Upload
others
View
30
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Dro{esor de ingineria riscului la Insti-i York, membru asociat la Instirurul
la Universitatea Oxford. A fost
i din Londra, profesor de gtiinqe ale
;achusetts din-Amherst qi profesor
de Stiinte Matematice Courant de la
lungul timpului, membru in numeroase
in t993.Apoi, a deqinut diverse funcgii
hnd, Credit Suisse First Boston, Banque
De asemenea, a lucrat pentru Bankers
tivat 9i independent, in cadrul Chicago
firma'Empiiica 9i este consultant pentru
\fharton a Universitilii Pennsylvania
lui, oblinut la Universitatea
blemelor legate de noroc, incertiru-di1e'rnstruit trei-cariere de un inalt profesio-
om de litere, ca ffader gi om de afaceri,
Cnrtile sale au devenit bestseller, inregis-
raduse in peste 30 de limbi.
NASSIM NICHOLAS TALEB
YV
LEBADA NEAGRA
lmpactul foarte putin probabilului
Ediqia a III-a, reYiz:uite(include eseul pqst-scriptum
Despre robustele ;i fragilitate)
Traducere din limba englezd, d,e
VIOREL ZAICU
cuRTEL @vEcHE
i
CUPRINS
Notdkadouaeditte. .........7Mulpumiripentruprimaediry. .........9Prolog .... ' 15
Desprepenajulpisirilor .....15Ceea ce na $ifi . . ' .17Experpi;iocostame goale' .......18Inad.pareainvdgdrii .......20
IJn nou tip de ingratitutline ........21.Viaqaestefoarteneobignuiti. .......23Platon gitocilarul .....24Prea plictisitor pentnr a fi expus in scris . . . .25Bilanq. ........26
Sinopsis .....27
Partea IANTIBIBLIOTECA LUI UMBERTO ECO
SAU CUM CAUTAM VALIDAREA
Ceprrorur IUcenicia unui sceptic empiric . .. . . ... . 31
AnatomialebedeiNegre ....31Despre demonstrarea convingerilor prin fapte ..... . ... 34
"Paradisul" e'uapora.t .....35
Noaptea instelatdIstoriagitripletaopacitigii .........36
Nimeni nu ,tie ce se petrece . . , . . .37Istoria. nu se thrd;te, ci face sahuri . . . . . . 38
Dragd jurnalule - despre istoria ca.re curge invers , . . . . 40Edwcapieintaxi ....42
Grupuri ... ...43Unde e speuacolul?
Cinci kilograme mai tirziu . ........46Cuaintulcaread,aceind,Eendenpa ...... ...,.49Filosofuld.inlimuzind ....50
Cnmorur 2Lebida Neagri a Evgheniei . .. . 51
C*prtolur 3
Speculatorulgiprostituata.. .....,...54celmaibonsfat(prost) ..::.::..::::.::::'.'.'...s4Atenqieiascalabil ....,5C
Aparipia.scalabilului ......57Scalabilitatea gi globalizarea ... .....59CilntoriiinMediocristan.. ........60
StraniapardExtremistan. ......61Extremistanul;icwnoagterea.. ........,62Bknd.ulsisdlbaticul .",...........63Tirdniaaceidentalui ..,.s::..... ..,..A4
Caprtorur 4
O mie gi una de zile $au cum si nu fii un fraier . . . . .62Cum si invigirn de la curcan
Antr e n asi p enqil. st upiditateLebdd.a Neagrd este rektfuid k cunoaStere , . . .73
Scurtl istorie aproblemei Lebedei Negre .........74Sextus (vai!) Empiricul .... .....75Algazel........;... ..:,.. ......;..... .....76Scepticul,prieten alreligiei. ... ., i i . ;. . ..... i:. .....77Na ztreau. sd fiu curcan . . . .78Vor sd trdiascd in Med,iocvistan
CeprTorur 5Confirmarea gtronfirrniriit ... . .. ,. .. 80
Zurbelenu sunttoa.te c-u.rbe ......92Dwezi ..... 84
Empirismulnegativ .........85Nundrhndpkndktrei .. -......92Incd un MiniroSu! .......89Nutatul ....g9inapoiin Mediocvistdn .. . . .. .. . . 90
43 Cnpnorur 6Eroarea narativi ..... ...92
Despre cavzele faptului ci resping caszele ........92Secgionarea creierului ...... ..94
Pupin maimultd doparnind ......97RegulaluiAndreiNibolaeztici ....98O calemaibundde amuri .....100
Amintirealucrurilornuchiartrecure .....100Naratiztitateanebunulai .......101NaratfutitateSiterapie ...103
A te ingela cu o infiniti precizie . . . .104$tiinpanEasinnald ......10d
SenzagionalulqiLebidaNeagri ....105Orbireak LebddaNeagrd .....108$ocwlsenzapionalului ....110
Scurtiturile ...It2Atenpiehqeier ...1t4Cum evitdm eroarett narativd , . . 115
Cepltorur 7 '-Viagain anticamera speranlei .......t17
Cruzimeasemenilor ........lllCi.nd.relevant este senza.liona.lul... ........ 119Non-lini^aritdti.. . .... .. . nAProcesul deaswprarezwbatelor ...lZINatura wmand, fericirea Si recompensele inegale . . . . . 123Anticamera speranpei ...,t24imbdtat de speranpdCapcana dulce a anticipdrii .....126Cknd. avem nevoie de fortdreaya Basti.ani . . . . .126
El desierto de los tdrtaros . . . ... .. .127Shngerare saa explozie . . .129
Ceprrorul S
Norocul nesmintit al lui Giacomo Casanova - problemadovezilorticute ....132Istoriaadoratorilor?necagi .....,..132Cimitirulliterelor ....134
Cum sd deoiimilionarin zece paSi ..... ......137O casi de sinitate penrru;obolani .. . . . . . I3g
Deoiagiivicioase ........ 140
46
51
5454
5657
..,,..59606l62
lfruafraier.
