubii în ceea ce priveºte loialitatea cece-

nilor pe timpul invaziei naziste din anul 1942. Ca mãsurãaplicatã, a fost deportarea celor 500.000 de ceceni în AsiaCentralã. O treime din ei au murit pe drum. Cei mai mulþiceceni considerã cã atunci a fost un genocid. Când s-au maipopulat zonele Caucazului cu adevãraþii stãpâni? Abia în1957, graþie programului de destabilizare promulgat decãtre Nikita Hruºciov.

Dudaev ºi antiofensiva comunistãEra în anul 1991, când URSS arãta clar semnul

renunþãrii la drepturile teritoriale. Generalul DjoharDudaev a înþeles jocul puterilor ºi a decis cã este momen-tul sã dezvolte ofensiva împotriva comunismului. Dupãcâteva scenarii bine gândite, reuºeºte sã elimine ultimelecizme de pe grumazul semenilor sãi. A declarat indepen-denþa Ceceniei.

Confuzii la scara unu pe unuLa 2 decembrie 1994, trupele ruseºti iau cu asalt capi-

tala þãrii, Groznîi. Sunt atacuri de gherilã în adevãratul sensal tacticii pe spaþii limitate. Dar, nici localnicii nu stau peloc. Îi hãrþuiesc pe ruºi, le creeazã ambuscade în punctegreu de admis, aºa încât, în anul 1996, ele se retrag maimult decât cu bilanþuri favorabile. Vreo trei ani au fost de-dicaþi atacurilor teroriste. Abia în 1999 se reiau duelurileruºi-ceceni, dupã un raid al extremiºtilor islamiºti înDaghestan. A existat o confuzie la scara unu pe unu. Pepaginile ziarelor, stãteau scrise discursurile ruºilor caredãdeau vina pe fanaticii teroriºti musulmani. Din pãcate,cartea jucatã nu a fost recunoscutã, nici de cãtre observatoriºi nici de cãtre decidenþii islamiºti. Au dominat naþionalis-mul ºi disputele etnice.

Beslan, locul de doliuBeslanul este un district în Osetia de Nord. Aici, spun

ziarele, cã teroriºtii islamici au luat ostatici într-o ºcoalãfoarte mare. Cererea rãpitorilor era foarte directã. Sã seretragã din Cecenia trupele ruseºti. Numai cã orgoliile nuse pot juca la zar, adicã sã fie lãsate la mâna hazardului. ªi-atunci, atacurile în Cecenia au reînceput prin schimburilede foc între teroriºti ºi forþele de securitate. În interiorulobiectivului, au fost detonate ºase bombe cu încãrcãturimedii, ce au provocat moartea a peste 300 de oameni.ªamil Basaev, liderul violenþelor islamice, a revendicatatacul ºi a promis cã vor urma ºi altele, dacã cererile lor nusunt luate în serios.

Mai conteazã concluziile?Din moment ce conflictele sunt concesionate de orgolii

ale cãror provenienþe sunt de sute de ani, ce mai conteazãconcluziile? Totuºi, teatrul de operaþii din Cecenia ar trebuisã dea de gândit analiºtilor, istoricilor sau exploratorilormedia. Ce anume? Faptul cã este necesarã comunicarea,tocmai pentru a nu lãsa liberã dezinformarea ºi noncomu-nicarea. Nu a existat la nici una dintre tabere vreun lider cuvaloare de autoritate. Orice acþiune militarã, indiferent deloc, duratã, efective are la bazã un plan de acþiune, odeclaraþie de agresiune, o politicã de comunicare-infor-mare. Decupajele din presa vremii dau foarte clar girulunui haos, al unui dezastru generat de ura ancestralã. Dar,oare, le-au ºtiut vreodatã? Încã o dovadã a faptului cã, ocrizã propriu-zisã este pregãtitã, pe real, încã din timp depace. Discursurile luptãtorilor pe frontul din Cecenia spunfoarte clar despre nivelul slab al pregãtirii socio-umane,psihologice ºi operativ-informative. În teatrul din Cecenia,a fost un dezastru, nu doar în privinþa pagubelor ºi vic-timelor, cât, mai ales, pentru necunoaºterea efectelor comu-nicãrii sociale, în general, a celei instituþionale, în special.Pe arhivele memoriei, gãsim înscrisurile „CECENIA, UNCHIN AL CAUCAZULUI, PENTRU ORGOLIILEUNOR BRUTE!” (C.D.C.)

Comentariu

De ce , Cecenia?

În favoarea logisticii militare

Marketingul, atracþie ºi satisfacþie

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008Pagina 6

CMYK

- Domnule locotenent-ccolonel, aþilãsat în alt plan acumulãrile ºi expe-rienþele câºtigate la comenzile sub-unitãþilor ºi în statele majore de unitãþi(mari unitãþi). Acestea vã mai folosescacum în rolul de comandant al Batalionu-lui 495 Infanterie?

- Nu m-am gândit niciodatã cã s-arputea ajunge comandant de unitate, fãrã sãai acumulãrile de la comanda subunitãþiisau din statul major. A circulat cândva ºibutada potrivit cãreia puteai fi comandant,chiar dacã îþi lipseau paºii mici. M-amconvins cã era doar o glumã ºi atât. Lacomanda unei unitãþi de tip batalion, ainevoie de observarea câmpului acþional,de ºtiinþa procurãrii informaþiilor din sursemultiple, de reacþie în difuzarea ordinelorºi rapoartelor cu grade ridicate de urgenþe.Aparent, cuvântul comandant este simplu.Îþi aminteºte de jocurile copilãriei, când nesupãram cã nu suntem cei mai mari, sãdãm dispoziþii celorlalþi. Astãzi, mai ales,la Batalionul 495 Infanterie, unitate curecunoaºtere internaþionalã, activitãþilesunt multiple ºi au succesiune logicã. Unfactor heterogen pe fluxul acþional poatecrea un disconfort psihic ºi conceptual pecare cu greu îl mai poþi îndrepta. Sunt aju-tat de ofiþeri, subofiþeri, voluntari ºi civiliîn îndeplinirea planurilor proprii. Aveminiþiative, atât cât ne permit legile, sã neasigurãm baza materialã pentru instrucþieºi condiþiile ergonomice pentru partea deconcepþie. La comanda Batalionului 495Infanterie, am reuºit sã vãd eficienþa stilu-lui personal de management ºi sã aplic oparte a principiilor de tacticã, în special,pentru exerciþiile de luare a deciziilor.

- Vã rog sã comentaþi despre cum artrebui sã fie comandantul unui batalion

de infanterie dintr-oo brigadã de infan-terie?

- Îmi cereþi sã fiu cumva detaºat derealitate. Voi rãspunde prin particu-larizarea la Batalionul 495 Infanterie dinBrigada 34 Infanterie.

Consider cã unui comandant de bata-lion îi trebuie mai întâi arta comunicãriidirecte. Pe care trebuie sã o îmbine uºor cuºtiinþa redactãrii documentelor insti-tuþionale. Iniþiativa ºi rãbdarea de a-iasculta pe ceilalþi creeazã sentimentulapropierii deoameni ºiforþa încre-derii cã tevor urma înm i s i u n i l esensibile. Oechipã nu seconstruieºtedin simplaînºiruire apostulatelormanagerialepe o hârtieformat A 3.Ea se face întimp. Une-ori, timpuleste cel mai bun sfetnic ºi cel mai credibileducator. Experienþa, modelele pe care le-am întâlnit mi-au confirmat faptul cã tonulmuzicii stã în bagheta dirijorului. De lapupitrul sãu, dã semnalul instrumentiºtilorºi girul pentru linia melodicã, dar nuînainte de a fi convins cã toþi înþeleg parti-tura. Odinioarã, nu înþelegeam cugetareadespre interesul instituþional, care trebuiesã fie înaintea celui personal. Acum, suntconvins de semnificaþie ºi subscriu în

totalitate la ea. Am reuºit sã transmitaceeaºi vibraþie pentru profesie ºi subor-donaþilor. Sunt pe drumul cel bun. Pescurt, comandantul are nevoie de ºtiinþã,de voinþã, de o echilibratã stimã de sine,de imaginaþie, de plãcerea pentru comuni-care ºi de mult curaj. Mi-am afiºat, deja, labirou, sextetul succesului în conducere.

- Cum aþi reuºit sã dimensionaþi sis-temul informaþional instituþional propriu?

- Arhitectul de sistem informaþionaleste comandantul batalionului. De aici,

pleacã ordinele cãtre statul major ºisubunitãþi. Pentru nivelul decomandã, fluxul este dirijat de cãtredecident. Pentru comunicarea cumodulele de tip „S” de la eºalonulbrigadã, rapoartele sunt conceputede cãtre ofiþerii din statul major ºisemnate de cãtre ºeful de stat major,apoi se avizeazã de cãtre locþiitor.Comunicarea cu echipa de comandãa marii unitãþi este realizatã directsau indirect, prin rapoartele conce-pute personal. Sãptãmânal, înºedinþele de lucru, analizãm stadiulîndeplinirii ordinelor interne ºi situ-aþia rezolvãrii rapoartelor pentrueºaloanele superioare. Prin liber-tatea de acþiune datã locþiitorilor,

dupã doar patru luni, au rezultat douãaspecte. Nu au existat restanþe înrezolvarea situaþiilor urgente ºi nici nu maiavem un flux informaþional supradimen-sionat.

- Cum evaluaþi activitatea consilie-rilor dumneavoastrã pe domeniile relaþi-ilor publice, asistenþã juridicã, protecþie amuncii ºi supraveghere tehnicã?

- Aceste funcþii sunt îndeplinite princumul. ªansa mea de a fi corect consiliat

se numeºte marea unitate, locul de undeîmi vin specialiºtii. Am nevoie de oamenititulari mãcar pe una din aceste funcþii.Cumulul de funcþii nu este un stimulent,nici pentru individ ºi nici pentru batalion.De fiecare datã, când situaþia o impune,apelãm la datele anterioare sau la expe-rienþele celorlalþi. Sunt domenii sensibiledin cauzã cã, oricând, pot apãrea erori.Pânã la o soluþie convenabilã pentru noi,vom þine aproape de cei de la brigadã.

- Mai sunt de actualitate iniþiativelepentru amenajarea sãlilor de specialitate,mã refer la cele de instrucþia tacticã,instrucþia tragerii, de pregãtire a cer-cetaºilor?

- Da. Suntem la jumãtatea proiectuluipentru amenajarea sãlii de tradiþii militare.Am gãsit mobilier, planºe, machete pentrureorganizarea sãlii de transmisiuni. Pânãîn luna iulie, vom termina ºi sala deinstrucþie tacticã generalã ºi de speciali-tate. Din estimãrile noastre, investiþiilepentru lucrãri sunt acceptabile. Suntoameni dornici sã lucreze suplimentar,doar pentru mândria de a lãsa ceva înurma lor – înscrisurile pe plãcile amplasatela intrarea în fiecare salã. Precizez faptulcã, în fiecare camerã amenajatã, docu-mentele scrise ºi afiºate pe pereþi vor firedactate ºi în limba francezã. A fost ideeamaiorului Dan SIMION, ofiþer din statulmajor al unitãþii, un foarte bun vorbitor delimbã englezã ºi participant la misiunileinternaþionale din (Afganistan, Angola,Irak, Bosnia). Nu suferim la bugetul tim-pului, din cauzã cã am ºtiut sã-l drãmuimºi sã ni-l facem cel mai bun sfetnic.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

“ ª I T I M P U L E S T E U N S F E T N I C B U N ”

Un comandant de CMJ îmi spuneaîntr-un interviu faptul cã în anul 2007a întocmit documente care încap într-un DAC de 10 tone, iar dacã ar punecap la cap orele peste program pe carele-au lucrat subordonaþii, s-ar construiîn judeþ încã o cale feratã. Ofiþerulvorbea serios ºi chiar am consemnat,la vremea respectivã, relatãrile sale.

Am avut ºansa de a participa la unbilanþ al unei structuri, unde am vãzutaprecierea despre fluxul informaþio-nal pe care l-a realizat. Cicã, era unulsuplu, viabil, performant ºi fãrã dateredundante. Cred cã a fost vorbadespre o ieºire elegantã pe platformaluminatã, în ideea îndulcirii unor dia-loguri profesionale.

Suferim la încercãrile pe care ni leimpune „alpinismul hârtiilor”. Tonelede adrese, faxuri, informãri, planuri ºialte derivate ale lor ne distrag atenþiade la misiunea fundamentalã,instrucþia. Ca jurnalist militar, amfost doar martorul celor care urmeazãSOP-ul hârtiilor. Funcþiile îndeplinitela diferite eºaloane, deloc puþine,m-au fãcut sã simt febra muscularã ºiintelectualã ºi sã-mi încarc recuzitacavitãþii abdominale cu distres (stre-sul rãu) peste capacitatea obiºnuitã.Ideea urmãririi unor algoritmi înredactarea documentelor are o sin-gurã laturã pozitivã, antrenareacreierului. Cât priveºte dezavantajele,din pãcate, ele sunt mult mai multe.De exemplu, o hârtie pe care ogândeºti, o aranjezi pe registrelemorfo-sintactice îºi urmeazã drumulanevoios al finalizãrii. Înregistrareala o categorie de secret, deplasarea lacompartimentul specializat pentrudifuzare, stabilirea indicilor de a omonitoriza pânã la destinatar,aºteptarea rãspunsului, înregistrareaacestuia, aºteptarea mãsurilor reac-tive ºi, din nou, se reface traseul de laînceput. Dacã nu ar exista ºi alte

mijloace de comunicare, invenþia luiBell, creaþia lui IBM, cred cã fiecarehârtie ne-ar scãdea longevitatea cucâte o lunã. Calculul nu este fãcutsuperficial, ci are în adâncimea sem-nificaþiei statistici recente ale unorcercetãtori psihologi în domeniulergonomiei cognitive.

