suport ces.doc

7/21/2019 suport ces.doc

http://slidepdf.com/reader/full/suport-cesdoc 1/181

MINISTERUL EDUCAŢIEI UNICEF Asociaţia RENINCO ROMÂNIA CCD ARGEŞRCETĂRII , TINERETULUI ŞI SPORTULUI

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ

-SUPORT DE CURS-

Formatori

Prof. Maria Magdalena Angel

Prof. Corina Po!"elni#e!#$



PITEŞTI

MAI !"#"

DOCUMENTE REGLATOARE

I$ Ro%&nia e!"e !"a" de dre'"( de%o#ra"i# )i !o#ial( *n #are %&m'itat&a om()(i, %r&*t(ri)& +i )i&rt-ţi)&c&t-ţ&'i)or, )i&ra %&./o)tar& a *&rso'a)it-ţii (ma'&( dre'"a"ea )i 'l$rali!%$l 'oli"i# re're+in", /a)oris(*r&m&( *n !'iri"$l "radiiilor de%o#ra"i#e ale 'o'or$l$i ro%&n )i ideal$rilor Reol$iei din de#e%/rie

0121( )i !$n" garan"a"e.

0Ar".0 345( Co'stit(ţia Rom1'i&i2

II$ 3Ce",enii Ro%&niei a$ %r&*t(ri &4a)& %& acc&s la "oa"e niel$rile )i for%ele de *n,,%&n"67

8S"a"$l 'ro%oea+, 'rin#i'iile *n,,%&n"$l$i de%o#ra"i# )i garan"ea+, %r&*t() )a &%(caţi& %i5&r&'ţiat-( 'e /a+a 'l$rali!%$l$i ed$#aional( 6' &'&5ici() i'%i/i%()(i +i a) 6'tr&4ii soci&t-ţi.7

3Ar".9( L&4&a 6'/-ţ-m1't()(i 'r$789#::;5

III$ 86)#olile "re/$ie !, 'ri%ea!#, 'e "oi #o'iii indiferen" de #ondiia lor fi+i#,( in"ele#"$al,( !o#ial,(afe#"i,( lingi!"i#, !a$ de ori#e na"$r,. Tre/$ie de#i !, fie in#l$)i #o'ii #$ di+a/ili",i )i #o'ii "alen"ai(#o'ii ai !"r,+ii )i #o'ii #are %$n#e!#( #o'ii 'roenii din +one i+ola"e( din 'o'$laii no%ade !a$ #area'arin %inori",ilor lingi!"i#e( e"ni#e !a$ #$l"$rale )i #o'ii #are 'roin din al"e +one !a$ gr$'$ride+aan"a:a"e !a$ %arginali+a"e...Prin#i'i$l f$nda%en"al al )#olii in#l$+ie e!"e #, toţi co*iii tr&(i& s-

6'/&ţ& 6m*r&('-( ori#&nd a#e!" l$#r$ e!"e 'o!i/il( indiferen" de difi#$l",ile 'e #are a#e)"ia le 'o" aea !a$de diferenele #are 'o" e;i!"a *n"re ei. <#olile in#l$+ie "re/$ie !, re#$noa!#, )i !, r,!'$nd, neoilor diferi"e ale eleilor( in&nd #on" de e;i!"ena a"&" a $nor !"il$ri diferi"e de *n,are #&" )i a $nor ri"%$ridiferi"e )i a!ig$r&nd o &%(caţi& %& ca)itat& *&'tr( toţi 'rin in"er%edi$l $nor #$rri#$l$%-$ri ade#a"e( a$nor %,!$ri organi+aionale( !"ra"egii de 'redare( a $n$i an$%i" %od de $"ili+are a re!$r!elor )i

'ar"eneria"elor #$ #o%$ni",ile din #are fa# 'ar"e.7

0 D&c)araţia %& )a Sa)ama'ca +i Ca%r() %& acţi('& *ri/i'% &%(caţia *&'tr( '&/oi s*&cia)&,UNESCO011= 5.

I<$ Ro%&nia a ra"ifi#a" CNUDC *n 011>. Ar"i#ol$l ?1 al CNUDC 'reede #,@ 8Ed$#aia #o'il$l$i a fiorien"a", *n dire#ia de+ol",rii r&s*&ct$l$i de 5aţ- %& %r&*t(ri)& +i )i&rt-ţi)& 5('%am&'ta)& a)& om()(i.Ed$#aia #o'il$l$i a fi orien"a", *n dire#ia de+ol",rii re!'e#"$l$i 5aţ- %& *-ri'ţi, *ro*ria sa i%&'titat&c()t(ra)-, )im- +i 5aţ- %& *ro*rii)& sa)& /a)ori$ Ed$#aia #o'il$l$i a fi orien"a", *n dire#ia de+ol",riila %a;i%$% a 'o"enial$l$i #o'il$l$i *n #eea #e 'rie)"e 'er!onali"a"ea( "alen"ele )i a/ili",ile %en"ale )ifi+i#e.7



0Co'/&'ţia Naţi('i)or U'it& as(*ra %r&*t(ri)or co*i)()(i = CNUDC2

<$ Ro%&nia a ra"ifi#a" Co'/&'ţia UNESCO 6m*otri/a %iscrimi'-rii 6' &%(caţi& *n 01=. Coneniae!"e #el %ai relean" )i #el %ai '$in #$no!#$" in!"r$%en" #are !e refer, la !egregarea la niel$l )#olii.A#ea!"a i't&r.ic& 6' mo% &>*r&s 3stai)ir&a +i m&'ţi'&r&a ('or sist&m& sa( i'stit(ţii &%(caţio'a)&s&*arat& *&'tr( *&rsoa'& sa( 4r(*(ri %& *&rsoa'&$? CDE in"er+i#e )i 3)imitar&a ('&i *&rsoa'& sa( a

('(i 4r(* %& *&rsoa'& )a o &%(caţi& %& (' sta'%ar% i'5&rior$? CDE 'er%i"e *n %od e;'re! e;i!"ena$nor )#oli 8!e'ara"e( dar egale7( !egrega"e *n f$n#ie de !e;( #a )i %eninerea $nor )#oli !e'ara"e 'e%o"ie religioa!e !a$ lingi!"i#e( da#, fre#en"area a#e!"or )#oli e!"e o'ional, )i ol$n"ar,.

0 Co'/&'ţia UNESCO 6m*otri/a %iscrimi'-rii 6' &%(caţi&, 01= 2

<I$ 3E%(caţia *r&+co)ar- s& a%r&s&a.- t(t(ror co*ii)or, i'c)(si/ c&)or c( c&ri'ţ& s*&cia)& car& a('&/oi& %& r&c(*&rar&9r&ai)itar& +i %& i't&4rar&$ Pen"r$ #o'iii #$ #erine ed$#a"ie !'e#iale( in"egrai *n*n,,%&n"$l 're)#olar( !e re!'e#", *n "o"ali"a"e legi!laia *n igoare( 're#$% )i 'rin#i'iile #aref$nda%en"ea+, 'ro"e#ia )i ed$#aia a#e!"ei #a"egorii de #o'ii.7

0R&4()am&'t() %& or4a'i.ar& +i 5('cţio'ar& a 6'/-ţ-m1't()(i *r&+co)ar, O.M. nr. ===B.>1.?>>>5



DOCUMENTE STRATEGICE

Nr$crt$ Doc(m&'t()strat&4ic +i*&rioa%a %&a*)icar&

Pr&/&%&ri %ir&ct )&4at& %& &%(caţia tim*(ri& +i %&&%(caţia i'c)(.i/-

#$ Programul naţional

de reforme(2007-2011)

Ca'.00. Cre)"erea o#$',rii )i a ra"ei de a#"ii"a"e 'rin

de+ol"area a/ili",ilor( ed$#aiei )i *%/$n,",irea 'ieei%$n#ii.

!-a iden"ifi#a" ne#e!i"a"ea #re)"erii ine!"iiilor *n%oderni+area !i!"e%$l$i de ed$#aie )i for%are

'rofe!ional, iniial,( a#ord&nd$-!e !'ri:in 'en"r$de+ol"area ed$#aiei 're)#olare( *n,,%&n"$l$i

'rofe!ional )i "eni# )i *n,,%&n"$l$i !$'erior 3*n!'e#ial la niel de 'rogra%e do#"orale5. Efe#"elea#e!"or ine!"iii or fi !$!in$"e )i 'rin i'/&stiţii%& mo%&r'i.ar& +i asi4(rar& a ca)it-ţii 6'5ormar&a *ro5&sio'a)- co'ti'(-.

!$ Strategia postaderare(2007-2013)

Priori",i )i 'oli"i#i

a!ig$rarea egali",ii de )an!e )i #re)"erea 'ar"i#i',rii la ed$#aie

de+ol"area *n,,%&n"$l$i o/liga"ori$ de!#en"rali+area !i a$"ono%ia !i!"e%$l$i de

*n,,%&n" 're$nier!i"ar f$nda%en"area #o%'e"i"ii",ii e#ono%i#e 'e

#er#e"are )i inoare

%oderni+area !i!"e%$l$i de ed$#aie din %edi$lr$ral

de+ol"area ed$#aiei 'er%anen"e din 'er!'e#"iain!"i"$ional,

#orelarea !i!"e%$l$i de ed$#aie !i a #el$i de#er#e"are( de+ol"are )i inoare #$ o/ie#"iele )ire'erele e$ro'ene

#re)"erea #ali"a"ii *n ed$#aie )i #er#e"are 'en"r$for%area re!$r!elor $%ane #rea"ie.



@$ Strategia Ministerului Educaţiei,ercet!rii "i

#no$!rii

Priori",i ale 'oli"i#ii ed$#aionale @ ofer", ed$#aional, !"andarde e$ro'ene dier!i"a"e #$l"$ral, a##e!i/ili"a"e la ed$#aie *n,are #on"in$,

re!$r!e $%ane #ali"a"e de!#en"rali+are

8$ Strategiadescentrali%!rii &n$!ţ!m'ntului

preuni$ersitar (200-2010)

O/ie#"ie !'e#ifi#e@

efi#ien"i+area a#"ii",ii )i #re!"erea 'erfor%anelor in!"i"$iilor ed$#aionale

de%o#ra"i+area !i!"e%$l$i ed$#aional a!ig$rarea "ran!'arenei a!ig$rarea a##e!$l$i )i a e#i",ii *n ed$#aie

#re)"erea releanei ofer"ei de !eri#ii ed$#aionale 'en"r$ "oa"e #a"egoriile de #o'ii )i elei !"i%$larea inoaiei( a re!'on!a/ili",ii 'rofe!ionale

)i a r,!'$nderii '$/li#e.;$ Strategia privind

educaţia timpurie

(ET)

(ca parte a Strategiei con$ergente pri$ind

de%$oltarea timpuriea copilului) (200*-201)

A#i$ni re#o%anda"e 'en"r$ *%/$n,",irea !eri#iilor ed$#aionale 'en"r$ #o'iii de la > la ani@

- #en"rarea ed$#aiei 'e #o'il

- ada'",ri ale %edi$l$i ed$#aional

- !eri#ii al"erna"ie( in#l$+ie- in"erenie "i%'$rie

- for%area #adrelor dida#"i#e

- ed$#aia ',rinilor



$ Strategia +aţional!&n domeniul

protecţiei "i promo$!rii drepturilor copilului (2007-2013)

O/ie#"i$l general@

Mo/ili+area re!$r!elor ne#e!are( re!'on!a/ili+areafa#"orilor releani )i a!ig$rarea $n$i 'ar"eneria" efi#ien" *nederea 'ro"e#iei )i re!'e#",rii dre'"$rilor #o'il$l$i(

're#$% )i a *%/$n,",irii #ondiiei #o'il$l$i )i alori+,rii

!ale *n !o#ie"a"ea ro%&nea!#,.

Ed$#aia "i%'$rie re're+in", $n do%eni$-#eie *n #eea #e 'rie)"e in#l$+i$nea !o#ial, )i de+ol"area $%an,(#on"ri/$ind !e%nifi#a"i la red$#erea ra"ei a/andon$l$i. .

Do%enii de in"ere! @

re!'on!a/ili+area fa%iliei 'en"r$ #re)"erea(*ngri:irea )i ed$#area 'ro'riilor #o'ii

'ro%oarea )i !$!inerea for%,rii 'rofe!ionale

#on"in$area refor%ei !eri#iilor !o#iale 'en"r$ #o'il)i fa%ilie.

B$ Planul strategic al Ministerului S!n!t!ţii pulice

200 - 2010

O/ie#"ie generale )i !'e#ifi#e relean"e '".ET !i EI@

0. I%'le%en"area de 'rogra%e na"ionale de !ana"a"e #are!a ra!'$nda 'ro/le%elor de !ana"a"e '$/li#a 'riori"are !ineoilor gr$'$rilor 'o'$la"ionale $lnera/ile

?. De+ol"area re!$r!elor $%ane *n #on#ordan, #$ neoile 'o'$laiei

%&./o)tar&a +i &>ti'%&r&a r&ţ&)&i %& asist&'ţ-m&%ica)- com('itar- i't&4rat-$

EDUCAŢIE INCLUI<Ă- Un nou pas pentru educaţia timpurie în România –

PRINCIPII, IDEI, CU<INTE=CEIE

Ed$#aie "i%'$rie Ed$#aie in#l$+i,Ed$#aie in#l$+i,

Fiecare copil este unic , cu nevoile lui speciice !i

particulare"

Educaţia este continu! , ea începe în primele

momente ale vieţii !i durea#$ cât aceasta"

Fiecare act de îngri%ire este un demers educativ, iar

interacţiunea acti$! cu adultul este deinitorie"

&e#voltarea copilului este dependent$ de oca#iile pe

care i le oer$ rutina #ilnic$, interacţiunile cu ceilalţi,

organi#area mediului !i activit$ţile de înv$ţare" .n$!ţarea copilului mic se reali#ea#$ prin e'plor$ri

Educaţia Educaţia este un drept fundamental al omului drept fundamental al omului 3"oi #o'iii "re/$ie !, ai/, dre'"$l la o ed$#aiegra"$i", )i de #ali"a"e5

Un înv$ţ$mânt pentru toţi, &mpreun! cu toţi pentru toţi, &mpreun! cu toţi opiii au un rolrol de %ucat &n societate&n societate dup$terminarea

!colii, indierent de dierenţe sau deicienţe Separarea Separarea ne limitea%!limitea%! înţelegerea reciproc$ /iferenţele /iferenţele dintre oameni sunt normalesunt normale &ierenţele conduc la progresconduc la progres"

&ierenţele presupun respect presupun respect , nu toleranţ$ !i nici

mil$" daptare daptare a !colii !i a sistemului de educaţie lala



!i

e'perienţe &n situaţii de oc"

&reptul la "anse egale presupune accesul la servicii

de calitate, iar universalitatea accesului la serviciile de

educaţie timpurie treuie garantat$ de politicile naţionale"

ne$oile ele$uluine$oile ele$ului

COD DE UNE PRACTICIEDUCAŢIA INCLUI<Ă

INDICATORI

#$ D & ./o)tar&a ('or c()t(ri i'c)(.i/&

<#oala e!"e 'ri%i"oare 'en"r$ "oa", l$%ea

<#oala #a$", *n %od a#"i !,-)i de+ol"e relaiile #$ #o%$ni"a"ea lo#al,

Dier!i"a"ea eleilor e!"e 'rii", #a o !$r!, de aloare

Profe!or$l *i #$noa)"e )i alori+ea+, eleii

Eleii !$n" alori+ai *n %od egal

P,rinii !$n" alori+ai *n %od egal

Cadrele dida#"i#e !$n" alori+a"e *n %od egal

Eleii )"i$ #e !, fa#, a"$n#i #&nd a$ o 'ro/le%,

Eleii !e !'ri:in, re#i'ro#

Cadrele dida#"i#e !e !'ri:in, re#i'ro#

Cadrele dida#"i#e !e i%'li#, *n l$area de#i+iilor

Per!oanele !e adre!ea+, $nele al"ora *n %od$ri #are #onfir%, aloarea lor indiid$al,

Cadrele dida#"i#e #ola/orea+, #$ ',rinii



!$D&./o)tar&a ('&i *o)itici i'c)(.i/&

<#oala *n#ear#, !, in#l$d, "oi eleii din #o%$ni"a"ea lo#al,

E;i!", $n 'rogra% efi#ien" de in"egrare 'en"r$ "oi eleii noi

Eleii a$ dre'"$l !, !"$die+e ori#e %a"erie )i !, 'ar"i#i'e la "oa"e a#"ii",ile

<#oala di!'$ne de o 'oli"i#, efi#ien", de red$#ere a a/!enelor

<#oala di!'$ne de o !"ra"egie efi#ien", de red$#ere a e;%a"ri#$l,rilor

<#oala !e !"r,d$ie)"e !, ada'"e+e #l,direa *n a)a fel *n#&" a#ea!"a !, fie a##e!i/il, "$"$ror

S"ra"egia de ela/orare a #$rri#$l$%-$l$i ine !ea%a de dier!i"a"ea eleilor

Poli"i#ile de for%are #on"in$, !'ri:in, #adrele dida#"i#e *n efor"$l lor de a r,!'$nde la dier!i"a"ea

eleilor Prin !i!"e%$l de eal$are !e a're#ia+, ade#a" re+$l"a"ele "$"$ror eleilor

Poli"i#ile 'en"r$ #o'iii #$ CES i+ea+, !"i%$larea 'ar"i#i',rii la a#"ii",ile o/i)n$i"e din #la!,

S-a ela/ora" o !"ra"egie( 'rin #are ',rinii !$n" *n#$ra:ai !, dein, 'ar"eneri *n 'roe#e!$l de

*n,are al #o'iilor lor

Seri#iile de !'ri:in a!ig$r, #re)"erea grad$l$i de 'ar"i#i'are a eleilor

Se *n#$ra:ea+, i%'li#area )i 'ar"i#i'area la %anage%en"$l )#olii a "$"$ror #adrelor dida#"i#e@$D&./o)tar&a ('&i *ractici i'c)(.i/&

La 'lanifi#area le#iilor !e a$ *n edere "oi eleii

Le#iile de+ol", *nelegerea )i !en"i%en"$l de re!'e#" 'en"r$ diferene

Eleii !$n" *n#$ra:ai !,-)i a!$%e r,!'$nderea 'en"r$ 'ro'ria lor *n,are

E;'li#aiile 'rofe!orilor a:$", eleii !, *neleag, )i !, *nee le#ia *n #la!,

Profe!orii $"ili+ea+, o %are arie"a"e de !"il$ri )i !"ra"egii de'redare-*n,are

n "i%'$l le#iilor eleii !$n" *n#$ra:ai !, l$#re+e *%'re$n,

Profe!orii *)i ada'"ea+, le#iile *n f$n#ie de rea#iile eleilor

Per!onal$l din )#oal, rea#ionea+, 'o+i"i la difi#$l",ile *n"&%'ina"e de elei

Eleii *nregi!"rea+, !$##e!e *n 'ro#e!$l de *n,are

Eleii !e !'ri:in, re#i'ro# *n "i%'$l le#iilor



Difi#$l",ile de *n,are !$n" #on!idera"e #a 'rile:$ri de de+ol"are a 'ra#"i#ii

La 'lanifi#area a#"ii",ii de 'reg,"ire 'ar"i#i', "oi eleii din )#oal,

Me%/rii #on!ili$l$i %anagerial !e i%'li#, *n *%/$n,",irea a#"ii",ii la #la!,

OSER<AREA COPIILOR

GRILA DE OSER<ATIE A COPIILOR PRIN PROE SIMPLE

li%/a:

de!en 3#e( #$%( #e for%e( #e i%agine5

#on!"r$#"ii din #$/$ri 3#a" #$/$ri( #e #on!"r$ie!"e5

%odela:

rela"iile #$ #o'iii

rela"iile #$ ad$l"ii din gradini"a

rela"iile #$ 'arin"ii

folo!irea :$#ariilor

folo!irea !'a"iilor !ani"are

!'ala"$l %ainilor !i din"ilor

#on#en"rarea a"en"iei

folo!irea :$#ariilor

'referin"ele :$#arii

'referin"e !'a"iiBarii de !"i%$lare

:o#$l de rol 'refera"

Dom&'ii %& i'r&4istrar&

#$ D&./o)tar&a 5i.ic-@

o/!erai 'rogre!ele de la #oordonarea %o"orie gro!ier, la #on"rol$l %i)#,rilor fine.

R&coma'%ari *&'tr( acti/itati



re!'e#"ai ri"%$l de de+ol"are indiid$al al #o'iilor

o/!erai 'rogre!ele de la #oordonarea %o"orie gro!ier, la #on"rol$l %i)#,rilor fine.

!$ D&./o)tar&a &moţio'a)-

aflai #$% !e !i%"e #o'il$l *n ra'or" #$ !ine( 'rin o/!eraii *n "i%' )i #$ a"enie

iden"ifi#a"i #e e%o"ii !en"i%en"ele ani%a #o'il$l

da#a l$#rea+a %ai %$l" !ing$r !a$ #$ #eilala"i

alegerile 'e #are le fa#e

da#a #ere de! !a$ rar !'ri:in$l

da#a 'lange %ai de! !a$ %ai rar

@$ D&./o)tar& socia)-

#$% !e %anife!"a in a#"ii",i de in"era#i$ne !o#ial,

da#a #oo'erea+a

da#a i%'r$%$"a :$#ariile

#$% i!i fa#e 'rie"eni


'lanifi#ai a#"ii",i de in"era#i$ne !o#ial,

a%ena:ai !'ai$l *n a)a fel *n#&" #o'il$l !, 'oa", l$#ra !ing$r )i #$ #eilali

oferii re!$r!e %a"eriale 'en"r$ fie#are #o'il 'en"r$ a o'"a !, !e :oa#e #$ #eilala"i

aran:ai %a"erialele )i e#i'a%en"ele *n a)a fel *n#*" %ai %$li #o'ii !, aleag, !, !e :oa#e

*%'re$n,

fa#ei 'o!i/il :o#$l a!o#ia"i

aran:ai 'erioade %ai l$ngi de :o#( a!"fel #a ori#e #o'il !, 'oa", #oo'era 'rin :o#

a%ena:ai #ele %ai %$l"e a#"ii",i 'en"r$ gr$'$rile %i#i de #o'ii

o/!erai #$% !e de+ol", 'rie"eniile #o'iilor dar( '( i't&r/&'iţi

8$ D&./o)tar&a i't&)&ct(a)-@

da#a !"ie #$% il #ea%a

da#a '$ne in"re/ari !i e!"e #$rio!



da#a fa#e :$de#a"i de #a$+ali"a"e

C$noa!"e adre!a( n$%ele %a%ei( "a"al$i( fra"ilor.

Ce #$lori #$noa!"e

Da#a #$noa!"e #a"egoriile 3ani%ale( %i:lo#e de "ran!'or"( e"#.5

R&coma'%ari *&'tr( acti/itati $% define!"e 3da#a define!"e 'rin folo!in"a !a$ 'oa"e defini#a"egoriile5

o/!erai #o'ii *n :o# )i no"ai #e *na, ei

oferii %a"eriale #are !"i%$l"ea+, #o'iii !, ado'"e :o#$ri de i%aginie

l$ai *n #on!ideraie fie#are #o'il( #&nd dai indi#aii *n :o#$ri dida#"i#e !a$ li/ere

a#ordai a"enie %od$rilor *n #are #o'iii re+ol, 'ro/le%ele( %ai #$r&nd de#&"

!ol$iilorPROCESUL( NU PRODUSUL

*n#$ra:ai iniia"iele )i e;'lor,rile #o'iilor.

;$ D&./o)tar&a )ima()(i

!$ne"e #ore#"e (#$in"e( 'ro'o+i"ii( %i#i 'oe+ii( #an"e#ele( 'oe!"ire


a!#$l"ai #$ a"enie li%/a:$l #o'il$l$i

#ore#"ai e;'re!iile gre)i"e 'rin 'ron$narea lor #ore#", )i re'e"are( n$ 'rin o/!eraii nega"ie

ro!"ii )i 're#i+ai #lar #$in"ele )i e;'re!iile 'e #are #o'iii n$ le #$no!#

folo!ii $n li%/a: foar"e !i%'l$ )i #lar

!'ri:inii #o%$ni#area er/al, *n"re #o'ii( *n :o# )i *n ori#e a#"ii"a"e

n$ *n"rer$'ei #o'il$l 'en"r$ a-l #ore#"a

*n#$ra:ai %e%orare $nor e;'re!ii 'rin re'e"area lor

a!lori+ai fie#are 'rogre *n de+ol"area or/irii #ore#"e

*n#$ra:ai "oi #o'ii !, or/ea#, )i n$ !$/iliai 'ro/le%ele de 'reoni$nie !a$ ar"i#$lare@

an"renai fie#are #o'il !, folo!e!#, or/irea #ore#"( 'rin *n#$ra:are )i folo!rea $nor %i:loa#e #&"

%ai aria"e de !"i%$lare.


redire#ionai a#"ii",ile #o'il$l$i 'en"r$ a n$ fi fr$!"ran"e



'er%i"ei #o'il$i "i%'$l ne#e!ar 'en"r$ a-)i #$noa)"e 'ro'riile e%oii )i !en"i%en"e

a%ena:ai !'ai$l *n a)a fel *n#&" #o'il$l !, 'oa"a l$#ra )i !ing$r )i #$ #eilali

dai #o'iilor alegeri re+ona/ile

oferii !'ri:in$l dar( n$%ai a"$n#i #*nd e!"e #er$"

E<ALUAREA CERINŢELOR9NE<OILOR

#$IDENTIFICAREA CERINŢELOR

DEFICIENŢELE DE AU

SEMNE DE A<ERTIARE

A"enie !la/, !a$ e;"re% de a"en"

De+ol"area !la/, a or/irii

Difi#$l"a"e *n a $r%,ri indi#aiile

Ele$l *n"oar#e #a'$l( 'en"r$ a a$+i %ai /ine

Co'il$l( *nain"e de a *n#e'e !, re+ole o !ar#in,( !e $i", !, ad, #e fa# #eilali #olegi

Coleg$l *)i roag, 'rofe!or$l !, or/ea!#, %ai "are

Prefer, !, l$#re+e *n gr$'r$ri %i#i( !, !e a)e+e *n lo#$rile %ai lini)"i"e !a$ !, !"ea *n 'ri%$l r&nd

Ca rea#ie la fa'"$l #, n$ a$de( #o'il$l 'oa"e ',rea "i%id( re"ra! !a$ #iar *n#,',&na"( nea!#$l","or

Ele$l 'oa"e aea reineri *n a 'ar"i#i'a la a#"ii",i #are 're!$'$n di!#$ii )i #oner!aie( n$ r&de

la gl$%e !a$ n$ *nelege $%or$l

Are "endina de a !e i+ola

E!"e #a'a/il !, *neleag, %ai /ine %i%i#a( %i)#,rile #or'$l$i )i infor%aiile #on"e;"$ale

CAUE ALE DEFICIENŢELOR DE AU

#a$+e eredi"are

ari#el, *n "i%'$l !ar#inii

Li'!, de iod *n ali%en"aia %a%ei *n "i%'$l !ar#inii

Na)"ere 're%a"$r,



Infe#ii ale $re#ii

Meningi",

S$'rado+e de %edi#a%en"e

Ca$+e ne#$no!#$"e

CE POT FACE PROFESORII

Ada'",ri la #la!,

Co'il$l a fi a)e+a" #&" %ai a'roa'e de 'rofe!or

Profe!or$l a !"a #$ faa #,"re ele )i n$ a or/i #*nd e!"e #$ !'a"ele

L$%ina n$ "re/$ie !, in, din !'a"ele 'rofe!or$l$i

Tre/$ie g,!i" $n lo# ade#a"

Se a *n#er#a red$#area la %a;i% a +go%o"elor

S(4&stii *ri/i'% *r&%ar&a=6'/-ţar&a

Verifi#ai a'ara"$l a$di"i

Vor/ii "are )i #lar

Folo!ii #$in"e )i 'ro'o+iii !i%'le( #o%/ina"e #$ ge!"$ri !a$ i%agini

Co'iii *na, %ai /ine da#, o/!er,

P$nei ele$l *%'re$n, #$ $n ele #are a$de

n#$ra:ai ele$l( re'e"ai r,!'$n!$rile #o'iilor

Verifi#ai da#, a *nele!

A:$"ai-l !, folo!ea!#, #ore#" #$in"ele( l,$d&nd$-l 'en"r$ fie#are efor" )i re$)i",

CĂTRE CINE ESTE NDRUMAT COPILUL

Cadr$ %edi#al

A$diolog

DEFICIENŢE DE <EDERE

SEMNE DE A<ERTIARE



indi#a"ori de na"$r, fi+i#,

Ele$l !e frea#, fre#en" la o#i

i a#o'er, !a$ *n#ide $n o#i( ridi#, ori *n#lin, #a'$l

Mi%i#, !'e#ial,

N$ are #a'a#i"a"ea de a lo#ali+a )i de a ridi#a $n o/ie#" de di%en!i$ni %i#i

Sen!i/ili"a"e la l$%in, !a$ difi#$l"a"e *n f$n#ie de l$%in,

Difi#$l"a"e *n a #i"i )i a l$#ra #$ o/ie#"e

Difi#$l"a"e *n a l$#ra *n !#ri!

Ei"area !'ai$l$i de :oa#,( 'referin, 'en"r$ a#"ii",ile !"a"i#e

CAUE

Goli infe#ioa!e ale %a%ei *n 'ri%ele l$ni de !ar#in,

Goli infe#ioa!e ale #o'il$l$i@ 'o:ar$l(ari#ela

Ali%en"aia defe#"$oa!, *n "i%'$l !ar#inii

Infe#ii o#$lare

R,niri ale o#ilor

T$%ori #are afe#"ea+, ner$l o'"i#

Afe#i$ni #ere/rale

Herof"al%ia

Or/ire da"ora", !#,lda"$l$i *n a'e infe!"a"e


ADAPTĂRI LA CLASĂ

Aflai de la ele$l re!'e#"i lo#$l de $nde ede #el %ai /ine

L$%ina n$ "re/$ie !, !e refle#"e 'e "a/l,

Ceea #e !e !#rie 'e "a/l, "re/$ie !, fie foar"e i+i/il

Da#, e!"e !en!i/il la l$%in,( n$-l a)e+ai l&ng, ferea!"r,( 'er%i"ei-i !, 'oar"e o )a'#, #$ #o+oro#

L$ai "oa"e %,!$rile #a ele$l !, #$noa!#, /ine )#oala )i #la!a

SUGESTII PRI<IND PREDAREA HN<ĂŢAREA



Pe "a/l, !e a !#rie %ai %are( folo!ind #re", #olora",

Se or $"ili+a al"e %i:loa#e i+$ale

Per%i"ei eleilor !, in, foar"e a'roa'e de "a/l,

Ci"ii #$ o#e "are #eea #e e!"e !#ri! 'e "a/l,

Ela/orai %a"eriale dida#"i#e #are 'o" fi #i"i""e #$ $)$rin'

Pen"r$ "e;"ele !#ri!e la #al#$la"or( !e or folo!i di%en!i$ni %ari 'en"r$ fon"-$ri

Caie"e #$ linia"$r, %ai 'ron$na",

Di!'o+i"ie de %,ri" !#ri!$l

n#$ra)ai #o'il$l !, $r%,rea!#, r&nd$l #$ $n indi#a"or!a$ #$ dege"$l

Oferii-le o#a+ia !, l$#re+e #$ o/ie#"ele

*n#$ra:ai( l,$dai

n "i%'$l orelor !e or ro!"i n$%ele "$"$ror #o'iilor

Cal#$la"or$la/a#$l

Le#ii *nregi!"ra"e a$dio

DIAILITĂŢI INTELECTUALE

SEMNE DE AVERTIZARE

Vor/irea

nelegerea li%/a:$l$i

o#$l

Mi)#area

Co%'or"a%en"$l

Ci"i"$l )i !#ri!$l

CAUE

afe#i$ni gene"i#e@ a'ar *n %o%en"$l #on#e'iei( e;. Sindro%$l DoJn

Afe#i$ni in"ra$"erine

Afe#i$ni la na)"ere !a$ i%edia" d$', na)"ere

A##iden"e )i /oli



Ca$+e '!io!o#iale

Ca$+e ne#$no!#$"e


ADAPTĂRI LA CLASĂ

Red$#erea ele%en"elor de di!"ragere a a"eniei

Co'iii #are a$ "endina de a !e 'li%/a 'rin #la!, or fi a)e+ai *n /,n#i l&ng, 'ere"e

Li !e 'o" da !ar#ini #are !, i%'li#e de'la!area 'rin #la!,

Se a *n#er#a g,!irea $nei 'er!oane3ol$n"ar( 'rofe!or de !'ri:in5( #are !, in, *n an$%i"e +ile( 'en"r$ a !e o#$'a de a#el #o'il

SUGESTII PRI<IN PREDAREA=N<ĂŢAREA

Profe!or$l a ar,"a )i n$ doar a !'$ne #o'il$l$i #e "re/$ie !, fa#,

Se folo!e!# #$in"e !i%'le

Se or folo!i o/ie#"e #on#re"e 'e #are !, le %&n$ia!#,( n$ doar l$#r$l #$ &r"ia )i #reion$l

Se a *n#er#a legarea le#iei de e;'erienele din iaa #o'il$l$i

Se a fa#e o !ing$r, a#"ii"a"e )i !e a d$#e '&n, la #a',"

Se a %ar#a #lar !f&r)i"$l $nei a#"ii",i( #&" )i *n#e'$"$l $nei a#"ii",i noi

Sar#ina !e a de!#o%'$ne *n e"a'e !a$ o/ie#"ie de *n,are %ai %i#i

Re+olarea *n#e'e #$ #eea #e )"ie de:a #o'il$l( a'oi !e "re#e la o e"a', a%i difi#il,

Fii foar"e darni#i #$ la$dele

Dai #o'il$l$i !, e;er!e+e de %ai %$l"e ori re+olarea a#eleia)i !ar#ini( dar n$ "re/$ie e;agera"

O an$%e de'rindere "re/$ie e;er!a", #$ dier!e %a"eriale

P$nei #o'il$l !, l$#re+e *%'re$n, #$ $n al" #oleg

Ignorai ori#e #o%'or"a%en" ne#ore!'$n+,"or al #o'il$l$i



!$A%a*tar&a c(rric()ar-

ETAPE

05 De!#riei difi#$l",ile de *n,are !a$ de 'ar"i#i'are( di!#$"ai-le #$ #o'il$l )i ',rinii.Aei a#ei

!'e#iali)"i #are !, ofere #on!$l"an, !a$ a:$"orK

?5 E;i!", !#i%/,ri 'e #are le '$"ei fa#e la niel de #la!, !a$ )#oal,K

45 E;i!", !#i%/,ri 'e #are le '$"ei fa#e la niel$l %e"odelor d!. de 'redare-*n,areK

=5 C$% '$"ei *n#$ra:a o %ai %are 'ar"i#i'are a #o'il$l$i la al"e a#"ii",i )#olareK

95 Ce an$%e ada'",ri !e 'o" fa#e( la fie#are di!#i'lin, de !"$di$K

5 Ce !#i%/,ri !$n" ne#e!are 'riind %od$l de eal$are a *n,,rii la #o'ilK

CURRICULUM DIFERENTIAT SI PERSONALIAT

Str(ct(ra

Organi+area diferen"ia"a !a$ 'er!onali+a"a a #on"in$"$rilor #$rri#$lare

Diferen"ierea #$rri#$lara in i+i$nea UNESCO

Prin#i'ii de ela/orare a $n$i #$rri#$l$% diferen"ia" 'en"r$ eleii !$'rado"a"i

Prin#i'ii !i o/ie#"ie de ada'"are #$rri#$lara la #o'iii #$ CES

Da#a CDS #$rri#$l$%$l la de#i+ia !#olii - e;'ri%a alen"e noi( de%o#ra"i#e !i de de!#en"rali+areale ela/orarii !i #$rri#$lare la niel$l $nei in!"i"$"ii !#olare( la niel indiid$al - a#e!" l$#r$ !e reali+ea+a

'rin o'era"iile de adaptare, dierentiere si personali#are"

Ada'"area #$rri#$lara la niel indiid$al e;'ri%a ? "i'$ri !e%nifi#a"ie de relevanta curriculara

3Cre"$( C( 01125@

- #ea aptitudinala for%ele !i nielele de %anife!"are a #a'a#i"a"ii $n$i an$%i" indiid- #ea psi*ologica neoile #ogni"ie( afe#"ie !i e"i#e ale indiid$l$i.

Or4a'i.ar&a %i5&r&'tiata sa( *&rso'a)i.ata a co'ti'(t(ri)or c(rric()ar&

C& &st&

A#e!" "i' de organi+are i+ea+a in e!en"a ada'"area 'ro#e!$l$i de in!"r$ire la posiilitatile aptitudinale, la

nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare al elevului"



Poli"i#a ed$#a"ionala de diferen"iere #$rri#$lara e;'ri%a "re#erea de la o !#oala 'en"r$ "o"i la o !#oala 'en"r$ fie#are.

A#ea!"a !"ra"egie de organi+are #$rri#$lara !e in!#rie in refor%a #$rri#$lara din Ro%ania( fiindre#o%anda"a@

-din #on!ideren"e '!io'edagogi#e-#a o dire#"ie a in"egrarii !i #o%'a"i/ili+arii 'ro#e!elor ed$#a"ionale in !'a"i$l e$roa"lan"i#.

C(m s& 5ac&

Ada'"area #$rri#$lara in ra'or" #$ #ara#"eri!"i#ile !i 'o"en"ial$l indiid$al !e 'oa"e referi la diferi"e !iaria"e niele( de la #el !$/%edi$ !i #$ in"ar+ieri la !$'ra%edi$ !i la #o'ii !$'rado"a"i.

Din perspectiva proesorului diferen"ierea e;'erien"ei de ina"are a $n$i ele 'oa"e aea in edere@

#on"in$"$rile

%e"odele de 'redare ina"are 3in!"r$ire5 %edi$l '!io!o#ial al #la!ei !"andardele de 'erfor%an"a e"#.

S*&ci5ic() %i5&r&'ti&rii c(rric()ar&

Se 'oa"e reali+a 'en"r$ $n$l !a$ %ai %$l"i elei !i 're!$'$ne %ai in"ai o eal$are a di!"an"ei ele$l$ire!'e#"i fa"a de o/ie#"iele 3de nor%a( ale 'rogra%ei5 in!"r$irii6 Reali+area 'ro'ri$-+i!a 'oa"e

're!$'$ne 'rogra%e de re#$'erare 3ra"ra'are5 'en"r$ #ei #e n$ a"ing niel$l de #$no!"in"e #er$" de 'rogra%a( dar !i 'rogra%e !'e#iale( de i%/oga"ire !a$ a'rof$ndare 'en"r$ eleii #are de'a!e!# niel$lgeneral al $n$i gr$' !#olar.

Di5&r&'ti&r&a c(rric()ara i' /i.i('&a UNESCOUNESCO a de+ol"a" $n !$'or" de in!"r$ire 'en"r$ 'rofe!ori( #$ scopul de a-i a:$"a 'e a#e)"ia !,

*neleag, )i !, $"ili+e+e #$rri#$l$%-$l diferenia" *n #la!e )i *n al"e %edii de *n,are 3UNESCO Mod$leon C$rri#$l$% Differen"ia"ion( do#$%en" de l$#r$( !e'"e%/rie ?>>?5

urriculum-ul dierenţat este un mod de gândire , !e afir%, *n a#e!" %a"erial.

E!"e $n %od de g&ndire de!'re@

- elei( de!'re fel$l *n #are ei *na, *n %od real *n )#oli

- 'rofe!ori )i elei - %od$l *n #are !e 'red, )i !e *na, *n )#oli- reali+area $nei in!"r$iri )#olare #are !, r,!'$nd, ne#e!i",ilor( a/ili",ilor )i in"ere!elor "$"$ror

eleilor- #$% a '$"ea fie#are din"re elei !, *nee #$ !$##e! a/ili",ile )i #on#e'"ele pe care noi dorim

s$ le înveţe+

- iaa eleilor( #e *i in"ere!ea+,( #e *i %o"iea+, !, *n#ea',( !, iniie+e ei *n)i!i 'ro#e!$l de*n,are.

Diferenierea #$rri#$lar, *n!ea%n, refle#ia a!$'ra 'red,rii )i *n,,rii *n %odali",i noi )i diferi"e(*n %od #on"in$$ )i fle;i/il. Din a#ea!", 'er!'e#"i, n$ 'oa"e fi or/a de $n *n#e'$" )i de $n !f&r)i"( del$#r$ri #ore#"e !a$ in#ore#"e( de ree"e !a$ de ingrediente infaili/ile. E!"e or/a %ai degra/, o ilosoie

lucrativ$ despre cei care învaţ$, despre predare !i despre înv$ţare. A a/orda a!"fel l$#r$rile #on!"i"$ie o!"ra"egie efi#ien", de 'redare-*n,are( #$ fo#ali+are 'e #$rri#$l$%.



