Sunt zamolxian. Indrumarul renasterii spirituale dacice

Octavian SãrbãtoareOctavian SãrbãtoareOctavian SãrbãtoareOctavian Sãrbãtoare

Sunt zamolxianSunt zamolxianSunt zamolxianSunt zamolxian

Îndrumarul renaºterii Îndrumarul renaºterii Îndrumarul renaºterii Îndrumarul renaºterii spirituale spirituale spirituale spirituale

dacice dacice dacice dacice

Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

2

First published in Australia in Jan. 2014 by Sarbatoare Publications, Sydney, NSW For other publications SEARCH ‘Octavian Sarbatoare’ at National Library of Australia: http://www.nla.gov.au/ [email protected]

Copyright © 2014 and subsequent years by Octavian Sărbătoare. Această lucrare şi traducerile ei sunt copyright (au drept de autor Octavian Sărbătoare). Ea poate fi liber folosită ca fişier electronic sau imprimată pe hârtie în forma în care se află.

National Library of Australia Cataloguing-in-Publication entry: Sarbatoare, Octavian, author Sunt zamolxian : îndrumarul renaşterii spirituale dacice / Octavian Sărbătoare. Bibliography. Includes index. Edition: 1st. ed. ISBN: 978 0 9875729 6 7. 1. Zalmoxis. | 2. Dacians - Religion. | 3. Spiritual life. | 4. Romanians - Religion.

I. Title. 201.42 Pe prima copertă: E lună plină, procesiunea neodacilor se îndreaptă către vatra focului sacru dacic. Pe coperta a patra: Tânără purtând coroniŃă de frunze verzi precum femeile dace, o Ileană Cosânzeană.

Octavian SãrbãtoareOctavian SãrbãtoareOctavian SãrbãtoareOctavian Sãrbãtoare

Sunt Zamolxian

Îndrumarul renaºterii Îndrumarul renaºterii Îndrumarul renaºterii Îndrumarul renaºterii spiritualespiritualespiritualespirituale

dacice dacice dacice dacice

ColecŃia Deceneu

Sarbatoare Publications Sydney


4

Introducere Omenirea trăieşte în prezent o nouă epocă axială, cea mai recentă a avut loc

în sec. al 6-lea î.e.n., pe timpul când a trăit străbunul Zamolxe, precum şi alŃi mari gânditori ai umanităŃii, Pitagora, Buddha, Confucius, Lao-tze, Mahavira, profetul Zaharia. Prezenta epocă axială reconstituie conştiinŃa spirituală a naturii, integrând într-un tot natura, oamenii şi divinitatea. Curentul spiritual şi religios numit zamolxianism modern se încadrează deplin în noua epocă axială din perspectiva ethosului colectiv al neamului românesc, păstrătorul în Europa al matricei primordiale a sacrului.

Temele aparte ale zamolxianismului modern au generat în ultimii cinci ani (de când în februarie 2009 s-a lansat semantica neozamolxiană) un interes crescând printre români. Faptul că tradiŃia spirituală strămoşească a neamului românesc este în prezent într-un stadiu avansat de structurare, oferind răspunsuri la multe întrebări privind ethosul strămoşesc al neamului, a făcut necesară elaborarea mai temeinică a unor răspunsuri la întrebările cheie.

Există azi români care-şi afirmă deschis apartenenŃa la spiritualitatea şi religia zamolxiană nouă. Sunt zamolxian! se spune. Ce înseamnă în prezent a fi zamolxian pentru individ, familie şi comunitate? Care este baza de susŃinere a crezului? Ce practici curente întreŃin viaŃa spirituală a zamolxianului? Iată câteva întrebări la care ne propunem să răspundem aici.

Scurta lucrare de faŃă este succint elaborată să limpezească noŃiunea de a fi zamolxian al zilei, în teorie şi practică, precum şi sistemul de credinŃă şi utilitate individuală şi colectivă. Avem certitudinea că importanŃa temei curentă va determina dezvoltarea ei amplă în viitor. Argumentul cărŃii prezente este mai mult informativ, schiŃează răspunsuri la întrebările pertinente şi prezintă sumar felurite ritualuri neodacice. Vom expune temele propuse sintetizând o parte din informaŃiile deja aflate la îndemâna cititorului, în special cele prezente în cărŃile noastre (Sărbătoare, 2010a, 2010b, 2010c, 2013a, 2013b, 2013c, 2014), dar făcând şi proiecŃii de idei noi.

AudienŃa cărŃii o reprezintă toŃi cei interesaŃi de subiectul renaşterii neamului românesc pe bazele tradiŃiei sale strămoşeşti dacice, lucrarea fiind prima de acest gen apărută ca îndrumar al vieŃii adeptului neozamolxian.

Octavian Sărbătoare,

ianuarie 2014, Sydney, Australia

Prescurtări folosite în carte: CLZ = Cartea Lui Zamolxe; i.e. = id est (Lat.) = aceasta înseamnă; Lat. = din limba latină; LEG = Cartea Legii Strămoşeşti; NEM = Cartea Nemuririi; VIE = Cartea VieŃii.

Neozamolxianismul şi baza sa de idei

5

Cap. 1 – Neozamolxianismul şi baza sa de idei Ce este neozamolxianismul şi ce importanŃă are el azi pentru români?

În primul rând noul curent spirtual îl reprezintă pe român ca urmaş al străbunilor, geto-dacii. Remarcăm importanŃa tradiŃiei strămoşeşti la sate, un ethos care s-a transmis din generaŃie în generaŃie de-a lungul timpului. Ne recunoaştem în poveştile cu zâne şi FeŃi-Frumoşi, cu sânziene şi Ilene Cosânzene. Aici neozamolxianismul are rol identitar (Fig. 1).

În al doilea rând, prin neozamolxianism centralitatea spirituală a

neamului românesc revine în MunŃii CarpaŃi, acolo unde era şi pe timpul străbunilor noştri (vezi referinŃele istorice despre cogaioni, munŃii sacri). Un popor care-şi are miezul spiritual în aria habitatului propriu este puternic şi nu depinde de factorii externi. În prezent centralitatea iudeo-creştinismului este mormântul gol al lui Iisus, o realitate religioasă şi geografică ce dă avantaj celor care posedă acel loc. În acest al doilea caz neozamolxianismul are rol centralizator.

Şi în al treilea rând putem spune că neozamolxianismul este viabil prin faptul că poporul român păstrează o tradiŃie veche şi o poate aplica la viaŃa-i socială. În satul românesc evenimentele marcabile sunt legate mai


6

ales de tradiŃia strămoşească cuprinzând Crăciunul, Paştele ca sărbătoare a primăverii, Dragobetele ca sărbătoare a iubirii, nedeile ca sărbători populare, colindele, pomenile ca expresie a cultului strămoşilor, etc. Din acest filon strămoşesc viguros se poate RENAŞTE, pe baze noi, moderne, o credinŃă a bucuriei trăirii vieŃii. Rădăcinile neamului românesc sunt viguroase ca şi ale unui copac puternic (Fig. 2).

Putem spune că neozamolxianismul are şi rol social sănătos. S-a afirmat pertinent şi transpare clar din lucrările tematice, apărute

până acum, că neozamolxianismul este atât spiritualitate cât şi religie, un fundament dual ce reiese din lucrarea de temelie Cartea Lui Zamolxe sau ÎnŃeleapta Scriptură sau Noul Testament al Dacilor – CLZ (Sărbătoare, 2013a). Alte lucrări, care susŃin zamolxianismul modern, în latura sa de spiritualitate, sunt:

1. Zamolxiana, ezoterismul neozamolxian: structurare şi hermeneutică (Sărbătoare, 2013b), 2. Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c). Cartea curentă va itera câteva informaŃii prezente în publicaŃiile de mai

sus (lucrări care se află la îndemâna cititorului de pe internet, de unde pot fi descărcate gratuit), făcând totodată legături ideatice care să întregească panorama largă a neozamolxianismului.

Reluăm, în paragraful acesta şi cel următor, câteva idei prezentate într-un articol al nostru apărut în cursul anului 2010 sub titlul Ce este neozamolxianismul? Neozamolxianismul nu este o invenŃie a nimănui, ci o realitate pe care au descoperit-o cercetătorii în domeniul social: istorici, antropologi, etnologi, etnografi, folclorişti, filosofi, jurişti studiind rolul cutumei, etc. Printre cei mai remarcabili cercetători moderni sunt Romulus Vulcănescu şi Ion Ghinoiu. În afara cărturarilor în domeniul social există persoane sincer interesate care şi-au dat seama de valoarea imaginarului religios prezent în tradiŃia strămoşească a românilor şi care

Neozamolxianismul şi baza sa de idei

7

au contribuit şi contribuie după putinŃă la închegarea conceptuală şi faptică a crezului nativ poporului român de azi.

