Sunetul R

IMPOSTARE

Buzele sunt deschise şi relaxate.

Se văd dinţii de jos şi de sus întredeschişi.

Limba sub forma unei linguriţe se ridică spre cerul gurii şi formează o ceşcuţă care se lipeşte cu

jumătatea posterioară de rădăcinile dinţilor de sus.

Vârful limbii este ascuns în spatele dinţilor de sus, dar nu lipit de cerul gurii şi tremură în

momentul în care aerul iese pe mijlocul limbii, doar pe gură nu pe nas.

Pune mâna la gură şi vei simţi cum iese cu putere un aer fierbinte, cu întreruperi scurte şi ritmice.

Pune mâna sub bărbie şi vei simţi un uşor tremur.

DERIVARE

Se poate deriva din ,,Z”, emis cu vârful limbii la incisivii superiori. Se pronunţă prelungit

zzzzzzzz în timp ce se dau impulsuri scurte sub bărbie.

Acelaşi exerciţiu cu ,,la la la…,,

Se poate deriva din ,,td td td…..”, pronunţat repede şi trecându-se în ,,trrrrr…,”

MOTRICITATEA APARATULUI FONO ARTICULATOR

Exerciţii pregătitoare emiterii sunetelor:

(realizate zilnic sub formă de joc, în fața oglinzii, fără a forţa copilul!!!)

I. Exerciţii de respiraţie

1. Ce frumos miroase floarea! – inspir pe nas, expir pe gură

2. Peştii – inspir pe gură, expir pe nas

3. Taurul – inspir şi expir pe nas

4. Căţelul la vânătoare – inspir şi expir pe gură

II. Exerciţii de motricitate

1. Pisicuţa – scoatem limba între buze

2. Bomboana – împingem obrajii pe interior cu vârful limbii

3. Coşuleţul – vârful limbii se sprijină în spatele dinţilor de sus

4. Şanţul – limba pe jumătate scoasă din cavitatea bucală se împătureşte în două, formând

un şanţ în mijloc

5. Ceasul – vârful limbii în exterior face mişcări stânga dreapta spre colţurile buzelor

6. Sus-jos – vârful limbii în exterior face mişcări sus jos

7. Graşi-slabi – umflăm obrajii şi apoi sugem obrajii

8. Căscăm – înghiţim

9. Zâmbim – pupic

10. Facem ca motociclea.

ONOMATOPEE

Brrrr! Ce frig e!!!

Brum Brum Brum – motocicleta – vibrăm buzele fie cu ajutorul degetului arătător fie fără ajutor.

Trtrtrtrttr – tractorul.

Prprprpr – mitraliera.

Trrrrrrrrrr – sună deşteptătorul.

Brrrum - maşina

Ţârrrr - soneria

I SILABE ŞI LOGATOMI

1. Exerciţii cu prelungirea sunetului: arrr, errr, irrr, orrrr, urrr, ărrr, îrrr;

rrri, rrre, rrrî, rrră, rrra, rrro, rrru

2. Exerciţii cu silabe închise ar, er, ir, or, ur, ăr. îr,

3. Exerciţii cu silabe deschise: ri, re, rî, ră, ra, ro, ru;

4. Ex. în poziţie intervocalică: ara, ere, iri, oro, uru, ără, îrî;

- cu vocale diferite: are, ari, aro, aru;

era, eri, ero, eru;

ira, ire, iro, iru;

ora, ore, ori, oru;

ura, ure, uro, uri;

5. Ex. cu silabe directe repetate: riri, rere, rârâ, rără, rara, roro, ruru;

6. Ex. în silabe închise cu alte consoane: rar, rer, rir, ror;

rap, rit, ref, res;

gar, ter, far, mur;

7. Ex în logatomi (cu consoane cu loc apropiat de articulare) lera, lere, leri, lero;

nera, nere, neri, nero;

dera, dere, deri, dero;

tera, tere, teri, teru;