Mai nou, hârtiile, multe saupuþine, restrâng ºansele comunicãriifaþã în faþã, creeazã premisele unoraprecieri pripite despre expeditori,distrag de la prioritãþile misiunii,dimensioneazã în exces birocraþia.Cândva, cãpitanul Murphy, dãdeadrept exemplu o firmã de construcþiinavale. Prin stilul de managementcreat, s-a dezvoltat birocraþia într-unprocent de 87 la sutã, iar producþia aajuns la 49 la sutã.

Nimeni nu contestã importanþajustificãrilor prin hârtii. Spun doar cãsupãrã excesul, care, de obicei, vinedintr-un zel slab ancorat la realitãþileevenimentelor. Poate cã o aplecare aspecialiºtilor spre o reconfigurare atraseelor pentru documente insti-tuþionale ar da o altã formã ecuaþieimotivaþionale. Neglijãm factorii ne-gativi care concurã la elaborarea unordocumente, anume, lucrul continuu lamijlocul informatic, statul prea multpe scaun, apariþia bolilor aparatuluilocomotor ºi ale sistemului neuropsi-hic. O hârtie poate fi o bucurie, dacãinvestiþiile nu sunt forþate, ci armo-nizate. Dar tot la fel, o hârtie poategenera o supãrare, dacã accentul sepune pe forþã, pe vitezã ºi pe coer-ciþie. Dacã mi-ar cere cineva sã spundespre cum vãd SOP-ul hârtiilor, aºîncepe cu restrângerea canalelor decomunicare. Modelul interogativ allui Haswell ne spune despre drumulunei informaþii: cine, ce, cui, când, pece canale? Dar, putem þine seamã deimportanþa cvintetului? Dacã nu faceparte din SOP, sigur nu. (C.D.C.)

TToonn ºº ii mmoonnoottoonn

S O P - u l h â r t i i l o rLa greci, Ares este zeul rãzboiului. Pentru

romani, Mars este simbolul rãzboiului. Totlegenda spune cã Ares este fiul lui Jupiter ºi alJunonei. Romanii îl atestã drept tatãl luiRomulus. Dar gata cu istoria anticã. Mi-a plã-cut iniþiativa M.Ap. de a ieºi în decor cu dis-cursuri inedite, în special, în rândul elevilordin ºcolile generale ºi colegiile naþionaleaflate în capitalã. Prin ofiþerii încercaþi în mi-siunile internaþionale, tinerii au înþeles impor-tanþa Armatei României la stârpirea tumoriiteroriste. Îmbucurãtor a fost faptul cã profe-sorii, elevii, mai puþin cei mici, ºtiau despreNATO, ca istorie ºi perspective. Nu deþineauprea multe date, atunci când au fost întrebaþide ce suntem cu forþe militare în Afganistan ºiIrak. Estimãrile lor augravitat în jurul contex-tului internaþional ºi maipuþin pe temeiul juridic,respectiv, articolul 5 alTratatului de laWashington. Dindiscursurile ofiþerilornumiþi prin ordinele ie-rarhiei militare, mulþidintre cei aflaþi pe bãn-cile ºcolilor au înþeles cãafilierea la un tratat deanvergurã, pe lângã fap-tul cã a fost opþiunenaþionalã strategicã,securitatea noastrã esteasiguratã acum, deAlianþã. Iar noi, ca militari, ca româniîndeobºte, avem cãderea moralã sã respectãmprevederile internaþionale. Adicã, orice con-flict al Alianþei este ºi conflictul nostru, da,printr-o relaþie de asemãnare pe care liceenii,doar, cei din anii terminali, o cunosc din alge-brã – teoria grupului multiplicativ. Regretulmeu este altul. Acela, potrivit cãruia, dacã amreuºit sã le spunem celor mici despre ceea cepresupune a fi o þarã membrã NATO, nu amreuºit sã lansãm aceleaºi mesaje celor maturi.Sãptãmâna trecutã, am accesat un site al uneipublicaþii din provincie pe care figura uncomentariu despre ce presupune intervenþiaArmatei României în teatrele de operaþii. Arti-colul aducea în actualitate, prin exemple ºi

argumente decupate din cotidian, viaþa mili-tarului român în Afganistan sau Irak. Nu ºtiudacã respectivul jurnalist a fost alãturi de mil-itari sau dacã a fãcut mãcar armata. Cert estecã textul sãu avea obiecte de atitudine ºi tentede diplomaþie. Altceva m-a întristat. Etno-grafia receptorilor. Au fost peste zece comen-tarii contra dislocãrii forþelor noastre militareîn zonele fierbinþi. Se crede în continuare, dinpãcate, cã o istorie naþionalã se contureazã dela sine, fãrã misionari, fãrã ajutoare umanitare,fãrã intervenþii pentru atenuarea conflictelor,fãrã negocieri cu reprezentanþii ºi liderii dinzone. Fiecare intervenþie virtualã avea cevasubiectiv ºi, mai mult, o lipsã de logicãsocialã. O singurã persoanã l-a felicitat pe

ziarist pentruiniþiativa dea-i pomeni petinerii militaricãzuþi înd e º e r t u r i l eAfganistanu-lui ºi Irakului.S u f e r i mcumplit laeducaþia con-c e p t u a l ã .Reac þ ionãmslab la raþiuneºi ne com-placem în faþamanipulãriloraberante. Sun-

tem tributari la educaþia civicã ºi credem cãtradiþiile sunt doar niºte ieºiri evanescente îndecorul populat de trivialisme. Consider, dinpunctul meu de vedere, cã rolul nostru este ºiacela de a-i învãþa pe semeni o lecþie demãreþie moralã ºi de loialitate. Prezenþa înmisiuni nu este una mercantilistã, ci o certitu-dine a faptului cã am acceptat sã transformãmhaosul în cosmos. Cu principiile noastre, cuobiceiurile ºi tradiþiile noastre, cu militariinoºtri formaþi la ºcoala umanismului, am arã-tat pildele de omenie, ºi am dãltuit pe placaperenitãþii un discurs cu semnificaþii: „CUNOI, PE AICI, NIMENI NU VA MAITRECE!” O fi prea mult? O fi prea puþin?(C.D.C.)

P l e d o a r i e p e n t r u A R E S

- interviu realizat cu locotenent-ccolonelul Dorinel DUICAN, comandantul Batalionului 495 Infanterie “ªtefan Soverth” -

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008

Pagina 7

CMYK

SSuummmmiitt-uull NNAATTOO oorrggaanniizzaatt llaa BBuuccuurreeººttii aa ffoosstt ººaannssaaRRoommâânniieeii ppeennttrruu aa-ººii ccoonnttuurraa iimmaaggiinneeaa ddee ppaarrtteenneerr ººii ddeeiimmppoorrttaanntt sspprriijjiinn ppeennttrruu mmiissiiuunniillee iinntteerrnnaaþþiioonnaallee.. UUnniittããþþiillee,,mmaarriillee uunniittããþþii ddiinn ssuubboorrddiinneeaa CCoorrppuulluuii 11 AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall„„GGeenneerraall IIooaann CCUULLCCEERR”” aauu ppuuss îînn aapplliiccaarree ppllaannuurriillee pprroo-pprriiii îînn vveeddeerreeaa aassiigguurrããrriiii ddeessffã㺺uurrããrriiii îînn ccoonnddiiþþiiii ddee sseeccuurrii-ttaattee aa mmiissiiuunniiii AAlliiaannþþeeii.. MMaaii mmuullttee ddeettaaººaammeennttee aauu aassiigguurraattîînn ddiissppoozziittiivveellee ooppeerraattiivvee,, ttiimmpp ddee aapprrooaappee ttrreeii ssããppttããmmâânnii,,pprrootteeccþþiiee ffoorrþþeelloorr aannggrreennaattee îînn ppllaanniiffiiccaarreeaa,, oorrggaanniizzaarreeaa,,ccoooorrddoonnaarreeaa SSuummmmiitt-uulluuii.. CCee aauu îînnsseemmnnaatt cceellee ttrreeii ssããpp-ttããmmâânnii ddee mmiissiiuunnee pprroo SSuummmmiitt?? DDeemmnniittaattee,, ddiissttiinnccþþiiee pprrooffee-ssiioonnaallãã ººii îînnccrreeddeerreeaa ccãã eeffoorrttuurriillee lloorr aauu ccrreeaatt uunn ffaarrmmeeccaappaarrttee eevveenniimmeennttuulluuii ddee aammppllooaarree..

VViiaaþþaa îînn mmaassccãã ººii ppâânnzzãã ooppaannoollSubordonaþii locotenentului Nicolae PARASCHIV

din Batalionul 49 Apãrare NBC au intrat în dispozitiv înurmã cu aproape trei sãptãmâni, într-un moment când,luna îºi arunca ciobul pe moºie, iar vântul avea în graþiesã alerge bezmetic pe culoarul încã neadaptat la dieta pre-dominant verde. Nu a durat o orã ºi toate autospecialelepentru decontaminarea tehnicii ºi a echipamentului auintrat în dispozitivele ordonate. Mãsurile pentru pazaapropiatã s-au aplicat ca în schema generalã a comandan-tului de detaºament. Cãpitanul Marius DUMITREL,ofiþerul direcþional din statul major al unitãþii i-a înmânatcomandantului de subunitate, locotenentul DorinFLOREA, planul de acþiune pentru misiune. Pe rubricilearanjate cu bun-simþ estetic, se poate citi acþiunea fiecãreisubunitãþi. Câteva transportoare amfibii blindate sedeplaseazã pe drumul îmbibat cu praf pe o distanþã deaproape trei kilometri. Dupã fiecare patrulare, în punctulde conducere a misiunii, se marcheazã pe hãrþi punctelecare ar putea fi vulnerabile, într-o ipotezã „A”, “B”, „C”.Locotenentul Nicolae PARASCHIV transmite prin staþieun moment tactic. Receptorul, plutonierul AdrianURSAN, rãspunde scurt: „Am înþeles – recepþie!”. Simu-larea unei acþiuni în care douã transportoare amfibii blin-date ºi un autoturism de teren ARO au fost contaminateîn urma unor intervenþii cu substanþe toxice, mijloacebacteriene ºi substanþe radioactive îi antreneazã la lucrupe cei cinci membri ai echipajului. Dupã doar patruminute, au fost îmbrãcate completele de protecþie tipcombinezon, au fost fãcute conectãrile furtunurilor lastaþia de alimentare cu spumã, de pe autospeciala dedecontaminare a tehnicii ºi s-a trecut la organizarea flu-xului. Plutonierul Marian BÎRLEANU îi face semn capo-ralului Rãzvan IOANA sã urce pe dispozitivul metalic.De acolo, va dirija jeturile de spumã pe pãrþile de sus aletransportoarelor. Nici pentru George CONSTANTIN,gradatul voluntar, misiunea nu este uºoarã. Acþioneazã cufurtunul pe partea din faþã a autoturismului de teren.Comenzile scurte sunt date de cãtre locotenentul DorinFLOREA, comandantul plutonului de decontaminare:„Mutaþi pe stânga, jos ...faþã, gata!”.

Completele de protecþie resping picãturile de apã. Darnu se dezlipesc de pe mãºtile contra gazelor ºi nici de peciorapii din pânzã opanol. Abia zece minute au trecut dela simulare ºi decontaminatorii erau lipiþi de apã cascaieþii de lânã. Prin staþie se transmite primul ordin deacþiune. Locotenentul PARASCHIV îi informeazã pecomandanþii grupelor, plutonierii Adrian URSAN ºiMarian BÎRLEANU. În scenariul primit, adversarulfoloseºte pe scarã extinsã efectele mijloacelor chimice.Primele indicii au fost deja decon-spirate. La douã repere din teren,s-au semnalat porþiuni contami-nate. Caporalul Rãzvan IOANA sedeplaseazã cãtre punctul ordonat.Are pregãtit instrumentul pentrudeterminarea nivelului de radiaþie.Valorile nu sunt mari. Roentgeniistrânºi în acel loc permit sub-unitãþilor sã treacã pe jos, darîmbrãcate în costumele de pro-tecþie, parþial. Pentru GeorgeCONSTANTIN, misiunea devinepretenþioasã. Doza de radiaþiedepãºeºte nivelul admis. Caporalulvoluntar CONSTANTINraporteazã valoarea. LocotenentulPARASCHIV noteazã ºi transmitemai departe: „la reper 3, stânga 20,

SARIN, 1,5!”. Deja, subunitãþilevor avea probleme. Prin acest loc,vor putea trece, doar îmbarcate petehnicã ºi cu instalaþiile specialeîn funcþiune. Încã trei scenarii cuintensitate medie ºi se reia fluxulde lucru, în punctul principal,acolo unde autospecialele dedecontaminare aºteaptã sã-ºiverse din trupurile de fier câtevatone de apã.

FFããrrãã ccoommpplleexxee,, llaa ssooll ººii îînn aaeerr!!

La nici o sutã de metridepãrtare de locul de dislocare aBatalionului 49 Apãrare NBC, pefrumoasele meleaguri ale câmpu-lui Ghencea, se afla în dispozitiv osubunitate de rachete sol-aer CA-95, de la Dej. Deºi nu sunt „ainoºtri”, fiind subordonaþi Corpu-lui 4 Armatã de la Cluj, totuºi, nui-am putut trece cu vederea (nici nu ar fi fost posibilãaceastã variantã, deoarece, în drumul nostru spre bazã,treceam obligatoriu pe la ei prin bãtãturã! Cealaltã soluþiear fi fost sã sãrim un gard, idee la care am renunþat foarterepede).