Remarcăm pertinent calitatea curentului neozamolxian, el fiind mai degrabă o spiritualitate decât o simplă religie cu dogme şi ritualuri calcinate. Dezvoltarea neozamolxianismului s-a făcut prin contribuŃie colectivă nicidecum ca rezultat al revelaŃiilor unei persoane. Structurarea şi conceptualizarea rezultate cuprind şi cunoştinŃele omului modern, faptul că trăim în mileniul al III-lea. Neozamolxianismul aduce o briză de raŃionalitate în relaŃia omului cu divinitatea şi totodată integrarea omului în natură, evidenŃiind umanitatea ca fiind în parteneriat cu mediul natural, nicidecum ca stăpânind natura, precum Biblia iudeo-creştină în mod eronat recomandă.

Sunt zamolxian! este o afirmaŃie de credinŃă. Ea incubă acceptarea unor valori spirituale la care zamolxianul de astăzi aderă din convingere personală. Ele reies din structura arhetipală evolutivă în spiritualitatea neozamolxiană. Există şapte arhetipuri tradiŃionale zamolxiene fiecare fiind însoŃit de calităŃi dobândite odată cu absorbŃia arhetipului respectiv în psihologia (comportamentul) uman (vezi desenul în capitolul 3).

Natura pragmatică a crezului se centrează pe salvare şi mister. Salvarea sufletului duce la trezvie (trezirea spirituală), la starea de conştiinŃă a nemuririi dacice. Latura de mister a neozamolxianismului permite accesul la tainele sufletului şi trăirea lor în viaŃa omului.

Neozamolxianismul este direcŃionat pe dobândirea trezviei sufletului, starea în care înŃelepciunea capătă rol major. Menirea sacerdoŃilor neodaci de astăzi este de a facilita obŃinerea înŃelepciunii. BrăŃara sacerdotală dacică din aur (în imaginea din stânga, Fig. 3), are la extremităŃi capul de şarpe, simbolul clasic al înŃelepciunii. Tot capul de

şarpe apare sculptat pe toiagul înŃelepciunii Lui Zamolxe în partea sa de sus (vezi în Fig. 18).

* * *


8

Cap. 2 – Mediul şi lăcaşele de cult Mediul social principal de practică neozamolxiană îl reprezintă familia

care, adoptând crezul, se poate numi familie zamolxiană neodacică sau familie neozamolxiană. Totodată există şi comunitatea neozamolxiană care uneori, pentru activităŃile de grup, are nevoie de un mediu exterior mai elaborat.

În ultimii ani s-au construit în România lăcaşe de cult neodacice, un proiect de mare surpriză pentru români. Există astfel vetre, altare şi temple neodacice care permit Ńinerea ritualurilor de cult, în special cele care folosesc focul sacru dacic de proporŃii, adică Rugul Lui Zamolxe.

Templul Lui Zamolxe de la muntele Detunata (Fig. 4,

în stânga), judeŃul Alba, este unul dintre cele mai cunoscute lăcaşe de cult neozamolxian. Templul are catarg pe care, la momente deosebite, se poate înălŃa stindardul dacic şarpele cu cap de lup. Un alt gen de vetre dacice sunt cele în care nu se aprinde focul

sacru, ele fiind locuri de meditaŃie şi contemplare. Un astfel de lăcaş se află pe valea râului IalomiŃa, în MunŃii Bucegi, între Vila Coteanu şi Peştera IalomiŃei (Fig. 5, din dreapta). Are forma florii vieŃii cu şase petale şi un diametru de aprox. 5-6 metri, marginile îi sunt pavate cu pietre de mai multe dimensiuni.

Vatra dacică Floarea VieŃii IalomiŃa, aflată în MunŃii Bucegi, atrage pe turiştii spirituali la clipe de meditaŃie, pe malul râului IalomiŃa.

Mediul şi lăcaşele de cult

9

La Uibăreşti, localitate aflată la aprox. 10 Km de oraşul Brad, se găseşte singurul sanctuar neodacic de până în prezent. Acolo sunt construite două lăcaşe de cult, vatra Marelui Lup Alb şi templul ZeiŃei Bendisa.

Un alt gen de lăcaş de cult neodacic este cel natural, o formaŃiune ambientală locală care iese din cadrul obişnuit. Un loc deosebit este Templul Uriaşilor (Fig. 6) aflat în nordul Olteniei. Locul este tainic, greu de găsit fără un ghid care cunoaşte traseul.

Este esenŃial de specificat în acest capitol faptul că

prezenŃa, unor lăcaşe de cult stabile, nu este strict necesară pentru aprinderea unui foc sacru; o vatră dacică făcută ad hoc poate fi la fel de bună. Regula de bază este că focul sacru dacic se poate aprinde în orice loc curat în aer liber acolo unde nu există pericol de incendii, sau în încăperi. Practic, în mediul exterior din natură, se improvizează din pietre o vatra, de regulă sub formă de cerc, dar ea poate lua şi forma de triunghi, pătrat, hexagon, etc. (vezi simbolurile sacre în Tabelul 1).

Nici prezenŃa unui sacerdot iniŃiat nu este strict necesară. Un sacerdot, bărbat sau femeie (sau mai mulŃi/ mai multe, sau în combinaŃie) ales ad hoc poate conduce focul sacru dacic. FuncŃia focului sacru dacic este cea de iluminare a minŃii privitorilor, prin urmare este prevalentă oricărei poziŃii sacerdotale. Nimeni nu are monopolul conducerii ritualului focului sacru dacic. Neozamolxianismul nu creează o clasă sacerdotală care să o înlocuiască pe cea coruptă a ortodoxiei româneşti şi care cu timpul să devină tot aşa de coruptă ca şi aceasta din urmă prin instituirea monopolurilor de cult. Este de obicei mai folositor ca un sacerdot deceneu, iniŃiat în preoŃie şi cu experienŃă, să îndrume desfăşurarea ritualului focului sacru dacic.

* * *


10

Cap. 3 – Zamolxianul modern în societate şi cel retras din lume

Zamolxianul modern este omul evoluat (un superman, îi putem spune)

care înŃelege existenŃa-i umană dintr-o perspectivă larg vizionară şi are soluŃii eficiente pentru problemele pe care le poate întâmpina în viaŃă. El (sau ea) urmează un crez de evoluŃie spirituală bazat pe cunoaşterea celor şapte arhetipuri tradiŃionale zamolxiene (Fig. 7) pe care, pe parcursul creşterii spirituale, le absoarbe comportamental în propria personalitate.

Zamolxianul modern, în măsura în care se angrenează în evoluŃia spirituală proprie, se angajează să urce sistematic treptele evoluŃiei.

Zamolxianul modern în societate şi cel retras din lume

11

Tabel general de psihofiziologie neozamolxiană şi simbolistică

Portalurile/ porŃile trezirii ��

Primul (al lui Zamolxe)

Al doilea (al Bendisei)

Al treilea (al Marelui Lup

Alb)

Al patrulea (al lui Iisus Fiul Daciei)

Al cincilea (al

Cavalerului trac)

Arhetipul tradiŃional

Zamolxe Bendisa Marele Lup Alb

Iisus Fiul Daciei

Cavalerul trac

Simbolul strămoşesc

Soarele Bradul Lupul Mielul Bourul

Arhetipul feminin

Femeia generoasă

Femeia fericită

Îngrijitoarea Femeia cu compasiune

Femeia dreaptă/ cinstită

Arhetipul masculin

Bărbatul generos

Bărbatul fericit

Protectorul Bărbatul cu compasiune

Bărbatul dreapt/ cinstit

Psihologia echilibrată

Generozitatea/ Dărnicia

Fericirea/ Bucuria

Curajul/ pacea

Iubirea reciprocă

Virtutea/ Demnitatea

Surplusul energetic duce la:

Risipă / NechibzuinŃă

Desfrânare Furie/ Ură AroganŃă

Deficitul energetic duce la:

Lăcomie/ furt Gelozie Frică Viclenie/ Fugă de relaŃionare

Timiditate

Obstacole psihice

Risipa/ Lăcomia/

furtul

Desfrânarea/ gelozia

Furia/ Nervozitatea /

Frica

Ura/ Viclenia AroganŃa/ Timiditatea

IniŃierea Botezul pământului

Botezul apei Botezul focului

Botezul aerului Botezul spaŃiului

PercepŃiile A solidităŃii A fluidităŃii A căldurii A volatilităŃii A spaŃialităŃii

SimŃul uman Mirosul Gustul Vederea Pipăitul Auzul

Organul de percepŃie

Nasul Limba Ochii Pielea Urechile

Elementul grosier

Pământul Apa Focul Aerul Eterul (SpaŃiul)

Simbol sacru

Pătratul Pătrarul de Lună

Triunghiul Hexagonul Cercul

Culoarea Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru

Degetul mâinii

Mic Inelar Mijlociu Arătător Gros

Tabelul 1

© 2012 Octavian Sărbătoare


12

Se porneşte de la arhetipul Zamolxe armonizând cele şapte arhetipuri, Zamolxe, Bendisa, Marele Lup Alb, Iisus Fiul Daciei, Cavalerul trac, Deceneu şi Dumnezeu/ Domnazâna (sau Dumnezeea) corespunzând stărilor de psihologie echilibrată respectiv, dărnicie, bucurie, curaj, iubire, virtute, înŃelepciune şi trezvia sufletului. Conceptul este dezvoltat în gnoza neozamolxiană, în seria de lucrări Zamolxiana (Sărbătoare, 2013b, 2013c).

