SUFLETUL

$rMECANTISMtrLE SALE

deAlice A. Bailey

CUPRINS

CuvANr iNarN-rs / 9

Cap.llxrnopucsRE/12

Car. 2 Gr-aNpELE gl coMpoRrAMENrul ullaN / 28

Cap. 3 Conpur nrnnrc / 50

Cap. 4 Naruna suFLEruLUr $r AMeLASAREAacrsruu / 68

Cap. 5 ixvafaruRA oRIENTALA cu pRrvrRE LA suFLEr, ETER gr suncrB / 87

C,ll. 6 Csr $AprE cENrRr lr ronlA i 104

C,qP. 7 Cor'{cr-uzn / 122

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Trei dorinle au impulsionat scrierea acestei cdrli: in primulrdnd dorin{a de a aduce laolaltd psihologia materialistd sau ex-terioard gi psihologia introspectivl sau interioari; in al cloilear6nd, dorinla de a armoniza Vestul material cu Estul introspec-tiv, privind la psihologia gtiin{ifici a trecutului, spre zona mailargh a gdndului ;i psihologiei umane gi, in final, dorinla de ademonstra cd toate aceste aspecte cliscorclante sunt cloar fateteale adevdrului unic qi c5 toate acestea. impreund, constituieRealitatea Lrnicd.

Aceste dorin,te se dezvoltd din pozilia actualda psihologieila nivel global. Existd in ziua de azi dotl,dominante ale psiho-logiei, Will DLlrant rezum6ndu-1e corect in cartea ,,The Mansi-ons of Philosophy":

,,Aqa cwn am putxtt vedea, existd doud cdi de a-l stadiapeorn. Una ponze;te din exterior, cu mediul inconjurdtor, ;i il vedepe om ca pe un ntecanism de adaptare; reduce gdndirea lalucruri ;i <mintea>; lcr <materie> ;i abordeazd problematicaprin prisma materialismului deghizat al lui Spencer ;i psiho-logic cnrnportamentsld a lui Watson... Cealaltd cale incepe din

t2

Introducere

interior: prhte;te otnul ca pe Ltn mecanism, un sistem de nevoi,impulsuri;i dorinle care tl provoctcd sd sturJieze, sdfoloseascd,ti sd aiungd sd stdpdneascd mediul; ar dori sd reducd lucrurilela gdnduri ;i materia Ia minte; tncepe cu <entelehiat lui Aris-lotel (care spunea cd un scop interior determind orice.fonnd),;i se lanseazd in vitalisntul lui Bergson Ei pragmttt:ismul luiIVilliam James."l

Dr. W B. Pillsburry consideri cd acest sistem clublu im-plica o complicare inutilb:

,, D acd pdstrdm teori a ps iholo giei cctmportamentului, tn-seantnd cd trebuie sd svem doud tipuri de psihologii, mta ex-terioard si una interioard, o psihologie vdzutd din exterictr qiunavdsutd din interior Aceastdviziune este, in cel mai bun caz,o c omplicare sup erflud. "2

Observdnd aceastd pozilie privita din doLrb perspective, qifiind de acord cu Dr. Pillsbury asupra faptului cd doui linii deinterpretare nu sunt necesare, sunt convinsd de posibilitateafuzionirii celor doui abordbri ?ntr-o a treia, unitar6.De aceea,caut si prezint o ipotezd prin care sd demonstrez justefea gcoliimecaniciste pi in mod egal a poziliei scolii introspecfioniste.Caut. de asemenea, si demonstrez ci ambele qcoli sunt necesarepentru a cuprinde toate faptele, gi c5 sunt complementare. Ast-fel, putem stabili premisele unei a treia scoli heteroclite,bazat6,pe cunoaqterea exactd a Occidentului gi pe in,telepciunea intro-spectivi a Orientului.