Am adoptat o þinutã de atac ºi cu o vorbã molcomãardeleneascã, am discutat cu maiorul Ion BANEAS,comandantul detaºamentului de rachete sol-aer din cadrulBatalionului 55 Apãrare Antiaerianã, din compunereaBrigãzii 81 Mecanizate. Aºa, am aflat cã, misiunea lor deaproximativ trei sãptãmâni, între 19 martie ºi 6 aprilie, aconstat în asigurarea securitãþii spaþiului aerian sub coor-donarea Comandamentului Naþional pentru Securitate aSummit-ului ºi sub controlul operaþional nemijlocit alStatului Major al Forþelor Aeriene, potrivit concepþiei desecuritate a Summit-ului NATO 2008.

No! Toate bune ºi frumoase pânã acum! Am încercatpe urmã sã fac ºi câteva poze – faþã, spate ºi profil – labinecunoscutul complex de rachete CA-95. Sã ºtiþi dum-neavoastrã, cititorii acestui periodic, faptul cã nu mi-afost prea uºor. Ia încercaþi sã executaþi aceastã misiunecocoþaþi pe niºte mândreþe de tocuri, care la rândul lorerau suspendate pe niºte muºuroaie proaspete de cârtiþã,bineînþeles, ºi acelea înmuiate de roua dimineþii. Nu ºtiudacã am reuºit sã vã transmit aceastã imagine destul deplasticã, dar ºtiu cã trebuie sã specific faptul cã taremi-ar fi fost de folos niºte adidaºi! Dupã acest test deechilibristicã, trecut cu brio, ofiþerul mi-a oferit informaþiitehnice despre complexul CA-95. „Este vorba despre unsistem sol-aer românesc, cu bãtaie apropiatã, auto-propulsat, ceea ce îi conferã o mobilitate foarte bunã încâmpul tactic. De asemenea, este greu detectabil decãtre mijloacele de contracarare ale adversarului ºi per-mite apropierea luptei cu mai multe platforme aeriene

simultan.”P e r s o n a l u l

detaºamentuluis -a confruntat cuo misiune aparteºi deosebit deimportantã ºi toc-mai din acestmotiv, necesar ºisuficient, s-amobilizat ºi s-aconcentrat peîndeplinirea ei.„Nu putem sãignorãm senti-mentul de mân-drie pe care îlsimþim în aceste

momente, sentiment care derivã din faptul cã subunitateanoastrã a fost selecþionatã ºi nominalizatã sã participe laasigurarea securitãþii spaþiului aerian pe timpul Summit-ului NATO 2008. Nominalizarea detaºamentului derachete sol-aer nu a fost întâmplãtoare, ci s-a datoratrezultatelor de excepþie obþinute de-a lungul anilor latragerile executate în poligonul Capu Midia, dar ºi fap-tului cã forþele Brigãzii 81 Mecanizate, angajate înteatrele de operaþii, ºi-au demonstrat capacitatea deacþiune, îndeplinindu-ºi misiunile încredinþate cu succesºi eficienþã.”

Despre condiþiile de încartiruire nu am mai întrebat,pentru cã aceastã activitate a revenit Batalionului 500Deservire al Statului Major al Forþelor Terestre (ºi dacãnici ei nu-ºi fac treaba, atunci cine?). Oamenii pãreaumulþumiþi ºi abia aºteptau sã plece acasã. Aceeaºi senza-

þie m-a strãbãtut ºi pe mine ºi, cedând impulsu-lui, am luat-o agale pe alee, spre ieºirea din uni-tate, ocolitã fiind de maºinile care treceau dinambele pãrþi ºi care, din bunãvoinþa ºoferilor,încetineau în dreptul meu pentru a nu îmi arun-ca tot praful în cap! Pânã aproape de postul decontrol am fost însoþitã de maiorul Baneas decare m-am despãrþit cu speranþa cã ne vom reîn-tâlni. Ne-am urat reciproc multã sãnãtate ºiîmpliniri. Eu i-am urat, în plus, „Drum bun sprecasã!”

Am ajuns la bazã, aºa cum îmi place mie sãspun, cu o jumãtate de reportaj scrisã pe rãboj(cealaltã jumãtate a fost asiguratã de cãtre cole-gul meu, locotenent-colonelul DãnuþCÃLDÃRARU; a se vedea prima parte apaginii!) ºi cu satisfacþia misiunii îndeplinite însuflet.

Acum, cã am trecut totul pe hârtie, pot sãîncerc sã subliniez importanþa Summit-uluiAlianþei Nord-Atlantice, care a fost cel mai mareeveniment politic al anului ºi care a atras atenþiaîntregii lumi asupra României. A fost, de altfel,ºi cel mai mare eveniment organizat vreodatã de

noi. Aproximativ 3000 de delegaþi, cam tot atâþia ziariºti- cei mai puternici oameni ai planetei, ºefi de state, ºefi deguverne ºi miniºtri – au dezbãtut, într-un program- mara-ton de 3 zile, o agendã politicã extrem de încãrcatã. Laacestea s-au adãugat evenimentele de diplomaþie publicãce au fost organizate în marja Summit-ului.

Planurile strategice iau în calcul mai multe elemente,iar cele bazate pe un scenariu viitor sunt la fel de impor-tante ca ºi cele ce se bazeazã pe un iminent prezent. Însã,nu trebuie sã uitãm, ºi istoria nu ne lasã sã o facem, cãsituaþia politico-militarã se poate schimba extrem deuºor! Cert este cã ne-am fãcut imagine cu 26 de milioanede euro ºi am adãugat în portofoliu „planul Merkel”, darºi „planul Jaap de Hoop Scheffer” (al olandezului zburã-tor!). Sã ne vedem acum!

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUCristina FRATU

Î n m i s i u n i p r o S U M M I T

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008Pagina 8

CARNETCULTURAL

Cultura, o experienþã în ascensiune

Realizatorul emisiunii „9595” de pe postul de televi-ziune „Antena 1”, doctorul Cristian ANDREI, a devenitºi publicist. În octombrie 2007, la Institutul de RelaþiiUmane, a fost scoasã de sub tipar cartea „Pernã ºi ruj –bãrbatul, prin ochii amantei”. Motivele care au generatapariþia volumului sunt anunþate chiar de narator, în pro-

priul sãu cuvânt înainte. „Pen-tru fiecare bãrbat din lumeaaceasta existã douã feluri defemei, în ordinea: femeialegitimã, aflatã acasã, cearespectatã ºi avutã oricând, cucare împarte perna; cealaltãfemeie, strãinã, vãzutã dedeparte, doritã pe-ascuns, curujul încã nestrâns”.

Ideea îmbinãrii celor douãsubstantive comune apare lapagina 9 a cãrþii, prin pe-roraþia doctorului Andrei:

„La Institutul de RelaþiiUmane discut în fiecare sãp-

tãmânã cu treizeci de persoane; dintre ele, cel puþin douãsunt soþii disperate ºi cel puþin alte douã sunt amante cusperanþe. Soþiile vin sã-ºi salveze cãsnicia, amantele vinsã-ºi salveze relaþia. Vorbesc urât una despre alta ºi,ascultându-le, te întrebi: de ce nu s-or fi întâlnind sã-ºispunã ce au pe suflet? Au multe de învãþat împreunã, darpreferã sã înveþe separat, conspirativ”.

Cât de bine reuºesc cele douã rivale sã-ºi impunã rolulºi în cotidian? Gãsim soluþia în volumul anunþat, pe cele111 pagini aranjate într-o artã a design-ului editorial, au-tenticã ºi de actualitate. (C.D.C.)

Car tea d in v i t r i nã

Bãrbatul, prin ochiulamantei

OO lluuccrraarree ddee llooggiiccãã pprrooppuunneeaa ffaappttuull ccãã ppeennttrruu aannaalliizzaauunneeii ppooeezziiii,, îîþþii ttrreebbuuiiee ccuunnooººttiinnþþee ddee ppssiihhoollooggiiee.. DDaaccãã îînn-cceerrccii ssãã aajjuunnggii llaa eevvaalluuaarreeaa rroommaannuulluuii,, îîþþii ssuunntt oobblliiggaattoorriiiiiinnffoorrmmaaþþiiiillee ddiinn iissttoorriiee ººii ssoocciioollooggiiee.. TToott iinntteerreessaannttãã aappaarreeººii ssuuggeessttiiaa ccãã oo ppiieessãã ddee tteeaattrruu ttee ssoolliicciittãã ssãã ssppuuii ddeesspprreeeesstteettiiccãã ººii iissttoorriiaa aarrtteelloorr.. DDaaccãã vvoorrbbeeººttii ddeesspprree uunn rroommaannppssiihhoollooggiicc,, ooaarree ccââtt eessttee ddoommiinnaannttãã ppssiihhoollooggiiaa ººii ccââtt ccoonn-tteeaazzãã ssttiilliissttiiccaa,, iissttoorriiaa,, aarrtteellee vviizzuuaallee ºº..aa..?? IIddeeeeaa aabboorrddããrriiiirroommaannuulluuii ppssiihhoollooggiicc,, aattââtt ppee cceell aauuttoohhttoonn,, ccââtt ººii ppee cceelleeuunniivveerrssaallee,, aarr ppuutteeaa ssttâârrnnii oo ccuurriioozziittaattee ppeennttrruu iinniiþþiiaaþþii,, ooaavveennttuurrãã ppeennttrruu mmuucceenniiccuull îînn llaabbiirriinnttuull ffããrrãã llaammppãã ssaauu oorreellaaxxaarree ppeennttrruu lleeccttoorriiii ssaattuurraaþþii ddee ddiissccuurrssuurriillee ppuurr ddiiddaacc-ttiiccee..

CCoonnvveerrggeennþþaa lliitteerraattuurrãã-ppssiihhoollooggiieeLiteratura este o necesitate a cunoaºterii. Psihologia are

toate argumentele pentru ºtiinþa psihicului uman. Dacãamândouã sunt direcþionate cãtre cunoaºtere, înseamnã cãscopurile au convergenþã. Figurile de stil, în special, cele denivel semantic, metaforele, comparaþiile, hiperbolele suntreflexele cogniþiei(gândirii). Trecereade la obiectul realspre cel imaginar,asigurã coloraturaimaginii ºi stârneºteregistrul afectiv. Cuma fi sã spui, de exem-plu, în loc de cãmilã„corabia deºertului”?Deja, sugestia nara-torului (beneficiarulde discurs) este plas-ticã ºi creeazã unstimul puternic. Nuîntâmplãtor, IonelTEODOREANU acreat în romanul „LaMedeleni” cea maiimpresionantã pletorãa figurilor de stil.Mutaþiile lor în evi-denta misiune dearmonizare a comu-nicãrii emoþiilor potexplora tempera-mentele, caractereleºi atitudinile citito-rilor. Este o artã sãpoþi comenta banaluljoc de fotbal de peuliþa satului cu ominge de cârpã într-un registru metaforic, apt sã te distragã de la alte constructepersonale.

Registrele imagistice, densitãþile pãrþilor de vorbire,sferele de semnificaþii, jocurile de lexic sunt corespon-denþele psihologiei, care devine omniprezentã prin mesajeleorganizate ºi armonizate cu plãcerile cititorilor.

PPssiihhoollooggii ssaauu ccoonnddeeiieerrii??Romanele româneºti au filiaþii prin subiectele preferate

cu domeniile vieþii sociale. Nicolae Filimon cu „Ciocoiivechi ºi noi” a devenit martorul fidel al nostru pentru viduldin istorie – perioada domniilor fanariote. Alain Fournier înFranþa, un fel de Creangã al nostru, oscileazã între notifi-carea de „roman trãit” ºi cea de roman psihologic prin„Cãrarea pierdutã”. Excelent ºtie sã-ºi deschidã platformade lansare în fenomenul rãzboi, Camil Petrescu prin „Ultimanoapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi”, dar nu rãmânrestanþieri nici Sadoveanu, cu mai mult nuvela „StradaLãpuºneanu” ºi nici Camil Petrescu ºi al sãu Radu Comºadin „Întunecare”. Cum orgoliile fac parte din inventarelepersonalitãþilor noastre, ca excrescenþe ale sistemului reti-cular activator (legat de voinþã, limbaj ºi comportament),romancierii psihologi sunt puþini ºi dificil de plasat într-undomeniu al psihologiei. Precursor, devine în anul 1924,Liviu Rebreanu ºi al sãu „Pãdurea Spânzuraþilor”. De ce seerijeazã într-un roman psihologic? Din cauzã cã ApostolBologa este îndoctrinat cu o lecþie moralã, din adolescenþã,pe care nu vrea sã o înjoseascã în situaþiile ºi contextele decomunicare. Bãtrânul Bologa îi face o excelentã terapie su-gestivã prin simplitatea logicã semanticã „Sã nu uiþi nicio-datã cã eºti român, iar ca bãrbat sã-þi faci datoria!”