Există două categorii principale de zamolxieni ai zilei, cel trăitor în societatea laică şi sihastrul zamolxian. Dominantă ca număr de persoane este prima categorie; majoritatea zamolxienilor, de acum şi a celor din viitor, vor trăi în societate. Doar o mică parte dintre neozamolxieni vor opta pentru sihăstrie. Aceşti anahoreŃi, călugări, prin retragerea lor din lume, îşi dedică viaŃa scopului trăirii unei conştiinŃe înalte. Zamolxianul din societatea laică urmează calea înŃelepciunii aplicabilă comunităŃilor umane unde familia este celula de bază. Ambele categorii îşi au Cartea Lui Zamolxe lucrare de inspiraŃie spirituală şi de căpătâi.

ViaŃa zamolxianului trăitor în societatea laică este centrată mai ales pe activităŃile în familie, însă cea a sihastrului necesită câteva precizări.

TradiŃia sihăstriei este bine înrădăcinată în ethosul neamului românesc. Cu mult înainte de creştinare Daciei, anahoreŃii (călugării) daci erau cunoscuŃi în lumea antică. Astăzi sihăstria zamolxiană renaşte pe un alt fundament decât cea iudeo-creştină a călugăriei creştin-ortodoxe.

Zamolxianul retras din societate în sihăstrie are două căi principale ca opŃiuni de urmat, fie trăieşte ca ascet singuratic, sau în grup separat masculin sau feminin urmând acelaşi gen de asceză, fie este însoŃit de parteneră (partenere) de viaŃă. În acest ultim caz un sihastru bărbat va avea relaŃii sexuale cu femei, iar o femeie sihastru cu bărbaŃi, urmând preceptele sexualităŃii sacre.

Ideile practicilor sexualităŃii sacre nu sunt noi, vechimea lor milenară este prezentă în hinduism şi buddhism, religii binecunoscute în lumea. O prezentare pe scurt a sexualităŃii sacre în neozamolxianism este făcută în lucrarea noastră Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c, p. 61). Subiectul necesită o dezvoltare mai amplă în viitor.

* * *

Familia neozamolxiană

13

Cap. 4 – Familia neozamolxiană O reformă de bază, pe care neozamolxianismul o aduce azi societăŃii

româneşti şi a altor comunităŃi care-l adoptă în lume, o reprezintă noua configurare a componenŃei familiei, care poate fi monogamă, poligamă sau poliandră. Căsătoria (relaŃia) monogamă este cea efectuată între un bărbat şi o femeie; căsătoria (relaŃia) poligamă are loc între un bărbat şi mai multe femei; căsătoria (relaŃia) poliandră se face între o femeie şi mai mulŃi bărbaŃi. RelaŃiile homosexuale nu se aplică în nicio situaŃie în neozamolxianism, homosexualitatea fiind subiect de dezbătut şi legiferat în societatea laică.

Anacronismul neacceptării astăzi în Europa a căsătoriilor multiple (poligame şi poliandre) este bazat pe dogma iudeo-creştină. Oamenii care sunt natural înclinaŃi spre poligamie sau poliandrie nu sunt acceptaŃi ca normalitate socială în Ńările creştine, căsătoriile multiple sunt în afara legilor acestor Ńări. Însă, paradoxal, sunt unele Ńări europene care acceptă legal căsătoriile între homosexuali şi resping legalizarea poligamiei şi poliandriei, care sunt manifestări naturale ale sexualităŃii umane.

Studiile ştiinŃifice ale naturii speciei umane Homo Sapiens arată că normalitatea în relaŃiile dintre sexe o reprezintă în egală măsură atât monogamia, cât şi poligamia şi poliandria.

SocietăŃile iudeo-creştine europene se complac în schimb în practica acceptării de amanŃi şi amante, legături extraconjugale larg răspândite. Dar suferinŃele personale şi zbuciumul oamenilor care iubesc în afara căsătoriei pot lua sfârşit dacă societăŃile europene vor accepta o realitate pe care o trăiesc de sute de ani – oamenii îşi urmează înclinaŃiile naturale şi sănătoase iubind şi extraconjugal persoane de sex opus, în ciuda opoziŃiei instituŃiilor religioase retrograde şi a dogmelor impuse de acestea.

În cadrul lucrării de faŃă, referitor la familia zamolxiană modernă, vom înŃelege prin ea atât pe cea monogamă precum şi poligamă sau poliandră. RelaŃiile multiple, poligame şi poliandre, ca relaŃii de facto, pot exista în afara cadrului legal al căsătoriei impus de societate instituŃiei familiei. Pur şi simplu oamenii care se iubesc pot locui liberi împreună fără să aibă nevoie de certificate de căsătorie, care oricum sunt în prezent mai mult contracte de afaceri. Un bărbat care iubeşte trei femei, de exemplu, poate locui cu toate trei dacă ele acceptă poligamia. Iar o femeie, care iubeşte doi bărbati, de pildă, poate vieŃui cu cei doi dacă ei sunt de acord


14

cu poliandria. Acestea fiind spuse, prezentăm acum activităŃilor spiritual-religioase ale familiei.

În primul rând familia neozamolxiană va avea un sacerdot al familiei, persoana care se ocupă cu organizarea şi Ńinerea evenimentelor specifice crezului. Sacerdotul familiei este de obicei o femeie. În ziua când familia se reuneşte în jurul focului sacru dacic, numită ZIUA LUMINII SACRE, sacerdotul familiei ia toate măsurile ca totul să fie pregătit din vreme şi

membrii familiei să participe activ. Se hotărăşte ora începerii ceremoniei, cadrul de manifestare, locul. Se pregătesc lumânările sau combustibilul şi containerul (Fig. 8) în care va arde focul sacru dacic, etc.

Când acestea sunt la îndemână şi participanŃii sunt gata, începe ritualul propriu-zis. Sacerdotul familiei anunŃă începerea evenimentului, se face linişte, toŃi cei prezenŃi sunt atenŃi la cele ce vor urma. Apoi sacerdotul familiei aprinde focul sacru dacic şi poate face invocaŃii. ToŃi cei prezenŃi privesc focul sacru relaxaŃi, aceia care doresc îşi pot spune dorinŃele (cu voce tare sau în gând) pe care le cer ca divinitatea să

le împlinească. Timpul acestui gen de ritual este variabil. Este la latitudinea sacerdotului familiei când ceremonia va înceta. Ca reper temporal se stă în contemplarea focului sacru dacic în familie între 10 şi 30 de minute.

Alte activităŃi pe care sacerdotul familiei le organizează sunt adunările spirituale tematice la care se citeşte din scriptura neozamolxiană, Cartea Lui Zamolxe (CLZ). Se pot organiza şedinŃe de studiu în familie sau cu rudele şi prietenii folosind Cartea Lui Zamolxe, Noile Legi Belagine şi alte lucrări relevante (pentru teme de spiritualitate sunt cărŃile din seria Zamolxiana, gnoza neozamolxiană). Se pot totodată organiza adunări cu tematică anume de educaŃie zamolxiană a copiilor şi tinerilor, de etică şi moralitatea pentru indivizi şi de grup, etc.

Tot activităŃi de familie sunt şi cele care reunesc grupul familial cu alte grupuri în vederea participării la evenimente comunitare, precum sunt Rugul Lui Zamolxe (Fig. 9), botezul dacic, iniŃierile, nunta dacică, etc. Familia îşi hotărăşte mai înainte prezenŃa, cât şi cum se va implica în aceste manifestări.

Familia neozamolxiană

15

Un subiect aparte în familia zamolxiană îl reprezintă sexualitatea. Se stabilesc reguli între partenerii sexuali, mai cu seamă în cazul familiilor poligame şi poliandre, planificarea întâlnirilor sexuale, a conceperii copiilor, etc. Incestul este complet interzis. ExistenŃa polirelaŃiilor, a familiilor multiple (poligame şi poliandre) nu reprezintă o noutate, se cunoaşte faptul că omenirea, în mare parte din istoria ei, s-a perpetuat în acest cadru familial. InformaŃii, care completează cele scrise mai sus, se află în cartea Pe Calea Lui Zamolxe: trilogie zamolxiană (Sărbătoare, 2010a, p. 107-120).

Căsătoria şi nunta dacică sunt momente deosebite în viaŃa zamolxianului de azi. Iată imaginea a câtorva participanŃi la nunta dacică care a avut loc în cursul anului 2013 (Fig. 10, stânga) şi cadrul unde s-a Ńinut această manifestare de excepŃie (Fig. 11, jos).


