106
Modulul I: Banca NaŃională a României Obiective: Cunoasterea institutiei centrale menita sa coordoneze intregul sistem bancar romanesc, dar si intelegerea modului in care functioneaza aceasta institutie, cum isi realizeaza functiile, precum si felul in care este ea organizata si condusa. Intelegerea atributiilor specifice ale unei banci centrale, ceea ce va permite, in viitor o mai buna intelegere a atributiilor si functiilor Bancii Centrale Eoropene, care indeplineste atributiile de banca centrala pentru intregul spatiu al Uniunii Economice si Monetare. Intelegerea faptului ca BNR si sistemul bancar romanesc sunt parti componente ale sistemului bancar european. Cuvinte cheie: Banca centrala, sistem bancar, emisiune monetara, politica bancara a unui stat, politica monetara si de schimb, politica valutara. Rezumatul capitolului: 1. Reglementarea BNR. 2. Istoricul Băncii NaŃionale a României 3. Statutul Bancii Nationale a Romaniei 4. IndependenŃa Băncii NaŃionale a României 5. Pozitia Bancii Nationale in raport cu alte autoritati publice 6. Relatiile internaŃionale ale BNR 7. AtribuŃiile Băncii NaŃionale a României. Emisiunea monetară 8. Politica financiara şi monetara a BNR 9. Politica bancara a BNR 10. Acordarea de credite instituŃiilor de credit. 11. Rezervele minime obligatorii ale bancilor 12. Asigurarea unei funcŃionări a sistemelor de plăŃi 13. Politica valutară şi de curs de schimb a BNR 14. Organizarea şi conducerea Băncii NaŃionale a României Teme pentru acasa: pozitia Bancii Nationale in raport cu alte autoritati publice I. Sediul juridic al materiei Temeiul legal principal de reglementare a organizării, funcŃionării şi atribuŃiilor Băncii NaŃionale a României este Legea nr. 312/2004, lege care reglementează Statutul BNR. Legea nr. 312/2004 a fost adoptată în contextul angajamentelor asumate de Guvernul României şi de Banca NaŃională a României în temeiul

Suport Curs Drept Bancar

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Suport Curs Drept Bancar

Modulul I: Banca NaŃională a României

Obiective: Cunoasterea institutiei centrale menita sa coordoneze intregul sistem bancar romanesc, dar si intelegerea modului in care functioneaza aceasta institutie, cum isi realizeaza functiile, precum si felul in care este ea organizata si condusa. Intelegerea atributiilor specifice ale unei banci centrale, ceea ce va permite, in viitor o mai buna intelegere a atributiilor si functiilor Bancii Centrale Eoropene, care indeplineste atributiile de banca centrala pentru intregul spatiu al Uniunii Economice si Monetare. Intelegerea faptului ca BNR si sistemul bancar romanesc sunt parti componente ale sistemului bancar european. Cuvinte cheie: Banca centrala, sistem bancar, emisiune monetara, politica bancara a unui stat, politica monetara si de schimb, politica valutara. Rezumatul capitolului:

1. Reglementarea BNR. 2. Istoricul Băncii NaŃionale a României 3. Statutul Bancii Nationale a Romaniei 4. IndependenŃa Băncii NaŃionale a României 5. Pozitia Bancii Nationale in raport cu alte autoritati publice 6. Relatiile internaŃionale ale BNR 7. AtribuŃiile Băncii NaŃionale a României. Emisiunea monetară 8. Politica financiara şi monetara a BNR 9. Politica bancara a BNR 10. Acordarea de credite instituŃiilor de credit. 11. Rezervele minime obligatorii ale bancilor 12. Asigurarea unei funcŃionări a sistemelor de plăŃi 13. Politica valutară şi de curs de schimb a BNR 14. Organizarea şi conducerea Băncii NaŃionale a României

Teme pentru acasa: pozitia Bancii Nationale in raport cu alte autoritati publice

I. Sediul juridic al materiei

Temeiul legal principal de reglementare a organizării, funcŃionării şi atribuŃiilor Băncii NaŃionale a României este Legea nr. 312/2004, lege care reglementează Statutul BNR.

Legea nr. 312/2004 a fost adoptată în contextul angajamentelor asumate de Guvernul României şi de Banca NaŃională a României în temeiul

Page 2: Suport Curs Drept Bancar

Documentului de PoziŃie la Capitolul 11 - Uniunea Economică şi Monetară ca, până cel târziu la data de 31 decembrie 2004, să modifice Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR în vederea armonizării cu prevederile cuprinse în:

- Tratatul privind înfiinŃarea ComunităŃii Europene; - Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncii Centrale şi al

Băncii Centrale Europene, precum şi prevederile celorlalte reglementări comunitare privind activitatea băncilor centrale din statele membre ale Uniunii Europene.

In contextul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, transpunerea acquis-lui comunitar privind politica monetară şi acursului de schimb a implicat alinierea Statutului Băncii NaŃionale a României la respectivele prevederi. La momentul elaborării proiectului Legii nr. 312/2004 s-a urmărit şi respectarea angajamentelor asumate prin documentele de negociere la alte capitole aferente domeniului bancar (cum ar fi, cu titlu de exemplu, acquis-ul comunitar aferent sistemelor de plăŃi), precum şi armonizarea cu alte reglementări naŃionale în materie bancară (cum ar fi Legea bancară şi Codul fiscal în vigoare la acea dată).

Proiectul Legii nr. 312/2004 a fost elaborat de un grup comun de lucru alcătuit din reprezentanŃi ai Ministerului FinanŃelor Publice şi Băncii NaŃionale a României şi a fost transmis spre analiză Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene. ObservaŃiile şi recomandările celor două instituŃii europene au fost avute în vedere la elaborarea formei finale a proiectului adoptat în final drept Legea nr. 312/2004 care, între altele, avea să abroge Legea din 1998 privind Statutul BNR.

Principalele modificări şi completări aduse de noua lege privind Statutul BNR, astfel cum au fost subliniate şi în expunerea de motive prezentată la adoptarea actului normativ, au avut în vedere:

a) Statuarea unicităŃii obiectivului fundamental şi întărirea independenŃei funcŃionale a băncii centrale, prin:

- definirea clară a obiectivului fundamental al Băncii NaŃionale a României ca fiind asigurarea şi menŃinerea stabilităŃii preŃurilor;

- stipularea faptului că sprijinirea de către BNR a politicii economice generale a statului se face fără prejudicierea obiectivului său fundamental;

- stipularea urmăririi menŃinerii rezervelor internaŃionale la un nivel adecvat tranzacŃiilor externe ale României ca atribuŃie exclusivă a Băncii NaŃionale a României.

b) Consolidarea independenŃei instituŃionale a băncii centrale, atât prin definirea statutului Băncii NaŃionale a României ca instituŃie publică independentă, cât şi prin menŃionarea independenŃei sale faŃă de autorităŃile publice sau faŃă de orice altă instituŃie sau autoritate în îndeplinirea atribuŃiilor

Page 3: Suport Curs Drept Bancar

ce îi revin prin Statut. c) Asigurarea independenŃei băncii centrale, prin următoarele prevederi: - aplicarea mandatului de şase ani pentru toŃi membrii Consiliului de

AdministraŃie al BNR, inclusiv pentru cei numiŃi în locurile rămase vacante ca urmare a des-completării Consiliului de AdministraŃie;

- stipularea posibilităŃii revocării din funcŃie a unui membru al Consiliului de AdministraŃie doar dacă acesta încetează să îndeplinească condiŃiile necesare pentru exercitarea atribuŃiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave;

- introducerea posibilităŃii atacării în justiŃie a hotărârii de revocare din funcŃie a membrilor Consiliului de AdministraŃie al Băncii NaŃionale a României;

- extinderea prevederilor legate de conflictul de interese asupra tuturor membrilor Consiliului de AdministraŃie şi ai conducerii executive a BNR, precum şi trimiterea la regimul incompatibilităŃilor şi conflictelor de interese prevăzute de lege;

- extinderea obligaŃiilor de confidenŃialitate ale membrilor Consiliului de AdministraŃie şi ale angajaŃilor BNR şi după încetarea activităŃii lor în cadrul băncii.

d) Interzicerea oricărei posibilităŃi de finanŃare directă de către banca centrală a instituŃiilor publice şi eliminarea accesului privilegiat al instituŃiilor publice Ia resursele instituŃiilor financiare, prin:

- interzicerea achiziŃionării de pe piaŃa primară de către Banca NaŃională a României a creanŃelor asupra statului, autorităŃilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale şi altor societăŃi cu capital majoritar de stat;

- interzicerea creditării pe descoperit de cont sau a oricărui alt tip de creditare de către Banca NaŃională a României a statului, autorităŃilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale şi a altor societăŃi cu capital majoritar de stat;

- eliminarea posibilităŃii acordării de împrumuturi de către BNR, pe bază de convenŃii încheiate cu Ministerul FinanŃelor Publice, pentru acoperirea decalajului temporar dintre încasările şi plăŃile din contul curent general al Trezoreriei statului;

- limitarea la piaŃa secundară a cumpărărilor, vânzărilor şi efectuării altor tranzacŃii având ca obiect bonurile de tezaur şi obligaŃiunile; eliminarea oricărei referiri la posibilitatea utilizării transferurilor de titluri de stat în cadrul sistemului de acoperire a pierderilor din bilanŃ.

Legea nr. 312/2004 cuprinde şi anumite prevederi tranzitorii pentru intervalul de timp cuprins între momentul aderării şi momentul adoptării

Page 4: Suport Curs Drept Bancar

monedei euro şi prevederi care intră în vigoare ulterior aderării la Eurosistem.

În ceea ce priveşte natura juridică, Banca NaŃională a României este reglementată drept bancă centrală a României, instituŃie publică independentă care beneficiază de personalitate juridică. Sediul central a fost stabilit în Municipiul Bucureşti, la nivelul anului 2007 fiind operabile şi 19 sucursale, atât în Municipiul Bucureşti, cât şi în alte localităŃi dinŃară1.

În concordanŃă cu prevederile aplicabile Băncii Centrale Europene şi băncilor centrale contemporane în general, Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii NaŃionale a României a determinat încă din primele articole atribuŃiile principale şi obiectivul fundamental ale acesteia.

Obiectivul fundamental declarat al Băncii NaŃionale a României este asigurarea şi menŃinerea stabilităŃii preŃurilor. în plus, Banca NaŃională a României are rolul de a sprijini politica economică generală a Statului Român, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental.

În art. 2 din Statutul BNR sunt reglementate principalele atribuŃii ale Băncii NaŃionale a României, respectiv:

- elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb; - autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenŃială a instituŃiilor de

credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcŃionări a sistemelor de plăŃi pentru asigurarea stabilităŃii financiare;

- emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

- stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia; - administrarea rezervelor internaŃionale ale României. Din modul de reglementare şi conŃinutul de ansamblu ai Legii nr.

312/2004 se observă faptul că legislaŃia aplicabilă BNR îi conferă acesteia o multitudine de atribuŃii, între care unele sunt considerate atribuŃii „principale".

Prevederile care intră în vigoare începând cu data aderării României la Uniunea Europeană se referă la: • condiŃiile de realizare a schimburilor de informaŃii dintre BNR şi diverse

entităŃi; • extinderea interdicŃiei de a efectua operaŃiuni pe piaŃa monetară primară

şi, respectiv, a interdicŃiei de a efectua operaŃiuni de creditare pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare asupra organismelor guvernate de legea publică şi asupra companiilor publice din statele membre ale Uniunii Europene;

1 www.bnr.ro - reŃeaua teritorială a BNR.

Page 5: Suport Curs Drept Bancar

• participarea BNR la aranjamente de compensare, depozitare, decontare şi plată sau alte contracte având acest scop, încheiate cu un anumit tip de instituŃii.

• Prevederi care intră în vigoare începând cu data aderării României la Eurosistem au în vedere:

• participarea BNR la organizaŃii internaŃionale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăŃi;

• extinderea sferei de cuprindere a activelor eligibile pentru garantarea creditelor acordate de Banca NaŃională a României;

• regimul conflictului de interese aplicabil membrilor Consiliului de AdministraŃie al BNR implicaŃi în exercitarea atribuŃiilor legate de Sistemul European al Băncilor Centrale.

Pentru exemplificarea altor atribuŃii care nu se încadrează în categoria atribuŃiilor principale putem avea în vedere dispoziŃiile art. 3 alin. (4), care reglementează faptul că pentru necesităŃile proprii, Banca NaŃională a României elaborează studii şi analize privind moneda, cursul de schimb, creditul şi operaŃiunile sistemelor de plăŃi şi ale instituŃiilor de credit sau prevederile art. 3 alin. (2) referitor la avizul obligatoriu al BNR în legătură cu orice proiect de act normativ al autorităŃilor publice centrale, care priveşte domeniile în care Banca NaŃională a României are atribuŃii.

II. Istoricul Băncii NaŃionale a României

Prin discursul susŃinut în Cameră în 10 ianuarie 1861, I.C. Brătianu a concluzionat că „atât timp cât nu vom avea o bancă naŃională, nu vor dispare crizele financiare din Ńară"2.

In intervalul 1860-1880 au fost formulate numeroase proiecte în legătură cu înfiinŃarea unei bănci centrale de emisiune, de la proiectul de lege publicat în 1861 de Manolachi Costachi Epureanu, Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al FinanŃelor, la iniŃiativele unor bancheri străini de a înfiinŃa o bancă naŃională de scont sau o bancă de scont şi circulaŃie, până la proiectul ministerului de finanŃe condus de P. Mavrogheni de a înfiinŃa o bancă de scont şi circulaŃie fără participaŃia statului.