. csro4tterei Negre
53
64
676972
73
7475
76
77
8082
84
85
8789
89
Aheaplicapiiascunse .....140Eoolayia corpuluitnotdtorului ...14I
Ce vedegi si ce nu vedeqi . . . .142Med.ici ....145
Protecgia ca de teflon a lui Giacomo Casanova . . .145,Suntopersoand.care-;idsum.driscuio ..... ........ 148
SuntoLeb;daNeagri-deviagiaantropici ...... 150
Cosrnetical"dincauzao ........152
Ceprrorur 9
Eroarea ludici sau incertitudinea tocilarului . .....154TonyGrisanul ... ...154
Johnnon-brooklynezul ........ 155
Plfinzla lacul Como ... ....157Incertitudineatocilarului .......15pJocul ca zarulnepotrivit. . .. . ...161
Ambalareaprimeipirgi. ....1.63Cosmeticuliese lasuprafald.... .......163Di.stanpad.eprirnate .....165
Partea a II-aPUR $I SIMPLU NU PUTEM PREZICE
De la Yogi Berra la Henri Poincard . . . . 168
Caprrorur 10
Scandalul predicqiei .. ..169Despre imprecizia numiririi amanqilor Ecaterinei ..... .. 170inapoi la orbirea in faga Lebedei Negre . . . . 173
Ghicire;ipredicpie ......174Informaqia dduneazi. cunoagterii . . .175Problema expertului sau tragediacostumului gol .. ..... 177
Ce se migcd ;i ce nu se miScd . . . .1.78Cum sd rkzi la armd . . . . 180Evenimentelesuntneobi4nuite.. ......182Turmadeztite ....182,Aproape" atn aaut dreptate . . .. 184Realiutea? Lace bun? ........t97
,,in afari de asta", totul a fost in reguli . . . . 189Frurnusepeatehnologiei-foile Excel. ........19tCaracterulerorilor de predicgie ........I92
Nu traversagi un r6u cu o adincime (medie) de un merrugi jumitateScbimbagi-vd slajbaLaJFK
Caprrorur 11
Cum si ciutim giina! . ......19gCum si ciutim giinag . . .. ..1g9Descoperirineprevdzate ........200
O solupie tn a;teptareaproblemei ......2O3Continwareacdutdrii ....204Cum si vi preziceti predicqiile ! . . . .205An-abili de biliard ..... ...208
Atreia eticbetd arepublicii .....20gProblemacelortreicorpwri .....210Hayekestelncdignorat.. ......21.4Cun sd na fii tocilar . . . . .216Libertarianismwlacademic ... ........21,gPred.icpie Siliber arbitru ........ZtBVerbistrealasmaraldului ....220
Marea masinirie deanticipai ......224
Ceprrorur 12
Epistemocraqia-unvis... ,..226MonsieurdeMontaigne,epistemocratwl .. ....226Epistemocragia . . .228
Trecutul trecutului 9i viitorul trecutului . . .22gPredicpie,predicpie eronatd;ifericire . ........230Helenws ;i profepiile inversati . . .231Cubalde ghea;dcare se topege ........232Dinnouapareinformapiaincompletd ... .....233Cenutnescuniicunoagtere... ...234
Ceprrorur 13Apelles Pictorul sau ce faci cind nu pofi prezice . . .237
Sfatul e ieftin, foarte ieftin........ ..:... .......237Amdgipi-adacolo unde este cazul ......23g
,. Fipipregdtit ......23gIdeeaaccidentuluipozitiv.... .....23gVolatiliutea ;i riscal Lebed.ei Negre . . . .240Strategi.aganterei ....... ......241"Nimenina ttie nirnic* ........242Mareaasimetrie ........246
193196197
tlfzrcf
157
159
161
163t63165
t45145
148
150
152
154
'rf;uE*me169
t7a173
174175
177178
180
182182184
187
189
191t92
0fur'mlrillMt0xl
,ilili,. r
Partea a III-aLEBEDELE GRI DIN EXTREMISTAN
Cnprrorur 14
Din Mediocristanin Extremistan giinapoi ..... ...251Lwrneaestenedreaptd ... ......251,Efeaul Matei. ....252Lingaafranca ....255Idei Si contagiwni . .. . . ..256
Nimeni nu ein siguranqiin Extremistan ... ..,..257Unfrancez d.in Broohlyn .......257Coadalungd. ....259Globalizareanahtd. .....261