16

Evenimentul facerii unei nunŃi dacice este o premieră de renaştere a

tradiŃiei străbune a românilor şi un exemplu demn de urmat pentru popoarele europene de renaştere a tradiŃiilor lor culturale străbune.

Cu acest prilej este arătată participanŃilor pâinea coaptă în forma

simbolului floarea vieŃii cu opt petale reprezentând abundenŃa şi întreŃinerea vieŃii (Fig. 12, sus).

* * *

Comunitatea zamolxiană azi

17

Cap. 5 – Comunitatea zamolxiană azi

Ne întrebăm cine sunt zamolxienii astăzi? În virtutea sincretismului zamolxianism – iudeo-creştinism, care formează ortodoxia românească, toŃi cei botezaŃi ortodocşi pot opta pentru a se numi neozamolxieni. A fi neozamolxian nu necesită convertire pentru românii ortodocşi, ci doar conştientizarea ideii că, în virtutea primirii botezului creştin ortodox în pruncie, românul este totodată şi zamolxian.

Preotul ortodox român este şi preot zamolxian, el a fost hirotonisit în preoŃie jurând şi pe datina străbună alături de cea creştină. Practic preoŃii ortodocşi sunt urmaşii preoŃilor decenei, ei posedă în prezent custodia credinŃei zamolxiene tradiŃionale şi pot opta oricând să practice crezul zamolxian preferenŃial faŃă de cel creştin bazat pe Biblia iudeo-creştină.

Vestea că botezul creştin ortodox conferă românilor şi botezul zamolxian este o mare surpriză identitară şi religioasă a majorităŃii românilor ortodocşi (Fig. 13 – grup strâns la focul sacru dacic). Există, prin urmare, milioane de români creştini ortodocşi care-şi pot revendica


18

astfel moştenirea spirituală dacică redescoperindu-şi adevăratele rădăcini care-i Ńin aproape de Dumnezeul străbunilor daci, de Zamolxe.

Este esenŃial să se înŃeleagă faptul că teonimul Dumnezeu nu există menŃionat nicăieri în textul originar (manuscrisul masoretic) al Bibliei. Numele precreştin Dumnezeu a fost folosit de strămoşii românilor, dacii, având etimologia nativă neamului românesc, Dumnezeu = Domnul Zeu. Cu timpul românii vor deveni din ce în ce mai conştienŃi de acest adevăr de netăgăduit care validează credinŃa neamului în Dumnezeul strămoşesc care nu are nicio legătură cu cel fictiv biblic.

Putem vorbi astăzi de o comunitate zamolxiană în curs de constituire pe măsură ce românii înŃeleg comoara identitară şi valorică moştenită de la străbunii daci. Grupuri neodacice se formează cu ocazia evenimentelor care au scop părtăşia în frăŃie în preajma focului sacru dacic, în jurul căruia pot avea loc momente deosebite.

Un scop aparte de reuniune de grup a zamolxienilor azi, în jurul focului sacru dacic, îl formează încingerea horei dacilor (Fig. 14). Este un vechi ritual de statornicie care leagă cu foc sacru dacic inimile celor ce participă cu dragoste de glie strămoşească,

de neam şi de Ńară. Adunările neodacice pot

cuprinde manifestări artistice de factură sacerdotală, precum este dansul Zânelor Zalăului (Fig. 15). FrumuseŃea tradiŃiei dansatoarelor preotese decenee renaşte astăzi. Comunitatea zamolxiană înfloreşte cu vlăstre noi din trunchiul ancestral dacic, o realitate

Comunitatea zamolxiană azi

19

spiritual-religioasă remarcabilă şi unică în Europa şi în lume. Zânele pot face şi ritualuri de

venerare a soarelui (heliolatrie), de invocaŃii a elementelor naturii, de vindecare a dacului luptător (Fig.

16), etc. Cu alte prilejuri neodacii se

strâng în părtăşie cu natura şi cu zeii neamului. Femeile şi fetele poartă

coroniŃe de flori ca un legământ al omului cu natura din care face parte intrinsec (Fig. 17, jos; în detaliu pe coperta a patra).

ValenŃele neamului românesc se dovedesc surprinzătoare atunci când sufletul frumos al românului iese la iveală. Neozamolxianismul se conturează, nu ca o reînviere a religiei dacilor, ci ca o renaştere bazată pe noile realităŃi social-spirituale printre românii de azi. Crezul este o viziune de idei teistice aflată cu mult deasupra religiilor tradiŃionale ale lumii, reminiscenŃe ale trecutului. Spiritualitatea neodacică a prins aripi.

* * *


20

Cap. 6 – IniŃieri, binecuvântări şi ritualuri de trecere: botez, maturitate, căsătorie, moarte

Adoptarea neozamolxianismului ca spiritualitate şi crez este foarte

flexibilă ca mod de iniŃiere. Nu există iniŃiere sau botez unic strict necesare zamolxianului de azi, doritorii optează pentru acele iniŃieri care cred ei că li se potrivesc mai bine. Există iniŃieri multiple, având scopul de creştere treptată a conştiinŃei spre a fi pregătită pentru marele salt, i.e. conştiinŃa nemuririi, o stare care este practic indescriptibilă prin cuvinte. ConştiinŃa nemuririi este apoi folosită în dinamica existenŃei umane. Nu repetăm gama iniŃierilor, ele sunt prezentate în cărŃile noastre Zamolxiana, ezoterismul neozamolxian: structurare şi hermeneutică (Sărbătoare, 2013b) şi Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c).

Practicile sacerdotale (hieratice) conŃin felurite botezuri care sunt iniŃieri speciale ce predispun persoana botezată la asimilarea unor calităŃi spirituale aparte (vezi Tabelul 2).

IniŃierea Botezul

pământului Botezul apei Botezul

focului Botezul aerului

Botezul spaŃiului

Tabelul 2 O iniŃiere deosebită este cea în Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, o

frăŃie tainică care în ultimii ani a luat o mare amploare printre români. Din această frăŃie fac parte cutezătorii şi justiŃiarii neamului, acei oameni aparte, disciplinaŃi şi responsabili în primul rând cu ei înşişi. Cartea Lui Zamolxe prezintă acest ordin astfel: „Şi Marele Lup Alb a întemeiat Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, o frăŃie al cărui conducător nevăzut era Cavalerul trac. Tot el a iniŃiat primii cavaleri zamolxieni, un grup de doisprezece bărbaŃi şi femei, cărora le-a spus: „FrăŃia aceasta a cavalerilor zamolxieni este tainică. Pornim acum această cale a luminii, dar cu adevărat omul care vrea să slujească dreptatea şi adevărul se poate iniŃia singur în Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. Şi fără ajutorul nimănui va face jurământul la focul viu. Aşa cavalerii zamolxieni vor dăinui în vecii vecilor, ei nu au nevoie de recunoştinŃa şi onorurile nimănui. Şi mulŃi dintre aceşti cavaleri nu se vor cunoaşte nici între ei, datoria lor fiind să slujească dreptatea şi adevărul. Că Domnul Dumnezeu şi Marele

IniŃieri, binecuvântări şi ritualuri de trecere: botez, maturitate, căsătorie, moarte

21

Cavaler trac vor şti faptele acestor cutezători şi nemuritori, cavalerii zamolxieni, oamenii dreptăŃii”” (LEG, 2, 36-42).

Tot Cartea Lui Zamolxe menŃionează Jurământul Cavalerilor Zamolxieni: „Jur pe toiagul înŃelepciunii Lui Zamolxe (Fig.

18), pe Cavalerul trac din Varanha, să slujesc dreptatea şi adevărul. Jur ca în luptă să fiu puternic ca şoimul în zbor, ca apele învolburate să răstorn stânca vrăjmaşilor, ca vântul năpraznic să nimicesc pe cei răi. Jur pe inima Lui Zamolxe, neamului meu să-i fiu credincios, pe asupritor să-l pun în genunchi, şi pe cel umilit să-l ridic. Jur pe focul sacru dacic, să Ńin vie flacăra iubirii de oameni, să aduc la lumină oamenii lumii. Focul Viu al Lui Dumnezeu să mă

însoŃească. Zău! Zău! Zău!” (LEG, 2, 45-50). łara Varanha (Vlanha sau Vlaha) era Dacia.

Cavalerul zamolxian (bărbat sau femeie) face jurământul în prezenŃa focului sacru dacic, focul viu, legământ pe care frecvent îl reînnoieşte, fie de unul singur, fie în grup. Cutezătorii daci de astăzi se remarcă prin bărbăŃie şi temeritate (Fig. 19).

Binecuvântările dacice şi ritualurile de împuternicire,

sunt făcute la focul sacru. Binecuvântările pot fi date oamenilor, caselor, locurilor, etc. PrezenŃa focului sacru dacic este necesară la aceste manifestări de sacralitate, prin focul viu se angrenează participarea marilor forŃe nevăzute.

Câteva idei despre ritualurile de trecere sunt prezentate în cartea noastră Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c, p. 60). Lucrări specifice vor trata mai pe larg în viitor aceste practici.