In 1880 guvernul condus de C. Brătianu a depus în Camera proiectul de constituire a unei bănci naŃionale cu rol de sprijin al economiei naŃionale. DiscuŃiile pro şi contra oportunităŃii înfiinŃării băncii centrale au fost foarte aprinse, aducându-se argumente şi propuneri privind tipul de capital,

2 Slâvescu. Istoria Băncii NaŃionale a României (1880-1924), Ed. Culturală NaŃională, Bucureşti. 1925. ci tat de A. Pinten, G. Ruscanu, op. cit., p. 58. Ibidem. p. 60

Page 6: Suport Curs Drept Bancar

existenŃa unui monopol asupra emisiunii monetare etc.:. In România, Banca NaŃională a fost înfiinŃată ca bancă centrală după

modelul Băncii NaŃionale a Belgiei, creând premisele dezvoltării unui sistem bancar modern. Statutul de funcŃionare al Băncii NaŃionale a fost aprobat de către Parlamentul Principatelor Unite la 7 aprilie 1880, fiind astfel creat unul din pilonii statului român modern.

Beneficiind la înfiinŃare de un capital social în valoare de 30 milioane Ici, din care numai 10 milioane capital de stat, Banca NaŃională şi-a desfăşurat iniŃial activitatea într-un mic spaŃiu aparŃinând Creditului Funciar Rural.

În 1882 a fost începută proiectarea sediului palatului BNR de către o echipa de arhitecŃi francezi renumiŃi în epocă. Mutarea în sediu a fost definitivată abia în 1890, costurile lucrării emblematice şi pe măsura importanŃei instituŃiei depăşind 2,5 milioane lei.

În perioada imediat ulterioară înfiinŃării, principalele operaŃiuni derulate de BNR au constat în emisiune monetară şi credit de scont.

În perioada 1880-1890, instrumentele monetare au avut la bază aur, argint şi monede de hârtie constând în bilete ipotecare. Creditul de scont a fost promovat în special în domeniul agricol. Dezvoltarea operaŃiunilor de scont în general a fost impulsionată şi de tipărirea de către BNR a unor formulare-tip de cambii şi bilete la ordin, menite să suplinească lipsa de experienŃă românească în sectorul efectelor de comerŃ.

În 1890 s-a decis trecerea la monometalism aur, având în vedere şi devalorizarea masivă a monedei naŃionale.

În decembrie 1900, statul a decis retragerea participaŃiilor în BNR datorită efectelor crizei economice din 1899 şi imposibilităŃii asanării financiare din surse interne. Banca NaŃională a devenit o bancă particulară care beneficia de privilegiul emisiunii monetare, privilegiu prelungit iniŃial până în 1920, iar ulterior până în 1930. Până la momentul de criză din 1907, BNR a beneficiat de o conjunctură economică favorabilă care a avut drept efect creşterea portofoliului de scont şi a permis extinderea în Ńară prin deschiderea de agenŃii.

Datorită izbucnirii Primului Război Mondial, în noiembrie 1916 Bancă NaŃională a fost evacuată mutându-şi sediul la Iaşi, iar tezaurul băncii transferat în Rusia sub paza şi garanŃia Guvernului rus.

La 1 decembrie 1918 Banca NaŃională a revenit la Bucureşti, devenind principalul sprijin al Statului Român în refacerea economiei distruse de război şi în unificarea circulaŃiei monetare.

In: 1925 a avut loc o reorganizare a Băncii NaŃionale şi s-a decis, în principal, prelungirea privilegiului de emisiune monetară pentru o altă perioadă

Page 7: Suport Curs Drept Bancar

de 30 de ani, majorarea capitalului social de la 30 la 100 de milioane de lei şi contribuŃia statului la majorarea respectivă de capital.

Treptat a fost lărgită şi sfera funcŃiilor băncii, pe lângă emisiunea monetară fiind atribuit şi controlul activităŃii bancare, controlul circulaŃiei devizelor, elaborarea politicii monetare şi financiare.

După anul 1945 s-a trecut la etatizarea sistemului bancar, proces derulat în două etape: în anul 1946 s-a preluat controlului asupra Consiliului de AdministraŃie al Băncii NaŃionale, iar în anul 1948 s-a trecut la aplicarea deciziei de dizolvare şi lichidare a majorităŃii băncilor şi instituŃiilor de credit private.

După anul 1947 sistemul bancar a suferit transformări radicale odată cu trecerea la economia de comandă. Prin Decretul nr. 197/1948 s-a decis ca toate băncile să fie lichidate, cu excepŃia Casei NaŃionale de Economii şi Cecuri Poştale şi a Casei de Depuneri şi ConsemnaŃiuni.

Ulterior, au fost înfiinŃate Banca de InvestiŃii3, Banca Română de ComerŃ Exterior şi Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară4.

Sistemul centralizat limita orice formă de concurenŃă între bănci, permiŃând acestora funcŃionarea în cadrul unor linii directoare foarte stricte.

Numărul produselor şi serviciilor bancare era, de asemenea, foarte limitat, iar resursele erau procurate în principal de la Banca NaŃională printr-un mecanism automat, ceea ce înlătură orice formă de preocupare cu privire la constituirea şi menŃinerea lichidităŃilor.

În ceea ce priveşte BNR, în 1970 a fost emis Decretul nr. 124 pentru organizarea şi funcŃionarea Băncii NaŃionale a Republicii Socialiste România. Actul normativ menŃine subordonarea faŃă de Consiliul de Miniştri şi consacră următoarele atribuŃii principale:

- monopolul emisiunii monetare, „potrivit hotărârii Consiliului de Miniştri";

- organizarea şi coordonarea circulaŃiei băneşti; - coordonarea activităŃii de credit şi decontări în economie; - elaborarea proiectelor planurilor de credite şi de casă pe economie

împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul FinanŃelor şi băncile specializate în vederea prezentării Consiliului de Miniştri;

- organizarea şi realizarea execuŃiei de casă bugetară; - operaŃiuni de depozitare, creditare, decontări şi alte operaŃiuni în contul

organizaŃiilor socialiste; - creditarea băncilor specializate; - stabilirea şi publicarea cursului oficial al valutelor străine, organizarea şi

3 Decretul nr. 228/1948. 4 B.A.I.A şi B.R.C.E. au fost înfiinŃate în 1968.

Page 8: Suport Curs Drept Bancar

efectuarea de operaŃiuni valutare; - operaŃiuni cu metalele preŃioase; - participă la elaborarea balanŃei de plăŃi externe şi Ia urmărirea realizării

acesteia;

- reprezintă statul şi semnează convenŃii externe în probleme financiare, de plăŃi şi de credite;

- participă la organizaŃii sau reuniuni internaŃionale cu caracter financiar, bancar şi monetar;

- colaborează cu instituŃii de specialitate din Ńară şi străinătate în probleme bancare şi editează publicaŃii în acest domeniu;

- elaborează pe baza şi în vederea aplicării legii, în colaborare cu băncile specializate, norme privind creditarea, decontările, operaŃiunile de casă, controlul utilizării fondului de salarii şi celelalte operaŃiuni bancare, obligatorii pentru organizaŃiile socialiste;

- exercită controlul asupra respectării disciplinei operaŃiunilor bancare.

III. Statutul Bancii Nationale a Romaniei.

1. IndependenŃa Băncii NaŃionale a României

Una din problemele viu disputate de-a lungul timpului, atât de teoreticieni, cât şi de practicieni, este independenŃa băncii centrale5.

In abordarea acestei problematici se poate pomi de la definirea conceptului de independenŃă prin stabilirea coordonatelor şi dimensiunilor ce definesc gradul de independenŃă al băncii centrale. In utilizarea conceptului de independenŃă nu se are în vedere caracterul absolut al acesteia, deoarece o bancă centrală nu poate acŃiona ca stat în stat; avem în vedere în fapt o independenŃă relativă, iar după anumite opinii ar trebui chiar înlocuită noŃiunea de „independenŃă" cu aceea de „autonomie"6.

Indiferent de conŃinutul semantic al noŃiunilor de „independenŃă" şi „autonomie", ceea ce este important în definirea gradului de independenŃă al unei bănci centrale este stabilirea coordonatelor majore prin ale căror dimensiuni acesta se defineşte.

Această problematică a fost amplu dezbătută, inclusiv cu ocazia elaborării Raportului Delors asupra Uniunii Economice şi Monetare Europene, ajungându-se la concluzia că pentru definirea gradului de

5 Pentru specificul înfiinŃării şi independenŃei Federal Reserve Banks în SUA, a se vedea D.

Blanche, Le droit banCaire des Etats-Unis, RB Edition, 2006, p. 30. 6 D.D. Şaguna, C.F. Donoaica, op. cit, p. 64.

Page 9: Suport Curs Drept Bancar

independenŃă a băncilor centrale3 este necesară considerarea următoarelor coordonate majore ale acestuia:

- independenŃa instituŃională; - independenŃa operaŃională; - independenŃa membrilor organului de conducere al băncii centrale şi a

organului însuşi; - independenŃa financiară.

IndependenŃa instituŃională are în vedere, pe de o parte, relaŃia de subordonare a băncii centrale, fie faŃă de guvern, fie faŃă de parlament. în practică nu sunt reglementate bănci centrale total subordonate guvernului, dar nici total independente. în funcŃie de criteriul subordonării în doctrină s-a propus clasificarea băncilor centrale pe patru nivele. Cu titlu de exemplu, după unele opinii, Banca FranŃei şi Banca Angliei ar fi cel mai mult subordonate faŃă de guvern, în categoria a doua fiind plasată Banca Belgiei, în categoria a treia Banca Japoniei şi Federal Reseave din S.U. A., iar printre cele mai independente, Banca ElveŃiei şi Bundesbank (Banca centrală a Germaniei).

BineînŃeles că această clasificare, ca oricare alta, are un anumit grad de subiectivitate şi argumente pro şi contra pot fi aduse în legătură cu includerea unei bănci într-o anumită categorie.

Pe de altă parte, independenŃa instituŃională poate fi corelată cu obiectivele statutare ale fiecărei bănci centrale, constatându-se în acest sens creşterea gradului de independenŃă odată cu claritatea obiectivelor.

IndependenŃa operaŃională constă în gradul de libertate al băncii centrale, atât în formularea politicii monetare, cât şi în implementarea acesteia prin folosirea liberă a instrumentelor specifice. Astfel, în cazul Băncii Angliei aceasta face propuneri guvernului privind politica monetară, acŃionând mai mult ca un organ de specialitate al acestuia. In implementarea politicii monetare, spre exemplu, Banca Angliei nu poate decide singură asupra modului de folosire a unor instrumente specifice, cum este cazul rezervelor obligatorii când, pentru modificarea ratei acestora, este necesară aprobarea guvernului, lucru care nu este necesar în cazul Bundesbank.

De asemenea, s-a constatat că acolo unde banca centrală se bucură de un grad mai mare de independenŃă operaŃională, inflaŃia are cote mai scăzute, între cele două aspecte existând un raport invers proporŃional (cu cât creşte gradul de independenŃă al băncii centrale cu atât scade şi inflaŃia).

Un alt element al independenŃei operaŃionale este şi limitarea sau interzicerea prin lege a finanŃării de către banca centrală a deficitului bugetar şi exemplele pot continua.

Page 10: Suport Curs Drept Bancar

IndependenŃa membrilor organului de conducere al băncii centrale şi a organului însuşi cuprinde două aspecte. Un prim aspect se referă la modul de numire a membrilor din conducerea băncii, numire care se poate face de guvern, de preşedintele Ńării sau de parlament. Al doilea aspect se referă la numirea, sau nu, de către guvern a unui membru al său în consiliul de administraŃie al băncii, care în unele cazuri are un drept de veto în luarea deciziilor.

IndependenŃa financiară se referă la independenŃa băncii centrale în stabilirea propriului buget, condiŃie esenŃială pentru realizarea dimensiunilor celorlalte coordonate.

Una din problemele centrale la momentul reglementării Sistemului European al Băncilor Centrale a fost organizarea acestuia pe principiile federalismului care să reunească o instituŃie centrală, Banca Centrală Europeană, şi băncile centrale naŃionale.

Problema independenŃei Băncii NaŃionale s-a pus încă de la 1880, considerându-se ca o problemă cheie pentru buna funcŃionare a viitoarei autorităŃi de emisiune.

Prin Legea nr. 34/1991, de aprobare a statutului Băncii NaŃionale a României postde-cembriste, s-a creat un nou cadru juridic de funcŃionare a acestei instituŃii.

Incă din 1991, din punct de vedere instituŃional, BNR a fost reglementată ca o instituŃie independentă faŃă de guvern, cu obligaŃia guvernatorului, ca în numele consiliului de administraŃie, să prezinte anual parlamentului rapoarte cu privire la situaŃia monetară şi a creditului.

0 altă problemă interesantă, care se pune în privinŃa independenŃei instituŃionale şi care a fost ridicată, în cazul BNR, încă de la 1880, este aceea a naturii proprietăŃii capitalului acestei instituŃii. Dacă la 1880, după cum s-a arătat în secŃiunile anterioare, s-a ales soluŃia unei participări mixte, de stat şi private, la formarea capitalului Băncii NaŃionale, după 1990 s-a optat pentru un capital integral de stat.

