Supliment UROLOGIE

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

UROLOGIE2011 - 2012

MarketMMEEDDIICCAALL

Market

32011 - 2012

CUPRINS

� Tratamentul pentru cancerul 4

de prostat/ localizat

� Scintigrafia renal/ ]i rolul ei 6

în diagnostic

� O nou/ perspectiv/ în cancerul 8

avansat de prostat/

� Cancerul de prostat/ 10

� Albastrul care dezinfecteaz/ 11

� Individualizarea tratamentului 12

la pacientul cu cancer de prostat/

metastazat

� Cancerul de prostat/ local avansat. 14

Ra[ionamentul terapiei hormonale

� Diagnosticarea cancerului de prostat/ 18

� Cum s/ facem fa[/ ve]tii 21

(diagnosticului ]i recidivei) din punct

de vedere psihologic

� Terapia Laser în Urologie 24

UNIT?{I MEDICALE CARE OFER? SERVICII DE UROLOGIE 26

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

4 Supliment Medical Market - UROLOGIE

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Evaluarea pacientuluiStadializarea se face cu ajutorul mijloacelor ima-

gistice, unul dintre ele fiind tomografia computeriza-tã pelvinã. Tomografia aratã în ce stare este prosta-ta, dacã formaþiunea canceroasã penetreazã capsu-la, dacã au fost invadaþi ganglionii sau dacã în ariapelvinã ºi în zonele adiacente s-au format depozitela distanþã (metastaze).

O altã soluþie imagisticã este RMN (rezonanþãmagneticã-nuclearã), care are avantajul de a nu ira-

dia (nu foloseºte raze X) ºi cu ajutorul cãreia sepoate de asemenea stabili dacã formaþiunea tu-moralã a penetrat sau nu capsula ºi dacã suntprezente metastaze.

Alte metode complementare pentru stabilireaevoluþiei cancerului sunt: scintigrama osoasã (serealizeazã cu ajutorul unor izotopi radioactivi care sefixeazã în oase ºi semnaleazã eventuale leziuni pro-vocate de metastaze) ºi radiografia pulmonarã.

Modalit/[i de tratament Dupã stabilirea exactã a localizãrii

cancerului se pot stabili modalitãþilede tratament. Acestea trebuie sã þinãcont de vârsta pacientului, istoriculbolilor din trecut si a celor de care su-ferã în prezent.

Principala metodã de tratamentpentru cancerul de prostatã localizateste chirurgia, respectiv pprroossttaatteeccttoo--mmiiaa rraaddiiccaallãã. Acest tratament seaplicã pacienþilor care nu prezintãriscuri ridicate în cazul operaþiei (pro-bleme cardiovasculare, neurologice,diabet, vârstã înaintatã) ºi presupuneînlãturarea pe cale chirurgicalã aprostatei în totalitate. Este indicat sãse efectueze în cazul pacienþilor care

Tratamentul pentru cancerulde prostat/ localizat

În cazul \n care cancerul este depistat\n timp util, prin analizele specifice ]idiagnosticul este confirmat prin inter-mediul punc[iei biopsie prostatic/,cancerul de prostat/ poate fi vinde-cat printr-un tratament adecvat.

De aceea este foarte important s/ seefectueze periodic analizele specifice(PSA, tu]eu rectal, ecografie), \n special dup/ v`rsta de 50 de ani.La momentul prezent/rii la medic cubuletinul anatomo-patologic care confirm/ cancerul de prostat/ (ade-nocarcinom prostatic) pacientul tre-buie evaluat pentru a fi siguri c/avem de a face cu un cancer local-izat (intracapsular). Aceast/ evaluare\nseamn/ de fapt stadializarea bolii (stabilirea nivelului de evolu[ie).

Dr. NicolaeCalomfirescumedic primar urolog

5


2011 - 2012

au o speranþã de viaþã destul de ridicatã (minim 10ani). Aceastã operaþie poate avea ca efecte secun-dare impotenþa ºi incontinenþa urinarã.

O altã opþiune în tratamentul cancerului deprostatã localizat este bbrraahhiitteerraappiiaa iinntteessttiiþþiiaallãã.Aceasta este o terapie minim invazivã ºi constã înintroducerea transperinealã, sub control ecografic, aunui numãr de granule radioactive .

Procedura are loc sub anestezie generalã. Dupão evaluare volumetricã a prostatei, cu ajutorul eco-grafiei transrectale, datele obþinute sunt prelucratede computer, care stabileºte cu exactitate numãrulºi poziþia granulelor radioactive ce urmeazã a fi im-plantate. Scopul final este acela de a acoperi întreg

volumul prostatic cu o dozã radioactivã adecvatã,protejând în acelaºi timp organele vecine, uretra ºirectul.

În România aceastã metodã este utilizatã cusucces la Institutul Fundeni în Bucureºti, SpitalulParhon din Iaºi ºi Centrul de Brahiterapie din Cluj.

Ultima metodã este rraaddiiootteerraappiiaa eexxtteerrnnãã.Aceasta se realizeazã prin iradierea din exterior azonei afectate ºi este o soluþie în special pentrupacienþii care prezintã un risc ridicat la posibileleefecte ale anesteziei. Radioterapia externã face apella douã tipuri de radiaþii ionizante: radiaþii electro-magnetice ºi radiaþii constituite din particule ele-mentare infime (electroni, protoni, neutroni). Ca ºi încazul intervenþiei chirurgicale, recuperarea funcþieisexuale este dificilã.

La pacienþii cu risc intermediar ºi crescut deevoluþie a bolii, adãugarea hhoorrmmoonnootteerraappiieeii (analogLHRH ºi antiandrogen) la radioterapie creºte ºanse-le de supravieþuire a pacienþilor cu cancer deprostatã localizat. Pacientul trebuie informat atâtdespre toxicitatea genitourinarã sau intestinalã, câtºi despre impactul radioterapiei asupra funcþiei se-xuale.

Toate aceste metode este indicat sã se realizezecu ajutorul unor echipe medicale interdisciplinare,formate din: urolog, oncolog ºi radioterapeut.

6


Supliment Medical Market - UROLOGIE

Imaginile scintigrafice sunt realizate dupã admi-nistrarea intravenoasã (i.v.) a unui radiofarmaceuticspecific, obþinând, pe primele secvenþe, informaþii le-gate de perfuzia renalã, apoi, pe secvenþele ulterioare,evaluându-se funcþia renalã. Se utilizeazã fie radiotra-sori care se eliminã prin filtrare glomerularã (tipTc99m-DTPA), prin excreþie tubularã (tip Tc99m-MAG3), fie radiotrasori care se leagã de proteinele tu-bulare, oferind informaþii despre morfologia renalã (tipTc99m-DMSA) sau radiotrasori micºti, care îmbinã pro-prietãþile radiotrasorilor enumeraþi (tip Tc99m-GH).

Cu pacientul culcat, se injecteazã i.v. radiotrasorulºi se începe imediat achiziþia de imagini necesare stu-diului dinamic. Întreaga procedurã dureazã circa 20-30 minute, iradierea este minimã, iar infor-maþiile funcþionale obþinute (perfuzie,funcþia de filtrare glomerularã, drenaj etc.)sunt importante. Ca pregãtire prealabilã apacientului, trebuie menþionat cã acesta tre-buie sa bea circa 0,5 l apã/ceai cu circa 30minute înainte de începerea examinãrii.

Principalele indicaþii ale scintigrafiei re-nale sunt:� Evaluarea uropatiilor/nefropatiilor

obstructive (scintigrafie cu test diuretic);diagnosticul diferenþial al hidronefrozelorobstructive/nonobstructive ºi monitorizareaeficienþei terapeutice;

� Hipertensiunea arterialã de cauzã renovascu-larã (scintigrafie cu test la Captopril);� Evaluare cantitativã prechirurgicalã (pentru pa-

cienþii care necesitã nefrectomie; nu orice rinichi «mut»urografic trebuie extirpat; dacã rinichiul respectiv nueste «mut» scintigrafic, adicã mai are funcþie prezentã,se poate încerca «salvarea» lui); � Evaluare pre ºi posttransplant renal;� Aprecierea funcþiei renale la pacienþii cu insufi-

cienþã renalã;� Evaluarea malformaþiilor congenitale (se urmã-

reºte funcþia pentru rinichii «în potcoavã», rinichii su-pranumerari, detecþia unui rinichi ectopic,cu evaluareafuncþiei acestuia, evaluarea rinichiului unic congenital,evaluarea rinichilor polichistici);� Evaluarea infecþiilor renale (pielonefrite acute,

cronice), necroze tubular acute ºi monitorizarea evolu-þiei acestora.

La copii, aceastã tehnicã este utilã deoarece, cu odozã minimã de iradiere (cantitatea de radiotrasor uti-lizatã se calculeazã pe kg/corp), poate pune în eviden-þã prezenþa unui reflux vezico-ureteral, poate stabililocul unei stricturi ureterale, cauzã a unei hidronefrozela nou-nãscut ºi sugar.

Scintigrafia renal/]i rolul ei în diagnostic

Scintigrafie renalã studiu bazal (A) ºi cu diuretic (B)

A B

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

�� Scintigrafia renal/, tehnic/ amedicinei nucleare, prin furnizareade informa[ii cu caracter func[ionalpentru fiecare rinichi \n parte, joac/un rol important \n diagnosticarea ]imonitorizarea terapeutic/ a multorafec[iuni renale. Ea se diferen[iaz/astfel net de celelalte tehnici imagis-tice: urografia, computer-tomografia(CT), imagistica prin rezonan[/ mag-netic/ (IRM), ecografia, care ofer/,\n principal, informa[ii legate deaspectul, morfologia renal/, ]i multmai pu[in despre func[ia renal/. ��

8



Prin studii ºi observaþii epidemiologice au fostidentificate cel puþin patru grupe de posibilifactori responsabili de apariþia neoplasmelor

prostatei: predispoziþia geneticã, influenþele hormo-nale, dieta ºi factorii de mediu, factorii infecþioºi.

Cancerul de prostatã determinã 2 tipuri demanifestãri clinice:� Manifestãri generale: astenie, adinamie, in-

somnie, iritabilitate, durere vertebralã (metastazeosoase), icter obstructiv (metastaze hepatice), ce-falee, tulburãri neurologice ºi de echilibru, semneclinice de insuficienþã renalã (în obstrucþia cãii uri-nare superioare);� Manifestãri locale, obstructive, de cauzã me-

canicã, care apar tardiv: tulburãri de micþiune (pola-chiurie, disurie, hematurie), retenþie incompletã deurinã, retenþie completã de urinã (globul vezical),falsã incontinenþã de urinã (urinare prin „preaplin“).

Infecþia urinarã este frecvent asociatã în can-cerul de prostatã.