lntoarceridinExtremistan.. ......263
Clprrorur 15
Clopotul lui Gauss -Marea Fraudi Intelectual5 . .. ..... 265Gaussianulgimandelbrotianul . ....265
Creyereatn descreStere ......,.267Mandelbrotianul... ..1.:... .....268Ce trebuierelinut ,......270Inegalitatatea .. .. ......27AExtrernistanul;iregulaS0/2A . ........271Iarbdgipomi..... ......272Cumpopi bea cafeatn siguranpd .......274Iubireadecertitudini..... .....275Cum sdprouoci catastrofe ......276
MonstrulmediualluiQu6teler... .-.....277Mediacviuteaauritd .....278GreSeahluiDamnezer!.... .!;... .....279Salvarea Poincard .......290Eliminareainflaenpeined.repte ........280,Greciiarfizeificat-oo .. ......280Numaicu oda saunu.o,vdrog ........281
IJn experiment (literar) de gindirecu privire la originea clopomlui lui Gauss . . . . . Zg2Ni4te asump;iilinigtitoare ......297,Ubicuitateacarbeigaussiene" ........288
Ceplrorur 16
Estetica aleatoriuluiPoed aleatoriului ...290
290
-rD-s-r-n-gE
_lFt-wr.-@-Jnt
]FF
- ttrt
--sr
Platonicitateatriunghiurilor... ....293Geometrianat*rii ......,2g3Fraculitatea ..,..2g4Q abordare vbulit E'*ai*nbi i ltediocriswnului . . .296(drgditarepenttpri .......2gg
Logicaaleatoriului filrrletic (cnunzrtnforrmt) .. . . . . . . 300Problemal;miteisrp,afrnc .....303Atenpie laprecizic .......303Reevaluarea bdhaacei dc 4a . . .304
^ Dtkrepreze'ntzrehrcelitae ...306lnci o dati" arenqie la cei care frc.ryarrze . . . . . .307
Din nou o sol*pie faicitdIJndeestelebidacri? - ....309
Ceprrorur 17Nebunii lui Locke sau clopotul lui Geuss
alezat undenu trebuie .....31INwmaicincizecideani ..,;.. ...31,2Trdd.areafunajanarului ........313Oricine poate deveni pregedinteAbeorori.... "'314confirnzarea.....:::..:.:::.::::"" ""'316
Era doar o Lebed; Neagri ..... :::. :::: ::: . . ....... .lilCunt sd ,dooede;ti" anurnite lucrui . . .320
Caprrorur 18Incertitudineaficiturii .......324
Eroarea ludici reinviatd. . .. .. ..... .324Gdsipifdcdrwra ... ......32sPot {ilosofii sd fie periculo;i pentru societate? . . . . . . ., 326
_ Problernapracticii ...... .......327CAt de mulqi Vittgensreinpot dansape o gimilie de ac? .......iil
Und.eePopperchndaiievoie deitl . ........328lPisapwl sianalistul .....32gMai u;or deckt crede;i: problema deciziei tn scepticisrn . . . . . . 330
Partea aIY-aSFAR$IT
Caprrorur 19
Jumi-iuma sau cum si fiichit cu LebidaNeagri ........333C6nd pierderea rrenului este nedureroasi .. ......335Sfirqit
.*_tpt
_rm-ilil
:ffi-:$r{H
EpnocLebedele albe ale Evgheniei . . . .337
Eseu post-scriptumDESPRE ROBUSTETE 9I FRAGILITATE
REFLECTII FILOSOFICE $I EMPIRICE MAI PROFUNDE
SrcTrrrNne Iinvilind de la Mama Naturi, cea mai bitrini 9i mai ingeleapta . . . .341
Despreplimbiri domoale, darlungi ......342Gre;elilenele. ...343
Rezistengi gi fragilitate .....344Redandanga ca asigarare .., . . ..346Mareinsearnnd arit-;ifragil ........348Schimbdrile clirnatice ;i polaatorii
"prea mari" . . ... .. 350
Densitatea speciilor ......351Celekbe tipuride redandanpd ........352Distincpii fdrd diferenye, diferenge fdrd distinqii . . . . . .354
O societaterezistentilaeroare..::.. .....356
SeclnrNea A II-ADe ce fac eu toate aceste plimbiri sau cum devin fragile sistemele . . .359
Alte citeva gantere . . .359Atenpie la stabilitateafabricatd ........364
SEclnrNEa A III-AMargaritas anteporcos .......365