22

Moartea zamolxianului este un subiect puŃin discutat până în prezent. Practicile funerare reies din Cartea Lui Zamolxe (CLS). Este la latitudinea omului să hotărască ce se va face cu trupul său neînsufleŃit, sau familia va lua această decizie în cazul că omul nu a apucat să spună. OpŃiunile majore sunt incinerarea şi înhumarea (inhumaŃia).

Principala metodă de despărŃire de corpul mort al zamolxianului de astăzi rămâne incinerarea, tot ca şi la străbunii daci. În prezent incinerarea se face la crematorii umane, dar în viitor vor exista temple funerare (un exemplu de proiect în Fig. 20) acolo unde trupul mortului va fi ars în aer liber. Cenuşa rezultată după incinerare va fi luată de către membrii familiei,

păstrată acasă în urne funerare, care opŃional pot fi depuse în morminte din cimitire sau în alte locuri. Cenuşa funerară mai poate fi presărată în diferite locuri, pe munŃi şi văi, pe firul apelor sau chiar lăsată în spaŃiul cosmic.

Un alt mod de despărŃire de corpul mortului este îngroparea în cimitir în maniera care se face astăzi în creştinismul ortodox; mortul este depus într-un coşciug care se îngroapă într-un mormânt ce sus prezintă în acest caz crucea Lui Zamolxe. Există nenumărate dovezi pe cruci mortuare care etalează floarea vieŃii simbolul nemuririi dacilor (Fig.

21). În timp se vor constitui cimitire zamolxiene separate de cele creştine, întru amintirea celor care şi-au trăit viaŃa după datina străbună dacică. Pe

astfel de morminte se pot aprinde focurile nemuririi dacice pentru chemarea la întrupare a celor decedaŃi (vezi capitolul următor).

* * *

Practici deosebite individuale şi de grup

23

Cap. 7 – Practici deosebite individuale şi de grup Marile taine ale spiritualităŃii neamului românesc abia se revelă. Anual

apar cărŃi care uimesc prin temele abordate, redescoperirea unor comori de spirit care s-au menŃinut cunoscute doar de un număr mic de iniŃiaŃi. TradiŃia zalmonarilor (numiŃi în mod eronat solomonari de către creştini) este o dovadă certă a cunoaşterii înalte spirituale. Cuvântul zalmonar provine de la numele Lui Zalmoxe (Zamolxe). Nu încetăm astăzi să fim uimiŃi de profunzimea acestei gnoze.

Misterele zamolxiene se descoperă mai cu seamă în aria practicilor deosebite, gama lor largă tematică ducând la ritualuri surprinzătoare.

În primul rând, în prezenŃa focului sacru dacic (Fig. 22), românul poate intra în legătură de suflet şi percepŃie cu zeii şi cu străbunii neamului românesc. În focul sacru dacic se află toŃi zeii lumii, care se manifestă în mintea omului prin stări specifice de conştientizare. ExperienŃa aparte de comuniune sufletească, avută cu străbunii, trezeşte în români memoria ancestrală a neamului, care este o trăire uimitoare.


24

Zamolxianul, prin prezenŃa sa la focul viu, intră imediat într-un proces de purificare, catharsis. Este cunoscut faptul că omul adună de-a lungul vieŃilor karmă individuală şi colectivă, aceasta din urmă aplicându-se la remanenŃele karmice specifice unui grup de oameni. Prin urmare, nu numai cei în viaŃă sunt pasibili de karma colectivă a celor vii, dar omul moşteneşte karmă de la înaintaşii lui precum îi sunt părinŃii, bunicii, străbunicii şi din întreaga lui filiera genetică. O faptă rea făcută de un strămoş, din spiŃa a zecea de exemplu, poate încă avea implicaŃii în viaŃa prezentă a cuiva care este urmaş de sânge al acelui om din trecut.

Panorama largă a implicaŃiilor karmice ne determină să adoptăm metode pentru ştergerea karmei negative (dobândită individual sau moştenită din familie) prin purificări individuale şi colective la focul sacru dacic.

Astăzi se pune problema acută a existenŃei trădătorilor în rândul românilor, acei oameni care în folosul individual sau al străinilor fură din avutul Ńării sau distrug binele colectiv. Cine sunt aceşti oameni care-şi vând părinŃii şi fraŃii? Cum nu tresaltă iubirea de neam în aceşti români? Pentru evaluarea existenŃei trădătorilor printre români trebuie luată în seamă istoria zbuciumată a neamului, a românilor şi a strămoşilor lor. SoluŃia de compasiune este aducerea acestor oameni să stea în prezenŃa focului sacru dacic ca să-şi cureŃe karma.

Ritualuri deosebite sunt şi cele care vizează chemarea spiritelor avansate să descindă în sufletele noastre (folosirea metodei metemsomatozei). Spiritele unor oameni aparte, din istoria neamului românesc, Zamolxe, Deceneu, Mircea Cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu, pot influenŃa sufletele românilor trăitori astăzi.

Alte rituale sunt cele care-şi propun chemarea la întrupare a cuiva, fie o rudă, un prieten, o cunoştiinŃă, sau un om

deosebit care a trăit cândva (i.e. metoda numită metempsihoză). Cartea Lui Zamolxe menŃionează ritualuri speciale de chemare la întrupare a Lui Zamolxe, a lui Deceneu sau a Lui Iisus Fiul Daciei (Fig. 23, sus).

* * *

ViaŃa de zi cu zi a zamolxianului, mântuire şi mister

25

Cap. 8 – ViaŃa de zi cu zi a zamolxianului, mântuire şi mister Există astăzi printre români numeroase persoane care au aflat şi citit

despre neozamolxianism şi ar vrea să ştie cum îşi pot trăi viaŃa urmând acest crez spiritual şi religios deosebit. Un portret spiritual unic al zamolxianului de astăzi nu poate fi făcut, oamenii găsindu-se pe nivele proprii de evoluŃie. Putem schiŃa însă câteva repere precum şi anumite calităŃi pe care un adept al spiritualităŃii şi religiei neozamolxiene le poate avea. Salvarea (mântuirea) sufletului este Ńinta.

În primul rând învăŃăturile de spirit formatoare de înŃelepciune se găsesc în Noile Legi Belagine aflate în Cartea Lui Zamolxe, principalul ghid spiritual. Adeptul zamolxian îşi va face timpul disponibil să le citească şi să-şi împrospăteze mereu cunoaşterea lor. Zamolxianul de astăzi este un om disciplinat, iubitor al tradiŃiei străbune (Fig. 24), îşi întreŃine conştient starea de trăire prin metode specifice (vezi Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c).

Una dintre cele zece precepte (a patra în ordine) ale Dumnezeului Ler aflată în Cartea Lui Zamolxe, este cea referitoare la odihnă şi la focul sacru: „La fiecare şapte zile să te odihneşti după ce ai muncit în celelalte zile. Şi cel puŃin o dată la şapte zile să aprinzi şi să priveşti focul sacru care este legătura ta cu Domnul Dumnezeu” (VIE, 1, 90-91).

Prin urmare ZIUA LUMINII SACRE, în timpul căreia sacerdotul familiei aprinde în casă focul sacru dacic, este Ńinută cu mare grijă. Această zi poate fi fixă sau variabilă în funcŃie de nevoi. Ea se va anunŃa membrilor familiei pentru a se pregăti din timp. După eveniment urmează de obicei o masă comună moment la care nu se consumă băuturi alcoolice şi de preferabil nici carne. În Cartea Lui Zamolxe se spune: „Dacii frângeau pâinea, pascua, şi o mâncau împreună întru amintirea lui Zamolxe cel Bătrân” (VIE, 3, 148). Zamolxe arianul era vegetarian.


26

Alt reper de urmat în familia zamolxiană este adâncul respect pentru natură şi venerarea ei.

Adesea zamolxienii merg să-şi petreacă timpul împreună (Fig. 25,

sus), uneori să facă rugăciuni şi invocaŃii în mijlocul naturii, pe munŃi şi văi, pe cursul apelor, în păduri şi livezi, în grădini şi în lanuri. Semănatul şi strângerea recoltelor sunt evenimente de comuniune sacră cu mama pământ (Vulcănescu, 1985, passim).

FrăŃia zamolxiană este o legătură profundă de suflete, ea se reînnoieşte cu orice prilej în părtăşie la focul sacru dacic (Fig.

26, stânga). Lupul alb, animalul totemic la daci şi la români, este simbolul protectorului neamului (Fig. 27, sus). Legătura de suflet cu spiritul lupului se reînnoieşte tot la focul

sacru dacic mai cu seamă de către cavalerii zamolxieni.