Se observă, de asemenea, faptul că dacă la 1880 Banca NaŃională s-a format ca o societate pe acŃiuni, ceea ce a făcut posibilă mai târziu, în anul 1901, vânzarea cotei deŃinute de stat, în legile postdecembriste privind Statutul BNR banca centrală a fost definită ca „organ al statului", iar în prezent „instituŃie publică independentă". în aceste condiŃii, o eventuală modificare a naturii proprietăŃii capitalului BNR presupune, mai întâi, schimbarea naturii juridice.

În privinŃa independenŃei operaŃionale, Banca NaŃională se bucură de o largă independenŃă în formularea politicii monetare, bineînŃeles aceasta în cadrul politicii economice şi financiare a statului.

Page 11: Suport Curs Drept Bancar

În conformitate cu dispoziŃiile art. 5 din Legea nr. 312/2004, BNR deŃine atribuŃia promovării politicii monetare în cadrul căreia utilizează în mod direct, fără mijlocirea guvernului, proceduri şi instrumente specifice pentru operaŃiuni de piaŃă monetară şi de creditare a instituŃiilor de credit, precum şi mecanismul rezervelor minime obligatorii.

Dacă prima lege postdecembristă privind Statutul BNR a avut în vedere doar limitarea accesului bugetului de stat la resursele Băncii NaŃionale, cu menŃionarea limitelor anuale şi globale ale împrumuturilor pe care Banca NaŃională le putea acorda statului, în prezent Legea nr. 312/2004 interzice finanŃarea directă de către banca centrală a instituŃiilor publice şi a eliminat accesul privilegiat al instituŃiilor publice la resursele instituŃiilor financiare7.

IndependenŃa membrilor consiliului de administraŃie este asigurată, pe de o parte, faŃă de guvern, prin alegerea acestora de către parlament, iar, pe de altă parte, din punct de vedere politic, prin numirea lor pe o perioadă predeterminată şi prin interzicerea de a deŃine funcŃia de parlamentar sau o altă funcŃie în administraŃia de stat sau justiŃie. Astfel, consiliul de administraŃie a Băncii NaŃionale nu poate include niciun reprezentant al guvernului şi deci hotărârile sale nu pot fi cenzurate de guvern.

În domeniul financiar, Banca NaŃională, deşi instituŃie publică, dispune de un buget finanŃat din surse proprii, care se aprobă de consiliul de administraŃie al BNR, ceea ce-i asigură autonomia necesară îndeplinirii funcŃiilor sale8.

In temeiul art. 48 din Statut, Banca NaŃională a României este împuternicită să emită reglementările necesare pentru a pune în aplicare şi a impune respectarea prevederilor legale.

Reglementările Băncii NaŃionale a României au caracter obligatoriu pentru toate persoanele juridice, atât publice, cât şi private, pentru entităŃile

7 în art. 6 se interzice achiziŃionarea de pe piaŃa primară de către Banca NaŃională a

României a creanŃelor asupra statului, autorităŃilor publice centrale şi locale regiilor autonome, societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale şi altor societăŃi cu capital majoritar de stat.

în temeiul art. 7 din Statut se interzice creditarea pe descoperit de cont sau a oricărui alt tip de creditare de către Banca NaŃională a României a statului, autorităŃilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale şi a altor societăŃi cu capital majoritar de stat.

8 Alt. 41 din Statut prevede faptul că bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă de Consiliul de administraŃie al Băncii NaŃionale a României şi se verifică, în execuŃie, conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern. în conformitate cu prevederile art. 43, Banca NaŃională a României virează la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile nete rezultate.

Page 12: Suport Curs Drept Bancar

fără personalitate juridică, precum şi pentru persoanele fizice şi pot fi emise sub următoarele forme:

- regulamente; - ordine; - norme; - circulare.

Având în vedere argumentele expuse, se poate concluziona în sensul că, din punct de vedere al independenŃei, Banca NaŃională a României poate fi considerată drept o bancă centrală cu un grad sporit de independenŃă, în acord cu legislaŃia europeană aplicabilă în materie.

2. Pozitia Bancii Nationale in raport cu alte autoritati publice

Ca principiu general, Statutul BNR interzice atât Băncii NaŃionale a României, cât şi membrilor organelor sale de conducere solicitarea sau primirea de instrucŃiuni din partea autorităŃilor publice sau orice altă instituŃie sau autoritate în exercitarea atribuŃiilor conferite de lege.

Dacă autorităŃile şi instituŃiile publice nu pot da instrucŃiuni BNR în exercitarea atribuŃiilor legale ale acesteia, acestea, în schimb, au obligaŃia de a solicita, anterior supunerii spre adoptare a oricărui proiect de act normativ al autorităŃilor publice centrale, care priveşte domeniile în care Banca NaŃională a României are atribuŃii, emiterea de către BNR a unui aviz prealabil care urmează să fie transmis autorităŃii solicitante în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.

BNR nu are niciun fel de relaŃie de subordonare faŃă de Guvernul României şi răspunde numai în faŃa Parlamentului.

Cu Guvernul, BNR are relaŃii de colaborare, un exemplu specific fiind colaborarea constantă între BNR şi Ministerul FinanŃelor în vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici în baza cărora se elaborează proiectul anual de buget.

In temeiul art. 30 din Statut, în situaŃia în care există pericolul diminuării rezervelor internaŃionale, până la un nivel care ar periclita tranzacŃiile internaŃionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea deja s-a produs, Banca NaŃională a României prezintă Guvernului şi Parlamentului un raport privind situaŃia rezervelor internaŃionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conŃine recomandările Băncii NaŃionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaŃiei.

Raporturile Ministerului FinanŃelor Publice cu BNR se derulează, de

Page 13: Suport Curs Drept Bancar

regulă, pe baza unor convenŃii specifice, cum ar fi cele referitoare la: funcŃionarea contului curent general al Trezoreriei Statului şi înregistrarea operaŃiunilor

- în respectivul cont9; - activitatea Băncii NaŃionale a României în calitate de agent al statului în

stabilirea instituŃiilor de credit eligibile a primi depozite ale Trezoreriei Statului10;

- derularea de operaŃiuni cu titluri de star11; - posibilitatea ministrului finanŃelor şi a unui secretar de stat din

ministerul finanŃelor de a participa fără drept de vot la şedinŃele Consiliului de administraŃie al BNR12;

- avizul consultativ al ministerului finanŃelor în legătură cu diferite aspecte contabile ale BNR13 ş.a.

Autoritatea în faŃa căreia răspunde Banca NaŃională a României este Parlamentul României, în principal sub aspectul prezentării raportului anual al BNR şi având în vedere numirea şi revocarea membrilor Consiliului de administraŃie al BNR.

DispoziŃiile art. 33 din Statut reglementează atât numirea în funcŃie, cât şi revocarea membrilor Consiliului de administraŃie al BNR, respectiv:

- membrii Consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiŃi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere şi

- revocarea din funcŃie a oricărui membru al consiliului de administraŃie se face de către Parlament, la propunerea comună a comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, dacă respectivul membru fie încetează să îndeplinească condiŃiile necesare pentru exercitarea atribuŃiilor sale, fie se face vinovat de abateri grave.

Din împuternicirea Parlamentului, Banca NaŃională a României poate participa la organizaŃii internaŃionale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăŃi şi poate să devină membru al acestora14.

In temeiul art. 35 din Statut, Guvernatorul BNR are obligaŃia de a prezenta Parlamentului, în numele Consiliului de administraŃie, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Băncii NaŃionale a României, care cuprinde activităŃile Băncii NaŃionale a României, situaŃiile financiare

9 Art. 27 din Statut. 10 Art. 28 din Statut. 11 Art. 29 din Statut. 12 Art. 33 din Statut 13 Art. 40 din Statut. 14 Art. 4 din Statut

Page 14: Suport Curs Drept Bancar

anuale şi raportul de audit. Raportul se dezbate, fără a fi supus votului, în şedinŃa comună a celor două Camere.

Pentru a pune bazele şi pentru a facilita o supraveghere eficientă la nivel naŃional a instituŃiilor de credit, a societăŃilor de servicii de investiŃii financiare şi a societăŃilor de asigurări, Banca NaŃională a României poate încheia acorduri scrise de coordonare şi cooperare cu Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Un astfel de exemplu de cooperare este semnarea protocolului tripartit între Banca NaŃională a României, Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru cooperare în vederea promovării stabilităŃii sistemului financiar în ansamblu şi pe componentele sale. Documentul- a fost semnat pentru o durata nedeterminată în data de 10 martie 2006 şi modificat prin actul adiŃional nr. 1/14.12.2006.

Cele trei autorităŃi au convenit, în baza principiului cooperării reciproce cu privire Ia problemele de interes comun, asupra stabilirii unui cadru de colaborare prin schimb de informaŃii şi în orice alt mod agreat de părŃi, în scopul promovării stabilităŃii sistemului financiar, în ansamblu şi pe componentele sale, cu respectarea condiŃiilor stipulate prin legile speciale.

Protocolul a fost semnat având în vedere următoarele motivaŃii principale:

în ultimii ani, sistemul financiar, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex, determinând întrepătrunderi la nivel instituŃional, operaŃional şi al produselor oferite clienŃilor, fapt ce se manifestă cu precădere în cadrul conglomeratelor financiare, respectiv al grupurilor de instituŃii bazate pe legături de natură organizatorică şi economică, care operează concomitent în mai multe pieŃe ale sistemului;

• AutorităŃile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul pieŃelor componente ale sistemului financiar trebuie să conlucreze pentru a asigura transparenŃa, stabilitatea şi integritatea sistemului şi a pieŃelor sale componente, precum şi respectarea cadrului legal aplicabil sistemului financiar;

• Colaborarea trebuie concentrată cu precădere asupra problemelor care derivă din întrepătrunderea ce s-a produs la nivel instituŃional, operaŃional şi al produselor financiare, cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităŃilor de supraveghere, de a completa golurile de supraveghere din anumite arii ale sistemului neacoperite de niciuna dintre autorităŃi, cât şi de a stabili acŃiuni concertate de supraveghere.

Protocolul stabileşte întâlniri tripartite trimestriale la nivelul conducerii celor trei autorităŃi şi are ca scop:

Page 15: Suport Curs Drept Bancar

- stabilirea politicilor şi strategiilor în domeniile de interes comun; - evaluarea activităŃii comitetelor tehnice tripartite înfiinŃate în baza acestui

Protocol; - medierea divergenŃelor de opinie cu privire la aspectele rămase

nesoluŃionate în cadrul întâlnirilor la nivelul comitetelor tehnice; - stabilirea direcŃiilor de acŃiune pe problemele de interes comun în domenii

precum: pregătirea specialiştilor, diseminarea informaŃiilor către mijloacele de informare publică, creşterea nivelului de educare a publicului în domeniul financiar;

- aprobarea procedurii de lucru referitoare la asigurarea schimbului de informaŃii cu caracter urgent şi confidenŃial.

In scopul eficientizării cooperării pentru îndeplinirea în cele mai bune condiŃii a obiectivelor comune, autorităŃile convin înfiinŃarea a cinci comitete tehnice specializate, cu caracter permanent, după cum urmează:

1. Comitetul Stabilitate Financiară; 2. Comitetul Supraveghere şi Control; 3. Comitetul Reglementare; 4. Comitetul Sisteme de PlăŃi; 5. Comitetul Statistici Financiare. Comitetele tehnice sunt constituite din reprezentanŃi ai celor trei autorităŃi,

conducerea şedinŃelor urmând a fi asigurată prin rotaŃie. Organizarea şi funcŃionarea comitetelor tehnice se realizează în baza

unor regulamente interne, elaborate în termen de 30 de zile de Ia constituirea acestora şi aprobate de conducerea celor trei autorităŃi.

Intâlnirile tripartite la nivelul comitetelor tehnice urmăresc: - identificarea problemelor de interes comun şi a modalităŃilor de soluŃionare

a acestora; - punerea în aplicare a politicilor şi strategiilor comune stabilite la nivel de

conducere a autorităŃilor, precum şi a hotărârilor conducerilor celor trei autorităŃi;

- stabilirea modalităŃilor pentru schimbul de informaŃii pe fiecare dintre domeniile de interes şi realizarea efectivă a acestuia între cele trei autorităŃi, precum şi în relaŃia cu alte instituŃii, cum ar fi: Ministerul FinanŃelor Publice, Ministerul AdministraŃiei şi Internelor, Curtea de Conturi, Oficiul NaŃional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor sau autorităŃi similare din state membre ale Uniunii Europene şi alte state.

LegislaŃia secundară elaborată de una dintre autorităŃi, incidenŃă domeniilor de interes comun, va putea fi discutată, în stadiul de proiect, în cadrul comitetelor tehnice corespunzătoare.

Page 16: Suport Curs Drept Bancar

3. Relatiile internaŃionale ale BNR

Legea nr. 312/2004 reglementează în art. 4 condiŃiile generale în care BNR poate derula raporturile de cooperare internaŃională.

Se observă faptul că raporturile de cooperare internaŃională în care poate fi implicată BNR sunt supuse, de regulă, unor condiŃionări: - împuternicirea BNR de către Parlamentul României de a participa la raporturi de cooperare internaŃională; - respectarea dispoziŃiilor specifice din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene în derularea respectivelor raporturi.