Infor%aia de!'re diferenierea #$rri#$lar, e!"e 're+en"a", *n )a!e $ni",i@

0. C$rri#$l$%-$l diferenia"@ diferene( eal$are )i #o%'onen"e #$rri#$lare?. Par"i#$lari",ile eleilor@ e;'eriena 'er!onal,( in"ere!e )i 'rofil de *n,are4. S"ra"egii e#ologi#e=. S"ra"egii de in!"r$ire9. S"ra"egii de eal$are )i e;a%inare. Sin"e+a.

Pri'ci*ii %& &)aorar& a ('(i c(rric()(m %i5&r&'tiat *&'tr( &)&/ii s(*ra%otati 0c(%is*o'ii)itati a*tit(%i'a)& i'a)t&, Cre"$( 01125

Li"era"$ra in a#e!" do%eni$ e!"e in de+ol"are( dar #on#e'"iile de!'re #e an$%e in!ea%na #o'iii!$'rado"a"i !$n" de!"$l de aria"e. Prin"re #ara#"eri!"i#ile defini"orii ale a#e!"$i gr$' de #o'ii !e di!"ing@

A'"i"$dini #ogni"ie !$'erioare

C$rio+i"a"e in"ele#"$al, Sen!i/ili"a"e )i #rea"ii"a"e In"en!i"a"ea %o"iaiei Ca'a#i"a"e afe#"i, eol$a", 3Min!"er$l Ed$#a"iei din On"ario( 012=5.

D$'a Cre"$ 301125 *ri'ci*ii)& '&c&sar& i' %i5&r&'ti&r&a c(rric()ara la a#e!"i #o'ii !$n"@

0. Con"in$"$rile #$rri#$lare 'en"r$ eleii do"a"i !i "alen"a"i ar "re/$i !a fie organi+a"e a!a in#a" !ain#l$da idei, proleme si teme mai elaorate, mai comple'e si mai prounde"

?. C$rri#$l$%-$l 'en"r$ a#e!"i elei ar "re/$i !a 'er%i"a de+ol"area !i a'li#area deprinderilor de

gandire creativa si productiva.4. Con"in$"$rile #$rri#$lare ar "re/$i !a-i fa#a 'e elei capaili sa e'plore#e constant

cunostintele si inormatiile noi, sa de#volte o atitudine de valori#are a studiului"

=. C$rri#$l$%-$l ar "re/$i !a in#$ra:e+e desc*iderea catre selectivitate si sa oloseasca resurse

speciali#ate si adapatate.9. Prin #$rri#$l$% e!"e ne#e!ar !a !e 'ro%oe+e initiativa proprie, precum si invatarea si

de#voltarea auto-diri%ata.. C$rri#$l$%-$l 'en"r$ a#e!"i #o'ii ar "re/$i !a !$!"ina de#voltarea capacitatii de cunoastere de

sine si de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura"

. Evaluarile curiculare 'en"r$ a#e!"i elei ar "re/$i #ond$!e in concordanta cu principiile

prioritare stailite( #$ a##en" 'e a/ili"a"ile de gandire !$'ra%edii( 'e #rea"ii"a"e !i e;#elen"ain 'erfor%an"a !i 'rod$!e.

Pri'ci*ii si oi&cti/& %& a%a*tar& c(rric()ara )a co*iii c( CES

In %od "radi"ional #o'iii #$ di#ailitati (deiciente, *andicap) a fo!" !#olari+a"i !e'ara"( in !#oli!'e#iale #are aea$ 3!i $nele a$ !i a#$%5 $n #$rri#$l$% !'e#ial( di!"in#". In 're+en"( in !colile inclu#ive #are a$ a'ar$" !i la noi !$n" #$'rin!i( ala"$ri de eleii !#olii !i elei #$ CES #ei #$ di+a/ili"a"iB andi#a'(dar !i #$ "$l/$rari !iB!a$ difi#$l"a"i de ina"are e"#5.

urriculum-ul in aceste scoli treuie s$ ie adaptat si ec*ilirat, cu o desc*idere larg$ !i cu

oiectivele de

- a oferi o'or"$ni",i 'en"r$ #a "oi eleii !, *nee )i !, ai/, reali+,ri



- a 'ro%oa de+ol"area !'iri"$al,( %oral,( !o#ial, )i #$l"$ral, a eleilor )i de a-i 'reg,"i 'e "oi eleii)#olii 'en"r$ o'or"$ni",ile( re!'on!a/ili",ile )i e;'erienele ieii.

.n stailirea unui curriculum al !colii (generale) cu reerire particular$ pentru elevii cu ES, ar "re/$i !, !e in, !ea%a de $r%,"oarele principii @

- #erinele "$"$ror eleilor( #are dein 'riori",i 'e %,!$r, #e eleii !e a'ro'ie de iaa de ad$l"( de

e'emplu, aspecte de educaţie personal$ !i social$, deprinderi de a#$ !i deprinderi de gândire+

- #erinele $nor an$%i"e gr$'$ri de elei !$n" i%'or"an"e( de e'emplu, de#voltarea deprinderilor de

comunicare pentru elevii care au diicult$ţi de e'primare (vorire) !i ascultare+

- #erinele !'e#ifi#e ale $nor elei "re/$ie l$a"e in #on!iderare( de e'emplu /inetoterapie, logopedie sau

programe speciale de educaţie i#ic$+

Pen"r$ eleii #$ CES( #$rri#$l$%-$l "re/$ie !, ai/, #a oiecti$e@

- !, 'er%i", eleilor !, in"era#ione+e )i !, #o%$ni#e #$ o larg, dier!i"a"e de 'er!oane- !, 'er%i", eleilor !,-)i e;'ri%e 'referinele( !,-)i #o%$ni#e neoile( !, aleag,( !, ia de#i+ii )i !, aleag,a#ele o'i$ni d$', #are !e #ond$# !a$ 'e #are le re!'e#", #eilali oa%eni

- !, 'ro%oe+e #a'a#i"a"ea de a-)i !$!ine !ing$ri #a$+a !a$ de a !e folo!i de dier!i"a"ea !i!"e%elor de!$!inere )i !'ri:in

- !, 'reg,"ea!#, eleii 'en"r$ iaa de ad$l"( a!ig$r&nd #el %ai %are grad de a$"ono%ie 'o!i/il )i !,-i!'ri:ine *n a !"a/ili relaii de re!'e#" re#i'ro# )i de'enden, $nii fa, de #eilali

- !, d$#, la #re)"erea grad$l$i de #on)"ien"i+are )i *nelegere de #,"re elei a %edi$l$i *n #are "r,ie!# )i al$%ii *n#on:$r,"oare

- !, *n#$ra:e+e eleii !, e;'lore+e( !, fie #$rio)i 3!, #er#e"e+e5 )i !, #a$"e 'roo#,ri

- !, le ofere o ga%, larg, de e;'eriene de *n,are *n fie#are din"re e"a'ele )#olare( 'o"rii" &r!"ei.

INTER<ENTIA IN DIDIFICULTATILE DE IN<ATARE

Progra%e de in"erenie *n difi#$l",ile de *n,are S"$diile de%on!"ra+, #a *n#er#area e a #ore#"a !a$ a red$#e difi#$l",ile de *n,are are o

efi#a#i"a"e li%i"a", da#, n$ !e in"egraea+, $n$i de%er! in"egra" de in"erenie #ogni"ia !a$ deli%/a:.

C a. Referi"oare la #$noa)"erea #o'iilor

Pen"r$ a in"ereni #$ !$##e! a!$'ra #o'iilor #$ difi#$l",i de *n,are( e!"e neoie de a *nelege %ai /ine de+ol"area #o'il$l$i( %ai 're#i!( e"a'ele 'e are a#ea!"a le !"r,/a"e. E!"e /ine !, ne a%in"i%#$% a#i+iionea+, eleii )i #$% $"ili+ea+, i%aginile %en"ale( !a$ ideile )i !i%/ol$rile( #$%

#o%$ni#, 'rin ge!"$ri( :o#$l( de!en$l )i li%/a:$l oral )i !#ri!.



E!"e i%'or"an" !a )"i% de a!e%enea )i #e e;'erien, 'er!onal, are fie#are ele( in"ere!ele(!en"i%en"ele( %edi$l !,$ de de+ol"are( '$n#"ele !ale for"e )i neoile !ale( grad$l *n #are !eada'"ea+, la !i"$aii noi )i la %edi$l !a$ !o#ial.

Condiiile ne#e!are 'en"r$ a in"ereni a!$'ra difi#$l",ilor de *n,are

Referi"or la ada'"area %e"odei dida#"i#e e!"e neoie !, ne fo#ali+,% a"enia 'e@

%od$l *n #are 're#i+,% o an$%i", !ar#in, dida#"i#a la #la!,( a"&"

%a"erial #&" )i %e"odi#

!, !"a/ili% "i%'$l de #are a$ neoie eleii 'en"r$ a r,!'$nde $nei

!ar#ini dida#"i#e

aloarea 'e #are o are ada'"area %$n#ii la #la!, la a'"i"$dinile )i

in"ere!ele eleilor

%od$l #el %ai 'o"rii" de a i%'li#a *n a#"ii"a"ea )#olar, fie#areele

i%'or"ana fa'"$l$i #a fie#are ele !, fie !"i%$la" )i !, #$noa!#,

!$##e!$l.

En$%erarea neoilor ed$#a"ie generale *n a#"ii"a"ea dida#"i#,

I%'li#are efi#ien",.

Ci"ire )i !#riere

S"r$#"$r, )i orien"are

I%agine de !ine 'o+i"i,

Organi+area a#"ii",ii.

S'ri:in 'er!onali+a".

I%'li#are efi#ien",. A#e)"i elei a$ neoie de a !e i%'li#a *n 'ro#e!$l de 'redare-*n,are #a "oi #eilalielei. Mod$l *n #are ii i%'li#,% "re/$ie !, fie *n!, $n de%er! %$l"i!en+orial e;'li#i" #are ii a:$", !,

aan!e+e. De a#eea 'rofe!orii n$ "re/$ie !, 'iard, "i%'$l #$ a#"ii",i re'e"i"ie a!$'ra ele%en"elor 'e#are ei le-a$ a#i+iiona" de#&" *n #a+$l *n #are a#e!"a i+ea+, for%area $n$i a$"o%a"i!% !a$ de+ol"area$nei a'"i"$dini.

Ci"ire )i !#riere

?. Ci"ire )i !#riere Si ei "re/$ie !, *nee !, !#rie )i !, #i"ea!#,. Pen"r$ %$li din"re ei *n!, #i"irea(or"ografia )i #al#$l$l %a"e%a"i# 're+in", difi#$l",i de a#eea %e"odele 'en"r$ #a ei !, *nee a#e!"eele%en"e "re/$ie ale!e #$ gri:,.

S"r$#"$r, )i orien"are. Pen"r$ a d$#e la /$n !f&r)i" a#i+iiile )#olare ei a$ neoie de !"r$#"$r, )i de o /$n,orien"are. Pen"r$ #, a$ difi#$l",i *n a organi+a infor%aia #are ine de la !i%$ri( )i de %$l"e ori n$ 'o" !,



'read,( "re/$ie !, le f$rni+,% $n #adr$ !"r$#"$ra" de *n,are *n #la!, )i !, *i 'reeni% 'er%anen" de #ele#e $r%ea+,( #e dori% de la ei.

I%agine de !ine 'o+i"i,. A$ neoie !, *)i for%e+e o i%agine 'o+i"i, de!'re ei *n)i)i. N$ '$"e% !, lede"er%in,% a'"i"$dinile )i !, le *nelege% #o%'or"a%en"ele de#&" da#, ne a'ro'ie% de !en"i%en"elefie#,r$ia. N$%ai #&nd *)i *%',r",)e!# 'reo#$',rile )i !en"i%en"ele ei 'o" !, a#i+iione+e !ig$ran, )i

e#ili/r$.

S'ri:in 'er!onali+a". A$ neoie de 'rofe!ori #are !, *neleag, %od$l lor de *n,are. Un ele #are are $nri"% len" !e a !i%i de+orien"a" *n faa $n$i 'rofe!or #are or/e)"e ra'id !a$ e!"e foar"e re'e+i".

Ti'$ri de in"eren"ie

In"eren"ia !'e#iali+a"a( 'en"r$ di+a/ili"a"ile de ina"are !i "$l/$rarile de li%/a: 3dif.!eere !i %edii!a$ dif.!'e#ifi#e5

In"eren"ia generala in #la!a de elei

In"eren"ia generala

Ada'"area #$ri#$lara

Indiid$ali+area

Indiid$ali+area 'rin#i'iile generale

Ideal e!"e #a eleii !, *nee *n #la!,( !$/ !$'raegerea $n$i 'rofe!or !en!i/il la #erinele lor( #are*i a:$", )i le *ndr$% %od$l de *n,are. Ia", #are !e #on!ider, a fi #ara#"eri!"i#ile $nei #la!e ideale

Profe!or$l !"a/ile)"e $n #li%a" de *n#redere( 'er%i&nd reg$la" eleilor o#a+ia de a !e *n"&lni *ngr$'( 'en"r$ a di!#$"a 'ro/le%e de ordin )#olar( dar )i de ordin general( #e !$n" lega"e deorgani+area )i f$n#ionarea #la!ei

Eleilor n$ "re/$ie !, le fie fri#, de $n !i!"e% /a+a" 'e !$##e! !a$ e)e#( #i "re/$ie ! 'ar"i#i'e*%'re$n #$ 'rofe!or$l la eal$area randa%en"$l$i %$n#ii lor

Profe!or$l n$ re'ri%, 'rin 'ede'!e #o%'or"a%en"ele inade#a"e( #i e;'li#, 'o!i/ilele #on!e#ineale a#e!"$i #o%'or"a%en"( !$/ a!'e#"$l !e#$ri",ii eleilor

Profe!orii !$n" de!#i)i fa, de elei. Ei n$ '$n *n"re/,ri #o%'li#a"e( la #are )"i$ # n$ li !e ar,!'$nde( iar eleii )"i$ #, 'rofe!or$l are *n#redere *n ei.

n #ea %ai %are 'ar"e a "i%'$l$i( 'rofe!or$l or/e)"e cu eleii( n$ c$tre ei( *i ascult$ a"en" )i+&%/i"or #&nd a#e)"ia *i 'oe!"e!# %i#i *n"&%'lri din iaa #la!ei.

RELATIILE CU ELEVII

Ra'or"$rile #e !e !"a/ile!# #$ fie#are ele *n 'ar"e !$n" foar"e i%'or"an"e. Ele$l "re/$ie !, !i%",#, e!"e a're#ia" #a indiid( n$ #a $n n$%,r din"ro li!". A!"fel( eleii or 'ar"i#i'a la 'ro#e!$l de*n,,%&n" d$', 'o!i/ili",ile fie#,r$ia( 'rofe!orii "re/$ind !,)i ada'"e+e %e"odele 'edagogi#e *n#on!e#in,.



n general( 'rofe!orii "re/$ie@

!, #$noa!#, difi#$l",ile de *n,are ale eleilor( %od$l *n #are !e %anife!", a#e!"ea )i do%eniile *n#are !e %anife!",

!, !e a!ig$re #, eleii !"'&ne!# /ine a'"i"$dinile ne#e!are niel$l$i *n #are !$n" *n#adraQi

!, erifi#e da#, %a"erialele 'en"r$ fie#are le#ie !$n" #ele ade#a"e

!, 'ro#$re %a"erial #ore!'$n+,"or( da#, e!"e #a+$l

!,-)i re+ere "i%' 'en"r$ eal$area efi#ienei a#"ii",ilor de *n,are )i #$noa)"ere.

MILOACE

Eleii #,rora le e!"e gre$ !, $r%,rea!#, le#iile 'o" folo!i %a"eriale a$dioi+$ale 3fil%e( al/$%e(dia'o+i"ie( de!ene e"#.5 !a$ o/ie#"e( #e in *n #o%'le"area 're+en",rii orale a %a"eriei. Pen"r$eleii #e n$ a$ o %e%orie 'rea /$n,( ideile e!eniale "re/$ie !#ri!e 'e "a/l, !a$ o foaie de l$#r$.

n "i%' #e #eilali elei *)i #on"in$, a#"ii"a"ea( 'rofe!or$l 'oa"e a#orda #&"ea %in$"e( la !f&r)i"$le;'$nerii( 'en"r$ a l,%$ri !a$ a fa#e $n re+$%a" 'en"r$ eleii #$ difi#$l",i de *n,are.

Se 'oa"e re#$rge )i la al"e %e"ode de *n,are indiid$ali+a",. De e;e%'l$( da#, $n ele n$ 'oa"e!#rie la fel de re'ede #a )i #eilalQi !a$ are difi#$l",i #$ or"ografia( $n$l din"re #olegi *l 'oa"e a:$"a!a$ 'rofe!or$l 'oa"e *nregi!"ra e;'$nerea( 'er%i&nd a#e!"$i ele !, l$#re+e *n ri"%$l 'ro'ri$.

PRINCIPII PENTRU MODELE DE INTERVENŢIE

In %a:ori"a"ea %e"odelor 'rofe!or$l "re/$ie@

!, definea!#, /ine neoile

!, 're#i+e+e o/ie#"iele *n,,rii

!, eal$e+e a'"i"$dinile eleilor *n ra'or" #$ o/ie#"iele

!, erifi#e !"adi$l a'"i"$dinilor 're+en"e

!, f$rni+e+e %a"erialele #ore!'$n+,"oare

!, !"a/iliea!#, %od$l de 're+en"are a le#iilor )i #el *n #are 'oa"e !, erifi#e ele$l

!,)i ada'"e+e %e"odele la #erinele ele$l$i

!, a!ig$re !$fi#ien"e e;er#iii 'en"r$ a fi !ig$r de re$)i"a 'red,rii

!, eal$e+e eleii *n f$n#ie de o/ie#"iele defini"e.

Indiid$ali+area

A indiid$ali+a !e refer, la a "ra"a indiid$al( #onfor% #$ 'ar"i#$lari",ile( #ara#"eri!"i#ile generale

)i indiid$ale )i a ade#a %,!$rile 'edagogi#e. Din indiid$ali+are !e na)"e $n no$ "er%endi!#$"a"@ 'er!onali+area. P!iologi# or/ind( 'er!onali+area !e refer, la a#"ii"a"ea #$ o an$%i",



'er!oan, )i n$ la $n indiid #are 'oa"e fi re're+en"a" de $n gr$'. De ai#i( 'er!onali+area dida#"i#,("er%en folo!i" *n #$l"$rile filofran#e+e )i a##e'"a" )i de legi!laia ro%&nea!#, referi"or la #o'ii #$#erine !'e#iale( '$ne 'ro/le%a ade#,rii %,!$rii 'edagogi#e fie#,rei 'er!oane #$ !'e#ifi#$l ei(a)"e'",rile 'er!onale( !"il$l de *n,are )i ri"%$l de de+ol"are !'e#ifi#.

Indiid$ali+area !ar#inilor dida#"i#e

Indiid$ali+area 're!$'$ne l$#r$l *n gr$' !a$ indiid$al )i iden"ifi#area $nor !ar#ini diferi"e 'en"r$ a r,!'$nde dier!elor neoi de *n,are. Indiid$ali+area r,!'$nde $neori 'rin 'er!onali+are e#$aiilor de *n,are )i de+ol"are a $nor #o'ii. Pen"r$ a eal$a )i a#o'eri neoilede ordin 'er!onal ale $nor #o'ii( 'rofe!or$l #$noa)"e )i 'roie#"ea+, !ar#ini $ni#e( 'er!onali+a"e(

'en"r$ 'redare-*n,are la an$%ii elei.

Ti'$ri de indiid$ali+are

0. For%area gr$'$rilor %i#i de *n,are

?. Modifi#,ri )i ada'",ri dida#"i#e

3. Folo!irea %a"erial$l$i %$l"i!en+orial.

Modele de indiid$ali+are 'e f$ndal$l #la!ei o/i)n$i"e de elei

Anali+a !ar#inilor

n,area efi#ien",

L$#r$l *n gr$'

U"ili+area #al#$la"or$l$i

Tra"a%en"ele #o%'le%en"are( #$% ar fi #ele de "i' %edi#al

Modifi#area #o%'or"a%en"elor defi#i"are adi#, a e;e#$iilor in#ore#"e ale !ar#inilor

A/ordarea %$l"i!en+orial,.

Ada'"area #$rri#$lar,

C$rri#$l$% 'en"r$ #o'ii( NU #o'ii 'en"r$ #$rri#$l$%

orice copil care are cerinţe educative speciale, treuie s$ primeasc$ spri%in în predare –înv$ţare,

dar în conte'tual curriculum-ului oi!nuit, nu printr-un curriculum separat 3De#lara"ia de laSala%an#a '.??5. Pri%$l 'rin#i'i$ e!"e #el #are "re/$ie !, a!ig$re "$"$ror #o'iilor a#eea)i ed$#aie)i !, ofere !'ri:in !$'li%en"ar a#olo $nde e!"e %ai %$l", neoie.

C$rri#$l$% #a 'ro#e!

n a#e!" #on"e;" !"r,/a"erea #$rri#$l$%-$l$i )#olar la #o'iii #$ difi#$l",i de *n,are deine o sarcin$ comple'$ pentru cei care organi#ea#$ !i conduc activit$ţile !colare.



n li"era"$ra de !'e#iali"a"e #$in"ele #eie 'en"r$ a#ea!", o'erai$ne !$n" @ #$rri#$l$% re!'on!i(#$rri#$l$% fle;i/il( #$rri#$l$% indiid$ali+a"( #$rri#$l$% #a o#a+ie !o#ial,.

n fa'" e!"e or/a de o o'erai$ne de ada'"are #are 're!$'$ne diferenierea( indiid$ali+area )i 'er!onali+area #$rri#$lar,.

De la $n #$rri#$l$% #are !e adre!ea+, gr$'$l$i la $n$l #are ia *n #al#$l )i folo!e)"e #iar #are!$r!e diferenele !'e#ifi#e din"re elei *n #la!,( indiid$ali"a"ea( #iar 'er!oana #,reia i !eadre!ea+,.

urriculum treuie adaptat la nevoile copiilor nu invers" 0colile treuie s$ oere oportunit$ţi

curriculare care s$ r$spund$ dieritelor ailit$ţi !i interese ale copiilor"

&eclaraţia de la Salamanca, U1ES2, 3445, p"66 (traducere autor 5

Fa#"orii ada'",rii

Pen"r$ a ada'"a #$rri#$l$% la #erinele indiid$ale ale $n$iele #$ difi#$l",i de *n,are e!"e de#i fire!# !, iden"ifi#,%@

Conin$"$l 'ro'$!(

O/ie#"iele e;'erienele de *n,are lega"e de a#e!" #onin$" e;'ri%a/ile 'rin o/ie#"iele 'ro'$!e(

Ca'a#i"a"ea de reali+are iden"ifi#area #a'a#i",ii de a reali+a o/ie#"iele 'ro'$!e(

Condiii o'"i%e a!ig$rarea $nei 'ar"i#i',ri a#"ie la !ar#inile de l$#r$(

I%'li#area *n a#"ii"a"e.

PROGRAMELE DE INTER<ENTIE COMPENSATORIE

H AORDARE GENERALĂ=

Str(ct(ra

7lanul de servicii personali#at

7rogramul de interventie personali#at

7lanul educational individual

PLANUL DE SER<ICII PERSONALIAT

P)a'() %& s&r/icii *&rso'a)i.at 3PSP5 RENINCO, !""" - e!"e $"il in 'lanifi#area !i

#oordonarea !eri#iilor indiid$ale #e i+ea+a a!ig$rarea #on"in$i"a"ii( #o%'le%en"ari"a"ii !i #ali"a"ii!eri#iilor( #a ra!'$n! la #erin"ele %$l"i'le !i #o%'le;e ale ele$l$i. El i%'li#a $n 'ro#e! #on"in$$(



rei+$i" !i %odifi#a" 'eriodi#. De a!e%enea( 'er%i"e 'lanifi#area !i #oordonarea re!$r!elor !i !eri#iile 'er!onali+a"e.

Sco*() 5i'a) a) PSP e!"e de a ra!'$nde #erin"elor 3ne#e!i"a"ilor5 indiid$l$i 'en"r$ a a!ig$rade+ol"area !a( %en"inerea !i *%/$na"a"irea a$"ono%iei !i faori+area in"egrarii !o#iale. Plan$l de !eri#ii

'er%i"e a!ig$rarea #oeren"ei !i #o%'le%en"ari"a"ii in"eren"iilor !i de a le fo#ali+a a!$'ra #erin"elor

indiid$l$i( "in&nd #on" de #on"e;"$l fa%ilial !i de %edi$l !a$ de ia"a.

F$n#"iile PSP !$n" $r%a"oarele@

– !"a/ilirea #erin"elor 'riori"are ale de+ol"arii indiid$l$i( *n rela"ie #$ for"ele !i 'o"en"ial$l !a$

– definirea !#o'$rilor( a !eri#iilor( 'rogra%elor !a$ in"eren"iilor a!$'ra indiid$l$i( a fa%iliei !a$ a%edi$l$i( *n "i%'

– definirea re!'on!a/ili"a"ilor( 'o"rii" re!$r!elor !i !eri#iilor di!'oni/ile( '&na la a"ingerea !#o'$rilor 'riind de+ol"area. Coordonarea a#e!"or a#"ii"a"i i%'li#a #ola/orarea "$"$ror 'ar"enerilor@#o'il$lBele$l *n!$!i( #ei #e a!ig$ra !eri#iile( re're+en"an"ii #o%$ni"a"ii e"#.

– !"a/ilirea $n$i 'rogra% de reali+are a a#e!"or !#o'$ri

– 'ro%oarea dre'"$rilor !i in"ere!elor indiid$l$i !i a!ig$rarea #ali"a"ii !eri#iilor oferi"e.PSP #on!"i"$ie de#i $n an!a%/l$ de !#o'$ri( fi;a"e de o e#i'a in"er 3%$l"i5 di!#i'linara. A#ea!"a

"re/$ie !a a#"ione+e o an$%i"a 'erioada de "i%' *n #ondi"iile da"e !i "re/$ie !a ra!'$nda #erin"elor ele$l$i 'rii"or la de+ol"are !i *na"are( "in&nd #on" de for"ele a#e!"$ia !i a#i+i"iile an"erioare.

PSP e!"e de:a $n %oc(m&'t *r&/-.(t 6' %i/&rs& act& 'ormati/& 0!""#, !""! &tc2

A#e!" do#$%en" ar "re/$i !a fie ela/ora" de #,"re managerul de ca% *n #ola/orare #$ e#i'a%$l"idi!#i'linar, a !eri#i$l$i de eal$are #o%'le;, 3de la 'ro"e#"ia #o'il$l$i5( ali !'e#iali)"i#ola/ora"ori( #$ 'ar"i#i'area ne%i:lo#i", a fa%iliei !i( d$', #a+( a #o'il$l$i.

Se re#o%and, #a 'lan$l de !eri#ii 'er!onali+a" !, #$'rind, $r%,"oarele infor%aii@

I. N$%ele )i !e%n,"$ra )ef$l$i de !eri#i$( al,"$ri de #ea a %anager$l$i de #a+II. D$ra"a 'ro'$!, de oferire )i de!f,)$rare a a#"ii",ilor #ore!'$n+,"oare fie#,r$i !eri#i$

%eniona" *n 'lan

III. Re!'on!a/il$l 'en"r$ *nde'linirea o/ie#"ielor #ore!'$n+,"oare fie#,r$i "i' de !eri#i$.Ela/orarea a#e!"$i 'lan 're!$'$ne( 'rin"re al"ele@

- Iden"ifi#area neoilor #o'il$l$i !i fa%iliei

- Eal$area re!$r!elor #o'il$l$i !i fa%iliei

- Eal$area re!$r!elor #o%$ni"are( a o'or"$ni",ilor !a$ 'ro/le%elor #are 'o" aea i%'a#"

a!$'ra !i"$aiei #o'il$l$i !i a fa%iliei re!'e#"ie.

Manager$l de #a+ *%'re$n, #$ e#i'a %$l"idi!#i'linar, a$ re!'on!a/ili"a"ea de a i%'li#a

fa%ilia 'en"r$@

- Iden"ifi#area ariilor de in"erenie !a$ a 'ro/le%elor

- S"a/ilirea o/ie#"ielor !'e#ifi#e din 'lan$l de !eri#ii 'er!onali+a"



- S"a/ilirea "i'$rilor de !eri#ii !i in"erenii !'e#ifi#e

- A!$%area re!'on!a/ili",ilor !i deli%i"area "er%enelor de i%'le%en"are.

P)a'i5icar&a s&r/icii)or +i i't&r/&'ţii)or

Seri#iile !a$ in"ereniile !'e#ifi#e - de!"ina"e a%elior,rii #ondiiei $n$i #o'il #$ di+a/ili",i *nederea in#l$derii !ale !o#iale - !e de!'rind din 'lan$l de !eri#ii 'er!onali+a". A#e!" 'lan "re/$ie !,!erea!#, $n$i !#o' #lar defini" !i !, #ond$#, la *nde'linirea o/ie#"ielor !'e#ifi#e 'en"r$ fie#are arie dein"erenie iden"ifi#a", *n e"a'a an"erioar, de eal$are #o%'le;,.

Toa"e !ol$iile 'roie#"a"e *n /enefi#i$l #o'il$l$i "re/$ie !, ia *n #on!iderare@

- 'ar"i#i'area fa%iliei

- #a'a#i"a"ea fa%iliei de a r,!'$nde neoilor #o'il$l$i- re!$r!ele de #are di!'$ne fa%ilia !i #o%$ni"a"ea 'en"r$ a '$ne *n 'ra#"i#, 'lan$l de !eri#ii

'er!onali+a".

Com*o'&'t&)& *)a'i5ic-rii s&r/icii)or @

I. iden"ifi#area 'riori",ilor –

de e;e%'l$( de"er%inarea !i"$aiilor #ri"i#e #e $r%ea+, a fire+ola"e i%edia"

II. iden"ifi#area a#"ii",ilor( %i:loa#elor( "er%enelor( #ondiiilor !i indi#a"orilor de 'erfor%an, 'riind

a"ingerea o/ie#"ielor 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a"

III. !"a/ilirea re!'on!a/ililor )i re'ar"i+area !ar#inilor #$'rin!e *n 'lan$l de !eri#ii 'er!onali+a".

Rol$rile 'rin#i'ale ale %anager$l$i de #a+ *n a#ea!"a e"a', !$n" $r%,"oarele@

0.de a fa#ili"a !"a/ilirea 'riori",ilor *n #ola/orare #$ fa%ilia !i e#i'a de 'rofe!ioni)"i

?.de a !"a/ili #$ #lari"a"e rol$rile !i re!'on!a/ili",ile "$"$ror #elor i%'li#ai *n i%'le%en"area 'lan$l$i de

!eri#ii 'er!onali+a"@ ',rini( #o'il( 'rofe!ioni)"i( in!"i"$ii( #o%$ni"a"e e"#.

De a!e%enea( %anager$l de #a+ !e a a!ig$ra #,@

a. !eri#iile !i in"ereniile re#o%anda"e r,!'$nd neoilor reale !i 'riori",ilor #o'il$l$i!i fa%iliei



/. fa%ilia !i #o'il$l a$ a##e! la !eri#iile !i in"ereniile re#o%anda"e#. !eri#iile !i in"ereniile !$n" oferi"e #o'il$l$i !i fa%iliei.

O5&rir&a s&r/icii)or

Pri'ci*ii 5('%am&'ta)& %& )(cr( *ri/i'% o5&rir&a s&r/icii)or *n #adr$l 'ro#e!$l$i dei%'le%en"are a 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a"@

0. Indiid$ali+area %e"odelor de l$#r$( ada'"a"e la neoile #o'il$l$i( *n f$n#ie de diferenele 'er!onale@ /io-'!ii#e( ed$#aionale( #$l"$rale e"#.

?. E;'ri%area li/er, a !en"i%en"elor( g&nd$rilor !i "e%erilor #o'il$l$i !i ale fa%iliei *n relaia #$ 'rofe!ioni)"ii

4. Re#e'"ii"a"ea 'rofe!ioni!"$l$i fa, de 'ro/le%ele #o'il$l$i !i fa%iliei( d$/la", de #a'a#i"a"ea!a de a for%$la $n r,!'$n! ade#a"

=. A##e'"area !i a"i"$dinea non-a#$+a"oare a 'rofe!ioni)"ilor fa, de !l,/i#i$nile !i gre)elile fa%iliei!i ale #o'il$l$i9. A$"ode"er%inarea 'er!oanei( re#$noa)"erea dre'"$l$i !i neoilor #o'il$l$i !i fa%iliei de a alege o

an$%i", !ol$ie( *n f$n#ie de #a'a#i"a"ea lor de a l$a de#i+ii 'o+i"ie. A!ig$rarea #onfideniali",ii infor%aiilor #$ #ara#"er 'er!onal( de+,l$i"e *n "i%'$l relaiei

'rofe!ionale #$ #o'il$l !i fa%ilia a#e!"$ia.

R&coma'%-ri *ri/i'% o5&rir&a %& s&r/icii

nde'linirea #$ !$##e! a o/ie#"ielor 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a" 're!$'$ne i%'li#area !ire!'on!a/ili+area n$ n$%ai a 'rofe!ioni)"ilor ne#e!ari( dar !i a fa%iliei. Oferirea !eri#iilor !e a fa#e *n

/a+a $n$i #on"ra#" #$ fa%ilia( #are ofer, 'o!i/ili"a"ea 'ar"i#i',rii !i re!'on!a/ili+,rii ',rilor i%'li#a"e.Co'tract() c( 5ami)ia 3ane;a HII la id$l din ?>>?5 e!"e $n do#$%en" !#ri! *n#eia" *n"re

%anager$l de #a+ !i $n$l !a$ a%/ii ',rini !a$ re're+en"an"$l legal al #o'il$l$i( *n #are !e %enionea+,#ondiiile *n #are !e or oferi !eri#iile !i re!'on!a/ili",ile !'e#ifi#e 'e #are fie#are 'ar"e i%'li#a", le arede *nde'lini" *n 'erioada de "i%' !"a/ili",.

Con"ra#"$l #$ fa%ilia e!"e $n in!"r$%en" $"ili+a" de #,"re %anager$l de #a+ *n #adr$l 'ro#e!$l$i de

%oni"ori+are )i !e /a+ea+, 'e re+$l"a"ele eal$,rii #o%'le;e a #o'il$l$i !i fa%iliei !i !"a/ile)"e%odali",ile #on#re"e de a'li#are a 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a".Manager$l de #a+ are re!'on!a/ili"a"ea de a 're+en"a !i e;'li#a fa%iliei !i( d$', #a+( #o'il$l$i@

- !#o'$l a#e!"$i #on"ra#"- re!'on!a/ili",ile ',rilor(- rol$l #on"ra#"$l$i *n i%'le%en"area 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a"(- 'o!i/ili",ile !i #ondiiile *n #are a#e!" #on"ra#" !e 'oa"e %odifi#a !a$ re+ilia.

Con"ra#"$l #$ fa%ilia e!"e rei+$i" 'eriodi# !i %odifi#a" de #,"re %anager$l de #a+ de #a"e ori e!"eneoie( *n f$n#ie de 'rogre!ele #are in"erin !a$ !#i%/,rile !$reni"e *n der$larea 'lan$l$i de !eri#ii

'er!onali+a". Fa%ilia !i 'rofe!ioni)"ii i%'li#ai *n der$larea in"ereniilor !'e#ifi#e de #a+( or #o%$ni#a%anager$l$i de #a+ ori#e !#i%/are #are in"erine !i #are ne#e!i", !#i%/area 'lan$l$i de !eri#ii

'er!onali+a" !i a #on"ra#"$l$i #$ fa%ilia.



To"oda",( !eri#i$l '$/li# !'e#iali+a" 'en"r$ 'ro"e#ia #o'il$l$i a *n#eia #onenii de 'ar"eneria"#$ 'rin#i'alele in!"i"$ii f$rni+oare de !eri#ii 'en"r$ #o'il$l #$ di+a/ili",i )i fa%ilia a#e!"$ia. Dea!e%enea( a *n#eia #onenii de #ola/orare #$ dire#iile de !,n,"a"e '$/li#, )i in!'e#"ora"ele )#olare *nederea i%'le%en",rii o'"i%e a 're+en"$l$i ordin #o%$n.

Mo'itori.ar&a *)a'()(i %& s&r/icii *&rso'a)i.at

A#ea!"a e"a', !e refer, la 'ro#e!$l de #$legere a infor%aiilor *n leg,"$r, #$ %od$l de f$rni+are a!eri#iilor #$'rin!e *n 'lan( *n !#o'$l eal$,rii 'rogre!elor reali+a"e *n a"ingerea o/ie#"ielor 're,+$"e *n

'lan$l de !eri#ii 'er!onali+a" !i *n #on"ra#"$l #$ fa%ilia.

Re!'on!a/ili"a"ea %oni"ori+,rii 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a" reine %anager$l$i de #a+.A#ea!"a a#"ii"a"e #on!", *n@

I. erifi#area %od$l$i de f$rni+are a !eri#iilor *n li%i"a de "i%' !"a/ili",( de e;e%'l$( 'rin ra'oar"eer/ale !a$ *n !#ri! din 'ar"ea ',rinilor !a$ a #elor #are ofer, !eri#i$l re!'e#"i

II. iden"ifi#area la "i%' a 'ro/le%elor 3de e;e%'l$( 'ro/le%e logi!"i#e !a$ 'ro#ed$rale5 *n leg,"$r,#$ a!ig$rarea !eri#iilor !'e#iali+a"e !a$ #$ 'ar"i#i'area fa%iliei( 'en"r$ a '$"ea o'era!#i%/,rile ne#e!are *n 'lan$l de !eri#ii

III. #ola/orarea #$ fa%ilia !i #$ f$rni+orii de !eri#ii 'en"r$ a re%edia 'ro/le%ele( de e;e%'l$(a!i!"area ',rinilor !a$ a #o'il$l$i *n re+olarea 'ro/le%ei "ran!'or"$l$i

IV. iden"ifi#area dina%i#ii 'rogre!elor #o'il$l$i !i a fa%iliei *n *nde'linirea o/ie#"ielorV. #o%$ni#area dire#", #$ fa%ilia !i #$ 'rofe!ioni)"ii #are ofer, !eri#iile !'e#iali+a"e 'en"r$

iden"ifi#area 'ro/le%elor( !"a/ilirea %odifi#,rilor !i re+olarea #onfli#"elorVI. rei+$irea 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a" *n f$n#ie de !#i%/,rile #are a'arVII. %odifi#area !a$ re+ilierea #on"ra#"$l$i #$ fa%ilia( a"$n#i #&nd e!"e #a+$lVIII. eal$area %od$l$i *n #are i%'le%en"area 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a" a:$", #o'il$l !i

fa%ilia !a la *nde'linirea !#o'$l$i 'ro'$! eal$area !e reali+ea+, #$ 'ar"i#i'area !'e#iali)"ilor #ola/ora"ori !i a fa%ilieiIH. "ran!%i"erea infor%aiei %oni"ori+a"e #,"re ',rile i%'li#a"e !i in"ere!a"e !eri#ii( 'rofe!ioni)"i(

#o'il !i fa%ilieH. organi+area !i #oordonarea !e!i$nilor de l$#r$ ale e#i'ei %$l"idi!#i'linareI. ',!"rarea do#$%en"aiei !#ri!e *n leg,"$r, #$ "oa"e a#"ii",ile %oni"ori+a"e( in#l$!i a ra'oar"elor

!oli#i"a"e 'rofe!ioni)"ilor #are ofer, !eri#iile !'e#iali+a"e.

'cJi%&r&a ca.()(i

Relaia 'rofe!ional, din"re fa%ilie( #o'il !i e#i'a de !'e#iali)"i "re/$ie !, *n#$ra:e+e a$"ono%iafa%iliei !i !, n$ #ree+e de'enden,. S#o'$l a#e!"ei relaii e!"e a#ela de a o/ine $n 'o"enial %a;i% dea$"ono%ie !i f$n#ionare a fa%iliei.

A!i!"area #o'il$l$i !i fa%iliei !e reali+ea+, '&n, *n %o%en"$l *n #are niel$l a#i+iiilor !i 'rogre!elor #o'il$l$i !a"i!fa#e o/ie#"iele 'lan$l$i de !eri#ii 'er!onali+a" !i fa%ilia are #a'a#i"a"ea de a$"ili+a "oa"e re!$r!ele di!'oni/ile( #onfor% legi!laiei *n igoare( 'en"r$ a !e a$"o!$!ine.