Principaleleeroriinintelegereamesajului ........366Cwm sd ;tergi urrnele crimei . . . .370O traqtersare a deSertulwi .......372
SEclrurvee e IV-aAspergergiLebldaNeagri ontologici ......375
ProbabilitateaAsperger .....376Restabilirea orbirii {agldeviitor . ........378Probabilitateatrebuiesifiesubiectivi... ........379
Probabilitatea;itermornetrul . ........382
SrclruNna A V-A(Poate) cea mai utili problemi din istoria filosofiei moderne . . . .384
Viagaindouidimensiuni . ........385Dependenqa de teorie pentru evenimentele rare .. ..... . . 387
3413423+334+3+6348350351352354
Epimenide Cretanul . .. .. 3ggO reoremdind.ecid.abild ........388Consecinpele swnt d,e vind... . ...3g9De larealitate lareprezentare. ........390Demonstragia in carne Si oase . . .393
Gregeala-probabilitnqii unui eveniment singular . . .393Psihologia pe care o implicd percepgia diviapiilor ......,. . . . 396
Problema inducgiei gi cauzalitigii inti-un domeniu complex . . . .397Indwaja ...3g7Conduchndautobazwlyoliilegathochi ......39g
SrclruNre A VI-AAl Patrulea Cadran - soluqia pentru cea mai utili
dintreprobleme ....400DavidFreedman,od.ihneascd-setnpace ......4OO
Decizii .......401Cadranul Parru, ca harti . . . .4oz
SrcpuNra A VII-ACe e de ficut cu Cadranul Palru . . . . .406
Si nu folosim harta gregiti: notiunea de iatrogenie .. , . . .406Sfatalnegatiu) ....407Iatrogenia;ietichetanihilismulai ......40g
Reguli fronetice: ce esre ingelept si faci (sau si nu faci)in viaqa reali, penrru a imblinzi Cadranul patru,atunci cind nu poqi aplica strategia ganterolor? . .. . . .4lO
Sr,cpuNne A VUI-ACele zece principii pentru o societate rezistenti
la Lebida Neagri ...414
SncluNee A IX-AAmorfati: cum si deviiindestructibil .... ........41g
Nihilperditi ......420
Glosar
--r---- --.--...370
nyL.n€ ....384...385
365366
375376
382tr'iS, ;q11116p 1
Note421425449487
BibliografieInd.ice
I r I lifl|ii.rnfl:
387
ECO
llilun:: si cunoasterea insigi. Trebuie sidl- :r,lasra intelegere a probabilitnliitrff=u ci luim prea in serios ceea ce
lr-s:.:ni care se concentreazd asupra:E:ze cunostintele ca pe o comoari,ns;:';ment de imbunitigire a respec-
;r::i de problema modului in care-- lor pentru anecdotic, in defa-
:nm " ebeda Neagri asa cum apare ea
r l::itolui 3, voi face o distincqieru ;.-:i:oriu. Dupi aceea, Capitolul 4*::*l:r \egre in forma sa originaii:
:r: i" --iea ce vedem. Apoi prezint cele
--g:erri \egre: a) eroarea confirmdrii,
:; .-unostintele, nu ignoranla noas-is::- sau cum ne inselim singuri cu
:. tr*:: stau emodile in calea inferenteii *-z:e. sau trucurile pe care le folo-.rc; \ragri (Capitolul 8). Capitolul 9
a.m,:arei-ii pornind de la lumea jocurilor.
Capitolul I
UCENICIA UNUI SCEPTIC EMPIRIC
Anatomia Lebedei Negre - Tripleta opacitdtii - Citind cdrtile invers -Oglinda retrovizoare - Totul devine explicabil - Vorbi;i-i intotdeauna
(cu grijd) ;oferului - lstoria nu se tArdst9, ci sare - ,,A fost atet de
neasteptat" - Dormind doudsprezece ore
-\ceasta nu este o autobiografie, aqa ci voi trece peste scenele de razboj.De fapt, chiar gi dacd, ar fi fost o autobiografie, tot as fi sirit peste scenelede rizboi. Nu pot face concurenp filmelor de acgiune sau memoriiloraventurierilor care a1r al'ut mai mult succes deci,t mine, asa ci mi voirezuma la specialitilile mele: probabilitatea qi incertitudinea.