Cu respectarea condiŃionărilor legale, Banca NaŃională a României poate: - să participe la organizaŃii internaŃionale cu caracter financiar, bancar,

monetar sau de plăŃi, inclusiv să devină membru al acestora; - să participe, în nume propriu sau în numele statului român, la tratative şi

negocieri externe în probleme financiare, monetare, de curs de schimb şi de plăŃi, precum şi în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenŃiale a instituŃiilor de credit;

- să exercite drepturi şi să îndeplinească obligaŃii care revin României, în calitate de membru al Fondului Monetar InternaŃional, inclusiv utilizarea facilităŃilor acestei instituŃii de finanŃare pe termen mediu şi lung, pentru nevoile balanŃei de plăŃi şi consolidarea rezervelor internaŃionale ale Ńării;

- să negocieze şi să încheie acorduri, convenŃii sau alte înŃelegeri privind împrumuturi pe termen scurt şi alte operaŃiuni financiar-bancare cu instituŃii financiare internaŃionale, bănci centrale, societăŃi bancare şi nebancare, cu condiŃia rambursării acestora în termen de 1 an;

- să încheie, în nume propriu sau în numele statului român, acorduri de decontare şi de plăŃi sau orice alte convenŃii de decontare şi de plăŃi cu instituŃii publice sau private care îşi au sediul în străinătate.

Pentru îndeplinirea angajamentelor rezultate din acorduri, tratate, convenŃii la care România este parte, Banca NaŃională a României colaborează cu autorităŃile din Ńară şi din străinătate prin furnizarea de informaŃii şi adoptarea de măsuri permise de legea de organizare.

Referitor la schimbul de informaŃii, în art. 3 din Statut sunt stabilite următoarele principii:

- în scopul aplicării prevederilor din legislaŃia privind activitatea bancară, referitoare la colaborarea cu autorităŃile competente din statele membre ale Uniunii Europene, Banca NaŃională a României asigură condiŃiile necesare pentru realizarea schimbului de informaŃii cu aceste autorităŃi;

- informaŃiile furnizate autorităŃilor competente din statele membre trebuie să respecte cerinŃele specifice referitoare la secretul profesional;

Page 17: Suport Curs Drept Bancar

- Banca NaŃională a României poate încheia acorduri de colaborare care se referă la schimbul de informaŃii şi cu autorităŃile competente din terŃe Ńări sau cu alte autorităŃi sau organisme din terŃe Ńări, în condiŃiile în care informaŃiile furnizate sunt supuse cerinŃelor specifice referitoare la păstrarea secretului profesional;

- schimbul de informaŃii trebuie să fie circumscris exclusiv scopului îndeplinirii sarcinilor care le revin autorităŃilor şi organismelor respective în domeniul supravegherii;

- informaŃiile primite de la un stat membru pot fi furnizate numai cu acordul expres al autorităŃii competente de la care au fost obŃinute şi numai pentru scopurile pentru care acordul a fost obŃinut.

InstituŃiile şi autorităŃile publice au obligaŃia să furnizeze Băncii NaŃionale a României informaŃiile pe care le consideră necesare sau care sunt solicitate de aceasta, în scopul realizării unei supravegheri eficiente şi al îndeplinirii obiectivului fundamental şi atribuŃiilor Băncii NaŃionale a României.

Schimbul de informaŃii în care se implică BNR se asigură în principal: - în exercitarea funcŃiei de supraveghere; - în scopul întăririi stabilităŃii financiare şi păstrării integrităŃii sistemului

financiar; - în scopul exercitării competenŃelor Băncii NaŃionale a României în

domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenŃiale a instituŃiilor de credit;

- în scopul exercitării competenŃelor BNR în legătură cu îndeplinirea atribuŃiilor care revin autorităŃilor monetare, băncilor centrale sau organismelor cu funcŃii similare, precum şi altor autorităŃi publice responsabile cu monitorizarea sistemelor de plăŃi; - în scopul asigurării funcŃionării corespunzătoare a sistemelor de plăŃi

Aşadar, Banca NaŃională a României asigură schimbul de informaŃii în exercitarea funcŃiei de supraveghere şi numai în raport de anumite persoane expres prevăzute de lege, respectiv:

a) autorităŃile responsabile cu supravegherea altor instituŃii financiare şi a societăŃilor de asigurări şi autorităŃile responsabile cu supravegherea pieŃelor financiare din România şi din statele membre;

b) organismele şi instituŃiile, din România şi din statele membre, implicate în falimentul şi lichidarea instituŃiilor de credit, precum şi în alte proceduri similare;

c) persoanele din România şi din statele membre, responsabile cu realizarea auditului financiar al instituŃiilor de credit şi al altor instituŃii financiare;

Page 18: Suport Curs Drept Bancar

d) organismele care administrează scheme de garantare a depozitelor din România şi din statele membre.

în plus, Banca NaŃională a României poate colabora, inclusiv prin schimb de informaŃii, cu autorităŃi din România şi din statele membre, responsabile cu:

a) supravegherea instituŃiilor sau organismelor implicate în falimentul şi lichidarea instituŃiilor de credit şi în alte proceduri similare;

b) supravegherea persoanelor care realizează auditul financiar al instituŃiilor de credit, al societăŃilor de servicii de investiŃii financiare, al societăŃilor de asigurări şi al altor instituŃii financiare.

Legea nr. 312/2004 prevede şi anumite cerinŃe minime care trebuie respectate în procesul schimbului de informaŃii prevăzut:

a) informaŃiile trebuie utilizate de către aceste autorităŃi, exclusiv în scopul îndeplinirii sarcinilor de supraveghere;

b) informaŃiile primite sunt supuse cerinŃelor referitoare la păstrarea secretului profesional;

c) informaŃiile primite de la un stat membru pot fi furnizate numai cu acordul expres al autorităŃii competente de la care au fost obŃinute şi numai pentru scopurile pentru care acordul a fost obŃinut.

În scopul întăririi stabilităŃii financiare şi păstrării integrităŃii sistemului financiar, Banca NaŃională a României poate să colaboreze prin realizarea schimbului de informaŃii cu autorităŃile sau organismele cu competenŃe legale în domeniul depistării şi investigării încălcărilor legislaŃiei privind societăŃile comerciale. în acest caz, schimbul de informaŃii se va realiza cu respectarea următoarelor cerinŃe minime:

a) informaŃiile vor fi utilizate de către aceste autorităŃi exclusiv în scopul îndeplinirii atribuŃiilor;

b) informaŃiile primite sunt supuse cerinŃelor referitoare la păstrarea secretului profesional, prevăzute la art. 52 din Statut;

c) informaŃiile primite de la un stat membru pot fi furnizate numai cu acordul expres al autorităŃii competente de la care au fost obŃinute şi numai pentru scopurile pentru care acordul a fost obŃinut.

În scopul asigurării funcŃionării corespunzătoare a sistemelor de plăŃi, Banca NaŃională a României poate transmite informaŃii de natura secretului profesional caselor de compensare sau altor structuri similare în vederea asigurării serviciilor de compensare şi decontare pentru orice piaŃă din România sau dintr-un stat membru.

InformaŃiile primite de Banca NaŃională a României de la autorităŃile competente din statele membre pot fi furnizate caselor de compensare sau altor structuri similare numai cu acordul expres al autorităŃilor competente

Page 19: Suport Curs Drept Bancar

de la care au fost obŃinute. Schimbul de informaŃii cu entităŃi din terŃe Ńări realizează numai în

condiŃii de reciprocitate.

IV. AtribuŃiile Băncii NaŃionale a României. Emisiunea monetară

Emisiunea monetară a fost considerată în mod tradiŃional un privilegiu aparŃinând statelor care pot decide acordarea acestuia unei singure sau mai multor entităŃi15. în cazul anumitor state s-a decis constituirea unei bănci căreia să i se acorde privilegiul emisiunii2, în timp ce în alte cazuri, la un moment dat, statul a decis acordarea privilegiului unei bănci până la acel moment simplă banca comercială16.

In timp, emisiunea monetară devine una dintre funcŃiile tradiŃionale ale băncilor centrale ale statelor. Unele bănci centrale au deŃinut încă de la înfiinŃare privilegiul exclusiv asupra emisiunii monetare, în timp ce în cazul altor bănci centrale emisiunea monetară nu a fost un privilegiu exclusiv, ci a fost exercitat împreună cu alte bănci private17.

Se observă, aşadar, de-a lungul istoriei faptul că funcŃia de emisiune monetară, ca funcŃie tradiŃională a băncii centrale a unui stat, se poate exercita în condiŃii de exclusivitate sau neexclusivitate, în mod temporar sau definitiv18.

Incă de la înfiinŃare, în anul 188019, Banca NaŃională a României a

15 E.P. Ellinger, E. Lomnicka, RJ.A. Hooley, Ellinger's modern banking law, Oxford

University Press, 2006, lap. 29 şi urm., arată faptul că Banca Angliei a fost înfiinŃată în 1694 cu obiectivul iniŃial de a strânge banii necesari pentru războiul cu Louis al XlV-lea. Aceasta a fost învestită cu o personalitate juridică şi i s-a interzis angajarea în comerŃul general. Deşi Actul Băncii Angliei din 1696 nu oferea în mod specific Băncii Angliei statutul de bancă emitentă, în doctrina britanică se reŃine că ar exista dovezi în sensul că aceasta a desfăşurat aceste activităŃi încă de la început. 16 Acesta a fost şi cazul României. La 1880, Banca NaŃională a fost constituită în vederea acordării privilegiului emisiunii monetare 17 Banque de France, de exemplu, nu a fost constituită cu rol de bancă centrală care să beneficieze de privilegiul emisiunii monetare. IniŃial a fost o simplă bancă comercială, care, între altele, emitea bilete de bancă. în mod treptat, Banque de France obŃine privilegiul exclusiv al emisiunii de bilete de bancă pe teritoriul Parisului, iar din 1848 pe întreg teritoriul francez. 18 Pe parcursul secolelor XVIII şi XIX, în legătură cu opŃiunea acordării de către state a emisiunii monetare s-au conturat 2 abordări: într-o primă abordare, îmbrăŃişată de state ca FranŃa, Anglia şi Germania, s-a preferat evitarea constituirii unui monopol asupra emisiunii monetare şi s-a preferat acordarea dreptului de a bate moneda mai multor entităŃi bancare 19 E.P. Ellinger, E. Lomnicka, RJ.A. Hooiey, Ellinger's Modern Banking Law, Oxford

Page 20: Suport Curs Drept Bancar

beneficiat de privilegiul emisiunii monetare. Dacă iniŃial acest privilegiu a fost acordat pentru perioade determinate şi prelungit succesiv, motivat şi de aspectul că BNR, anterior naŃionalizării, a funcŃionat ca bancă cu capital majoritar sau integral privat privilegiată, odată cu naŃionalizarea, a fost consacrată calitatea BNR de unică instituŃie autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.

Acest principiu a fost menŃinut şi după anul 1990, în dispoziŃiile Legilor nr. 34/1991, nr. 101/1998, precum şi în legea în vigoare privind Statutul BNR.

Emisiunea monetară constă din următoarele operaŃiuni: - crearea semnelor băneşti (tipărirea biletelor şi baterea monedelor); - stocarea de către emitent a semnelor băneşti; - punerea în circulaŃie de către emitent a semnelor băneşti create în acest

sens (a numerarului) şi - retragerea acestora din circulaŃie.

Pentru a putea vorbi de emisiunea monetară trebuie, în principiu, ca toate operaŃiunile menŃionate mai sus să fie realizate în mod cumulativ. Astfel, simpla tipărire şi stocare a banilor nu reprezintă emisiune monetară, iar punerea în circulaŃie a acestora nu se poate realiza dacă etapele precedente nu au fost parcurse. Retragerea banilor din circulaŃie are însă efect direct asupra emisiunii monetare, fără ca această operaŃiune să fie condiŃionată de stocarea şi distrugerea banilor.

In vorbirea curentă, emisiunea monetară este confundată cu emisiunea bănească, însă din punct de vedere al teoriei monetare şi al conŃinutului noŃiunilor de „monedă" şi „bani", aceste două noŃiuni sunt distincte. Emisiunea bănească cuprinde, pe lângă emisiunea monetară (crearea banilor efectivi) şi crearea banilor de cont (scripturali).

In aceeaşi Lege nr. 312/2004 au fost reglementate următoarele principii referitoare la însemnele monetare:

- în prezent, în România, moneda naŃională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul. Bancnotele şi monedele emise şi neretrase din circulaŃie de către Banca NaŃională a României reprezintă însemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominală pentru plata tuturor obligaŃiilor publice şi private, fiind mijloacele legale de plată pe teritoriul României;

- Banca NaŃională a României este singura în drept să stabilească valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul şi alte caracteristici tehnice ale

University Press, 2006, p. 29.

Page 21: Suport Curs Drept Bancar

bancnotelor şi monedelor; bancnotele poartă semnătura guvernatorului Băncii NaŃionale a României şi a casierului central. Falsificarea sau contrafacerea bancnotelor şi monedelor se pedepseşte conform legii şi nu sunt aplicabile acestora dispoziŃiile legale privitoare la titlurile la purtător pierdute sau furate. Grafica bancnotelor şi a monedelor este protejată prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci din România, reproducerea color a acestora, la scara 1/1, parŃială sau integrală, în orice scop, fiind posibilă numai cu acordul prealabil, scris, al Băncii NaŃionale a României.

Referitor la programul de emisiune monetară, Banca NaŃională a României elaborează programul de emisiune a bancnotelor şi monedelor, astfel încât să se asigure necesarul de numerar, în strictă concordanŃă cu nevoile reale ale circulaŃiei băneşti. Suma totală a bancnotelor şi monedelor în circulaŃie, care exclude rezerva de numerar, se evidenŃiază ca element de pasiv în contabilitatea Băncii NaŃionale a României.