Diagnosticul clinic de probabilitate în cancerulde prostatã se bazeazã pe tuºeul rectal, deoareceglanda prostaticã este uºor accesibilã palpãrii.Aceastã explorare a glandei prostatice poate fiefectuatã în orice cabinet medical, orice modificaresau prezenþa unei formaþiuni nodulare impunândtrimiterea la urolog.

În ultima perioadã, ca test de screening în diag-nosticul de probabilitate al cancerului de prostatã,s-a impus efectuarea PSA-ului (antigenul specific deprostatã). Tuºeul rectal, valoarea PSA, completatecu o ecografie transrectalã efectuatã cu un aparat

performant ºi de un ecografist priceput, pot depistacancerul de prostatã în fazã precoce, prin certitu-dinea adusã de puncþia prostatei.

Faptul cã, în cele mai frecvente cazuri, pacienþiivin în clinica noastrã cu cancer de prostatã avansat(stadiul III-IV), unde indicaþia chirurgicalã nu repre-zintã o opþiune, a constituit o motivaþie serioasãpentru colectivul de medici ai clinicii de a gãsi so-luþii de tratament mai eficiente pentru aceºtia.

Bazându-ne pe experienþa unor colective deurologi din S.U.A. ºi Europa, am abordat ºi noi tra-tamentul prin implant subcutanat cu histrelinã pen-tru cazurile cu cancer de prostatã avansat.

Acetatul de histrelinã este un agonist GnRHnonapeptid care este de aproximativ 10 ori maiputernic decât cel mai utilizat agonist GnRH – ace-tatul de leuprolide.

Procedura de implantare este foarte simplã:implantul este introdus subcutanat, pe interiorulpãrþii superioare a braþului (Fig. 1), folosind un dis-pozitiv de implantare special (Fig. 2). Aceastã sim-plã procedurã chirurgicalã este efectuatã în sala deoperaþii, necesitând doar anestezie localã. Îndepãr-tarea implantului se face dupã un an, un nou im-plant putând fi efectuat dacã pacientul este uncandidat pentru terapia hormonalã.

Implantul cu histrelinã asigurã o descãrcareadecvatã ºi de încredere a antagoniºtilor GnRHtimp de un an, folosind un singur implant la bãrbaþiicu cancer de prostatã avansat. Nu existã avantajeaparente în folosirea mai multor implanturi simul-

O nou/ perspectiv/ în cancerul avansat de prostat/

�� Cancerul prostatei este cel maifrecvent cancer al b/rbatului,dep/]ind \n ultima decad/ inciden[aneoplasmelor pulmonare, colonice ]i rectale.Este cancerul b/rbatului v`rstnic,inciden[a fiind sc/zut/ la b/rbatulsub 40 ani ]i doar 10% din totali-tatea cancerelor prostatice fiinddiagnosticate sub v`rsta de 50 ani.

Fig. 1. Inserarea

implantului cu

histrelinã

Fig. 2. Implantul

cu histrelinã ºi

dispozitivul de

implantare

92011 - 2012

tan, rãmânând deschisã problema eficienþei folo-sirii unor doze mai mici

Un program-pilot în 3 etape desfãºurat în S.U.A.a evaluat eficienþa ºi tolerabilitatea implantului cuhistrelinã pe un eºantion de 138 de bãrbaþi cuvârste peste 45 ani (vârsta medie: 75 ani) cu can-cer avansat de prostatã.

Dupã 4 sãptãmâni de la efectuarea implantului,100% din pacienþii cãrora li s-a mãsurat nivelul detestosteron au obþinut castrarea chimicã, cu o mediea nivelului de testosteron de 15.8 ng/dl. Mai mult,suprimarea testosteronului la un nivel <20 ng/dl s-amenþinut la 99% dintre pacienþi în perioada cu-prinsã între sãptãmânile 4 ºi 52. Suprimarea LH ºia PSA a fost corelatã cu cea a testosteronului. Însãptãmâna a 2-a, nivelul mediu al PSA a scãzut cu23% faþã de valoarea iniþialã; în sãptãmânile 4, 16ºi 52, nivelul PSA a scãzut cu 57%, 95%, respectiv98%.

Inhibarea produsã de implantul cu histrelinã adeterminat regresia tumorii ºi ameliorarea simpto-maticã în cazul majoritãþii pacienþilor.

În clinica noastrã, în intervalul ianuarie-septem-brie 2011, au beneficiat de tratament prin implantcu histrelinã 12 pacienþi cu cancer de prostatã avan-

sat. La toate cazurile observaþia clinicã ºi testeleparaclinice au constatat scãderea nivelurilor testo-steronului ºi valorilor PSA, precum ºi ameliorareasubstanþialã a simptomatologiei. Un singur caz, pa-cientul prezentând metastaze osoase, a necesitattratament suplimentar pentru acuzele dureroase.

Deºi numãrul de cazuri observate pânã în pre-zent este mic, precum ºi intervalul de urmãrire, con-siderãm cã, atât pentru pacient cât ºi pentru medi-cul urolog, implantul cu histrelinã oferã comodita-tea unei singure proceduri anuale, precum ºi o redu-cere a timpului ºi costurilor asociate cu alte trata-mente mult mai frecvente.

Rezultatele obþinute pânã în prezent ne dau mo-tivaþia pentru a continua, urmând ca proba timpuluisã confirme eficacitatea implantului cu histrelinã.

�� Dr. Vasile VaneaMedic primar urolog

Medic primar chirurgie general/Doctor \n ]tiin[e medicale

Clinica de Chirurgie General/ ]i Urologie Vanimed, Cluj-Napoca, Rom`nia

www.vanimed.ro


Liga Românã de Cancer estimeazã cã în Româniasunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi decancer de prostatã ºi cã aproximativ 7,3% din bãr-

baþi mor anual din aceastã cauzã. Cancerul de prosta-tã reprezintã a doua cauzã de deces prin cancer dupãcancerul pulmonar.

DIAGNOSTICSSiimmppttoommee ººii sseemmnnee Carcinomul prostatic poate fi asimptomatic în

momentul diagnosticãrii, atât în stadiul incipient, cât ºiîn stadiul avansat. Din nefericire, foarte mulþi dintrepacienþi prezintã, la momentul diagnosticului, fie otumorã localizatã avansatã fie metastaze la distanþã.

La pacienþii simptomatici, cele mai frecventeacuze sunt, în ordinea descrescãtoare a frecvenþeiapariþiei lor: � durerea/ usturimea la urinare (disurie) sau difi-

cultatea de a urina� urinarea frecventã (poliurie) mai ales nocturnã� dureri de spate� prezenþa sângelui sau a spermei în urinã.Durerile lombare, toracice, pelviene sau la nivelul

coapselor pot semnaliza cã a apãrut diseminarea lanivelul coastelor, pelvisului sau altor oase. Alte compli-caþii ale afecþiunii avansate pot cuprinde trombozavenoasã profundã ºi embolia pulmonarã. Toate acestesimptome pot totuºi avea ºi alte cauze cum ar fiinfecþia sau adenomul de prostatã sau creºterea devolum a prostatei, rezultat firesc al procesului deîmbãtrânire.

TTuusseeuull rreeccttaallPalparea prostatei este cea mai potrivitã metodã

de determinare a tuturor stadiilor afecþiunii, cuexcepþia stadiilor foarte incipiente. Din acest motivaceastã manvrã - tuseul rectal are o importanþãdeosebitã ca examinare de rutinã în cadrul examenu-lui fizic la bãrbat ºi, în plus poate depista ºi extensia laorganele de vecinãtate (veziculele seminale).

MMaarrkkeerrii bbiioocchhiimmiicciiAntigenul specific prostatic (PSA= prostate- speci-

fic antigen) este cel mai bun instrument disponibilpentru detectarea cancerului de prostatã în stadii pre-coce, deci curabile.

Testul mãsoarã nivelul PSA în sânge. Celulele pro-statice neoplazice produc în exces aceastã proteinã,determinând creºterea nivelului PSA în sânge. În 65%din cazuri valoarea acestui marker creºte.

Acest antigen este însã un marker tumoral imper-fect, datoritã lipsei de sensibilitate (aproximativ 35%din rezultate fals negative) ºi specificitate (valoareapoate creºte ºi în cazul unor afecþiuni benigne).

Utilizarea concomitentã a tuseului rectal ºi anivelului seric al PSA permite însã decelarea a maimult de 60% din cazurile de cancer de prostatã, cândacesta este localizatã.

MMeettooddee iimmaaggiissttiicceeEcografia prostaticã transrectalã este o metodã

suficient de sensibilã pentru a identifica cancerul deprostatã dar nu este suficient de specificã pentru a fiutilizatã ca test de screening. Investigaþia poate fi utilãºi pentru direcþionarea biopsiei ºi pentru apreciereaextinderii tumorii la organele vecine.

BBiiooppssiiaaEste o metodã esenþialã în stabilirea diagnosticu-

lui, fiind indicate atunci când tuseul rectal evidenþiazão anomalie, când nivelul seric al PSA este crescut,când metodele imagistice sunt sugestive sau cândsimptomele apar la un bãrbat la care nu se poatedecela o altã cauzã de obstrucþie a tractului urinarinferior.

TRATAMENTCancerele localizate pot fi tratate cu hormoni anti-

tumorali sau medicamente citostatice, care reductumora prostaticã ºi suprimã capacitatea acesteia demetastazare (invazie în þesuturile înconjurãtoare).Anumite medicamente pot încetini evoluþia canceruluidupã ce a depãºit glanda prostatã.

În multe cazuri prostatectomia (rezecþia chirugi-calã a prostatei) este frecvent asociatã cu radiote-rapia. Totuºi aceastã operaþie poate determina impo-tenþã ºi incontinenþã urinarã. O alternativã a acestuitratament este brahiterapia sau terapia cu implanteradioactive, în care o sursã cu iod radioactiv este inse-ratã în prostatã. Procedeul, efectuat sub anestezie,protejeazã þesuturile sãnãtoase ºi învecinate ºi pare afi la fel de eficient ca ºi intervenþia chirurgicalã în stadi-ile precoce de cancer.

La bãrbaþii de peste 70 de ani boala progreseazãadesea atât de lent încât decesul e determinat de altecauze înainte ca simptomele cancerului de prostatã sãdevinã importante. Din acest motiv unii medici consi-derã cã la pacienþii din aceastã grupã de vârstã sepoate renunþa la intervenþia chirurgicalã sau la trata-mente.