8. Ex. cu grupări consonantice: pra, pre, pri, pro, pru, pră;

bra, bre, bri, bro, bru, bră, brâ;

fra, fre, fri, fro, fru, fră, frâ;

vra, vre, vri, vro, vru, vră, vrâ;

tra, tre, tri, tro, tru, tră, trâ;

dra, dre, dri, dro, dru, dră, drâ;

- asocieri dificile: sra, sre, sri, sro, sru, sră, srâ;

zra, zre, zri, zro, zru, zră, zrâ;

şra, şre, şri, şro, şru, şră;

jra, jre, jri, jro, jru, jră, jrâ;

ţra, ţre, ţri, ţro, ţru, ţră, ţrâ;

- pentru evitarea pericolului de contaminare la „r” uvular sau velar se vor prelungi

consoanele c, g, h - cra, cre, cri, cro, cru, cră, crâ;

gra, gre, gri, gro, gru, gră, grâ;

hra, hre, hri, hro, hru, hră, hrâ;

- grupări consonantice în final, ce se rostesc mai greu datorită deficitului de aer: abr,

ebr, ibr, obr, ubr, ăbr, îbr;

avr, evr, ivr, ovr, uvr, ăvr, îvr;

adr, edr, idr, odr, udr, ădr;

9. Ex. de diferenţiere - de sunetul „l”

la - ra al - ar ala - ara lal - rarlar - ral

le -re el - er ele - ere lel - rerler - rel

li - ri il - ir ili - iri lil - rir lir - ril

lo - ro ol - or olo- oro lol - ror lor - rol

lu - ru ul - ur ulu - uru lul - rur lur - rul

II CUVINTE

Cuvinte cu „r” iniţial

- monosilabice: rid, rit, ren, rest, râd, rât, râu, răni, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz,

rug, rus, rup,;

- bisilabice: ridic, rimă, rece, rele, rade, ramă, raţă, radio, rază, rapid, român, rouă, roabă,

rumen, ruptă, rufe, rumen;

- polisilabice: ridiche, ridică, repară, revistă, rânduri, rădăcină, radio, rotundă, robinet,

româneşte, ruşine, ruşinos;

Cuvinte cu „r” median

- monosilabice: circ, frig, verzi, cerc, cârn, cârd, arc, parc, porc, orb, cort, curg;

- bisilabice: arid, pere, cere, mere, cărunt, ară, cară, horă, vara, nara, bara, gara, mare,

tare, poros, acru;

- polisilabice: carioca, tremură, revedere, răcoare, cărare, respiraţie, caravană, patruped;

- cu grupări consonantice: carte, cartofi, hartă, barbă, zarzavat, castraveţi, barză, ardei,

şarpe, varză, trâmbiţă;

Cuvinte cu „r” final

- monosilabice: şir, fir, cer, ger, zer, ser, măr, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor,

dor, por, lor, fur, jur, dur, tur;

- bisilabice: zefir, chefir, secer, paner, umăr, penar, canar, cântar, amar, pahar, zidar,

popor, Azor, cocor, bucur, mătur, satur, ciucur;

- polisilabice: colindător, aviator, Petrişor, calendar, felinar, gogoşar;

III PROPOZIŢII

- simple

Radu râde. Cerul e albastru.

Cer un pahar. Afară e ger.

Azor latră. Rică are o carie.

Rana e dureroasă. Are sare?

Camera e mare. Rochiţa e murdară.

Propoziţii dezvoltate

Respiri prea repede! Cioara croncăne: cra! cra! cra!

Corina sare cu coarda. Marina a prins o buburuză.

Aurel vrea un măr roşu. Mircea poartă o servietă maro.

Vara e foarte călduroasă. E tare frig afară.

Vaporul a ancorat în port. Zidarul e foarte harnic.

Drapelul are trei culori. Grigore lucrează în grădină.

Traian scrie o scrisoare. Adriana stropeşte castraveţii din grădină.

V CUVINTE PARONIME

cremă - clemă crapă - clapă

rasă - lasă ruptă - luptă

aramă - alamă sare - sale

rupă - lupă gras - glas

moare - moale var – val

roz – loz pală - pară