Profe!ioni)"ii !eri#i$l$i de eal$are #o%'le;, a$ re!'on!a/ili"a"ea de a %enine relaia #$ fa%ilia!i de a oferi #on"in$i"a"e *n a!i!"en, !i !'ri:in *n !i"$aii de difi#$l"a"e. Condiiile %eninerii a#e!"ei relaii

"re/$ie #lar defini"e !i *nele!e de #,"re "oa"e ',rile i%'li#a"e.



n#eierea relaiei 'rofe!ionale "re/$ie !, fie di!#$"a", #$ fa%ilia *n#, de la *n#e'$"$l in"ereniei!i "re/$ie 'reg,"i", 'e 'ar#$r!$l de!f,)$r,rii 'lan$l$i de !eri#ii. Manager$l de #a+ "re/$ie !, !e a!ig$re #,fa%ilia a *nele! "er%enii de *n#eiere a relaiei 'rofe!ionale !i #, a#e!" l$#r$ n$ *n!ea%n, #,( la neoie(a#ea!"a n$ a %ai aea a##e! la infor%aii !i !eri#ii.

Pro4ram() %& i't&r/&'ti& *&rso'a)i.at 0PIP2

D&5i'iti&

Progra%$l de in"eren"ie 'er!onali+a" 3PIP5 e!"e $n in!"r$%en" de 'lanifi#are !i #oordonare( #a !i 'lan$l de !eri#ii 'er!onali+a" 3PSP5. A%&ndo$ fa# #a indiid$l ! ai/ o i+i$ne #&" %ai #o%'le" aneoilor !ale a!ig$r #on"in$i"a"ea( #o%'le%en"ari"a"ea !i #ali"a"ea !eri#iilor #a r!'$n! la dier!ele !ale#erin"e. P#P constituie o parte a PSP el e!"e $n in!"r$%en" de l$#r$ 'er%anen" 'en"r$ $n$l !a$ %$l"i%e%/ri ai e#i'ei #are *!i #oordonea+ in"eren"iile *n dire#"ia reali+rii !#o'$rilor !"a/ili"e *n PSP( 'en"r$

'er!oana re!'e#"i.

Progra%$l de in"eren"ie "re/$ie ! !'e#ifi#e@

0. o/ie#"iele #e "re/$ie reali+a"e

?. %i:loa#ele $"ili+a"e 'en"r$ a a"inge o/ie#"iele - !"ra"egiile de in"eren"ie !i de *na"are 'en"r$fie#are din"re o/ie#"iele i+a"e

4. d$ra"a in"eren"iilor

=. $n %e#ani!% #on"in$$ de rei+$ire a 'rogra%$l$i de in"eren"ie !i de l$are a de#i+iilor #e 'rie!# #on"in$area 'rogra%$l$i 3de 'ilda %od$l de rei+$ire a 'lan$l$i de in"erenie d$' 1>de +ile5.

Ca $r%are( 'rogra%$l de in"eren"ie 'er!onali+a" !i 'lan$l !eri#iilor 'er!onali+a" !$n" do$ain!"r$%en"e diferi"e( ele a&nd f$n#"ii diferi"e. In "i%' #e 'lan$l !eri#iilor fi;ea+ o/ie#"iele generale !i

!"a/ile!"e 'riori"a"le 'en"r$ a ras*('%& '&c&sitati)or 4)oa)& ale indiid$l$i( 'rogra%$l de in"eren"ie 're#i+ea+a mo%a)itati)& %& i't&r/&'ti&( 'rin #are !e a"ing !#o'$rile i+a"e. Deoare#e 'lan$l !eri#iilor i+ea+a !a"i!fa#erea an!a%/l$l$i #erin"elor indiid$l$i( #&%'$l !$ de a'li#are e!"e foar"e larg. C&%'$l dea'li#are a 'rogra%$l$i de in"eren"ie !e li%i"ea $n %e#ani!% #on"in$$ de eal$are a de'rinderilor a#i+i"iona"e !i a in"erenQiilor

PIP !e li%i"ea+a la $n !ing$r !#o' de de+ol"are !i *na"area a#e!"$ia.

Din a#e!" %o"i( 'lan$rile !eri#iilor !e de!fa!oar $n "i%' %ai *ndel$nga"( fa" de 'rogra%ele dein"eren"ie( #are #on!"i"$ie doar o e"a'a !a$ o 'ar"e a *n"reg$l$i. Pen"r$ a ela/ora $n 'lan de !eri#ii #e

*nglo/ea+ %ai %$l"e do%enii( "re/$ie #on!"i"$i" o e#i' in"erdi!#i'linar( *n "i%' #e 'en"r$ reali+area$n$i 'rogra% de in"eren"ie e!"e ne#e!ar o e#i' re!"r&n!. Ea !e #o%'$ne doar din 'er!oane #alifi#a"e.De e;e%'l$( logo'e+ii or !"a/ili $n 'rogra% de in"eren"ie *n do%eni$l lor de a#"ii"a"e.

Se fa#e diferen"ierea *n"re 'lan$l !eri#iilor !i 'rogra%$l de in"eren"ie 'en"r$ a '$ne *n eiden"#ele do$ niele di!"in#"e de de#i+ie !i de 'lanifi#are a $n$i 'rogra% de !'ri:in a $nei 'er!oane #$difi#$l"Qi de *n"are. In reali"a"e( a#e!"e do$ in!"r$%en"e !$n" #o%'le%en"are !i fa# 'ar"e din a#ela!i

'ro#e! #e #on!" din 'lanifi#area in"eren"iilor ne#e!are 'en"r$ a r!'$nde #erin"elor indiid$l$i. A#olo

$nde !e *n#eie 'lan$l !eri#iilor( 'rinde ia"a 'rogra%$l de in"eren"ie. Pro#e!$l de 'lanifi#are e!"ein#o%'le" da# $n$l !a$ al"$l din"re a#e!"e do$ ele%en"e n$ !e reali+ea+.



Ciar da# !e or/e!"e de 'rogra%e de in"eren"ie afla"e *n #oordonarea $nor organi+a"ii( *n #a+$l#en"relor %ari #e f$rni+ea+ o ga% larg de !eri#ii( "re/$ie ! folo!i% "er%en$l de 'lan de !eri#ii( n$#el de 'rogra% de in"eren"ie. Ter%en$l de 'rogra% !a$ 'lan de in"eren"ie i+ea+ $n an$%i" o/ie#"i de*n"are( *n"r-$n an$%i" do%eni$. De e;e%'l$( re!'on!a/ilii 'rogra%elor de loi!ir( ai 'rogra%eloro#$'a"ionale !i a 'rogra%$l$i re+iden"ial al $nei in!"i"$Qii "re/$ie ! a!ig$re 'rogra%e de in"eren"ie

'en"r$ fie#are 'er!oan afla" *n re!'on!a/ili"a"ea lor( "in&nd #on" de !#o'$rile de de+ol"are !i *nQare

'ro'$!e *n 'lan$l !eri#iilor( 'en"r$ fie#are din"re a#e!"ea.

Deoare#e 'lan$l !eri#iilor !ere!"e #a dire#"ie 'en"r$ fie#are 'rogra% de in"eren"ie( fie#are%e%/r$ al e#i'ei "re/$ie ! !e i%'li#e *n"r-$n 'rogra% de in"erenQie. Con"ri/$"ia !a e!"e de"er%ina" de#o%'e"en"ele !ale( de 'ar"i#i'area la 'rogra%ele *n #$r!( de orien"area !a 'rofe!ional( 'ar"i#$lari""ile!'e#ifi#e 3re!$r!e $%ane( %a"eriale e"#.5. Progra%$l de in"eren"ie #e re+$l" a de'inde de #erin"ele realeale indiid$l$i( de re!$r!ele lo#ale !i !eri#iile #o%$ni"are di!'oni/ile.

P)a'() &%(catio'a) i'%i/i%(a) 0PEI2 H GJi% CDS, RENINCO K UNICEF, !"";

C& &st& P)a'() E%(caţio'a) I'%i/i%(a) 0PEI2

PEI e!"e $n in!"r$%en" de 'lanifi#are( 'redare )i eal$are

PEI "re/$ie !, !"ea la /a+a 'ro#e!$l$i de 'lanifi#are a in"ereniei 'en"r$ fie#are #o'il #$ #erineed$#aionale !'e#iale

Plan$rile ed$#aionale indiid$ale "re/$ie !, fie 'lan$ri de 'redare *n,are #are !, !'e#ifi#e@

CE7 "re/$ie 'reda" #o'iilor CUM7 "re/$ie 'reda"

CND7 !a$ la #e in"eral "re/$ie in"rod$!e #$no)"ine 'ar"i#$lare( ele%en"e de *nelegere )ide'rinderi( 'rin a#"ii",i !$'li%en"are !a$ diferenia"e fa, de #ele 're,+$"e 'en"r$ "oi #o'iii(

'rin"r-o 'rogra%, diferenia",.

PEI re're+in", $n do#$%en" de 'lanifi#are !"r$#"$ra"a !i 'er!onali+a"a a $nor o/ie#"ie !'e#ifi#e deina"are !i de ada'"are a #erin"elor #$rri#$lare la niel$l de de+ol"are al #o'il$l$i #$ CES

PEI e!"e $n do#$%en" de l$#r$ 'en"r$ *n"reg 'er!onal$l dida#"i#

PEI "re/$ie !, fie a##e!i/il )i !, 'oa", fi *nele! de "oi #ei #are l$#rea+, #$ $n a!"fel de 'lan

C1'% s& (ti)i.&a.- P)a'() E%(caţio'a) I'%i/i%(a) 0PEI2

PEI !e $"ili+ea+a 'en"r$ a 'lanifi#a@

A#i$ni de in"erenie "i%'$rie !a$ a#i$ni de in"erenie $l"erioar,

A#i$ni de in"erenie *n )#oal, !a$ e;"ra)#olare

A#i$ni de in"erenie 'en"r$ eleii de#larai #a fiind elei #$ #erine ed$#aionale !'e#ialeC& tr&(i& s- c(*ri'%- (' P)a' E%(caţio'a) I'%i/i%(a) 0PEI2



Plan$rile ed$#aionale indiid$ale !e #on#en"rea+, 'e o/ie#"ie indiid$ale 'rin#i'ale( iden"ifi#a"e 'en"r$ a a:$"a la reali+area neoilor indiid$ale ale ele$l$i )i a 'riori",ilor 'ar"i#$lare ale a#e!"$ia

O/ie#"iele "re/$ie !, ai/, leg,"$r, #$ ariile #eie din #o%$ni#are( #i"ire( ari"%e"i#,( 're#$% )i #$a!'e#"e lega"e de #o%'or"a%en" !a$ de #a'a#i",ile B a/ili",ile fi+i#e ale ele$l$i

Se"$l de o/ie#"ie )i !"ra"egiile $"ili+a"e "re/$ie !, !e /a+e+e 'e '$n#"ele for"e )i reali+,rile B !$##e!eleele$l$i.

Un PEI #$'rinde@Se"$l de o/ie#"ie 'e "er%en !#$r" $r%,ri"e 'en"r$ !a$ de #o'il

S"ra"egiile de 'redare $"ili+a"e

A!ig$rarea %,!$rilor f$n#ionale ne#e!are

Ter%ene de eal$are a 'lan$l$i indiid$al

Cri"eriile de !$##e! )i B !a$ de ren$nare la 'lan

Re+$l"a"e o/in$"e 3#on!e%na"e la "er%enele de eal$are a 'lan$l$i5

C& &st& (' P)a' E%(caţio'a) %& Gr(*

n #a+$l *n #are *n a#ela)i gr$' de #o'ii( la a#eea)i #la!, !a$ la a#eea)i di!#i'lin, de !"$di$e;i!", o/ie#"ie #o%$ne )i( 'rin $r%are( !"ra"egii #o%$ne( a"$n#i !e 'oa"e *n"o#%i $n 'lan de*n,are 'en"r$ gr$' )i n$ nea',ra" 'en"r$ fie#are ele *n 'ar"e

Monitori%area "i e$aluarea PE#

Ideal e!"e #a ori#e PEI !, fie !$'$! $nei rei+$iri B eal$,ri 'er%anen"e7( #a+ *n #are n$ !e 'oa"e !"a/ili $n "er%en fi;7 !a$ o *n"&lnire for%al, de eal$are. C$ "oa"e a#e!"ea( 'en"r$ aedea da#, $n 'lan ed$#aional indiid$al #ond$#e #,"re ni)"e re+$l"a"e 'o+i"ie( e!"e ne#e!ar !, !e fa#, o eal$are a a#e!"$ia #el '$in de do$, ori 'e an.

C&ri't& 5ata %& *)a'(ri)& &%(catio'a)& i'%i/i%(a)&

S, de"er%ine #re)"erea niel$l$i de reali+are a #o'iilor #$ #erine ed$#aionale !'e#iale.S, fie ,+$"e #a do#$%en"e de l$#r$.

S, $"ili+e+e $n for%a" !i%'l$.

S, ofere de"alii !$'li%en"are !a$ diferi"e de #ele '$!e la di!'o+iie *n general 'en"r$ "oi eleii

S, ofere de"alii de!'re o/ie#"iele iden"ifi#a"e #a fiind *n 'l$! !a$ diferi"e de #ele iden"ifi#a"e 'en"r$"oi elei.

S, ai/, $n li%/a: a##e!i/il "$"$ror #elor #are l$#rea+, #$ ele.

S, 'oa", fi *nele!e de "oi %e%/rii 'er!onal$l$i )i de #,"re ',rini.

S, fie di!"ri/$i"e *n"reg$l$i 'er!onal dida#"i# B nedida#"i#( da#, e!"e ne#e!ar. S, 'ro%oe+e o 'lanifi#are efi#ien",.



S,-i a:$"e 'e elei !,-)i eal$e+e 'ro'riile 'rogre!e.

S, ai/, #a re+$l"a" o 'lanifi#are )i o in"erenie ade#a", din 'ar"ea 'er!onal$l$i.

S, ai/, #a re+$l"a" reali+area $nor o/ie#"ie de *n,are !'e#ifi#a"e #lar 'en"r$ eleii #$ #erineed$#aionale !'e#iale.

C1'% s& (ti)i.&a.- (' *)a' &%(caţio'a) i'%i/i%(a)

Plan$rile ed$#aionale indiid$ale !e $"ili+ea+, 'en"r$ a !"a/ili in"ereniile ne#e!are 'en"r$ fie#areele *n 'ar"e( in"erenii reali+a"e 'rin 8cţiuni de intervenţie timpurie sau acţiuni de intervenţie

ulterioar$, 8cţiuni de intervenţie în !coal$ sau e'tra!colare !i 8cţiuni pentru elevii diagnosticaţi ca iind

elevi cu cerinţe educaţionale speciale" Plan$l "re/$ie !, #on!e%ne+e n$%ai o/ie#"iele 'rin#i'ale 'e"er%en !#$r" )i !"ra"egiile #are !$n" diferi"e de !a$ *n 'l$! fa, de #ele #are e;i!", 'en"r$ re!"$l gr$'$l$i!a$ #la!ei. O/ie#"iele !"a/ili"e 'rin PEI "re/$ie !, ai/, "er%ene 're#i!e #are !, in, !ea%a de neoileiden"ifi#a"e.

n #a+$l *n #are $n #o'il e!"e diagno!"i#a" #a a&nd #erine ed$#aionale !'e#iale( a"$n#i !"a/ilireao/ie#"ielor 'e "er%en !#$r" )i a !"ra"egiilor de reali+are a a#e!"ora "re/$ie #orela"e #$ o/ie#"iele generale)i #$ ele%en"ele eidenia"e *n diagno!"i#. n %a:ori"a"ea #a+$rilor( !"ra"egiile de reali+are a a#e!"or o/ie#"ie !$n" !"a/ili"e 'rin"r-$n 'lan ed$#aional indiid$al. Ca acţiune la nivel de !coal$ sau

e'tra!colar$, PEI "re/$ie !, #on!e%ne+e n$%ai #eea #e e!"e *n 'l$! !a$ diferi" de 'lan$l din #$rri#$l$%-$l diferenia". Ca $r%are( or e;i!"a #o'ii #$ #erine ed$#aionale !'e#iale( diagno!"i#ai !a$ n$ #a a"are(#are n$ a$ neoie de $n 'lan ed$#aional indiid$al 'en"r$ #, #erinele lor !$n" re!'e#"a"e )i reali+a"e 'rin%e"ode al"erna"ie. C$ "oa"e a#e!"ea( o/ie#"iele indiid$ale( !"ra"egiile folo!i"e 'en"r$ a a"inge a#e!"eo/ie#"ie )i 'rogre!ele reali+a"e "re/$ie #on!e%na"e #a 'ar"e a $nor eidene generale 'en"r$ "oi #o'ii

din"r-$n gr$'.Plan$l ed$#aional indiid$al NU e!"e )i NU SE VREA $n d$'li#a" al ni#i $n$i al" 'lan #are #$'rinde

'ro#ed$ri de !"a/ilire a $nor o/ie#"ie indiid$ale( )i ni#i a $n$i al" 'lan #$rri#$lar $r%a" de #o'il *n al", 'ar"e.

S(4&stii *ri/i'% &)aorar&a ('(i PEI

N$ !e re#o%and, )i n$ e!"e ade#a", !"a/ilirea de 'rea %$l"e o/ie#"ie *n a#ela)i "i%'. E!"e nor%al #aele$l$i !, i !e a!ig$re 'redarea #on"in$, a *n"regii arii #$rri#$lare( dar o/ie#"iele 'lan$l$i ed$#aional

indiid$al "re/$ie !, !e li%i"e+e la 'riori",ile #oneni"e 'en"r$ %o%en"$l B e"a'a re!'e#"i,.

n #a+$l *n #are $n ele iden"ifi#a" #a a&nd #erine ed$#aionale !'e#iale e!"e e;'$! ri!#$l$i de li'!,de afe#"i$ne !a$ e;#l$dere( a"$n#i 'lan$l ed$#aional indiid$al "re/$ie !, #onin, !"ra"egiile ade#a"e dea#o'erire a a#e!"or neoi. N$ !e re#o%and, $"ili+area $nor 'rogra%e !o#iale de !'ri:in 'en"r$ a *nlo#$ir,!'$n!$l grada" la neoile ed$#aionale !'e#iale.

Unele )#oli 'o" o'"a 'en"r$ ad,$garea $nor o/ie#"ie 'e "er%en l$ng 'e #are !, le in#l$d, *n"r-$n 'laned$#aional indiid$al. Un a!"fel de o/ie#"i 'e "er%en l$ng 'oa"e fi $"il 'en"r$ iden"ifi#area re+$l"a"elor

)i 'rogre!$l$i *nregi!"ra" de ele( dar a#e!"a "re/$ie #orela" #$ o/ie#"iele iniiale )i "re/$ie !, a!ig$reinfor%aii 'en"r$ !"a/ilirea o/ie#"ielor $l"erioare. Cri"eriile de !$##e! in#l$!e *n"r-$n PEI *n!ea%n, #,



o/ie#"iele !"a/ili"e a$ fo!" a"in!e )i #, "re/$ie !"a/ili"e noi o/ie#"ie( *n "i%' #e #ri"eriile de ren$nare*n!ea%n, n$ n$%ai #, !-a$ reali+a" o/ie#"iele 'ro'$!e #i )i #, n$ %ai e!"e neoie de $n 'lan ed$#aionalindiid$al.

n general( *n"r-$n PEI 'rofe!orii "re/$ie !, in#l$d, o/ie#"ie SMART@

S 'e#ifi#e 3s 'e#ifi#5 M,!$ra/ile 3mea!$ra/le5

R eali+a/ile 3a#iea/le5

R elean"e 3relean"5

3#$5 Ter%ene 3ti%e /o$nd5E;i!", !i !i"$aii *n #are( 'en"r$ a reali+a $n 'rogre!( !$n" %ai ade#a"e o/ie#"ie %ai '$in

%,!$ra/ile( dar %ai $)or de eal$a" B rei+$i".

De o/i#ei( e!"e de %are a:$"or da#, ori#e o/ie#"i $r%,ri" e!"e 're#eda" de o for%$lare #a@ '&n, la!f&r)i"$l !e%e!"r$l$i( Moni#a a fi #a'a/il, !,667

De)i n$ fa#e 'ar"e din"r-$n PEI( 'rofe!orii "re/$ie !, in, !ea%a )i de fi)a indiid$al, !a$ de'rofil$l73#ara#"eri+area5 ele$l$i #are ofer, da"e de referin, !a$ da"ele de la #are !e 'orne)"e *neal$area iniial,( 're#$% )i infor%aii de!'re #erinele 'ar"i#$lare )i '$n#"ele for"e ale ele$l$i la%o%en"$l re!'e#"i. Da#, )i $nde e!"e #a+$l( 'rofil$l 3#ara#"eri+area5 "re/$ie !, #onin, )i infor%aiide!'re #erinele ele$l$i fa, de !"ra"egiile generale 'en"r$ a-i '$"ea a!ig$ra a#e!"$ia a##e!$l la #$rri#$l$%)i *n 'rogra%$l o/i)n$i" al $nei +ile de )#oal,.

Infor%aiile de!'re #erinele 'ar"i#$lare ale $n$i ele *n #eea #e 'rie)"e a##e!$l la #$rri#$l$%"re/$ie "ran!%i!e *n"reg$l$i 'er!onal. n an$%i"e #a+$ri a#e!"ea 'o" #on!"i"$i o ane;, a 'lan$l$ied$#aional indiid$al( de)i "re/$ie !, !e in, !ea%a de #onfideniali"a"ea a!$'ra an$%i"or a!'e#"e.

Da#, ele$l are #erine !eere !a$ #o%'le;e( a"$n#i *n"reg 'er!onal$l "re/$ie !, #$noa!#, #&"eadin"re a#e!"ea. E!"e o 'ro/le%, a )#olii #are( 'rin #on!$l"are #$ ',rinii( 'rofe!ioni)"ii )i ele$l( de#ide#$% !, !e #on!e%ne+e )i !, !e di!e%ine+e !"ra"egii lega"e de a#"ii",i #a@ *%/r,#a"$l( r,nirea )i%o/ili"a"ea 3de'la!area5 dar( o/ie#"iele *n a#e!"e arii "re/$ie *nregi!"ra"e *n 'lan$l ed$#aional indiid$alal re!'e#"i$l$i #o'il. Indiferen" #are din"re a#e!"e o/ie#"ie )i !"ra"egii !$n" %eniona"e *n PEI( a#e!"ea"re/$ie di!#$"a"e #$ ',rinii( rei+$i"e )i eal$a"e *n %od reg$la" )i a/orda"e B de+/,"$"e la eal$areaan$al,.

Nat(ra i't&r/&'ţi&iDe!eori !e 'orne)"e de la 're!$'$nerea #, in"erenia( !"ra"egiile !a$ !'ri:in$l 're#oni+a" %eniona"e

*n 'lan$l ed$#aional indiid$al 3CUM75 !e or fa#e !$/ for%a ren$n,rii la 'er!onal$l !$'li%en"ar 'en"r$ a !e '$"ea l$#ra *n !i!"e% de $n$ la - $n$73$n ele-$n 'rofe!or5. C$ "oa"e a#e!"ea( a#e!" %od del$#r$ 'oa"e !, n$ fie de a:$"or ele$l$i. O a/ordare %ai ade#a", e!"e a#eea de a-i oferi 'er%anen"ele$l$i %a"eriale de *n,are diferenia"e( diferi"e !a$ !$'li%en"are !a$ e#i'a%en" !'e#ial !a$ de a-l



in"rod$#e *n"r-$n gr$'( de a-i a!ig$ra !'ri:in indiid$al ori al #olegilor !a$ #a ad$lii !, dedi#e "i%' %ai%$l" 'en"r$ a #onfig$ra na"$ra in"ereniei 'lanifi#a"e )i de a %oni"ori+a efi#iena a#e!"eia.

SĂ RĂSPUNDEM DI<ERSITĂŢII: REGULI DE AUR

0. In#l$derea "$"$ror #o'iilor

Dier!i"a"ea "re/$ie re#$no!#$", )i re!'e#"a",

Profe!orii !$n" #ei #are dein in!"r$%en"ele for%,rii $nor a"i"$dini 'o+i"ie ale ',rinilor )i #o'iilor(

dar )i ale #elorlal"e #adre dida#"i#e

E!"e e!enial #a "oi eleii !, l$#re+e )i !, !e :oa#e *%'re$n,

Pe 'ar#$r!$l le#iilor !e or #rea a#ele 'o!i/ili",i de *n,are de la ele la ele

Organi+ai a#"ii",ile a!"fel *n#&" !, !e finali+a+e 'rin %$n#a *n"reg$l$i gr$'

Pro%oai "alen"ele "$"$ror#o'iilor

I%'li#ai "oi eleii *n a#"ii",ile )#olii

?.Co%$ni#arean a#"ii"a"ea de 'redare *n,are( 'rofe!orii "re/$ie@

S, fie ,+$i de "oi eleii-!, !"ea *n 'i#ioare )i n$ la #a"edr,

S, or/ea!#, #lar )i !,-)i #on"role+e o#ea

S, folo!ea!#, #$in"e !i%'le )i 'ro'o+iii !#$r"e

S, a"rag, a"enia eleilor a!$'ra %e!a:elor e!eniale 'rin e;'re!ii #a7a!#$l"ai #$ a"enie7

S,-i 'riea!#, 'er%anen" 'e elei

S, folo!ea!#, 'e l&ng, li%/a:$l er/al )i ge!"$ri )i o %i%i#, ade#a",

Se erifi#, da#, eleii a$ *nele!

Co'iii !$n" *n#$ra:ai !, !'$n, #e n$ a$ *nele!

n",rii #eea #e #o%$ni#ai er/al #$ i%agini( de!ene )i 'rin !#ri!

La 'redare !e 'oa"e folo!i $n 'lan #$ = '$n#"e@



a. A"ragei a"enia #o'il$l$i

/. Pre+en"ai a#"ii"a"ea

#. O/!erai 'erfor%ana #o'il$l$i

d. A#ordai $n feed-/a#

4.Manage%en"$l #la!ei

• Co'iii #$ #erine !'e#iale "re/$ie !, fie a)e+ai %ai a'roa'e de 'rofe!or )i de "a/l,

• n#er#ai o a)e+are a %o/ilier$l$i a!"fel *n#&" eleii !, !e 'oa", %i)#a li/er

• G,n#ile or fi aran:a"e 'e gr$'$ri( 'en"r$ #a eleii !, oa", l$#ra *%'re$n,

• Da#, !ala 'er%i"e( l,!ai $n !'ai$ $ndea *n #la!, *n #are !, '$"ei l$#ra indiid$al

• Diagra%ele !a$ i%aginile "re/$ie !, fie a%'la!a"e 'e 'ere"e la niel$l o#ilor #o'iilor • Uneori le#iile !$n" %ai efi#ien"e da#, !e de!f,)oar, *n afara #la!ei

=.Proie#"area le#iilor

• &ndii-, #$% '$"ei i%'li#a "oi #o'ii *n"r-o le#ie

• Co'iii or *nelege %ai /ine da#, ,d !a$ a"ing o/ie#"ele

• S"a/ilii #$in"ele #eie #are $r%ea+, !, le folo!ii *n "i%'$l le#iei

• Preg,"ii fi)e de l$#r$ 'er!onali+a"e

• L$#r$l *n gr$' fa#ili"ea+, 'ar"i#i'area "$"$ror

• Tre/$ie ada'"a" ri"%$l $nei le#ii( 're#$% )i ol$%$l de infor%aii #e !e folo!e!# *n"r-o le#ie

• E!"e neoie( 'e l&ng, 'lan$rile indiid$ale( de $n 'lan #are !, !e refere la *n"reaga +i de )#oal,

9. Plan$rile indiid$ale

Pen"r$ $n ele *n #i#l$l 'ri%ar@ 'lan$l iden"ifi#, !#o'$rile !'e#ifi#e a#"ii",ii de 'redare-

*n,are ,en"r$ 'rin#i'alele arii #$rri#$lare

Pen"r$ elii din gi%na+i$( 'lan$l indiid$al 'oa"e a#o'eri dier!e di!#i'line de !"$di$

Plan$l indiid$al !e a #on#e'e 'rin #on!$l"are #$ ',rinii

Mo%en"$l ade#a" de *n"o#%ire a 'lan$rilor e!"e la *n#e'$"$l fie#,r$i !e%e!"r$

Plan$l indiid$al iden"ifi#, a/ili",ile #o'il$l$i *n dier!e arii #$rri#$lare

O/ie#"iele n$ "re/$ie !, fie foar"e difi#ile 'en"r$ a n$ de!#$ra:a( dar ni#i foar"e !i%'le(

*n"r$#&" "re/$ie !, re're+in"e o 'roo#are 'en"r$ a#el #o'il



Plan$l indiid$al "re/$ie !, iden"ifi#e ori#e al"e aran:a%en"e !'e#iale #are !e doede!# $"ile *n

a-l a:$"a 'e #o'il *n a#"ii"a"ea )#olar,

.S'ri:in indiid$al

n "i%' #e #la!a l$#rea+, la o a#"ii"a"e( 'rofe!or$l !e 'oa"e o#$'a de $n$l !a$ doi #o'ii

Co'iii 'o" fi organi+ai *n gr$'$ri( 'e niele de a/ili"a"e !a$ *n gr$'$ri %i;"e

n,area ele-ele

Se 'o" $ni #&"e do$, #la!e

Se 'oa"e l$#ra #$ ol$n"ari la #la!,

Profe!ori re!$r!, !a$ 'rofe!ori !'e#iali)"i

.Mi:loa#e de !'ri:in

Ma"eriale dida#"i#e@ 'ano$ri l$%inoa!e 'en"r$ #i"i"( 'lan)e !a$ i%agini afi)a"e 'e 'ere"e

O/ie#"e de :oa#,

E#i'a%ne"e B%a"eriale 'en"r$ #la!,

Mo/ilier$l #la!ei

Mi:loa#e 'en"r$ de'la!are

Mi:loa#e de #o%$ni#are

2.Manage%en"$l #o%'or"a%en"$l$i

Toi #o'iii "re/$ie !, *nee !, !e #o%'or"e a##e'"a/il din '$n#" de edere !o#ial

Toi 'rofe!orii "re/$ie !, #onin, a!$'ra a#eleia)i a/ord,ri )i a"i"$dini de rea#ie la

#o%'or"a%en"$l #o'il$l$i

Co'iii lan!ea+,( de reg$l, ni)"e !e%nale *nain"e de a *n#e'e !, !e #o%'or"e deran:an"

Ele$l 'oa"e !, n$ in, la "oa"e orele !a$ !, io !e a#orde $n "i%' *n #are !, fie l,!a" !, !e

odinea!#,

Se 'oa"e !#i%/a lo#$l #o'il$l$i *n #la!,

A"$n#i #&nd !e #o%'or", #ore!'$n+,"or )i #&nd re$)e)"e !,-)i d$#, !ar#ina '&n, la #a',"(

'rofe!or$l "re/$ie !,-l re#o%'en!e+e 'e ele

Pen"r$ a "ran!%i"e ne%$l$%irea fa, de $n #o%'or"a%en" neade#a"( folo!ii $n an$%e"on al o#ii( o an$%i", %i%i#, )i 'ro'o+iii !i%'le



Pede'!ele !$n" efi#ien"e n$%ai da#, ele$l *nelege leg,"$ra *n"re 'edea'!, )i

#o%'or"a%en"$l !,$ )i da#, 'edea'!a #on!", *n #ea #e n$ *i 'la#e

N$ a%eninai #o'il$l da#, n$ '$nei a%eninarea *n 'ra#"i#,

A"enie la %od$l *n #are , i%'$nei )i , ',!"rai a$"ori"a"ea

Folo!ii :o#$l de rol

Me"oda a'li#a", *n #a+$l $n$i ele 'oa"e !, n$ f$n#ione+e *n #a+$l al"$i ele

<#olile 'o" !,-)i #on!"r$ia!#,( *n !'e#ial *n #i#l$l gi%na+ial( o 'oli"i#, de eli%inare !a$

e;#l$dere "e%'orar, a #o'iilor din )#oal,

1.M$n#a *n e#i',

Cerei !fa"$l al"or #olegi din )#oal,

,!ii "i%' 'en"r$ a o/!era #$% ,)i organi+ea+, #eilali 'rofe!ori #la!ele )i ini"ai #olegii !,

a!i!"e la orele d!.

<#oala 'oa"e "ri%i"e #adrele dida#"i#e la #$r!$rile de 'erfe#ionare di!'oni/ile

Iden"ifi#ai !'e#iali)"ii di!'oni/ili *n lo#ali"a"ea re!'e#"i,

Pa#e"$l de re!$r!e UNESCO #$'rinde foar"e %$l"e !$ge!"ii )i !fa"$ri

PARTENERIATUL

Par"eneria"$l e!"e@

Co%'onen"a i%'or"an"a a ed$#aiei in#l$+ie

Uni"a"e de de#i+ii )i a#i$ne

Ma!, ro"$nd,

O in"errelaie

O relaie *n"re in!"i"$ii( indii+i( in!"i"$ii )i indii+i

un proces continuu de interacţiune, de#voltare !i împuternicire reciproc$ între parteneri

(e'p"amilii !i !coal$)"

Par"eneria"$l !e reali+ea+, *n"re@

In!"i"$ia FAMILIEI )i #ea a RADINIŢEI

P,rini )i ed$#a"ori

Diferiii 'rofe!ioni)"i #are !'ri:in, #o'il$l )i fa%ilia



Me%/rii #o%$ni",ii

Co'il )i #el #are *l ed$#,

Pre%i!ele 'ar"eneria"$l$i@

Re#$noa)"erea alorii fa%iliei *n de+ol"area #o'il$l$i

Re!'e#"$l a#orda" fa%iliei )i i%'or"anei ei

Re#$no)"erea li%i"elor de a#i$ne ale $n$i ed$#a"or

Iden"ifi#area efi#ienei *n l$#r$l *%'re$n,

Neoia de a 'ri%i )i a#orda !'ri:in

Cara#"eri!"i#i @

#on"ri/$"ie %$"$ala !i a##e'"area rol$rilor

dorin"a de a l$#ra i%'re$na in $r%arirea $nor !#o'$ri a##e'"a"e in #o%$n

re!'on!a/ili"a"i i%'ar"a!i"e in 'rel$area a#"i$nilor #are $r%are!# a"ingerea !#o'$rilor

loiali"a"e( in#redere !i #in!"e in "oa"e "arg$rile #are i%'li#a 'ar"eneria"$l

"o"ala i%'ar"a!ire a infor%a"iilor 'er"inen"e in"re 'ar"eneri

rol$l 'arin"ilor in l$area de#i+iilor in e;er#i"area rol$l$i lor indre'"a"i" de a de#ide #eea #e e!"e%ai /ine in in"ere!$l fa%iliei lor !i a %e%/rilor in !'e#ial a de+ol"arii #o'il$l$i lor

Par"eneria"$l 're!$'$ne

Coo'erare

Cola/orare

Fora e#i'ei

Re!'e#"$l re#i'ro#

Valoarea indiid$al, )i #ea a e#i'eiPen"r$ #a 'ar"eneria"ele !, l$#re+e( "oi 'ar"enerii "re/$ie !, ai/, a#elea)i infor%aii.

#rea+a o#a+ii 'en"r$ 'er!oanele #are l$#rea+a i%'re$na in $r%arirea $n$i !#o' !a$ in"ere!

#on!"r$ie!"e !i 'ro%oea+a la fie#are 'ar"ener #o%'e"en"e !i #a'a#i"a"i.

De a#eea 'ar"enerai"a"$l 'rin defini"ie a/ili"ea+a 'er!oanele 'rin #rearea o#a+iilor de a deeni#o%'e"en"e in ariile de ia"a 'e #are le #on!idera 'ar"enerii i%'or"an"e.





A!"a e #alea.

nei re'ede.

A!"a e %$n#, de #a"egoria *n"&i.

E!"e #el %ai /ine de '&n, a#$%.

Ti-ai folo!i" %in"ea /ine a+i.

Ai !"&'&ni" /ine l$#r$rile.

Se 'o"rie)"e foar"e /ine.

E!"e "o" %ai /ine.

Ai re$)i".

Ai f,#$" o "rea/, /$n,.

To#%ai ai re$)i".

A#$% 'oi !, !'$i #, ai "er%ina".

<"ia% #, ei re$)i.

Fa#i l$#r$rile !, 'ar, $)oare.

Ai f,#$"-o la "i%'.

AI re$)i" !, *%i $)$re+i %$n#a.

N$ e de lo# r,$.

S$'er.



PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRUELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL SAU

IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

Aria curriculara I:Limbă şi comunicar



• Limba şi li!ra!ura rom"nă• Limbi mo#rn



Limba şi li!ra!ura rom"nă

In!ro#ucr

Textul de fata reprezinta curriculum-ul de limba romana pentru invatamantul primar, componenta fundamentala a parcursului de invatareoferit elevilor in contextul ocolaritatii obligatorii.

In conformitate cu acest document, obiectivul central al studiului limbii şi al literaturii romane in invatamantul primar este dezvoltarea

competentelor elementare de comunicare, orala şi scrisa ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare oi nonliterare,semnificative din punctul de vedere al varstei cuprinse intre 6/7 - !/ ani. "e urmareşte, totodata, structurarea la elevi a unui ansamblu deatitudini şi de motivatii care vor incura#a şi spri#ini ulterior studiul limbii şi al literaturii rom$ne.

%e altfel, scopul studierii limbii romane in perioada şcolarit&'ii obligatorii este acela de a forma progresiv un tanar cu o culturacomunicationala şi literara de baza, capabil sa inteleaga lumea din #urul sau, sa comunice şi sa interactioneze cu semenii, exprimandu-şiganduri, stari, sentimente, opinii etc., sa fie sensibil la frumosul din natura oi la cel creat de om, sa se integreze efectiv in contextul viitoruluiparcurs ocolar, respectiv profesional, sa-oi utilizeze in mod eficient oi creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete inviata de zi cu zi, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare.

In acest sens, curriculum-ul de fata propune o mutatie fundamentala la nivelul studierii limbii romane in invatamantul primar. In loculcompartimentarii artificiale a disciplinei in trei domenii arbitrar stabilite - citire, lectura oi comunicare - se propune un nou model, celcomunicativ-functional , adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci oi modalitatilor propriu-zise de structurare la copii acompetentei de comunicare. In mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare oi de exprimare orala,respectiv de receptare a mesajului scris ()citirea/lectura*+ oi de exprimare scrisa. %e altfel, comunicarea nu este altceva decat functionarea

concreta, in fuziune, a celor patru deprinderi mentionate anterior (receptarea mesajului oral, exprimarea orala, receptarea mesajului scris , altfelspus, citirea/lectura oi exprimarea scrisa+.

In sensul celor aratate anterior, dominantele prezentului curriculum fata de cel publicat in se prezinta dupa cum urmeaza



Curriculum an!rior Curriculum ac!ual

utilizarea unui model didactic artificial oi nerelevant, propunand trei domenii ale disciplinei - citirea, lectura oi comunica-rea - a caror delimitarenu are la baza argumente de ordin otiintific recurgerea la modelul comunicativ-functional , conform caruia comunicarea este un domeniucomplex care inglobeaza procesele de receptare a mesajului oral oi a celui scris ()citirea/lectura*+, precum oi cele de exprimare orala, respectivde exprimare scrisa

definirea ambigu& a domeniilor disciplinei (citirea - definita in termeni de ca-pacitate lectura oi comunicarea - definite in termeni de continuturi

ale invatarii+ definirea domeniilor disciplinei exclu-siv in termeni de capacitatireceptarea mesajului oral,

receptarea mesajului scris, exprimarea orala şi cea scrisa

prezentarea deformata a domeniului comunicare, conceput, in principal, in termeni de elemente de gramatica oi prea putin ca ansamblu destrategii de comunicare propriu-zisa prezentarea comunicarii in calitatea sa de competenta fundamentala, acoperind deprinderi dereceptare oi de exprimare orala, respectiv scrisa

acordarea unei ponderi excesive citirii oi exprimarii scrise, in defavoarea proceselor proprii exprimarii orale reec0ilibrarea ponderii acordateexpri-marii orale fata de cea scrisa, precum oi proceselor de producere a unor mesaje proprii fata de cele de receptare a mesa#elor

construirea obiectivelor din punctul de vedere al asimilarii unor )cunootinte* centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati propriifolosirii limbii in contexte concrete de comunicare

structurarea programei pe baza unor obiective operationale, excesiv detaliate oi dificil de urmarit in activitatea didactica structurareaprogramei pe baza unor obiective cadru oi de referinta sintetice, in masura sa surprinda - in progresie - ceea ce este esential in activitatea deinvatare

promovarea unor continuturi direct ive, obligatorii pentru toti elevii sugerarea unor continuturi orientative, in masura saincura#eze creativitatea oi libertatea de alegere a copilului

lipsa de flexibilitate in ceea ce priveote selectia oi organizarea la clasa a continuturilor flexibilitate in ceea ce priveote adaptarea continuturilor la nivelul de dezvoltare concreta oi la interesele copiilor



promovarea unei invatari abstracte, teoretice, insuficient racordate la nevoile comunicative propriu-zise ale copilului conectarea studiuluilimbii la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise

punerea accentului pe memorizare, pe repetare oi pe invatarea de reguli, concepte etc., pornind de la un ansamblu nerelevant de activitati deinvatare punerea accentului pe invatarea proce-durala, cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii oiproceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare oi de investigare caracteristice activitatii comunicative

neacordarea importantei cuvenite valo-rii formative a evaluarii performantelor ocolare reconsiderarea evaluarii oi a autoeva-luarii ca

modalitati de ameliorare a propriului progres ocolar



I$ Obic!i% ca#ru

.%ezvoltarea capacitatii de receptare a mesa#ului oral

1.%ezvoltarea capacitatii de exprimare orala

2.%ezvoltarea capacitatii de receptare a mesa#ului scris (citirea/lectura+

3.%ezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

II$ CURRICULUM PE CLASE

CLASA I

A$ O&IECTIVE DE REFERIN!A aI E'EMPLE DE ACTIVITA!I DE INVA!ARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar

La sfaroitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:

.. sa inteleaga semnificatia globala a mesa#ului oral exercitii de ascultare oi de confirmare a intelegeriimesa#ului ascultat formulari de raspunsuri la intrebarile puse formularea unor intrebari in legatura cu mesa#ul ascultat etc.