Bibliografie:http://www.romaniancancerleague.org/ro/aboutcancer-

prostate.phpArthur I. Sagalowsky, Jean D. Wilson, Carcinomul prostatic în

Principiile medicinei interne, sub red. Harrison, vol 1, 14th edition,ediþia a II-a în limba românã, ed. Teora, 2002

�� Dr. Bogdan Dr/ghicimedic specialist medicina muncii

Centrul Medical SanadorCall center 021,9699

Cancerul de prostat/Cancerul de prostat/ este o maladiemalign/ a glandei prostatice, unorgan de m/rimea unei nuci situatsub vezica urinar/ la b/rbati. Glandaprostat/ \nconjoar/ uretra, prin caretrece urina din vezica urinar/ \ntimpul urinatului.


11


2011 - 2012

� Infecþia urinarã este una dintre condiþiile pato-logice frecvente, întâlnitã cu incidenþã mai mare lafemei, din cauza particularitãþilor anatomice, în spe-cial vecinãtatea între orificiul urinar ºi anus.� 50% dintre femei suferã cel puþin o datã în

viaþã de o formã de infecþie urinarã, agentul patogencel mai frecvent implicat fiind bacteria Escherichiacoli, responsabilã de producerea a 85% dintre infecþii.� Infecþiile urinare sunt favorizate de refluxul ure-

teral, expunerea excesivã la frig, litiaza renalã, infec-þiile genitale, diabet.

Pentru prevenirea ºi tratarea infecþiilor urinare,Fiterman Pharma a creat UUrraaccttiivv ccaappssuullee..

UUrraaccttiivv capsule conþine cantitãþi atent ºi corectevaluate de: extract de strugurii ursului (Arctosta-phylos uva ursi), standardizat în arbutinã 20% - 175mg ºi albastru de metilen (Methylthioninium Chloride)- 15 mg.

AAllbbaassttrruu ddee mmeettiilleenn (Methylthioninium Chloride)este un principiu farmaceutic folosit, în mod tradiþio-nal, în prevenirea ºi tratarea infecþiilor urinare, datoritãproprietãþilor dezinfectante, antiseptice ºi antibacte-riene la nivelul tractului urinar.

SSttrruugguurriiii uurrssuulluuii (Arctostaphylos uva ursi) este oplantã utilizatã de secole de popoarele din zona recea emisferei nordice pentru tratarea infecþiilor urinare.Studiile clinice au confirmat eficacitatea acesteia, ac-þiunea fiind asociatã arbutinei, component major dinfrunzele plantei, cãruia i se datoreazã efectul antimi-crobian ºi antiinflamator.

UUrraaccttiivv este indicat în tratamentul afecþiunilor in-flamatorii moderate ºi uºoare ale tractului urinar infe-rior: cistite, uretrite, în prevenirea infecþiilor urinare re-cidivante, în prevenirea extinderii infecþiei la nivelultractului urinar superior precum ºi a complicaþiilor, întratamentul microlitiazei renale.

CUM AC{IONEAZ? URACTIV

UUrraaccttiivv aaccþþiioonneeaazzãã ccaa uunn bbaacctteerriicciidd,, aannttiiiinnffllaammaa--ttoorr ººii ddiiuurreettiicc.. PPrriinn ccuummuulluull aaccþþiiuunniilloorr pprriinncciippiiiilloorr aaccttiivveessee rreeaalliizzeeaazzãã ddiimmiinnuuaarreeaa rraappiiddãã aa ssiimmppttoommaattoollooggiieeii::

� Calmarea durerilor ºi iritaþiei de la urinare � Distrugerea ºi eliminarea bacteriilor responsa-

bile de infecþia urinarã � Eliminarea microcalculilor ºi prevenirea formã-

rii litiazei urinare � Limpezirea urinei ºi reducerea mirosului neplã-

cut cauzat de infecþii� Prevenirea recidivelor ºi complicaþiilor � Albãstreºte urina datoritã albastrului de meti-

len.

www.fitermanpharma.rowww.facebook.com//LaboratoareleFiterman

Albastrul care dezinfecteaz/

Rezultatele testelor de laborator au arãtat cã URACTIV are acþiune bactericidã împotrivaEscherichia coli, cel mai frecvent incriminatã pentru apariþia infecþiilor urinare (85% din cazuri), dar ºi

asupra levurii Candida albicans.

Inhibareaantimicrobianã aEEsscchheerriicchhiiaa ccoollii

(inocul de 0,75 x107 UFC/ml)

în mediu solid decãtre URACTIV.

Inhibarea levuriiCCaannddiiddaa aallbbiiccaannss(inocul de 0,26 x107

UFC/ml) în mediusolid de cãtreURACTIV.



Pacientul poate sã nu prezinte metastaze, dartumora se extinde, blocheazã orificiile urete-rale, bolnavul dezvoltã ureterohidronefrozã (in-

suficienþã renalã) ºi starea lui generalã se înrãu-tãþeºte. Ganglionii afectaþi sau tumora pot producecompresii medulare, iar bolnavul poate deveni para-plegic, caz în care se impun ºi alte metode de trata-ment (deviaþii urinare). Acestea se numãrã între celemai frecvente complicaþii în cazul pacienþilor cu can-cer de prostatã metastazat.

Tratamentul pentru aceºti pacienþi are scop pa-leativ (de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii), efectul cura-tiv nemaifiind posibil în acest stadiu, spre deosebirede stadiile localizate când este vindecabil.

Aceºti pacienþi rãspund în general bine la trata-mentul hormonal, dar acesta trebuie asociat cu omedicaþie care sã se adreseze diseminãrilor osoase,deoarece pot face frecvent fracturi patologice latraumatisme minime, datoritã fragilitãþii deosebite aoaselor. La tratamentul antiandrogenic care este re-comandat pentru inhibiþia hormonalã se adaugã untratament cu un preparat care conþine acid zole-dronic (o substanþã din clasa bifosfonaþilor).

Pacienþii trebuie sã urmeze un tratament caresã se adreseze metastazelor osoase, fie cã este subformã de medicaþie zilnicã, fie radioterapie cu Stron-þiu 89, prin iradiere exactã a zonei afectate. Acesteaau scopul de a diminua durerile ºi a preveni frac-turile patologice.

Pe perioada de hormono-dependenþã se admi-nistreazã antiandrogeni, combinat cu analogi deLHRH. Aceºti pacienþi trebuie evaluaþi periodic ºidacã rezultatele sunt satisfãcãtoare (analizele seîncadreazã în limite normale) tratamentul poate fiîntrerupt o anumitã perioadã (câteva luni), timp încare cancerul redevine hormonodependent ºi te-

�� Cancerul de prostat/ \n stadiumetastatic este un cancer extinsextracapsular (a dep/]it capsulaprostatic/) ]i a dat disemin/ri ladistan[/ (metastaze) fiind un stadiufinal al afec[iunii. Metastazeleafecteaz/ cel mai frecvent sistemulosos (coloana lombar/, articula[iacapsulo-humeral/, articula[ia coxo-femural/), pl/m`nii, creierul]i \n pu[ine cazuri ficatul sau alteorgane. În cazul cancerul de prostat/ aproximativ 5-10% dinpacien[ii investiga[i se reg/sesc \nstadiul IV, iar 85% din metastazesunt osoase. Pentru a identificaaceste metastaze, este indicat s/ seefectueze o scintigram/ osoas/. ��

Individualizarea tratamentului la pacientulcu cancer de prostat/ metastazat

Conf. Dr. Ambert Valentin,Medic Primar Urolog, Dr. \n }tiin[e Medicale

13


2011 - 2012

rapia se reia imediat ce valorile PSA sau ale testos-teronului sunt depãºite. Întreruperea tratamentuluipentru o perioadã de timp este indicatã ºi pentru ada organismului posibilitatea de refacere datoritãfaptului, bine cunoscut, cã terapia cu antiandrogeniare ca efect secundar decalcifierea oaselor.

Mulþi pacienþi rãspund la tratamentul hormonal,pentru o perioadã de timp (poate fi o perioadã ºi de2-3 ani), dar dupã aceasta perioadã de hormono-dependenþã boala scapã de sub control, pacientuldevenind hormono-independent ºi nu mai rãspundela terapia hormonalã. Practic, în aceastã situaþiepacientul rãmâne fãrã un tratament foarte specificpentru cancerul de prostatã. Totuºi, se poate admi-nistra ketoconazol (pentru a încerca menþinereaefectelor). În stadiul final, dupã stadiul de hormono-independenþã se instaleazã diseminarea, pacientulare o duratã de supravieþuire de 6 luni pânã la 1 an.De aceea este foarte important ca periodic sã seefectueze analize, pentru a stabili rãspunsul la te-rapia hormonalã.

� Metastazele, în special cele osoase, suntdificil de diagnosticat, fiind frecvent confundate cualte afecþiuni. Evoluþia metastazelor osoase nupoate fi pusã în evidenþã decât în cazul celor foar-te dezvoltate.

� Este foarte important sã se depisteze întimp util cancerul de prostatã, prin intermediultestãrilor specifice: PSA, tuºeu rectal ºi ecografie,efectuate anual de cãtre toþi bãrbaþii cu vârstapeste 50 de ani, respectiv 40 de ani in cazul celorcu rude de gradul I afectate de aceasta boala.

� Administrarea în timp util a terapiei hormo-nale mãreºte speranþa de viaþã cu pânã la 10 ani.Terapia hormonalã se poate administra indiferentde stadiul bolii.

� În stadiile incipiente ale bolii se poate prac-tica prostatectomia radicalã în combinaþie cu tera-pia hormonalã, pentru a stopa evoluþia bolii.

Recomandãri

14



Cancerul de prostat/ local avansat.Ra[ionamentul terapiei hormonale

Forma local avansatã a cancerului de prostatãînseamnã în clasificarea TNM (T - marimea tumorii,N - invadarea ganglionilor limfatici si M - metastaze)stadiile III ºi IV, stadii în care este depãºitã limitacapsulei prostatice. Stadiul III înseamnã afectareaveziculelor seminale, iar stadiul IV presupune fixa-rea glandei prostatice la organele din jurul acesteia(altele decat veziculele seminale).

În România, pacienþii suntcel mai frecvent diagnosticaþi înstadiile local avansat si metas-tazat, datoritã adresabilitatii re-duse a barbatilor peste 50 deani la urolog in vederea efectu-arii testului PSA (antigen speci-fic prostatei) si a tuseului rectal.

Cu ocazia controalelor medi-cale periodice, medicul de fami-lie are obligatia de a investigaanamnestic simptomatologiaurinara la orice pacient peste 50ani sau peste 40 ani, atuncicând în antecedentele familialeale acestuia au existat cazuri decancer de prostata. Deoarecetuseul rectal nu este o manevrãde rutinã pentru medicul de

familie, între acesta si medicul urolog trebuie sãexiste o strânsã colaborare, în asa fel încât obiec-tivele controlului medical periodic sã fie atinse.