I Drrant, Wil| The Adansions of Philosophy, pag.257.2 The fIistoty o.f Psycholog.v, pag.298

ll

Sulletirj gi rnecanisme,ie sale

ObservAnd cele doud qcoli de psihologie, este evident fap-tul ci psihologia moderni este in mare parte materialistd, iarcea mai populard gcoald este in intregime aga. Un studiu al celormai recente c5rli din domeniLll psihologiei, care provin din mul-tele gi variatele gcoli din Europa si America, aratd c|majorita-tea sunt in principal preocupate cu susfinerea sau respingereafilosofiei mecaniciste a $colii Psihologiei Comportamentale.Daci nu sr"mt preocupate cu aceste aborddri, prezinti o altd formia psihologiei materialiste. De exemplu, Dr. Wolfgang Kohlerin Gestalt Psychology spune:

,,Este profun sd credem cd tn general sintyitn moth,ul pen-tru care avem la xtn moment dat o anumild atitudine, ;i mtritdrziu alta; de asemenea, sri con.siderhn cd, de cele ntai multeori, cunoaqtem ;i fnlelegem in rnod direct de ce suntem inclinalistifucem un lucru tntr-o situalie specificd ;i de ce fucem ce1)acomplet diferit ulterior, in alte condi;ii. Asadar, din aceastdperspectivd, experirnentdm indatd;i realmente mare parte dincontextul dinamic, a cdnti demoltare alcdtuie;te viala ntentald.Opusd acestei credinle ;i, in acela;i timp, strdind rJe aceasta,este perspectiva celor ntai invdlali psihologi ai vremii. Dinpunctul lor de v*edere, tinclem sd facem un lucru intr-un mo-ment ;i alt lucru in qlt moment deoarece tn primul caz anumitesinapse sunt disponibile ;i, in alt doilea caz, alte sinapse suntdeschise. Fericili cei care,.folosindu-;i cele mai receptive cdineuronale, se clovedesc ufi ;i cele mai potrivite!"1

Totuqi, totul se afl5 intr-o stare de confuzie, a$a cum spune;i Will Durant:

I4

I Gestalt PsychologT-, pag.349I Durant, Wlll, The Mansions of Philosophy, pag.376

15

Introducere

,,Psihologia abia a inceput sd tnteleagd, dardmite sd con-troleze comportamentul;i dorinlele umane. Este ttmestecatd cumisticismul ;i mefafzica, cu psihanaliza, psihologia contpar-tamentttlit, mitologia gktndulard ;i alte boli ctle adolescenlei. "I

Psihologia parcurge zonade frontierd intre nevdzut, ciruiaii spunem energie, fie ea nervoasd, atomicd sauvital6,.forld, qi

anume vibraliile eterice qi curenlii sau sarcina electricci Eiforlacare pluteste liben cdreia i-arn dat numele de libido. Toate

;tiin"tele par sI conveargb in aceast5 zond tampon, in acest in-definibil. Poate cd ahrnci cflnd se va ridica vilul, ni se va revelat[rdmul {bgdduinlei al viselor Ei aspirafiilor umane. O dozd denesiguran{d qi de agteptare melge in paralel cu certitudinile ;ifaptica rece a gtiin{ei moderne. Este ca Ei cum umanitatea stdintr-o avanscenS cosmic6, agteptAnd sd se ridice cortina gi sd

i se arate actul unnitor, in care umanitatatea poate participaiutr-un mod inteligent. Umanitatea, cu al sdu trecut indelun-gat, cu experienla gi cunogtinfele acurnulate, std aqadar aqtep-t6nd, dar tot umanitatea realizeazi cd poate fi chemat5 sd iaparte la o revelafie gi o evolulie complet nea;teptate, pentnrcare dotarea qi inlelegerea pe care le are in prezent se potdoved i necorespun zdtoare.

intre timp, in aceastd avanscend cosmic[ gi in abordareaadevdrului prin cii diferite, qtiinfa a aranjat faptele cunoscuteqi i;i poate deduce urmdtoarea evolufie posibilS, trecdnd prinnenumiratele sale ramuri gi activitdfi la ipoteze care, corectesau incorecte, meriti experimentate qi testate. Exprim6nd acea

Sulletul si lrec.rnisrnele sa]e

atitudine pe care ar trebui sd o aibd cercegtorii oricdrui dome-niu din cunoa$erea umane, Berrrand Russell spune:

,,Nu avem nevoie de voinla de a crede, ci de dorinla de adescoperi, ceea ce este exact opusul."I

Cea mai potrivitd mentalitate pentru a face fa{i ;tiinfei deazi este cea scepticd, rdmdnfind totugi doritoare sd fie convinsS"cea agnostici gi totugi hot[rdtd sb facd o investigare obiectivi,cea interogativd 9i totu;i deschisd pentru momentul in care fap-tele presupuse sunt dovedite ca favorabile demonstrafiei. Cutoleranf5, aceastd mentalitate congtientizeazd cddoar in adevS-rurile exprimate de mullime unicul Adev5r poate fi cunoscut.Doar min{ile mdrunte sunt ateiste, dogrnatice, distructive princriticd, statice, cu spatele intors la lumind ;i la o noui zi.

Mentalitatea gtiin{ificd gi investigatoare care se afl6 in cdu-tare este, in mod special, adecvatd in psihologie, cea mai vecheramurd de cunoastere din lume, qi totuqi cea mai noud in tdr6-mul studiului qtiinfific real. Doar prin dorinla de a vedea dome-nitrl ca intreg, gi nu ca gcoalS aparte, doar printr-o refinere in aemite opinii pdnd nu i;i lSrgegte cdmpul cunoagterii, explora-torul va evita pericolele unei viziuni limitative care observddoar puncte izolate, nu Ei panorama in care aceste pnncte co-existd, gi lucnrlui cu fracfii qi decimale ftrd a ajunge vreodatdla o unitate.

Semne care dau speranld in prezent constau in cunoagtereadin ce in ce mai bund a punctului de vedere oriental qi in ten-dinla de a-l investiga. Psihologia celor doub emisfere este atAt

16

I Sceptical Essays, pag. I57 rDurarrt, Wil|The Mansions of Philosopfui, pag.75

t7

Introducere

tle difbritS, abordarea adevimlui at0t de eterogena, incdt cerce-

titorii doar recent au luat in considerare posibilitatea coeziuniifirndamentale a celor doud qi apariliei unei noi perspective asu-

pra omului gi mediului sdu din fuziunea interpretdrilor viefiiestice qi vestice. Interpretdrile vechi pot egua, totuqi adevSrurile

strdvechi r5mdn, neinfelegerile vechi pot fi recunoscute ca de-

rrrtante, insb realitateavaradia mai clar lumina qi frumusefea.Din unirea celor doud sJiinfe, gdndire ;i deducere, o noui psi-

hologie se poate naqte,bazatd pe infelegerea structurii folositede om, atit de familiard Vestului, gi pe inlelegerea energiei sau

spiritului cu care omul insuflefegte qi direclioneazd structura,

atdt de familiard Estului. Acestea dou6, structura qi energia mo-tiva{ionalb, nu sunt antagonice, ci interdependente. Au o leg6-

turi fundamentald.Psihologia vesticd se preocupd in special ctt structura, cu

universul obiectiv Ei tangibil Ei cu reacfiile omului obiectiv inaceast6 ltrme. Vede omul ca trup insuflefit, evidenliazdatttorna-tismele naturii sale ;i instrumentele pe care le folosegte. Este,

prin urmare, adepta mecanismului gi se preocupd doar de ceea

ce se poate supune testelor;i experimentelor. Cerceteazl corprrlpi explici emofiile qi mentalitatea, chiar gi ceea ce numeqte su-

flet, in termenii corpului fizic. Durant puncteazd aceastd pozitrie

in urmdtoarele cuvinte:

,,Cdt priveqte Sinele sau Sufletul, acesta este suma carac-terului ereditar ;i a experienlelor dobdndite de organism. "l

Aceastb perspectivd explicd diverse tipologii qi tempera-

mente in termeni mecanici;ti. in cartea sa, Louis Berman re-

zumd aceasta pozilie dupd cum urmeazd:

Sul]etul si mec.rnisme,ie saie

,,Cea mai prelioasd infonnalie pe care o delinent in ziuade azi despre OM constd infaptul cd este crealia glandelor ;isecreliilor sale. Adicd Otnul ca organism distinct este produsul,derivotul unui numdr de celule care confioleazd pdrlile care-lconxpun, tot a;a cum diviziile unui concern de autornobile pro-duc diferitele pdrli ale automobilului. Aceste <<fubrici> chhnicesztnt contpuse din celule, produc substanye speciale care aclio-neazd asupra celorktlte celule ale corpului;i a;a pornesc Eidetermind nenumdratele procese pe care, insumate, le numimWald. Wala, corpul Ei sufietul apar din activitdtile acestei curgerimagice a c.himiei lor silenlioase tot a;a cunx Lrn copac de cris-tale de staniu se naste din reacliile chimice generate de rm cu-rent electric dintr-o solulie de sdruri de staniu.

Omttl este dirijat de glanclele sale endocrine. La lnceputulcelei de-a treia decade a secolului XX, dultd ce omul s-a zbdtuttirnp de cel pulin cincizeci de mii de ani (c{in ciite ;tim noi)pentru a se defini;i cunoa;te, acest rezuntat poatefi acceptatdrept adevdrul despre sine. Este o induclie vastd, tnsd validd,stts{inutd de o ntulyime de fapte detctliate. "l

Agadar, psihologia vesticd evidenliazd fizicul si ceea ceeste vizibil, perspectiva sa fiind una ;tiinfifici. Structural estediferitd de cugetirile calme gi visdtoare ale misticismului vizi-onar. Rezultatul eforturilor sale au dus la izolarea Lrnui corp defaptele care, in realitate, intruchipeazd adevirul despre om,comportamentul gi echiparea sa. Aceasti cunoastere ar trebuisd fie neprefuitd Si sd producd un mecanism avansat, prin careo rasd mai bLrn5 sd poatd funcfiona.

l8

I Louis Berman, The Glands Regrlating personality, pag.26 I Psvchologies, pag. 208

l9

lntroducere

Prin qcolile sale extreme, psihologia vesticd este in modructiv detenninistd deoarece rapofieazd toate sentimentele, g6n-tlirea qi activitatea la funcfionarea celulelor Ei organelor fizice.l)rin urmare, liberul arbitru este eliminat in mare parte in favoa-rcn organismului, sistemului nervos qi sistemului endocrin. Ur-rnitorul citat confirmd acest lucru.

,,Watson, ln <Psychologyfi'otn the standpoint of a Behavi-orist>, ne-ar invd\a cd emolia este o reaclie-tipar ereditard,intplicdnd schimbdri profunde tn meccnisntul corpului ca in-lreg. in special in sistemul visceral ;i lesutul glandular. (pag.

195); ;i cd <gdndirea este crctiunea mecanismelor limbajului>(pag. 316); este (o activitate extrem de integratd trupe;te ;inimic rnai mult> (pag. 325); ;i cd atunci <cdnd studienx proceseimplicit trupe;ti, studiem gdndirea.l Prin acestea, Watson nuvrea nicidecmn sd identifice gdndul cu activitstea corticald co-relatd a creieruhti, ci cu toate procesele utilizate, implicit Eiexplicit, in prodttcerea limbajului vorbit, scris ;i al semneloricu actittifatea musculard a aparatului vocal, diafragmei, rndi-nilor, degetelor, mi;cdriksr ctchilor etc. (pag. 3211. "t

,,Psiltologia studiazd lumea cu omul rdmas tn ea, adicdstudiazd experienla ca dependentd de sistemul nervos, in wemece.fizica studiazd experienla ca ;i cdnd ar exista independentcle sistentul nervos. Prin unnare, psihologia ar trebui sri feclasificatd laolaltd cu;tiinlele generale ca disciplinc care dez-vriluie trdsdturile generale ale minfii, mfuteafind definitd casuma tuturor experienlelor umane considerate dependente desistentul neryosts... Psiholagia studkrzd tot mediul, viizut ccr exis-tent doar in tnomentul cdnd atinge sistemul nervos (orntil), pe