☼ ☼ ☼ ☼ ☼ ☼

27

Lista de grafice Pagina

Fig. 1 – Grup neodacic. 5 Fig. 2 – Copac cu rădăcini puternice, tot ca şi ale neamului românesc

trăitor pe pământurile străbunilor daci. 6

Fig. 3 – BrăŃară sacerdotală dacică. 7 Fig. 4 – Templul Lui Zamolxe de la muntele Detunata, localitatea Bucium

Şasa, jud. Alba. 8

Fig. 5 – Vatra dacică Floarea VieŃii IalomiŃa din MunŃii Bucegi. 8 Fig. 6 – Vatra dacică de la Templul Uriaşilor din nordul Olteniei. 9 Fig. 7 – O reprezentare cu arhetipuri a sistemului evolutiv în

spiritualitatea neozamolxiană. 10

Fig. 8 – Container cu toarte în care arde focul sacru dacic. 14 Fig. 9 – Rugul Lui Zamolxe. 14 Fig. 10 – ParticipanŃi la o nuntă dacică. 15 Fig. 11 – ParticipanŃi la o nuntă dacică. 15 Fig. 12 – ParticipanŃi la o nuntă dacică. 16 Fig. 13 – Grup neodacic prezent la focul sacru. 17 Fig. 14 – Hora dacilor (hora dacică). 18 Fig. 15 – Dansul sacerdotal al Zânelor Zalăului. 18 Fig. 16 – Ritual de vindecare a dacului luptător. 19 Fig. 17 – Zânele purtând coroniŃe din flori. 19 Fig. 18 – Toiagul înŃelepciunii Lui Zamolxe purtat de zâne. 21 Fig. 19 – Stindardul Daciei de mâine arborat în anul 2013 pe Vârful

Retezat la 2485 m. 21

Fig. 20 – SchiŃă de templu spiralat neodacic putând fi folosit ca templu funerar.

22

Fig. 21 – Cruce mortuară dacică aflată la Sarmisegetuza Regia. 22 Fig. 22 – Focul sacru dacic în care a apărut o imagine feminină (poate a

Zânei Focului Sacru). 23

Fig. 23 – Iisus Fiul Daciei pictat pe piatră. 24 Fig. 24 – Un dac mândru al zilelor noastre. 25 Fig. 25 – Neodaci petrecându-şi timpul împreună. 26 Fig. 26 – Părtăşie în frăŃia dacică între români. 26 Fig. 27 – Lupul alb, cutezanŃă şi lumină, animalul totemic al dacilor de

ieri şi de azi, simbol al Marelui Lup Alb, protectorul neamului românesc. 26

Lista de tabele

Tabelul 1 – Tabel general de psihofiziologie neozamolxiană şi simbolistică.

11

Tabelul 2 – Cinci feluri de botezuri neodacice prin iniŃieri. 20


28

Sumarul cărŃii Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale

dacice Sunt zamolxian! este o afirmaŃie de credinŃă. Ea presupune

acceptarea unor seturi de valori la care zamolxianul de astăzi aderă din convingere.

Lucrarea curentă este un studiu informativ al paradigmei afirmative SUNT ZAMOLXIAN!, un îndrumar sumar al evoluŃiei curentului neozamolxian, în ultimii cinci ani, în aspectele sale esenŃiale: baza de idei, lăcaşele de cult, zamolxianul în societate şi călugărul, familia, comunitatea, felurite iniŃieri şi ritualuri individuale şi de grup. Se schiŃează portretul unui zamolxian al zilei. Paleta largă a temelor este succint tratată fiind adesea însoŃită de ilustraŃii de profil.

Dezvoltarea argumentului începe cu baza de idei a zamolxianismului modern, un crez atât de factură spirituală cât şi religioasă. Dualitatea neozamolxianismului nu este o divizare de idei şi practici, ci mai mult o împărŃire a aderenŃilor pe laturi de abordare a conceptelor care sunt unitar prezentate mai cu seamă în Cartea Lui Zamolxe. Sinteza care se face în această lucrare permite o evaluare panoramică a curentului neozamolxian dezvăluind şi laturile sale de evoluŃie ulterioară.

Temele abordate nu sunt pe departe în stadiul final de expunere, ele permiŃând ulterioare aprofundări tematice. Cartea este prima de acest gen apărută ca îndrumar al vieŃii adeptului neozamolxian de astăzi.


29

Book Summary of I am Zamolxian: The Primer of Dacian Spiritual

Renaissance I am Zamolxian! is an affirmation of faith. It denotes the acceptance

of sets of values to which the Zamolxian holds today as personal belief. The current work is an informative study of the paradigmatic

affirmation I AM ZAMOLXIAN! It is a summery guide of the evolution of Neo-Zamolxian stream of thinking in the last five years, in its essential aspects such as: the basis of ideas, places of worship, the Zamolxian man in society and the hermit, the family, the community, those diverse kinds of rituals and initiations on personal or group levels. It sketches a depiction of today’s Zamolxian person. The large arrays of themes are briefly tackled, sometimes accompanied by relevant images.

Development of the subject in point starts with the basis of ideas of Neo-Zamolxianism, a creed of both spiritual and religious sort. The dichotomy in the modern Zamolxianism isn’t a division of ideas and practices. They are more of a sharing out of those followers perceiving the united concepts from their angles of view. The concepts are integrated in The Book of Zamolxe. The resulting synthesis allows a panoramic evaluation of the Neo-Zamolxian stream of ideas unveiling its sides of further evolution.

The approached themes aren’t by far exhaustive, they allowing additional thematic elaboration and development. This book is the first of its kind published as primer of life conduct for the benefit of a Neo-Zamolxian follower.


30

Bibliografie recomandată Balas, Edith (1987) Brancusi and Rumanian folk traditions, New York: Columbia University. Bălaşa, Dumitru (1993) De la Zamolxis la Iisus Hristos, Bârda: Editura Cuget românesc. Bălaşa, Dumitru (2006) Dacii de-a lungul mileniilor, Bucureşti: Editura Miracol. Bârlea, Ovidiu (1974) Istoria folcloristicii româneşti, Bucureşti: Editura Enciclopedică Românească. Bernea, Ernest (1997) SpaŃiu, timp şi cauzalitate la poporul român, Bucureşti: Editura Humanitas. Bivolaru, Gregorian (2003) Enciclopedia naturistă a elementelor minerale, Bucureşti: Editura

Shambala. Bivolaru, Gregorian (2003) Enciclopedia naturistă a vitaminelor, Bucureşti: Editura Shambala. Blaga, Lucian (1983) Meşterul Manole, Bucureşti: Editura Albatros. Boia, Lucian (1997) Istorie şi mit în conştiinŃa românească, Bucureşti: Editura Humanitas. Bucurescu, Adrian (1998) Dacia secretă, Bucureşti: Editura Arhetip. Budiş, Monica (1998) Microcosmosul gospodăresc: Practici magice şi religioase de apărare,

Bucureşti: Editura Paidea. Buliga, Sorin Lory (2008) Brâncuşi: Religiozitate, filosofie şi artă, Craiova: Editura Universitaria. Buliga, Sorin Lory (2009) Simbolistică sacră în opera lui Constantin Brâncuşi, Craiova: Scrisul

Românesc. Busuioceanu, Alexandru (2009) Zamolxis sau mitul dacic în istoria şi legendele spaniole, Bucureşti:

Editura Dacica. Caraioan, Pompiliu (1967) Geneza sacrului, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică. Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain (1994) DicŃionar de simboluri, vol. 1-3, Bucureşti: Editura Artemis. ChiŃimia, I. C. (1968) Folclorişti şi folcloristică românească, Bucureşti: Editura Academiei. CoruŃ, Pavel (2005) Omul din CarpaŃi, Bucureşti: Editura Ştefan. CoruŃ, Pavel (2006) Oamenii lui Zamolxe, Bucureşti: Editura Ştefan. CoruŃ, Pavel (2007) Ultimul mag, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ. CoruŃ, Pavel (2008) Codul lui Zamolxe, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ. CoruŃ, Pavel (2009) Noi vom renaşte dintr-un vis, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ. CoruŃ, Pavel (2010) Zamolxe Arianul, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ. Crainicu, Felix; IoniŃă, Cristi (2009) Legendele dacilor liberi, Bucureşti: Editura Dacica. Crişan, Ion HoraŃiu (2007) Medicina în Dacia, Bucureşti: Editura Dacica. Crişan, Ion HoraŃiu (2008) CivilizaŃia geto-dacilor, 2 vol., Bucureşti: Editura Dacica. Cueşdean, Lucian Iosif (2006) Româna, limba vechii Europe, Bucureşti: Editura Solif. Datcu, Iordan (1998) DicŃionarul etnologilor români, vol. I, Bucureşti: Editura Saeculum I.O. Datcu, Iordan (1998) DicŃionarul etnologilor români, vol. II, Bucureşti: Editura Saeculum I.O. Datcu, Iordan (2001) DicŃionarul etnologilor români, vol. III, Bucureşti: Editura Saeculum I.O. Deceneea (2013) InvocaŃiile poporului meu dac, Sydney: Sarbatoare Publications. Delcea, Eugen (2000) Secretele Terrei: Istoria începe în CarpaŃi, Craiova: Editura Obiectiv. Densuşianu, Nicolae (2000 [1913]) Dacia preistorică, Editura Meteor. Drăgan, Constantin Iosif (1976) Noi, tracii şi istoria noastră multimilenară, Milano: Editura Nagard. Drăgan, Constantin Iosif (1985) Mileniul imperial al Daciei, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică şi