.1. sa sesizeze intuitiv corectitudinea gramaticala a unei propozitii ascultate exercitii de corectare a greoelilor de exprimareexercitii de selectare a enuntului corect dintr-o serie de enunturi prezente in exprimarea elevilor #ocuri didactice de stabilire a acordului dintread#ectiv oi substantiv, dintre predicat oi subiect (fara referire la terminologia gramaticala+ etc.



.2. sa distinga cuvintele oi sensul lor intr-o propozitie data exercitii de delimitare a cuvintelor intr-o propozitiedata exercitii de stabilire a numarului oi a ordinii cuvintelor intr-o propozitie data exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prinraportare la context etc.

.3. sa distinga sunetele oi silabele dintr-un cuvant dat exercitii de despartire a cuvintelor in silabe exercitiide identificare a sunetelor din structura silabei exercitii de stabilire a locului unui anumit sunet in cadrul cuvantului etc.

.. sa-oi concentreze atentia pentru a asculta mesa#e formulate de persoane diferite exercitii de ascultare a unor mesa#e formulate de

persoane diferite exercitii de dialog conversatii in grup pe teme curente etc.*1! sa manifeste curiozitate pentru mesajul ascultat jocuri de rol de tipul: "emitator-receptor#, vizand

formarea comporta-mentului de ascultator$ simulare de convorbiri telefonice$ exercitii de sesizare a formulelor de initiere a dialogului etc

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala


1.. sa construiasca enunturi logice exercitii de construire a unor texte scurte, cuprinzand mai multe enunturi imbinate logicpovestirea unor fapte, intamplari personale formulari de intrebari oi de raspunsuri descrierea caracteristicilor de baza ale unor obiectepovestirea unor texte citite sau audiate etc.

1.1. sa construiasca propoziti i corecte din punct de vedere gramatical exerciti i de construire corecta , exerciti i- #oc destabilire a acordurilor gramaticale (fara referire la terminologia gramaticala+ etc.

1.2. sa integreze cuvintele noi in enunturi proprii exercitii de construire a unor enunturi proprii cu noilecuvinte #ocuri didactice de sinonimie, de antonimie, de omonimie (fara mentionarea terminologiei otiintifice+ etc.

1.3. sa desparta in silabe cuvintele care contin o consoana intre doua vocale oi doua consoane intre doua vocale (fara referire la regulilefonetice+ exercitii de despartire a cuvintelor in silabe in conditiile in care o consoana se afla intre douavocale, doua consoane se afla intre doua vocale (fara a se face referire la regulile fonetice+ exercitii de formare a unor cuvinte cu a#utorul unor silabe etc.



1. sa pronunte clar oi corect sunetele oi cuvintele exercitii de pronuntare corecta a sunetelor limbiiromane exercitii de diferentiere a vocalelor oi a consoanelor exercitii de dictie #ocuri de cuvinte exercitii de rostire a unor enunturi, articulandcorect sunetele oi cuvintele exercitii de reglare a tonului, a volumului, a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi exercitii de recitare a unor poeziietc.

*%! sa r&spund& stimul&rii in comunicarea orala exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative oi a

capacitatii de a interveni in actul comunicarii$ antrenament pentru exprimarea opi-niilor oi a atitudinilor proprii$ antrenament de utilizare a unor

for-mule de adresare, de mentinere oi de inc'eiere a unui dialog$ conversatii in grup pe teme date etc



3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)


2.. sa identifice litere, silabe, cuvinte oi enunturi in textul tiparit oi in textul scris de mana exercitii de asociere a sunetului cu literaexercitii de identificare a literelor mari oi a literelor mici de tipar sau scrise de mana exercitii de identificare a silabelor in structura cuvantuluiexercitii de recunoaotere a cuvintelor oi a propozitiilor in spatiul grafic exercitii de citire selectiva citirea unor texte la prima vedere, pentruidentificarea literelor invatate oi a cuvintelor familiare etc.

2.1. sa sesizeze legatura dintre text oi imaginile care il insotesc exercitii de sesizare a semnificatiei textului cu a#utorulimaginii etc.

2.2. sa asocieze forma grafica a cuvantului cu sensul acestuia exercitii de exprimare a intelesului unor cuvinte dintr-un text citit exercitii de construire a unor enunturi cu anumite cuvinte date etc.

2.3. sa desprinda semnificatia globala a unui text dat exercitii de citire conotienta a unor texte date etc.

2.. sa citeasca in ritm propriu un scurt text cunoscut exercitii de citire a cuvintelor pe silabe exercitii decitire integrala a cuvintelor exercitii de citire in ritm propriu etc.

2.6. sa manifeste curiozitate pentru lectura exercitii de citire oi de memorare a unor texte in versuri exercitii de initiere in citirea unor cartipentru copii, adecvate varstei cunoaoterea bibliotecii ocolii etc.

(biectivele de referinta marcate in programa cu asterisc nu sunt obligatorii, ele fiind incluse in curriculum-ul la decizia ocolii



4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa


3.. sa scrie corect litere, silabe oi cuvinte exercitii grafice pregatitoare (desena-rea, confectionarea modelelor de litere din diferitemateriale+ exercitii de adoptare a unei pozitii corecte oi comode pentru scris exercitii de scriere a elementelor grafice invatate exercitii descriere corecta a literelor, a silabelor oi a cuvintelor etc.

3.1. cu spri#in ,sa construiasca in scris scurte propozitii exercitii de ordonare corecta a cuvintelor intr-opropozitie data exercitii-#oc de stabilire a acordurilor gramaticale exercitii de corectare a greoelilor de exprimare din punct de vederegramatical exercitii de alcatuire de enunturi proprii cu anumite cuvinte date etc.

3.2. sa scrie un text corect, lizibil oi ingri#it, utilizand semnele de punctuatie invatate (punctul, semnul intrebarii+ exercitii de scrierecaligrafica a literelor oi a cuvintelor, respectandu-se forma, marimea oi inclinarea lor exercitii de incadrare corecta in pagina exercitii deapreciere corecta a spatiului dintre cuvinte exercitii de scriere corecta a cuvintelor exercitii de construire a propozitiilor exercitii de marcare asemnelor de punctuatie exercitii de perceptie fonica a intonatiei propozitiilor enuntiative oi a propozitiilor interogative (fara a se face referire laterminologia data+ exercitii de copiere a unor cuvinte, a unor propozitii oi a unor fragmente din textele reproduse in abecedar exercitii dedictare etc.

3.3. sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa completare de rebusuri #ocuri de denumire aimaginilor etc.

&$ CON!INUTURILE INVA!ARII

1. Formarea capacitatii de citire/lectura

• 4artea - volum, coperte, foaie, pagina, numerotarea paginii, directii de orientare in pagina.

• 5iterele mici oi literele mari de tipar.)tabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea autorilor de manuale, in functie de metoda didactica abordata



• 4itirea cuvintelor.In perioada abecedara se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice$ spre sfaroitul perioadei se pot folosi oi cuvinte care contin diftongii:

oa, ea, ia, ie, ua, ua )e vor folosi numai cuvinte titlu

• 4itirea propozitiilor de mic& intindere.

• 4itirea textelor.ematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia +utorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza

sau in versuri, precum oi texte non-literare, de mica intindere, pana la 1 de cuvinte, urmarind o creotere progresiva a numarului decuvinte de la o lectie la alta +ceotia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea oi dispunerea in manual a unitatilor de

continut din programa$ tratarea didactica originala a notiunilor din programa

2. Formarea capacitatii de comunicare

• 4omunicarea orala4omunicarea - sc0imb de informatii intre oameni (dialoguri despre viata de ocolar, despre familie, despre mediul incon#urator etc.+

• 4omponentele comunicarii dialogate (discutate aplicativ, fara teoretizari+ persoana care transmite o informatie, persoana careprimeote informatia, informatia propriu-zisa (prin cuvinte, gesturi, semnale sonore+.

+utorii de manual vor avea in vedere viziunea comunicativa promovata de programa, astfel incat notiunile sa fie abordate functional oi

aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicari corecte, eficiente oi nuantate or fi preferate situatii de comunicare concrete oi

actuale pe baza unui suport vizual

ormularea mesa#ului oral (aplicativ, fara teoretizari+

• 4uvantul - element de comunicare. tilizarea cuvintelor noi in alte contexte.• 8ropozitia.• %ialogul - convorbirea intre doua sau mai multe persoane. ormulele elementare de initiere, de mentinere oi de inc0eiere a

dialogului.• "e recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire



• initierea sau inc0eierea unui sc0imb verbal• identificarea unei persoane sau a unui obiect• formularea unor intrebari oi a unor raspunsuri• oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei• oferirea unor informatii despre forma oi despre utilitatea unor obiecte• exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt.

• 8entru exersarea acestor acte de vorbire se recomanda• discutii libere despre #ocuri, #ucarii, filme de desene animate, filme pentru copii despre intamplari oi fapte din viata proprie, despre

comportarea civilizata, despre mediul ocolar, despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igiena sanitara, despreocrotirea mediului incon#urator etc.

• 4omunicarea scrisa8rocesul scrierii

• 9rganizarea scrierii. :lementele grafice exersate in invatamantul preocolar (linii, puncte, bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale,nodulete+. 5iterele mici oi literele mari de mana. "crierea cuvintelor. %espartirea cuvintelor in silabe (numai intuitiv, fara cunoaoterearegulilor+. "crierea propozitiilor oi a unor texte de mica intindere.

• "crierea de mana oi prezentarea textului. "crierea caligrafica. ;oezarea corecta in pagina (respectarea spatiului dintre cuvinte+.• 9rtografia. "crierea ortografica a cuvintelor. "crierea cu litera mare la inceputul enuntului. "crierea cu litera mare a substantivelor

proprii (fara referire la terminologia gramaticala+.• 8unctuatia. olosirea corecta a semnelor de punctuatie punctul, semnul intrebarii.extele pentru dictare nu vor depaoi, la sfaroitul clasei I, . de cuvinte Intr-un asemenea text, nu vor fi utilizate linii de dialog

/ontexte de realizare

• 4opierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor oi a textelor de mica intindere, scrise de mana sau de tipar. "crierea dupa dictare.3. Elemente de constructie a comunicarii

• 8ropozitia. 4uvantul. "ilaba.



0otiunile nu vor fi definite, lucrandu-se cu acestea in mod intuitiv In perioada preabecedara, accentul se va pune pe comunicarea orala,

folosindu-se pentru silabatie numai cuvinte monosilabice, bisilabice oi trisilabice, care nu vor contine diftongi, triftongi sau consoane

redate in scris prin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, c'e, c'i, g'e, g'i

• "unetele limbii romane. ;rticularea vocalelor oi consoanelor 0u se vor utiliza termenii de vocale oi consoane



CLASA A II+A

A$ O&IECTIVE DE REFERIN,A aI E'EMPLE DE ACTIVITA!I DE INVA!ARE



La sfaroitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:

.. sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesa# ascultat exercitii de sesizare a elementelor semnificative aleunui mesa# ascultat, prin formularea de intrebari oi de raspunsuri referitoare la mesa#ul ascultat etc.

.1. sa sesizeze intuitiv structurile gramaticale corecte sau incorecte dintr-un enunt oral exercitii de realizare a acordului dintre predicatoi subiect, dintre ad#ectiv oi substantivul pe care il determina (fara a se mentiona terminologia gramaticala+ etc.

.2. sa distinga vocalele, consoanele oi silabele dintr-un cuvant dat exercitii de identificare a vocalelor, a consoanelor oi asilabelor dintr-un cuvant dat exercitii de identificare a grupului de sunete in cuvinte date etc.

.3. sa semnaleze prin replici adecvate intelegerea mesa#ului interlocutorului exercitii de dialog invatator-elev elev-elev elev-eleviexercitii de sesizare a formelor de initiere a dialogului conversatii in grup pe teme cunoscute etc.

.. sa manifeste interes fata de mesa#ul partenerului de dialog #ocuri de rol )emitator-receptor*, vizand formarea

comportamentului de ascultator exercitii de identificare a ascultatorului oi a informatiei emise-receptate etc.





1.. sa imbine enunturi intr-un mesa# propriu exercitii de construire a unor enunturi pe baza unui set de cuvinte date oi a unui oir deintrebari exercitii de transformare a propozitiilor simple in propozitii dezvoltate (fara mentionarea terminologiei date+ exercitii de construire aunor texte orale scurte, pe baza unui oir de ilustratii sau de benzi desenate etc.

1.1. sa pronunte corect oi clar enunturi exercitii oi #ocuri de dictie exercitii de pronuntare clara oi de articulare corecta a cuvintelorexercitii de reglare a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi, recitari de poezie etc.

1.2. sa redea prin cuvinte proprii, cu spri#in, un paragraf/fragment dintr-un text citit intrebari oi raspunsuri referitoare laparagraful/fragmentul citit povestire cu a#utorul invatatorului etc.

1.3. sa-oi adapteze vorbirea in functie de partenerul de dialog exercitii de comunicare orala #ocuri de rol de tipulemitator-receptor pentru exprimarea actelor de vorbire antrenament de utilizare a unor formule de adresare, de initiere, de mentinere oi deinc0eiere a unui dialog etc.

1.. sa manifeste o atitudine dega#ata in comunicarea orala cu persoane cunoscute exercitii de initiere oi de mentinere a unui dialogdiscutii in perec0i oi in grup pe teme cunoscute etc.





2..sa identifice elemente de baza ale organizarii textului in pagina exercitii de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zisexercitii de recunoaotere a alineatelor exercitii de sesizare a aoezarii in pagina a textului in raport cu ilustratia exercitii deidentificare oi de analizare a imaginilor aferente textului scris etc.

2.1. sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit exercitii de citire conotienta a unor texte date prinformulari de raspunsuri la intrebarile puse exercitii de identificare oi de relatare, intr-o succesiune logica, a intamplarilor prezentate intr-un textnarativ exercitii de recunoaotere a persona#elor din anumite texte narative etc.

2.2. sa citeasca fluent, corect oi <expresiv un text cunoscut de mica intindere exercitii de intonare corecta a propo-zitiilor enuntiative,exclamative oi intero-gative (fara mentionarea terminologiei+ exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonatiei impuse de semne-le de punctuatie exercitii de recitare de poezii etc.

2.3. sa citeasca in ritm propriu un text nou de mica intindere exercitii de citire )la prima vedere*, in gand oi cu vocetare etc.

2.. sa manifeste interes pentru lectura exercitii de initiere in scopul citirii unor carti din literatura pentru copii cunoaoterea biblioteciiocolii recitarea unor poezii povestirea textelor citite etc.





3.. sa redacteze propozitii scurte pe baza unui suport vizual oi a unor intrebari exercitii de analizare corecta a imaginilor exercitii dedezvoltare a propozitiilor simple in propozitii dezvoltate (fara referire la terminologie+ exercitii de dezvoltare a unor enunturi formulari deraspunsuri oi de intrebari exercitii de redactare a unor texte de mica intindere pe baza unui suport vizual oi a unui oir de intrebari exercitii deredactare de bilete in diverse scopuri (de informare, de solicitare, de multumire+ etc.

3.1. sa utilizeze sensul cuvintelor intr-un *text nou exercitii de integrare in enunturi proprii a cuvintelornecunoscute etc.

3.2. sa respecte ortografia cuvintelor oi punctuatia in scrierea enunturilor/ <textelor exercitii de scriere a cuvintelor care contin grupuri desunete, grupuri de litere, aglomerari de consoane exercitii de scriere, dictare, copiere a propozitiilor pentru folosirea ma#usculei oi a semnelorde punctuatie etc. exercitii de despartire a cuvintelor la capat de rand etc.

3.3. sa scrie lizibil oi ingri#it, adaptandu-oi progresiv scrierea de la caietul tip II la dictando exercitii de scriere caligrafica exercitii deapreciere corecta a spatiului dintre cuvinte exercitii de incadrare pe spatiu oi in pagina exercitii de copiere a unor texte scurte etc.

3.. sa manifeste interes pentru redactarea corecta oi ingri#ita a textului explicarea necesitatii scrierii ingri#ite oi corecteexercitii de evaluare a propriului scris etc.

&$ CON!INUTURILE INVA!ARII1 Formarea capacitatii de lectura/citire

• 4artea (actualizare+. Ao-ara !)!ului in *a.ina.

• Textul. Titlul. ;utorul.



• 5iterele mici si literele mari de tipar.

• =rupurile de literece,ci,ge,gi,c0e,c0i,g0e,g0i.

• ;lfabetul.• <Povestirea orala a textului . >ecunoaoterea persona#elor.

ematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia +utorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza

sau in versuri, precum oi texte non-literare, de mica intindere, pana la % de cuvinte +ceotia vor avea libertatea de a decide cu privire

la: structurarea oi dispunerea in manual a unitatilor de continut din programa$ tratarea didactica originala a notiunilor din programa

)tudierea textului literar trebuie sa aiba in vedere citirea corecta, fluenta oi expresiva a acestuia, explicarea cuvintelor oi rezolvarea problemelor de vocabular


• 4omunicarea orala4omunicarea. 4omponentele comunicarii dialogate (actualizare+. *Factorii pertur!atori ai comunicarii $

• ormularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari+8rocesul scrierii



• "crierea de mana oi prezentarea textului. "crierea caligrafica. ;oezarea corecta in pagina de caiet *la/ara !i!lului, (olo/iraalina!lor , respectarea spatiului dintre cuvinte.

• 9rtografia. "crierea corecta a cuvintelor. "crierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, c0e, c0i, g0e, g0i.Scrira corc!a a cu%in!lor car con!in #i(!on.i oi !ri(!on.i 0(ara a / (ac r(rir la !rminolo.i1. "crierea corecta acuvintelor care contin literele )a* oi )i* (fara cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care incep cu )i*+.

• 8unctuatia. "emnele de punctuatie punctul, semnul intrebarii, /mnul )cla+marii, linia # #ialo.2 #oua *unc!2 %ir.ula 0numaiin %oca!i% oi numrar1.

extele pentru dictare vor contine cel mult trei linii de dialog

4ontexte de realizare

• "crierea functionala (cu scop practic, informativ+. Tm$ 4opieri de texte. %ictari.3. Elemente de constructie a comunicarii

• 5exicul*"uvantul #rup de sunete asociat cu un inteles$ Cu%in!l cu /n/ a/mana!or$ Cu%in!l cu /n/ o*u/.

• ?otiuni de fonetica"unetul oi litera - corespondenta dintre ele. Vocall oi con/oanl. "ilaba. %espartirea cuvintelor in silabe - despartire la capat derand. ;lfabetul.

Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu contin diftongi, triftongi oi semivocale





CLASA A III+A




La sfaroitul clasei a III-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele

activitati:

.. sa sesizeze succesiunea logica a sec-ventelor dintr-un mesa# oral exercitii de ordonare temporala a secventelor unuimesa# oral etc.

.1. sa sesizeze corectitudinea gramaticala a unui enunt oral exercitii de sesizare intuitiva a structurilor gramaticale(morfologice oi sintactice+ corecte sau incorecte in fluxul enuntului exercitii de realizare corecta a acordului predicatului cu subiectul exercitiide acord, de modificare a formei ad#ectivului, prin sc0imbarea genului sau a numarului substantivului pe care il determina etc.

.2. sa discearna sensul unui cuvant nou prin raportare la mesa#ul audiat exercitii de formulare de intrebari pentru stabilireasensului global al mesa#ului exercitii de inlocuire a cuvantului nou prin sinonime etc.

.3. sa semnaleze prin mi#loace verbale oi nonverbale (gesturi, mimica+ intelegerea unui mesa# transmis exercitii de mima exercitii desesizare a corespondentei elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimica+ etc.

.. sa manifeste constant interes fata de interlocutor in diferite situatii de comunicare simulari de situatii de comunicare diverse

exercitii de dialog elevi-elevi, elev-invatator #ocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultator, vizand formarea comporta-mentului de ascultator etc.




Obic!i% # r(rin!a :xemple de activitati de invatare

1.. sa construiasca texte orale scurte pe baza unui suport vizual oi a unui plan simplu de idei dat exercitii de discriminare a elementeloresentiale de cele de detaliu dintr-un mesa# ascultat exercitii de povestire a unor fapte, in-tamplari fictive sau reale exercitii de construire a unor texte ora-le narative pe baza unor imagini exercitii de construire a unor texte ora-le pe baza unui oir de intrebari sau a unui plan de idei etc.

1.1. sa utilizeze corect partile de vorbire studiate in enunturi/ texte proprii exercitii de construire corecta a propo-zitiilor simple oia propozitiilor dezvol-tate, a propozitiilor exclamative, intero-gative oi enuntiative (fara folosirea termi-nologiei otiintifice+ exercitii de completarea enunturilor/ textelor lacunare pentru marcarea catego-riilor de numar oi de persoana etc.

1.2. sa integreze cuvintele noi intr-o serie de enunturi proprii exercitii de determinare a sensului unor cuvinte incontexte date folosirea dictionarelor exercitii de integrare a ac0izitiilor lexi-cale noi in enunturi proprii etc.

1.3. sa pronunte clar oi corect un mesa# exercitii de rostire fluenta oi corecta a unor mesa#e exercitii de corectare a pronuntariiregionale exercitii de reglare a intonatiei, a vo-lumului, a vitezei proprii de a vorbi exercitii de dictie etc.

1.. sa-oi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare dialogata exercitii de dialog cu persoane diferite conversatii peteme cunoscute etc. exercitii de simulare a unor situatii de comunicare etc.

1.6. sa manifeste independenta in comu-nicarea orala exercitii de exprimare a propriilor opinii oi ganduri, inlegatura cu fapte oi cu intamplari cunoscute #ocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire etc.





2.. sa desprinda informatii semnificative dintr-un text citit exercitii de citire explicativa oi de citire selectivaexercitii de delimitare a unui text nara-tiv in fragmente logice exercitii de formulare a ideilor princi-pale ale unui text citit exercitii deidentificare a intamplarilor petrecute intr-o succesiune logica dintr-un text citit exercitii de identificare a determinan-tilor spatiali oi temporali aiactiunii etc.

2.1. sa sesizeze semnificatia cuvintelor in functie de un context dat exerciti i de sesizare a sc0imbarii semnif icatiei unorcuvinte in functie de contextul in care apar acestea #ocuri didactice de utilizare a cate-goriilor semantice sinonime, antonime, omonime (faramentionarea terminologiei lexicale+ etc.

2.2. sa recunoasca secventele dialogate dintr-un text dat exercitii de identificare a secventelor de dialog dintr-untext narativ dat exercitii de argumentare a folosirii dia-logului in textele narative etc.

2.3 sa citesca corect, fluent oi expresiv texte cunoscute exercitii de memorare oi de recitare expresiva a unorpoezii exercitii de citire a textelor, respectand intonatia impusa de semnele de punctuatie etc.

2.. sa manifeste interes pentru lectura unor texte variate literare exercitii de exprimare a propriilor opinii, ganduri,sentimente in legatura cu faptele oi actiunile persona#elor prezentate in texte literare formulari de intrebari oi de raspunsuri vizand continutultextelor citite etc. descifrarea pictogramelor functionale 2semne de avertizare in mijloacele de transport, in spatii comerciale, in alte locuri

publice3





3.. sa povesteasca fragmente din textul citit exercitii de trecere de la vorbirea directa la vorbirea indirecta alegerea cuvintelor in functie detema etc.

3.1. sa realizeze acordurile gramaticale in textul redactat exercitii de identificare a partilor de propozitie oi apartilor de vorbire studiate exercitii de stabilire a acordului dintre predicat oi subiect, dintre ad#ectiv oi substantivul determinat exercitii decompletare corecta a pro-pozitiilor lacunare cu structurile morfo-logice invatate exercitii de construire corecta a pro-pozitiilor simple oi apropozitiilor dez-voltate etc.

3.2. sa respecte ortografia oi punctuatia intr-un text propriu exercitii de scriere corecta a cuvintelor care incep culitera )e* (pronume, formele verbului )a fi*+ exercitii de scriere corecta a cuvintelor care contin vocale in 0iat )ii*, )ee* exercitii de folosirecorecta a ma#usculei exercitii de utilizare corecta a ortogramelor exercitii de utilizare corecta a semnelor de punctuatie exercitii de corectarea greoelilor de ortografie oi a greoelilor de punctuatie etc.

3.3. sa aoeze corect in pagina textele scrise, respectand scrierea cu alineate oi spatiul liber intre cuvinte exercitii de aoezare corecta atextului in pagina exercitii de plasare corecta a alinea-telor exercitii de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte etc.

&$ Con!inu!uril in%a!arii

1. Formarea capacitatii de lectura/citire

• 4artea (actualizare+. Ti*uri # li!r # !i*ar .

• Textul literar

• Textul narativ. >ecunoaoterea persona#elor $ 8ovestirea orala a textului. Diao.ul ca lmn! con/!i!u!i% al unui !)! nara!i%0rcunoao!r1.



• Textul nonliterar reclama, informatii din ziar, *cuvinte incrucioate etc.ematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia +utorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza

sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 4 de cuvinte +ceotia vor avea libertate de a decide cu privire la

aspectele mentionate in programa clasei a II-a


• 4omunicarea orala

4omunicarea

• 4omponentele comunicarii dialogate (actualizare+. A#a*!ara la *ar!iculari!a!il in!rlocu!orului. 3"omunicarea prin ima#ini $ormularea mesa#ului

• 8lanul simplu de idei. 8ovestirea orala. *Di$erentierea dintre comunicarea orala oi comunicarea scrisa.• 8ropozitia (actualizare+. Intonarea propozitiilor (actualizare+. Elmn! # co+municar non%rbala 0./!uri2 mimica1 .• %ialogul - convorbirea dintre doua sau mai multe persoane (actualizare+. Formull # *r-n!ar2 # i#n!i(icar2 # *rmi/iun2

# /olici!ar.• "e recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire

• utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare• formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri• povestirea unor fapte oi intamplari, dupa un suport vizual sau dupa un plan de idei• exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

• 4omunicarea scrisa

8rocesul scrierii

• 9rganizarea textului scris. Sco*ul r#ac!arii 0*n!ru a !ran/mi! o in(orma!i2 *n!ru a ra/*un# la in!rbari1$• "crierea de mana oi prezentarea textului. "crierea caligrafica. ;oezarea corecta in pagina (actualizare+.



• 9rtografia oi punctuatia. "crierea corecta a cuvintelor."crierea corect& a cuvintelor care contin connsoana @m@inainte de @p@ sau@b@."crierea corect& a cuvintelor care contin litera @[email protected] ortogramelor s-a/sa s-au/sau i-a/ia i-au/iau l-a/la ne-a/nea ne-am/neam. "emnele de punctuatie (actualizare+. 4ratima. *%&ilimelele.

3. Elemente de constructie a comunicarii

• 5exicul4uvantul (actualizare+. 4uvintele cu forma diferita oi sens asemanator (actualizare+. 4uvintele cu sens opus (actualizare+.

In manual, la toate tipurile de lectii, exercitiile de vocabular vor fi diverse, vizand oi alte categorii semantice 2omonime, paronime - fara ase mentiona terminologia data3

• ?otiuni de fonetica"unetul oi litera. Aocalele oi consoanele. =rupurile de sunete ea, ia, oa, ie, ua, ua. "crierea cu )mp* oi )mb*. "crierea cu literele a oi i(fara cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care incep cu i+. Scrira oi *ronun!ara cu%in!lor car inc* cu 44 0*ronum*r/onal2 %rbul 4a (i41$ Scrira oi *ronun!ara cu%in!lor car con!in %ocal in 5ia!: 2 ii2 0(ara !rminolo.ia #a!a1. "ilaba.%espartirea in silabe (actualizare+. Silab car con!in .ru*uril %ocalic mn!iona!.

+ceste probleme de fonetica vor fi studiate aplicativ, in cadrul invatarii partilor de vorbire 2substantiv, adjectiv, verb etc3, neconstituind

lectii teoretice de fonetica

• 8ropozitia (actualizare+.%elimitarea cuvintelor in propozitie.



CLASA A IV+A




La sfaroitul clasei a I-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a I-a se recomanda urmatoarele

activitati:

*11 sa inteleaga semnificatia globala a mesajului ascultat, stabilind legaturi intre informatiile receptate oi cele cunoscute anterior exercitii

de sesizare a aspectului esential dintr-un mesaj ascultat$ exercitii de identificare a unor infor-matii noi oi de stabilire a legaturii acestora cu cele

ac'izitionate anterior etc

.1. sa sesizeze structurile gramaticale (mor-fologice oi sintactice+ corecte sau in-corecte dintr-un mesa# ascultat exercitii de discriminarea structurilor gramaticale (morfologice oi sintactice+ corecte de cele incorecte in fluxul enun-tului etc.

.2. sa sesizeze modificarile de sens ale unui cuvant in contexte diferite exercitii de receptare auditiva a cu-vintelor noi dintextele literare exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necu-noscut prin raportare la context exercitii de integrare a cuvintelor noi in seriisinonimice exercitii de identificare a antonimelor oi a omonimelor etc.

.3. sa recepteze corect mesa#ul,cu spri#in, in functie de conditiile comunicarii exercitii de ascultare a unor mesa#e in diferite conditii

de comunicare exercitii de eliminare a unor cauze care impiedica intelegerea mesa#ului (voce slaba, zgomo-tul, pronuntarea incorecta,neatentia+ etc.

.. sa manifeste atentie oi toleranta fata de partenerul de dialog activitati de grup pe teme diferite exercitii cuargumente pro oi contra pe o tema data etc.





1.. sa-oi organizeze ideile intr-un plan sim-plu oi <sa construiasca pe baza acestuia un text oral exercitii de identificare a elementelorsemnificative dintr-un mesa# ascultat exercitii de discriminare a elementelor esentiale de cele de detaliu exercitii de reformulare a unui mesa#exercitii de stabilire a ideilor in #urul carora se organizeaza o tema data exercitii de realizare orala a unui plan simplu de idei activitati decomunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior etc.

1.1. sa faca rezumatul oral al unor texte dia-logate exercitii de trecere de la vorbirea directa la vorbireaindirecta etc.

1.2. sa utilizeze corect formele flexionare ale partilor de vorbire exercitii de utilizare a genitivului oi a dativului exercitiide identificare oi de utilizare a unor parti de propozitie studiate exercitii de construire a propozitiilor simple oi a propozitiilor dezvoltateexercitii de stabilire a acordurilor gramaticale etc.

1.3. sa utilizeze cuvintele, in functie de tema abordata intr-o situatie de comunicare exercitii lexicale de sinonimie, de antonimie, deparonimie (fara a se face referire la terminologia lexicala+ exercitii de utilizare in contexte di-verse, a ac0izitiilor lexicale noi etc.

1.. sa rosteasca mesa#e, utilizand intonatia adecvata exercitii de dictie oi de ortoepie #ocuri de cuvinteexercitii de rostire corecta a cuvintelor cu probleme de accentuare antrenament de corectare a pronuntarii regionale exercitii de reglare aintonatiei, a tonului oi a vitezei proprii de a vorbi exercitii de recitare a unor poezii exercitii de punere in scena a unor povestiri etc.

*%! sa-oi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare monologata exercitii de construire a unor mono-loguri informative,

narative oi des-criptive etc

1.7. sa manifeste cooperare in diferite situatii de comunicare exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative oi acura#ului de a interveni in actul comunicarii exercitii de rezolvare a unor probleme in grup pentru dezvoltarea cooperarii oi a concurenteiexercitii de exprimare a propriilor opinii in legatura cu un fapt cunoscut exercitii de argumentare a adoptarii tonului oi a timbrului potrivit pentrucomunicarea unui mesa# oral etc.





2.. sa identifice ideile principale dintr-un text narativ citit exercitii de delimitare a unui text narativ in fragmentelogice exercitii de povestire a fiecarui frag-ment exercitii de formulare a ideilor prin-cipale intr-o succesiune logica etc.

2.1. sa identifice secventele descriptive oi pe cele dialogate dintr-un text narativ exercitii de identificare a elementelor descrise dintr-untext narativ exercitii de prezentare a imaginii de an-samblu a spatiului sau a obiectului des-cris exercitii de identificare a dialogului prezentintr-un text narativ exercitii de evidentiere a diferentelor dintre o descriere oi un dialog exercitii de recunoaotere oi de prezen-tare sumara atrasaturilor fizice oi sufle-teoti ale persona#elor exercitii de discutare a textelor citite, in functie de urmatorii parametri )cine* (persona#ele+,)cand*, )unde* (plasarea actiunii in timp oi spatiu+, )cum* (modul de desfaourare a actiunii+ etc.

2.2. sa identifice caracteristici fizice oi morale ale persona#elor din textele citite selectarea pe text a caracteristicilor persona#elorgrupari de persona#e in functie de anumite caracteristici etc.

2.3. sa citeasca in ritm propriu un text necunoscut exercitii de citire fluenta oi expresiva a unor texte laprima vedere, cu adaptarea volumului oi a intonatiei impuse de sem-nele de punctuatie etc.

2.. sa sesizeze utilizarea corecta a cuvintelor in flexiune intr-un text citit exercitii de identificare a partilor de vorbire exercitii destabilire a acordurilor etc.

2.6. sa manifeste interes pentru anumite tipuri de lectura (istorice, mitologice etc.+ activitati de alegere a lecturii in functie de gusturiconversatii in grup, in care elevii sa puna intrebari oi sa dea raspunsuri referi-toare la un text citit etc.



3.. sa redacteze texte narative oi texte functionale de mica intindere pe baza unor cuvinte / expresii de spri#in exercitii de formulare aunor enunturi interogative, exclamative oi enuntiative exercitii de transpunere a unor idei intr-un oir de enunturi cu o succesiune logica



exercitii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinte exercitii de utilizare corecta, in scris, a unor elemente de relatie pentru a asigura suc-cesiunea logica a propozitiilor in textul redactat (apoi, deci, la inceput, in primul / al doilea rand, prima / a doua oara etc.+ antrenament destructurare a textului scris in cele trei parti introducere, cu-prins oi inc0eiere etc.

3.1. sa alcatuiasca rezumatul unui text literar dupa un plan simplu de idei exercitii de impartire a textului in unitati logice decontinut exercitii de formulare a ideilor prin-cipale exercitii de dezvoltare a ideilor principale intr-un oir de enunturi cu in-teles logic exercitii detransformare a unei sec-vente dialogate in povestire etc.

3.2. sa valorifice in texte proprii un vocabular adecvat exercitii de selectare a vocabularului adecvat exercitiide inlocuire a unor ex-presii oi cuvinte cu ec0ivalentele cerute de context exercitii de imbinare a cuvin-telor in propozitii oi a propozitiilor infraze etc.

3.3. sa aplice in mod conotient semnele ortografice oi de punctuatie exercitii de utilizare a cratimei in scri-ereaortogramelor oi in scrierea cuvintelor care nu incep la sfaroitul randului exercitii de ortografiere a formelor flexionare ale partilor de vorbirefolosite in texte redactate exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie #ocuri gramaticale de corectare a gre-oelilor de ortografie oi depunctuatie etc.

3.. sa manifeste spirit critic fata de redactarea diverselor tipuri de texte exercitii de formulare a unor opinii oi puncte de vedereproprii referitoare la modul de redactare oi de prezentare a textelor etc.

&$ Con!inu!uril in%a!arii1. Formarea capacitatii de lectura/citire

• 4artea (actualizare+. Rolul ilu/!ra!iilor .

• Textul literar



Textul narativ. %elimitarea textului in fragmente logice$ Formulara i#ilor *rinci*al 0numai in *ro*o-i!ii1$ 8ovestirea orala a textului.R-uma!ul nara!iunii #u*a *lanul /im*lu # i#i$ Pr/ona6ul li!rar + !ra/a!uri (i-ic2 !ra/a!uri moral .

Dialo.ul.Identificarea dialogului intr-un text narativ.

Textul liric. 8oezii cu tematica diversa. "trofa. Aersul.

• Textul nonliterar *a$ioul' *mesajul pu!licitar' invitatia.ematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia +utorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza

sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 4 de cuvinte 5radul de libertate al autorilor este cel stipulat in

programa clasei a I-a


• 4omunicarea orala.4omunicarea

• 4omponentele comunicarii dialogate (actualizare+. M#iul *rin car /! !ran/mi/a in(orma!ia: *tele$on' radio' televizor (comunicare orala directa oi indirecta), bilet, scrisoare (comunicare scrisa+.

ormularea mesa#ului

• 8lanul simplu de idei. R-uma!ul oral.• "e recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire

• utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare• formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri• povestirea unor fapte oi intamplari• exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.



• 4omunicarea scrisa.8rocesul scrierii

• 9rganizarea textului scris.Com*unra2*ăr!il i /i *lanul ini!ial al com*unrii.• 9rtografia oi punctuatia. "crierea corecta a cuvintelor. U!ili-ara or!o.ramlor in!r+o7in!r+un8 #in!r+o7#in!r+un8 %+a7%a8 n+ai7nai8 c+

l7cl8 nu+l8 n+o7nu+i7 n+am7n+ar7n+a!i7n+au etc. "emnele de punctuatie (actualizare+. *unctele de suspensie.4ontexte de realizare

• "crierea functionala (cu scop practic, informativ+. "crisoarea.• "crierea imaginativa (compuneri libere+. a+ 4ompunerea dupa o ilustratie sau dupa un oir de ilustratii. b3Com*unra * ba-a unor

cu%in! oi a unor )*r/ii #a!$ *"ompunerea narativa li!era$ c+4ompunerea cu titlu dat. *"ompuneri care in$atioeaza o $iintasau un colt din natura (descrierea).

• "crierea despre textul literar. *rans$ormarea textului dialo#at in text narativ .8ovestirea.3. Elemente de constructie a comunicarii

• 5exicul.Cu%an!ul$ Cu%in!l cu acaoi (orma2 #ar cu /n/ #i(ri!.

• ?otiuni de fonetica (actualizare+.

• 8ropozitia (actualizare+. Pro*o-i!ia /im*la oi *ro*o-i!ia #-%ol!a!a$ *ropozitia a$irmativa oi propozitia ne#ativa. *ropozitiaenuntiativa. *ropozitia exclamativa.

• Borfologia.• Vrbul (actualizare+$ Tim*ul$ Func!ia /in!ac!ica: *r#ica! %rbal. 8robleme de ortografie oi de ortoepie a verbelor )a fi* oi )a lua*,

)a %ra*.Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin verbe personale, la diateza activa, modul indicativ 2timpurile

prezent, trecut, viitor - forma literara de limba scrisa oi vorbita3 erbul 6a fi6 este utilizat numai cu valoare predicativa 0u este utilizata

terminologia gramaticala

• Sub/!an!i%ul (actualizare+. Gnul. ?umarul. Func!ia /in!ac!ica: /ubic!8 *ar! /cun#ara # *ro*o-i!i.