Banca NaŃională a României are următoarele drepturi şi obligaŃii în legătură cu emisiunea, punerea în circulaŃie şi schimbarea însemnelor monetare:

- asigură tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor; - ia măsuri pentru păstrarea în siguranŃă a bancnotelor şi monedelor care

nu sunt puse în circulaŃie, precum şi pentru custodia şi distrugerea, când aceasta este necesară, a matriŃelor, cemelurilor şi a bancnotelor şi monedelor retrase din circulaŃie;

- distribuie emisiunea monetară realizată; - administrează rezerva de numerar sub formă de bancnote şi monede; - retrage din circulaŃie şi asigură distrugerea bancnotelor şi monedelor

uzate sau necorespunzătoare; - asigură înlocuirea însemnelor monetare retrase din circulaŃie cu

bancnote şi/sau cu monede noi; - înlocuieşte, fără taxe şi comisioane, bancnotele şi monedele emise şi

neretrase din circulaŃie; - poate hotărî anularea sau retragerea din circulaŃie a oricăror bancnote

sau monede care au fost emise şi, în locul acestora, punerea în circulaŃie a altor tipuri de însemne monetare. Modalitatea şi perioada de preschimbare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în cel puŃin două cotidiane de circulaŃie naŃională. La expirarea perioadei de preschimbare, bancnotele şi monedele retrase din circulaŃie nu mai pot fi utilizate pentru plata obligaŃiilor publice şi private.

Trebuie reŃinut însă faptul că la nivelul Uniunii Europene, în prezent, privilegiul exclusiv de emitere a biletelor de bancă este atribuit Băncii

Page 22: Suport Curs Drept Bancar

Centrale Europene şi moneda unică este euro, care a înlocuit devizele naŃionale în acele state care fac parte din Eurosistem.

FaŃă de situaŃia actuală, la nivelul Uniunii Europene cel puŃin, a fost modificat cu totul discursul relativ la rolul monedei ca simbol al suveranităŃii statului şi al unităŃii naŃionale.

V. Politica financiara şi monetara a BNR

În doctrină au fost reŃinute mai multe definiŃii ale politicii monetare. Politica monetară în viziunea profesorului C. KiriŃescu constă în „ansamblul de măsuri monetare luate de stat şi banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulaŃie şi nevoile de bani ale economiei, sau pentru influenŃarea într-un anumit sens a conjuncturii economice". în definiŃia dată de profesorul D. Hyman, politica monetară constă „în acŃiunile întreprinse de banca centrală în sensul influenŃării masei monetare sau a ratelor dobânzii în încercarea de a stabiliza economia"20.

Autoritatea care joacă rolul principal în cadrul politicii monetare este banca centrală. Acest rol depinde de gradul de independenŃă al băncii centrale faŃă de puterea executivă. In cazul Băncii NaŃionale a României care se bucură de independenŃă în stabilirea politicii monetare, acesta este stabilită şi condusă în cadrul politicii economice şi financiare a statului.

Principalele instrumente prin care băncile centrale acŃionează în conducerea politicii monetare sunt, în principal, operaŃiunile pe piaŃa liberă, mecanismele de creditare a instituŃiilor de credit şi rezervele bancare obligatorii21.

Banca NaŃională a României poate refuza înlocuirea bancnotelor şi a monedelor careprezintă deformări, sunt ilizibile sau dacă lipseşte mai mult de 40% din suprafaŃa lor. Aceste însemne monetare vor fi retrase din circulaŃie şi distruse, fără acordarea de compensaŃii deŃinătorilor, exceptând cazurile speciale menŃionate în regulamentele proprii. Banca NaŃională a României nu poate fi obligată să acorde compensaŃii pentru bancnotele sau monedele care au fost pierdute, furate, distruse, contrafăcute sau falsificate.

1. OperaŃiunile de piaŃă monetară

OperaŃiunile de piaŃă monetară (open markef) sunt operaŃiuni executate la iniŃiativa băncii centrale, ce implică anumite tranzacŃii specifice.

Referitor la operaŃiunile de piaŃă monetară, Statutul BNR interzice Băncii NaŃionale a României achiziŃionarea de pe piaŃa primară a creanŃelor asupra

20 D.D, Şaguna, CE Donoaica, Drept bancar şi valutar, p. 51.

21 M.M.Nsouîi, op. cit, p. 181 şi urm.

Page 23: Suport Curs Drept Bancar

statului, autorităŃilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale şi altor societăŃi cu capital majoritar de stat, precum şi, începând cu data aderării României Ia Uniunea Europeană, a creanŃelor asupra altor organisme şi companii de drept public din statele membre.

Statutul permite BNR efectuarea unor operaŃiuni specifice pe piaŃa secundară. În completarea dispoziŃiilor generale din Statutul BNR, Regulamentul BNR nr. 1/2000 privind operaŃiunile de piaŃă monetară efectuate de Banca NaŃională a României şi facilităŃile permanente acordate de aceasta participanŃilor eligibili (contrapartidelor eligibile), astfel cum a fost completat şi modificat ulterior, constituie temeiul legal principal de reglementare în materia operaŃiunilor de piaŃă monetară efectuate de BNR22.

OperaŃiunile de piaŃă monetară se desfăşoară între BNR şi participanŃii eligibili (contrapartidele eligibile).

Calitatea de participanŃi eligibili o îndeplinesc anumite entităŃi care îndeplinesc anumite condiŃii specifice. EntităŃile, persoane juridice române şi/sau sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine trebuie să fie autorizate în una din următoarele forme:

- bănci; - bănci de credit ipotecar; - case centrale ale cooperativelor de credit; - case de economii pentru domeniul locativ.

CondiŃiile specifice care trebuie sa fie îndeplinite de entităŃile menŃionate se numesc criterii de eligibilitate, care sunt diferite în funcŃie de naŃionalitatea persoanei, respectiv:

In cazul băncilor, al băncilor de credit ipotecar, al caselor centrale ale cooperativelor de credit şi al caselor de economii pentru domeniul locativ, persoane juridice române, constituirea de rezerve minime obligatorii şi încadrarea în prevederile reglementărilor Băncii NaŃionale a României privind indicatorii de solvabilitate;

In cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, constituirea de rezerve minime obligatorii şi certificarea, cel puŃin anual, de către autoritatea de supraveghere bancară din Ńara de origine a încadrării băncii străine de care aparŃin în prevederile reglementărilor de prudenŃă bancară în vigoare în Ńara respectivă.

Pentru participarea Ia operaŃiunile de piaŃă monetară derulate de BNR

22 Publicat în M. Of. nr. 142 din 5 aprilie 2000, completat şi modificat de Circulara BNR nr. 3/20Q4 şi Regulamentul BNRnr. 7/2007.

Page 24: Suport Curs Drept Bancar

care implică tranzacŃii cu titluri de stat şi/sau certificate de depozit, participanŃii eligibili trebuie să aibă calitatea de participant la sistemul de depozitare şi decontare SaFIR23.

OperaŃiunile de piaŃă monetară reglementate de Regulamentul BNR nr. 1/2000 sunt următoarele: • cumpărări/vânzări reversibile - repo/reverse repo de active eligibile pentru

tranzacŃionare; • acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare; • vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacŃionare; • emitere de certificate de depozit; • swap valutar; • atragere de depozite.

Categoria activelor eligibile pentru tranzacŃionare şi pentru garantare include titlurile de stat, precum şi alte categorii de active eligibile negociabile, stabilite în baza unei hotărâri a Consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României. începând cu data aderării României la Eurosistem, sfera de cuprindere a activelor eligibile pentru garantarea creditelor acordate de Banca NaŃională a României se va extinde şi la categoriile de active eligibile definite de Banca Centrală Europeană.

Activele eligibile pentru tranzacŃionare şi pentru garantare trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii, în mod cumulativ, după caz:

• să fie în proprietatea băncii prezentatoare; • să nu fie gajate sau sechestrate; • să aibă o scadenŃă ulterioară scadenŃei operaŃiunii efectuate; • să aibă cupoane scadente ulterior scadenŃei operaŃiunii efectuate • să nu fie emise de banca prezentatoare. Cumpărările reversibile (repo) de active eligibile pentru tranzacŃionare

(pensiuni) sunt tranzacŃii reversibile în cadrul cărora, în scopul injectării de lichiditate, Banca NaŃională a României cumpără de la bănci active eligibile pentru tranzacŃionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra respectivele active la o dată ulterioară şi la un preŃ stabilit la data încheierii tranzacŃiei.

Vânzările reversibile (reverse repo) de active eligibile pentru tranzacŃionare (pensiuni) sunt tranzacŃii reversibile în cadrul cărora, în scopul absorbŃiei de lichiditate, Banca NaŃională a României vinde băncilor active eligibile pentru tranzacŃionare, an-gajându-se să răscumpere respectivele active la o dată ulterioară şi la un preŃ stabilit la data încheierii tranzacŃiei.

Acordarea de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare

23 Vezi Partea a III-a, Titlul III, din prezenta lucrare referitoare la sistemele de plăŃi şi decontare.

Page 25: Suport Curs Drept Bancar

reprezintă tot o categorie de tranzacŃii reversibile, în cadrul cărora, în scopul injectării de lichiditate, Banca NaŃională a României acordă credite băncilor, acestea păstrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în garanŃie.

Vânzările/cumpărările de active eligibile pentru tranzacŃionare sunt tranzacŃii în cadrul cărora, în scopul absorbŃiei/injectării de lichiditate, Banca NaŃională a României vinde/cumpără active eligibile pentru tranzacŃionare şi care implică transferul proprietăŃii asupra activelor eligibile respective de la vânzător la cumpărător, realizat prin mecanismul „livrare contra plată".

Emiterea de certificate de depozit reprezintă o tranzacŃie în cadrul căreia, în scopul absorbŃiei de lichiditate, Banca NaŃională a României vinde băncilor certificate de depozit. Certificatele de depozit emise de Banca NaŃională a României reprezintă obligaŃii ale acesteia faŃă de deŃinătorii respectivelor instrumente. Certificatele sunt negociabile şi se emit de către Banca NaŃională a României în formă dematerializată. Certificatele de depozit sunt emise cu discont şi sunt răscumpărate la scadenŃă la valoarea nominală. DiferenŃa dintre valoarea la care sunt emise şi valoarea nominală reprezintă dobânda aferentă sumei plătite de către deŃinător la scadenŃă, la o rată a dobânzii convenită între părŃi.

Swap-ul valutar constă în două tranzacŃii simultane, încheiate cu aceeaşi contrapartidă, prin care Banca NaŃională a României:

cumpără la vedere valută convertibilă contra lei, în scopul injectării de lichidi-tate, şi vinde la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei; sau

vinde la vedere valută convertibilă contra lei, în scopul absorbŃiei de lichidi-tate, şi cumpără la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei.

Atragerea de depozite reprezintă o tranzacŃie cu scadenŃa prestabilită, în cadrul căreia, în scopul absorbŃiei de lichiditate, Banca NaŃională a României atrage depozite de la băncile - participanŃi eligibili.

ScadenŃa operaŃiunilor de piaŃă monetară nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice, cu excepŃia celor care presupun emiterea de certificate de depozit, pentru care scadenŃa maximă este de un an.

OperaŃiunile de piaŃă monetară se pot desfăşura pe bază de licitaŃie sau pe bază bilaterală.

Banca NaŃională a României poate desfăşura licitaŃii la rată fixă sau la rată variabilă.

Procedura licitaŃiei se execută în patru etape operaŃionale, şi anume: - anunŃarea licitaŃiei; - transmiterea de către bănci a ofertelor de participare la licitaŃie; - alocarea sumelor;

Page 26: Suport Curs Drept Bancar

- anunŃarea rezultatelor licitaŃiei. Banca NaŃională a României poate sista necondiŃionat, unilateral şi fără

preaviz orice operaŃiune în derulare reglementată de prezentul regulament, în cazuri de neres-pectare de către bănci a obligaŃiilor legale, a celor contractuale, dacă este cazul, sau de încălcare a prevederilor Regulamentului BNR nr. 1/2000.

In cazul nerespectării de către unele bănci a obligaŃiilor menŃionate, Banca NaŃională a României poate decide suspendarea temporară sau definitivă a participării la operaŃiunile monetare desfăşurate de Banca NaŃională a României.

In cazul în care, prin nerespectarea de către bănci a obligaŃiilor menŃionate mai sus sunt afectate obiectivele de politică monetară a Băncii NaŃionale a României, aceasta va aplica sancŃiuni specifice în conformitate cu prevederile legii bancare.

In situaŃia în care, la scadenŃă, banca împrumutată nu a rambursat integral creditul acordat şi/sau nu a plătit integral dobânda aferentă, pentru sumele neîncasate Banca NaŃională a României va proceda la executarea garanŃiilor.

2. OperaŃiuni pe contul statului şi cu titluri de stat

Banca NaŃională a României Ńine în evidenŃele sale contul curent general al Trezoreriei Statului, deschis pe numele Ministerului FinanŃelor Publice.

FuncŃionarea contului curent general al Trezoreriei Statului şi înregistrarea operaŃiunilor în acest cont se stabilesc prin convenŃii încheiate între Banca NaŃională a României şi Ministerul FinanŃelor Publice.