ANATOMIA LEBEDEI NEGRE
Pentru mai bine de un mileniu, coasta mediteraneeani orientali numitiSiria Libanensis, sau Muntele Liban, a reugit si suslini convietuirea uneiduzini de secre, etnii gi credinge - totul a funclionat in mod magic. Loculsemina cu oragele mari din zona orienrali a Mediteranei (numita Levant)mai mult decdt zonele din centrul orientului Apropiat. (Dat fiind rerenulmuntos, era mai usoari deplasarea cu nave decit pe uscat.) orasele levan-tile aveau o naturi comerciali. oamenii interacgionau conform unui pro-tocol bine stabilit, menfinand pacea care favoriza comertul, iar socializa-rea intre comunitati era destul de semnificativa. Acest mileniu de pace a fostintrerupt doar de mici fricqiuni ocazionale care au apirut in interiorwl
n friluoIEcA ll,l UffAEnTO ECO
#{iepid- nreori intre cregtini gi musulmaqi.n$ lnf*immide gi lveru o culturl in mare parte greaci, pewd rt dri& -i@ religioase care au susqinut .i r-"u r.fugi"tee din celea ortodoxiei bizantine, cit qi din aceea a ortodoxiei rnusul-mane" Iln t€ren muntos esre un refugiu ideal din calea majoritigii, rrumaiei existi un coflcurent in persoana unui alt refugiat care lupti pentruacelagi tip de cimin preca,r. Mozaicul culturilor gi religiilor de acolo a fostconsiderat un exemplu de coexistengi: cre;tini de toate felurile (maroniqi,armeni, ortodocsi bizantini greco-sirieni, chiar si greco-catolici, care seadaugi romano-catolicilor rimaqi acolo de pe vremea cruciadelor), musul-mani (giiqi gi sunnigi), druzi gi cfuiva evrei. Era considerat de la sine inqelesci acolo oamenii au invigat sa fie tolerangi. imi amintesc cum ni se spuneala gcoali cit de superiori eram din punct de vedere al civilizaliei qi alinqelepciunii fagl de comunitiqile balcanice, unde localnicii nu numai ci se
abqineau si meargi la scildat, dar cideau adesea victime luptelor dintrefacgiuni. Lucrurile pireau si fie intr-un echilibru stabil, izvordnd dintr-otendinqi istorici de a merge bine 9i spre toleranqd. Termenii baknpd Eiecbikbru au fost folosiqi foarte des.
Ambele rldicini ale familief-mele au provenit din comunirarea gre-co-siriani, ultimul avanpost bizantin din Siria, care includea ceea ce acumse numegte Liban. Trebuie si gtiqi cd bizantinii isi spuneau ;,romani*; inlimbaj local: rou,nzi (la plural roam). Ne tragem din regiunile cu mislini dela poalele muntelui Liban. I-am alungat pe cregtinii maronigi in mungi, incelebra blt;lie de la Amioun, satul strimosilor mei. Dupi invazia arabi,din secolul al vll-lea, am triit in pace comerciali cu musulmanii, hirquiqi
l^doar in citeva rlnduri de creqtinii maroniqi libanezi din mungi. prin anu-mite aranjamente (literalmente) bizantine intre conducitorii arabi giimpiraqii bizantini, am reugit si phtim bir ambelor tabere qi sr obginemprotecqie de la amindoui. Am purut trii astfel in pace timp de mai bine deun mileniu, aproape flri nicio virsare de singe - ultima noastri problemireali au constiruir-o cruciagii, nu arabii musulmani. Arabii, care pireauinteresaqi doar de rizboi (gi poezie), iar mai apoi turcii otomani, carepireau preocupaqi doar de rdzboi(gi plicere), ne-au lisat si ne ocupim deneinteresanta chestiune a comergului, ca si de aceea mai puqin periculoasra srudiului (cum.ar fi traducerea unor rexre din greaci gi aramaici),
Dupi toate standardele, qara numitr Liban, in care ne-am rrezit incor-poragi dupi ciderea Imperiului Oroman, la inceputul secolului XX, pdreaun paradis echilibrat, De asemenea, a fost ticluiti in aga fel, incit este pre-dominant cregtini. Deodati, oarnenilor li s-a spilat creierul, incepind si
LUI UMBERTO ECO
i creqtini - rareori intre creqtini si musulmani'
le gi aveau o culturd in mare parte greaci, pe
iqi religioase care au susqinut ci s-au refugiat
izantine, cit gi din aceea a ortodoxiei rnusul-
re un refugiu ideal din calea majoritigii, numai
persoana unui alt refugiat care lupta pentru
Mozaicul culturilor 9i religiilor de acolo a {ost
;oexistenqi: crettini de toate felurile (maronigi,
ri greco-sirieni, chiar si greco-catolici' care se
rimagi acolo de pe vremea Cruciadelor), musul-
i gi cXqiva evrei. Era considerat de la sine ingeles
r si fie toleranqi. lmi amintesc cum ni se sPunea
eram din punct de vedere al civilizaqiei ;i al
ri*gile balcanice, unde localnicii nu numai ca se
ldaq dar cideau adesea victime luptelor dintre
si fie intr-un echilibru stabil, izvorind dintr-o
rge bine si spre toleranli. Termenii balanpd 9i
rarte des.