Stabilirea diagnosticuluiConfirmarea diagnosticului este datã de exame-

nul anatomo-patologic, care evidenþiazã tipul histo-patogologic al cancerului, precum ºi stadializareaacestuia. Un diagnostic complet ºi modern trebuiesã þinã cont ºi de factorii de risc ai pacientului, pre-cum ºi de posibila afectare a organelor locale sau ladistanta (metastaze).

Modalit/[i de tratamentÎn funcþie de evoluþia bolii, stadiul în care a fost

diagnosticatã ºi comorbiditãþile pacientului (alteafecþiuni), abordarea este diferitã.

Cea mai simpla este asa-numita “ssuupprraavveegghheerreeaaccttiivvaa”. Aceasta presupune sã nu se intervinã cumãsuri terapeutice agresive, datoritã progresieilente a bolii, pacientul urmând sã fie doar monito-rizat la intervale regulate. Se efectueazã teste peri-odice ale PSA, urmând ca medicul sã intervinã încazul unor diferenþe semnificative între rezultate.

O altã modalitate de tratament este ddeepprriivvaarreeaaaannddrrooggeenniiccãã ((hhoorrmmoonnaallãã)), descoperitã de Dr.Charles Huggins in 1941, care a observat cã în urma

��Cancerul de prostat/ este cel mai frecvent cancer al

aparatului uro-genital la b/rba[i, al doilea cancer ca frecven[/ \nr`ndul popula[iei masculine ]i adoua cauz/ de deces la b/rba[ii cu afec[iuni canceroase.

Dr. Cristian PersuAsistent Universitar,Medic Specialist Urolog,Dr. \n }tiin[e Medicale

15


2011 - 2012

oorrhhiiddeeccttoommiieeii (castrãrii chirurgicale) boala nu eradoar stopatã, ci ducea ºi la o regresie a tumorii într-untimp relativ scurt.

Celulele prostatice se dezvoltã datoritã tteessttooss--tteerroonnuulluuii, hormonul sexual masculin, secretat înproporþie de 90% de testicule ºi aproximativ 10% decãtre glanda suprarenalã.

Huggins a avut nevoie de mai mult de 20 de anipentru a-i fi recunoscute rezultatele, în 1967 primindPremiul Nobel. Din acel moment, pentru o lungãperioadã de timp, orhidectomia a devenit una dinprimele mãsuri în tratamentul cancerului de prosta-tã, în special în stadiul local avansat.

Între timp, companiile farmaceutice au desco-perit metode alternative de tratament, aºa-numitaccaassttrraarree mmeeddiiccaammeennttooaassãã. Acestea prezintã avanta-je multiple comparativ cu intervenþia chirurgicalã,unul dintre ele fiind confortul psihic ºi emoþional alpacientului. Un alt avantaj este reversibilitatea pro-cesului, întreruperea administrãrii medicamentuluireaducând funcþiile pacientului în stadiul iniþial cumentinerea calitatii vietii acestuia, ceea ce este im-posibil utilizând metoda chirurgicalã. Existã maimulte clase de substanþe, primele fiind reprezentatede aaggoonniiººttii ddee LLHHRRHH, un hormon secretat de hipota-lamus ºi care este responsabil de producerea hor-monilor luteinizanþi (stimulatori ai productiei de testo-steron la nivelul testiculelor).

O alta clasa de substanþe, cu rezultate similare,sunt aannttaaggoonniiººttiiii LLHHRRHH, la care se spera atingereaunor rezultate superioare celor obþinute în urmatratamentului cu agoniºtii LHRH. Studiile efectuatepana acum nu au demonstrat rezultate in favoareaacestora, comparativ cu cele date de agoniºtii deLHRH, dar ele reprezintã încã o clasã de medica-

mente eficientã în tratamentul canceru-lui de prostatã local avansat.

AAnnttiiaannddrrooggeenniiii în doze mari reprezin-tã o nouã armã terapeuticã în arsenalulmedicamentos de luptã împotriva can-cerului de prostatã local avansat. Bica-lutamida 150 mg reprezintã o alterna-tivã eficientã la castrare (chirurgicalãsau medicamentoasã) datoritã supravie-þuirii similare cu menþinerea calitatii vie-þii. La aceºti pacienþi capacitatea fizicã,capacitatea sexualã ºi densitatea mine-ralã osoasã sunt pãstrate, comparativcu castrarea, oferindu-le posibilitatea dea-ºi continua viaþa în mod activ.

Beneficiile terapiei hormonaleTerapia hormonalã este prima linie

terapeuticã pentru pacienþii cu cancerde prostatã neavând efectele adverse ale radiote-rapiei sau chimioterapiei.

Deoarece celulele stem prostatice supravieþu-iesc ºi în lipsa dozei normale de testosteron, acelaºilucru se întâmplã ºi cu “celulele stem” canceroase.Aceasta duce la o recãdere a bolii, cancerul reîn-cepând sã se extindã, indiferent de doza hormonalãadministratã. În acest moment, pacientul trebuieindrumat cãtre celelalte tratamente specifice can-cerului: radioterapie ºi chimioterapie.

În astfel de cazuri se poate recomanda ºi prosta-tectomia radicalã, datoritã reducerii masei tumoraleîn urma tratamentului hormonal. Practic este oregresie a tumorii din stadiul III în stadiul II, respec-tiv trecerea de la o boalã nevindecabilã din punct devedere oncologic la o boalã ce poate fi vindecatã.Aceste aspecte depind de mãrimea tumorii, de agre-sivitatea cancerului ºi de rezultatele obþinute înurma administrãrii terapiei hormonale.

18



Diagnosticarea cancerului de prostat/

De fapt, toatã atenþia trebuie îndreptatã spredepistarea cât mai precoce a cancerului deprostatã, ºi este idealã identificarea pacienþilor

care nu prezintã modificãri la tuºeul rectal.Peste cele douã examene de rutinã (PSA ºi

tuºeul rectal) ºi care sunt obligatorii pentru pacienþiipeste 50 de ani, se suprapune ecografia, care poatedepista leziunile hipoecogene. Acestea sunt leziunicare pot apãrea mai închise pe ecranul ecografuluiºi din care se poate realiza biopsia, dacã aceasta seimpune.

Toate cele trei examinãri: tuºeul rectal, PSA ºiecografia, stabilesc SUSPICIUNEA DE CANCER DEPROSTATÃ ºi nu diagnosticul acestuia.

Chiar dacã este unanim acceptat faptul cã o va-loare ridicatã a PSA creeazã suspiciunea de cancerde prostatã, diagnosticul se stabileºte numai cu aju-torul rezultatelor anatomo-patologice, indiferent devaloarea PSA, prin intermediul ppuunnccþþiieeii bbiiooppssiiee pprrooss--ttaattiiccãã.

Punc[ia biopsie prostaticã

Aceasta se realizeazã sub control ecografic, deobicei cu ajutorul unui transductor endorectal.Transductorul reprezintã o terminaþie a ecografului,cu ajutorul cãreia se poate vizualiza direct prostata,

la nivelul acesteia, iar prin el se poate introduce unac pentru recoltarea probelor specifice biopsiei.

Dacã ecografic este identificat un nodul, puncþiase realizeazã þintit, din zona identificatã.

Dacã ecograful nu semnaleazã zone cu leziuni,dar pacientul prezintã un nivel ridicat al PSA, puncþi-ile se realizeazã randomizat ºi sunt necesare mini-mum ºase-opt mostre (spre exemplu: trei din lobuldrept, trei din lobul stâng). Þesutul recoltat este tri-mis la laboratorul de anatomo-patologie, unde sestabileºte diagnosticul cert.

În funcþie de numãrul mostrelor pozitive sepoate stabili ºi stadiul de dezvoltare al cancerului.

Dacã numai o puncþie este pozitivã, canceruleste într-un stadiu incipient, în vreme ce dacã toate

Asist. Univ. Dr.Gheorghe Ni[/,Medic Primar Urolog

Triada de diagnosticare precocepentru cancerul de prostat/ estereprezentat/ de tu]eul rectal, PSA

]i ecografie. Cele trei examenetrebuiesc cuplate pentru a reduce

rata de rezultate "fals pozitive"sau "fals negative".

Exist/ cancere care pot evolua cuun nivel PSA normal ]i care pot fi

depistate la tu]eul rectal, deasemenea exist/ foarte multe cazuricare sunt depistate numai datorit/

valorilor PSA crescute ]i la tu]eulrectal pacientul nu prezint/

nici o modificare.

19


2011 - 2012

cele ºase rezultate sunt pozitive este evident cãavem de a face cu un cancer mult mai avansat.

Pe lângã stabilirea diagnosticul precis de can-cer, examenul histopatologic poate indica ºi ele-mente de pronostic, aºteptãrile pe care le poateavea medicul ºi posibila evoluþie a cancerului.

Este vorba de scorul Gleason, care are valoricuprinse între 2 ºi 10. Cu cât valoarea acestuia estemai mare (mai apropiatã de 10) avem de a face cuun cancer mai agresiv. Cu cât scorul este mai mic(valori de 2-4), cu atât evoluþia cancerului este deaºteptat a fi una mai lentã, cu o speranþã de vinde-care mai ridicatã ºi implicit o duratã mai lungã deviaþã pentru pacient.

Simptomatologie

Este foarte important sãefectuãm cele trei examinãri(tuºeu rectal, PSA ºi ecografie)înainte de apariþia simptoma-tologiei. Acestea sunt obligatoriide efectuat pentru fiecare bãr-bat cu vârsta peste 50 de ani,aceºtia trebuind sã se prezinteanual la medic pentru efectu-area examinãrii, chiar dacã nuau probleme.

În fazã incipientã, pacientulnu prezintã simptome, dar can-cerul poate fi depistat cu aju-torul examenelor medicale.

În fazele avansate aparesimptomatologia obstructivã(probleme la urinare) datoratãmãririi þesutului canceros în

prostatã. Astfel, pacientul se confruntã cuurinare dificilã, senzaþii de durere/usturime laurinare, urinare frecventã (în special noaptea),prezenþa sângelui în urinã sau spermã.

În stadii foarte avansate (metastaze) pa-cientul poate sã nu prezinte simptomatologieurinarã, dar poate acuza dureri osoase, greºitidentificate ca fiind datorate reumatismului.Durerile lombare, toracice, pelviene sau lanivelul coapselor pot semnaliza cã a apãrut di-seminarea la nivelul coastelor, pelvisului saualtor oase. Investigaþiile ulterioare (în specialbiopsia) pot dovedi dacã este vorba de metas-tazã sau simptomele se datoreazã unor alteboli. În România numãrul pacienþilor care seprezintã la medic cu metastazã este unul destul

de ridicat.Oricare dintre rezultatele neobiºnuite (valori

ridicate ale PSA, modificãri ale prostatei la tuºeulrectal sau leziuni depistate cu ajutorul ecografu-lui) poate impune efectuarea biopsiei pentru con-firmarea sau infirmarea diagnosticului.