.9u11efi:l gi mecantsmele sale

cdnd.fizica studiazd intreg rnediul ca existent dincolo de tno-mentele in care intrd tn contact cu sistemul nervos (omul1."t

,,in al treilea rdncl, viziunea mecanicistd implicd tlouci pre-suptmeri pe care trebuie sd Ie distingem cu atenlie, deosreceuna dintre ele poate fi falsd, pe cdnd cealaltd e adevdratd.Aceste doud ipoteze sunt: (1) toate procesele lume;ti stmt inmod fundamental de tm singttr fel ;i (2) toate aceste procesesunt evenintente considerate in mod obignuit, de cdtre s,tiinlele

f,zic:e in interpretdrile lor asupra nahrii anorganice, ca meca-niciste sau strict determinabile ;i, de aceea, strict previzibile. "2

Dr. Rubin spune cd: ,,aspectulfzic al individului, trdsdttt-rile sale psihice sau ceeu ce nmnim chimia sufletului sunt, inmqre mdsurd, demonstrabile prin caracterul ;i cantitatea desecrelii endocrine."3

Unele Ecoli merg pf,n5 la negarea pe deplin a congtiinlei(cercetdtorul estic ar spune cd este corecti perspectiva) si con-siderarea ei ca inerenti in materie. Dr. Leary spune ci ,,Nerviisunt de.finili de con;tiinfd tot a;a ctun vibralia define;te alteforme de materie."a

Acest aspect este definit gi in alt context ca ,,o integrare sisuccesiune complexd de activitili fizice carc sunt str6ns legatesau implicb mecanisme verbale qi gestuale ;i, agadar, cel maiadesea ajung la exprimare sociald."5

I Psychologies of 1925, pag. 952 Psvchologies of I 925, pag. 3033 Your Mysterious Glands, pag.54a fufodernPsychologt: Normal andAbnormal pag. 116.s Pq,c11o1ofius of 1925, pag. 91

20 21

Intro,lucere

Watson ?gi avertizeazd cititorii cd ',ntt

vor gdsi nicio dez-

hatere despre con;tiinld qi nicio referinld ltt tenneni precun!senzalie, perceplie, atenlie, voinfd, imagine ;i alte asemenea.

AceEti termeni au rs reputalie bund ", insd, spune el, ,,am rJes-

coperit cit pot progresafdrd ace;tia, atdt in deffi;urares cer-cetdrii, cdt ;i tn predarea psihologie.i ca ;tiinlti. Sincer, nu ;tiuce insearnnd ;i nici nu consider cd alte persoane potfolosi ace;titermeni in mod consecvent. "l

in cele din unnd, ni se spune ,,Atunci ctind psihologia se

va despdrli complet de psihic ;i se va uni cu fiinlele vii. vomputea sd ne debarasdm de cuvdntul <con;tiinfd>, aldturi de

<mintes; qi <<rnemoriet. Comportamentul uman va fi atunci...temei ;tiinlific ;i nu ramurd a spectilaliei literare, -filosofice saureligioase. <fuIintea> vaface loc personalitdqii, <conptiin{at va

.face loc diterselor etaldri de camportament fnvrilat, iar <me-

ntoria> va.face loc provacdrii... tmor pdrli ale organizdrii mus-

culare Ei de lesut strirste sau nu."2

Aceastd tendinfi vie spre materialism a psihologiei vestice

este cu at6t mai sutprinzitoare atunci c6nd ne amintim cA ter-

menul psihologie, conform originii sale, deriv[ din <rlogos.,r

(qtiinld) qi <psycher (psihic/ suflet).Totuqi, gdndirea vesticd are opiniile sale disidente. Existd

gcoala introspectivi a psihologiei, frecvent denumiti introspec-

{ionism, ;i mentalismul. Aceastd gcoald recunoagte existentacongtiinfei qi i;i asumd entitatea congtientd. Dr. Leary defineqte

aceste grupuri dupd cum urmeazd:

1 Psychoktgies oJ'1925, pag.20L.2 Wlry LI/e Behave like lluman Beings, pag.333