Enciclopedică. Drăgan, Constantin Iosif (2000) Imperiul romano-trac, Bucureşti: Editura Europa Nova. Dumitriu, Anton (1974) Philosophia Mirabilis: Încercare asupra unei dimensiuni necunoscute a

filosofiei greceşti, Bucureşti: Editura Enciclopedică Română. Eliade, Mircea (1954) Le Yoga, Immortalité et Liberté, Payot. Eliade, Mircea (1962) Aspects du mythe, Paris. Eliade, Mircea (1965) Rites and Symbols of Initiation, New York: Harper & Row Publishers. Eliade, Mircea (1972) Zalmoxis, the Vanishing God: Comparative Studies in the Religions and Folklore

of Dacia and Eastern Europe, Chicago: University of Chicago Press. Eliade, Mircea (1977) Forgerons et alchimistes, Paris: Flamarion. Eliade, Mircea (1980) De la Zalmoxis la Genghis-Han, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. Eliade, Mircea (1987), editor şef, The Encyclopedia of Religions, New York: Macmillan Publishing

Company. Eliade, Mircea (1992) Istoria credinŃelor şi ideilor religioase, Vol. 1, Vol. 2. Vol. 3, Chişinău:

Universitas.

Bibliografie recomandată

31

Evseev, Ivan (1994) DicŃionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Timişoara: Editura Amarcord. Feier, Nicolae (2010) Zestrea strămoşească: Pagini alese din mitologia şi istoria strămoşilor neamului

românesc, BistriŃa: Editura Karuna. Filipaşcu, Alexandru (1940) Istoria Maramureşului, Bucureşti: Tipografia Universul. Florian, Mircea (2006) Cunoaştere şi existenŃă, Bucureşti: Editura Garamond. Fochi, Adrian; Datcu, Iordan (2002) Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc,

Bucureşti: Editura Saeculum I.O. Gaivoronschi, Vlad (2002) Matricile spaŃiului tradiŃional, Bucureşti: Editura Paidea. Gavrilă, Mariana (2009) Rădăcinile Ardealului: Marea preoteasă, Oradea: Editura Arca. Gavrilă, Mariana (2010) IniŃierea dacică: Osiris s-a născut în CarpaŃi, Cluj-Napoca: Editura Dacia

XXI. GavriluŃă, Nicu (1998) MentalităŃi şi ritualuri magico-religioase, Iaşi: Polirom. Gebhardi, Ludewig Albrecht (1778) Geschichte des Reichs Hungarn und der damit verbundenen

Staaten, Leipzig: I. Theil. Gennep, Arnold van (1996) Riturile de trecere, Iaşi: Polirom. Georgescu Mircea (2010) Dacia lui Zamolxis, zeul celest, Filipeştii de Târg: Editura Antet. Ghinoiu, Ion (2001) Panteonul românesc, Bucureşti: Editura Enciclopedică. Ghinoiu, Ion (2003a) Atlasul etnografic român, Vol. I – Habitatul, Bucureşti: Editura Academiei

Române şi Editura Monitorul Oficial. Ghinoiu, Ion (2003b) Atlasul etnografic român, Vol. II – OcupaŃiile, Bucureşti: Editura Academiei

Române. Ghinoiu, Ion (2004) Cărările sufletului, Bucureşti: Editura Etnologică. Ghinoiu, Ion (2005) Comoara satelor: calendar popular, Bucureşti: Editura Academiei Române. Ghinoiu, Ion (2007) Sărbători şi obiceiuri româneşti, Bucureşti: Editura Elion. Ghinoiu, Ion (2008a) Atlasul etnografic român, Vol. III – Tehnica populară; AlimentaŃia, Bucureşti:

Editura Academiei Române. Ghinoiu, Ion (2008b) Mică enciclopedie de tradiŃii româneşti: sărbători, obiceiuri, credinŃe, mitologie,

Bucureşti: Editura Agora. Godea, Ioan (2007) DicŃionar etnologic român, Bucureşti: Editura Etnologică. Godwin, Joscelyn (1981) Mystery Religions in the Ancient World, London: Thames and Hudson Ltd. Gorovei, Artur (1990) Folclor şi folcloristică, Chişinău: Editura Hyperion. Herodot (1961), Istorii, vol. 1, Bucureşti: Editura ştiinŃifică. Huszti, András (1791), Ó és újj Dacia AZ AZ Erdelynek Regi Es Mostani Allapotjarol Valo Historia,

Kessinger Publishing. Iorga, Isabela (2006) Mistere ale pământului românesc, Bucureşti: Editura Miracol. Kernbach, Victor (1983) DicŃionar de mitologie generală, Bucureşti: Editura Albatros. Loisy, Alfred (2012) Misterele antichităŃii, Bucureşti: Editura Herald. Lozovan, Eugen (2006) Dacia Sacră, Bucureşti: Editura Saeculum I.O. Lovinescu, Vasile (2000) Interpretarea esoterică a unor basme şi balade populare româneşti,

Bucureşti: Editura Cartea Românească. Lund, Carl; Crişan, Maria (2004) Zamolxis, primus getarum legislator: Upsaliae, 1687 = Zamolse,

primul legislator al geŃilor = Zamolxis first lawgiver of the Getae, Bucureşti, Arvin Press. MacKenzie, Andrew (1977) Dracula Country: Travels and Folk Beliefs in Romania, London: Barker. Manolache, Dumitru (2006) Tezaurul dacic de la Sinaia – Legendă sau adevăr ocultat?, Bucureşti:

Editura Dacica. Miulescu, Nicolae (1975) Daksha, God’s Country, Editura Nagard. Modorcea, Grid (2001) Brâncuşi înainte de Brâncuşi, Bucureşti: Editura Semne. Muşat, Mircea (1980) Izvoare şi mărturii străine despre strămoşii poporului român: culegere de texte,

Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Necşoiu, Floarea (2012) Un tezaur nepieritor... creaŃia noastră populară, Bucureşti: Editura

DacoRomână TDC. Noica, Constantin (1991) Pagini despre sufletul românesc, Bucureşti: Editura Humanitas. Nour, A. (2006) Cultul lui Zamolxis, Bucureşti: Editura Miracol. Oişteanu, Andrei (1998) Mythos & Logos. Studii şi eseuri de antropologie culturală, Bucureşti: Editura

Nemira.


32

Oişteanu, Andrei (2004) Mircea Eliade între publicistica politică şi opera ştiinŃifică, în Nr. Archaeus, tom VIII, fasc. 1-4.

Oltean, Dan (2002) Religia dacilor, Bucureşti: Editura Saeculum. Oltean, Dan (2008) MunŃii dacilor: Călătorii pe plaiurile regeşti ale Sarmizegetusei, Bucureşti: Editura

Dacica. Papadopol-Calimah, Al. (2007) Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia, Bucureşti: Editura Dacica. Piticaru, Ilie (1941) Teoria evoluŃiei spirituale, Bucureşti: Tiparul „Cartea românească”. Platon (1974) Charmides, Opere I, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică. Pop, Dumitru (2003) Universul culturii, tradiŃia şi promovarea lui în cultura şi viaŃa contemporană,

Cluj-Napoca: Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Rădulescu-Motru, Constantin (1999) Psihologia poporului român şi alte studii de psihologie socială,

Bucureşti: Editura Paideia. Rogoz, Viorel (2002) Familia în credinŃe, rituri, obiceiuri, Satu Mare: Editura SolstiŃiu. Romavia (2011) Sufletul neamului românesc: Vol. 1 - Legenda nemuritorilor din Valea Dunării –

Zalmoxis - Primus Getarum et Europae Legislator, Bucureşti: Editura Anima Mundi. Russu, Ion Iosif (2009 [1944-1948]) Religia geto-dacilor: zei, credinŃe, practici religioase, Bucureşti:

Editura Dacica. Russu, Ion Iosif (2009 [1959]) Limba traco-dacilor, Bucureşti: Editura Dacica. Sărbătoare, Octavian (2010a) Pe Calea Lui Zamolxe: Trilogie zamolxiană, Sydney: Sarbatoare

Publications. Sărbătoare, Octavian (2010b) Românul s-a născut zamolxian: Întrebări şi răspunsuri despre renaşterea

zamolxiană, Bucureşti: Editura DacoRomână TDC. Sărbătoare, Octavian (2010c) ViaŃa Lui Zamolxe, Sydney: Sarbatoare Publications. Sărbătoare, Octavian (2013a) Cartea Lui Zamolxe, Bucureşti: Editura Moroşan. Sărbătoare, Octavian (2013b) Zamolxiana, ezoterismul neozamolxian: structurare şi hermeneutică,