Succesiunea evenimentelor din rãzboi creeazã inad-vertenþe în tiparul comportamental al personajului, sublo-cotenentul de artilerie Bologa. De fapt, Bologa este ima-ginea subiectului pe care l-a conturat Rebreanu, din expe-rienþa sa imediatã, fratele mai mic, Emil Rebreanu, românulcãzut pe frontul austro-ungar. Scriitorul Oliver Rebreanu(Liviu) este un purtãtor al unui arhetip cotidian, pe carefiecare îl avem, dar nu îl conºtientizãm. Trãsãturile caracte-riale dezirabile uºor vizibile, cele indezirabile doar sporadicsubscriu într-un registru de portret interesant al personajuluiBologa. Accentele de psihologie generalã sunt poziþionateprin matricea stilolingvisticã, în special, când se vorbeºtedespre: seriozitatea excesivã a lui Bologa, despre imagineade sine mult avansatã, despre imaginaþia ºi gândirea puter-nic divergentã, dialogul interior mereu controversat ºi frica.Sunt secvenþe pe care nu oricine ºtie sã le stãpâneascã dinpenelul metaforelor contrastive, ci doar acei care înþelegfaptul cã procesele psihice raþionale ºi senzoriale, alãturi demotivaþii ºi afecte, ca subsisteme psihologice, sunt forma-toarele mesajelor transmise cu graþie unor generaþii. „Con-

cert din muzicã de Bach” este cel mai sugestiv roman psi-hologic din literatura românã. Invitaþia pe care o faceHortensia Papadat-Bengescu pentru terapia prin muzicã estecea mai pretenþioasã comunicare prin sugestie. În afara per-sonajelor pudrate cu o culoare de rit epocal, se vãd urmeleunor tendinþe ale teoriei sistemice, dezvoltatã prin exi-genþele analizei tranzacþionale ºi a programãrii neuro-lingvistice.

Hortensia Papadat-Bengescu descoperã efectelecoachingului ºi propune explorarea universului prin tehnicarelaþionãrii. Pentru ea, ca participantã activã la construcþiapropriului sãu eºafodaj cu experienþele proprii ºi prinnivelurile de articulare a limbajelor, importantã nu esteatracþia lui „ce”? Pentru ea, conteazã perspectiva dictatãprin semnificaþia lui „cum”? Cum sã-l iubeºti pe cel delângã tine, cum sã-l înþelegi sau cum ai face dacã...?

Forþa romanului psihologic îºi câºtigã, ca vector dereprezentare, prin direcþie ºi sens, o identitate greu de mo-dificat.

Mai ales Camil Petrescu ºi „Patul lui Procust”, un exem-plu de psihologie socialã susþinut prinpremise, concluzii ºi evaluãri ce subscriuartei conversaþiei, ca revelatoare ale actelorde limbaj.

Dezvãluirea fãcutã de cãtre Cezar Petres-cu în ineditele romane grupate în „Fantastic-ul din interior” faciliteazã tradiþia mereu înascensiune a romanului psihologic. Doar cãstricta specializare pe psihologia analiticã alui Carl Gustav Jung lasã amprenta unorstereotipii de investigare ºtiinþificã, dar numai pot conta vreodatã la acribia filologicã.Prin „Simfonia fantasticã”, „Aranca, ºtimalacurilor”, „Omul din vis”, ori „Omul care ºi-a gãsit umbra”, Cezar Petrescu ne convingede certitudinea faptului cã imaginea, visul,umbra sunt aliatele noastre în rãzboiul celordouã reflectãri: subconºtientul ºi conºtientul.Dacã existã învingãtori? Deocamdatã, analizadupã acþiune se petrece la nivelurile person-ajelor. Lecþiile lor le asimilãm, dar nu princonspecte, ci prin benefectanþa ºi sintalitateametaforelor diversificate.

Dacã ne oprim la tehnica expresiilor ver-bale, vom fi exegezii fiecãrui cuvânt care s-arpreta la vocabularul psihologiei. ªi-atunciprofitãm de secundele pe care le-am câºtigatºi traversãm, pe culoarea acceptatã de cãtrebunul-simþ estetic, la literatura universalã.Poate ineditul de a-l considera pe FranzKafka, cehul de origine, dar germanul prinnaraþiune, un scriitor cvasipsiholog, ar fi oeroare. Dar asta s-ar putea întâmpla, numai

prin eludarea celor douã creaþii cu exigenþele romanului,„Procesul” ºi „Castelul”. Primul roman este o evadare înspectrul psihologiei sociale, loc unde manipularea, seducþiaºi minciuna îºi gãsesc nucleul de provenienþã, influenþareasocialã. „Procesul” devine o pledoarie despre teamã saufricã, în contextul eºuãrii de voinþã, limbaj ºi inteligenþã.Actorii sunt împrãºtiaþi pe axele hedonismului, eticii ºipragmaticii. Maturitatea lor psihicã ºi socialã devine ultimaredutã de pe care mai pot striga ceva pentru demnitate, sin-gura mantie care acoperã trupul unui nevinovat. Pentru„Castelul”, avem certitudinea unui idealism ezoteric. Sub-stantivul comun „castel” întãreºte mesajul cu blindajul greupenetrabil. Amputarea personalitãþii omului, atrofiereaafectelor sunt pericole despre care mulþi nu ºtim. Dar avemnevoie sã le cunoaºtem, chiar ºi prin sãmânþa ficþiunii, nupentru altceva, decât pentru a înþelege cã respectul este oexigenþã a speciei umane.

James Joyce ºtie cã „Oamenii din Dublin” au pe lângãaspiraþii ºi idealuri nevoi de securitate ºi autostimã. Persua-siunea este fãcutã dupã toate exigenþele comunicãrii sociale.Personajele sunt evaluate prin discursurile bine scrise în pla-nurile concepþiilor de sine. Pentru ei, valorile se succed înordinea fireascã ºi au drept punct culminant comunicareaprin acþiuni concertate. „Ulysse” devine certitudinea faptu-lui cã omul nu cunoaºte un alt ajutor decât omul, iar aºtep-tãrile, experienþele, percepþiile, conexiunile ºi valorile sestrâng în turbionul realitãþilor din care cu greu mai putemînþelege curajul ca pe un început al biruinþei. Personajulcreat de Joyce, Leopold Bloom, este expresia comunicaþio-nalã a unui mod de a gândi, care poate fi determinatã prinobiectele de atitudine ºi conþinuturile latente ale unui limbajuniversal. Deformãrile de raþionament puse pe seamaetichetãrilor, a inferenþelor sau a unor imperative cu marcaimpersonalului „trebuie” sunt ridicate la rangul decelãrii înmatricea psiholingvisticã. Textele literare preferate pentrujustificarea prezenþei psihologiei þin de diada scriitori-psi-hologi. Nu poþi opera cu registre lingvistice serioase, dacãpierzi firul investiþiilor conceptuale. Titlul subcapitoluluieste doar cu rol de întrebare formulatã retoric.

De ce o abordare tematicã?Romanul psihologic are la fel ca celelalte o construcþie

aparte. Nu prin judecãþile de existenþã, ci prin tehnica nara-tivã. Orice fapt din realitate poate fi subiect de literaturã.Dar cu o condiþie. Sã aibã un sâmbure de atracþie. Cum dez-voltãm acest ingredient? Prin mesaje care sã sensibilizeze.Iar sensibilitatea este un prim semn al psihologiei. În con-cluzie, orice roman poate fi considerat psihologic. Pentru cãare ca subiect omul. Iar omul este o fiinþã bio-psiho-socialã.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

CCoommeennttaarr ii uu

O abordare a romanului psihologic

Mai nou, cultura se poate defini drept o experienþã înascensiune. Cel puþin aºa spun cei care conduc Cercul Mil-itar din Focºani. Proiectele de activitãþi sunt aplicate dupãcele mai nobile consideraþii ale pragmaticii de comunicare.Sãptãmâna trecutã, aproape o sutã de particularitãþi, de laelevii ºcolilor generale ºi pânã la reprezentanþii comu-nitãþii locale, au aflat despre locul, rolul ºi importanþa mis-iunilor Brigãzii 282 Mecanizate „Unirea Principatelor”,chiar din expunerea comandantului marii unitãþi, generalulde brigadã Cãtãlin TOMESCU.

Evenimentul editorial inedit, marcat prin lansareacãrþii „Trei lei spiriduºul, cinci lei drãcuºorul” scrise decãtre Fãnuº NEAGU, a fãcut din oraºul de pe Milcov unperiheliu al geniului. Poetul Gheorghe ISTRATE a vorbitdespre cartea maestrului Fãnuº, într-un limbaj din ale cãruiregistre s-a înþeles cã o carte este ca o claviaturã de pian:ea cere mereu sã fie dozatã bãtaia. Nici perspectivele nusunt ignorate. Sãptãmâna viitoare, se va desfãºura sim-pozionul dedicat sãrbãtoririi „Zilei Veteranului”, plãcutprilej de a evoca momentele din tranºeele bravurii, sin-gurele mãrturii în faþa cãrora ne vom înclina cu respect ºivom prinde în dialogurile noastre certitudinea, cã limbajulizbânzii îl înþeleg nu doar temerarii, ci ºi epigonii.

Istoria, literatura ºi arta militarã sunt armele prin carecei din garnizoana Focºani înþeleg ideea cã doar cu eleomul devine capabil sã-ºi corecteze imperfecþiunea naturiisale.

Locotenent-colonel(r)Eugen ANGHEL

Cercul Militar Brãila desfãºoarã sub egida cicluluitematic „Sãrbãtori Pascale la români” trei activitãþi cuproximitate pentru cadrele militare în activitate ºi înretragere, pentru familiile acestora, dar ºi pentru eleviiºcolilor generale ºi colegiilor din garnizoanã. Concur-sul pe teme religioase a deschis registrul festinuluiprepascal. Expoziþia de carte religioasã veche„Bucurii duhovniceºti” a completat dinamica perso-nalului instituþiei, a ajutoarelor acestora ºi a colabora-torilor permanenþi. Concertul susþinut de muzica mili-tarã a garnizoanei Brãila a fost apreciat de partici-panþii în numãr foarte mare, care au vrut sã vinã înîntâmpinarea marii sãrbãtori, cu gânduri frumoase ºicu încrederea cã muzica, poezia ºi pictura suntdarurile proniei pe pãmânt. Planul instituþiei încã nuºi-a epuizat categoriile de atitudine culturalã, spiritu-alã ºi de tradiþii autohtone. Va continua cu trei sim-pozioane, patru expoziþii ºi douã lansãri de carte încinstea evenimentelor din mai, 2008.

Colonel(r) Petru GURÃU

Festin prepascal ºi la Brãila

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008

Pagina 9

Opinia publicã mondialã a sprijinit cauza finlandezã. Aldoilea rãzboi mondial nu se desfãºura în mod violent, fiindîn faza cunoscutã ca rãzboiul ciudat. În acea perioadã,„rãzboiul de iarnã” era singurul conflict adevãrat în afaracelui din Polonia ºi, de aceea, era în atenþia opiniei publicemondiale.

Agresiunea sovieticã a fost consideratã în general canejustificatã. Diferite organizaþii strãine au trimis ajutoaremateriale. Emigranþii finlandezi din SUA ºi Canada s-aureîntors în þarã ºi mulþi voluntari au venit în Finlanda pentrua se înrola în armata þãrii. Voluntarii au sosit din Danemar-ca, Norvegia, finlandezi expatriaþi din Ingria suedezã ºi dinalte þãri. Corespondenþii de presã strãini din Helsinki au scrisºi, uneori, au ºi exagerat, relatând despre succesele ºi inge-niozitatea finlandezilor în luptã.

Suedia care se declarase naþiune nebeligerantã, în loc deþarã neutrã (aºa cum a fost în anii de rãzboi dintre Germaniaºi Aliaþi), a contribuit cu furnituri militare, bani, credite, aju-toare umanitare ºi aproximativ 8.700 de voluntari la luptafinlandezilor împotriva agresorului sovietic. Poate maiimportant decât restul contribuþiilor suedeze au fost piloþiivoluntari veniþi din aceastã þarã, care au intrat în acþiuneîncepând din 7 ianuarie 1940.

Într-o lunã, conducerea sovieticã a început sã ia în con-siderare încetarea operaþiunilor. Guvernului finlandez i-aufost fãcute propuneri prin intermediul unor emisari de pace,prima oarã pe 29 ianuarie. Pânã atunci, Finlanda a luptatpractic pentru existenþa sa.

Când la Paris ºi Londra au ajuns zvonuri credibile despreaceste tatonãri de pace, dorinþa pentru un ajutor militar s-aschimbat în mod dramatic. Acum Finlanda lupta „doar” pen-tru a pierde cât mai puþin teritoriu care se învecina curegiunea Leningradului. Pentru a pãstra opinia publicã departea finlandezilor, nici una dintre aceste informaþii nu aufost publicate, nici în Finlanda, nici în strãinãtate. Lupta fin-landezilor a rãmas pânã la sfârºit o luptã pe viaþã ºi pemoarte.

Ajutorul franco-britanic era acordat cu condiþia asigurãriiliberei treceri prin þãrile neutre, Norvegia ºi Suedia, ceea cele-ar fi permis sã evite drumul prin Marea Nordului, MareaNorvegiei ºi Oceanul Îngheþat pentru a ajunge la Petsamo.Motivul nedeclarat de cãtre aliaþi a fost acela de ocupare aregiunilor în care se aflau minele sudeze de fier de la Kiruna

ºi Malmberget.În februarie

1940, Aliaþii s-auoferit sã acordeajutor. Planul lor,aprobat pe 5 fe-bruarie de ÎnaltulC o m a n d a m e n tAliat, prevedeadebarcarea a100.000 de mili-tari britanici ºi35.000 de militarifrancezi în portulnorvegian Narvikºi sprijinirea Finlandei, dupã traversarea Suediei ºi asigu-rarea securitãþii rutelor de aprovizionare de-a lungul acestuidrum. S-a cãzut de acord sã se punã planul în aplicare pe 20martie cu condiþia ca finlandezii sã cearã ajutor. Pe 2 martie,au fost cerute în mod oficial drepturi de tranzitare a trupelorºi materialelor militare din partea guvernelor Norvegiei ºiSuediei. Se spera ca prin aceasta sã fie aduse în cele dinurmã aceste douã þãri nordice neutre de partea Aliaþilor, prinîntãrirea poziþiei lor în faþa Germaniei, deºi Hitler declaraseîncã din decembrie cã prezenþa trupelor strãine pe pãmântsuedez avea sã provoace invazia imediatã a trupelor ger-mane. Aceasta ar fi însemnat, practic, cã germanii ar fi ocu-pat partea sudicã, puternic populatã a Suediei, în timp ceFranþa ºi Anglia s-ar fi luptat pentru îndepãrtatele þinuturinordice.