• Pronuml (actualizare+. Pronuml *r/onal$ Gnul$ Func!ia /in!ac!ica: /ubic!8 *ar! /cun#ara # *ro*o-i!i$Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin pronume personale cu forma accentuata sau neaccentuata,

precedate sau neprecedate de prepozitii, in cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ 0u este folosita terminologia gramaticala

• Numralul (actualizare+$ Func!ia /in!ac!ica: /ubic!.Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin numerale cardinale 2simple oi compuse3 oi numerale ordinale 0u

este folosita terminologia gramaticala

•

A#6c!i%ul (actualizare+. ;cordul ad#ectivului in .n oi numar cu substantivul pe care il determina.Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin adjective propriu-zise oi provenite din participiu, variabile la gradul

pozitiv 0u este folosita terminologia gramaticala

• "intaxa propozitiei.• Pr#ica!ul$ Pr#ica!ul %rbal.• Subic!ul$ Subic!ul /im*lu oi *su!iectul multiplu $ Par!il # %orbir *rin car / )*ima /ubic!ul 0/ub/!an!i%2 *ronum

*r/onal1$ Acor#ul *r#ica!ului cu /ubic!ul.• A!ribu!ul - parte secundara de propozitie care determina un substantiv. ;tributul exprimat prin ad#ectiv.)e studiaza numai atribute substantivale in care substantivul este in cazul acuzativ cu prepozitie oi atribute exprimate prin numeral cu

valoare adjectivala 0u este folosita terminologia gramaticala

• Com*lmn!ul + *ar! /cun#ara # *ro*o-i!i car #!rmina un %rb$ Com*lmn!ul )*rima! *rin /ub/!an!i%$*"omplementul exprimat prin pronume.



III$ S!an#ar# curricular # *r(orman!a

Obic!i% ca#ru S!an#ar#

. %ezvoltarea capacitatii de receptare a mesa#ului oral ".%esprinderea semnificatiei globale oi a unorinformatii de detaliu din mesa#ul ascultat "1.%esprinderea sensului unui cuvant nou prin raportare la contextul mesa#ului ascultat

1. %ezvoltarea capacitatii de exprimare orala "2.;daptarea mesa#ului la partener in situatii decomunicare dialogata "3.ormularea unor enunturi corecte din punct de vedere fonetic, lexical oi gramatical ".>ezumarea orala a unui textnarativ cunoscut pe baza unui plan de idei

2. %ezvoltarea capacitatii de receptare a mesa#ului scris (citirea / lectura+ "6.4itirea corecta, fluenta oi expresiva a unui textcunoscut "7.ormularea ideilor principale ale unui text narativ "C.Identificarea secventelor narative, descriptive oi dialogate dintr-un text citit".%esprinderea unor trasaturi fizice oi morale ale persona#elor dintr-un text citit

3. %ezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa "!.>ezumarea unui text narativ cunos-cut, dupa unplan simplu de idei ".>edactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei "1.>edactarea unui scurt text cu des-tinatiespeciala (bilet, carte pootala, scri-soare+ "2.>espectarea in redactarea unui text a regulilor de despartire a cuvintelor in silabe, a celorortografice oi de punctuatie studiate "3.>edactarea unui text corect din punct de vedere lexical oi gramatical



PROGRAMA SCOLARA ADAPTATAPENTRU ELEVII DEFICIENTI

INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUPIN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA II:MATEMATICA

9I 9TIINTE ALE NATURII

• MATEMATICA• 9TIINTE ALE NATURII



MATEMATICAINTRODUCERE

"tudiul matematicii in scoala primara isi propune sa asigure pentru toti eleviiformarea competentelor de baza vizand calculul aritmetic, notiuni intuitive degeometrie, masurare si masuri.

In ansamblul sau, conceptia in care a fost construita noua programa dematematica vizeaza urmatoarele

- sc0imbari in abordarea continuturilor<! trecerea de la o aritmetica teoretica la o varietate de contexte problematice

care genereaza aritmetica- sc0imbari in ceea ce se asteapta de la elev

< trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii in rezolvarea deprobleme

- sc0imbari in invatare<1 trecerea de la memorizare si repetare la explorare-investigare- sc0imbari in predare

<2 trecerea de la ipostaza de transmitator de informatii a invatatorului la cea deorganizator al unor activitati variate de invatare pentru toti copiii, in functie denivelul si ritmul propriu de dezvoltare al fiecaruia

- sc0imbari in evaluare<3 trecerea de la subiectivismul si rigiditatea notei la transformarea evaluarii intr-

un mi#loc de autoapreciere si stimulare a copilului. ;cestea impun ca invatatorul sa-si sc0imbe in mod fundamental orientarea in

activitatea la clasa.

Ca*a!a mai *u!ina im*or!an!a: D%in mul! mai im*or!an!a:• memorarea de reguli si socotitul

• problemele/exercitiile cu solutii sauras-punsuri unice

• matematica facuta cu )creionul si0artia*, respectiv )creta si tabla*

• activitatea profesorului si invatatoruluica transmitator de cunostinte adresateunui elev care recepteaza pasiv silucreaza singur

• evaluarea cu scopul catalogarii copi-lului

• activitatea de rezolvare de problemeprin tatonari, incercari, implicare activa insituatii practice, cautare de solutii dincolode cadrul strict al celor invatate

• formularea de intrebari, analiza pasilor de rezolvare a unei probleme, argumen-tarea deciziilor luate in rezolvare

• utilizarea unei varietati de obiecte caretrebuie manipulate in procesul invatarii

• activitatea profesorului si a invata-torului in calitate de persoana care facili-teaza invatarea si ii stimuleaza pe copiisa lucreze in ec0ipa

• evaluarea ca parte integranta a instruc-tiei, cu rol stimulator-dinamizator in acti-vitatea didactica



I$ O&IECTIVE CADRU




CLASA IA$ O&IECTIVE DE REFERINTA I E'EMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. "unoasterea si utilizarea conceptelor speci$ice matematicii


La sfarsitul clasei I elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei I se recomandaurmatoarele activitati:

.. sa inteleaga sistemul pozitional defor-mare a numerelor din zeci siunitati, uti-lizand obiecte pentru

#ustificari

− exercitii de comparare a grupurilor de obiecte (bile, betisoare, puncte+prin incercuirea partilor comune− #ocuri de numarare cu obiecte incare grupele de cate ! se inlocuiesccu un alt obiect− gruparea si regruparea obiectelor

.1. sa scrie, sa citeasca si sa comparenume-rele naturale de la ! la !!+ 3sa utilizeze corect simbolurile7,8,9, in compararea numerelor

− exercitii-#oc de reprezentare prinobiecte sau desene (puncte,cerculete, liniute etc.+ a oricaruinumar din concen-trul !-!! siasocierea grupurilor de obiecte saudesene cu numarul de obiectecorespunzator

− exercitii de numarare din in , din1 in 1, din 2 in 2 etc., )inainte* si)inapoi* cu si fara spri#in in obiectesau desene

.2. sa efectueze operatii de adunare side scadere- *in concentrul -% cu trecere pesteordin, utilizand obiecte saureprezentari - in concentrul !-2!, fara trecerepeste ordin- 3in concentrul -1 fara trecere

peste ordin

− exercitii de adunare si scadere cunumere naturale de la ! la 2! faratrecere peste ordin verificarearezultatelor cu a#utorul obiectelor− exercitii de descompunere anumerelor in suma de numere maimici−

rezolvarea de probleme in carenumerele sunt date obiectual saufigurate prin desene simple

. 4unoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

1. %ezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvar

probleme2. ormarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand lim

matematic

3. %ezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplmatematicii in contexte variate



− rezolvarea de probleme (de tipula D b E x, a F b D c E x, a F b F c E x+folosind obiecte, reprezentari,numere

.3. sa recunoasca forme plane si forme

spatiale, sa sorteze si sa clasificedupa forma, obiecte date

− decuparea unor figuri geometrice

desenate− descrierea verbala empirica afigurilor si a corpurilor geometriceintalnite− identificarea formelor plane si acelor spatiale in modele simulate si innatura

.. sa stabileasca pozitii relative aleobiec-telor in spatiu

− exercitii-#oc de pozitionare aobiectelor in spatiu (stanga, dreapta,sus, #os, deasupra, sub, interior,exterior etc.+

.6. sa masoare si sa compare lungimea,capacitatea sau masa unor obiectefolo-sind unitati de masuranestandard, aflate la indemanacopiilor sa recunoasca orele fixe peceas

− exercitii-#oc de masurare cu palma,creionul etc. a unor obiecte− exercitii de localizare aevenimentelor cotidiene in termeniiinainte, dupa, in timp ce ...

2 /e%$oltarea capacitatilor de eplorare4in$estigare si re%ol$are de proleme


1.. sa exploreze modalitati de a

descompune numere mai mici ca 1!in suma sau diferenta3sa exploreze modalitati de adescom-pune numere mai mici ca1 in suma sau diferenta

− exemple de adunare si scadere cu

numere naturale formate din zeci siuni-tati, in concentrul !-2!− exercitii-#oc de grupare a unor obiecte cate doua

1.1. sa sesizeze asocierea dintreelementele a doua categorii deobiecte, desene sau numere mai micica 1! pe baza unor criterii date sacontinue modele repetitivereprezentate prin obiecte, desene saunumere mai mici decat ! 3creareade siruri pe baza unor reguli date

− exercitii de identificare aelementelor unei multimi, fiind dateregula de cores-pondenta sielementele celei de a doua multimi

1.2. sa estimeze numarul de obiecte dintr-o multime si sa verifice prin numarareestimarea facuta

− #ocuri de estimare a numarului deobiecte din mediul cotidian− exercitii-#oc de estimare adistantelor cu a#utorul pasului

1.3 sa rezolve cu suport intuitiv problemecare presupun o singura operatiedintre cele invatate

1.. sa compuna oral dupa model exercitiisi probleme cu numere de la ! la 1!

− crearea de probleme utilizandte0nici variate cu spri#in concret inobiecte por-nind de la o tema data

pornind de la numerele date 3farasprijin 3 pornind de la exercitii



3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand lim!ajul matematic


2.. sa verbalizeze in mod constant

modalitati de calcul folosite inrezolvarea exer-citiilor

− exprimarea cu voce tare a etapelor

de calcul.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicareamatematicii in contexte variate


3.. sa manifeste disponibilitate si placerein a utiliza numere

− #ocuri cu numere.

&$ CONTINUTURlLE INVATARII;

• :lemente pregatitoare pemtru intelegerea conceptului de numar natural exercitiipractice pentru formarea ideii de corespondenta intre multimi de obiecte, pentruclasificarea unor obiecte dupa forma si/sau culoare.

• ?umere naturale- de la ! la !- de la ! la 1!- de la 1! la !!.

• ;dunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul !-!.

• ;dunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul !-1!, fara trecere pesteordin.

• 3 +dunarea si sc aderea numerelor naturale in concentratul -%, cu trecere

peste ordin, cu obiecte

• ;dunarea si scaderea fara trecere peste ordin, in concentrul !-2!- cu numere formate din zeci intregi- cu numere formate din zeci si unitati.

• 3 +dunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul -1 fara trecere peste

ordin

- cu numere formate din zeci intregi - cu numere formate din zeci si unitati .

• iguri geometrice triung0i, patrat, cerc, dreptung0i.

• :xercitii de observare a obiectelor cu forme de cub sau sfera.Basurari cu unitati nestandard (palma, creion, bile, cuburi etc.+ pentru lungime,capa-citate, masa.

0 7e tot parcursul clasei ., se vor utili#a pentru eectuarea calculelor, oiecte (etisoare, ilute etc")"



CLASA A II+A

A$ O&IECTIVE DE REFERINTA I E'EMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE


Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!arLa sfarsitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a serecomanda urmatoarele activitati:

.. sa inteleaga sistemul pozitional deforma-re a numerelor din sute, zeci siunitati, utilizand obiecte pentru #ustificari

− exercitii de numarare cu obiecte incare grupele de cate ! se inlocuiesccu un alt obiect− exercitii-#oc de reprezentare anumere-lor punand in evidentasistemul pozitional de scriere acifrelor

.1. sa scrie, sa citeasca numerele

naturale de la ! la !! si sa comparenumerele natu-rale mai mici decat!!, utilizand simbolurile G, H, Enumere naturale de la ! la !!!

− exercitii-#oc de reprezentare prin

obiecte sau desene (puncte,cerculete, liniute etc.+ a oricaruinumar din concen-trul !-!!! siasocierea grupurilor de obiecte saudesene cu numarul de ele-mentecorespunzator− exercitii de numarare din in , din1 in 1, din 2 in 2 etc., )inainte* si)inapoi* cu si fara spri#in in obiecte− exercitii de comparare a grupurilor de obiecte (sau simboluri+ prin

incercuirea partilor comune− compararea si ordonarea utilizandmo-dele semnificative (figurigeometrice de pozitionare, numaratoarepozitionala etc.+

.2. sa efectueze operatii de adunare side scaderecu numere naturale de la ! la !!fara si cu trecere peste ordin- 3cu numere naturale de la la 1

− exercitii de adunare si de scaderecu numere naturale de la ! la !! farasi cu trecere peste ordin verificarearezultate-lor cu a#utorul obiectelor saureprezenta-rilor− rezolvarea de probleme in carenumere-le sunt date obiectual saufigurate prin de-sene simple puncte,cerculete, linii etc.

.3. sa efectueze operatii de inmultirepana la !! prin adunare repetatasau utilizand tabla inmultirii pana la !- operatii de impartire cu numere maimici decat ! prin scadere repetatasau ca proba a inmultirii- 3inmultirea si impartirea inconcentrul -1

− intuirea operatiei de inmultire incon-centrul !-!! prin exercitii deadunare repetata− intuirea operatiei de impartire inconcentrul !-!! prin scadererepetata sau prin cuprindere− exercitii de recunoastere si utilizarecorecta a sintagmelor care sugereazao anumita operatie ()au venit*, )s-au

pier-dut*, )sunt n obiecte, cate p pe unrand*+



− exercitii de verificare a rezultatelor inmultirii prin impartire si invers

.. sa recunoasca forme plane si formespatiale si sa clasifice obiecte datedupa forma lor

− decuparea unor figuri geometricedesenate− recunoasterea si descrierea verbala

a formei obiectelor din mediulincon#urator.6 sa stabileasca pozitii relative ale

obiec-telor in spatiu− exercitii-#oc de pozitionare aobiectelor in spatiu (stanga, dreapta,sus, #os, deasu-pra, sub, interior,exterior+

.7. sa masoare si sa compare lungimea,capacitatea sau masa unor obiectefolosind unitati de masura nestandardadecvate, precum si urmatoareleunitati de masura standard metrul,centimetrul, litrul

− exercitii-#oc de masurare cu palma,creionul, pa0arul, bile, cuburi etc., alungimii, masei sau capacitatii unor obiecte− comparari de lungimi de obiecte

avand aceeasi lungime sau lungimidiferite− comparari de lungimi de obiectedintre care lungimea unuia secuprinde de un numar intreg de ori inlungimea celuilalt− ordonarea unor obiecte date, infunctie de lungimea, grosimea,intinderea sau forma lor, folosindexpresii ca )mai lung*, )mult mailung*, )cel mai lung*, mai scurt* etc.− efectuarea unor masurari folosind

etaloane neconventionale date(etaloane din carton sau plastic avanddiverse forme si marimi etc.+− identificarea si utilizarea instrumen-telor de masura potrivite - liniagradata, metrul, balanta - pentruefectuarea unor masuratori

.C. sa utilizeze unitati de masura pentrutimp si unitati monetare

− plasarea in timp a unor evenimentein functie de un reper− exercitii de ordonare cronologica aunor imagini

− compararea duratelor unor activitati− citirea ceasului reprezentarea peun ceas-model a diverselor ore− exprimarea orei in mai multe moduri(utilizand ceasul mecanic si pe cel cuafisa# electronic+− corelarea numerelor de la la 1scrise pe cadranul unui ceas cunumerele naturale de la la 1,reprezentate pe axa numerelor

− inregistrarea activitatilor desfasurate intr-o saptamana



− identificarea monedelor si abacnotelor necesare pentrucumpararea unui obiect− sc0imburi ec0ivalente cu bani− compararea sumelor de bani.



1.. sa exploreze modalitati variate de ades-compune numere mai mici ca!!

− exercitii de descompunere anumerelor in suma de numere maimici− exercitii de aflare a termenuluinecu-noscut, rezolvare de ecuatiisimple

1.1. sa estimeze ordinul de marime al

rezulta-tului unei operatii pentru alimita erorile de calcul

− exercitii-#oc de estimare a

numarului de obiecte dintr-o multimefixata din mediul cotidian− exercitii-#oc de verificare cu a#utorulobiectelor a operatiilor mentale deadunare, scadere, inmultire, impartire− exercitii-#oc de estimare adistantelor− estimarea rezultatului unei operatiicu numere folosind rotun#iri la sutesau zeci ale numerelor date

1.2. sa rezolve probleme care presupun o

singura operatie dintre cele invatate

− rezolvarea de probleme in care

nume-rele sunt date obiectual saufigurate prin simboluri puncte,cerculete, figuri geo-metrice depozitionare etc.− rezolvarea de probleme cu datenumerice− recunoasterea situatiilor concretesau a expresiilor care cer efectuareaunor adunari sau scaderi ()au fost siau mai venit*, )s-au pierdut* etc.+− recunoasterea contextelor carepresu-pun efectuarea unor inmultirisau impar-tiri ()sunt n obiecte, cate ppe fiecare rand*, )se repartizeaza nobiecte la p persoane* etc.+− recunoasterea situatiilor concretesau a expresiilor care presupunefectuarea unor comparari corelate cuoperatii de adunare, scadere,inmultire, impartire ()cu atat mai mult*,)cu atat mai putin*, )de atatea ori maimult*, )de atatea ori mai putin*+

1.3. sa compuna oral cu spri#in si cu

suport intuitiv exercitii si probleme cunumere de la ! la !! care se rezolva

− crearea de probleme utilizand

te0nici variate cu spri#in concret inobiecte pornind de la o tema data



printr-o singura operatie pornind de la numere date faraspri#in

1.. sa sesizeze asocierea dintreelementele a doua categorii deobiecte (siruri, numere mai mici ca!!+ pe baza unor reguli date sacontinue modele repetitivereprezentate prin obiecte sau numeremai mici decat !!3 crearea de siruri dupa reguli date

− exercitii de identificare aelementelor unei multimi, fiind dateregula de cores-pondenta si

elementele multimii de por-nire− exercitii de identificare aelementelor unei multimi, fiind dateregula de cores-pondenta sielementele celei de a doua multimi− exercitii de completare a unor tabele de valori de forma

D 1 2 3

− <descoperirea si enuntarea regulii

de corepondenta dupa care se faceasoci-erea elementelor a douamultimi date−



2.. sa exprime oral sau in scris in cuvinteproprii etape ale rezolvarii unor

probleme

− citirea enuntului unei problemereda-rea libera cu voce tare a

enuntului− utilizarea unor sc0eme simplepentru a figura pe scurt datele si pasiide rezolvare ai unei probleme.



3.. sa manifeste curiozitate pentruaflarea rezultatelor unor exercitii si

probleme

− exercitii de g0icire a solutiilor unor probleme− propunerea de exercitii si problemecare au rezultate surprinzatoare.

&$ CONTINUTURlLE INVATARII

• ?umerele naturale de la ! la 1! formare, scriere, citire, comparare, ordonare,rotun#ire.

• ?umerele naturale de la ! la !! formare, scriere, citire, comparare, ordonare,rotun#ire.

• ?umerele naturale mai mari decat !! si mai mici decat !!! formare, scriere,

citire, comparare, ordonare, rotun#ire.• ;dunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul !-1!.



• Terminologia specifica termen, suma, )cu atat mai mult*, )cu atat mai putin*.

• 9peratii cu numere naturale in concentrul !-!!- adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin- inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali

- terminologia specifica factor, produs, )de atatea ori mai mare*- evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate,asociativitate, element neutru+ cu a#utorul obiectelor si al reprezentarilor, faraa folosi termino-logia

- impartirea numerelor naturale mai mici decat !! folosind scaderea repetata

• 8robleme care se rezolva prin cel mult doua operatii de acelasi ordin

• *Probleme care se rezolva prin cel putin doua operatii

• ;flarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul JaEb sau JaGb,(prin incercari, utilizarea de obiecte sau desene, sau folosind modelul balantei+ undea si b sunt numere in concentrul !-1! sau in concentrul !-!!.

• :lemente intuitive de geometrie- forme plane, patrat, triung0i, cerc, dreptung0i- punct, segment, linie dreapta, linie franta, linie curba- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice- exercitii de observare a unor obiecte cu forme spatiale de cub, sfera,

3cuboid 2paralelipiped dreptung'ic +.

• Basurari folosind etaloane neconventionale.

• nitati de masura- unitati de masurat lungimea metrul- unitati de masurat capacitatea litrul

- unitati de masurat masa Kilogramul- unitati de masura pentru timp ora, minutul, ziua, saptamana, luna- monede si bancnote.

• tilizarea instrumentelor de masura adecvate metru, rigla gradata, cantar, balanta.



CLASA A III+A



Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!arLa sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a III-a serecomanda urmatoarele activitati:

.. sa cunoasca si sa utilizezesemnificatia pozitiei cifrelor informarea unui numar natural mai micdecat !!!

− r*r-n!ara numerelor punandin evidenta sistemul pozitional descriere a cifrelor trecerea de la oforma de reprezentare la alta− numarara cu start si pas dati,cres-cator si descrescator, cu si faraspri#in in obiecte sau desene.=ruparea si regru-parea obiectelor

sau a desenelor in functie de pasulnumararii− /crira unui numar ca o suma deproduse in care unul dintre factorieste !, !!, !!!, s.a.m.d.− 6ocuri de numarare cu obiecte incare grupurile de cate !, !!, !!!se inlo-cuiesc cu un alt obiect. Locuriin care se pune in evidenta ideea desc0imburi ec0i-valente

.1. sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa

ordo-neze numere naturale pana la !!! !!!

− r*r-n!ara prin obiecte sau

desene adecvate a numerelor studiate− com*arara /i or#onaranumerelor utilizand modelesemnificative (figuri geometrice depozitionare, numaratoare pozitionalaetc.+

.2. sa efectueze operatii de adunare side scadere cu numere mai mici decat!!!

− r-ol%ara de probleme deadunare si de scadere in carenumerele sunt date prin prinsimboluri puncte, cerculete, figurigeometrice de pozitionare etc.− (olo/ira proprietatilor adunariipentru efectuarea unor calcule rapide− ob/r%ara legaturilor intreadunarea si scaderea numerelor naturale efectuarea probei

.3.

..

"a cunoasca inmultirea si impartireain concentrul !-!!

sa efectueze inmultiri in concentrul! F !!!, utilizand tabla inmultirii, sau

− intuirea operatiilor − denumirea termenilor si simbolurilor

− proprietatile inmultirii si impartirii− %ri(icara cu a#utorul



utilizand proprietati ale inmultirii reprezentarilor simbolice a operatiilor de adunare, scade-re, inmultire,impartire− (c!uara de succesiuni decalcule mentale cu numere de cel

mult doua cifre pe principiul )preluariistafetei*, impli-cand ma#oritateaelevilor clasei

.6. sa efectueze impartirea unui numar mai mic decat !! la un numar de ocifra

− ob/r%ara legaturilor intreinmultirea si impartirea exacta anumerelor naturale efectuarea probeiimpartirii exacte prin inmultire siinvers− %ri(icara corectitudinii catului si arestului prin efectuarea probeiimpartirii

.7. sa estimeze ordinul de marime al

rezultatului unui exercitiu cu o singuraoperatie prin rotun#irea numerelor care intervin in calcul, in scopuldepistarii greselilor

− u!ili-ara a)i numrlor pentru a

preciza daca un numar este )maiindepartat* sau )mai apropiat* de unaltul− con/!in!i-ara erorilor posibileprin propunerea unor exercitii siprobleme cu erori tipice, usor deobservat si cu un anumit grad derelevanta (de exemplu suma a douanumere naturale nu poate fi mai micadecat unul dintre numere+

.C. sa sorteze si sa clasifice obiecte si

desene dupa forma lor, sa remarceproprietati simple de simetrie ale unor desene

− #cu*ara unor figuri desenate

− i#n!i(icara formelor plane si afor-melor spatiale pe modele fizice,desene sugestive si in mediulincon#urator− #/nara formelor plane cusablon sau/si cu mana libera− /or!ara obiectelor dupa forma lor− i#n!i(icara interiorului siexterioru-lui unei figuri− #/nara unor modelegeometrice simple utilizand simetria

.. sa cunoasca unitatile de masurastandard pentru lungime, capacitate,masa, timp si unitatile monetare si sautilizeze instrumentele de masura

− com*arara masurilor unor marimi− or#onara unor obiecte date, infunctie de lungimea, grosimea,intinderea sau forma lor− u!ili-ara instrumentelor si aunitatilor de masura potrivite pentruefectuarea unor masuratori− *la/ara in timp a unor evenimente− or#onara unor imagini in functiede succesiunea derularii lor in timp

− ci!ira ca/ului, reprezentarea peun ceas model a diverse ore



− inr.i/!rara activitatilor desfasurate intr-un interval de timp− /crira #a!i (zi, luna+− rcunoa/!ra valorii monedelor sia bancnotelor

− (c!uara # /c5imburic5i%aln! cu monede si bancnotecompararea su-melor de bani.



2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investi#are si rezolvare de pro!leme


1.. sa exploreze modalitati de adescompune numere naturale maimici decat !!! utilizand oricaredintre operatiile invatate

− )*lorara /i/!ma!ica aposibilitati-lor de descompunere anumerelor naturale pe baza operatiilor de adunare, scadere, inmultire,impartire (cu si fara spri#in concret+− i#n!i(icara sau crearea desc0eme pentru descompuneriec0ivalente ale unui numar utilizareaacestor sc0eme pentru calculemintale− i#n!i(icara si aplicarea unor

reguli si sc0eme pentru efectuareaadunarilor, scaderilor, inmultirilor siimpartirilor− u!ili-ara monedelor pentru aobtine descompuneri de numere

1.1. sa efectueze impartirea cu rest la unnumar de o cifra si sa o coreleze cuformula dEixcDr, rGi prin scadererepetata, sau prin cuprindere, pe bazatablei inmultirii

− utilizarea de obiecte si reprezentarivariate

1.2. sa descopere, sa recunoasca si sautilizeze corespondente simple si

succesiuni de obiecte sau numereasociate dupa reguli date

− com*l!ara unor /iruri desimboluri sau de numere ordonate

dupa o anumita regula− crara de siruri pe baza unor reguli date− )rci!ii de adunare si inmultire cuacelasi numar− )g0icirea regulii* pentru o corespon-denta de urmatorul tip<=========>?@=========>B=========>− .a/ira elementelor celei de a

doua multimi, fiind date elementeleprimei multimi si regula decorespondenta− .a/ira elementelor primei multimifiind date regula de corespondenta sielementele celei de a doua multimi

1.3. sa foloseasca simboluri pentru a punein evidenta numere necunoscute inrezolva-rea de probleme

− r-ol%ara de exercitii variate caresolicita aflarea unui numar necunoscut notat in diverse moduride exemplu!JE

!,1,3,,C,!− r-ol%ara ecuatiilora+in plan mental - rezolvarea unei



probleme de tipul )B-am gandit laun numar, l-am adunat cu 2 si amobtinut . 5a ce numar m-am gandit*

b+ in plan simbolic - descrierea uneisecvente de tipul

@?8− codificarea unei intrebari de tipul )2plus cat este egal cu *. ;flarea nu-marului necunoscut se face prinincercare, inlocuire si verificare.Treptat, se recurge tot mai frecvent lamodelul balantei−

−



2.. sa exprime clar si concis semnificatiacalculelor facute in rezolvarea uneiprobleme

− exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limba# matematicsimbolic in limba# cotidian si invers.



3.. sa manifeste initiativa in a propunemodalitati diverse de abordare a uneiprobleme

−

exercitii - competitie de gasire a catmai multe solutii la anumite probleme

3.1. sa manifeste un comportamentadecvat in relatiile cu colegii dintr-ungrup de lucru in cadrul activitatilor practice de rezol-vare de probleme

− #ocuri - competitie intre grupuri.


• ?umerele naturale de la ! la !! formare, scriere, citire, comparare, ordonare,rotun#ire.

• ?umerele naturale de la ! la !!! formare, scriere, citire, comparare, ordonare,rotun#ire.

• ?umerele naturale de la ! la !!! !!! formare, scriere, citire, comparare,ordonare, rotun#ire.

• 9peratii cu numere naturale in concentrul !-!!- adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin- terminologia specifica termen, suma, )cu atat mai mult*, )cu atat mai putin*- inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali- terminologia specifica factor, produs, )de atatea ori mai mare*- tabla inmultirii in concentrul !-!!



- evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate, asocia-tivitate, element neutru+ cu a#utorul obiectelor si al reprezentarilor, fara afolosi terminologia

- impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata si relatia cuinmultirea

- terminologia specifica deimpartit, impartitor, cat, )de atatea ori mai mic*- impartirea la ,1 ... ! dedusa din tabla inmultirii- impartirea cu rest relatia dintre deimpartit, impartitor, cat conditia restului- impartirea unei sume de mai multi termeni la un numar de o cifra diferit de

zero- impartirea la un numar de o cifra, diferit de zero

• 9peratii cu numere naturale in concentrul !-!!!- adunarea si scaderea- inmultirea unui numar de o cifra cu ! sau !!- inmultirea unui numar format din zeci si unitati sau din sute, zeci si unitati cu

un numar de o cifra- 3impartirea cu rest - 3impartirea la un numar de o cifra diferit de zero

• :lemente intuitive de geometrie- forme plane patrat, triung0i, cerc, dreptung0i, poligon, punct, segment, linie

dreapta, linie franta, linie curba- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice- exercitii de observare a unor obiecte cu forme spatiale de cub, sfera,

cuboid, cilindru, con.

• Basurari folosind etaloane neconventionale.

•

nitati de masura- unitati de masurat lungimea metrul, multiplii, submultiplii (fara transformari+- unitati de masurat capacitatea litrul, multiplii, submultiplii (fara transformari+- unitati de masurat masa Kilogramul, multiplii, submultiplii (fara transformari+- unitati de masura pentru timp ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul- monede si bancnote

• tilizarea instrumentelor de masura adecvate metrul, rigla gradata, cantar,balanta.



CLASA A IV+A



Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!arLa sfarsitul clasei a I-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a I-a serecomanda urmatoarele activitati:

.. sa cunoasca si sa utilizezesemnificatia pozitiei cifrelor informarea unui numar natural pana laordinul milioanelor, inclusiv

− r*r-n!ara numerelor punandin evidenta sistemul pozitional descriere a cifrelor. Trecerea de la oforma de repre-zentare la alta− numarara cu start si pas dati,crescator si descrescator, cu si faraspri#in in obiecte sau desene.=ruparea si regruparea obiectelor sau

desenelor in functie de pasulnumararii− /crira unui numar ca o suma deproduse in care unul din factori este!, !!, !!!, s.a.m.d.− 6ocuri de numarare cu obiecte incare grupurile de cate !, !!, !!!se inlocuiesc cu un alt obiect− /crira de numere cu cifreromane

.1. sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa

ordoneze numere naturale

− r*r-n!ara prin obiecte sau

desene adecvate a numerelor studiate− or#onara numerelor utilizandmodele semnificative (figurigeometrice de pozi-tionare,numaratoare pozitionala, etc.+

.2. sa utilizeze fractii pentru a exprimasubdiviziuni ale intregului

− in!ro#ucra intuitiva (prin desenedecupare, 0asurare, colorare+ anotiunii de fractie− /crira /i ci!ira unei fractii− com*arara /i or#onara

fractiilor, utilizand cat mai multemetodecu suport intuitiv− /crira intregului sub forma unor fractii ec0ivalente

.3. sa inteleaga semnificatia operatiilor arit-metice si utilizarea algoritmilor decalcul pentru adunarea, scaderea,inmultirea, impartirea cu rest anumerelor naturale precum siimpartirea la !,!!,!!!ordinea efectuarii operatiilor sifolosirea parantezelor rotunde

− )rci!ii # calcul cu numerenaturale, urmarind respectarea ordiniiefectuarii operatiilor si folosireacorecta a parante-zelor− )rci!ii # calcul folosind proprie-tatile operatiilor− )rci!ii /mni(ica!i%, care sa

scoata in evidenta avanta#ele folosiriiproprieta-tilor operatiilor cu numereexercitii care sa evidentieze faptul ca



scaderea si impartirea nu suntcomutative si nici asociative− (olo/ira proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide− ob/r%ara legaturilor intre

operatiile cu numere naturaleefectuarea probei− (c!uara de succesiuni decalcule mentale cu numere de celmult doua cifre pe principiul )preluariistafetei*, impli-cand ma#oritateaelevilor clasei−

.. sa estimeze ordinul de marime alrezultatului unui exercitiu cu o singuraoperatie prin rotun#irea numerelor care intervin in calcul, in scopuldepistarii greselilor

− u!ili-ara a)i numrlor pentru apreciza daca un numar este )maiinde-partat* sau )mai apropiat* de unaltul− con/!in!i-ara erorilor posibileprin propunerea unor exercitii siprobleme cu erori tipice, usor deobservat si cu un anumit grad derelevanta (de exemplu produsul adoua numere naturale nenule nupoate fi mai mic decat unul dintrenumere+

.6. sa recunoasca forme plane si formespatiale, sa identifice si sa descriepro-prietati simple ale unor figuri

geometrice

− decuparea unor figuri desenate− identificarea formelor plane si aformelor spatiale pe modele fizice,

desene sugestive si in mediulincon#urator− recunoasterea formelor invatate laobi-ectele din mediul apropiat− desenarea formelor plane cusablon sau/si cu mana libera− sortarea obiectelor dupa forma lor− identificarea interiorului siexteriorului unei figuri− desenarea unor modele geometricesimple utilizand simetria si translatia− identificarea si numirea elementelor constitutive ale figurilor geometriceplane− reprezentarea figurilor geometricepla-ne prin desen si notarea lor− determinarea si reprezentarea prinde-sen a diferitelor axe de simetrieale unei figuri geometric plane− %ri(icara corectitudiniideterminarii axelor de simetrie prinsuprapunerea (practica+ a celor doua



parti simetrice− #/(a/urara *aralli*i*#uluidrept-ung0ic si a cubului (se varealiza efectiv pentru corpuriconstruite din carton+−

a/amblara cubului si aparalelipipe-dului dreptung0ic.7. sa cunoasca unitatile de masura

standard pentru lungime, capacitate,masa, timp si unitatile monetare si saexprime prin transformari pe bazaopera-tiilor invatate, legaturile dintreunitatile de masura ale aceleiasimarimi

− or#onara unor obiecte date, infunctie de lungimea, grosimea,intinderea sau forma lor− u!ili-ara in/!rumn!lor si aunitati-lor de masura potrivite pentruefectuarea unor masuratori− rcunoa/!ra frontierei(conturului+ si suprafetei pentru ofigura geometrica data−

#!rminara perimetrelor

poligoane-lor prin masurare si calcul− *la/ara in !im* a unor evenimente− or#onara unor imagini in functiede succesiunea derularii lor in timp.− ci!ira ceasului reprezentarea peun ceas model a diverse ore− inr.i/!rara activitatilor desfasurate intr-un interval de timp− /crira datei−

rcunoa/!ra valorii monedelor sia bancnotelor− /c5imburi c5i%aln! cu sumede bani compararea sumelor de bani.



1.. sa exploreze modalitati de adescompune numere naturale maimici decat !!! utilizand oricaredintre operatiile invatate saucombinatii ale lor

− )*lorara /i/!ma!ica aposibilitatilor de descompunere anumerelor naturale pe baza operatiilor

de adunare, scadere, inmulti-re,impartire (cu si fara spri#in concret+− i#n!i(icara sau crearea desc0eme pentru descompuneriec0ivalente ale unui numar. tilizareaacestor sc0eme pentru calculemintale− i#n!i(icara si aplicarea unor reguli si sc0eme pentru efectuareaadunarilor, scaderilor, inmultirilor siimpartirilor− u!ili-ara monedelor si a



bancnotelor pentru a obtinedescompuneri de numere

1.1. sa aprecieze valoarea de adevar aunei afirmatii si sa cunoasca sensulimplicatiei )daca-atunci* pentruexemple simple, eventual din cotidian

− %ri(icara validitatii unor afirmatiigenerale pe cazuri particulare− )m*li(icara si exprimarea

relatiilor cauzale− rcunoa/!ra si utilizareaoperatorilor logici )si*, )sau*, )nu*, aexpresiilor )cel mult*, )cel putin* in catmai multe situatii(ormulara unor predictii bazate peexperienta

1.2. sa descopere, sa recunoasca si sautilizeze corespondente simple sisuccesiuni de obiecte sau numereasociate dupa reguli date

− com*l!ara unor siruri desimboluri sau de numere ordonatedupa o anumita regula− crara de siruri pe baza unor reguli date− )rci!ii de adunare si de inmultirecu acelasi numar− G5icira r.uliiH pentru ocorespon-denta de urmatorul tip

1MMMMMMMMMH2MMMMMMMMMH63MMMMMMMMMH7

− .a/ira lmn!lor celei de adoua multimi, fiind date elementeleprimei multimi si regula decorespondenta− .a/ira lmn!lor primei multimifiind date regula de corespondenta sielementele celei de a doua multimi

1.3. sa foloseasca simboluri pentru a punein evidenta numere necunoscute inrezolva-rea de probleme

− r-ol%ara # )rci!ii variatecare solicita aflarea unui numar necunoscut notat in diverse moduride exemplu

!JE!, 1, 3, , C, !

−

r-ol%ara unor ecuatii si inecuatiifolosind metoda incercarii si eroriiope-ratia inversa metoda figurativametoda balantei

1.. sa rezolve si sa compuna problemecu text

− rcunoa/!ra situatiilor concretesau a expresiilor care presupunefectuarea unor operatii de adunare,scadere, in-multire, impartire ()cu atatmai mult*, *cu atat mai putin*, *deatatea ori mai mult*, *de atatea ori maiputin*, )sunt n obiecte, cate p pefiecare rand*,*"e distribuie in mod



egal n obiecte la p persoane* etc.+− !ran/*unra unei situatiiproblema, in limba# matematic,inlocuind numere necunoscute cusimboluri−

anali-a unor probleme de tipulmentionat identificarea datelor si anecu-noscutelor identificareaoperatiilor prin care se a#unge larezolvare, identificarea tipuluiproblemei (a formulei+− alca!uir de probleme− crara # *roblm utilizandte0nici variate cu spri#in concret inobiecte pornind de la numere datefara spri#in− crara # *roblm pornind de laexercitii si invers transformarea pro-blemelor in exercitii− crara # *roblm de catreelevi pentru colegii lor− anali-a partilor componente aleunei probleme− /c5imbara componentelor uneipro-bleme fara ca tipul de problemasa se sc0imbe− !ran/(ormara problemelor deaduna-re in probleme de scadere si

invers, a celor de scadere inprobleme de adunare− /c5imbara numerelor intr-oproblema data, cu pastrarea tematicii− !ran/(ormara problemelor pastrand numerele nesc0imbate− anali-a cuvintelor care sugereazaope-ratii aritmetice, inclusiv a celor derutante− /!imulara cresterii treptate avitezei de operare cu numere prin

propunerea de competitii intre elevi siprin probe date intr-un interval de timpprecizat initial

1.6. sa colecteze date, sa le sorteze siclasifice pe baza unor criterii simple,sa le reprezinte in tabele <si sa ofereinterpre-tari elementare ale lor

− colectarea si prelucrarea #a!lor cul/− reprezentarea datelor prindiagrame simple− interpretarea datelor princompararea numerelor implicate,gasirea de asema-nari si deosebiri,extragerea unor informa-tii particulare



semnificative− generarea de exemple care sailustreze evenimente sigure, posibilesau imposi-bile− ordonarea evenimentelor din

cotidian pe o scala a preferintelor (detipul )foarte placut* )placut*)indiferent* )neplacut* )foarteneplacut*+− formulari si rezolvari de problemepe baza datelor colectate in urmamasu-ratorilor− rezolvari si compuneri de problemecare implica utilizarea masurilor unor marimi.



2.. sa exprime pe baza unui plan simplude idei, oral sau in scris, demersulparcurs in rezolvarea unei probleme

utilizarea unor sc0eme simple pentrua figura pe scurt datele si pasii derezolvare a unei probleme.



3.. sa manifeste interes pentru analiza sirezolvarea unor probleme practiceprin metode matematice

− transpunerea unui contextproblematic in problema sau exercitiu− imaginarea unui contextproblematic pornind de la un exercitiudat

3.1. sa depaseasca bloca#e in rezolvareade probleme, sa caute prin incercare-eroare noi cai de rezolvare

− #ocuri cu exercitii - competitie incare nivelul de dificultate este variabil

3.2. sa manifeste disponibilitate pentru ainvata de la altii si a-i a#uta pe ceilaltiin rezolvarea de probleme

− #ocuri in grup− competitii de grup.


?umerele naturale formare, clase (unitati, mii, milioane+,ordine,scriere, citire,comparare, ordonare, rotun#ire.