Dacã în familie existã antecedente de cancerde prostatã este recomandat ca investigarea sã seefectueze începând de la vârsta de 40-45 de ani.Incidenþa cancerului de prostatã este foarteredusã sub vârsta de 50 de ani la pacienþii care nuau istoric în cadrul familiei, privind aceastã boalã.

20



Urologia trateazã frecvent maladii de graniþã cualte specialitãþi: chirurgia, ginecologia, endocrinolo-gia, psihiatria, pediatria.

Prezentãm cazul unei tinere de 20 de ani – B.A.(FO 8242 / 763 / 883), transferatã de la SpitalulClinic de Urgenþã Floreasca pentru R.D. nefuncþionalurografic ºi indicaþia de nefrectomie dreaptã.

Diagnosticul complet de trimitere: Pielonefritaacutã. Hidronefroza dreaptã. Bloc inflamator pelvin.Anexitã dreapta în remisiune.

Afirmativ fãrã niciun eveniment personal desemnalat anamnestic, fãrã antecedente personale.

RUIV (iniþialã)

� Alarmã! Pusee febrile re-petate, nerespondente la trata-ment� Stare generalã modifi-

catã� Inapetenþã� Dureri lombare ºi ilioin-

ghinale dr.

Investiga[ii� Examen genital = uterul prins într-un bloc

aderenþial din care nu se poate identifica� Analize = normale (L=9000/ml)� UK=sterilã� Test sarcinã=negativ� Echografia=neinterpretabilã

RD cu dilataþii importante ureteropilocalicealede tip hidronefrotic

TC= Colecþie voluminoasã6,5/5,8 cm cu perete grosanfractuos iodofil cu aspecthidroaeric parauterin dreap-ta (abces tuboovarian) cuefect de masã asupra pere-telui lateral drept vezical; câ-teva bule de aer intravezical;

altã colecþie 5,28/4,74 cu aspect hidroaeric placatãla nivelul unei anse ileale distale.

Tratament� Supoziþia diagnosticã:Abces parauterin drept sau malformaþie uterinã

congenitalã;Tumorã parauterinã sau ovarianã congenitalã cu

ureterohidronefrozã dr. sec. gr. 3/4, rinichi hipofunc-þional urografic� Intervenþie chirurgicalã în echipã mixtã

urolog+ginecolog

� Diagnostic intraoperator: Peritonitã genera-

lizatã cu abcese tuboovariene bilaterale ºi abces în

ligamentul larg dr de corp strãin

Rezultat� Foarte bun postoperator imediat� Evoluþie favorabilã� Restitutio “ad integrum” a aparatului urinar

(control RUIV la 3 ani)

Concluzii� Caz soluþionat favorabil

din punct de vedere medical� Aparatul urinar funcþio-

neazã normal� Nu ºtim cum funcþioneazã

aparatul genital !� Nu a rãmas gravidã postoperator

�� Dr. Bogdan StrezaMedic Primar, Chirurg urolog

Spitalul CF2 Bucure]ti

Caz clinic

21


2011 - 2012

Cum s/ facem fa[/ ve]tii (diagnosticului ]i recidivei) din punct de vedere psihologic

1. ACCEPTAREA DIAGNOSTICULUIDe aici se va porni, indiferent cât de dificil este

acest lucru. Este vorba de a învãþa sã trãieºti cuacest diagnostic ºi asta o puteþi face folosindu-vã demecanismele de adaptare proprii.

Psihologii folosesc termenul de “coping”, definitca un comportament de depãºire a crizei ºi de gã-sire de soluþii adecvate problemelor respectând cre-dinþele ºi valorile personale.

Se vorbeºte de acea gândire pozitivã care este oatitudine ce permite acceptarea diagnosticului înprimul rând ºi apoi descoperirea de soluþii ºi sta-bilirea de obiective ºi ancore în viitor. Atitudinea detipul “ce e de fãcut acum” va schimba prezentul înaltceva ºi te va face sã simþi cã preiei controlulasupra bolii.

2. OB{INEREA DE INFORMA{IIInformaþiile medicale despre boalã în general,

despre factorii de risc, despre tratamentele care sefolosesc la ora actualã (chimioterapie, intervenþiechirurgicalã, radioterapie, hormonoterapie, imunote-rapie) vã ajutã ºi vã oferã un oarecare control asu-pra bolii.

Fiecare persoanã are nevoie sã ºtie atât câtpoate duce, aºa cã singuri veþi hotãrî cât de multdoriþi sã cunoaºteþi despre “cancer”. Atenþie însã,pentru cã la un moment dat veþi da de statistici ºiprognostice ale bolii ºi acest lucru poate face unelepersoane sã fie vulnerabile ºi mai ales rezistente laorice argument ce ar putea aduce liniºtea psiholo-

gicã cãutatã... ºi în final descoperirea mecanismelorde adaptare necesare depãºirii situaþiei.

Deci dumneavoastrã decideþi câte informaþii vãdoriþi!

3. COPING (CONFRUNTAREA CU BOALA)Termenul se referã la atitudinea pe care trebuie

sã o luaþi ºi la acþiunile întreprinse pentru a ieºi dindiversele stãri provocate de boalã. Oamenii au mo-duri diferite de reacþie. Este normal sã vã simþiþifrustrat, dar felul în care vã comportaþi ºi cum vãconfruntaþi cu diagnosticul ºi boala în sine pot ducela mari diferenþe.

La aflarea diagnosticului este normal sã vãsimþiþi ºocat. Aveþi dreptate, viaþa dvs s-a schimbat,nu puteþi sã vã închipuiþi cum va fi dupã tratament.Aceasta ar putea sã fie una dintre cele mai dificileperioade ale luptei cu cancerul, o perioadã de ºoc,teamã, neîncredere în ceilalþi, simþind acest lucruuneori ca pe o pedeapsã pentru greºeli din trecut.

Alte îngrijorãri pot fi cele legate de când veþiputea sã vã întoarceþi la serviciu sau când veþi puteaface treburile zilnice pe care obiºnuiaþi sã le faceþipânã acum. S-ar putea sã vã îngrijoreze ºi asi-gurãrile de sãnãtate sau cum va fi afectatã situaþiadumneavoastrã financiarã. Ce compromisuri trebuiesã faceþi pentru a menþine o anumitã calitate avieþii? Cum vor fi afectaþi membrii familiei de faptulcã vor vedea prin ce treceþi în timpul tratamentului ?Ce veþi face dacã veþi afla cã nu existã un tratamenteficace?

Acestea sunt temeri întâlnite foarte des ºi leputeþi îndepãrta vorbind despre ele, exprimându-leºi cerând ajutor. Din fericire oricine poate fi cel caresã vã asculte ºi sã fie un sprijin: un prieten, un psi-hoterapeut, un psiholog, un grup de terapie sau alþipacienþi care au trecut prin aceleaºi angoase ºitemeri. Dacã veþi fi capabil sã discutaþi deschis des-pre aceastã situaþie, dacã veþi accepta cã acest lu-cru a fost posibil, atunci fiþi convins cã în interioruldvs. sunteþi puternic ºi cã veþi gãsi resursele nece-sare în lupta cu boala.

Dr. Laura Monica RaduPsihoterapeut Hipnoz/clinic/, relaxare ]i terapie ericksonian/, Master psihoterapii cognitiv comportamen-tale, Asistent psihodram/,Psihooncolog - Centrulde Informare Medical/"Rena]terea"-InstitutulOncologic Bucure]ti



Mai jos sunt câteva moduri prin care puteþi trecemai uºor de aceastã perioadã grea, dar cãutaþisoluþiile proprii create special de dvs. pentru dvs.� Spuneþi celorlalþi cã aveþi nevoie de suport

ºi ajutor� Împãrtãºiþi ceea ce simþiþi cu alþii (familie,

prieteni, cunoºtinþe)� Þineþi un jurnal� Fixaþi-vã obiective realiste� Acordaþi-vã timp pentru a vã obiºnui cu

veºtile� Acceptaþi-vã limitele (fizice ºi emoþionale)� Recunoaºteþi cã încã aveþi controlul asupra

multor aspecte din viaþa dvs.� Evitaþi amânãrile� Diminuaþi din treburile zilnice care nu vã fac

plãcere� Fiþi înþelegãtor ºi compãtimitor cu dvs.� Controlaþi-vã teama ºi anxietatea folosind

tehnici de relaxare� Cãutaþi consiliere profesionalã (psihote-

rapeuþi)� Gãsiþi un grup de susþinere pentru a discuta

cu alte persoane ce se confruntã cu acelaºi diag-nostic

4. SPERAN{ANu existã garanþii în viaþã, ci doar speranþe,

riscuri ºi provocãri, iar “ceea ce mobilizeazã resurse-le din noi sunt speranþele ºi nu certitudinile” (PetreÞuþea).

Refuzând sã intraþi în rolul de victimã veþi simþicã deþineþi mãcar în parte controlul asupra multoraspecte ale bolii.

Unii pacienþi îmi vorbesc despre prognostice ºistatistici ºi aceia sunt pacienþii care au venit la minefoarte bine informaþi despre aceste lucruri. Au cititextrem de multã literaturã medicalã, dar nimic des-pre parteneriatul care vindecã ºi aici mã refer la

relaþia medicina ca ºtiinþã, cât ºi medicina ca artãce permite sã lãsãm la o parte statisticile ºi sã neconcentrãm pe experienþele individuale.

Shlomo Breznitz, psiholog la UniversitateaEbraica Dion Ierusalim a demonstrat recent cãaºteptãrile pozitive ºi negative au efecte opuseasupra concentraþiei de cortizol ºi prolactinã dinsânge, doi hormoni care contribuie la activarea sis-temului imunitar. Chiar dacã nu se va produce eveni-mentul pe care îl aºteptaþi din tot sufletul- vinde-carea totalã-speranþa în sine poate ajuta pe parcurssã se realizeze o mulþime de lucruri. Poate fi spus cãrefuzul speranþei nu este altceva decât decizia de amuri.

Medicina ca stiinþã ne dã anumite informaþii ºiprognostice despre o boalã, ne dã statistici, dar nuvorbeºte despre acele cazuri care s-au vindecat.Dacã totuºi abordeazã acest lucru, o face din noufolosind din plin emisfera stângã ºi ne spune fie cãa fost un diagnostic greºit, fie cã o excepþie nu poateconfirma regula. Dacã se întâmplã o datã un “mira-col” cum ar fi remisia completã a unui cancer, aces-ta este real ºi nu poate fi pur ºi simplu ignorat, con-siderându-l un noroc! Este cu siguranþã mai mult deatât!