Totuºi, doar o micã parte a trupelor urma sã fie destinatãajutorãrii Finlandei. Propunerile de a intra în Finlanda prinportul liber de gheþuri, Petsamo au fost respinse. Existaususpiciuni cã obiectivele principale ale operaþiunii ar fi fostocuparea portului norvegian Narvik ºi vasta regiunemuntoasã a minelor de fier din nordul Suediei.

Din aceste mine Germania primea o mare parte aminereului de fier, de o importanþã vitalã pentru producþia sade rãzboi. Dacã trupele britanice ar fi încercat sã opreascãexportul suedez de minereu de fier cãtre Germania, regiuneaar fi putut sã devinã teatru de rãzboi pentru armatele Ali-aþilor ºi ale Germaniei. Drept consecinþã, Norvegia ºi Suediaau refuzat sã acorde dreptul de tranzit. Doar dupã rãzboi a

ieºit la ivealã cã ordinele date comandanþilor expediþieialiate impuneau evitarea angajãrii în conflicte armate cutrupele sovietice.

Guvernul suedez a decis sã respingã cererile finlan-deze pentru desfãºurarea de trupe regulate suedeze pe ter-itoriul Finlandei ºi, de asemenea, a fãcut cunoscut faptulcã sprijinul în arme ºi muniþii nu mai putea fi acordatmultã vreme. Din punct de vedere diplomatic, Finlandaera prinsã între speranþele aliate pentru un rãzboi deduratã ºi între temerile scandinavilor de rãspândire arãzboiului ºi în þãrile învecinate sau de formare a unui valde refugiaþi finlandezi, dacã þara ar fi fost înfrântã înrãzboi. De asemenea, Berlinul dãdea sfaturi precise pentruacceptarea pãcii în condiþiile unor pierderi teritoriale –germanii afirmau cã orice concesiune teritorialã „poate fioricând corijatã mai târziu”.

În timp ce germanii ºi suedezii fãceau presiuni asuprafinlandezilor sã accepte pacea în orice condiþii, francezii ºibritanicii aveau obiective diametral opuse. Din când încând, finlandezilor le erau propuse diferite planuri de aju-tor. Pentru început, franco-britanicii promiseserã cã vortrimite 20.000 de militari care sã ajungã în þarã pânã lasfârºitul lunii februarie, cu toate cã exista condiþia implic-itã ca în drumul lor spre Finlanda sã ocupe nordul Suediei.

La sfârºitul lunii februarie, comandantul suprem fin-landez, mareºalul Carol Gustaf Emil Monnerheim, erapesimist în legãturã cu situaþia militarã. De aceea, pe 29februarie 1940, guvernul a decis sã înceapã negocierilepentru încheierea pãcii. În aceeaºi zi, sovieticii audeclanºat un atac împotriva oraºului Viipuri.

Când Franþa ºi Marea Britanie ºi-au dat seama cã fin-landezii iau în serios opþiunea tratativelor de pace, ºi-aureînnoit oferta de ajutor: 50.000 de militari aveau sã fietrimiºi dacã Finlanda cerea ajutorul pânã la 12 martie.Doar 6.000 aveau sã fie destinaþi pentru Finlanda. Restultrebuia sã asigure siguranþa porturilor, drumurilor ºizãcãmintelor de fier de pe calea de acces.

În ciuda efectivelor reduse care ar fi ajuns în Finlanda,informaþii despre aceste planuri au ajuns în Uniunea Sovi-eticã ºi au contribuit în mod decisiv la hotãrârea sovieti-cilor de a semna un armistiþiu care sã punã capãt rãzboiu-lui. S-a spus cã, fãrã ameninþarea intervenþiei aliate, nimicnu ar fi oprit pânã în cele din urmã URSS-ul sãcucereascã întreaga Finlandã prin trimiterea de noi trupeîn zonã din rezervele care pãreau nesfârºite.

Rãzboiul de iarnã (III)

Confruntãrile militare la care a trebuit sãparticipãm de-a lungul istoriei, ne-au deter-minat sã apelãm pentru înarmarea oºtirii lasurse externe, iar în unele situaþii, chiar sãconcepem ºi sã producem tehnicã militarã.

Puþini dintre noi îºi mai aduc aminte cãam produs un tun anticar performant, un pis-tol mitralierã care a rivalizat cu pistoalelemitralierã germane ºi italiene din cel de-aldoilea rãzboi mondial. Cã am construit ºilansat la apã douã submarine. ªi, cã am pro-dus un prototip de tanc care i-a uimit atât penemþi, dar ºi pe sovietici (care ni l-au ºi con-fiscat). Însã, ceea ce ne-a situat pe loculpatru în lume la începutul anilor patruzeci aisecolului XX a fost avionul de vânãtoareI.A.R.-80 cunoscut ºi sub denumirea de„Vânãtorul Românesc”.

EEppooppeeeeaa II..AA..RR..-8800În anii 1937-1940, situaþia internaþionalã

s-a deteriorat progresiv, România ajungândsã fie izolatã din punct de vedere politic,economic, geografic, ºi, nu în ultimul rând,militar.

Dotarea aviaþiei militare româneºti(Forþele Aeriene Regale Româneºti) eraînvechitã ºi diversificatã: existau numeroasetipuri de avioane slab înarmate ºi echipa-mente de slabã calitate.

Era imperios necesar ca aviaþia militarãsã fie dotatã cu un nou avion de vânãtoare.Mai mult pe cont propriu decât într-un pro-gram centralizat, în perioada 1937-1940,I.A.R. (Întreprinderea Aeronauticã Românã)Braºov a proiectat ºi a pregãtit lansarea înproducþie a trei produse de serie: I.A.R.-37pentru observaþie, SM-79 B pentru bombar-dament ºi avionul I.A.R.-80 pentru vânã-toare.

La sugestia lui Armand CÃLINESCU(preºedintele Consiliului de Miniºtri alRomâniei) va fi realizat un proiect de cãtreprofesorii Ion GROSU ºi Ion COSEREANUºi de inginerii Gheorghe ZOTTA ºiGheorghe VALLNER (cu toþii erau originaridin Basarabia). În România la acea datã nuexistau posibilitãþi deosebite pentru studii deaerodinamicã ºi nici nu era timp pentruproiectarea unei structuri începând de lazero. Presaþi de timp ºi costuri, constructoriiromâni au fãcut un avion de concepþieromâneascã, atât cât s-a putut face în aceiani, I.A.R.-80 fiind un caz original de„bricolage” în aviaþie. În viitorul avion devânãtoare se vor regãsi formele unui avion

polonez, francez ºi italian.Aceastã combinare de componente de la

diferite avioane nu a fost fãcutã la întâm-plare. Cunoscând proprietãþile bune în zborale acestora sau caracteristicile de rezistenþã,inginerii braºoveni nu au proiectat un nouavion, ci au pornit de la o structurã cunos-cutã ºi calculatã, rãmânând sã recalculezestructura pentru aceste componente. Volu-mul de muncã, timp ºi bani a fost mult maimic.

Pentru a putea fi prezentat la Bucureºtide Ziua Naþionalã a Regatului României (10mai), constructorii braºoveni au finalizat „deurgenþã” prototipul nr.0 al avionului I.A.R.-80, care a ieºit pe porþile uzinei în cursullunii aprilie a anului 1939.

Insuficient testat, practic neterminat,I.A.R.-80 este adus la Bucureºti ºi prezentatîn zbor la 10 mai 1939, la parada militarã.Aparatul a fãcut impresie la acel momentprin noutate. Prototipul a rãmas la Pipera laFlotila I Vânãtoare, unde a fost testat în zborde cãtre un pilot de încercare francez MichelDetrojat. Alegerea pilotului francez îndefavoarea unui pilot român s-a fãcutplecându-se de la considerentul cã un românar fi putut fi influenþat în favoarea avionului.Dupã primul zbor, rulând într-o zonã cuteren moale, aparatul se va împotmoli ºi vafi grav avariat, elicea înfingându-se în sol ºirupându-se. Demontat, avionul este trimis laBraºov, unde va fi reparat ºi supus în conti-nuare programului de teste în zbor.

Dupã primele zboruri, aparatul a dovedito serie de calitãþi, dar ºi defecte. Printre ca-litãþi se numãrau viteza, viteza ascensionalãmare ºi stabilitatea la decolare. Deficienþeleerau multe: slab înarmat, slab motorizat, vi-zibilitatea slabã la rulaj, manevrabilitateamoderatã, rezervoarele de combustibil pe-riculoase, cabina deschisã, colimator

neperformant, lipsa blindajului.Totuºi, presaþi de situaþia criticã a dotãrii

armatei, se ia hotãrârea de trecere la pro-ducþia de serie, în perioada 1939-1940fãcându-se pregãtiri intense pentru aceasta.Fabrica de celule începe sã producã primelecelule de I.A.R.-80 în decembrie 1940, cu ocadenþã de 10 pe lunã.

Date tehniceExemplarul de serie I.A.R.-80 se deosebea

de prototip prin câteva modificãri impuse deconcluziile zborurilor de încercare. Astfel, pro-totipul a zburat echipat cu motorul I.A.R.-K 14III C 36 de 930 CP la 3600 m. Armamentul eracompus din patru mitraliere FN Browning ca-librul 7,92 mm, montate în aripi, cu tragere înafara discului elicei.

Greutatea aparatului gol era de 1780 kg,cea normalã de zbor fiind de 2280 kg. Vitezamaximã atinsã a fost de 510 km/h la o altitu-dine de 4000 m, iar timpul de urcare la 5000 m

de 6 minute. Ca rezultat al echipãriicu motorul îmbunãtãþit I.A.R.-K-14-1000 A, mai puternic decât cel prece-dent, greutatea maximã admisã ladecolare va creºte cu 270 kg.

Lungimea fuselajului, în acelaºitimp va creºte de la 8.16 m la 8.90 m.Dacã la prototip cabina era deschisã,la aparatele de serie se va opta pentruo cupolã profilatã care se deschideaprin glisare spre înapoi. Viteza ma-ximã va creºte ºi ea datoritã motoru-lui, plafonul de servici fiind la peste10.000 m. În 1942, ritmul de fabri-caþie va creºte ajungându-se la unavion pe zi. În urma experienþei acu-

mulate va apãrea necesitatea îmbunãtãþirii per-formanþelor avionului, fiind realizate maimulte variante.

Variante ale avionului I.A.R.-80Varianta de bazã de la care s-a pornit a fost

I.A.R.-80. Proiectanþii români au adus diferitemodificãri aparatului, care îmbunãtãþeau pro-prietãþile generale, astfel luându-se hotãrâreade a schimba liniile tehnologice pentru noileavioane.

a) I.A.R.-80 A. Aceastã variantã era pre-vãzutã cu un armament format din 6 mitraliereFN Browning de 7,92 mm, cu o rezervã de2400 de cartuºe. Greutatea avionului golechipat era de 2100 kg, iar greutatea maximã ladecolare de 2700 kg. Vor fi construite 90 deexemplare din acest model.

b) I.A.R.-80 B. Prin înlocuirea a douã dinmitralierele Browning cu douã mitraliere decalibrul 13,2 mm cu câte 100 de cartuºe,mãrirea anvergurii la 11 m, îmbunãtãþireablindajului cabinei pilotului ºi a protecþiei re-zervoarelor de combustibil apare variantaI.A.R.-80 B. Se vor construi 20 de aparate,urmãtoarele 10 beneficiind de amplasarea a

douã rezervoare suplimentare de combustibillargabile de 100 litri fiecare, acroºate sub aripi.Greutatea aparatului echipat gol va ajunge la2135 kg, iar la decolare 2800 kg (2950 cu re-zervoarele suplimentare). Astfel echipat,I.A.R.-80 B atingea viteza de 470 km/h.

c) I.A.R.-80 C. A reprezentat o variantã aavionului I.A.R.-80 B, doar cu douã mitraliere,variantã ce a fost conceputã pentrurecunoaºtere. A fost conceput pentru o vitezã ºio autonomie mai mare, renunþându-se parþial lablindaj.

d) I.A.R.-81 A. Ca urmare a necesitãþii deefectuare a unor misiuni de bombardament înpeisaj, varianta 80 A va fi modificatã chiar pelinia de montaj, adãugându-i-se un lansatorpentru bombe de 50 kg sub fiecare aripã ºi unulpentru o bombã de 250 kg sub fuselaj. Arma-mentul era identic cu cel de pe varianta 80 A.La o greutate de 3100 kg, cu trei bombeacroºate, avionul atingea 470 Km/h, iar la 70%din puterea motorului (croaziera) atingeaviteza de 400 km/h.

e) I.A.R.-81 B. La aceastã variantã se vorintroduce douã tunuri, calibrul 20 mm, cu 60de proiectile fiecare (tip Ikaria, licenþa Oer-likon), în locul mitralierelor de 13,2 mm.

Cu un armament de douã tunuri ºi patrumitraliere, varianta I.A.R.-81 B avea o puterede foc echivalentã cu cea a renumitului avionde vânãtoare britanic Spitfire V. Rezerva decartuºe de 7,92 mm era de 1600 de bucãþi.Avionul I.A.R.-81 B putea îndeplini misiuni devânãtoare sau bombardament în peisaj.