În relaŃia cu Trezoreria Statului, Banca NaŃională a României derulează următoarele operaŃiuni principale:

- primeşte încasările pentru contul curent general al Trezoreriei Statului şi efectuează plăŃile în limita disponibilităŃilor existente în acest cont;

- percepe comisioane la decontarea operaŃiunilor prin contul curent general al Trezoreriei Statului, deschis în evidenŃele sale, şi plăteşte dobânzi la disponibilităŃile din acest cont;

- poate acŃiona ca agent al statului în stabilirea instituŃiilor de credit eligibile a primi depozite ale Trezoreriei Statului, în condiŃii care se stabilesc împreună cu Ministerul Economiei şi FinanŃelor.

In materia operaŃiunilor cu titluri de stat, trebuie reŃinut de la început principiul general conform căruia Banca NaŃională a României nu poate achiziŃiona titluri de stat de pe piaŃa primară.

In baza convenŃiilor încheiate în prealabil cu Ministerul Economiei şi

Page 27: Suport Curs Drept Bancar

FinanŃelor şi în conformitate cu reglementările proprii, Banca NaŃională a României poate să acŃioneze cu perceperea unui comision, ca agent pe contul statului, în ceea ce priveşte:

- plasarea către terŃi a emisiunilor de titluri de stat şi alte instrumente negociabile de îndatorare ale statului român;

- exercitarea funcŃiilor de agent de înregistrare, depozitare şi transfer al titlurilor de stat;

- plata capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a spezelor aferente; - executarea decontărilor în contul curent general al Trezoreriei Statului; - orice alte operaŃiuni în conformitate cu obiectivul fundamental şi

atribuŃiile băncii centrale; - efectuarea de plăŃi aferente poziŃiei de agent al statului prin conturi deschise

în evidenŃele sale, inclusiv a celor aferente serviciului datoriei emitenŃilor şi altor costuri de tranzacŃionare şi operare.

Imprumuturile statului pe bază de titluri de stat se efectuează în temeiul dispoziŃiilor prevăzute în convenŃii specifice încheiate între Banca NaŃională a României şi Ministerul Economiei şi FinanŃelor, convenŃii care detaliază cel puŃin următoarele aspecte:

- valoarea împrumutului; - data scadenŃei; - rata dobânzii; - modul de calcul al dobânzii pe toată durata creditului; - costurile serviciului datoriei; - date privind titlurile de stat negociabile, emise pentru fiecare împrumut.

In temeiul dispoziŃiilor art. 29 şi 48 din Statut, ale Ordinului ministrului finanŃelor publice nr. 1.408/2005 şi ale ConvenŃiei Ministerului FinanŃelor Publice - Băncii NaŃionale a României nr. 184.575/13 din 23 septembrie 2005, BNR a emis Regulamentul nr. 11/2005 privind piaŃa primară a titlurilor de stat administrată de Banca NaŃională a României care are drept obiect principal de reglementare:

1. termenii şi procedurile privind plasarea prin Banca NaŃională a României a titlurilor de stat emise de Ministerul FinanŃelor Publice în formă dematerializată, în monedă naŃională sau în valută, pe piaŃa internă;

2. condiŃiile privind accesul participanŃilor pe piaŃa primară în calitate de dealeri primari.

Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaŃionale, până la un nivel care ar periclita tranzacŃiile internaŃionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca NaŃională a României va prezenta Guvernului şi Parlamentului un raport privind situaŃia rezervelor

Page 28: Suport Curs Drept Bancar

internaŃionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Raportul trebuie să conŃină recomandările Băncii NaŃionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaŃiei.

In procedura de administrare a rezervelor internaŃionale, Banca NaŃională a României stabileşte condiŃiile necesare efectuării operaŃiunilor specifice, respectiv:

- să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacŃii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale preŃioase;

- să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacŃii cu valute; - să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacŃii pe piaŃa secundară cu

bonuri de tezaur, obligaŃiuni şi alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizaŃii financiare interguvernamentale;

- să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacŃii cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituŃii financiare internaŃionale, de societăŃi bancare şi nebancare;

- să deschidă şi să menŃină conturi la alte bănci centrale şi autorităŃi monetare, societăŃi bancare şi la instituŃii financiare internaŃionale;

- să deschidă, să Ńină conturi şi să efectueze operaŃiuni de corespondent pentru instituŃii financiare internaŃionale, bănci centrale şi autorităŃi monetare, societăŃi financiare şi bancare, organizaŃii financiare interguvernamentale din străinătate, precum şi pentru guverne străine şi agenŃiile lor.

VI. Politica bancara a BNR.

1. Acordarea de credite instituŃiilor de credit.

In ceea ce priveşte operaŃiunile de creditare, Banca NaŃională a României poate acorda credite instituŃiilor de credit eligibile.

Se interzice Băncii NaŃionale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităŃilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale şi altor societăŃi cu capital majoritar de stat, cu excepŃia instituŃiilor de credit cu capital majoritar de stat.

Incepând cu 1 ianuarie 2007 interdicŃia menŃionată mai sus a fost extinsă şi la creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a altor organisme guvernate de legea publică şi companii publice din statele membre ale Uniunii Europene.

Page 29: Suport Curs Drept Bancar

Temeiul legal principal în legătură cu creditarea instituŃiilor de credit este Regulamentul BNR nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat şi completat ulterior, regulament care reglementează, pe lângă operaŃiunile de piaŃă monetară, şi facilităŃile permanente acordate de BNR participanŃilor eligibili (contrapartidelor eligibile).

FacilităŃile permanente se prezintă sub două forme: • facilitatea de creditare (posibilitatea ca Banca NaŃională a României să

ofere băncilor credit overnight) şi • facilitatea de depozit (posibilitatea ca Banca NaŃională a României să

accepte depozite overnight de la bănci). FacilităŃile permanente se pot acorda BNR băncilor şi la care acestea au

acces din proprie iniŃiativă. Pentru a obŃine lichiditate pe termen foarte scurt, băncile pot apela Ia

facilitatea de creditare (credit lombard) acordată de Banca NaŃională a României.

Băncile pot avea acces la creditul lombard pe baza unei cereri scrise adresate Băncii NaŃionale a României - DirecŃia operaŃiuni de piaŃă, semnată de persoanele autorizate şi purtând ştampila instituŃiei, care va cuprinde cel puŃin următoarele elemente:

• elementele de identificare a băncii; • suma solicitată; • tipul şi valoarea garanŃiilor. Până la sfârşitul zilei bancare lucrătoare Banca NaŃională a României are

obligaŃia să notifice băncilor solicitante decizia luată asupra cererilor acestora. Principalele caracteristici ale creditului lombard sunt următoarele:

• se acordă de DirecŃia operaŃiuni de piaŃă din cadrul Băncii NaŃionale a României;

• acordarea este condiŃionată de colateralizarea acestuia cu active eligibile pentru garantare. Valoarea garanŃiilor aduse de banca solicitantă trebuie să acopere în proporŃie de 100% creditul şi dobânda aferentă şi trebuie constituite până la momentul acordării acestui credit;

• perioada de acordare este ovemight;

Nivelul ratei dobânzii pentru creditul lombard (rata lombard) este stabilit de Consiliul de administraŃie al Băncii NaŃionale a României în conformitate cu obiectivele de politică monetară şi reprezintă, de regulă, nivelul maxim ai ratei dobânzii practicate în sistemul bancar:

- rata lombard este anunŃată în a\ans de Banca NaŃională a României; Banca NaŃională a României poate modifica rata dobânzii în orice

Page 30: Suport Curs Drept Bancar

moment, cu efect asupra creditelor lombard acordate începând cu următoarea zi bancară lucrătoare - dobânda la creditul lombard se plăteşte odată cu rambursarea creditului.

In cazul în care scadenŃa creditului este o zi bancară nelucrătoare, rambursarea are loc în următoarea zi bancară lucrătoare;

In cazuri excepŃionale, Consiliul de administraŃie al Băncii NaŃionale a României poate limita sau suspenda accesul băncilor la creditul lombard.

In temeiul art. 26 din Statut, pentru asigurarea protejării contra riscului sistemic, în vederea îndeplinirii atribuŃiei Băncii NaŃionale a României privind asigurarea stabilităŃii financiare, in mod excepŃional şi numai de la caz la caz. Banca NaŃională a României poate acorda instituŃiilor de credit şi alte credite, negarantatc sau garantate cu alte active decât cele prevăzute la art. 19 din Statut ca active eligibile.

In scopul valorificării excesului de lichiditate, băncile pot constitui depozite la Banca NaŃională a României.

Băncile eligibile pot avea acces la facilitatea de depozit pusă la dispoziŃie de Banca NaŃională a României pe baza unei cereri scrise adresate DirecŃiei operaŃiuni de piaŃă, semnată de persoanele autorizate şi purtând ştampila instituŃiei, care \a cuprinde cel puŃin următoarele elemente:

- elementele de identificare a băncii: - suma ce se solicită a fi depusă.

Până la sfârşitul zilei bancare lucrătoare Banca NaŃională a României are obligaŃia să notifice băncilor solicitante decizia luata în legătură cu cererilor acestora. Principalele caracteristici ale facilităŃii de depozit sunt următoarele:

- perioada de acceptare a depozitelor de către Banca NaŃională a României este overnigth;

- depozitele acceptate sunt remunerate la o rată fixă a dobânzii; - nivelul ratei dobânzii este stabilit de Consiliul de administraŃie al

Băncii NaŃionale a României in conformitate cu obiectivele sale de politică monetară.

- rata dobânzii este anunŃată în a\ans de Banca NaŃională a României; - Banca NaŃională a României poate modifica rata dobânzii în orice

moment, cu efect asupra depozitelor acceptate începând cu următoarea zi bancară lucrătoare:

- dobânda la depozite se plăteşte la scadenŃa depozitului.

2. Rezervele minime obligatorii ale bancilor

Rezervele minime obligatorii sunt disponibilităŃi băneşti în lei şi în

Page 31: Suport Curs Drept Bancar

valută, care aparŃin băncilor, persoane juridice române, sucursalelor din România ale băncilor, persoanelor juridice străine, precum şi caselor centrale ale cooperativelor de credit şi sunt păstrate în conturi deschise la Banca NaŃională a României.

Temeiul legal principal este reprezentat de prevederile Regulamentului BNR nr. 6/ 2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, astfel cum a fost completat şi modificat ulterior.

Baza de calcul a rezervelor minime obligatorii se constituie din mijloace băneşti în iei şi în valută, care reprezintă obligaŃii ale băncilor şi caselor centrale ale cooperativelor de credit care revizuită din acceptarea depozitelor şi a altor fonduri din partea publicului, Din baza de calcul se exceptează:

• mijloacele băneşti atrase de la Banca NaŃională a României; • mijloacele băneşti atrase de la bănci, case centrale ale cooperativelor

de credit, cooperative de credit afiliate la o casă centrală a cooperativelor de credit, care, la rândul lor, sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii la Banca NaŃională a României;

• capitalurile proprii ale entităŃilor în cauză calculate în conformitate cu reglementările Băncii NaŃionale a României. Băncile şi casele centrale ale cooperativelor de credit sunt obligate să

menŃină în conturile deschise Ia Banca NaŃională a României nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii ca medie zilnică pe durata perioadei de aplicare. Perioada de aplicare o constituie intervalul cuprins între data de 24 a lunii curente şi data de 23 a lunii următoare. Pentru deficitul de rezerve minime obligatorii se calculează şi se percepe o dobândă penalizatoare pe durata perioadei de aplicare aferente.

Ratele rezervelor minime obligatorii se stabilesc de Banca NaŃională a României în funcŃie de obiectivele sale de politică monetară şi se comunică prin circulară. Modificarea ratelor rezervelor minime obligatorii se comunică prin circulară, cu cel puŃin " zile înainte de începerea perioadei de aplicare.

Constituie încălcări ale disciplinei bancare şi se sancŃionează conform prevederilor legii bancare în materie;

- neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul şi a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere;

- modificarea unor operaŃiuni contabile şi sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, dacă faptele nu sun; săvârşite în astfel de condiŃii încât să constituie, potrivit legii penale, infracŃiuni,

Page 32: Suport Curs Drept Bancar

Pentru resursele în v alută, rezerv ele minime obligatorii se constituie numai în valută.

La rezervele minime obligatorii. Banca NaŃională a României va bonifica dobânzi ce! puŃin la niv elul ratei dobânzii medii la depunerile ia vedere practicate de instituŃiile de credit.

Pentru neîndeplimrea cerinŃelor privind nivelul rezervelor minime obligatorii se calculează şi se percep dobânzi penalizatoare la nivelul stabilit de Banca NaŃională a României.

3. Asigurarea unei funcŃionări a sistemelor de plăŃi

Banca NaŃională a României monitorizează sistemele de plăŃi, inclusiv instrumentele de plată, în scopul asigurării securităŃii şi eficienŃei acestora şi pentru a evita riscul sistemic.

Pentru îndeplinirea acestei atribuŃii, Banca NaŃională a României deŃine următoarele competenŃe:

- stabileşte măsurile necesare în materia monitorizării sistemelor de plăŃi; - pune în aplicare măsurile stabilite; - urmăreşte implementarea acestora; - reglementează, autorizează şi supraveghează sistemele de plăŃi; - poate reglementa instrumentele de plată.

Banca NaŃională a României reglementează, autorizează şi supraveghează administratorii sistemelor de plăŃi şi poate emite reglementări privind instrumentele de plată utilizate în cadrul acestor sisteme.

Banca NaŃională a României poate asigura servicii de compensare, depozitare, decontare şi plată prin intermediul conturilor deschise în evidenŃele sale. începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, Banca NaŃională a României are dreptul, pe cont propriu ori în numele şi pe contul statului, să participe la aranjamente de compensare, depozitare, decontare şi plată sau la alte contracte având acest scop, încheiate cu instituŃii centrale sau cu organizaŃii colective de specialitate, publice şi private, având sediul în străinătate.