Dacã un pacient se face bine nu este nici unmotiv de a nu crede cã este posibil sã o facã ºi alþii!

5. STABILIREA DE OBIECTIVE }I SCOPURIVIITOARE

Una din cele mai bune cãi de a face ca un lucrusã se întâmple este sã prezici acel lucru.

Oricare ar fi starea dvs. de sãnãtate, preocu-parea de a vã stabiliti þeluri pe care sã le atingeþieste o parte importantã în menþinerea calitãþii vieþii.Veþi observa cã în timpul tratamentului ºi al boliieste nevoie sã vã reevaluaþi din când în când sco-purile.

Stabilindu-vã þeluri ce pot fi atinse în scurt timpºi cu un efort rezonabil, cum ar fi sã vã puteþi da josdin pat, sã mergeþi la baie, sã pãrãsiti spitalul ºi sãmergeþi acasã, toate acestea vor face sã nu vã maisimþiþi frustraþi ºi lipsiþi de putere. Dacã sunteþicapabili sã atingeþi aceste þinte pe termen scurt,atunci puteþi începe sã vã stabiliþi ºi þinte mai înde-pãrtate, cum ar fi sã vã întoarceþi la locul de muncãsau sã vã luaþi o vacanþã.

Indiferent în ce stadiu de boalã sunteþi, stabili-þi-vã þeluri pe termen scurt, îndepãrtat ºi pe viaþã, iaracest lucru va fi ca o ancorã în viitor. Fãcând ceeace vã face plãcere veþi avea mulþumire sufleteascã,un control mai mare asupra vieþii ºi veti da senslucrurilor.

23


2011 - 2012

6. SUPORTUL FAMILIEI }I PRIETENILORCancerul este o boalã a întregii familii ºi nu nu-

mai a pacientului singur. Acest lucru poate avea ºiun aspect pozitiv, apropiind membrii familiei. Demulte ori cei apropiaþi suferã foarte mult, uneori“duc “ boala mai greu decât pacientul însuºi.

Comunicarea este cea care va ajuta pe toatãlumea. Exprimaþi-vã deschis sentimentele ºi emoþi-ile ºi asta vã va apropia ºi vã va face mai puternici.

Suportul emoþional al familiei ºi prietenilor esteo parte esenþialã în menþinerea calitãþii vieþii.Familia ºi prietenii vã pot susþine emoþional, vã voroferi confort fizic, ghidare spiritualã, diversiune ºiasistenþã logisticã. Chiar ºi cei ce nu locuiescaproape pot fi o parte a echipei dvs. de suport, printelefon, e-mail, scrisori, pachete ºi vizite ocazionale.

Dupã ce aþi fost diagnosticaþi sau în timpul trata-mentului poate fi util ºi benefic sã invitaþi câþivaprieteni sau membri ai familiei la “o cafea”. Veþi aflacine vã poate ajuta cu diverse servicii - sã vã ducãcu maºina la doctor, sã vã facã câteva cumpãrãturi,sã gãteascã, sã vã ajute cu copiii- ºi astfel îþi vei facepropria echipã.

7. IDENTIFICA{I-V? RESURSELE INTERIOARENECESARE

În viaþa fiecãrui om au fost greutãþi ºi necazuri ºicu siguranþã vi s-au întamplat ºi dvs. Dacã staþipuþin sã vã gandiþi, nu atât la ele în totalitate, ci lacum aþi fãcut sã le depãºiþi veþi gãsi resursele nece-sare sã treceþi ºi peste ceea ce v-a adus aceastãboalã.

Te îneci nu pentru cã ai cazut în apã, ci pentrucã ai rãmas sub apã!

Oricât de dificil ar fi obiectivul, existã întotdeau-na un mod de a depãºi obstacolele. Pe mãsurã ceînaintezi îþi poti da seama cã existã dificultãþi pecare nu le-ai anticipat. Nu întotdeauna drumul e celpe care þi l-ai imaginat, dar perseverenþa ta, voinþa ºidorinþa de a învinge boala vor fi aliaþii tãi!

8. PSIHOTERAPIAPsihoterapeutul ajutã pacienþii, aflaþi într-un mo-

ment în care resursele proprii sunt depãºite, sã gã-seascã soluþia proprie.

Bolile grave ca ºi alte evenimente neplãcuteconduc la afectarea psihologicã a individului ºi fami-liei acestuia, la destabilizarea vieþii unei persoane.Modul în care pacienþii se adapteazã la stresdepinde de experienþa lor anterioarã în ce priveºteboala ºi relaþiile cu medicii, precum ºi de caracteris-ticile individului de a trece peste aceastã situaþie.

Un rol important, alãturi de zestrea geneticã, îl joacãfactorii externi, familia ºi resursele suportive. Tipulde personalitate va determina reacþia în faþa pro-vocãrilor vieþii, a bolii în acest caz. Cei mai mulþi pa-cienþi sunt capabili sã se adapteze ºi sã-ºi asumerolul de pacient fãrã dificultate.

Psihoterapia în acest caz constã în utilizareaunor tehnici specifice alãturi de ascultare empaticãºi oferire de informaþii despre boalã ºi tratament.Din punctul meu de vedere definiþiile ºi tehnicilefolosite nu îþi sunt de mare folos atât timp cât nu eºtiautentic, atât timp cât nu eºti acolo cu pacientul ºinu construieºti relaþia terapeuticã. În concluzie unpsihoterapeut care vã poate ajuta în aceastã situa-þie trebuie sã cunoascã aspectele legate de boalã ºitratament, dublate de abilitãþi ºi studii certificate.

Solicitaþi ajutorul unui specialist atunci când vãconfruntaþi cu urmãtoarele semne ale afectãrii psi-hologice:� mânie� negare� iritabilitate/impulsivitate� tulburãri de dispoziþie� obsesii� atacuri de panicã� tulburãri de somn� tulburãri ale imaginii de sine� sentimente de neajutorare ºi lipsã de spe-

ranþã� sentimentul de devalorizare� anhedonie (incapacitatea de a trãi plãcerea

lucrurilor mici de zi cu zi)� gânduri legate de dorinþa de a muri

9. GRUPURILE DE SUPORT PSIHOLOGICGrupurile de suport vã oferã oportunitatea de a

vedea problemele cu care vã confruntaþi prin ochiialtora. Puteþi obþine astfel o nouã perspectivãasupra situaþiei în care vã aflaþi ºi vã ajutã sã re-cunoaºteþi ºi sã faceþi diferenþa între problemele pecare le aveþi din cauza bolii ºi cele legate de viaþapersonalã.

Întrebãri ca “de ce eu”, “cum a fost posibil ” ca-pãtã un nou înþeles într-un grup în care toþi se întrea-bã acelaºi lucru.

Deºi initial s-ar putea sã credeþi cã aceste gru-puri nu sunt potrivite pentru dvs., sã ºtiþi cã ele vãajutã sã dezvoltaþi strategii de confruntare cu boalaºi sã nu vã simþiþi izolat. Veþi avea surpriza sã cons-tataþi cã vã aflaþi într-un mediu care vã ascultã, vãacceptã, vã informeazã ºi care vã ajutã sã vã formu-laþi mai clar problemele pentru a gãsi în final strate-giile ce vã vor ajuta sã ieºiþi din impas!

24



Enucleerea laser a prostatei (HoLEP)

Laserul Holmium: yttrium - aluminium - garnet(HoYAG) este un laser de stare solidã cu o lungimede undã de 2150 nm. Deoarece energia acestui la-ser este rapid absorbitã de apã ºi lichidul celular, odensitate mare energeticã duce la o penetrare aþesuturilor de 0.4 mm. Cu acest tip de laser, þesutulprostatic este incizat, disecat ºi enucleat cu o pre-cizie deosebitã. Fragmentele enucleeate sunt apoimorcelate ºi extrase din vezica urinarã cu ajutorulmorcelatorului mecanic. Odatã cu introducereaacestuia în practica clinicã tehnica enucleerii s-adezvoltat rapid. Aceasta s-a dovedit superioarã atâtablaþiei laser cât ºi rezecþiei laser (HoLAP ºi res-pectiv HoLRP).

Numeroase studii clinice au arãtat o ratã scã-zutã a complicaþiilor, atât intra- cât ºi postoperatoriiîn comparaþie cu TURP-ul sau cu alte procedee laser,ºi totodatã rezultate comparabile cu TURP sau cuchirurgia deschisã. Meta-analizele studiilor clinice

randomizate ce au comparat HoLEP cu TUR sau cuchirurgia deschisã demonstreazã o scãdere semni-ficativã a perioadei de cateterism postoperator înfavoarea HoLEP, precum ºi o sângerare mult redusã.

Faþã de TURP, HoLEP are avantajul foarte marede a nu fi limitat de volumul mare al prostatei. În Ti-miºoara, în cadrul Centrului de Urologie Laser, amenucleeat un adenom de 176 de grame la un pa-cient de 78 de ani. Sonda am suprimat-o in ziua adoua postoperator ºi pacientul ºi-a reluat micþiunilespontane.

În pofida acestor rezultate excelente ceea ceface ca HoLEP sã nu fie atât de rãspândit ca ºi teh-nicã sunt costurile mari ale echipamentelor ºi con-sumabilelor, precum ºi o curbã lungã de învãþare.

În figurile 1 ºi 2 sunt douã imagini echograficeale aceluiaºi pacient, prima înainte de operaþie iar adoua la trei zile dupã scoaterea sondei. Imaginilevorbesc de la sine, comentariile fiind, cred eu, deprisos.

Abla[ia sau vaporizarea laser

La începutul anilor 1990 ablaþia laser (VLAP –visual laser ablation of the prostate) a fost introdusã

Terapia Laser în Urologie

Fig. 1

Laserul a \nceput s/ fie folosit \n aplica[ii urologice la mijlocul anilor1980. Cel mai folosit efect al laseru-lui este efectul termic. Energia luminiiemis/ de laser este absorbit/ de[esuturi ]i transformat/ \n c/ldur/. În func[ie de temperatura pe care oating [esuturile se produc: denatu-rarea proteic/, obliterarea arterelor]i venelor, deshidratarea celular/,carbonizarea sau vaporizarea.Astfel [esuturile pot fi incizate, coa-gulate sau vaporizate. În tratamentulhiperplatziei benigne de prostat/terapia laser este o alternativ/ vali-dat/ de numeroase studii clinice.

25


2011 - 2012

folosind un laser Neodymium YAG a cãrui lungimede undã este de 1064 nm. Coeficientul scãzut deabsorbþie duce la o necrozã de coagulare extinsã.Acest lucru a fãcut ca simptomele iritative ºi obs-tructive sã persiste pentru perioade îndelungate ºiasta a dus la abandonarea acestei metode.