Echipat cu douã rezervoare suplimentare ºicu o bombã de 250 kg, aceastã variantã avea ogreutate de decolare de 3260 kg. În configu-raþia de vânãtor cu douã rezervoare supli-mentare, avionul atingea o altitudine de 5000m în 7 minute ºi 30 de secunde. Avionul a fostconstruit în 50 de exemplare.

f) I.A.R.-81 C. Începând cu avionul deserie numãrul 301, prin schimbarea tuturortunurilor Ikaria cu Manser MG 151 de 20 mm,varianta I.A.R.-81 C va dispune de putere defoc mãritã, rezerva proiectilelor crescând de la60 la 175 bucãþi per tun. În aceastã variantã aufost construite circa 100 de exemplare.

S-a încercat echiparea avioanelor I.A.R.-81cu un motor Junkers Juno 211 daN (1200 CP),mult mai puternic decât I.A.R. -14-1000 A,precum ºi montarea unor lansatoare de racheteaer-aer, pe avionul I.A.R.-81 C. Rezultateleacestor încercãri au rãmas puþin cunoscute.

g) I.A.R.-80 DC. În anul 1950 la Ate-lierele de Reparaþii Material Volant, se trans-forma cu succes un I.A.R.-80 în variantã bilocde antrenament. Purtând denumirea I.A.R.-80DC, aceastã transformare s-a dovedit foartereuºitã, fiind aplicatã mai multor aparate ce auintrat în dotarea ºcolilor de piloþi de vânãtoare.

Vânãtorul Românesc (I)

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCU

Potrivit ultimelor cercetãri din domeniul IT, se pare cã, înnumai câþiva ani, Matrix ar putea sã devinã realitate. Filmulprezintã o situaþie în care un supercomputer reuºeºte sãrecreeze realitatea în cele mai mici detalii, astfel încât sãpãcãleascã omul, iar experþii IT cred cã, la ritmul în careînainteazã tehnologia, ficþiunea ar putea sã se materializeze.

În anul 1950, Alan Turing, pãrintele ºtiinþei computerului,a dat ºi criteriul care ar putea sã valideze o (i)realitate precumcea imaginatã în Matrix: un om intrã într-un dialog cu unrobot, iar un alt om ar trebui sã-i distingã. În testul Turing,proiectul inteligenþei artificiale îºi va fi atins scopurile înmomentul în care un om nu ar mai putea distinge lumea realãde cea generatã de computer. Pentru a îndeplini aceastã ce-rinþã, cercetãtorul american a decis sã testeze capacitãþile unuisupercomputer, Blue Gene/L de la Brookhaven National La-boratory din New York, pentru a încerca sã genereze o lumeartificialã. Computerul are o capacitate de 103.000 de miliardede operaþiuni pe secundã, în vreme ce un computer normal arenumai zece. El poate astfel sã simuleze realitatea cu o vitezãde 822 de ori superioarã unui computer normal, însã, cu unprogram special, McGuigan crede cã poate obþine rezultate

mult mai bune. Cu toate acestea, viteza necesarã imaginilor deînaltã rezoluþie pentru a trece testul Turing ºi a copia realitateae cu mult inferioarã.

În acest moment, intrã în scenã unul dintre cei consideraþia fi un guru al ºtiinþei computerelor, Gordon Moore, care în1968 a fondat Intel (astãzi, prima producãtoare de micropro-cesoare de pe piaþa mondialã). El a ajuns la concluzia cãnumãrul proce-soarelor sedubleazã o datãla 18 luni. Astfel,potrivit cal-culelor, pentru ase ajunge de la103.000 de mi-liarde de operaþi-uni pe secundã(câte se pot efec-tua azi), la unmilion de miliarde de operaþiuni câte ar fi necesare pentru atrece testul Turing, ar fi nevoie de numai patru ani. Aºadar,Matrix ar putea sã devinã realitate în mai puþin de un deceniu.

Cu toate acestea, nu trebuie sã uitãm cã, atât în film, cât ºiîn realitate, lucrurile sunt mult mai complexe ºi, nici mãcar înfilm, omul nu rãmâne pãcãlit pânã la capãt.

Potrivit cercetãtorului MartinDominik de la Univer-sitatea St. Antrews,Marea Britanie,descoperirea ar puteasugera cã sistemelesolare asemãnãtoare cucel în care trãim arputea sã fie mult mainumeroase decât ne-amînchipuit pânã acum.

Astronomul adeclarat cã “Amdescoperit un sistem cu douã planetecare au rolurile lui Jupiter ºi Saturn

din sistemul nostru solar. Aceste douãplanete au maseºi orbite simi-lare. Pare cãsistemul s-a for-mat într-un modasemãnãtor sis-temului nostrusolar. Dacãacest lucru seconfirmã, ar tre-bui sã existe altesisteme solare

care sã adãposteascã planete precumPãmântul”.

Noul sistem planetar orbiteazãsteaua OGLE-2006-BLG-109L, estemult mai compact decât al nostru ºi seaflã la circa 5.000 de ani-luminã denoi. Cercetãtorul britanic spune cãnumai 10% din sistemele solaredescoperite pânã acum adãpostesc maimult de o planetã. Cu toate acestea, elspune cã datele ar putea sã fie puþindistorsionate deoarece cele mai perfor-mante telescoape folosite sunt progra-mate sã caute planete gazoase gigantce orbiteazã la mici distanþe de stelelelor.

Pentru astronomul britanic, spe-ranþa tuturor acestor cãutãri stã în fap-tul cã, într-o zi, se vor descoperi sis-teme solare care adãpostesc planeteprecum Pãmânt sau Marte, capabile sãfie adaptate vieþii.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale O societate din Dubai, parte a con-

glomeratului Dubai World, ºi-a propussã construiascã cel mai înalt turn dinlume - de 1.200 de metri. SocietateaNakheel urmãreºte astfel sã surclasezeclãdirea încã în construcþie din emiratulDubai, preconizatã sã ajungã la oînãlþime de circa 900 de metri.

Bãtãlia pentru cea mai înaltã clãdiredin lume, lansatã de monarhiilepetroliere din Golf, se anunþã însãextrem de strânsã. ªi Arabia Sauditãvrea primul loc pe podium, cu un turn de1.600 de metri. Firma care ar urma sãridice turnul de 1.200 de metri dinDubai, Al-Burj (în trad. - turnul) nu aconfirmat deocamdatã informaþia.Reprezentanþii Nakheel au recunoscutînsã cã lucreazã cu arhitecþii australienide la firma Woods Bagot pentru“finalizarea conceperii unui nou proiect

cu o structurã excepþionalã“. La rândullor, arhitecþii australieni au precizat cãturnul se înscrie într-un proiect în va-loare de 61 de miliarde de dolari, derulatde societatea Limitless, din cadrul con-glomeratului Dubai World.

În acest timp, Arabia Sauditã, caredeþine circa un sfert din resursele depetrol existente lanivel mondial,intenþioneazã sãconstruiascã laDjeddah, capitalaeconomicã a rega-tului, un turn decirca 1.600 demetri. Dacã va fidus la bun sfârºit,acest proiect, inti-tulat “Mile-HighTower“ (în trad. -

turnul de o milã), le va surclasa fãrãdrept de apel pe toate cele din zona Gol-fului, o regiune care a devenit simbolulexagerãrilor de orice naturã. Deºi, ºi înjurul planurilor pentru aceastã con-strucþie planeazã misterul, se pare cã, dearhitectura turnului, se va ocupa, cel maiprobabil, firma sauditã Omrania, iar

lucrãrile de construcþie vorfi dirijate de gigantul ame-rican Bechtel. Costurilesunt estimate la circa 10miliarde de dolari.

În competiþie a intrat ºiKuweitul, care a dezvãluitrecent cã vrea sã constru-iascã un turn de 1.001metri. Înãlþimea facereferire la “O mie ºi una denopþi“, celebra colecþie depovestiri a literaturii arabe.

Companiile, organizaþiile neguvernamentale ºipersoanele cu reºedinþa în UE au obþinut, în ultimiidoi ani, peste 2,8 milioane de domenii web “.eu”,þara cu cele mai multe înregistrãri fiind Germania,cu aproape o treime din total, urmatã de Þãrile deJos ºi Marea Bri-tanie.

Potrivit unuicomunicat alComisiei Europene(CE), domeniulweb “.eu” este pelocul patru întrecele mai popularedomenii dinEuropa ºi pe loculnouã în lume.Totodatã, peste300.000 de noi domenii au fost create anul trecut.

Dupã dinamica de înregistrãri, CE informeazãcã, pe primul loc s-a situat, în 2007, Polonia, cu ocreºtere a numãrului de domenii “.eu” de peste 48%,urmatã de Lituania (48%) ºi Finlanda (40%). Lanivelul UE, numãrul de înregistrãri a crescut cu11%. La nivel mondial, domeniile cu cel mai marenumãr de înregistrãri sunt “.com” (peste 71 milioaneînregistrãri), “.de” (peste 11 milioane înregistrãri),“.net” (peste zece milioane), “.cn” (opt milioane),“.uk” (6,4 milioane), “.org” (6,3 milioane), “.info”(cinci milioane).

Domeniul “.eu” a fost deschis, în decembrie2005, pentru societãþi comerciale deþinãtoare dedrepturi anterioare, iar, din aprilie 2006, înregis-trarea a devenit liberã pentru toþi cetãþenii ºi organi-zaþiile cu sediul în UE.

Yahoo! ºi Microsoft au anunþat o serie deîmbunãtãþiri ale aplicaþiilor destinate telefoanelormobile, printre care comenzile vocale, în cursaîmpotriva Google de a atrage trei miliarde de uti-lizatori, câºtigând premiul cel mare: publicitate ºitelefonie mobilã.

Vicepreºedintele Yahoo!, Marco Boerries, aanunþat în cadrul congresului Federaþiei profesio-nale de telefonie mobilã (CTIA) de la Las Vegas cãaplicaþiile de cãutare pentru telefoanele mobile OneSearch vor putea fi accesate prin comandã vocalã.Comenzile vocale sunt realizate de firma Vlingo,care a anunþat o strângere de fonduri de 20 milioanedolari, Yahoo! fiind primul contribuabil. CompaniaYahoo! promoveazã din ce în ce mai mult un servi-ciu de mesagerie instant ºi socializare mobilã, încãnelansat.

Microsoft aprezentat în cadrulcongresului CTIAnoile servicii degeolocalizare ataºatemotorului sãu decãutare pentru tele-foanele mobile, LiveSearch Mobile, cedispun, de asemenea,de comenzi vocale.Pe telefoanele

echipate cu sistemul Windows Mobile va fi posibilãlocalizarea contactelor pe hãrþi, ce vor putea fidownloadate, existând posibilitatea de a obþinedatele meteo locale.

Microsoft a prezentat ºi o nouã versiune a sis-temului de operare al telefoanelor mobile, WindowsMobile, estimând cã-ºi va dubla vânzãrile în acestan, la 20 milioane licenþe. Noile funcþii ale Win-dows Mobile se aseamãnã cu cele ale iPhone, dis-punând de o interfaþã mai practicã ºi de posibilitateade zoom pe paginile de Internet.

Google oferã deja multiple aplicaþii pentru tele-foanele mobile, cu versiuni adaptate ale motoruluisãu de cãutare, precum ºi servicii ca Gmail, GoogleMaps ºi YouTube.

Cele trei companii opereazã pe piaþa emergentãa publicitãþii pe telefoanele mobile, care, potrivitfirmei Gartner ar trebui sã se dubleze în 2008 la 2,7miliarde dolari, faþã de un miliard în 2007, în trei aniaºteptându-se sã ajungã la 12,8 miliarde dolari.

Monarhiile din Golf îºi ridicã zgârie-nori de peste un kilometru înãlþime

Embrioni, din material genetic uman ºi animal, au fost creaþi pen-tru prima datã în Marea Britanie, cu o lunã înainte de legea de regle-mentare a cercetãrii genetice, votatã de Camera Comunelor.

O echipã de la Univer-sitatea din Newcastle aanunþat cã a generat cusucces “embrioni micºti”,adãugând ADN umanunor ovule de bovinã.Embrionii sunt cunoscuþidrept hibrizi citoplasmicisau cybrizi, fiind creaþiprin inserarea nucleuluiunei celule umane într-unovul animal, al cãruinucleu a fost îndepãrtat.Materialul genetic alembrionilor rezultaþi esteastfel 99,9% uman.

Potrivit BBC, cybriziiau supravieþuit timp de trei zile, iar cel mai mare a ajuns sã conþinã32 de celule. Scopul cercetãtorilor este ca sã creeze embrioni capabilisã supravieþuiascã timp de ºase zile, pentru a putea sã extragã celulestem, care vor fi utilizate în cercetãri ulterioare.

O echipã de britanici a creatembrioni umano-animali

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* Legea are putere asupra omului atâta timpcât el trãieºte.

* Fãrã lege, pãcatul este mort.* Dregãtorii nu simt fricã pentru fapta bunã, ci

pentru fapta rea.* Datori suntem noi cei tari sã purtãm slãbi-

ciunile celor neputincioºi ºi sã nu cãutãm plãcereanoastrã.

* Sã nu ne mai judecãm unii pe alþii, ci maidegrabã sã luãm aminte la aceasta: sã nu dãmfratelui prilej de poticnire sau smintealã.

* Cel ce arã trebuie sã are cu nãdejde ºi cel cetreierã, cu nãdejdea cã va avea parte de roade.

*Toate îmi sunt îngãduite, dar nu toate îmifolosesc. Toate îmi sunt îngãduite, dar nu toatezidesc.

* Cel ce grãieºte într-o limbã strãinã sã seroage ca sã ºi tãlmãceascã.

* Proorocirea nu pentru cei necredincioºi este,ci pentru cei credincioºi.