4aracteristicile sistemului de numeratie pe care il folosim zecimal si pozitional."crierea cu cifre romane de la la !.9peratii cu numere naturale

• adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin

• terminologia specifica termen, suma, )cu atat mai mult*, )cu atat mai putin*



• inmultirea unui numar cu !, !!, !!!

• inmultirea cand unul dintre factori este o suma (distributivitatea inmultirii fata deadunare, fara a folosi terminologia+

• inmultirea cu mai multi factori

• inmultirea numerelor naturale cand un factor are cel mult doua cifre• 3inmultirea numerelor naturale cand un factor are trei cifre

• terminologia specifica factor, produs, )de atatea ori mai mare*

• evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate, asociativitate,element neutru+ cu a#utorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia

• impartirea cu rest relatia dintre deimpartit, impartitor, cat conditia restului

• terminologia specifica deimpartit, impartitor, cat, )de atatea ori mai mic*

• impartirea unei sume de mai multi termeni la un numar de o cifra diferit de zero

• impartirea la un numar de o cifra, diferit de zero

• impartirea la !, !!, !!!

• 3impartirea la un numar de doua cifre diferit de zero

• ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor.8robleme care se rezolva prin cel mult trei operatii.8robleme care se rezolva prin metoda figurativa.8robleme de estimare probleme care se rezolva prin incercari.8robleme de organizare a datelor in tabele.ractii

• notiunea de fractie, fractii egale, reprezentari prin desene

• fractii ec0iunitare, subunitare, supraunitare

• compararea fractiilor

:lemente intuitive de geometrie1

• figuri geometrice punct, segment, poligoane, ung0i, drepte paralele, 3drepte

perpendiculare

• patrulatere speciale dreptung0i, romb, patratperimetrul perimetruldreptung0iului si al patratului

• exercitii de observare a unor obiecte cu forme de cub, sfera.Basurari folosind etaloane neconventionale.nitati de masura

• unitati de masurat lungimea metrul, multiplii, submultiplii, transformari

• unitati de masurat capacitatea litrul, multiplii, submultiplii, transformari

• unitati de masurat masa Kilogramul, multiplii, submultiplii, transformari

• 3unitati de masurat suprafata: metrul patrat$

• unitati de masura pentru timp ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul, deceniul,secolul, mileniul

? :a geometrie nu se vor utili#a notatii speciice, cu e'ceptia notarii prin litere a varurilor unui poligon(notatia ung*iului prin trei litere este in aara programei)"



• monede si bancnote.



III$ STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA


. 4unoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

". "crierea, citirea si pozitionareape axa a numerelor naturale mai micidecat !!! !!!"1. olosirea corecta a terminologieimatematice invatate"2. :fectuarea corecta a calculelor cu numere naturale mai mici decat!!! folosind cele patru operatiiaritmetice invatate"3. tilizarea fractiilor in exercitiisimple de adunare si de scadere cuaceiasi numitori". >ecunoasterea figurilor si a cor-

purilor geometrice si reprezentareafigu-rilor plane"6. tilizarea unitatilor de masurane-conventionale si conventionale

1. %ezvoltarea capacitatilor de explora-re/investigare si rezolvare deprobleme

"7. ormularea si rezolvarea de pro-bleme care presupun efectuarea a celmult trei operatii"C. >ezolvarea de probleme din altedis-cipline utilizand limba#ulmatematic adecvat". olosirea corecta a unor modalitati simple de organizare si

clasificare a datelor "!.>ealizarea de estimari pornindde la situatii practice".tilizarea de reguli sicorespondente pentru formarea desiruri

2. ormarea si dezvoltarea capacitatii dea comunica utilizand limba#ulmatematic

"1.:xprimarea orala si scrisa intr-omaniera concisa si clara a modului decalcul si a rezultatelor unor exercitii siprobleme



PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRUELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUALSAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA III:OM SI SOCIETATE• EDUCATIE CIVICA

• ISTORIA ROMANILOR



• GEOGRAFIA ROMANIEI



EDUCATIE CIVICAINTRODUCERE

4urriculum-ul pentru disciplina ducatie civica, clasele a III-a si a IA-a, raspundecerintelor formulate in textul Legii invatamantului , in special in articolele 2 i 3,referitoare la idealul educational si la finalitatile invatamantului.

%emersurile de educare civica propuse prin actuala programa sunt concordante,de asemenea, cu spiritul si cu recomandarile cuprinse in

• ;ezolutia privind "ducatia pentru democratie, drepturile omului si toleranta# 2adoptata la cea de-a NAIII-a "esiune a 4onferintei 8ermanente a Binistrilor :ducatiei (Badrid, 12-13 martie 3+

• <eclaratia de la iena a sefilor de stat si de guvern ale tarilor membre ale

/onsiliului uropei , octombrie 2• /onventia privind drepturile copilului 2 C.

5ocul disciplinei ducatia civica in invatamantul primar, la clasele a III-a si a IA-aeste #ustificat de• nevoia de a-i initia pe scolarii mici in practicarea unui comportament civic intr-o

societate democratica un comportament activ, liber, responsabil, tolerant,desc0is, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ

• necesitatea de alfabetizare civica a scolarilor mici prin familiarizarea acestoracu limba#ul, tematizarile si activitatile de invatare specifice

• posibilitatea de a valorifica experienta specifica varstei prin accentuareadimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participariisi a comunicarii sociale responsabile.

:ducatia pentru democratie este un proces complex si de lunga durata, iar scolarul mic este implicat in viata sociala prin apartenenta sa la familie, la grupurilede #oc si de invatare, dar si prin relatiile specifice pe care el le poate stabili cu diverseinstitutii si organizatii din comunitatea in care traieste (de exemplu scoala, biserica,primaria, diferite organizatii nonguvernamentale etc.+. %e aceea, procesul desocializare poate si trebuie sa inceapa de timpuriu.

4urriculum-ul de fata se adreseaza invatatorilor, autorilor de manuale si elevilor.5ectura integrala a acestuia este absolut necesara inaintea elaborarii de catre autoriide manuale sau de catre invatatori a unor unitati distincte de invatare sub forma unor capitole si lectii. Informatiile factuale, exemplele, cazurile sau situatiile folosite careferinta pentru activitatile cu elevii pot fi alese in functie de specificul clasei, al unor elevi, al comunitatilor locale etc. 4urriculum-ul este orientativ in ceea ce privestecontinuturile si metodele. 9biectivele sunt mai directive si sunt prezentate sub forma

obiectivelor-cadru si a obiectivelor de referinta, formulate in raport cu o anumitaselectie a activitatilor de invatare.Invatatorii si autorii de manuale isi pot concentra atentia in mod diferit asupra

activitatilor de invatare si asupra practicilor didactice. %iversitatea situatiilor concreteface posibila si necesara o diversitate de solutii didactice. %in aceasta perspectiva,propunerile programei nu trebuie privite ca retetare inflexibile. :c0ilibrul intre diferiteabordari si solutii trebuie sa fie rezultatul proiectarii didactice personale si alcooperarii cu elevii fiecarei clase in parte.

%iferentele dintre curriculum-ul scolar anterior si cel actual pot fi urmarite cua#utorul tabelului de mai #os

Curriculum+ul an!rior Curriculum+ul ac!ual• in perioada 1- a fost axat • permite folosirea unor resurse de





I$ O&IECTIVE CADRU

. 4unoasterea si utilizarea limba#ului din sfera valorilor civice

1. 4unoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelo

comportare in societate2. %ezvoltarea unor comportamente relationale privind const

grupurilor sociale

3. %ezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziexprimarii opiniilor in ceea ce priveste activitatea grupurilor din caparte




CLASA A III+A

A$ O&IECTIVE DE REFERINTA /I E'EMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. "unoasterea si utilizarea lim!ajului din s$era valorilor civiceObic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:


.. sa recunoasca si sa descrie intelesulunor termeni specifici limba#ului civic

− gasirea termenilor potriviti pentrusuccesiuni de imagini

.1. sa exprime oral si in scris enunturisimple cu referire la situatii diferite deviata cu continut civic

− realizarea unor povestiri, dialoguripunerea unor intrebari completareaunor propozitii−

rezolvarea si construirea unor rebusuri pe teme date.

2. "unoasterea si respectarea drepturilor copilului' a normelor decomportare


1.. sa identifice drepturile universale alecopilului

− recunoasterea dupa imagini asituatiilor de respectare si deincalcare a drepturilor copilului

1.1. sa identifice reguli cu privire la

raporturile persoanei cu )lucrurile*, cu)plantele si animalele* si cu )ceilaltioameni*

− imaginarea unor povestiri, g0icitori

privind raporturile persoanei cu lucrurisi fiinte− #ocuri de rol pe teme date.

3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea#rupurilor sociale


2.. sa identifice grupurile sociale din careface parte familie, grup de prieteni,colegi etc.

− discutarea despre grupuri diferitepe baza unor imagini date

−

2.1. sa descopere si sa descrie intr-omaniera clara si concisa diferite relatiisociale de grup

− folosirea compunerii, povestirii, dra-matizarii pentru evidentierea unor relatii sociale de grup

2.2. sa dovedeasca dorinta de participarela activitatea unor grupuri

− imaginarea unor activitati pentrumembrii grupurilor din care face parte.

4. Dezvoltarea si mani$estarea unor atitudini $avora!ile luarii deciziilor si exprimariii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea #rupurilor din care $ace parte




3.. sa formuleze enunturi simple pro sicontra in solutionarea unor dileme

− discutarea in grup in scopul solutio-narii unei dileme civice−


. ersoana

8ersoana mea. 8ersoana lui (ei+. 4e inseamna sa fim persoane */orpul meu

8ersoane cu nevoi speciale. Trasaturi morale ale persoanei

• increderea in sine si in celalalt/lipsa de incredere• respectul/lipsa de respect• cura#/frica/lasitate

• bunatate/rautate• sinceritate/minciuna.

. +aporturile noastre cu lucrurile si $iintele

1. >aporturile noastre cu lucrurile• 4e sunt lucrurile• 5ucrurile care ne exprima

a+ #ucarii, colectii, camera mea, imbracaminteab+ cartea, te0nica, arta

• ;titudini fata de lucruri gri#a, brutalitate, proprietate•

?evoia de lucruri. 5ucrul ca instrument de #oc, invatare, munca2. >aporturile noastre cu animalele si plantele• *<espre animale si plante: simt, gandesc, comunica, au obiceiuri, imagineaza,

sunt persoane• *+nimale si plante ca simbol • ;titudini fata de animale si plante gri#a, brutalitate, compasiune, iubire, respect,

frica• */e nevoi avem de plante si animale=

. +aporturile noastre cu ceilalti oameni

. =rupuri din care facem parte• familia• grupul de #oaca• grupul de invatare• *grupul religios

1. >eguli ale grupului drepturi si indatoriri in cadrul grupului.



CLASA A IV+A

A$ O&IECTIVE DE REFERINTA /I E'EMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. "unoasterea si utilizarea lim!ajului din s$era valorilor civice

Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!arLa sfarsitul clasei a I-a elevul va fi capabil:


.. sa recunoasca si sa foloseascatermeni specifici disciplinelor sociale

− desprinderea intelesului unuicuvant din context− observarea si comentarea unor imagini si texte cu continut civic

.1. sa-si dezvolte vocabularul, utilizandcorect concepte specifice educatieicivice

− utilizarea de glosare, dictionare,texte, liste de cuvinte pentrudesprinderea sensului unor termenispecifici culturi civice− alcatuirea unor minidictionare deter-meni civici

*14

sa-si exprime oral sau in scris, incuvinte proprii, un punct de vedere personal cu privire la comportamentul civic in diferite situatii

− persoanei la diferite situatii

comporta-mentale$

− realizarea unor scurte povestiri

pornind de la o situatie data

2. "unoasterea si respectarea drepturilor copilului' a normelor decomportare

Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar1.. sa compare situatii care privesc

drepturi si indatoriri ale copilului− elaborarea unui regulament alclasei cu drepturi si indatoriri

1.1. sa identifice reguli si norme de com-portament civic in diferite situatii

− simularea − discutarea in clasa a unor reguli− participarea la stabilirea regulilor incadrul grupurilor din care fac parteelevii− exersarea unor roluri specifice prinactivitati pe grupe de lucru.

3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea#rupurilor sociale


2.. sa identifice locul si rolul persoanelor familiare

− exersarea unor roluri specifice inactivitatea unui grup

2.1. sa participe la dezvoltarea climatuluiafectiv pozitiv in grup

− #ocul de rol

*44

sa descrie si sa compare tipuri derelatii si atitudini sociale 2colaborare,compe-titie, solidaritate, toleranta,intoleranta3 pornind de la situatii concrete

− analiza unor cazuri mediatizate



4. Dezvoltarea si mani$estarea unor atitudini $avora!ile luarii deciziilor si exprimariii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea #rupurilor din care $ac parte


3.. sa compare in termeni simpliinformatiile necesare luarii unor decizii

− valorificarea informatiei socialeoferite de mass media

−


. +aporturile noastre cu ceilalti oameni .

. >elatii dintre oameni in cadrul grupului

• de rudenie• de prietenie• de colaborare si de competitie• de autoritate (conducatorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea -

respingerea din / de catre grup+.1. Banifestarea relatiilor dintre oameni in diferite situatii• situatii )normale* (desfasurarea unor activitati, obtinerea unor drepturi, relatii cu

diferite autoritati+• situatii )limita* (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea+• *probleme personale sau de grup 2boala, saracia, singuratatea, neincrederea3

2. %repturile copilului.

. "omunitatea

. 4omunitatea locala (sat, comuna, oras, #udet, sector etc.+.1. 8oporul.2. <0atiunea /omunitatea internationala.

. ,ocietate si stat

. Institutii democratice ale statului roman.1. "imboluri ale statului roman.





. 4unoasterea si utilizarea limba#uluidin sfera valorilor civice

". tilizarea corecta a termenilor limba#ului specific culturii civice"1. >elatarea in cuvinte proprii aunor fapte, situatii, texte, lecturi,imagini vizand comportamentul civic

1. 4unoasterea si respectareadrepturilor copilului, a normelor decomportare in societate

"2. "electarea dintr-un material dat aunor drepturi si indatoriri ale copilului"3. 4unoasterea si folosirea unuinumar de norme si reguli decomportare in societate in situatiivariate

2. %ezvoltarea unor comportamenterelatio-nale privind constituirea

grupurilor sociale

". %escrierea in maniera concisa siclara a modului de constituire si de

functionare a unui grup din care faceparte3. %ezvoltarea si manifestarea unor

atitudini favorabile luarii deciziilor siexprimari personale in cea ce privesteactivitatea grupurilor din care faceparte

"6. Identificarea unor situatii in carese cere luarea unor decizii personalesau colective"7. :xprimarea unor enunturi simplepro sau contra luarii unor decizii inplan civic




INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUPIN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA:OM SI SOCIETATE

• EDUCATIE CIVICA• ISTORIA ROMANILOR• GEOGRAFIA ROMANIEI



GEOGRAFIA ROMANIEIINTRODUCERE

4urriculum-ul de geografie pentru clasa a IA-a ii propune sa-i familiarizeze peelevi cu notiuni elementare de geografie, relativ simple si accesibile varstei scolaremici. 8ornind de la elementele de geografie a orizontului local, i se propune elevuluidescoperirea progresiva a aspectelor definitorii ale spatiului geografic romanesc.

Butatia esentiala propusa de prezentul curriculum este trecerea de la geografiade tip descriptivist spre un demers de invatare care incura#eaza intelegerearelevantei geografiei pentru viata cotidiana a copilului. "e urmareste, totodata,trezirea interesului acestuia de a cunoaste direct, de a investiga si de a intelege - laun nivel elementar - faptul geografic imediat, precum si importanta prezervarii unuimediu ambiant favorabil unei vieti sanatoase si ec0ilibrate. 4u alte cuvinte, studiulgeografiei trebuie sa depaseasca - ori de cate ori este nevoie - spatiul ingust al saliide clasa, natura incon#uratoare fiind mediul cel mai potrivit de familiarizare a copilului

cu faptul geografic.4urriculum-ul de fata este astfel conceput incat sa nu ingradeasca prin conceptie

sau mod de redactare stilul cadrului didactic, sa ofere acestuia libertate de alegere side organizare a unor activitati de invatare, considerate a fi cele mai adecvateatingerii obiectivelor propuse. ;stfel, fiecare scoala are libertatea de a repartiza orelealocate prin planul-cadru de invatamant, dupa cum considera necesar, respectandconditia parcurgerii integrale a continuturilor obligatorii ale curriculum-ului. ;ltfel spus,cele aproximativ saptesprezece ore alocate disciplinei pot fi desfasurate de-a lungulintregului an, in alternanta cu lectiile de istorie sau - dimpotriva - ele pot fi grupateintr-un anumit semestru, celalalt semestru fiind integral dedicat studierii istoriei.

Totodata, cadrul didactic poate decide cu privire la succesiunea cea mai adecvataa temelor, acordand o atentie speciala pastrarii logicii interne a disciplinei.

%ominantele noului curriculum fata de cel anterior se prezinta dupa cum urmeazaCurriculum+ul an!rior Curriculum+ul ac!ual

• numar de ore fix pentru fiecare tema/capitol

• insusirea de tip academic, excesivstiintific a cunostintelor de geografie, cuaccent pe detalii care supraincarcau inmod neproductiv materia

• centrarea pe continuturi teoretice si peinformatia factuala, insuficient adaptatavarstei si posibilitatilor de intelegere alecopiilor

• activitati de invatare generate dinsprecontinuturi

• activitati de invatare realizate exclusivin spatiul clasei

• libertatea cadrului didactic de a alegenumarul de ore, in functie de posibilitatilelocale si de interesele elevilor

• intelegerea relevantei geografiei pentruviata de toate zilele, prin contactul directcu fenomenul geografic

• centrarea pe formarea capacitatilor deintelegere a faptelor si a fenomenelor caracteristice mediului geografic incon- #urator (cu accent pe formarea deprin-derilor de investigare, de orientare etc.+

• activitati de invatare generate deobiectivele urmarite

• activitati de invatare realizate inclusivin mi#locul naturii, prin contactul direct cufaptul studiat si prin metoda @a invata prinexperimentare@



I$ O&IECTIVE CADRU

. 8erceperea si reprezentarea spatiului geografic

1. 9bservarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu geogra

baza diverselor surse geografice2. 4unoasterea si utilizarea unor elemente de limba# specifice geografie

3. %ezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre mediul incon#urator




CLASA A IV+A


1. erceperea si reprezentarea spatiului #eo#ra$ic Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar

La sfarsitul clasei a I-a elevul va fi capabil:


.. sa localizeze corect elemente alespatiului geografic

− activitati cu 0arta, atlasul

.1. sa se orienteze in teren − orientare dupa repere naturaleorientarea folosind instrumente− trasee turistice, expeditii, excursii

.2. sa reprezinte in plan elemente aleme-diului

−

exercitii de reducere la scara prinimpartire− exercitii de utilizare a simbolurilor− desenare de simboluri proprii− elaborarea unor planuri ale scolii,ale zonei.

2. -!servarea' descrierea si relationarea elementelor de mediu #eo#ra$ic pe !aza diverselor surse #eo#ra$ice


1.. sa observe diri#at/ nediri#at elementeale mediului geografic− activitati de observare in natura− completarea unor fise de observaredate

1.1. sa foloseasca proceduri deinregistrare a datelor geograficeobservate

− calendarul naturii− exercitii de construire si citire aunor tabele, sc0ite, date, diagrame

1.2. sa identifice si sa descriecaracteristici ale elementelor geografice

− realizarea unor descrieri orale siscrise (scrisori, povestiri, reclame,afise+ a for-melor de relief, a unuioras, sat etc.

*%.

sa descopere asociatii simple intre

fapte si fenomene observate

− proiecte.

3. "unoasterea si utilizarea unor elemente de lim!aj speci$ice#eo#ra$iei


2.. sa construiasca enunturi simpledespre fenomene si fapte geograficeobservate

− exercitii de redactare dupa un plansimplu de idei− relatari, discutii in grup

2.1. sa sesizeze si sa explice unelelegaturi vizibile intre realitatile lumii

incon-#uratoare

− excursii, drumetii, vizite− discutii in grup.



4. Dezvoltarea comportamentelor $avora!ile ameliorarii relatiilor dintreom si mediul inconjurator


3.. sa demonstreze gri#a fata de mediul

incon#urator

− plantare de pomi− intretinerea zonei in care se aflascoala− excursii, drumetii.


&;$ TEME

• 8ozitia geografica a >omaniei

• >elieful2

- Buntii

- %ealurile si podisurile- 4ampiile si luncile

• ;pele curgatoare si statatoare

• auna si flora

• *remea si clima

• 9ameni si locuri- asezari umane- *resurse naturale si activitati economice- sc0imburi, legaturi, comunicatii

•8rotectia si conservarea mediului3

&<$ LISTA DE TERMENI

• puncte cardinale (?, ", :, A +, vecinii, <regiunile istorice.

•reprezentarea pe 0arta a muntilor (culoarea+, 4arpatii 9rientali, 4arpatiiBeridionali, 4arpatii 9ccidentali O*varfuri, *bogatii, *fauna si *flora, *elementeunice 2d e >abele si )finxul, cabane, c'ei, rezervatii etc.+P.

•reprezentarea pe 0arta a dealurilor si a podisurilor (culoarea+, 8odisul%obrogei, 8odisul Boldovei, 8odisul =etic, "ubcarpatii, %ealurile de AestO*elemente unice 2de podgoriile, locurile turistice etc3?

•reprezentarea pe 0arta a campiilor (culoarea+, 4ampia de Aest, 4ampia

>omana, %elta %unarii, localizare, *elemente unice 2de rezervatii etc3.•reprezentarea pe 0arta a apelor (culoare+, ape curgatoare, %unarea, *)omes,

*/ris, Bures, *@iu, 9lt, ;rges, *Ialomita, 8rut, *)iret ape statatoare, *>ucura,"nagov, *+mara, Tec0irg0iol, Qalea, "f. ;na, >osu, Barea ?eagra (localizare,*afluenti, *importanta+.

•*reprezentarea pe 'arta a asezarilor umane, #udet - oras - sat - capitala,

*centre turistice$ Iasi, =alati, *>raila, 4onstanta, Qucuresti, 4raiova, Timisoara,*)ibiu, Qrasov, 4lu#-?apoca, *(radea

4Se insista pe ori#ontul local"=

Se va studia prin reali#area unei activitati ecologice practice, iar reeririle teoretice se vor preci#a la iecare capitol, unde este ca#ul"9 :ista denumirilor geograice se poate completa cu denumiri din ori#ontul local"



•*solurile, *terenurile agricole, *resursele subsolului 2petrol, gaze, carbune,

feroase, neferoase3, paduri - ape, agricultura, industrie, *centre economice

• transporturile pe uscat, pe ape, *pe calea aerului, *obiective turistice,

telecomunicatiile (televiziunea, radiofonia, telegrafia, telefonia+.





. 8erceperea si reprezentarea spatiuluigeografic

". Identificarea principalelor elemente ale unei 0arti"1. >eprezentarea in plan a unor elemente geografice invatate

1. 9bservarea, descrierea sirelationarea elementelor de mediugeografic pe baza diverselor sursegeografice

"2.%escrierea prin enunturi simple aunor elemente geografice din mediulapropiat"3. Identificarea relatiilor dintrecompo-nentele unei 0arti sau dintrecom-ponentele unui spatiu geograficcunoscut

2. 4unoasterea si utilizarea unor elemente de limba# specifice

geografiei

".8rezentarea pe baza unui plansimplu de idei a unor elemente de

geografie folosind termeni adecvati




INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUPIN INVATAMANTUL DE MASAARIA CURRICULARA:

OM SI SOCIETATE

• EDUCATIE CIVICA

• ISTORIA ROMANILOR• GEOGRAFIA ROMANIEI



ISTORIA ROMANILORINTRODUCERE

%ocumentul de fata prezinta elementele de baza ale curriculum-ului scolar deistorie pentru clasa a IA-a. orma actuala reprezinta o abordare armonizata cu noulplan-cadru de Rnvatamant.

"copul studierii istoriei la clasa a IA-a este familiarizarea cu domeniul istoriei prinmi#loace adecvate varstei elevilor. ata de lecturile pe teme istorice pe care elevii le-au studiat Rn anii anteriori, orele de istorie ofera ocazia cunoaterii trecutului si ainstrumentelor prin intermediul carora se poate reconstitui imaginea acestuia.

4lasa a IA-a reprezinta prima etapa a antrenamentului pentru formarea unor capacitati si atitudini exprimate prin obiectivele cadru ale disciplinei.

9biectivele de referinta descriu rezultatele studierii istoriei la sfarsitul fiecareiclase. :le au Rn vedere trei categorii de aspecte capacitati, cunostinte, precum siatitudini.

;ctivitatile de Rnvatare ofera posibile raspunsuri la Rntrebarea )cum se Rnvata* sisunt menite sa Rntareasca rolul elevului Rn procesul didactic.

4ontinutul prezinta optiuni privind fapte si/sau procese istorice relevante pentrutemele propuse.

%ominantele curriculum-ului actual fata de cel anterior sunt

Curriculum+ul an!rior Curriculum+ul ac!ual

• formularea obiectivelor Rn termenigenerali, nespecifici

• preponderenta dimensiunii evenimen-tiale a istoriei

• lipsa corelarilor interdisciplinare

• lipsa ec0ilibrului Rntre istoria locala,istoria nationala si istoria universala

• lipsa exemplelor de activitati de Rnvatare din textele anterioare

• formularea Rn termeni de cunostinte,capacitati si atitudini

• detalierea )comportamentul mental* pecare ar trebui sa-l demonstreze elevii laaceasta varsta

• reec0ilibrarea raportului formativ-informativ Rn studiul istoriei

• corelarea si integrarea cu obiectele destudiu din aria curriculara

• realizarea unei )oferte de cunoastere*cuprinzand toate dimensiunile istoriei(culturala, economica, sociala, politica+

• propunerea unor demersuri didacticecentrate pe Rnvatarea activa

• dezvoltarea deprinderilor de rezolvarede probleme si de luare a deciziei



I$ O&IECTIVE CADRU



II$

CURRICULUM PE CLASE

CLASA A IV+A

A$ O&IECTIVE DE REFERINTA /I E'EMPLE DE ACTIVITATI DE NVATARE

1 .ntelegerea si repre%entarea timpului si a spatiului istoric

Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # Jn%a!arLa sfarsitul clasei a I-a elevul va fi capabil:


.. sa ordoneze obiecte folosind criteriul)mai vec0i/ mai nou*

− expozitii cu obiecte vec0i,apartinand familiei sau localitatii

.1. sa ordoneze cronologic evenimenteleistorice studiate

− exercitii de citire si construire afrizelor cronologice

.2. sa exprime Rn cuvinte proprii aspecteale legaturilor dintre mediul geograficsi viata oamenilor Rn decursul istoriei

− exercitii de identificare a diferitelor ocupatii si tipuri de constructii

−

2. "unoasterea si $olosirea surselor istorice

Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # Jn%a!ar

1.. sa identifice si sa foloseascainformatii provenite din surse istorice

− observarea si comentarea unor imagini si texte− vizionarea si comentarea unor filmesi diapozitive cu subiect istoric− citirea si/ sau descrierea unor surseistorice

*%%

sa manifeste interes pentru cautareasi pastrarea surselor istorice

− participarea la alcatuirea unei expozitii cu subiect istoric

3. nvesti#area si interpretarea $aptelor si a proceselor istorice


2.. sa descrie Rntr-o maniera simpla fapteistoricee, folosind surse istoriceindicate(texte istorice,povestiri etc.+

− folosirea compunerii, povestirii, dra-matizarii pentru prezentarea unui faptistoric

2.1. sa observe si sa compare fapteistorice,

− citirea si comentarea unor texte siimagini

2.2. sa aprecieze Rntelesurile diferite pe − alcatuirea unui dosar tematic

. Sntelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric

1. 4unoasterea si folosirea surselor istorice

2. Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice3. Sntelegerea si utilizarea limba#ului de specialitate




care le dau oamenii evenimentelor − discutii pe teme istorice.



4. ntele#erea si utilizarea lim!ajului de specialitate


3.. sa cunoasca termeni istorici − exercitii de definire a termenilor

istorici consultarea dictionarelor3.1. sa foloseasca termeni istorici Rn

formu-larea unor enunturi− exercitii de completare a unor enunturi lacunare si rebusuri pe temeistorice− redactarea unor scurte compuneridupa un plan

*.4

sa manifeste curiozitate pentru cu-noasterea termenilor istorici

− rebusuri pe teme istorice$

− prezentarea de anecdote si lecturi

istorice


1. "um cunoastem trecutul

• %in trecutul familiei.

• %in trecutul localitatii.Buzee,

• *Istorici si scrierile lor

2. -mul si mediul #eo#ra$ic

• Istorici si geografi despre varietatea reliefului romanesc*studiu de caz: /arpatii, <unarea, Aarea 0eagra

• 9mul si sc0imbarea mediului Rncon#urator*studiu de caz: padurea Bn viata omului, construirea oraselor

3. ,a cunoastem trecutul tarii

. "tramosii nostri

• =eto-dacii si romanii

• ormarea poporului roman*studiu de caz: Limba romana si celelelte limbi romanice

1. %e la cnezate si voievodate la state

<studiu de caz: cetati medievale• "atul si orasul

<studiu de caz: curti domnesti, sarbatori Bn lumea satului, drumuri comerciale

• iguri de voievozi si domni*studiu de caz: Aircea cel >atrBn, Iancu de Cunedoara, )tefan cel Aare, Ai'ai iteazul, /onstantin >rancoveanu, <imitrie /antemir

2. >omania moderna

• auritori ai >omaniei moderne <udor ladimirescu, @generatia de la C3C@, ;lexandru Ioan 4uza, 4arol I, *6memorandistii6 .

• *iata cotidiana Bn secolul al DID-lea

• *;omania Bn anii primului razboi mondial• Barea unire de la %ecembrie C.



3. >omania Rn secolul NN

• *iata cotidiana Bn perioada interbelica

*studiu de caz: personalitati ale vietii culturale romanesti

• *;omania Bn anii celui de-al doilea razboi mondial

•

>omania mileniului III.





. Sntelegerea si reprezentarea timpuluisi a spatiului istoric

". 5ocalizarea Rn timp si spatiu aunui eveniment istoric studiat

1. 4unoasterea si folosirea surselor istorice

"1.Identificarea de informatii dintr-osursa istorica data

2. Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice

"2.>elatarea Rn cuvinte proprii a unuieveniment istoric cunoscut"3.%escrierea Rntr-o maniera concisasi clara a unui context istoric studiat

3. Sntelegerea si utilizarea limba#ului despecialitate

".8rezentarea unui fapt istoric pebaza unui plan simplu de idei folosindtermeni istorici cunoscuti




ARIA CURRICULARA V:EDUCATIE FIKICA SI SPORT

• EDUCATIE FIKICA



EDUCATIE FIKICAINTRODUCERE

4urriculum-ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul primar reflectaconceptia care sta la baza reformei sistemului romanesc de invatamant, urmarindrealizarea finalitatilor stipulate in L.a In%a!aman!ului, referitoare la dezvoltareacomplexa a personalitatii copiilor. 8rin obiectivele specifice stabilite, sunt urmarite cuprecadere intarirea starii de sanatate a copiilor, dezvoltarea fizica armonioasa aacestora, dezvoltarea capacitatilor psi0o-motrice, educarea unor trasaturi pozitive decomportament.

4urriculum-ul de fata se adreseaza, in primul rand, celor care predau educatiafizica la acest nivel de invatamant (invatatori, institutori, profesori de specialitate+,directorilor de scoli, elevilor, parintilor, specialistilor angrenati in elaborarea sistemuluinational de evaluare, precum si autoritatilor locale interesate de procesuleducational.

ata de curriculum-ul anterior, dominantele noii viziuni de predare a educatieifizice in scoala primara se pot rezuma dupa cum urmeaza

Curriculum+ul an!rior Curriculum+ul ac!ual

• continut constituit din elemente avandcaracter sportiv

• continuturi care depasesc din punct devedere cantitativ posibilitatile de asimilareale elevilor

• orientarea finalitatilor spre realizareaunor perfomante sportive

• continuturi ale invatarii si activitati deinvatare destinate in mod egal tuturor elevilor

• curriculum insuficient adecvat disponi-bilitatilor fizice si intereselor elevilor

• curriculum neadaptat la conditiile

materiale existente in scoala si la traditiilelocale

• valorificarea insuficienta a modeluluididactic concentric

• absenta obiectivelor formulate in ter-meni de atitudini

• continut constituit preponderent dinelemente de educatie fizica

• continuturi adecvate din punct devedere cantitativ posibilitatilor deasimilare a elevilor

• orientarea finalitatilor spre dezvoltareaarmonioasa a personalitatii elevilor

• continuturi ale invatarii si activitati deinvatare asigurand cerinta de constituirea unor trasee individuale de pregatire aelevilor

• curriculum orientant spre respectareaparticularitatilor fizice si spre intereseleelevilor

• curriculum adaptabil la baza materiala

specifica si la traditiile locale

• esalonarea continuturilor dupa mode-lul didactic concentric

• formularea obiectivelor in termeni deatitudini, posibile de realizat prinintermediul specificului tuturor celorlalteobiective



I$ O&IECTIVE CADRU

. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formdeprinderilor igienico-sanitare

1. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvocalitatilor motrice de baza

2. %ezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si spelementare

3. ormarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

. %ezvoltarea spiritului de ec0ipa si a colaborarii, in functie de un sistereguli acceptate




CLASA I


1 #ntretinerea si imunatatirea starii de sanatate a copiilor si formareadeprinderilor igienico-sanitare




.. sa identifice principalele caracteristiciale starii de sanatate

− receptarea explicatiilor si aexemplelor− urmarirea evolutiei individuale

.1. sa cunoasca si sa respecte regulile

de igiena personala si de evitare aacci-dentelor sportive in practicareaexer-citiilor fizice

− activitati de insusire si de practicare

a regulilor de igiena personala si deevitare a accidentelor sportive infunctie de exemplele propuse− urmarirea aplicarii regulilor in acti-vitatile practice

.2. sa adopte un comportament adecvatcare sa reflecte respectarea regulilor de evitare a accidentelor

− verificare sistematica acomportamen-tului fata de regulile deevitare a accidentelor− recomandari, exemple− aprobari-dezaprobari, evidentierietc.

2 #nfluentarea e$olutiei corecte si armonioase a organismului si de%$oltareacalitatilor motrice de a%a


1.. sa identifice segmentele corpului si saadopte pozitia corecta a acestora insituatii statice si dinamice

− adoptari de pozitii pe bazaprezentarii si a exemplificarii− corectari− exercitii si #ocuri pentru formareapozitiei corecte− atentionari si corectari sistematice

1.1. sa cunoasca si sa executeprincipalele exercitii de dezvoltarefizica a segmen-telor corpului, dupademonstratie

− identificarea elementelor exercitiuluiin demonstrari− exercitii pentru fiecare segment alcorpului− corectari

1.2. sa execute miscarile insusite curapiditate si coerent, potrivitposibilitatilor individuale

− adoptari de pozitii si declansari demiscari la diferite semnale− executia repetata a unei miscari,deprinderi, sub forma de intrecere− #ocuri dinamice cu solicitari deviteza

1.3 sa foloseasca deprinderile insusite, inconditii variate− exersarea deprinderilor insusite inconditii variate etc.



− exersarea legata a 1-2 deprinderiinsusite in cadrul stafetelor si al #ocurilor dinamice

1.. sa actioneze asupra propriului corpprin contractia musculaturii

segmentelor

− efectuarea de exercitii localizate lanivelul principalelor regiuni

musculare, cu invingerea greutatiipropriului corp− stafete cu elemente de forta

1.6. sa depuna eforturi cu durateprelungite

− efectuarea de eforturi continue, cuprogresia duratei− #ocuri si stafete extinse ca durata,repe-tate de mai multe ori− testari

1.7. sa persevereze in participarea laactivitati specifice dezvoltarii calitatilor motrice

− receptarea modelului specific dedezvoltare fizica armonioasa− examinari somatoscopice periodice

− exercitii specifice− concursuri etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de !aza' aplicativutilitare si sportiveelementare


2.. sa-si insuseasca mecanismul de bazaal deprinderilor de mers, alergare,saritura si de aruncare-prindere si sail aplice in activitatile motrice

− identificarea mecanismuluideprinde-rilor in demonstrare si inexplicatie− exersare fragmentata si globala

2.1. sa-si insuseasca mecanismul de baza aldeprinderilor aplicativ-utilitare

− identificarea mecanismuluideprinde-rilor in demonstrare si inexplicatie− exersare fragmentata si globala

2.2. sa-si insuseasca deprinderile motriceele-mentare apartinand unor probe siramuri de sport

− identificarea mecanismuluideprinderi-lor in demonstrare si inexplicatie− exersare fragmentata si globala− #ocuri dinamice si pregatitoare.

2.3. sa persevereze in exersarea

deprinderilor pana la insusireacorecta a acestora

− exersari fragmentate si globale− corectari si recomandari etc.

4. Formarea o!isnuintei de e$ectuare independenta a exercitiilor $izice


3.. sa constientizeze efectele pozitive alepracticarii independente a exercitiilor fizi-ce, realizandu-le pe cele simple.

− dialog insotit de explicatii− exemple de continuturi si forme deor-ganizare

3.1. sa manifeste interes si perseverentain realizarea activitatilor

independente.

− recomandari generale si individua-lizate etc.



/e%$oltarea spiritului de ec5ipa, a colaorarii, in functie de un sistem de reguli acceptate


. sa cunoasca si sa respecte regulile

de organizare si de desfasurare aactivitatilor practice

− activitati in diferite formatii de lucru

− #ocuri si intreceri individuale si peec0ipe.1. sa cunoasca modul de comportare in

relatia cu colegii si sa-l adopte peparcursul activitatilor desfasurate

− dialog punctat cu precizari si cuexemple− activitati de grup

.2. sa manifeste spirit de colaborare inrelatia cu colegii

− sesizarea modelului decomportament in prezentareaprofesorului si in exemple− activitati practice de exersare si in-treceri.

&$ CONTINUTURlLE INVATARII1. "apacitatea de or#anizare

• ormatii de adunare in linie pe un rand (formatii de adunare in linie pe douaranduri formatiile de deplasare in coloana cate unul si cate doi+.

• ;linierea in linie.

• *Pozitiile drepti si pe loc repaus.

• Intoarceri prin saritura, la stanga si la dreapta.

• *Pornire cu mers pe loc si oprire 2pornire si oprire din mers3.

• *recerea din linie pe un rand in formatiile de semicerc si cerc .

2. Dezvoltarea armonioasa

• 8ozitiile stand departat, pe genunc0i, sezand si culcat.

• Biscari duceri ale bratelor (inainte, sus, lateral+ ale unui picior inainte, inapoi,lateral ale palmelor pe sold, pe umeri, la ceafa indoiri si intinderi ale bratelor, aletrunc0iului, ale picioarelor rasuciri ale gatului, ale trunc0iului rotari ale capului si alebratelor

• 8ostura corecta.

3. "alitatile motrice de !aza• Aiteza (viteza de reactie la stimuli vizuali, viteza de executie in actiuni motricesingulare, viteza de deplasare pe directie rectilinie+.

• Indemanarea (coordonarea actiunilor motrice realizate individual+.

• orta (forta dinamica segmentara+.

• >ezistenta (rezistenta generala la eforturi aerobe+.

4. Deprinderi motrice de !aza

• Bers (mers obisnuit cu tinuta corecta si coordonare de brate, *mers cu pastrarea

directiei catre diferite repere mers in coloana cate unul+.



• ;lergare (pasul de alergare, alergare cu pastrarea directiei, *alergare in coloana

cate unul +.

• "aritura (saritura pe loc si cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare+.

• ;runcare si prindere (aruncarea lansata cu una si doua maini, cu rostogolirea

obiectului pe sol la distanta+.

. Deprinderi utilitaraplicative

• :c0ilibrul (mentinerea pozitiilor stand pe varfuri, pe un genunc0i, intr-un picior pesol si pe suprafete inguste si inaltate+.

• 4atarare-coborare (catarare-coborare cu a#utorul bratelor si picioarelor, pe scarafixa, prin pasire si apucari succesive+.

• :scaladare (escaladare cu apucare, spri#in si pasire pe obstacol+.

• Tractiune (deplasarea propriului corp, pe o suprafata alunecoasa, prin tractiune cubratele+.

• Impingere (deplasarea propriului corp situat pe sol/banca, prin impingeri realizatecu bratele si picioarele+.

• Transport (transport de obiecte usoare, apucate cu una-doua maini, individual si peperec0i+.