rmiliei mele au provenit din comunitatea gre-
nt bizantin din Siria, care includea ceea ce acum
e sl gtiqi ci bizantinii igi spuneau ,,romani"; in
ral.roum).Ne tragem din regiunile cu mislini de
- I-am alungat pe cregtinii maronigi in munti' in
oun, satul strimogilor mei. Dupi invazia arubd'
triit in pace comerciali cu musulmanii, harquigi
cregtinii maronigi libanezi din munli' Prin anu-
lmente) bizantine intre conducitorii arabi 9i
:usit si platim bir ambelor tabere 9i si obginem
. A- puiut trii astfel in pace timp de mai bine de
nicio virsare de singe - ultima no.astri problemi
ciaqii, nu arabii musulmani. Arabii, care pireau
i (gi poezie), iar mai apoi turcii otomani, care
e rizboi (gi pllcere)' ne-au lisat si ne ocupim de
, come4ului, ca gi de aceea mai pufn periculoasi
ducerea unor texte din greaci si aramaici)'
lle, pra numita Liban, in care ne-am trezit incor-
eriului Otoman, la inceputul secolului XX, pirea
asemenea, a fost dcluiti in a9a fel, incit este pre-
late, oamenilor li s-a spilat creierul, incepind si
ucENtctA uNUt scEPTtc EMPtRtc 33
creada in statul-natiune ca entitare.'! Cre;tinii s-au convins pe ei in;igi ciau fost la originea si in centrul a ceea ce numim in general culturd occiden-tali, avind totugi o fereastri citre Orient. intr-un caz clasic de gindirestatic;, nimeni nu a luat in considerare diferenqele dintre datele de nastereale comunitiqilor qi s-a presupus permanenqa unei slabe majorititi cres-tine. Levantinilor li se acorda cetatenia romani., ceea ce i-a permis Sfintu-lui Pavel - un sirian - sa calitoreasca liber prin lumea antica. Oameniis-au simtit legaqi de orice au considerat ci meriti si fie legaqi:locul erafoarte deschis citre lume, stilul de viali era sofisticat, economia prosperi,iar vremea temperati - ca in California -, cu munri acoperili de zilpaditstrijuind Mediterana. Au fost atrase multimi de spioni (atit sovietici, citsi occidentali), prostituate (blonde), scriitori, poeti, traficanti de droguri,aventurieri, impitimiqi ai jocurilor de noroc, jucitori de tenis, petrecireqigi comercianti - ocupatii care se completeazd, una pe cealalti. Mulqioameni actionau de parca se giseau intr-un film vechi cu James Bond sau
in zilele in care masculii ideali fumau, beau gi, ?n loc sd meargtr la sali, cul-tivau relatii cu croitorii pricepuli.
Se spune ci goferii de taxi erau politicosi (cu roare ci nu imi aminrescsd fi fost politicogi gi cu mine). E adevdrat, privind lucrurile din prezent,locul poate pirea mai incintitor in memoria oamenilor decit a fost in rea-litate.
Eram prea tindr ca sa gust plicerile locului si am devenit un idealistrebel. Apoi, foarte de timpuriu, am dezvoltat un gust ascetic, contrarostentatiei cu care era semnalatS. averea, fiind alergic la vAnatoarea de luxdin cultura levantina gi la obsesiile acesreia fati de chestiuni de narurimonetari.
Ca adolescent, abia agteptam si mi stabilesc intr-o merropola cu maiputini James Bond. Totugi, imi amintesc ceva care era cu totul aparte inatmosfera intelectuali. Am urmat liceul francez, care avea cel mai ridicatprocent de reusita Ia bacalawreatwl francez, chiar gi la limba francezd..peatunci, franceza se vorbea cu o oarecare puritate: ca gi in Rusia dinaintearevolutiei, crestinii levantini si clasa patriciani evreiasci (de la Istanbul laAlexandria) vorbeau si scriau infrancezi, considerand-o o limbe distinsd.Cei mai privilegiali erau trimigi la scoali in Franla, asa cum au fost trimigiambii mei bunici - cel de 7a care am moqtenit numele, in 1,91,2, rar tatal
'r' E remarcabil cit de repede gi cit de eficienr pori construi o nationalitate * cuun steag, citeva discursuri si un imn national. chiar gi azi evrt termenul ,,libanez",preferAndu-l pe cel mai puqin restrictiv: ,,levantin".
u AIIfTIBIBTIOTECA LUI UMBERTO ECO
{emei ia 1929. Cu doui mii de ani inainte, din acelagi instinct al dis-tinqrei lingvistice, snobii patricieni levantini vorbeau in greaci, nu in ara-maica vernaculari. (Noul Testament a fost scris intr-o greacd foarteproaste, a patricienilor locali din capitala noastrd, Antiohia, ceea ce l-afdcut pe Nietzsche si spuni ci ,,Dumnezeu a vorbit prost greaca".) Dupideclinul elenismului, au trecut la arabd. A9a ci, pe lingi faptul ci era
numit ,,paradis", qinutul era considerat si o incrucisare miraculoasi a ceea
ce in mod superficial se nume$te culrurd ,,occidentali" 9i ,orientali*.