* Sã nu fim iubitori de mãrire deºartã, supãrân-du-ne unii pe alþii ºi pizmuindu-ne unii pe alþii!

* Cel care primeºte cuvântul învãþãturii sã facãparte învãþãtorului sãu din toate bunurile!

* Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta, ca sã-þifie þie bine ºi sã trãieºti mulþi ani pe pãmânt!

Selecþie realizatã de col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎNTREACÃT...

Sistem planetar asemãnãtor cu al nostru

Ne despart numai câþivaani de Matrix

Peste 300.000 de noidomenii web “.eu” au fost

create anul trecut

Yahoo! , Google º iMicrosoft r ival izeazã în

sectorul apl icaþ i i lor pentrutelefoanele mobile

AU ZILENEGRE (fem.)

ÎNTREG

Rãspunsurile testului din nr. 6 (240)1. În Europa, 45 la sutã din producþia de motoare este cu

ardere internã, cu 4 cilindri în 4 timpi ºi aprindere prin scân-teie, în timp ce în producþia americanã de motoare cel mairãspândit tip de motor rãmâne încã cel de 8 cilindri, dispuºiîn V.

2. Uvertura „ªtefan cel Mare” a fost compusã de IacobMureºianu.

3. Filmul documentar „Aripi româneºti” a fost realizat deoperatorul Vasile Gociu (1897-1950).

4. Ioana d’Arc s-a nãscut în familia unor þãrani din Dom-remy, în 1412.

5. Teologii considerã cã „cele ºapte pãcate capitale” sunt:avariþia, desfrâul, lãcomia, lenea, invidia, mânia ºi trufia.

6. Petre ÞUÞEA, Cugetãri memorabile.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7(241) din 15 aprilie 2008

Pagina 11

Quake 3 Arena peiPhone ºi iPod Touch

Apple nu înceteazã sã dea dincoadã, încercând sã impresioneze petoatã lumea cu gãselniþe din ce în cemai re-

voluþionare. Noua linie de produseApple mizeazã în mod evident pe unanumit sex-appeal mecanic, o anumitãsenzualitate a siliciului ºi a pigmenþilorindustriali pentru a-ºi atrage un publiccât mai ”hip”, cât mai avid sã-ºi com-bine existenþa cu tehnologii din ce înce mai complexe ºi care sã arate câtmai minimalist. Aºa a ajuns iPod celmai popular mp3-player din lume, aºas-a stârnit atâta vâlvã în jurul iPhone-ului. Dar, nimeni n-ar putea spune cãaceastã aparaturã ar putea fi vreodatãconsideratã ”durã”, ”nervoasã”,”supãratã”... ”însetatã de sânge”.Quake 3 Arena este, în fond, un proiectambiþios pentru cã e dificil sã trans-porþi un FPS pe o platformã fãrã mouse

ºi fãrã controller. Dar, se pare cã, adap-tând tehnologia iTouch, Apple va reuºio aproximare a feelingului unui mouse.Sã sperãm cã le iese!

Ninja sunt mai tari decât piraþii

Cel puþin asta e pãrerea celor de laMicrosoft ºi de la Team Ninja, pro-ducãtorii unor jocuri beat-em-up pen-tru platforme, titluri ca Dead or Aliveºi seria Ninja Gaiden. În consecinþã,posesorii de Xbox360 se vor puteabucura în curând de Ninja Gaiden 2,urmarea unuia dintre cele mai formida-bile jocuri ”cu bãtãi” din 2004, carefolosea atunci la maxim posibilitãþiletehnice ale consolelor. Deºi, conti-nuarea nu se anunþã la fel de spectacu-

loasã ca NijaG a i d e n - u lo r i g i n a l ,producãtoriiau dezvãluitun fragmentvideo dinnoul joc, cuo surprizãplãcutã – un

nou personaj gata sã fie trecut la secþi-unea Game Babes, da, aþi ghicit, oninja mlãdioasã pe nume Sonia. Acþi-unea incandescentã, monºtrii uriaºi ºi

decorurile halucinante ar trebui sã de-vinã mult mai atrãgãtoare... acum!

You have to burn therope - joc, cu creier

YHTBTR – primul lucru cu carem-a impresionat a fost cântecelul de

final pec a r el - a ma u z i td i n t r - ogreºealãî n c ãî n a i n t es ã - lî n c e p .

Un joc în flash care sã ia exemplul dejacelebrei piese ”Still alive” de lasfârºitul nu destul de celebrului (dargenialului) Portal? Mi-am zis ”trebuiesã vãd asta”. Din fericire, alþii au vãzutceva mai repede decât mine. Mulþialþii. ªi ei spun cã acest joc va ajungejocul online al anului. Cu un story binescris, personaje dezvoltate minunat(da, e tot un joc în flash) ºi un sound-track pe mãsurã, acest joc pare a fi oapariþie menitã sã spele ruºinea Flash-ului, un mediu adesea abuzat ºi carepare a nu putea susþine un joc cu ade-vãrat interesant. (F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

INTRODUC-ERE ÎN TEMÃ

SUPRAFAÞAGLOBULUI

ASIMILEAZÃGLOBULSFEREI100 DEROTAÞII

PÃMÂNT,TEREN GOL

LEGE!

PE DRUMULCEL BUN

GLOBCERESC CU

INEL

PÃRÃSIRI ALEGLOBULUI

A EXISTA

GLOBUL CUHÃRÞILE

OPROBRIUPUBLIC

FIR

GOL ADÂNCÎN GLOB

OPRESCTRECEREALUMINII

ALBASTRULGLOBULUI

ESTUL GLO-BULUI!

MUZICÃ... LAESTRADÃ!

SIMBOL DESUPRAFAÞÃ

VOIAJE PE

GLOB-

TROTTER!

I - M - P - V-O R A - V - C -A N T I C A R I -AT- S L O V Ã -CORIGENT-L I B R A R -S U C I Þ I -I A D E S - B - T-NI-INTELEC-TUALI-TALC-ARTE-TEU-A-B Ã R Ã Þ I E -T U N - I N S -B U R E T O S -HÂRÞOAGE-L I T E -R A T U R Ã -PRAF.

1. În ce an a fost dat dispãrut Diesel, realizatorul motoru-lui cu ardere internã?

2. Cum se numea vaca miticã scandinavã?3. În ce rãzboi a luptat Ioana d’Arc ºi care i-a fost

sfârºitul?4. Care sunt cele ºapte pãcate capitale considerate de

teologi ca sursã a tuturor nelegiuirilor?5. Cum se mai numeºte planta cunoscutã ca „mãrgãritel”?6. Cine a spus: „Este de preferat ca unii sã fie nefericiþi

decât ca nimeni sã nu fie fericit, cum s-ar întâmpla dacãegalitatea ar fi generalã”?

Cântãreþii americani Beyonce Knowles ºi Jay-Zs-au cãsãtorit de curând la New York, în cadrulunei ceremonii private, doar pentru prieteni ºi fa-milie. Dupã o relaþie discretã de ºase ani, cei doi auorganizat o nuntã la fel de discretã, departe delumina reflectoarelor. Ceremonia a fost urmatã de o

petrecere care aavut loc înapar tamentulpe care rapper-ul îl deþine laNew York.Printre oaspeþis-au numãratmama luiBeyonce, TinaKnowles, tatãl

ºi managerul sãu, Mathew, sora ei, Solange, fostelesale colege de la Destiny’s Child, Kelly Rowland ºiMichelle Williams, ºi prietena sa, actriþa GwynethPaltrow.

Jay-Z, pe numele sãu real Shawn Carter, învârstã de 38 de ani, este, potrivit publicaþiei Forbes,cel mai bogat artist hip-hop din lume, iar Beyoncese aflã într-un punct culminant al carierei sale. Înultimii patru ani, cântãreaþa a fost implicatã ºi înproducþii cinematografice.

Basarabeanca Anna Lesko este o admiratoareînfocatã a bãieþilor de la B.U.G. Mafia, iar maºinaei rãsunã de ritmuri hip-hop. Anna are perioadecând iubeºte stilul pop-rock, altele când nu ar da penimic refrenurile agresive ale “mafioþilor“. “Îmiplace foarte tare stilul celor de la B.U.G. Mafia ºiam perioadecând ascult înneºtire muzi-ca lor. Pri-etenii îmir e p r o º e a z ãcâteodatã cãdau volumulprea tare înmaºinã, darmie aºa îmiplace sã con-duc“.

Cântãreaþa sperã ca, la un moment dat, sã facãºi un duet cu artiºtii sãi favoriþi ºi crede cã ar ieºi ocombinaþie reuºitã. Între timp, Lesko ia lecþii decanto pentru cã muzica este un domeniu în carevrea sã exceleze, considerând cã ºansa de a se afir-ma a fost cel mai frumos cadou pe care l-a primitvreodatã. Din artã sau ajutatã de iubiþi înstãriþi,cum bârfesc unii, încet, încet, Anna a ajuns ofemeie independentã ºi ea crede cã tocmai în astaconstã ºarmul sãu personal.

Cu toate astea, independenþa îi creeazã uneori ºidisconfort, crede Lesko, care este momentan iubitacelebrului vânãtor de modele Playboy, Codin Mati-ciuc.

Episoadele, cu o duratã de 30 de minute, aleserialului numit “Pamela”, vor fi difuzate de cãtre

televiziunea americanãE! în lunile acestei veri.Evident, Pam, acum învârstã de 40 de ani, vaavea rolul principal.Viaþa starului Playboy,Pamela Anderson, afost tot timpul unsubiect de primã paginãa tabloidelor, aceastafiind urmãritã în perma-nenþã de paparazzi.Pamela ºi-a începutcariera ca ºi model nud,apoi a jucat în serialul

de comedie “Home Improvement”. În anii ‘90, rolulde salvamar din “Baywatch” i-a adus celebritatea.

Cristina FRATU

Beyonce s-a cãsãtorit cu Jay-Z

Anna Lesko sparge timpanele prietenilor

cu muzica hip-hop

Pamela Anderson revineîntr-un serial TV

SSSSeeeexxxx --aaaappppppppeeeeaaaallll mmmmeeeeccccaaaannnniiiicccc .... .... .... dddduuuurrrrãããã ºººº iiii ssssuuuuppppããããrrrraaaattttãããã!!!!JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Un tip beat la un bar cere chel-nerului sã îi serveascã 3 cafele:

- Una pentru mine, una pentrutine ºi alta pentru mã-ta.

A doua zi, la fel: - Trei cafele… una pentru mine,

una pentru tine ºi alta pentru mã-ta. Chelnerul nu a mai putut sã se

abþinã, a sãrit peste masã ºi l-a sno-pit în bãtaie pe beþivan. O zi maitârziu, apare tipul plin de vânãtãi labar. Chelnerul ironic îl întreabã:

- Trei cafele?... - Nu, rãspunde beþivanul, doar

douã: una pentru mine ºi una pentrumã-ta. Pentru tine nu, cã te agitã!

☺☺Un fizician, un biolog ºi un

chimist mergeau la ocean pentruprima datã. Fizicianul a vãzutoceanul ºi a fost fascinat de valuri.A spus cã vrea sã facã niºtecercetãri cu privire la dinamica flu-idã a valurilor ºi a intrat în apã. Înmod evident, s-a înecat ºi nu s-amai întors. Biologul a spus cã vreasã cerceteze flora ºi fauna oceanu-lui, aºa cã a intrat ºi el în apã. Niciel nu s-a mai întors. Chimistul aaºteptat vreme îndelungatã, dupãcare a notat urmãtoarea observaþie:“Fizicianul ºi biologul sunt solubili

în apa oceanului.”

☺☺Soþul cu soþia se opresc în staþia

de taxiuri. Soþia îl întreabã petaximetrist:

- Pânã în centru, la Universi-tate, cât m-ar costa?

- 30 RON. - ªi dacã îl luãm ºi pe soþul meu

cu noi, atunci cât m-ar costa? - Tot atât. La care femeia, uitându-se la

soþul sãu plinã de dispreþ: - Vezi, þi-am spus mereu cã nu

valorezi nimic!

☺☺Diferiþi angajaþi sunt întrebaþi

ce vor face cu bani din prima dePaºte.

Elveþianul: Din banii de primãîmi cumpãr o barcã! Reporterul: ªicu restul? Elveþianul: Cu restul îmirenovez faþada casei.

Englezul: Din banii de primãîmi cumpãr o maºinã sport!Reporterul: ªi cu restul? Englezul:Cu restul mã duc într-o excursie înAfrica.

Românul: Din banii de primãîmi cumpãr un pullover!Reporterul: ªi cu restul?Românul: Restul mi-l dã mama!!!

(F.C.)

E DE PEPÃMÂNTULNOSTRU!

(fem.)

GLOBULTERESTRU

SUPRAFAÞÃ

...ÎN SOARE!

FEMEILE DINSTELE! COLINDAT SOL

MÃRUNÞIªLA CASÃ!

CHEMARE...ÎN BALON!TÃRÂMURI

CU STELE ªIGLOBURI

CENTRU ÎN

TEMÃ!

A SOARELUI...E RÃSÃRITÃ!

EA ªI EL...ÎN BALON!

NIªTEINELE...ÎN MARE

TUB GOL!ALVEOLARIÎN CENTRU!

CURTE!ACUM...CAALTÃDATÃ!

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

GG LL OO BB UU RR II

FÃRÃ VESTE

ÎN VIS!

OCEANULÎNCON-JURÂNDGLOBULVITEJIE

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 7(241) din 15aprilie 2008Pagina 12

CMYK

D o a r m e s a j e s e m a i s p u n . . .