0. Deprinderi sportive elementare

• 4u specific de atletism (alergarea de durata in tempo moderat, alergarea de vitezacu start din picioare, saritura in lungime cu elan, aruncarea mingii de oina de pe loc,la distanta+.

• 4u specific de gimnastica (cumpana pe un genunc0i cu spri#inul palmelor pe sol,semisfoara, podul de #os, *stand pe omoplati , rulare laterala, *rulare pe abdomen si piept , rostogolire inainte din g0emuit in g0emuit+.

• "pecifice #ocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini de pe loc,pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul -baieti, de pe loc, dribling simplu si multiplu pe loc, conducerea mingii cu piciorul -baieti, stafete si #ocuri curprinzand procedeele invatate+.



CLASA A II+A


1 #ntretinerea si imunatatirea starii de sanatate a copiilor si formareadeprinderilor igienico-sanitare


La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi capabil:


.. sa cunoasca principalele caracteristiciale starii de sanatate

− receptarea exemplelor si aexplicatiilor

.1. sa cunoasca si sa aplice regulile deigiena personala si de evitare aaccidentelor sportive in practicareaexercitiilor fizice

− dialog insotit de exemplificari si deexplicatii− angrenare in realizarea conditiilor igienice

.2 sa cunoasca motivele care pot generaaccidente in functie de specificulactivita-tii desfasurate

− dialog insotit de exemplificari si deexplicatii

.3. sa adopte un comportamentdisciplinat si sa respecte regulile deevitare a accidentelor din proprieinitiativa

− enuntarea regulilor necesare− aprobari-dezaprobari, evidentierietc.

2 #nfluentarea e$olutiei corecte si armonioase a organismului si de%$oltareacalitatilor motrice de a%a


1.. sa execute corect principalele exercitiide dezvoltare fizica a segmentelor corpului

− repetarea exercitiilor dupa modelulde-monstrat de cadrul didactic− exercitii pentru fiecare segment alcorpului− corectari

1.1. sa cunoasca si sa adopte postura corectaa corpului in pozitii statice si in actiunidinamice

− exercitii pentru formarea reflexuluide mentinere a posturii corecte

1.2. sa execute rapid miscarile comandatela semnale vizuale, auditive si tactile

− adoptari de pozitii si declansari demiscari la diferite semnale− executia rapida de miscari si

deprin-deri, sub forma de intrecere− #ocuri si stafete care solicita viteza− testari

1.3. sa foloseasca deprinderile insusite inconditii complexe si variate

− repetarea sistematica a fiecareideprin-deri motrice insusite− combinatii de deprinderi insusite,exe-cutate in #ocuri si stafete

1.. sa actioneze asupra musculaturii pro-priului corp in raport cu rezultatele an-terioare

− efectuarea de exercitii localizate lanivelul principalelor regiunimusculare, cu invingerea greutatiipropriului corp− stafete si #ocuri cu elemente deforta



− testari1.6. sa depuna eforturi uniform moderate

cu durate prelungite progresiv− exersarea unor actiuni motrice in)serii*, intercalate cu pauze derevenire partiala− efectuarea de eforturi continue, cu

progresia duratei− #ocuri si stafete extinse ca durata,repetate de mai multe ori− testari

1.7. sa actioneze pentru evolutiaarmonioasa a propriului corp lasugestia cadrului didac-tic si dinproprie initiativa

− compararea cu modelul specific dedez-voltare fizica armonioasa− examinari somatoscopice periodiceetc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de !aza' aplicativutilitare si sportiveelementare


2.. sa aplice in activitatile practice deprin-derile motrice corect insusite

− exersare globala in functie deexplicatii si cu demonstrare− exersare in relatie cu altedeprinderi

2.1. sa aplice in activitatile motrice deprin-derile aplicativ-utilitare corect insusite

− exersare globala insotita deexplicatii si cu demonstrari− exersare in relatie cu altedeprinderi

2.2. sa aplice in intreceri deprinderile

motrice corect insusite, specificeramurilor de sport predate

− exersare globala in functie de ex-

plicatii si cu demonstrare− exersare in relatie cu altedeprinderi− #ocuri dinamice si pregatitoare

2.3. sa persevereze in exersareadeprinderilor formate anterior si sa leinsuseasca corect pe cele noi

− exersari fragmentate si globale− corectari si recomandari etc.



3.. sa cunoasca importanta practicariiindependente a exercitiilor fizice si sale efectueze in programul zilnic.

− prezentare, explicatii− exemple de continuturi si forme deorganizare.

/e%$oltarea spiritului de ec5ipa, a colaorarii, in functie de un sistem de reguli acceptate


.. sa-si insuseasca noi reguli deorganizare si de desfasurare aactivitatilor practice

− activitati in diferite formatii de lucru− #ocuri si intreceri individuale si pe

ec0ipe.1. sa manifeste sociabilitate si spirit decolaborare in relatia cu colegii

− dialog asociat cu prezentari si cuexemple




− activitati practice de exersare− intreceri etc.

.2. sa respecte deliberat regulile stabilite

in desfasurarea intrecerilor &$ CONTINUTURlLE INVATARII

1. "apacitatea de or#anizare

• ormatii de adunare in linie pe un rand formatii de adunare in linie pe douaranduri formatiile de deplasare in coloana cate unul si cate doi.

• ;linierea in linie.

• 8ozitiile drepti si pe loc repaus.

• Intoarceri prin saritura, la stanga si la dreapta.

• *Pornire cu mers pe loc si oprire 2pornire si oprire din mers3.• Trecerea din linie pe un rand in formatiile de lucru semicerc si cerc, trecerea dincoloana cate unul in formatiile de semicerc si cerc.

2. Dezvoltarea $izica armonioasa

• 8ozitiile stand departat, pe genunc0i, sezand, culcat.

• Biscari specifice segmentelor corpului.

• *azele actului respirator .

• 8ostura corecta in pozitii si actiuni motrice variate.

3. "alitati motrice de !aza

• Aiteza (viteza de reactie la stimuli vizuali si auditivi, viteza de executie cu obiecteportative, viteza de deplasare+.

• Indemanarea (in actiuni motrice individuale si pe perec0i+.

• orta (forta dinamica generala si segmentara+.

• >ezistenta (rezistenta cardio-respiratorie la eforturi aerobe+.


• Bers (mers pe varfuri, pe calcaie, pe partile inferioare si exterioare a labeipiciorului, mers g0emuit+.

• ;lergare (alergare cu genunc0ii sus, alergare cu calcaiele la sezut, *alergare cu

ocoliri de obstacole, alergare in coloana cate doi+.

• "aritura (sarituri pe loc si cu deplasare, cu desprindere de pe unul si ambelepicioare *saritura in lungime de pe loc , sarituri din g0emuit in g0emuit+.

• ;runcare si prindere (aruncare azvarlita cu o mana pe deasupra umarului, ladistanta, prinderi cu doua maini din autoaruncari - in sus, in podea, la perete+.


• :c0ilibru (deplasari in ec0ilibru pe suprafete inguste si inaltate+.



• Tarare (tarare pe genunc0i si antebrate+.

• 4atarare-coborare (catarare-coborare pe scara fixa si banca inclinata+.

• :scaladare (escaladare cu aruncare si incalecarea obstacolului+.

• Tractiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu bratele realizata

individual si pe perec0i+.• Impingere (deplasarea unor obiecte/partener prin impingere+.

• Transport (transport de obiecte usoare, apucate cu ambele maini, spri#inite la piept,pe umar, individual+.


• 4u specific de atletism (alergarea de durata, alergarea de viteza cu start dinpicioare, *saritura in lungime cu elan aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta+.

• 4u specific de gimnastica (cumpana pe un genunc0i cu spri#inul palmelor pe sol,semisfoara, podul de #os, *stand pe omoplati , rulare laterala, *rulare pe abdomen si piept , rostogolire inainte din g0emuit in g0emuit, *rostogolire inainte din departat ing'emuit , *rostogolire inapoi din g'emuit in departat +.

• "pecifice #ocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini de pe loc,pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul -baieti, de pe loc, dribling simplu si multiplu de pe loc, dribling simplu si multiplu, dinmers, conducerea mingii cu piciorul - baieti, stafete si #ocuri curprinzand procedeeleinvatate+.



CLASA A III+A


1. ntretinerea si im!unatatirea starii de sanatate a copiilor si $ormareadeprinderilor i#ienicosanitare




.. sa cunoasca elementele care potdetermina starea de sanatate

− dialog insotit de explicatii si exem-plificari

.1. sa cunoasca si sa aplice regulile deigiena individuala inainte, in timpul sidupa desfasurarea activitatilor fizice

− dialog pe tema ec0ipamentuluiadecvat− exersari in conditii igienice− sc0imbarea ec0ipamentului folositsi realizarea igienei corporale

.2. sa manifeste consecventa inpastrarea starii de igiena personala sisa contribuie la igienizarea locului dedesfasurare a ac-tivitatilor

− angrenarea in realizarea conditiilor igienice

.3. sa adopte un comportament care saasi-gure prevenirea si producereaunor acci-dente sportive in procesulde exersare

− aprobari-dezaprobari, evidentierietc.

2. n$luentarea evolutiei corecte si armonioase a or#anismului si dezvoltarea calitatilor motrice de !aza.


1.. sa cunoasca regiunile corpului umansi principalele miscari ale segmentelor

− identificarea modelului miscarii inprezentare si in exemplificare− exercitii specifice pentru fiecareseg-ment al corpului

1.1. sa cunoasca si sa execute complexede dezvoltare fizica

− complexe de exercitii pentru dez-voltare fizica

1.2. sa cunoasca principalele pozitiideficiente si sa actioneze pentru

prevenirea lor

− identificarea pozitiilor deficiente inexplicatii si in exemple− exercitii compensatorii− exercitii corective− atentionari si corectari sistematice

1.3. sa execute rapid miscarile comandatesau pe cele solicitate de activitatea lacare participa

− executii rapide de miscari sideprinderi, singulare sau repetate− #ocuri, stafete si parcursuri utilitar-apli-cative care solicita viteza− testari

1.. sa manifeste indemanare inrealizarea sarcinilor motricedesfasurate individual, pe perec0i siin grup

− repetarea sistematica a fiecareideprin-deri motrice insusite− combinatii de deprinderi insusite,exe-cutate in #ocuri si stafete

1.6. sa actioneze cu mi#loace specifice − efectuarea de exercitii localizate la



pentru dezvoltarea fortei principalelor grupe musculare

nivelul principalelor grupe musculare,cu invingerea greutatii propriului corp− parcursuri aplicative− testari

1.7. sa depuna eforturi uniforme si

variabile cu durate prelungiteprogresiv

− exersarea unor actiuni motrice in

)serii*, intercalate cu pauze derevenire partiala− efectuarea de eforturi continue, cupro-gresia duratei− #ocuri si stafete extinse ca durata,repe-tate de mai multe ori− testari

1.C. sa manifeste interes pentru crestereaindicilor propriilor calitati motrice

− exercitii specifice etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de !aza' aplicativutilitare si sportive

elementareObic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar

2.. sa-si consolideze deprinderile motricede baza si sa le aplice in activitatimotrice

− exersare globala− exersare in relatie cu altedeprinderi− #ocuri si stafete

2.1. sa-si consolideze deprinderileaplicativ-utilitare si sa le aplice inactivitati complexe

− exersare globala− stafete si parcursuri aplicative

2.2. sa-si insuseasca procedeele te0nice

de baza ale probelor si ramurilor desport si sa le aplice in intreceri

− identificarea procedeelor te0nice in

explicatii si in demonstratii− exersare fragmentara si globala− stafete, #ocuri dinamice sipregatitoare

2.3. sa manifeste dorinta de afirmare inintre-cerile organizate

− #ocuri dinamice, stafete, parcursuriaplicative etc.



3.. sa cunoasca formele de practicare

inde-pendenta a exercitiilor fizice si sale in-cluda in regimul saptamanalpropriu

− identificarea de activitati variate in

exemplele oferite de cadrul didactic− recomandari generale si individuali-zate

3.1. sa manifeste interes permanentpentru activitatile independente si sapractice exercitiile fizice in functie deinteresele si nevoile individuale

− identificarea activitatilor eficiente inexemplele oferite de cadrul didactic− reguli organizatorice specifice− activitati organizate in scoala cupar-ticipare optionala etc.



. Dezvoltarea spiritului de ec&ipa' a cola!orarii' in $unctie de un sistemde re#uli acceptate


.. sa cunoasca regulile de comportare side colaborare si sa le aplice inactivitatile practice organizate

− identificarea regulilor decomportare si de colaborare inprezentare si in exemple− activitati practice

.1. sa cunoasca si sa aplice regulile deorganizare si desfasurare aintrecerilor individuale si colective

− dialog pe tema cerintelor deorganizare a intrecerilor− intreceri individuale si pe ec0ipe

.2. sa adopte un comportament adecvatin relatiile cu partenerii si cuadversarii

− activitati practice de exersare si deintrecere− #ocuri de rol etc.

&$ CONTINUTURlLE INVATARII1. "apacitatea de or#anizare

• ormatii de adunare in linie pe doua randuri (*formatie de adunare in semicerc +.• ;linierea in linie (*alinierea in adancime+.• 8ozitiile drepti si pe loc repaus (pozitiile stand, stand departat, pe genunc0i,sezand si culcat+.

• Intoarceri la stanga si la dreapta (*intoarcere la stanga imprejur +.

• 8ornire si oprire din mers (*pornire si oprire din mers in doi timpi , formarea si

strangerea coloanei de gimnastica+.2. Dezvoltarea $izica armonioasa

• 8ozitiile de baza si derivate.

• *Aiscari de prelucrare analitica a aparatului locomotor$ miscari compensatorii si

preventive instalarii viciilor de atitudine corporala.

• */omplexe de dezvoltare fizica$ complexe de dezvoltare fizica cu obiecte portative.

• ;ctul respirator in efort.


• Aiteza (viteza de reactie la stimuli auditivi si tactili viteza de executie in actiunivariate viteza de deplasare pe 1 m+.

• Indemanarea (in actiunile segmentelor corpului in manevrarea de obiecte+.

• orta (forta segmentara cu invingerea greutatii propriului corp+.

• >ezistenta (rezistenta la eforturi aerobe rezistenta musculara locala+.


• Bers (mers in coloana cate doi, mers cu pas fandat, mers cu pas adaugat, *mers

cu diferite pozitii ale bratelor +.



• ;lergare (alergare cu picioarele inainte, *alergare cu pas incrucisat , alergare cusc0imbare de directie+.

• "aritura (*saritura pe o suprafata inaltata, sarituri pe loc cu desprindere pe unul siambele picioare, insotita de miscari ale bratelor si picioarelor+.

•

;runcare si prindere (aruncare azvarlita la distanta *aruncare azvarlita la tinta fixa,aruncare cu doua maini, la partener, aruncari si prinderi succesive, individual si peperec0i+.


• :c0ilibru (deplasari in ec0ilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu intoarceri de !o

- C!o+.

• Tarare (tarare #oasa+.

• 4atarare-coborare (catarare-coborare pe banca de gimnastica inclinata, catarare,deplasare laterala si coborare la scara fixa+.

• :scaladare (escaladare cu apucarea si rularea pe piept si abdomen+.• Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiunesimultana cu bratele+.

• Impingere (impingere reciproca intre parteneri la baston, *impingeri reciproce din

stand intr-un picior +.

• Transport (transport in doi a unui coleg - scaunelul, transportul in grup al bancii sial saltelei de gimnastica+.


• 4u specific de atletism (alergarea de durata in tempou moderat cu start dinpicioare alergarea de viteza cu start din picioare, saritura in lungime cu elan,procedeul g0emuit, saritura in inaltime cu pasire, aruncarea mingii de oina de pe loc,la distanta+.

• 4u specific de gimnastica (cumpana pe un picior, sfoara, podul de sus cu spri#in,stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din departat in g0emuitrostogolire inapoi din g0emuit in departat+.

• "pecifice #ocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini dindeplasare, pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini din deplasare, pasarea sipreluarea mingii cu piciorul din deplasare - baieti, dribling multiplu din deplasare,conducerea mingii cu piciorul printre #aloane - baieti, aruncarea la poarta cu o mana

de pe loc, aruncarea la cos de pe loc, trasul la poarta de pe loc, stafete si #ocuricurprinzand procedeele invatate+.



CLASA A IV+A


1. ntretinerea si im!unatatirea starii de sanatate si $ormareadeprinderilor i#ienicosanitare




.. sa cunoasca factorii de mediu careasigura calirea organismului

− identificarea factorilor de mediucare asigura calirea organismului inprezentare si in exemple− activitati practice in conditii demediu variate

.1. sa cunoasca si sa aplice adecvatregulile igienice in functie de anotimp

si de locul de desfasurare a activitatii

− ec0iparea corespunzatoare custarea at-mosferica si a locului dedesfasurare a ac-tivitatii− activitati practice desfasurate incon-ditii atmosferice variate

.2. sa manifeste gri#a fata de propriastare de sanatate

− recomandari− exemple

.3. sa adopte un comportamentdisciplinat si sa respecte regulile deevitare a acci-dentelor sportive, infunctie de cauzele care le pot genera

− aprobari, dezaprobari, evidentierietc.

2. n$luentarea evolutiei corecte si armonioase a or#anismului si

dezvoltarea calitatilor motrice de !aza


1.. sa cunoasca postura corecta acorpului si principalele deficientefizice ale acestuia

− identificarea principalelor deficientefizice in prezentari si in exemple− examinari somatoscopice− recomandari

1.1. sa cunoasca si sa execute complexede dezvoltare fizica libere si cuobiecte specifice

− complexe de exercitii pentrudezvol-tarea fizica, libere si cu obiectespecifice− programe de exercitii pentrudezvol-tarea fizica pe fond muzical

1.2. sa execute cu rapiditate crescutaactiunile comandate sau necesare lasemnale vi-zuale, auditive si tactile

− exersarea cu ritmuri rapide amiscarilor si deprinderilor cunoscutesub forma de intrecere− alergari de viteza cu structura si pedirectii variate− stafete si #ocuri dinamice− testari

1.3. sa actioneze cu indici superiori de in-demanare in cadrul unor activitaticom-plexe efectuate individual si ingrup

− variante de alergare pe directii sidistante diferite, libere si combinatecu alte sarcini motrice− manevrari de obiecte individual, peperec0i si in grup cu si fara adversar



− stafete, #ocuri dinamice siparcursuri aplicative

1.. sa-si dezvolte forta generala si seg-mentara

− efectuarea de exercitii localizate lanivelul principalelor grupe musculare, cuinvingerea greutatii propriului corp

− circuite scurte, libere si cu obiecte1.6. sa depuna eforturi uniforme sivariabile cu durate prelungiteprogresiv

− exercitii de alergare in tempo uniform-moderat, urmarind progresia duratei− #ocuri, stafete, parcursuri aplicativedefasurate pe durate si distanteprelungite succesiv

1.7. sa-si cunoasca posibilitatile proprii invederea actionarii pentru crestereaindici-lor calitatilor motrice

− exercitii specifice− autoevaluarea propriilor posibilitatietc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de !aza' aplicativutilitare si sportive

elementareObic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar

2.. sa-si perfectioneze deprinderilemotrice de baza in vederea aplicarii inactivitati motrice

− exersare globala− exersare in relatie cu altedeprinderi− #ocuri si stafete

2.1. sa-si perfectioneze deprinderile aplicativ-utilitare in vederea aplicarii in activitatimotrice complexe

− exersare globala− stafete si parcursuri aplicative

2.2. sa-si consolideze procedeele te0nice de

baza ale probelor si ramurilor de sportpentru a le aplica in intreceri

− exersare globala− #ocuri pregatitoare− concursuri

2.3. sa manifeste dorinta de afirmare sispirit competitiv in intrecerileorganizate

− intreceri si concursuri− evidentierea rezultatelor obtinuteetc.



3.. sa valorifice calitatile si deprinderileinsusite in activitati independente

− identificarea unor tipuri de activitatiin care pot fi valorificate calitatile side-prinderile insusite− recomandari generale si individuali-zate.

3.1. sa manifeste interes constant si sarealizeze activitati de practicare aexercitiilor fizice in concordanta cuspecificul mediului natural

− identificare de activitati utile inexemple− reguli organizatorice specifice− activitati organizate in scoala, cupar-ticipare optionala.



. Dezvoltarea spiritului de ec&ipa' a cola!orarii' in $unctie de un sistemde re#uli acceptate


.. sa aplice regulile cunoscute de desfa-surare a intrecerilor individuale si co-lective, in regim de organizare si deautoorganizare

− identificarea cerintelor deorganizare a intrecerilor inprezentarea cadrului didac-tic− intreceri individuale si pe ec0ipe

.1. sa manifeste corectitudine indesfasurarea intrecerilor, in relatiile cupartenerii si cu adversarii

− #ocuri de rol− arbitra#e− dialoguri tematice etc.


1. "apacitatea de or#anizare

• *ormatii de adunare in linie pe doua randuri (formatie de adunare in semicerc saucareu+.

• ;linierea in linie si in adancime.

• *Pozitia departat repaus$ pozitiile drepti si pe loc repaus.

• Intoarcere la stanga si la dreapta intoarcere la stanga impre#ur.

• 8ornire si oprire din mers in doi timpi.

• ormarea si strangerea coloanei de gimnastica.

2. Dezvoltarea $izica armonioasa

• 4omplexe de dezvoltare fizica (complexe de dezvoltare fizica cu obiecte portative*complexe de dezvoltare fizica in perec'i +.

• >eglarea respiratiei in efort.

• Biscari preventive instalarii atitudinilor deficiente (*miscari corective pentru prin-

cipalele pozitii deficiente+.


• Aiteza (viteza de reactie in actiuni motrice complexe, viteza de executie cu obiectesi partener, viteza de deplasare pe 2! m+.

• Indemanarea (in manevrarea de obiecte, in relatii motrice de colaborare cupartenerii+.

• orta (forta dinamica generala si segmentara, forta exploziva+.

• >ezistenta (rezistenta la eforturi variate, rezistenta musculara locala+.


• Bers (mers in cadenta, *mers cu pas de front , mers cu sc0imbarea directiei dedeplasare, mers cu purtare de obiecte+.

• ;lergare (*alergare cu ritmuri diferite, alergare cu trecere peste obstacole #oase+.



• "aritura (*sarituri in adancime de pe suprafete inaltate , *sarituri peste obstacole

joase, saritura la coarda, pasul saltat+.

• ;runcare si prindere (aruncare azvarlita la distanta, *aruncare azvarlita la tinta

mobila, aruncari si prinderi cu doua maini din deplasare, la partener+.


• :c0ilibru (deplasari in ec0ilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu purtare si pasirepeste obiecte, deplasari cu mentineri, *depuneri si culegeri de obiecte pe suprafeteinguste si inaltate+.

• Tarare (tarare #oasa si pe o latura, pe sub obstacole, *tarare joasa cu purtare de

obiecte+.

• 4atarare-coborare (catarare-coborare la scara fixa si banca de gimnastica, cuprogresia inaltimii, catarare-coborare folosind instalatii si obstacole naturale+.

• :scaladare (escaladare cu apucare si spri#in pe sezuta+.

• Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiunealternativa cu bratele, *tractiune si opunere, pe perec'i, pe grupe, la baston saufrang'ie+.

• Impingere (impingerea unor obiecte, parteneri, individual si pe perec0i, *impingeri

reciproce din sezand spate in spate+.

• Transport (transport de obiecte si aparate pe perec0i si in grup, *transportul

partenerului in spate+.


• 4u specific de atletism (alergarea de durata in tempo moderat cu start din picioare,alergarea de viteza cu start de #os, saritura in lungime cu elan, *procedeul g'emuit ,*saritura in inaltime cu pasire, aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta+.

• 4u specific de gimnastica (cumpana pe un picior, *sfoara, *podul de sus cu sprijin,stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din departat in g0emuit,rostogolire inapoi din g0emuit in g0emuit, *rostogolire inapoi din departat in departat +.

• "pecifice #ocurilor sportive (unul la alegere+Aini'andbal deplasarile specifice (cu pasi adaugati, cu spatele+, pasa cu o mana

- prinderea cu doua maini de pe loc si din deplasare, driblingul multiplu dindeplasare, aruncarea la poarta de pe loc, *aruncarea la poarta din deplasare,asezarea in aparare pe semicerc, *asezarea in atac in semicerc 2 #oc bilateral.

Ainibasc'et pasa cu una si doua maini de pe loc si din deplasare, aruncareala cos de pe loc cu doua maini, *aruncarea la cos de pe loc cu o mana, driblingmultiplu din deplasare, oprirea intr-un timp si pivotarea, marca#ul normal,demarca#ul, #oc bilateral.

Ainifotbal 2baieti3 pasa-preluare, de pe loc si deplasare, tras la poarta de peloc si din deplasare, conducerea mingii, marca#ul si demarca#ul, #oc bilateral.





. Intretinerea si imbunatatirea starii desa-natate a copiilor si formareadeprinderilor igienico-sanitare

".4unoasterea si aplicarea regulilor de igiena personala si a celor pentruevitarea accidentelor sportive

1. Influentarea evolutiei corecte si armo-nioase a organismului si dezvoltareacali-tatilor motrice de baza

"1. :xprimarea calitatilor motrice(viteza, forta, rezistenta+ in functie deposibi-litatile individuale

2. %ezvoltarea deprinderilor motrice deba-za, aplicativ-utilitare si sportiveelemen-tare

"2. tilizarea tuturor deprinderilor motrice de baza in cadrul unor structurimotrice si in intreceri"3.tilizarea deprinderilor aplicativ-utilitare, individual si in intreceri

3. ormarea obisnuintei de efectuareinde-pendenta a exercitiilor fizice

". tilizarea deprinderilor motricespe-cifice probelor si ramurilor

sportive indi-vidual, in cadrul unor stafete si #ocuri. %ezvoltarea spiritului de ec0ipa si a

cola-borarii, in functie de un sistem dereguli acceptate

"6.;plicarea regulilor stabilite, in des-fasurarea intrecerilor in relatiile cupar-tenerii si cu adversarii




ARIA CURRICULARA VI:TENOLOGII

• A&ILITATI PRACTICE



A&ILITATI PRACTICE

INTRODUCERE4erintele societatii romanesti in sc0imbare au determinat o noua abordare a

disciplinei +bilitati practice. ;stfel, noul curriculum vine in intampinarea nevoilor copilului, respectand universul copilariei si urmarind, in ansamblu, sa dezvolteatitudini si capacitati de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interactiune sociala si decomunicare.

9biectivele cadru ale disciplinei +bilitati practice se subordoneaza finalitatilor invata-mantului romanesc si se armonizeaza cu acelea ale altor discipline conexe.

9rdinea de parcurgere a continuturilor, precum si numarul de ore pentru fiecaretema sunt stabilite de cadrele didactice (dupa un eventual sonda# realizat in randulelevilor si al parintilor+.

8rezentam in continuare succint dominantele noului curriculum prin raportare lacel anterior


• formularea obiectivelor in termeni ge-nerali, nespecifici

• formularea obiectivelor in termeni decompetente si capacitati

• continuturi directive, aceleasi pentrutoti elevii

• continuturi variabile oferind o paletalarga de activitati prin care elevul isipoate acoperi sfera de interese

• continuturi fixe, neadaptate laresursele locale

• continuturi nuantate, flexibile, adapta-bile la resursele locale

• activitati didactice orientate spre preda-rea frontala

• activitati didactice orientate spre lucrulindependent, individual si pe grupuri,incura#and initiativa si stimuland creativi-tatea

• lipsa corelarilor interdisciplinare • corelarea si integrarea cu obiectele destudiu din celelalte arii curriculare

• activitati preponderent mecanice • activitati bazate pe explorare si #oc



I$ O&IECTIVE CADRU

. 4unoasterea si utilizarea unor te0nici de lucru cu diverse materiustensile

1. 8roiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple2. %ezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

3. %ezvoltarea simtului practic

?0=




CLASA I


1 unoasterea si utili%area unor te5nici de lucru cu di$erse materiale si ustensileObic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar



.. sa observe caracteristici ale unor mate-riale din natura si ale celor sintetice (forme, culori, dimensiuni+

− observatii diri#ate in cadrulexcursiilor organizate in apropiereascolii, in parcuri, paduri− exercitii-#oc de alegere a plastilinei,a 0artiei dintr-un grup de materialedate− demonstratii privind caracteristicilediferitelor sortimente de 0artie etc.− exercitii de grupare a materialelor dupa caracteristicile dorite de elevi(forma, marime, culoare, duritate,grosime, maleabilitate+ etc.

.1. sa recunoasca si sa utilizezeoperatii simple de lucru cu materialedin natura si sintetice

− #ocuri didactice organizate in naturasau in clasa− exercitii-#oc de modelare aplastilinei in forme simple− confectionare de obiecte din 0artie− #oc de rol activitati specifice dintr-ogospodarie (urbana sau rurala+ etc.

.2. sa recunoasca instrumente specificeprelucrarii materialelor din natura si amaterialelor sintetice

− exercitii de recunoastere ainstrumen-telor si a obiectelor specifice interiorului unei locuinte etc.

<1.

sa se familiarizeze cu te'nicile delucru necesare obtinerii produselor, prin combinarea materialelor

− exercitii de realizare a unor jucarii,

mac'ete care au la baza te'nici deasam-blare a unor materiale etc



2. roiectarea' con$ectionarea si evaluarea unor produse simple


1.. sa observe caracteristici ale unor

modele date

− observarea diri#ata a unor

compozitii sau #ucarii1.1. sa redescopere etapele realizarii unor

produse simple din diferite materiale− exercitii de ordonare a operatiilor necesare obtinerii unor compozitiisimple, dupa natura, a unor compozitiidecorative si a unor #ucarii− #ocuri diri#ate de descoperire aetapelor de realizare a unor obiectesimilare ca te0nica de executie si modde realizare− activitati practice de realizare aunor obiecte noi, care pornesc de la

un obiect realizat anterior*%4

sa aplice te'nicile de lucru invatate, inrealizarea unor compozitii combinate

− activitati practice de realizare a

unor compozitii combinate

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs


2.. sa participe, in grupuri de lucru, larealizarea componentelor unui produssimplu

− activitati in grup de realizare acomponentelor unui produs simplu

2.1. sa verbalizeze actiunile desfasurate in

timpul #ocului

− lucru in grup, #ocuri didactice,

dramatizari, teatru de papusi.

4. Dezvoltarea simtului practic


3.. sa identifice modalitati de folosire aproduselor executate

− conversatii despre posibile utilizariale produselor realizate individual sauin grup

*.%

sa descopere solutii de valorificare aobiectelor scoase din uz, incombinatie cu materiale din natura, plastilina si 'artie

− activitati practice de realizare a

unor produse cu grad sporit de

dificultate, prin combinarea diverselor materiale si a te'nicilor invatate



&$ CONTINUTURILE INVATARII

1. ctivitati cu materiale din natura

• 9bservare, identificare, clasificare

• ;c0izitionare (colectare+• 8regatire (presare, uscare, curatare, spalare+

• "ortare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare etc.+

• Te0nici de lucru lipire, asamblare si realizarea unor compozitii simple,asemnatoare cu cele din natura si decorative

,u!iecte orientative: buc'et de g'iocei, cos cu struguri, vaza cu flori 2petale, frunze,seminte3$ camp cu flori 2petale, frunze, seminte3$ insecte 2seminte, coji de seminte, petale, frunze3$ ornamente pentru pomul de iarna 2conuri, crengute de brad3$ felinarul 2pepene sau dovleac3$ lantisorul 2tulpini de papadie3$

2. ctivitati cu materiale sintetice

2.1. lastilina

• Insusiri, te0nici de modelare elemente simple (bastonase, sfere, cuburi+

,u!iecte orientative: bila si combinatii de bile 2matematica - numeratie3$ siragul demargele$ bastonasul$ cercul 2cifra sau litera (3$ lantul obisnuit 2din mai multe cercuri3$zarurile$ litere, cifre$ fructe si legume 2marul, para, ridic'ea, ciuperca3, scara, soldatei,saniuta, covrigul 2rasucit, impletit3, corpuri geometrice

2.2. artia

• Indoirea si plierea,u!iecte orientative: barca simpla$ coiful$ c'ipiul$ rac'eta$ avionul$ evantaiul$armonica, batista$ pa'arul$ solnita$ corabia pescarului$ vaporasul

• Indoirea, plierea, taierea sau ruperea libera a 0artiei si lipirea ei

,u!iecte orientative: peisaje-tablou - "+notimpurile"$ coperta de carte, caiet$ plicul$cordonul simplu 2pentru Pomul de iarna3

• >uperea 0artiei pe contur si lipirea ei

,u!iecte orientative: fata de masa 2milieul3 din figuri geometrice$ floricica din

servetele$ batistuta$ frunze din 'artie

• 4ola#e si #ucarii simple

,u!iecte orientative: invitatii$ felicitari$ tablouri pentru camera copiilor$ barca dubla$ porumbelul$ semnul de carte$ mobila papusii 2din cutii de c'ibrituri3$ figurine pentru pomul de iarna

• */ompozitii$ mac'ete simple

,u!iecte orientative: furnicutele 2plastilina sau coca, seminte, betisoare3$ Aodelino2coca E fire3$ piese de sa' 2plastilina, bete3$ Frec'ila$ /asuta$ >arza 2'artie, nuca, betede c'ibrituri, paie, plastilina3$ 5reierasul 2'artie, g'inda, sarma, crenguta, plastilina3$

Aelcul 2coc'ilie de melc, crenguta, plastilina, 'artie3$ porumbelul, purcelusul, puisorul, pisicuta, sarpele$ ratuste pe lac 2nuci, 'artie, plastilina3$ in ograda 2'artie, boabe de



fasole, g'inda, dopuri, crenguta, plastilina3$ in padure 2g'inda, sarma, 'artie,crengute,coji de nuca, plastilina3$ scene din povesti: Frsul pacalit de vulpe$ Punguta cu doi bani 2plastilina, 'artie, crengute, paie, dopuri, sarma3$ )trada mea 2carton, plastilina,dopuri3$ casuta din bete de c'ibrituri si 'artie colorata$ colaj - scene din povesti$iepurasul, pisicuta, lebedele 2coaja de ou, 'artie, carton, ata3$ vas pentru flori 2coji deoua, 'artie, carton3$ papusile 2carton, material textil, coji de oua3$ ornamente pentru

pomul de iarna: clopotelul inaripat, siragul de clopotei, cosuletul 2carton, 'artiecolorata, alte materiale3

3. e&nici speci$ice #ospodariei

• 8regatirea micului de#un prepararea sendviciului

• Igiena corporala igiena locuintei

• tilizarea c0eilor de la apartament (casa+ a intrerupatoarelor electrice atelefonului

• <Ingrijirea animalelor de casa sau de curte



CLASA A II+A


1 unoasterea si utili%area unor te5nici de lucru cu di$erse materiale si ustensile


La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi capabil:


.. sa identifice si sa clasifice materialedin natura si materiale sintetice infunctie de caracteristicile lor

− observatii privind caracteristicilemate-rialelor identificate− exercitii de alegere a mostrelor defire (lana, 8.?.;., bumbac, matase,sfoara+ dintr-un grup de materialedate

.1. sa aplice te0nici de prelucrare a

materialelor

− exercitii de aran#are a compozitiilor

decorativea+ simetric, b+ asimetric− exercitii de decupare dupa contur,lipire, rupere− activitati practice de realizare aunor compozitii si #ucarii simple dinfire

.2. sa utilizeze ustensile si instrumenteadecvate prelucrarii unor materiale

− utilizarea sabloanelor− activitati de decupare

*1.

sa aplice modalitati de ingrijire aanimalelor de casa sau de curte

− discutii despre moduri de ingrijire a

animalelor domestice



1.. sa sesizeze diferentele dintre diversetipuri de compozitii decorative

− observare diri#ata si explicatii pemar-ginea unor compozitii decorativesime-trice

1.1. sa imbine in mod adecvat te0nicile derealizare a unor produse simple

− activitati practice de realizare aunor produse simple

1.2. sa aprecieze intuitiv calitatea unor mate-riale folosite sau a unui produsfinit

− exprimarea orala, in cuvinte simple,

a unor opinii relative la produseleproprii sau ale altora*%.

sa combine materialele si te'nicileinva-tate pentru obtinerea unor produse complexe

− activitati practice de realizare, a

unor compozitii si jucarii, combinand materia-lele si te'nicile invatate



2.. sa-si exprime parerile despre modulin care se poate realiza un produs dat

sau o compozitie

− conversatii, explicatii vizandaplicarea ideilor personale in

realizarea unor compozitii in grup



2.1. sa coopereze cu colegii dintr-o ec0ipala realizarea unor produse

− realizarea unor produse in cadrulunei ec0ipe− conversatii referitoare la produselerealizate.

4. Dezvoltarea simtului practic Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar

3.. sa descopere posibilitati de utilizare adiverselor materiale

− activitati practice de realizare aprodu-selor, combinand materialele site0nicile in functie de caracteristicilelor

*.%

sa gaseasca variante de realizare aaceluiasi produs, cu te'nici si materiale diferite

− analiza mai multor posibilitati de

rea-lizare a aceluiasi produs,comparand avantajele si dezavantajele diferitelor optiuni



• =rupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare+

• Te0nici de lucru decupare, lipire, vopsire, asamblare

,u!iecte orientative: picaturi de soare 2petale de galbenele, frunze3$ garoafe$ buc'et din gradina 2petale de flori, frunze, seminte3$ covor de flori 2petale de flori, frunze,seminte3$ iepurasul$ pisica$ marul etc 2exercitii de umplere a unor contururi date cuseminte, puf de plopi sau papura3$ fluierul 2trestie sau soc3$ coronita de flori 2flori, tulpini

subtiri si rezistente3$ coliba de lemn 2crengute subtiri si groase3$ coliba de pietre 2pietrede diferite marimi si culori3


2.1. Fire

• Insusiri, te0nici de lucru rasucire, impletire in 2, 3 sau C, taiere, lipire, innodare,snuruire

,u!iecte orientative: martisorul 2ata alba si rosie3$ tabloul 2fire de diverse culori3$ciucuri$ noduri$ cordoane pentru papusi$ bratara 2fire impletite3$ bentita pentru gat 2snur in G3$ coarda$ biciul$ frang'ia$ plasa pentru minge

2.2. artia

• Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea

,u!iecte orientative: cercul si combinatii de cercuri$ c'enare din figuri geometrice$figuri simetrice$ pomii$ pestisorul din carton$ cadranul de ceas$ colaje - scene din povesti$ oc'elarii din carton cu stelute, fluturi si flori$ copacul 6Palma6$ palma cu figuri de animale sau de oameni tristi si veseli$ semaforul

• >uperea si mototolirea 0artiei creponate

,u!iecte orientative: margele din 'artie 2colierul papusii3$ flori$ ornamente pentru pomul de iarna

• Teserea cu benzi de 0artie



,u!iecte orientative: impletituri in doua, trei sau patru benzi$ plasa sau sacosa$tesaturi din 'artie cu ajutorul trusei speciale$ covorasul

• 4onfectionarea unor #ucarii

,u!iecte orientative: acordeonul$ balaurul$ clovnul$ medalionul$ palaria$ tic'ia$ cutia$

ambalarea unui cadou$ clasoare$ casuta din poveste$ moara de vant$ sorcova

• *;ealizarea unor compozitii combinate 2din diverse materiale3

,u!iecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc, dinfrunze, flori, seminte$ jucarii din g'inde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori presate, crengi, 'artie: trenul cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc$ podoabe pentru /raciun 2seminte, fire de rafie, carton3$ mac'ete: Livada inflorita2plastilina, crengute uscate, floricele de porumb, sarma3$ masca de carnaval 2suport panza groasa, resturi de fire, piele, lipici3$ clovnul pe sticla 2sticla plastic, fire pentru par,mustati, barba, 'artie colorata, acuarele3$ sticla imbracata 2sticla, snur impletit in . sauG, ac, ata3$ clama de par ornata cu papusi din fire$ paiata 2'artie, carton, ata, sarma3$gondola$ motive populare si ornamente pentru diverse obiecte$ Lebada fermecata

2carton, staniol, ata3$ <ansul micilor indieni 2carton, pene, piele, materiale textile3$tablouri lucrate in mozaic din coji de oua$ rame pentru tablouri 2carton ondulat3$ Piticul >arba-/ot 2ou, panza, 'artie3

3. %ospodarie

• 8regatirea micului de#un prepararea unor sucuri naturale

• Igiena imbracamintei si a incaltamintei

• <Ingrijirea animalelor de casa si curte



CLASA A III+A


1. "unoasterea si utilizarea unor te&nici de lucru cu diverse materiale si ustensile




.. sa observe proprietati elementare aleunor materiale

− exercitii de identificare aproprietatilor unor materiale

.1 sa utilizeze te0nici simple deprelucrare si de constructie dindiverse materiale

− exercitii de construire a unor #ocurisi mac0ete din diverse materiale− demonstratii de folosire a aparatelor electrocasnice − utilizarea trusei de trafora#

.2. sa descopere experimental principiisimple ale ec0ilibrului corpurilor

− obtinerea ec0ilibrului si a stabilitatiiunor constructii

*1.

sa aplice te'nici de ingrijire a plantelor

− plantarea si ingrijirea unor plante in

curtea scolii sau acasa


Obic!i% # r(rin!a :xemple de activitati de invatare

1.. sa identifice etapele de realizare aunui produs finit dat

− realizarea unui produs identic unuimodel dat

1.1. sa aprecieze calitatea produsului finitra-portat la proiectul initial

− exprimarea unor opinii privindprodu-sele proprii sau ale altora

*%4

sa combine materialele si te'nicileinva-tate pentru obtinerea unor produse com-plexe sau in activitati gospodaresti

− exercitii de descoperire a unor modele (teme+ noi sau a unor informatii supli-mentare despreprodusele ce urmeaza a fi realizate sidespre activitatile specifice dintr-ogospodarie.


Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar2.. sa verbalizeze actiunile care definesc

eta-pele realizarii unui produs− descrierea activitatilor desfasurate

2.1. sa manifeste initiativa in relatiile inter-personale, in grupul de lucru in careisi desfasoara activitatea

− exercitii de lucru in ec0ipa− activitati in grup pentru realizareapro-duselor.





3.. sa gaseasca solutii pentru realizarea

acti-vitatilor gospodaresti propuse,precum si pentru utilizarea obiectelor realizate

− exercitii de stabilire a diferitelor utili-

zari pentru obiectele realizate

*.%

sa descopere solutii de valorificare amaterialelor refolosibile in combinatii cu alte materiale

− activitati practice de recuperare si

reutilizare a materialelor refolosibile



• impletituri

,u!iecte orientative: plasa de piata$ imbracarea sticlei sau a pa'arului$ cosuletul pentru fructe$ legarea nodurilor$ cutie pentru rec'izite scolare$ frang'ia$ rama pentruorar$ rama pentru fotografii 2simpla, dubla3$ rama pentru calendarul de perete$ rama pentru oglinda

• aran#amente florale, compozitii (dupa natura, decorative+

,u!iecte orientative: buc'ete de flori in diferite anotimpuri$ buc'ete de flori nemuritoare

• obiecte de lemn

,u!iecte orientative: rame de fotografii, gard pentru casuta papusii, lopatica pentruing'etata, balansoar

• *cultura plantelor

,u!iecte orientative: 5radina cu flori, 5radina cu legume$ Idei simple pentru coltul verde 2cultivarea plantelor cu bulbi in g'ivece3$ 5radini colorate 2diverse sortimente decactusi intr-o gradina in miniatura, pietre colorate3$ )ere in sticle de plastic 2sticle de plastic, pamant, seminte de grau, porumb etc3$ >alconul meu 2cultivarea unor flori deapartament in g'ivece sau jardiniere3


2.1. "onstructii din mase plastice• cu model

• fara model

,u!iecte orientative: constructii de ec'ilibru din jetoane, cuburi, placute, L5(, piesede jocuri din comert etc

2.2. Fire si materiale textile

• insusiri (rezistenta la rupere, elasticitate, comportare la ardere etc.+

• <impletituri cu croseta 2lantul simplu, lant si picioruse, gaurele din oc'iuri de lant3



,u!iecte orientative: bratara papusii, colier, snur pentru prins parul, siretul colorat,semn de carte, snur pentru legarea cadourilor, punguta pentru calimara, buzunare pentru roc'ita papusii, gulerase, plasa pentru minge

• *impletituri cu andrele

,u!iecte orientative: bentita, fularul, manusa cu un deget, caciulita papusii, cordoane pentru papusi

• cusaturi utilitare

,u!iecte orientative: coaserea nasturilor la 'aine$ ornarea unor obiecte cu nasturi decorativi$ insailatul, asamblarea unor obiecte 2jucarii3 folosind punctul de tig'el$realizarea unor obiecte 2jucarii3 folosind te'nica peticitului: pernita pentru ace, tivul pentru fata de masa a papusii, manusa pentru sters praful, panou decorativ

• *realizarea unor compozitii combinate

,u!iecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii$ /asa

papusilor 2carton ondulat, cutii de plastic, 'artie imprimata3$ /ompozitii: Hcoalaiepurasilor 2carton subtire, carton gros, coji de oua, dopuri de pluta, ace cu gamalie,acuarele3$La 5radina oologica 2cutii de carton, plastic, aluminiu, pungi de 'artie, plastilina, polistiren, betisoare de lemn sau plastic3$ impletituri cu andrele: 'ainute pentru papusi 2'ainute, fular, bentite3$ zmeul, fantana cu cumpana

3. %ospodarie

• cunostinte generale despre de#un si cina

,u!iecte orientative: alcatuirea unor meniuri pentru dejun si cina$ aranjarea mesei:farfurii$ tacamuri$ pa'are$ elemente decorative 2aranjamente florale simple3

• igiena alimentatiei fierberea legumelor, a altor alimente, recunoasterea 0raneialterate

• folosirea aparatelor electrocasnice

,u!iecte orientative: utilizarea frigiderului, a aspiratorului$ modalitati de prevenire aunor accidente 2curentari, incendii etc3

• *aranjarea unei mese festive$

• *ingrijirea animalelor de casa sau de curte



CLASA A IV+A


1. "unoasterea si utilizarea unor te&nici de lucru cu diverse materiale si ustensile




.. sa observe interactiuni in cadrul unor mecanisme simple

− realizarea unor constructii liberesau dupa model, care sa impliceobservarea functionarii unor mecanisme

.1. sa utilizeze te0nici simple deconstructie si finisare a unor produsedin diverse materiale

− exercitii de trafora#− te0nica T;?=>;B (#ocul celor sapte figuri geometrice+− activitati practice de realizare aunor cusaturi ornamentale si confectiisimple dupa tipar

*14

sa utilizeze te'nicile invatate ininfrumu-setarea mediului apropiat

− infrumusetarea clasei, a scolii si a

locuintei personale


Obic!i% # r(rin!a E)m*l # ac!i%i!a!i # in%a!ar1.. sa proiecteze modele si mac0ete

simple, in scopul realizarii unui produs− demonstratii de realizare a unor ma-c0ete sau modele− exercitii de realizare a unor modelealternative, premergatoareconfectionarii unui produs dat

1.1. sa aprecieze calitatea unui produsfinit, in functie de criterii simple date

− compararea produsului cu modelulini-tial sau cu produsele altora, infunctie de un criteriu determinat.



2.. sa-si asume diferite roluri inexecutarea si evaluarea unui produs

− #ocuri de rol care sa imite diferiteacti-vitati din cadrul unei meserii.



3.. sa rezolve probleme practice dinrealitatea cotidiana, utilizand te0nicileinvatate

− repararea unor utilitati scolare−

intretinerea rec0izitelor scolare etc.



*.%

sa foloseasca in mod economic resursele 2timp, spatiu, instrumentede lucru, re-surse umane3 pentrurealizarea unei sarcini

− realizarea de miniproiecte in care

elevii sa imbine cunostinteledobandite$

− analize de principiu privind costurile

de realizare a unor aplicatii



• compozitii (dupa natura, decorative+ #ucarii (confectionate din seminte de dovleacsau de pepene, mesteacan, marar, mar, para, ardei, frasin, ierburi, puf de papuraetc.+

,u!iecte orientative: /losca cu pui, ( lume sub apa, La balta, +ricii, /iocanitoarea,/er instelat, 0oaptea pe lac, ulpea si strugurii, Aesteacanul, Primavara, everita-;ita

• *te'nici de prelucrare a argilei

,u!iecte orientative: dale$ pomi fructiferi$ brose$ podoabe pentru Pomul de /raciun$suporturi pentru flori

• * obiecte din lemn

,u!iecte orientative: aeromodele, navomodele etc

• *cultura plantelor 2pomi fructiferi si arbusti decorativi3 - compozitii combinate

,u!iecte orientative: Pomisorul din gradina$ Livada cu pomi fructiferi$ /urtea mea

2. ctivitati cu materiale sintetice2.1. artia

• *te'nica +05;+A 2construirea figurilor, folosind patratul impartit in sapte figuri

geometrice3

,u!iecte orientative: /asa$ etita sezand$ /atelul$ Pestele /ocosul$ >aiat sezand$Pisica$ loarea

2.2. Fire si materiale textile

• materiale textile te0nici de lucru (luarea masurilor, citirea tiparului+ instrumente si

materiale (masa de lucru, materiale, tipare, foarfeca, ace, ata, degetar+• cusaturi ornamentale (la alegere+ punctul de ramurica lantisorul simplu punctulincrucisat punctul de cruciulita

• notiuni de croitorie asezarea si fixarea tiparului pe material trasarea conturuluidupa tipar (sablon+ decuparea dupa contur (croirea dupa tipar+ asamblareamaterialelor textile croite prin insailare.

,u!iecte orientative: sortuletul 2pentru papusa sau elevi3$ imbracaminte pentru papusi 2veste, roc'ite, fuste, bluze etc3$ abajur pentru veioza 2trunc'i de con din panzaaplicata pe carton3$ sac pentru plaja$ saculetul pentru plante medicinale sau pentru paine$ 'use decorative sau pernite pentru scaunele vec'i$ pernite pentru usi si ferestre- umplute cu vata sau resturi de fire



• *tesaturi din materiale textile sintetice sau vegetale: instrumente si materiale

utilizate 2razboi, g'erg'ef, fire, ite etc3$ componentele tesaturii 2urzeala, bataturaetc3$ te'nica tesutului 2alegerea materialelor, realizarea urzelii, definitivarea tesaturii,finisarea lucrarii3

,u!iecte orientative: suport pentru farfurie$ covoras decorativ$ stergatorul de picioare

2.2. "onstructii din mase plastice

• cu model

• fara model

,u!iecte orientative: constructii din jetoane, placute, jetoane, mecanisme simplerealizate din L5(

• *realizarea unor compozitii combinate

,u!iecte orientative: Aasti 2carton alb, negru, colorat, textile, fire, tija plastic sau

lemn, ata, ac de cusut3$ g'iozdan tip sac$ cravata$ pernita cu garnitura din snur dematase$ breloc si etic'ete cu steagurile diverselor tari 2punct de cruciulita3$ sepcutabrodata$ prosoape pentru baie si bucatarie$ ornamente pentru usa - de sarbatori$ornarea obiectelor de imbracaminte cu margele, paiete, fluturi etc$ ornarea unor obiecte tricotate 2punct de cruciulita$ motive de maci, trandafiri, garofite etc3

@ucarii: animale din carton ondulat 2Iepurasul, >roasca testoasa, lefantul3$ morisca

/olaje realizate prin te'nica +05;+A sau prin ruperea libera a 'artiei: +cvariul,Aelcul, Aozaic 2resturi de tapet de diferite culori3

e'icule - jucarie prevazute cu un mecanism simplu de directie

Papusi si decoruri pentru teatru de papusi: papusi din 'artie incleiata 2'artie de ziar,tub de carton de la 'artia igienica, clei de tapet, resturi de 'artie colorata, resturi de

blana, stofa, ac si ata3$ papusi din 'artie creponata 2'artie creponata, foita, vata,sarma, resturi 'artie lucioasa3$ papusi articulate 2carton gros, sarma sau ata rezistenta,acuarele, carioca3$ scena - paravan 2carton gros, 'artie lucioasa, sipci de lemn3$elemente de decor: Pomi pentru decoruri de basm, 5arduri, +nimale, Aoara, renul,Leaganul

<ecor pentru teatrul de masa 2cutii de pantofi din carton, 'artie glasata, creponata3

3. e&nici speci$ice #ospodariei

• *retete simple: salate de legume, fructe, salate aperitive, garnituri 2cartofi prajiti,

natur3, compoturi, spume, ing'etate etc

•

norme de protectia consumatorului citirea datelor pe ambala#ele produselor • utilizarea fierului de calcat, a aragazului, a unor unelte necesare in gospodarieciocan, cleste, surubelnita modalitati de prevenire a unor accidente (explozii,curentari, arsuri+

• *pregatire pentru drumetie: aranjarea rucsacului, folosirea lanternei, folosirea

sacului de dormit, instalarea cortului 2cu sprijin3 etc

• * ingrijirea animalelor de apartament sau de curte





. 4unoasterea si utilizarea unor te0nicide lucru cu diverse materiale siustensile

". 4ompararea proprietatilor unor ma-teriale date si extragereaconsecintelor practice pentrurealizarea unor produse"1. ;plicarea corecta a te0nicilor delucru cu materiale naturale

1. 8roiectarea, confectionarea sievaluarea unor produse simple

"2. >espectarea etapelor derealizare in pregatirea siconfectionarea unor produse simple"3. ;precierea unui produs in functiede proiectul initial

2. %ezvoltarea capacitatii de cooperarein scopul realizarii unui produs ". >ealizarea diverselor produseprin stabilirea unor roluri in cadrulunui grup

3. %ezvoltarea simtului practic S. %emonstrarea de initiativa inabor-darea unor probleme practicecare implica manualitatea




ARIA CURRICULAR ARTE

• EDUCATIA PLASTICA• EDUCATIA MUKICALA



EDUCATIA MUKICALAINTRODUCERE

%ocumentul de fata reprezinta curriculum-ul de educatie muzicala pentru clasele I-IA. ;cesta are rolul de a regla activitatea didactica a invatatorilor care predau la acest ciclu si dea furniza informatii privind asteptarile colii si ale comunitatii fata de elevii aflati in acestciclu de scolaritate.

:ducatia muzicala, componenta de baza a educatiei artistice in scoala primara,dispune de valente formative multiple, vizand toate resorturile personalitatii umane,atat pe cele afective cat si pe cele psi0omotrice si intelectuale.

iind stiinta si arta in acelasi timp, muzica dispune de un limba# specific lainsusirea caruia concura deprinderile integratoare specifice proceselor limba#ului intelegerea dupa auz, practicarea, lectura si scrierea muzicala.

%e aceea educatia muzicala in scoala primara se desfasoara in doua etape!a*a oral in!ui!i%a (a prenotatiei+, in care muzica se invata exclusiv dupa auz, prin

ascultare si cantare, si !a*a no!a!ii (a scris-cititului muzical+, in care cunoastereaelementelor de limba# serveste practicarii si receptarii muzicii.

orma actuala a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar aunor principii de proiectare curriculara care au menirea sa asigure coerenta acesteidiscipline, principii care constituie de fapt dominantele noului curriculum.

>aportate la curriculum-ul anterior, acestea sunt


• structurarea programei pe baza unor obiective centrate pe cunostinte

• structurarea in #urul unor competente siatitudini esentiale in formareapersonalit&-tii

• abordare pornind de la continuturi spreobiective si spre activitati de invatare

• abordare pornind de la trei obiectiveca-dru, c&rora li se adapteaz& obiectivelede referint&, continuturile si activit&tile deinv&tare

• preponderenta continuturilor informa-tive

• preponderenta continuturilor formative

• coerenta redusa in gruparea continu-turilor

• gruparea continuturilor in blocuri uni-tare, care vizeaz& mai ales aspectulprac-tic, formativ

• slaba reprezentare a muziciiinstrumen-tale• o larg& reprezentare a muzicii instru-mentale

• absenta exemplelor privind activitatilede invatare

• prezenta unor exemple de activit&ti deinv&tare, adecvate obiectivelor dereferint&

• absenta sugestiilor pentru auditii mu-zicale

• sugestii multiple pentru repertoriul decantece si de auditie muzical&

• sugestii insuficiente pentru repertoriulde cantece

• lipsa de flexibilitate si de libertate in ceeace priveste valorificarea elementelor locale• flexibilitatea continuturilor, permitand adap-tarea la conditiile concrete introducerea unor



de cultura muzicala elemente locale de cultur& popular& etc.

• negli#area posibilitatilor de integraresocio-culturala a disciplinei si de valorifi-care a acesteia in dezvoltareapersonalitatii

• posibilit&ti de integrare cultural& si so-cial& a disciplinei, de valorificare a aces-teia in dezvoltarea personalit&tii



I$ O&IECTIVE CADRU

. %ezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

1. 4unoasterea si utilizarea elementelor de limba# muzical in interpreta

in audierea muzicii2. %ezvoltarea capacitatii de receptare a mesa#ului muzical




CLASA I

A$ O&IECTIVE DE REFERINTA I E'EMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE1 /e%$oltarea capacitatilor interpretati$e $ocale si instrumentale




.. s& cante (dup& auz+, individual sau ingrup, cantece simple, la unison, curespi-ratie, emisie si dictie corect&

− exercitii de tinuta corporala− #ocuri-exercitii de te0nica vocala(rela-xare, respiratie, articulatie,intonatie, dictie+− intonare de cantece− memorizare de cantece

.1. s& se miste in ritmul muziciiinterpretate, folosind ca instrument dereprezentare muzical& propriul corp(b&t&i din palme, din picioare, pocnetedin degete+

− #ocuri muzicale

.2. s& utilizeze diferite obiecte sonore(cuti-ute rezonatoare, #uc&rii muzicale,instru-mente si pseudoinstrumente+

− improvizatii muzicale

.3. s& se manifeste spontan, dezinvolt inactivit&tile muzicale, exteriorizandu-sipropriile tr&iri

− improvizatii muzicale.

2. "unoasterea si utilizarea elementelor de lim!aj muzical ininterpretarea si in audierea muzicii


1.. sa identifice diferite surse deproducere a sunetelor

− #ocuri-exercitii de recunoastere asune-telor produse de diverse obiectesi instru-mente

1.1. sa diferentieze sunetele muzicale dezgomote, sunetele vorbite de celecantate

− exercitii de diferentiere a sunetelor

vocale de cele instrumentale− exercitii de recunoastere acantecelor invatate dintr-o suita decantece pre-zentate

1.2. sa distinga interpretarea vocala decea instrumentala, interpretareasolistica de cea in grup

− ascultarea unor canteceinterpretate de invatator− auditii de lucrari sau fragmente mu-zicale.

1.3. sa exteriorizeze trairea muziciiascultate prin miscari ale corpului,mimica, gestica, dans, desen

− exercitii de mima si de dans− desene.



3 /e%$oltarea capacitatii de receptare a mesaului mu%ical


2.. sa enunte titlurile si autorii cantecelor

invatate

− expunere de date referitoare la

cantece− prezentare de povesti, povestiri, cucontinut educativ din lumea muzicii− auditii muzicale− discutii pe marginea cantecelor− lecturi

2.1. sa manifeste interes pentru activitatilemuzicale

− participarea la serbari scolare,specta-cole muzicale etc.


1. ractica muzical (cantarea vocal si instrumental)• Aocea.

⇒ "unetele vocale⇒ Aocea utilizata in cantare si in vorbire⇒ %eprinderi specifice de cant tinuta corporala, respiratie, emisie, dictie⇒ 4antarea individuala si in grup⇒ 4antarea6

0ota: ;epertoriul de cantece va cuprinde: cantece populare 2din folclorul copiilor,folclorul obiceiurilor, cantece de leagan, etc3, cantece pentru copii din muzica coralaromaneasca si universala, clasica si din muzica usoara

• 9biecte sonore si instrumente muzicale7

⇒ "urse de producere a sunetelor⇒ 8ropriul corp, instrument sonor⇒ 9biecte si materiale caracteristici si proprietati sonore⇒ 9biecte sonore utilizate in #ocuri si improvizatii muzicale (#uc&rii

muzicale, pseudoinstrumenteC si instrumente muzicale+.

2. Elemente de lim!aj muzical

•

"unetul muzical⇒ "unete din natura si din viata cotidiana⇒ "unetul muzical si zgomotul⇒ 4alitatile sunetului muzical durata, inaltime, intensitate, timbru (culoare+.

• >itmul muzical

⇒ "unete lungi si scurte⇒ 8auzele (momente de tacere in muzica+.

• Belodia

8 se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece"

8cest continut va deveni oligatoriu pe masura ce scolile vor asigura a#a materiala necesara"2 7ot i utili#ate pseudoinstrumente caracteristice olclorului local (run#a, irul de iara, sol#ul de peste etc")"







1.2. sa asculte lucrari muzicale simple,distin-gand timbrul specific al vocilor umane si al instrumentelor depercutie

− exercitii-#oc de identificare aelemente-lor cunoscute in canteceleinvatate sau au-diate (linie melodica,versuri, persona#e etc.+− compararea unor fragmente

muzicale ascultate− discutii privind muzica audiata

1.3. sa utilizeze diverse mi#loace dereprodu-cere si inregistrare sonora(casetofon etc.+

− exercitii de folosire a mi#loacelor dere-producere si inregistrare sonora.



2.. sa recunoasca diverse canteceinvatate sau audiate

− auditii muzicale

2.1. sa enunte date despre canteceleinvatate si despre lucrarile muzicaleaudiate

−

expunere de date referitoare lacantece, auditii− prezentare de povestiri, anecdotedes-pre muzica si muzicieni− lectura

2.2. sa distinga inceputul, mi#locul sisfarsitul cantecului

− participare la concerte, spectacolemuzicale− organizare de concursuri cutematica muzicala.

2.3. sa-si exprime preferinta pentruanumite lucrari muzicale

− alcatuirea unui )top* individual/algru-pei/al clasei

− exercitii de recunoastere a lucrarilor muzicale si de explicare a preferinteipentru anumite lucrari.


1. ractica muzical (cantarea vocal si instrumental)

• Aocea (vocea folosita in cantare si in vorbire deprinderi specifice de cant tinutacorporala, respiratie, emisie, dictie modalitati de cantare individuala, in grup, indialog, pe roluri etc. cantarea+

• 9biecte sonore si instrumente muzicale Ocorpul uman ca instrument sonor obiecte

sonore modalitati de producere a sunetelor obiecte sonore si instrumente depercutie folosite in acompaniament (tobita, tamburina, trianglul, castagneta,maracasa, cutiute rezonatoare etc.+P


• "unetul muzical (sunete din mediul ambiant sunete produse de surse diverse, prindiferite modalitati sunetul muzical si zgomotul calitatile sunetului muzical durata,inaltime, intensitate, timbru+.

• >itmul muzical (sunete lungi, scurte, potrivite pauzele masurarea durateisunetelor si a pauzelor prin timpi muzicali durata de timp, durata de 1 timpi, durata

de #umatate de timp *semne grafice pentru redarea duratelor timpi accentuati si00 8 se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece"



neaccentuati *masura de % timpi

• Belodia (sunete inalte, #oase, medii mers melodic suitor, coborator, linear+.

• ?uantele tare, potrivit de tare, incet.

• Tempoul repede, potrivit, rar.

• Timbrul (timbrul vocal vocile de copii timbrul instrumental obiecte sonore siinstrumente de percutie.

• "tructura cantecului inceput, mi#loc, sfarsit.

0ota: lementele de limbaj vor fi abordate mai ales prin practicare

3. Elemente de cultura muzicala

• %ate despre lucrarile muzicale titlul, compozitorul, autorul textului, tematica, etc.

• 8ovestiri, istorioare, anecdote cu tematica muzicala

• ;uditii muzicale1

4. ,u#estii pentru repertoriul de cantece

• <esteapta-te, romane - dupa ;. 8ann ricolorul - 4. 8orumbescu rageti 'ora -popular Cora din >anat - popular loricica draga - popular loricica trei sulcine -popular randafir frumos - popular >atuta - Yt. 8opescu ;ugaciune la intrarea inscoala - %. =. iriac ;ugaciune la iesirea din scoala - %. =. iriac /u noi este<umnezeu - <<< Prea )fanta 0ascatoare de <umnezeu F <<< ot ce e pe lume - %. %."tancu /lopotelul - I. ?icorescu <ogarul - =. Qreazul idarul - ?. 5ungu /antecul tobei - =. %endrino Auzicantii - =r. Teodosiu 5lasul instrumentelor - ;l. XrisanideAoara - T. 8opovici /easul - ;l. Aoevidca ulpea si rata - =0. Bugur Iepurasul - %. %.

"tancu <raga vrabiuta - =r. Teodosiu /losca - T. 8opovici rica - ?. IonescuPrietenii cantareti - ;. B. Ionescu )oldatii - =. Qreazul, ?. "axu rec ostasii - I.40ioreanu >um, bam, bum, bum - ;. "cornea )aniuta - ?. Bissir Cai la joac-afara -<<< Primavara a sosit - ?. 9ancea Primavara a sosit - ;l. Aoevidca +stazi s-anascut Cristos - T. 8opovici rei pastori - T. 8opovici +m plecat sa colindam - =0.4ucu Plugusorul - =0. Qreazul /olind de lorii - =0. 4ucu.

. ,u#estii pentru auditiile muzicale

• 4antece si #ocuri populare romanesti +re mama fata mare F ?. 9ancea )arba pe

loc F =0. %anga

• Buzica corala ricolorul F 4. 8orumbescu <oruletul F I. %. 40irescu ;evedere

F %. =. iriac Pastravul - r. "c0ubert ;epetitie de concert - U. ;. Bozart• Buzica instrumentala ;apsodia I (fragmente+ - =. :nescu Privig'etoarea -=.8.Telemann /'emarea pasarilor - L.8. >ameau +cvariul cu pesti si /otetul cu pasari din suita /arnavalul animalelor - 4. "aint "Wens Aals din baletul /oppelia -5. %elibes alsul florilor din baletul )pargatorul de nuci - I.8. 4eaiKovsKi Iarna(partea I+ din +notimpurile - ;. Aivaldi.

0? 8 se consulta sugestiile pentru auditiile mu#icale"



CLASA A III+A


1 /e%$oltarea capacitatilor interpretati$e $ocale si instrumentale




.. sa cante (dupa auz+ individual si ingrup, cantece la unison sau cuelemente armo-nico-polifonice simple,respectand cerin-tele unei emisii,intonatii si dictii corecte

− exercitii de te0nica vocala siinstrumentala− exercitii de intonatie, dememorizare etc.

.1. sa cante acompaniindu-se cuinstrumente muzicale sau diverse

obiecte sonore

− interpretare vocala de cantece(indivi-duala, in grup, in lant,

alternativa, pe roluri, etc.+− acompaniament ritmic− cantare instrumentala− #ocuri cu miscari pe muzica− utilizarea unor elemente armonic-poli-fonice cantarea cu ison− improvizatii ritmice

.2. sa manifeste interes, cooperare,vointa in cadrul activitatilor de cantare

− participarea la activitati corale

.3. sa impartaseasca cu colegiisatisfactia prile#uita de interpretarea

muzicii

− discutii in grup.

2. "unoasterea si utilizarea elementelor de lim!aj muzical ininterpretarea si in audierea muzicii


1.. sa redea calitatile sunetelor muzicale,folosind semnele graficecorespunzatoare (notatia muzicala+

− exercitii melodice (de intonatie sirecu-noastere de sunete, intervale,structuri, melodii+

1.1. sa descifreze cantece simple, in carese intalnesc elementele de limba#

invatate

− exercitii ritmice (de citire ritmica sirecunoastere+

− exercitii ritmico-melodice− exercitii de sesizare a accentuluime-tric− exercitii de tactare a masurii de 1/3− interpretare in tempo-ul si nuantaindicata− exercitii de scriere a semnelor grafice, reprezentand inaltimea sidurata sunetelor muzicale

1.2. s& identifice tempo-urile si nuantelefrag-mentelor audiate

− sesizarea tempo-ului si a nuantelor in lucrarile audiate



1.3. s& sesizeze in cantececorespondenta din-tre versuri sirandurile melodice

− compararea unor fragmentemuzicale audiate.



3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesaului mu%ical


2.. s& recunoasc& lucr&ri sau fragmente

muzi-cale din creatiile unor maricompozitori

− prezentari de cantece sau piese

instru-mentale in interpretareainvatatorului

2.1. s& recunoasc& timbrul specific al unor instrumente cu coarde

− auditii muzicale

2.2. sa cunoasca aspecte semnificativedin via-ta si activitatea compozitorilor invatati

− lecturi

2.3. sa clasifice cantecele dupa continutultematic si dupa caracterul melodiei

− concursuri cu tematica muzicala

2.. sa desprinda invataminte morale dincunoasterea unor aspecte ale vietii sicreatiei marilor compozitori

− dialoguri pe baza unei bibliografiianuntate.



• Aocea (clasificarea vocilor deprinderi specifice de cant - tinuta corporala,respiratie, emisie, dictie, frazare cantarea expresiva cantarea la unison, cu isonritmic, *ison armonic, *in canon2+

• 9biecte sonore si instrumente muzicale (corpul uman, instrument sonor obiectesonore si instrumente muzicale instrumente muzicale clasice instrumente cu corziacompaniamentul si cantarea instrumentala


• "unetul muzical (diversitatea lumii sonore sunete muzicale, modalitati deproducere+

• >itmul muzical (durata sunetelor si pauzelor muzicale si reprezentarea lor grafica -durata si pauza de timp, durata si pauza de 1 timpi, durata si pauza de /1 timpicombinatii de durate si pauze accentul metric masura de 1/3+

• Belodia (elemente de reprezentare grafica a inaltimii sunetelor - portativul, c0eiasol, notele muzicale sunetele si notele sol, mi, la, do, re, do1 formule melodice cusunetele invatate+

0ota : )e va porni de la intervalele primare 2nuclee premodale3 de secunda, terta micasi cvarta perfecta, utilizate in diverse formule melodice de %, 4, ., K sunete xemple :sol-mi, la-sol-mi, mi-re, sol-mi-re, mi-re-do etc

• Timbrul (timbrul vocal - formatii vocale de copii timbrul instrumental - instrumentecu corzi+

• "tructura - versul si randul melodic- asemanari, deosebiri repetitia, variatia


•

%ate despre lucrarile muzicale titlul, compozitorul, autorul textului, tematica04 8 se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece"



• 4ompozitori si opere muzicale 4. 8orumbescu, =. :nescu, L. XaVdn, U. ;.Bozart


4. ,u#estii pentru repertoriul de cantece1

• Cora Fnirii - ;l. lec0tenmac0er /antec pentru patrie - B. rsu ;omanul - 4.8orumbescu )tejarul - =. Busicescu (steanul roman - =. Busicescu )-a duscucul de pe-aici - popular <raga floricica mea - popular Aandru-i jocul Categana -popular La joc - popular rageti 'ora - popular runza verde dintre vii - popular(mul de zapada - I. Aintila /a o zi de primavara - T. Teodorescu ;asuna codrul - I.40irescu /antecul cucului - I. 40irescu Primavara a sosit - I. 40irescu ;andunica - I.%. Aicol )unt roman - =. Qreazul 0ea +lecu - ?. Ionescu ai, saracul pui de cuc -?. Ionescu Pitpalacul - ?. 9ancea 5reierasul - %. %. "tancu Iepurasul - %.%."tancu Imn de serbare - B. 8oslusnicu <e esti crestin - ;l. Quzera Primavara - 8.4iorogariu Pupaza din tei - I. %. Aicol Lumea copiilor - ;. =iroveanu (, ce veste

minunata - =. %ima La poarta la arigrad - I. 4ocisiu /olindita - :. Bontia 0oaptede vis - r. N. =rZber Cristos a inviat - =. Busicescu u sunt numai un copilas - U. ;.Bozart ant de primavara - U. ;. Bozart /antec de primavara - U. ;. Bozart


• 4antece si #ocuri populare romanesti

• Buzica corala Pe-al nostru steag - 4. 8orumbescu Pui de lei - =. Qratianuricolorul - 4. 8orumbescu Aars de 1 Aai - 4. 8orumbescu +na Lugojana F I. Aidu>raul amestecat F 8. Alaiculescu <ormi, copile - %. %. "tancu /antec de leagan - L.Qra0ms Imn pacii - =.. XWndel /orul vanatorilor din opera reisc'tz F 4. B. vonUeber.

• 5ucrari muzicale instrumentale Aars turc , Aica serenada - U. ;. Bozart ;omanta

pentru vioara in a major - 5. van Qeet0oven )onata Primaverii pentru vioara sipian, r lise - 5. van Qeet0oven /oncert pentru vioara in la minor - ;. Aivaldi4oncertul oamna (partea I+ din ciclul +notimpurile - ;. Aivaldi >alada pentru vioarasi pian - 4. 8orumbescu ;apsodia a II-a (fragmente+ - =. :nescu "uita Impresii dincopilarie (fragmente+ - =. :nescu Aenuet - 5. Qocc0erini.

0=

8 se consulta sugestiile pentru auditiile mu#icale"09 8ceste cantece se vor insusi in general dupa au#" Ele pot servi insa si e'empliicarii unor elemente delima% mu#ical"



CLASA A IV+A


1 /e%$oltarea capacitatilor interpretati$e $ocale si instrumentale




.. sa cante dupa auz cantece la unisonsau in aran#amente armonico-polifonice simple, demonstrandcontrolul intonatiei, al dictiei, al frazariisi al nuantarii

− exercitii de te0nica vocala si instru-mentala− exercitii de intonatie, dememorizare− interpretare vocala de cantece(solis-tica, in grup, pe roluri, cu ison,in canon etc.+

.1. sa acompanieze cantarea cu obiectesonore sau cu instrumente muzicale

− acompaniament ritmic− *acompaniament instrumental

2armo-nic3$− *executii instrumentale$

− #ocuri muzicale− improvizatii muzicale

.2. sa cante nuantat, expresiv,valorificand continutul de idei sisentimente ale can-tecului

− interpretare de cantec in mai multevariante

.3. sa manifeste interes pentru #ocurile,can-tecele, obiceiurile populareromanesti

− auditii de cantece populareromanesti.

2. "unoasterea si utilizarea elementelor de lim!aj muzical in interpretarea si in audierea

muzicii


1.. s& intoneze sunetele cuprinse intredo si do1

− exercitii de percepere a sunetelor cu-prinse intre do si do1− exercitii de intonatie a sunetelor invatate.

1.1. s& reprezinte grafic sunetele cuprinseintre do si do1 si duratele inv&tate

− exercitii de scriere a semnelor grafice, reprezentand inaltimea sidurata sunetelor muzicale

1.2. s& solfegieze cantece simple, demon-

strand cunoasterea elementelor debaz& ale citit-scrisului muzical

− exercitii ritmico-melodice− exercitii de recunoastere− exercitii de tactare in masura 2/3− interpretare in tempo-ul si nuanteadecvate

1.3. s& disting& in lucr&ri sau fragmentemuzicale de diverse genuri si stiluritimbrurile specifice anumitor voci sauinstrumente muzicale

− interpretarea unor cantece si pieseinstrumentale (de catre invatator sauelevi initiati+− auditii muzicale

Educatie mu#icala - clasa a .;-a



1.. s& identifice unele elemente de limba#muzical (ritmul, nuanta, tempoul,caracterul, structura+ in pieseleaudiate

− participare la manifestari muzicale− comentarea lucrarilor audiate.



2.. sa cunoasca aspecte semnificativedin viata si creatia compozitorilor studiati

− lectura de texte− auditii muzicale

2.1. s& recunoasc& lucr&ri sau fragmentemuzi-cale din creatia acestora

− comentare de lucrari muzicale− analiza de lucrari muzicale

2.2. s& disting& anumite caracteristici alelucr&rilor audiate

− audiere si vizionare de emisiunimuzi-cale (radio, TA+

2.3. s&-si manifeste preferintele muzicalesus-tinandu-le prin argumente

− participare la serbari, concerte, emi-siuni radio si TA, concursuri

2.. s&-si exprime impresiile declansatede audierea muzicii, folosind unvocabular adecvat

− dialog pe teme muzicale.



• Aocea (deprinderi specifice de cant respectarea comenzilor si gesturilor diri#orului modalitati decantare - individuala, in grup, cu ison, in canon cantarea (la unison, cu ison ritmic, armonic, in canon+6

• 9biecte sonore si instrumente muzicale (corpul, instrument sonor obiecte sonore si instrumentemuzicale tipuri si grupari instrumente traditionale si moderne, noi surse sonore - electroacustice,electronice *acompaniamentul si cantarea instrumentala+


• "unetul muzical (sunetul muzical producerea si utilizarea lui, resurse expresive sunetul si mi#loacelede informare in masa!

• Belodia (sunetele si notele muzicale si, fa ton, semiton relatii si structuri sonore cu sunetele cuprinseintre do si do1 gama %o+

• >itmul muzical (prelungirea sunetelor, legato de durata si punctul de prelungire durata de trei timpimasura de 2/3+

• "emnele utilizate in notatia muzicala semnele de repetitie, prima si seconda volta

• Timbrul (timbrul vocal vocea de copil si vocea de adult timbrul instrumental instrumentele de suflat+

• "tructura cantecului strofa, refrenul, randul melodic


• %ate despre lucrarile muzicale titlul, compozitorul, autorul textului, tematica, etc.

• 4ompozitori si opere muzicale, T. 8opovici, I. %. 40irescu, %.=. iriac, %.%. "tancu, ;. Aivaldi, *P I

/eaiMovsMi

0 8 se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece"





4. ,u#estii pentru repertoriul de cantece16

• Pui de lei - I. =. Qratianu Imnul eroilor - I. =. Qratianu )cumpa tara romaneasca - B. ?egrea /e

frumoasa-i tara mea - ;. =iroveanu receti, batalioane romane, /arpatii - popular )a vii maica sa mavezi - popular erde-i campul si umbros - popular antulet de primavara - popular >ate vantul - dupa

B. Qarca +lunelul - popular araselul - popular Cai sarba - popular Cai mandruto sa te joc - popular/antec de leagan - T. 8opovici Luncile s-au desteptat - T. 8opovici Aoara - T. 8opovici <oamna florilor - %.=. iriac + ruginit frunza din vii - %. =. iriac <e ziua mamei - ?. =anV Povestea unui ciobanas - %. %."tancu Povestea unui fluturas - %. %. "tancu ;uga petalelor - %. %. "tancu coul - <<< In tabara - B.Barzanisteanu Aarinarii - T. 8opa Cai la drum - B. Qadulescu Praznic luminos - %. =. iriac Plecareamagilor - %. =. iriac La >etleem colo-n jos - ?. 5ungu Aarire-ntru cele Nnalte - ?. 5ungu Pro'odul <omnului 2starea I3$ Cristos a inviat - ;l. 8odoleanu /antec de leagan - . "c0ubert /anon 2>landaseara3 - U. ;. Bozart Lautarii - >. rauss


• 4antece si #ocuri populare romanesti

• Buzica corala - Caz de necaz - =0. 4ucu )arba in caruta - =0. %anga Aarsul lui udor - din oratoriuludor ladimirescu - =0. %umitrescu Aarsul lui Iancu - T. 8opovici <oina - T. 8opovici Limba noastra - ;l.4ristea /antec de leagan - %. %. "tancu loricica - r. Xubic <omnulet si domn din cer - =0. 4ucuAos /raciun - %.=.iriac /antec de leagan - U.;. Bozart +ve Aaria - r. "c0ubert >ucuria lumii - =.r. XWndel )tille 0ac't - r. N. =rZber.

• Buzica instrumentala ;apsodia I - =. :nescu 0octurna 6>ert'a6 - 4. 8orumbescu 6>adinerie6 din

)uita nr % pentru orc'estra - L. ". Qac0 )imfonia )urpriza 2partea a II-a3 - =. XaVdn +notimpurile2ara, partea I3 - ;. Aivaldi /arnavalul animalelor - 4. "aint "Wens ragmente din baletul 6)pargatorul de nuci6 - 8.I. 4eaiKovsKi /antec vec'i francez - 8.I. 4eaiKovsKi alsuri - L. Qra0ms alurile <unarii - L."trauss alsuri - r. 40opin Auzica apelor 2fragmente3 - =. . XWndel 5ucrari pentru instrumente desuflat.

0 8 se consulta sugestiile pentru auditiile mu#icale" 02 8ceste cantece se vor insusi in general dupa au#" Ele pot servi insa si e'empliicarii unor elemente de lima% mu#ical"




• III. "T;?%;>%: 4>>I45;>: %: 8:>9>B;?T;


%ezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

". Interpretarea vocala dupa auz aunor cantece din repertoriul pentrucopii, in limitele ambitusului do do1

"1. 4antarea vocala cu respectarearegu-lilor specifice de cant respiratie,emisie, dictie"2. ;companierea ritmica cu obiectesonore sau cu instrumente depercutie"3. Interpretarea unor cantece dincreatia compozitorilor studiati

1 4unoasterea si utilizarea elementelor de limba# muzical in interpretarea si inau-dierea muzicii

". Intonarea cantecelor invatate,res-pectand elementele de baza alenotatiei inaltimii si duratei sunetelor"6. Identificarea randului melodic, astrofei si a refrenului in canteceleinvatate si audiate"7. %iferentierea timbrului vocal decel instrumental"C. >ecunoasterea timbruluianumitor instrumente muzicale (ale

Documents

suport ces.doc