În anii care au urmat, acest laser a fost trecutprintr-un cristal KTP obþinându-se astfel o lungimede undã în domeniul vizibil de 532 nm, luminã ver-de. Acest tip de laser (laserul verde) are o cu totulaltã interacþiune cu þesuturile. Lumina verde nu esteabsorbitã deloc de apã fiind însã bine absorbitã dehemoglobinã. Asta face ca laserul verde sã aibãproprietãþi hemostatice excelente. Distanþa deabsorbþie în þesuturile vasculari-zate este de 1-3 mm iar un fas-cicol mare de energie duce la va-porizarea þesutului proces cu-noscut ca ºi vaporizare fotose-lectivã a prostatei (PVP).

Deºi are calitãþi hemostaticeexcelente, folosirea laserului ver-de este limitatã de þesutul relativlimitat pe care poþi sã-l vapori-zezi (practic dupã primul pasaj,urmãtoarele se fac pe þesut dejacoagulat, limitând astfel absorb-þia laserului) ºi de complicaþiilemulte postoperatorii cum suntscleroza de col, necesitatea rein-tervenþiei într-un numãr mare decazuri.

Stricturile uretrale, excizia tumorilor vezicale]i litotri[ia

Laserul Holmium are calitãþi excelente cândeste vorba de incizii precise, fãcând-ul astfel un aliatde nãdejde în tratamentul stricturilor uretrale ºi altumorilor vezicale superficiale.

Este totodatã extrem de util în litotriþie, aceastafãcându-se cu mare uºurinþã. În Centrul de UrologieLaser Timiºoara am folosit acest laser pentru trata-mentul litiezei vezicale care nu a putut fi rezolvatãcu litotritorul Punch. De asemenea avem o expe-rienþã foarte plãcutã cu tratamentul laser al stric-turilor uretrale, în sensul cã recidivele stricturilor,dupã uretrotomia laser sunt mult reduse.

În concluzie credem cã rolul laserului în urologieeste bine stabilit. În chirurgia adenomului de pros-tatã HoLEP va deveni probabil, noul “golden stan-dart” iar litiaza urinarã este mult mai uºor de rezol-vat endoscopic folosiind laserul Holmium YAG.

�� Dr. Dorin Claici MD, PhDMedic Primar Urolog

Asistent Universitar - UMF Timi]oaraCentrul de Urologie Laser Timi]oara

www.urolaser.ro

Fig. 2

26

UNIT?{I MEDICALE CARE OFER? SERVICII DE UROLOGIE


AALLBBAA

MMEEDDIISSOOLL SSRRLL

Str Ariesul, Nr 66, Bl 256, Ap 3, Alba IuliaTel/Fax 0358104546, [email protected]; www.medisol.roPodar Gheorghe, InginerUrologie

AARRAADD

CCEENNTTRRUULL MMEEDD PPRRIIVVAATT DDRR IIOOIIAARRTT

Str. Traian Mosoiu, Nr. 11, AradTel. 0257/255.255; 0257/[email protected] Urologie: Dr.Ioiart Ioan - Urologie

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL LLAASSEERR SSYYSSTTEEMM

Str. Andrei Saguna, Nr.14, AradTel: 0257 213 211; 0257 230 882; 0374 047 283;Fax: 0257 213 [email protected]:Dr. Sherzad Asad-Fatah, M. Pr., SpecialtateaDermato-VenerologieUrologieDr. Terfaloaga Moise, M. pr. urologie, Competenta eco-grafie generala; Dr. Gurtavenco Alexandru, M. sp. urologie, competen-te: chirurgie urologica, Endourologie, Ecografie genera-la si interventionala, SWL (distructia intra/extracorpo-reala a calculilor urinari );

PPOOLLIICCLLIINNIICCAA AASS

Sediu Arad, Str. Fat FrumosSediu Arad, Str. Episcopiei Nr 7Tel: 0257212142 ; 0771667577, 0257255171 ;0721235689Manager Dr. Albota CãtãlinUrologie

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC GGEENNEESSYYSS

Arad, Str.Dr. Cornel Radu, Nr. 3Tel. 0257/219700; 0257/219800; 0257/279800;Fax: [email protected], www.clinica-genesys.roUrologieDr. Botezatu Dragoº - Medic Specialist Urolog

AARRGGEEªª

CCEENNTTRRUULL DDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC SSII TTRRAATTAAMMEENNTT PPIITTEESSTTII

Str. I.C.Brãtianu, Nr.62, PiteºtiTel. 0348807732UrologieDr. Vitan ªtefan

BBIIHHOORR

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC PPEELLIICCAANN

Str. Corneliu Coposu Nr. 2, Oradea, Jud. BihorInformatii Si Programari: 0259 – 444. 444www.spitalulpelican.roNefrologieDr. Pal Liliana, M. Sp. Nefrologie, Competenta InEcografia Generala Si InterventionalaUrologieProf.Dr. Teodor Traian Maghiar – M. Pr. Urolog, ªef dedepartament;Dr. Bogdan Rahotã – M. Pr. Urolog; Dr. Ciprian Borza – M. Sp. Urolog

BBRRAAªªOOVV

CCLLIINNIICCAA MMEEDDIICCAALLÃÃ AARRNNAALLDDOO

Str. Str Victor Babes Nr 36, BraºovTel. 0368-885832NefrologieDr. Rusei Petronela Lacramioara - Nefrologie, Dr. LieUngurean Raluca Maria

CCLLIINNIICCAA SSAANNTTEE VVIIEE

Braºov, Str. Carpatilor Nr.54, Jud. BraºovTel/Fax: 0268.312.570E-mail: [email protected], Web: www.santevie.roUrologie - Militaru Dan

HHIIPPEERRDDIIAA SSAA

Braºov, Poarta ªchei 31, 500020.Tel/Fax: 0268.473.608, 0268.405.300, Fax:0268.471.901www.hiperdia.ro, e-mail: [email protected],[email protected] Medical: Dr. Henegar Dorina, medica primarradiologie-imagisticã medicalã.

27


2011 - 2012

MMEEDDOO -- SSIISSTTEEMM DDEE SSEERRVVIICCIIII MMEEDDIICCAALLEE AAMMBBUULLAATTOORRIIII

Braºov, Str.Cicoarei 8aTel: 0268 474237; Fax: 0268 [email protected], www.medo.roConducere : Dr. Radu Mitrea, Medic Primar Mf, Mba,Director GeneralUrologie : Dr. Marius Neculoiu, Medic Primar; Dr.Marius Lazãr, Medic Specialist

PPRROO UURROOLLOOGGIIAA SSRRLL

B-Dul Grivitei Nr 59, Bl 45, Sc A, Ap 14, BraºovTel. 0722 610367UrologieDr. Militaru Dan - Urologie

BBUUCCUURREEªªTTII

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSAANNAADDOORR

Clinica Victoriei : Str. Dr. Dimitrie Sergiu , nr.26-28,sector 1, BucurestiClinica Decebal: Bdul. Decebal , nr. 1, sector 3 ,Bucuresti.Clinica Baneasa Park : Sos. Bucuresti - Ploiesti , nr.42-44, sector 1, Bucuresti.Laborator analize medicale : Str. Dr. Iacob Felix, nr. 32,sector 1, Bucuresti.Laborator analize medicale: Voluntari, Jud. Ilfov, Sos.Pipera Tunari, nr. 4C.Rezerve private: Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca,Calea Floreasca ,nr.8, sector 1, Bucuresti. Clinica &Sediul administrativ: Str. Dr. Iacob Felix, nr.32, sector 1, Bucuresti.Call Center : 0219699 (inclusiv Tel. Serviciu Urgente24/24 si linie de spital 24/24)Email: [email protected]

UrologieProf. dr. Petrisor Geavlete- medic primar urologie; com-petenta endoscopie urologica; doctor in stiinte med-icaleProf. dr. Mihai Nicolae Bina- medic primar urologie,doctor in stiinte medicale, membru al Academiei deStiinte MedicaleDr. Victor Cauni - medic primar urologie, competentaecografie generalaDr. Marcian Manu - medic primar urologie, doctor instiinte medicale

Dr. Dan Rotaru - medic specialist urologieDr. Razvan Multescu- medic specialist urologieDr. Dragos Georgescu - medic primar urologie, compe-tenta ecografie generalaDr. Cristian Persu- medic specialist urologie, doctor instiinte medicaleDr. Adrian Pantalon- medic primar urologieDr. Bogdan Geavlete - medic specialist urologieDr. Rucsandra Manu - medic primar chirurgie urologi-ca; competenta ecografie generala, ESWL; Doctor inStiinte Medicale

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL AACCAADDEEMMIICCAA AAVVIIAATTOORRIILLOORR

Bd. Aviatorilor Nr. 67, Sect. 1 -Bucureºti, RomâniaTelefon: (+4)021/222.17.84,Serviciu Clienti: [email protected] - Conf. Dr. Mihai CristianHârza; Dr. Cristian Surcel, Dr. EmilAngelescu

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL AACCAADDEEMMIICCAA PPIITTAARR MMOOSS

Str. Pitar Mos Nr. 20, Sect. 1 - Bucureºti, RomâniaTelefon: (+4)021/[email protected] - Conf. Dr. Mihai Cristian Hârza; Dr. CristianSurcel,

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL BBIIOO TTEERRRRAA MMEEDD

Bucureºti, Sector 1, Str. Pictor Ion Negulici, Nr. 27Mobil: 0724.262.110; 0723.341.001,Telefon/Fax:021.319.65.78;021.319.85.75,021.315.15.93/96http://www.bioterramed.ro [email protected]

HHIIPPEERRDDIIAA BBUUCCUURREEªªTTII -- HHIIPPEERRDDIIAA && PPRROO LLIIFFEE RRIITTMMUULLUUII

Str. Ritmului 24, Sector 2, Bucureºtitel/fax: 021.250.67.85, [email protected]

28



CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL MMEEDDAASS GGAABBRROOVVEENNII

Str. Gabroveni Nr. 2, Sect. 3, BucureºtiTel: 021.311.55.28/29, Fax: 021.312.50.65, Mobil:0724 538 127Urologie

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL MMEEDDSSAANNAA

Medsana Cotroceni: Str. Nanu Muscel Nr. 12, Sector 5- Bucureºti, Medsana Primaverii: Bd. Primaverii Nr. 9,Sector 1 - BucureºtiCall Center: (021) 9607, Tel: (021) 408 78 00, Fax: (021) 402 80 [email protected], (www.medsana.ro)Urologie: Prof. Dr. Iliescu Lucian, Conf. Dr. AmbertValentin, Dr. Jinga Viorel, Dr. Voinescu Valentin, Dr.Vakalidis Konstantinos; Pediatrie - Urologie: Dr. DinuFlorica

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL RREEGGIINNAA MMAARRIIAA BBÃÃNNEEAASSAA

Str. Ion Ionescu De La Brad, Nr. 5b, Sector 1,BucureºtiTel.+4 021 [email protected] - Dr. Doru Soroiu M.Pr.; Dr. Vasile CerempeiM.Sp.