Sydney: Sarbatoare Publications. Sărbătoare, Octavian (2013c) Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică şi

tehnici de evoluŃie spirituală, Sydney: Sarbatoare Publications. Sărbătoare, Octavian (2014) Focul sacru dacic trezeşte neamul românesc: întrebări şi răspunsuri

despre renaşterea zamolxiană, Sydney: Sarbatoare Publications. Săvescu, Napoleon (1999) Noi nu suntem urmaşii Romei, Bucureşti: Editura Intact. Silver, Ellis (2013) Humans are Not from Earth: A scientific evaluation of the evidence for and (mostly)

against man's evolution on Planet Earth, Devon: Ideas4writers. Sims, Martha C. (2005) Living Folklore: An Introduction to the Study of People and their Traditions,

Logan: Utah State University Press. Stahl, Henri H. (1983) Eseuri critice despre cultura populară românească, Bucureşti: Editura Minerva. Stroe, Geo (1999) DacoRomânia nemuritoare: Legende şi realităŃi, Bucureşti: Editura Tempus. Stroe, Geo (2002) ŞtiinŃa dacoromânisticii pe înŃelesul tuturor, Bucureşti: Editura Tempus. Stroe, Geo (2006) În căutarea lui Zamolse în DacoRomânia, Bucureşti: Editura DacoRomână TDC. Stroe, Geo (2012) DacoRomânitatea, încotro, Bucureşti: Editura DacoRomână TDC. Tăbran, Octavian (2011) Ancoră în... adevăr!...: Enigme sub... Obroc!, Bucureşti: Editura DacoRomână

TDC. Toader, Şerban (2007) Pomană şi dar, Bucureşti: Editura Etnologică. Tonciulescu, Paul Lazăr (1999) De la Tărtăria la łara Luanei, Bucureşti: Editura Miracol. Trompf, Garry (1990) In Search of Origins, New Delhi: Sterling Publishers Private Limited. Tudosescu, Ion (2006) Filosofia şi condiŃia umană, Bucureşti: Editura FundaŃiei România de Mâine. Vartic, Andrei (1997) Magistralele tehnologice ale civilizaŃiei dacilor, Chişinău: Editura Basarabia. Vartic, Andrei (1998) Drumul spre Kogaionon, Chişinău: Editura Basarabia. Ubicini, Abdolonyme (1886) Les origines de l’histoire Roumaine, Paris: Ernest Leroux. Vinereanu, Mihai (2008) DicŃionar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-

europenistică, Bucureşti: Editura Alcor. Vulcănescu, Mircea (1991) Dimensiunea românească a existenŃei, Bucureşti: Editura FundaŃiei

culturale române. Vulcănescu, Romulus (1985) Mitologie română, Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste

România.

33

Index

A abundenŃă, 16 afirmaŃie de credinŃă, 7, 28 arhetipuri, 7, 10-12 ascet, 12 B binecuvântări, 21 botezuri, 11, 14, 17, 20 C capul de şarpe, 7, 21 Cartea Lui Zamolxe, 6, 12,

14, 20-22, 24-25, 28 catharsis vezi purificare căsătorie, 13, 15 comunitate, 8, 14, 17-18, 28 conştiinŃă, 7, 20 D Dacia, 21 dansatoare, 18 de facto, 13 Deceneu, 12, 24 Detunata, 8 Dumnezeea, 12 Dumnezeul strămoşesc, 17-18 E epocă axială, 4 ethos, 4-5, 12 evoluŃie, 10, 25 F familie, 8, 12-15 floarea vieŃii, 8, 16, 22 focul sacru dacic, 8, 14, 17 frăŃie, 18, 20, 26 funeralii, 22 G gânditori ai lumii, 4 gnoză, 12, 14, 23 H hieratic, 20

Homo Sapiens, 13 hora dacilor, 18 I Iisus Fiul Daciei, 5, 11-12,

24 iniŃieri, 11, 14, 20, 28 iudeo-creştinism, 5, 17, 22 Î înŃelepciune, 7, 12, 25 J Jurământul Cavalerilor

Zamolxieni, 20-21 K karmă, 24 L lăcaşe de cult, 8-9 Legile Lui Zamolxe, vezi

Noile Legi Belagine M Marele Lup Alb, 11-12, 20 maturitate, 20 mântuire (salvare), 7, 25 memoria ancestrală, 23 metempsihoză, 24 metemsomatoză, 24 mister, 7, 20, 23 moarte, 22 monogamie, 13 MunŃii CarpaŃi, 5 N neodaci, 7, 18 neozamolxianism, 5-7, 12 Noile Legi Belagine, 14, 25 O ortodoxie, 17 P poliandrie, 13, 15

poligamie, 13, 15 practica nemuririi, 6-7 preotese, 18 psihofiziologie, 11 purificare (catharsis), 23-24 R reîncarnare, 24 renaştere spirituală, 19 ritualuri de trecere, 20 rol centralizator, 5 rol identitar, 5 rol social sănătos, 6 Rugul Lui Zamolxe, 14 S sacerdotul familiei, 7, 14 salvare vezi mântuire sanctuar neodacic, 9 sexualitate, 12-13, 15 sihastru (călugăr), 12, 28 simbolistică, 11 societate, 10, 12-13, 28 spiritualitate, 4, 6-7, 14, 20, 23,

25 T temple, 8, 22 Templul Uriaşilor, 9 trădători, 24 U urne funerare, 22 V valoare, 6 vetre dacice ad hoc, 9 vindecare, 19 Z Zamolxe, 4, 7, 11-12, 17, 21-

22, 24 Zamolxiana, 6, 12, 14, 20 zamolxianism vezi

neozamolxianism zâne, 5, 19 Ziua Luminii Sacre, 14, 25


34

Cuprins

Pagina Introducere 4 Cap. 1 – Neozamolxianismul şi baza sa de idei 5 Cap. 2 – Mediul şi lăcaşele de cult 8 Cap. 3 – Zamolxianul modern în societate şi cel retras din lume 10 Cap. 4 – Familia neozamolxiană 13 Cap. 5 – Comunitatea zamolxiană azi 17 Cap. 6 – IniŃieri, binecuvântări şi ritualuri de trecere: botez,

maturitate, căsătorie, moarte 20

Cap. 7 – Practici deosebite individuale şi de grup 23 Cap. 8 – ViaŃa de zi cu zi a zamolxianului, mântuire şi mister 25 Lista de grafice 27 Lista de tabele 27 Sumarul cărŃii Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale

dacice 28

Book Summary of I am Zamolxian: The Primer of Dacian

Spiritual Renaissance 29

Bibliografie recomandată 30 Index 33

35

Despre autor Octavian Sărbătoare s-a născut în România în 1952 şi din 1987 trăieşte în

Australia. A absolvit Facultatea de Litere cu specializările de licenŃă în studii ale religiilor şi filosofie, apoi un an de specialitate postlicenŃă în studii ale religiilor, Master la Litere (studii de pace şi conflict) cu distincŃie şi diplomă postuniversitară (economie politică) la Universitatea din Sydney, Australia. Doctor Honoris Causa. Este autorul unor cărŃi de cercetare în domeniul social cât şi de beletristică, în limbile română, engleză şi italiană.

About the author

Octavian Sarbatoare was born in Romania in 1952. Since 1987 he has been

living in Australia. He completed his BA in Philosophy and Studies in Religion, BA (Honours) in Studies in Religion, Master of Arts with Merit (PACS) and Graduate Diploma (Political Economy) at the University of Sydney, Australia. Doctor Honoris Causa. He is the author of various books of scholarly research and fiction, in Romanian, English and Italian.

Sull'autore

Octavian Sarbatoare è nato in Romania nel 1952 e dal 1987 vive in Australia. Ha conseguito la Laurea in Lettere con specializzazione in studi sulle religioni e filosofia, e un anno di specializzazione post laurea in studio delle religioni, Master in Lettere (studi sulla pace e sui conflitti), con distinzione e diploma post universitario (economia politica) all'università di Sydney, Australia. Doctor Honoris Causa. E' autore di alcuni libri di ricerca nell'ambito sociale ma anche di ballettistica, nelle lingue romeno, inglese e italiano.

Colecþia DeceneuColecþia DeceneuColecþia DeceneuColecþia Deceneu

""""Atunci când omul Atunci când omul Atunci când omul Atunci când omul este îndeajuns de conºtient de este îndeajuns de conºtient de este îndeajuns de conºtient de este îndeajuns de conºtient de

legãtura sa cu Creatorul Lumii, el devine legãtura sa cu Creatorul Lumii, el devine legãtura sa cu Creatorul Lumii, el devine legãtura sa cu Creatorul Lumii, el devine

nemuritor prin cunoaºterea flãcãrii nemuririi din inima sanemuritor prin cunoaºterea flãcãrii nemuririi din inima sanemuritor prin cunoaºterea flãcãrii nemuririi din inima sanemuritor prin cunoaºterea flãcãrii nemuririi din inima sa""""....

(din Cartea Lui Zamolxe, NEM, 3, 120)

Sarbatoare Publications Sydney

Documents

Sunt zamolxian. Indrumarul renasterii spirituale dacice