Despre demonstrarea convingerilor prin fapte
Etosul meu a fost conturat atunci cind, la cincisprezece ani, am ficutinchisoare pentru un (presupus) atac cu un bolovan asupra unui poliqist,in timpul unei revolte studenqegti - un incident cu ramificaqii stranii, dat
fiind ci bunicul meu era atunci ministru de interne si persoana care a sem-
nat ordinul de inibugire a revoltei. Unul dintre participangii la revolti a
fost impugcat mortal atunci cdnd un poliqist lovit in cap de o piatrl aintratin panici gi a deschis focul asupra noastri. imi amintesc ci ficeam parte
dintre capii revoltei gi am simqit o mare satisfactie pentm ci am fost ares-
tat, prietenii mei fiind speriaqi atit de inchisoare, cit gi de piringi. Aminsplimintat atat de tare guvernul, incit am fost amnistiaqi.
Existau citeva beneficii evidente de pe urma demonstrarii abilitegii de
a ac\ionapebazaopiniilor, fLri afacevreun compromis cit de mic pentruevitarea ,,ofensirii' gi deranjarii celorlalqi. Eram cuprins de o stare de furie
9i nu mi-a pisat de ce credeau pirinlii mei (gi bunicul) despre mine. Astai-a ficut si fie foarte speriaqi d.e mine, aga ci nu-mi puteam permite si dauinapoi sau si ezit. Daci in loc si fiu sfiditor in mod deschis as fi incercatsi ascund participarea mea la revolti (aga cum au ficut mulqi dintre prie-tenii mei) gi ag fi fost descoperit, sunt sigur ci a9 fi fost tratat ca o oaie nea-
gri. Una este si sfidezi estetic autoritatea, puftand haine neconvengionale -ceea ce specialiEtii stiinlelor sociale si economistii numesc ,,semnalizareieftini" -, si alta este si i1i demonstrezi dorinta de a transforma convin-gerea in acqiune.
Unchiul meu pe linie paternl nu a fost foarte deranjat de ideile melepolitice (acestea vin gi se duc), dar a fost scandalizat de faptul ci le-amfolosit ca scl'rzl" pentru a mi imbrica neglijent. Pentru el, lipsa de elegangidin partea unei rude apropiate reptezentaun picat de moarte.
brinte, din acelagi instinct al dis-bmini vorbeau in greaci, nu in ara-
e fost scris intr-o greacd foartenoastri, Antiohia, ceea ce l-a
a vorbit prost greaca".) Dupi
"'tr; Asa cI, pe lingi faptul ci era
si o incrucisare miraculoase a ceea
.occidentali" qi,,orientali"
pfrn hpte
i.nrd, la cincisprezece ani, am ficutrrn un bolovan asupra unui poliqist,
m incident cu ramificaqii stranii, dat
ktnr de interne qi persoana care a sem-
L UEul dintre participangii la revolti a
poltist lovit in cap de o piatrl aintrat.m$ri. imi amintesc ci ficeam parte
ore satisfacqie pentru ci am fost ares-
de inchisoare, cit gi de piringi. Amincit am fost amnistia,tr.
de pe urma demonstririi abilitnqii de
bcweun compromis cit de mic pentrugi. Eram cuprins de o stare de furie
inlii mei (9i bunicul) despre mine. Asta-nc,aEaci
nu-mi puteam permite si dau
Gs sfidltor in mod deschis as fi incercati (aga cum au ficut mulqi dintre prie-
rnt sigur ci ag fi fost tratat ca o oaie nea-
purtind haine neconven{ionale -sl economigtii numesc,,semnalizare
idorinqa de a transforma convln-
nu a fost foarte deranjat de ideile mele
dar a fost scandalizat de faptul ci le-amneglijent. Pentru el, lipsa de eleganqd
:Eprezenta un pecat de moarte.
UCENICIA UNUI SCEPTIC EMPIRIC 35
Publicitatea din jurul aresririi mele a reprezentat un alt beneficiumajor: mi-a permis si evit semnele exrerioare obignuite ale rebeliunii ado-lescentine. Am descoperit ci este mult mai eficient si te porqi ca un tip detreabi gi si fii ,,rezonabil* daci demonstrezi cd. egti dispus si treci dincolode verbiaj. if poli permite si manifegti compasiune, si fii destins gi curte-nitor daci, la ristimpuri, arunci cind cei din jur se a$teaptd cel mai pugin,dai in judecati pe cineva sau araci un inamic - in mod pe deplin justificat -doar pentru a arita cn iqi poqi demonstra convingerile prin fapte.