„Curierul armatei” este accesat pe reþeaua Inter-net cu o constanþã care ne bucurã. Mesajele transmisepe adresele redacþiei ne onoreazã, ne atenþioneazã,ori ne sugereazã principii ale comunicãrii jurnalis-tice. Din cele peste douãzeci de discursuri, am alescâteva cu semnificaþii ºi cu perspectiva proiectãriiviitoarelor ediþii.

DDoorr ddee mmeettaaffoorreeCitesc periodicul „Curierul armatei”. Mereu am

gãsit aici articole interesante. Am aflat cã fizicieniromâni care ar fi trebuit recompensaþi cu PremiileNobel au creat armamentul portativ universal. Com-parativ cu ziarele care apar în spectrul mediaticromânesc, ziarul „Curierul armatei” vegheazã de la ocotã impresionantã prin tehnica redactãrii ºi multi-tudinea figurilor de stil. Ca sã fiu mai puþin genera-list, spun cã reportajele militare, dar ºi celelalte purliterare te marcau prin densitãþile de metaforeexplicite ºi contrastive. Mã atrag temele de psiholo-gie, de psihologie ºi literaturã înscrise la pagina„Univers spiritual”. Mã întreb, cum reuºeºte o echipãmult redusã la efectivele de condeieri sã spunã multe,pe spaþii reduse? O fi talentul? În orice caz, ne placºi ne este dor de metaforele sprint ale curierului”.

Profesor Marian DUMITRIEVICI – IAªI

INVITAÞIE LA DISCURSSuntem studenþi în anul al doilea la Facultatea de

Litere din Universitatea Bacãu, specializarea Comu-nicare ºi Relaþii Publice. Am accesat, la sugestia pro-fesorului nostru de teoria comunicãrii, ziarul„Curierul armatei”. Am gãsit foarte multe subiectelegate de comunicare, mai ales de psihologia ºi so-ciologia comunicãrii. Suntem interesaþi sã aflãmpunctele dumneavoastrã de vedere pe subiectulrespectiv ºi vã adresãm rugãmintea de a participa înziua de 10 mai, la sediul facultãþii noastre, când vaavea loc o conferinþã naþionalã cu tema „Libertate ºicomunicare în lumea presei”.

Grupa de studenþi anul al doilea

CINE A OPRIT „VEZUVIUL”?„Curierul armatei” este o publicaþie care se

respectã, mai ales, prin punctele de vedere ºi comen-tariile tematice. Ne-am obiºnuit o vreme cu rubrica„Vezuviul din cãlimarã”. Acolo am gãsit multe din-tre problemele noastre, ale militarilor activi, dar nunumai. De aproape patru luni, în locul ei, au apãrutalte articole. A fost cumva vreo interdicþie? Mi-arpãrea rãu sã fie aºa. Nu erau defavorabile instituþiei,ba dimpotrivã, puteau fi exemple pentru orice tip depublicaþie care se aflã pe tarabe. Voi urmãri mai atentziarul. Sigur voi gãsi lucruri interesante. Sã ne auzimcu bine ºi la cât mai multe ediþii!

LocotenentPetre CHIRIAC

NATO îºi consolideazãrãspunsul în faþa

atacurilor cibernetice

GGeessttuurrii mmiiccii,, sseemmnniiffiiccaaþþiiii mmaarrii

„Ceea ce voiþi sã vã facãvouã oamenii, faceþi ºi voi lorasemenea”, ne sfãtuieºteSfânta Scripturã. Iar o vechevorbã ne sugereazã sã neajutãm aproapele atunci cândeste la nevoie. Sunt douãîndemnuri, printre multealtele care ne fac sã negândim la omenie, ca formãesenþialã a manifestãriiumane. Acþiunile de coope-rare civili-militari desfãºuratede militarii Batalionului 151Infanterie „Lupii negri” înteatrul de operaþii din Irak îºigãsesc originea în aceastãînsuºire fundamentalã a omu-lui.

Fie cã este vorba despreîntâmpinarea unor trebuinþeprimare sau despre sprijinulîn procesul educaþional, celedouã acþiuni CIMICdesfãºurate în aceste zile demilitarii Batalionului 151Infanterie au avut un caracterprofund uman. Patru sateaflate în aria de responsabili-tate au fost vizitate de mili-tarii români. În fiecare dintreele am dorit sã lãsãm un semnal intenþiilor bune pe care leinvestim în misiunea din Irak.150 de familii din satele ArRaf’iyah, Khaibir ºi Zuhay-man Albu Karun (Al Ubayd)au primit pãturi donate deCoaliþia Multinaþionalã.Bucuria cu care au fostîntâmpinaþi militarii românieste un indiciu cã darul a fostbine primit.

La ºcoala din Al Taeeh,comandantul Batalionului151 Infanterie, locotenent-colonelul Dan Cîºlariu ºiofiþerul CIMIC, cãpitanulDan Criºan, au dãruit copiilorcâteva din cele necesareînvãþãturii. Rechizitele aufost strânse prin donaþia mili-tarilor batalionului. 150 deºcolari s-au bucurat de caiete,creioane ºi alte rechizite cetrebuie sã se regãseascã în

ghiozdanul fiecãruia.„Acest tip de acþiuni

aratã cã forþele româneau venit aici nu ca forþede ocupaþie, ci ca sã ajutepoporul irakian. Primimcu bucurie aceste cadouride la militarii români”ne-a declarat directorulºcolii, Hykmat alManshad. CãpitanulCriºan a concluzionat:„Intenþia noastrã a fost sãvizitãm o ºcoalã impor-tantã din zona de respon-sabilitate pentru a puteaajuta cât mai mulþi copii.Sper ca acest gest sã aibão reflectare mai mare întimp”.

EErrooiiii rroommâânnii ººiiaammeerriiccaannii aauu ffoosstt

ccoommeemmoorraaþþii îînn IIrraakk

Semnalul sonor TATOOreprezintã pentru militariiamericani din toatã lumeasfârºitul unei zile. Tradiþia

acestui termen are ca punctde plecare Anglia secolului alXVI-lea când un detaºament

de soldaþi ºi toboºarimãrºãluiau pe înserate pringarnizoane strigând în acestfel. Era vremea întoarcerii încazãrmi. Astãzi, acest semnalanunþã stingerea. Dupã analo-gia sfârºitul unei zile – finalulunui destin, TATOO Ceremo-ny se organizeazã în bazelemilitare americane pentru aomagia eroii cãzuþi la datorie.O astfel de festivitate a fostorganizatã în seara zilei de 06

aprilie 2008, laZidul Memori-al din baza mi-litarã de laTallil, Irak,locul unde suntdislocaþi Lupiinegri dinBatalionul 151I n f a n t e r i e .Acesta este, dind e c e m b r i e2005, loculunde suntc o m e m o r a þ imilitarii ce-ºipierd viaþa înaceastã parte aIrakului. Pe Zidsunt trecutenumele lor.

În cadrulceremoniei deduminicã aufost dezvelite ºi

plãcuþele pe care se aflãînscrise numele celor doi mil-itari români cãzuþi în Irak,

sublocotenenþii post–mortemBogdan Valerian Hâncu ºiIoan Grosaru. Bogdan Valer-ian Hâncu ºi-a pierdut viaþa ladata de 27 aprilie 2006, când,o patrulã mixtã italiano-românã ce efectua o misiunela sud de An Nassyria a fostatacatã. El fãcea parte dincompania de Poliþie Militarãcare participa la operaþiuneaAntica Babilonia. IoanGrosaru a cãzut la datorie ladata de 21 septembrie 2007,când, în urma executãrii uneimisiuni de patrulare, TAB-ulîn care se afla a fost avariat ºia luat foc la deflagraþia unuidispozitiv exploziv impro-vizat.

Faptele de arme ale celordoi eroi români ºi împre-jurãrile în care ºi-au pierdutviaþa au fost evocate în cadrulceremoniei de consilierulcomandantului Batalionului151 Infanterie, plutonierul-adjutant Ionel Constantin. LaZidul Memorial din baza dela Tallil au adus omagiueroilor cãzuþi în Irak coman-dantul Batalionului 151Infanterie, locotenent –colonelul Dan Cîºlariu, lideriicelorlalte unitãþi din bazã,militari români ºi americanicare nu erau angrenaþi în mi-siuni la ora desfãºurãrii fes-tivitãþii.

Cãpitan Adrian GÎTMAN

De la sfârºitul secolului al XIX-lea,luna aprilie a reprezentat pentru mili-tarii dobrogeni luna de care a fost legatînceputul existenþei unor unitãþi mil-itare în aceastã zonã geograficã sauînceperea pregãtirilor pentru partici-parea la o nouã misiune.

La 20 aprilie 1894, prin ÎnaltulDecret Regal numãrul 1548 se înfiinþaRegimentul ”Constanþa” nr 34, ulteri-or, devenind Brigada 34 Mecanizatã,în compunerea cãreia începând cu datade 03 aprilie 1995 se va regãsi ºi actu-alul Batalion 341 Infanterie dislocat îngarnizoana Topraisar.

De atunci ºi pânã în prezent,aceastã unitate de infanterie a devenituna dintre unitãþile emblematice alearmatei române în aceastãzonã.

Pe parcursul celorpaisprezece ani care autrecut de la înfiinþare,Batalionul 341 a acumu-lat o bogatã ºi vastã expe-rienþã obþinutã pe timpulparticipãrii la diferiteexerciþii ºi misiunidesfãºurate, atât în þarã,cât ºi în afara hotarelor ei.

Începând cu anul 1999Batalionul 341 este nomi-nalizat cu un modul com-pus din militari, vehiculede luptã, echipamente ºimijloace tehnice, la SEEBRIG(SOUTH EASTERN EUROPEAN

BRIGADE) pentru a participa laOperaþiuni în Sprijinul Pãcii.

Prima participare la o misiuneinternaþionalã se va produce în anul2004, când pe parcursul lunilor iulie2004 - august 2005, batalionul vaîncadra Detaºamentele ROFND VIII,IX ºi X care au desfãºurat misiuni demenþinere a pãcii sub egida KFOR înTeatrul de Operaþii din vestul Penin-sulei Balcanice (KOSOVO).

Din luna decembrie a anului 2005,Batalionul 341 va desfãºura misiuni însprijinul pãcii ºi de luptã în provinciaKANDAHAR din Afganistan încadrul Operaþiunii InternaþionaleENDURING FREEDOM ºi, ulterior,sub comandã ISAF.

Pentru modul cum militarii Bata-lionului 341 ºi-au îndeplinit misiunea

în Teatrul de Operaþii din Afganistanprin decret prezidenþial semnat decãtre preºedintele României, larevenirea în þarã, Drapelul de Luptã albatalionului a fost decorat cu ”OrdinulVirtutea Militarã în grad de Cavalercu însemne de Rãzboi”.

În conformitate cu prevederileLegii nr 42/2004, privind participareaforþelor armate la misiuni în afara teri-toriului statului român în anul 2008, joi02 aprilie a.c., la sediul Batalionului341 a început pregãtirea viitoruluidetaºament de militari care va partici-pa la Operaþiunea ”Iraqi Freedom”care se va desfãºura în Teatrul deOperaþii din Irak. În alocuþiunea sa,comandantul Batalionului 341 Infan-terie, locotenent-colonelul doctorVasile VREME a precizat cã: ”Suntemla startul unei noi misiuni. O misiuneplinã de responsabilitãþi la a cãruireuºitã vor trebui sã îºi aducã con-tribuþia toþi militarii care încadreazãacest detaºament. Pentru îndeplinireamisiunii în perioada imediat urmã-toare va trebui sã depunem eforturisusþinute. Cu cât va curge mai multãsudoare pe terenul de instrucþie cuatât ne va fi mai uºor în Teatrul deOperaþii. Rezultatele obþinute încadrul misiunilor desfãºurate în Koso-vo ºi în Afganistan ne obligã. Cu toþiiva trebui sã transpunem în realitatedeviza unitãþii: Act non verba ”.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Start pentru o nouã mis iune

ACÞIUNILE LUPILOR

NATO a decis înfiinþarea de echipe speciale pen-tru a rãspunde eventualelor atacuri cibernetice, înurma unor acte de acest gen care au vizat site-urileguvernamentale din Estonia, membrã a Alianþei, aanunþat un responsabil de rang înalt.

“A fost o ameninþare foarte clarã ºi NATO arãspuns foarte eficient ºi rapid, gãsind mijloace pen-tru a-ºi consolida sistemele”, a declarat oficialul, subacoperirea anonimatului, la închiderea summituluiNATO de la Bucureºti. Potrivit sursei, aceastã“experienþã foarte concretã” a dus la o schimbareimportantã în modul de gândire al NATO, care arãspuns mai ales prin înfiinþarea unui Centru deexcelenþã în apãrarea ciberneticã, la Tallinn, care vafi inaugurat oficial în 2009. Estonia este susþinutã înproiect de cãtre Statele Unite, Germania, România,Italia ºi Spania.

Pentru “gestionarea consecinþelor” atacurilorcibernetice, Alianþa a înfiinþat echipe gata sã inter-vinã în 24 de ore în þãrile afectate, ca cele decise deNATO pentru eventuale atacuri chimice, biologicesau radiologice. Însã, un atac cibernetic nu vadeclanºa un rãspuns militar. “Este ceva departe,foarte departe de acest gen de scenariu”, a spus ofi-cialul.

Site-urile guvernului eston, dar ºi cele ale unorbãnci ºi ale altor instituþii au fost vizate de atacuricibernetice în 2007. Responsabilii estoni au acuzatatunci Rusia, dupã ce au descoperit cã unele dintreatacuri proveneau de la servere ale administraþieiruse ºi chiar de la biroul preºedintelui VladimirPutin. Moscova a negat orice implicare, iar oficialiiestoni au acuzat-o cã refuzã sã coopereze în anchetã.

Cristina FRATU