CCLLIINNIICCAA DDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC GGRRAALL

Adresa: Str. Traian Popovici(Fosta Unitatii), Nr. 79-91,Sector 3, BucureºtiTelefon: 021/323.00.00 (02),0724.242.259, Fax:021/323.00.00 (02)Web: www.gralmedical.ro

RROOSSAANNAA MMEEDDIICCAALL

Str. Cetatea Histria Nr. 12, Sector 6, (In SpateleParcului Moghioros), Str. Valea Oltului 77-79, Sector 6Tel: 021/414.02.20, 0372 734 300, 0372 734499, Fax: 031/4182587http://www.rosanamedical.roUrologie

SSPPIITTAALLUULL DDEE PPEEDDIIAATTRRIIEE MMEEDDLLIIFFEE

Str. Zãgazului Nr. 7-8, Sector 1, BucureþtiTel: 0219646www.spitaluldepediatrie.roUrologieDr. Voinescu Valentin, Medic Primar Urologie

MMAATTEE FFIINN MMEEDDIICCAALL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20, sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52; 021.310.17.52; [email protected]

UURROOAANNDDRROOMMEEDD

Bucureºti, Sos. Mihai Bravu, Nr. 134, Bl. D21, Sc.A,Ap.1, Sector 2Tel: 021 252 65 53 / 021 642 75 72 [email protected]@uroandromed.rohttp://www.uroandromed.ro/w.uroandromed.roUrologie

VVIITTAALL CCEENNTTEERR

Sos. Mihai Bravu nr. 281, sector 3Dr. Luminita Amberttel. 0746 12 16 12/ 021 313 09 21e-mail: [email protected]

CCAARRAAªª -- SSEEVVEERRIINN

CC..MM..II.. DDRR.. CCOORRCCAANN

Bulevard Revolutia Din Decembrie 4,Reºiþa, Caraº-SeverinUrologie

PPRRAAXXIISS UURROOLLOOGGIIEE DDRR..BBEEGG

Bulevard Revolutia Din Decembrie 4, Reºiþa, Caraº-SeverinUrologie

29


2011 - 2012

CCLLUUJJ

LLUUKKMMEEDD

Str. Republicii nr. 105ª, Cluj-Napocatel.: 0264 455 455tel./fax: 0264 450 054e-mail: [email protected]. Univ. Lucan Valerian Ciprian, Specialitatea:urologie, crioterapie, laparoscopieProf. Dr. Lucan Mihai, Specialitatea: urologie, trans-plant renal, urologie oncologica, urologie pediatrica,chirurgie laparoscopica, crioterapieProf. Dr. Giulio Nicita, Specialitatea: urologie, inconti-nenta urinara prolaps genital, ureteroscopie, operatiiuroncologice, laser terapieProf. Dr. Assoc. Augusto Dele Rose, Specialitatea:urologie, andrologie, proteze urinare si peniene, sfinctere artificiale, implanturiConf. Dr. Ghervan Liviu, medic primar urologAsist. Univ. Dr. Elec Florin, medic specialist urologDr. Burghelea Cornel, medic specialist urologDr. Moga Silviu, medic specialist urologDr. Bologa Flaviu, medic rezident urologDr. Constantin Liviu, medic rezident urologDr. Mustea Marcel, medic rezident urolog

UURROO MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERR

str. Emil Racovita, nr. 54Telefon: 0364105543

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSAANNRRAADDEEXX

Dej, Str. Regina Maria Nr.15a, Jud. ClujTel./ Fax : [email protected] ; [email protected],www.sanradexdej.roCoordonator Dr. Pop Radu-Valer.Urologie

CCLLIINNIICCAA EENNDDOOPPLLUUSS

Str. Emil Racoviþã, Nr. 54, Cp 400165, Cluj-NapocaTel. / Fax. +40 (264) 43 23 94; Tel. / Fax. +40 (364)10 55 43Urologie

RREENNAA CCLLIINNIICC

Cluj-Napoca, Str. Tache Ionescu, Nr. 72Tel: 0264.555.226; Fax 0264555225www.renaclinic.ro

VVEENNUUSS MMEEDD

Str. Ecaterina Teodoroiu Nr 50a Bl:R4, DejTel.0751266600, fax: 0264213338, [email protected] Jalal, M. Sp. Urolog, Stagiu PostuniversitarTeheran

CCOONNSSTTAANNÞÞAA

CCAABBIINNEETTEE MMEEDDIICCAALLEE DDRR.. TTOODDEE

Str. Mihai Viteazu Nr. 67b, ConstanþaTel. 0241630939UrologieDr. Tode Viorel

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL AASSCCLLEEPPIIOOSS

Str. Prelungirea Bucovinei, Nr. 8b, ConstanþaTel. 0241 61 14 45 Fax. 0241 51 14 45www.asclepios-medical.ro UrologieDr. Borcescu Dragoº - M. Pr. Urologie

MMEEDDSSTTAARR 22000000 -- CCEENNTTRRUU MMEEDDIICCAALLDDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC SSII TTRRAATTAAMMEENNTT

Str. Lahovari Nr. 41 Colt Cu Str. Decebal Nr.54,ConstanþaTelefon: 0241/638.251; 0372/763.142;0722/574.250; 0725/532.550, Fax: 0241/638.251 Conducerea Unitãþii: Ing. Buriu Dorel, Director General,Dr. Buriu Mihaela, Medic Laborator Clinic SiMicrobiologie, Doctor In ªtiinte Medicale

SSAANNTTAA--VVIITTAA 22000033 SSRRLL

Str. Orhideelor Nr. 14, ConstanþaTel. 0241636863Manager: Bajdechi MarianaUrologieDr. Caerdin Erdinci

CCOOVVAASSNNAA

CCEENNTTRRUU DDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC AANNDDIIMMEEDD

B-Dul.Grigore Balan Nr.33/E, Sf.Gheorghe;Jud.CovasnaTel/Fax:0267/[email protected] Dr.Balinth Istvan, Medic Specialist DeObstetricaginecologieUrologie

30



CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL PPRROO--VVIITTAAMM

Sfântu Gheorhe, Strada Infrãþiri Nr. 2/1/3, JudetulCovasna .Urologie

SSPPIITTAALLUULL „„SSEEMMPPEERR SSAANNIITTAASS““

B-Dul.Grigore Balan Nr.33/E, Cluj-NapocaTel/Fax: 0267/318465-0267/347553Directordr.Balinth Istvan, Medic Specialist Obstetrica-GinecologieUrologieDr.Andrei Cristian - Medic Primar Urolog

DDAAMMBBOOVVIITTAA

CCEENNTTRRUULL DDEE IIMMAAGGIISSTTIICCAA MMEEDDIICCAALLÃÃ TTÂÂRRGGOOVVIIªªTTEE

Str. Benone Georgescu Nr. 12, Targoviºte0735 55 53 96; 0245 62 00 80; Fax:+40 245 620 [email protected]

DDOOLLJJ

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL CCAAMMEENN

Craiova, Str. Nicolae Titulescu, Nr. 52, Jud. DoljTel : 0251563328, 0351420130, 0372714483; Fax : 0251563328; [email protected], www.camen.roAdministrator : Dr. Camen Dragoº, Medic PrimarMedicinã Internã, Competenþã EcografieNefrologie: Dr. Grauntanu Corina- Medic SpecialistNefrologie;Urologie: Dr. Gâdea Meronicã - Medic SpecialistUrologie

IIAAªªII

AANNGGEELLMMEEDD

Iaºi, Str.Pasaj Banu Nr 12Tel: 0232-277044, [email protected]

Administrator: Vasu Angela –Biolog SpecialistLaborator ClinicUrologie

AARRCCAADDIIAA HHOOSSPPIITTAALL

Str. Cicoarei, Nr. 2, IaºiCall Center: 0232 920, Centrala: 0232 20 2000,Secretariat: 0232 20 2001, Relaþii Clienþi: 0232 20

2002, Fax: 0232 20 2003Email: [email protected],www.arcadiahospital.ro; www.arcadiacardio.ro;www.arcadiamedical.ro;www.arcadiamami.ro;www.arcadiadermato.ro;Urologie

MMUURREEªª

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL GGAALLEENNUUSS

Str. Mihai Viteazu Nr.31, Tg. MureºTel. 0721 333 677 - 0752 092 052 - 0757 010 111,Fax. 0265216500,[email protected], www.galenus.ro.Manager General: NEAGOS LUCIANUrologie: Dr.Calancea Igor, Dr.Porav Daniel

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL TTOOPPMMEEDD

Str. Dorobantilor Nr.1, Tg. MureºTel.: (+40)-265-225.002 ,Tel./Fax: (+40)[email protected], [email protected]. Adriana Gomotirceanu - ManagerUrologie

PPRRAAHHOOVVAA

AALLFFAA MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERR

Bld. Independentei, Nr. 27, PloieºtiTel. 0244 / 542.200, Mobil: 0731.777.099, Fax:+40244 / [email protected], www.alfamedicalcenter.roUrologieDr. Nitu Daniel

TTIIMMIIªª

CCAABBIINNEETT MMEEDDIICCAALL UURROOAANNDDRROOMMEEDD

Str. Petre Ispirescu Nr. 6 (P-ta Traian), Timisoara, TimisTel: 0256-292447

SSPPIITTAALLUULL AATTHHEENNAA

Calea Aradului, Nr. 113, 300645, TimiºoaraTel. 0256 270 000; 0756 205 904; Fax: +40 256 275 [email protected]. Univ. Dr. Istvan Radu Herman – medic primarDr. Dorin Agapie - medic primarDr. Rãzvan Suflea – medic primar

MEDICAL MARKETCD bazã de date!

BBaazzaa ddee ddaattee mmeeddiiccaallãã ccoonnþþiinnee::�� spitale (date contact, lista medici, dotãri, servicii medicale prestate)

�� centre ºi cabinete medicale private

�� medici de familie

�� stomatologii

�� farmacii

�� furnizori de aparaturã ºi consumabile medicale

�� selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument me-dical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumireaunitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

�� selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

CCoommeennzzii llaa 002211//332211..6611..2233,,

rreeddaaccttiiee@@ffiinnwwaattcchh..rroo

C DC D

bazã de dat

bazã de date e

Documents

Supliment UROLOGIE