Pentru prevenirea şi limitarea riscurilor de plată şi credit, Banca NaŃională a României poate presta servicii de colectare şi difuzare, la cerere, contra cost, conform reglementărilor proprii, de date şi informaŃii privind incidentele de plăŃi şi riscurile de creditare în sistemul instituŃiilor de credit, în condiŃii de asigurare a secretului bancar.

Banca NaŃională a României deschide şi operează conturi ale

Page 33: Suport Curs Drept Bancar

instituŃiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare şi ale altor entităŃi, rezidente şi nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii NaŃionale a României şi efectuează decontarea finală, irevocabilă şi necondiŃionată, a transferurilor de fonduri în conturile titularilor.

Pentru toate operaŃiunile efectuate în conturile deschise în evidenŃele sale, cu excepŃia conturilor având ca titulari Comisia Europeană şi organisme financiare internaŃionale, Banca NaŃională a României stabileşte şi încasează comisioane.

4. Supravegherea prudenŃială a instituŃiilor de credit

Supravegherea prudenŃială bancară este o activitate desfăşurată de autoritatea de supraveghere bancară asupra entităŃilor componente ale sistemului bancar care constă în urmărirea modului în care acestea respectă reglementările prin care sunt statuate cerinŃele prudenŃiale care asigura:

• aplicarea unei politici şi practici bancare prudente în interesul băncii şi a clienŃilor acesteia;

• credibilitatea şi viabilitatea sistemului bancar în ansamblu24. Banca NaŃională a României are competenŃa exclusivă de autorizare a

instituŃiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenŃială a instituŃiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile legii bancare. Astfel, supravegherea prudenŃială se derulează pe întreaga perioadă cuprinsă între acordarea autorizaŃiei de funcŃionare şi pierderea autorizaŃiei prin orice mod, instituŃiile de credit constituind subiect pasiv al raportului juridic de supraveghere,

Pentru asigurarea funcŃionării şi viabilităŃii sistemului bancar, Banca NaŃională a României este împuternicită: • să emită reglementări, să ia măsuri pentru impunerea respectării

acestora şi sâ aplice sancŃiunile legale în cazurile de nerespectare; • să controleze şi să verifice, pe baza raportărilor primite şi prin

inspecŃii la faŃa locului, registrele, conturile şi orice alte documente ale instituŃiilor de credit autorizate pe care le consideră necesare. Membrii Consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României

şi personalul acesteia, însărcinaŃi să exercite atribuŃii de supraveghere prudenŃială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanŃele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinŃă şi fără neglijenŃă, a oricărui act sau fapt în

24 /. Silberstein. Aspecte juridice în relaŃia dintre banca centraiă şi băncile comerciale. în R.R.D.A. nr. 2/2003, p. 55.

Page 34: Suport Curs Drept Bancar

legătură cu exercitarea, în condiŃiile legii, a atribuŃiilor de supraveghere prudenŃială. în plus, cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniŃiate împotriva membrilor Consiliului de administraŃie al BNR se suportă de Banca NaŃională a României.

Personalului cu atribuŃii de supraveghere îi este interzisă participarea în cadrul comisiilor de expertiză, precum şi la orice alte acŃiuni de verificare care excedează atribuŃiile şi competenŃele conferite acestuia prin lege.

Supravegherea prudenŃială desfăşurată de Banca NaŃională a României se realizează în diverse forme şi în diferite momente care marchează existenŃa instituŃiilor de credit, cum ar fi:

- prin reglementarea normelor cu caracter prudenŃial privind cerinŃele pentru autorizare şi desfăşurarea activităŃii;

- la constituire, prin analizarea documentaŃiei depuse de fondatori, în cadrul procedurii de autorizare şi prin acordarea autorizaŃiei de funcŃionare;

- pe tot parcursul existenŃei unei bănci, prin analizarea raportărilor periodice şi prin acŃiuni la faŃa locului de verificare a respectării normelor de prudenŃialitate;

- prin aprobarea fuziunii şi divizării instituŃiilor de credit; - prin aplicarea, dacă este cazul, de sancŃiuni şi măsuri; - prin exercitarea calităŃii de organ de jurisdicŃie în domeniul bancar; - prin participarea nemijlocită la acŃiuni de supraveghere specială; - prin analizarea şi luarea de hotărâri în cazul supravegherii speciale, al

administrării speciale şi al retragerii autorizaŃiei de funcŃionare; - prin exercitarea drepturilor conferite de lege în cadrul procedurii de

reorganizare judiciară şi faliment al instituŃiilor de credit; - prin participarea la conducerea unor instituŃii legate nemijlocit de

activitatea instituŃiilor de credit. Pentru asigurarea funcŃionării şi viabilităŃii sistemului bancar, Banca

NaŃională a României este abilitată să emită reglementări. Având în vedere scopul urmărit de legiuitor şi rolul atribuit instituŃiei, aceste reglementări trebuie să instituie nonne cu caracter prudenŃial, care să se refere la o varietate de aspecte legate de activitatea instituŃiilor de credit.

Având în vedere caracterul unitar în domeniul supravegherii prudenŃiale acordat Băncii NaŃionale a României, care este, în acelaşi timp, autoritate de reglementare, de autorizare şi de supraveghere pe tot parcursul existenŃei unei instituŃii de credit, trebuie subliniat faptul că atât din punct de vedere legislativ, cât şi practic autoritatea în domeniu desfăşoară o acŃiune cu caracter prudenŃial atunci când analizează şi se pronunŃă cu privire la autorizarea unei instituŃii de credit,

In cazul fuziunii şi divizării băncilor, autoritatea de supraveghere

Page 35: Suport Curs Drept Bancar

prudenŃială este chemată să-şi afirme rolul său în două momente distincte: - aprobarea prealabilă pentru fuziune sau divizare şi - autorizaŃia de funcŃionare a noilor instituŃii de credit rezultate în urma

fiecăreia din cele două tipuri de operaŃiuni. De altfel, banca centrală şi-a îndeplinit şi sub aspectul reglementării

în materie rolul său de autoritate de supraveghere, elaborând norme specifice pentru asemenea operaŃiuni juridice privind fuziunea şi divizarea băncilor.

De la momentul acordării autorizaŃiei şi până la retragerea autorizaŃiei, orice instituŃie de credit se află sub supravegherea prudenŃială a Băncii NaŃionale a României.

Supravegherea se realizează atât prin raportările periodice pe care instituŃii credit trebuie să le transmită, în conformitate cu reglementările în domeniu, cât şi prin inspecŃiile pe care personalul de specialitate al băncii centrale le desfăşoară la sediul instituŃiei de credit şi la sediile secundare ale acesteia.

Autoritatea de supraveghere prudenŃială este competentă în determinarea obiectivelor şi frecvenŃei rapoartelor care să reflecte gradul de variabilitate a activităŃilor şi să permită acesteia să analizeze ce se întâmplă la nivelul băncii, atât în supravegherea pe o singură bază, cât şi în cea pe baze consolidate şi la nivelul sistemului bancar, în ansamblu. Aceasta trebuie să se asigure că fiecare bancă îşi menŃine registrele contabile în conformitate cu standardele de politică şi practică contabilă, pentru a oglindi realitatea asupra condiŃiei financiare şi a profitabilităŃii băncii.

Consiliul de administraŃie al Băncii NaŃionale a României hotărăşte măsurile în domeniul autorizării şi supravegherii prudenŃiale a băncilor, având dreptul să emită autorizaŃii băncilor şi, în mod similar, să le retragă, sa hotărască instituirea măsurilor de supraveghere specială şi de administrare specială, să analizeze rapoartele făcute în cadrul acestor proceduri de către persoanele abilitate conform legii şi să dispună continuarea sau încetarea acestor măsuri, trecerea de la o măsură la alta, precum şi introducerea acŃiunii de declanşare a procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului unei instituŃii de credit.

Banca NaŃională a României poate hotărî şi măsuri de instituire a supravegherii speciale şi de administrare specială a băncilor, supravegherea specială fiind adusă la îndeplinire de specialiştii din cadrul Băncii NaŃionale a României, iar administrarea specială de către un administrator special desemnat de Banca NaŃională a României.

Supravegherea prudenŃială a instituŃiilor de credit este realizată de către Banca NaŃională a României prin intermediul persoanelor anume împuternicite de conducerea executivă a instituŃiei. Consiliul de administraŃie are rolul hotărâtor

Page 36: Suport Curs Drept Bancar

în activitatea de supraveghere bancară. Rezultatele acŃiunilor de supraveghere pot conduce Consiliul de administraŃie al Băncii NaŃionale a României la introducerea băncii într-una din măsurile cu caracter special pe care legea le-a dat în sarcina sa.

In ceea ce priveşte procedura falimentului, aceasta se deschide pe baza unei cereri introduse de către instituŃia de credit debitoare sau de creditorii acesteia ori de Banca NaŃională a României. Banca NaŃională a României poate fi în situaŃia de a declanşa ea însăşi o asemenea procedură în calitatea de creditor al instituŃiei de credit al cărei faliment se porneşte, dar, ceea ce îi este specific, reprezintă declanşarea procedurii în calitatea sa de autoritate de supraveghere prudenŃială.

Banca NaŃională a României se află în relaŃii speciale cu unele instituŃii a căror menire se realizează ca urmare a rolului acestora cu privire la instituŃiile de credit.

VII. Politica valutară şi de curs de schimb

Banca NaŃională a României elaborează şi aplică politica de curs de schimb, iar în acest sens aceasta este abilitată:

- să elaboreze balanŃa de plăŃi şi alte lucrări privind poziŃia investiŃională internaŃională a Ńării;

- să stabilească cursurile de schimb pentru operaŃiunile proprii pe piaŃa valutară, să calculeze şi să publice cursurile medii pentru evidenŃa statistică;

- să păstreze şi să administreze rezervele internaŃionale ale statului. Banca NaŃională a României este abilitată să elaboreze reglementări

privind monitorizarea şi controlul tranzacŃiilor valutare pe teritoriul României şi să emită autorizaŃii pentru operaŃiuni valutare de capital, tranzacŃii pe pieŃele valutare şi alte operaŃiuni specifice.

Reglementările Băncii NaŃionale a României în materie valutară se referă în principal la următoarele:

- autorizarea şi retragerea autorizaŃiei, precum şi supravegherea persoanelor care au obŃinut autorizaŃia de a efectua tranzacŃii valutare;

- stabilirea de plafoane şi alte limite pentru deŃinerea de active externe şi operaŃiuni cu acestea, pentru persoane juridice şi fizice;

- stabilirea plafonului şi a condiŃiilor îndatorării externe a persoanelor juridice şi fizice care intră sub incidenŃa regimului valutar.

Pentru monitorizarea tranzacŃiilor valutare, persoanele juridice autorizate să desfăşoare operaŃiuni valutare au obligaŃia să raporteze Băncii NaŃionale a României anumite informaŃii asupra tranzacŃiilor efectuate, prin documente ale căror formă şi conŃinut se stabilesc de către BNR.

Page 37: Suport Curs Drept Bancar

Regimul actual al efectuării operaŃiunilor valutare este reglementat în principal de Regulamentul BNR nr. 4/2005, astfel cum a fost completat şi modificat de actele emise de BNR25.

In categoria operaŃiunilor valutare se includ încasările, plăŃile, compensările, transferurile, creditările, precum şi orice tranzacŃii exprimate în valute şi care se pot efectua prin transfer bancar, în numerar, cu instrumente de plată sau prin orice alte modalităŃi de plată practicate de instituŃiile de credit în funcŃie de natura operaŃiunii respective.

Prin valută, conform prevederilor Regulamentului nr. 4/2005, se înŃelege moneda naŃională a altui stat, moneda unei uniuni monetare a unor state, precum şi monedele compuse, cum ar fi drepturile speciale de tragere (DST). Valutele care sunt menŃionate în lista cursurilor de schimb ale pieŃei valutare, comunicată de Banca NaŃională a României, sunt considerate valute cotate.

OperaŃiunile valutare pot fi clasificate în mai multe categorii:

1.operaŃiuni valutare între rezidenŃi şi nerezidenŃi; operaŃiuni valutare curente; operaŃiuni valutare de capital; operaŃiuni valutare între rezidenŃi. în temeiul regulamentului valutar, în categoria de rezident se încadrează: - persoanele fizice cetăŃeni români, cetăŃeni străini şi apatrizi, cu

domiciliul în România, atestat cu documente de identitate emise conform legii;

- persoanele juridice şi orice alte entităŃi, cu sediul în România, precum şi persoanele fizice, cetăŃeni români, cetăŃeni străini şi apatrizi, cu domiciliul/reşedinŃa în România, care sunt autorizate şi/sau înregistrate să desfăşoare activităŃi economice pe teritoriul României, în mod independent, în condiŃiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

- sucursalele, agenŃiile, reprezentanŃele, birourile persoanelor juridice

25 Regulamentul BNR nr. 6/2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr.

4/2005 privind regimul valutar şi a Normei BNR nr. 5/2005 privind autorizarea operaŃiunilor valutare (M. Of. nr. 636 din 20 iulie 2005); Regulamentul BNR nr. 4/2006 privind modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi abrogarea Normei Băncii NaŃionale a României nr. 5/2005 privind autorizarea operaŃiunilor valutare (M. Of. nr. 695 din 15 august 2006), intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2006; Regulamentul BNR nr. 5/2006 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii NaŃionale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi abrogarea Normei Băncii NaŃionale a României nr. 7/2005 privind măsurile de salvgardare care pot fi luate ca urmare a liberalizării operaŃiunilor în conturi de depozit în moneda naŃională (leu) (M. Of. nr. 800 din 22 septembrie 2006).