.Paradisul" evaporat
.Paradisul" llbanez s-a evaporat brusc, dupi citeva gloanqe gi obuze de mor-tier. La citeva luni de la episodul inchiderii mele, dupa aproape treisprezecesecole de remarcabili coeistenqi etnici, o Lebed; Neagri a aphrut de nicd-ieri gi a transformat qinutul din rai in iad. A inceput un crud razboicivil intrecregtini si musulmani, incluzind qi refugiaqii palestinieni, care au qinut parteamusulmanilor. A fost brutal: zonele de conflict erau in centrul oragului, iarcele mai multe lupte au avt*.loc in zonele rezidenliale (liceul meu se afla ladoar citeva sute de metri de cimpul de luptn). Conflictul a durat mai multde un d'eceniu si jumitate. N-o si intru irr aminunte. Se pare ci inventareaarmelor de foc a transformat ceea ce in epoca sibiilor ar fi fost doar stiri detensiune in incontrolabile rizboaie de tipul ,,dinre pentru dinte".
Pe lingi distrugerea fizici', (care s-a dovedit usor de reparat, cu spri-iinul citorva contractori, al unor politicieni corupti si al unor deqinitori deobligaqiuni naivi), rizboiul a indepirtat o buni parte din poleiala sofisti-cirii care a ficut din oragele levantine un centru permanenr al marelui rafi-nament intelectual timp de trei mii de ani. cregtinii pariseau zona inci depe vremea otomanilor, iar cei care s-au indreptat spre Occident gi-auadaptat numele in consecingi. Exodul lor s-a accelerat. Numirul oame-nilor cultivaqi a scizut sub nivelul critic. Brusc, zona a devenit pustie.scurgerea creierelor este greu de reparat, iar o buni parte din vechiul rafi-nament se poate si se fi pierdut pentru totdeauna.
Noaptea ?nstelatd
Daci aveti ocazia unui camuflaj, gisiqi rdgazul de a privi cerul. Nu il veqirecunoaste. Beirutul a avut multe pene de curent ?n timpul rizboiului.
36 ANTIBIBLIOTECA LUI UMBERTO ECO
inainte ca oamenii si-gi cumpere generatoarq o Parte a cerului era senini
noaptea, deoarece nu exista lumini electrici. Era partea din orag care se
afla cel mai departe de zona de conflict. Oamenii lipsigi de telev'iziune se
stringeau si priveasci erupqiile luminoase ale betaliilor de noapte.
Pre{erau riscul de a fi spulberali de un obuz plictiselii unei seri firi nicio
activitate.
Agadar, stelele puteau {ivi,rz;ute foarte lirnpede' Mi s-a sPus in liceu ciplanetele se afli intr-o stare car€ se numeqte ,,echilibru", aga ci nu trebuie
si ne temem ci stelele vor cidea peste noi pe nealtePtate. Pentru mine,
asta semina intr-un mod ciudat cu poveqtile care ni se spuneau despre
,stabilitatea istorici unici* a Libanului. Simpla idee de a porni de la
premisa de echilibru mtr deranja. Mi uitam la constelaqiile de pe cer gi nu
gtiam ce si cred.
A OPACITATIIrsToRrA $r TRTPLET,
Istoria este opaci. Vedem rcztltatele, dar nu qi scdnariul care produce
evenimentele - generatod isttriei.'Existi o lipsi fundamentali de com-
pletitudine in modul in care inqelegegi aceste evenimentd, de vreme ce nu
vedegi ce se afli in cutie - cum actioneaza mecanismele. Ceea ee numesc
eu generator al cvenimentelor istorice este diferit de evenimentele insigi.
in mod similar, mingile zeilor nu pot fi desluEite dupi faptele lor - e
foarte probabil si fiqi indus in eroare de intengiile lor.Aceasti lipsn de legiturd seamini cu diferenqa dintre mincarea Pe care
o vedegi pe masi la restaurant gi procesul pe care l-aqi putea observa inbucdtirie. (Illtima oard cind amprinzitintr-un restaurant chinezesc dincentrul Manhattanului am vizut un goarece iegind din bucitirie.)
Mintea umani suferi de trei tulburiri atunci cind intri in contact cu
istoria. Pe acestea le numesc ,tripleta opacitiqii":
a.iluzia inqelegerii, sau modul in care crede fiecare ci tnqelege ce se
petrece intr-o lume care este mai complicata (sau mai supusi aleato-
riului) decit igi di seama;
b. distorsiunea retrospectivi, sau modul in care putem evalua unele
aspecte numai dupi ce {aptele au avut loc, ca gi cum ar fi privite intr-ooglindn retrovizoare (istoria pare mai limpede;i mai organizatd.in
cirqile de istorie decit in realitarea empirici);