Page 38: Suport Curs Drept Bancar

străine, precum şi ale oricăror altor entităŃi străine, înregistrate şi/sau autorizate să funcŃioneze în România;

- ambasadele, consulatele şi alte reprezentanŃe şi misiuni permanente ale României în străinătate.

In categoria nerezidenŃilor se încadrează: - persoanele fizice, atât cetăŃeni străini, cât şi cetăŃeni români şi apatrizi,

cu domiciliul în străinătate, atestat cu documente de identitate emise conform legii;

- persoanele juridice şi orice alte entităŃi, cu sediul în străinătate, precum şi persoanele fizice, cetăŃeni străini, cetăŃeni români şi apatrizi, cu domiciliul în străinătate, care sunt autorizate şi/sau înregistrate să desfăşoare activităŃi economice în străinătate, în mod independent, în condiŃiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

- sucursalele, agenŃiile, reprezentanŃele, birourile persoanelor juridice române, precum şi ale oricăror altor entităŃi române, înregistrate şi/sau autorizate să funcŃioneze în străinătate;

- ambasadele, consulatele şi alte reprezentanŃe şi misiuni permanente ale altor state în România, precum şi organizaŃiile internaŃionale sau reprezentanŃele unor astfel de organizaŃii care funcŃionează în România.

Principiile generale privind operaŃiunile valutare în România sunt următoarele:

- operaŃiunile valutare curente şi de capital sunt prevăzute într-un Nomenclator care constituie Anexa nr. 1 la Regulamentul nr. 4/2005;

- operaŃiunile valutare curente şi de capital se efectuează, de regulă, în mod liber între rezidenŃi şi nerezidenŃi, în valută şi în lei;

- eventualele excepŃii de la efectuarea liberă a operaŃiunilor valutare se stabilesc prin norme de Banca NaŃională a României;

- plăŃile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaŃiuni între rezidenŃi, care fac obiectul comerŃului cu bunuri şi servicii, se realizează în lei, cu excepŃia operaŃiunilor prevăzute în Anexa nr. 2 la Regulamentul nr. 4/2005 - „Categorii de rezidenŃi care pot efectua operaŃiuni în valută", care se pot efectua şi în valută;

- operaŃiunile între rezidenŃi, care nu fac obiectul comerŃului cu bunuri şi servicii, pot fi efectuate în mod liber fie în lei, fie în valută;

- operaŃiunile menŃionate la pct. 5 anterior şi cele listate în Anexa nr. 2 la Regulament se pot efectua şi în valută numai pe baza acordului de voinŃă al părŃilor;

- nerezidenŃii au dreptul să dobândească, să deŃină şi să utilizeze active financiare exprimate în valută şi în moneda naŃională (leu). Sumele în moneda naŃională (leu) şi în valute cotate, deŃinute de nerezidenŃi, pot fi

Page 39: Suport Curs Drept Bancar

convertite prin intermediul pieŃei valutare; - nerezidenŃii pot deschide şi menŃine conturi în valută şi lei la instituŃii

de credit şi pot repatria şi pot transfera activele financiare deŃinute; - rezidenŃii au dreptul să dobândească, să deŃină şi să utilizeze active

financiare exprimate în valută; sumele în moneda naŃională (leu) şi în valute cotate, deŃinute de rezidenŃi, pot fi convertite prin intermediul pieŃei valutare;

- rezidenŃii pot deschide conturi în valută şi în lei la instituŃii de credit şi la alte instituŃii asimilate acestora.

În situaŃiile în care fluxuri de capital pe termen scurt de o amploare deosebită exercită presiuni puternice asupra pieŃei valutare şi provoacă perturbări grave în aplicarea politicii monetare şi a cursului de schimb, având ca efect, în special, variaŃii semnificative ale lichidităŃii interne, Banca NaŃională a României poate lua măsuri de salvgardare privind mişcările de capital cu respectarea următoarelor condiŃii:

- perioada de aplicare a măsurilor de salvgardare nu poate depăşi 6 luni; - măsurile de salvgardare menŃionate trebuie notificate Comisiei Europene.

In aplicarea Regulamentului nr. 4/2005, Banca NaŃională a României a elaborat norme privind:

• funcŃionarea pieŃei valutare interbancare; • efectuarea operaŃiunilor de schimb valutar; • autorizarea operaŃiunilor valutare; • importul şi exportul fizic de instrumente de plată sub formă de

numerar; • măsurile de salvgardare care pot fi luate ca urmare a liberalizării

operaŃiunilor valutare de capital. Nomenclatorul operaŃiunilor valutare anexat Regulamentului nr.

4/2005 realizează o clasificare a operaŃiunilor valutare corespunzător naturii economice a activelor şi pasivelor la care acestea se referă, operaŃiuni denominate fie în lei, fie în valută.

Ca regulă generală, operaŃiunile valutare prevăzute în Nomenclator se interpretează într-un sens larg, astfel încât să acopere, după caz, şi fără a se limita la:

- încheierea şi derularea tranzacŃiilor, precum şi transferurile decurgând din acestea;

- toate tehnicile financiare disponibile pe piaŃă pentru realizarea unei anumite operaŃiuni - tranzacŃii la vedere (spot), tranzacŃii cu instrumente financiare derivate (forward, options, swap, futures), deschiderea conturilor

Page 40: Suport Curs Drept Bancar

şi plasarea fondurilor în conturi; - lichidarea sau cesionarea activelor dobândite în urma investiŃiilor

efectuate ori a altor operaŃiuni, repatrierea profiturilor rezultate sau utilizarea acestora;

- rambursarea creditelor şi împrumuturilor.

Nomenclatorul listează categoriile de operaŃiuni curente26 efectuate între rezident şi nerezidenŃi, categoriile de operaŃiuni de capital27 derulate între aceştia, precum şi definiŃii necesare în vederea interpretării şi aplicării legislaŃiei valutare.

VIII. Organizarea şi conducerea Băncii NaŃionale a României

1. Prezentare generală a organelor de conducere a BNR

Banca NaŃională a României este condusă atât de organe de conducere individuale, cât şi colective28.

Conducerea executivă a Băncii NaŃionale a României, în cadrul Comitetului de Politică Monetară şi a Comitetului de Supraveghere, se exercită în prezent de către:

- guvernator; - prim-viceguvernator şi - de cei doi viceguvernatori.

26 a) tranzacŃii de comerŃ internaŃional cu bunuri şi servicii şi alte asemenea tranzacŃii care

presupun o contraprestaŃie imediată, inclusiv operaŃiunile efectuate în scopul acoperirii ris curilor rezultate din tranzacŃiile de comerŃ internaŃional;

alte operaŃiuni care nu sunt de natura operaŃiunilor valutare de capital; repatrierea veniturilor nete sub formă de dividende, dobânzi, chirii şi altele asemenea provenind din

operaŃiuni valutare curente şi de capital; remiteri de sume pentru acoperirea cheltuielilor curente ce decurg din obligaŃii legale de întreŃinere

a membrilor familiei - soŃ, soŃie, copii ori alte persoane aflate în întreŃinere; cheltuielile care nu sunt de natura operaŃiunilor valutare de capital, făcute de rezidenŃi în străinătate

în scop educaŃional sau religios, de recreere, vacanŃă, sport, afaceri, vizite la rude sau la prieteni, misiuni, întâlniri, conferinŃe, îngrijirea sănătăŃii şi altele asemenea 27 în categoriile principale de operaŃiuni de capital se includ următoarele: investiŃiile directe, investiŃiile imobiliare, operaŃiuni cu instrumente financiare tranzacŃionale în mod curent pe piaŃa de capital, operaŃiuni cu instrumente financiare tranzacŃionale în mod curent pe piaŃa monetară,operaŃiuni cu unităŃi ale organismelor de plasament colectiv, credite legate de comerŃul internaŃional la care participă un rezident, credite şi împrumuturi financiare, garanŃii, operaŃiuni în conturi curente, operaŃiuni în conturi de depozit, transferuri aferente derulării contractelor de asigurare, transferuri de capital cu caracter personal, import şi export fizic de active financiare

28 Vezi www.bnr.ro. - organizare - organigramă

Page 41: Suport Curs Drept Bancar

CondiŃiile de exercitare a competenŃelor sunt stabilite prin regulamentul intern al BNR, aprobat de Consiliul de administraŃie.

In prezent, în cadrul BNR sunt organizate 18 direcŃii aflate în subordinea guvernatorului şi viceguvernatorilor.

1.1. Consiliul de administraŃie

Activitatea Consiliului de administraŃie este reglementată de prevederile Legii nr. 312/2004 şi de regulamentele Băncii NaŃionale a României.

In legătură cu membrii consiliului de administraŃie al BNR, Legea nr. 312/2004 reglementează anumite incompatibilităŃi şi conflicte de interese, respectiv:

• membrii consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României nu pot fi deputaŃi ori senatori sau membri ai unui partid politic şi nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administraŃia publică;

• începând cu data aderării României la Eurosistem, membrii Consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României, implicaŃi în exercitarea atribuŃiilor legate de Sistemul European al Băncilor Centrale, nu pot avea alte funcŃii care se pot afla în conflict de interese cu obligaŃiile ce le revin, în calitate de membri ai consiliului;

• membrii consiliului de administraŃie şi salariaŃii cu funcŃii de conducere ai Băncii NaŃionale a României sunt supuşi regimului incompatibilităŃi lor şi conflictelor de interese prevăzut de lege;

• membrii consiliului de administraŃie trebuie sa se dedice exclusiv exercitării atribuŃiilor lor, cu posibilitatea desfăşurării de activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică.

• membrii consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României nu pot fi deputaŃi ori senatori sau membri ai unui partid politic şi nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administraŃia publică;

• Incepând cu data aderării României la Eurosistem, membrii Consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României, implicaŃi în exercitarea atribuŃiilor legate de Sistemul European al Băncilor Centrale, nu pot avea alte funcŃii care se pot afla în conflict de interese cu obligaŃiile ce le revin, în calitate de membri ai consiliului;

Page 42: Suport Curs Drept Bancar

• membrii consiliului de administraŃie şi salariaŃii cu funcŃii de conducere ai Băncii NaŃionale a României sunt supuşi regimului incompatibilităŃi lor şi conflictelor de interese prevăzut de lege;

• membrii consiliului de administraŃie trebuie sa se dedice exclusiv exercitării atribuŃiilor lor, cu posibilitatea desfăşurării de activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică.

Consiliul de administraŃie29 este alcătuit în prezent din 9 membri aleşi de Parlamentul României la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere.

Numirile se fac pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Dintre cei 9 membri amintiŃi, 4 aparŃin direct structurii executive permanente a BNR (guvernatorul şi cei trei viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator), ceilalŃi 5 membri nefiind salariaŃi ai BNR30

Calitatea de membru al Cosi l iului de administraŃie al BNR este incompatibilă cu cea de parlamentar sau membru al unui partid politic. De asemenea, membrii Consiliului de administraŃie a! BNR nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administraŃia publică.

1.2. Guvernatorul Băncii NaŃionale a României

Gestiunea zilnică a BNR este atributul guvernatorului31. În conformitate cu organigrama publicată drept valabilă la data de 1 iulie

2007, în subordinea guvernatorului BNR funcŃionează Comitetul de politică monetară, Comitetul de supraveghere şi Comitetul de administrare a rezervelor internaŃionale şi îşi desfăşoară activitatea Cancelaria BNR şi viceguvernatorii,

29 Consiliul de administraŃie al BNR numit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 16 din

28.09.2004, este alcătuit din: Guvernator - Academician Mugur Isărescu, Prim-viceguvernator - Prof. univ. dr. Florin Georgescu, Viceguvernator - Dr. Eugen Dijmărescu, Viceguvernator - Dr. Cristian Popa, Membru - Prof. univ. dr. Silviu Cerna, Membru - Măria Ene, Membru -Dr. Agnes Nagy, Membru - Dr. Napoleon Pop, Membru - Prof. univ. dr. Virgiliu Stoenescu.

30 Această structură a Consiliului de administraŃie a fost introdusă după 1990. Structura în perioada comunistă era stabilită prin Decretul nr. 124/1970 al Consiliului de Stat, devenit Legea nr. 21/1970, care a abrogat Decretul nr. 403/1965, acte normative care stabileau următoarea structură a Consiliul de administraŃie:

a) guvernatorul, primul vicepreşedinte şi vicepreşedinŃii băncii; b) directorii şi alŃi conducători ai unor compartimente organizatorice ale băncii şi ai unor unităŃi din

subordinea acesteia, precum şi specialişti cu experienŃă îndelungată şi înaltă calificare din cadrul băncii sau din afara acesteia; 31 Pentru o analiză comparativă a atribuŃiilor şi specificului activităŃii guvernatorului/ preşedintelui de bancă centrală, inclusiv Banca Centrală Europeană, a se vedea MM Nsouli, op. cit, p. 81 şi urm.

Page 43: Suport Curs Drept Bancar

inclusiv prim-viceguvernatorul. Intre atribuŃiile guvernatorului BNR reglementate de Legea nr. 312/2004 se

reŃin: • dispune măsuri pentru executarea dispoziŃiilor legale; • dispune masuri pentru executarea hotărârilor consiliului de administraŃie,

precum şi a altor reglementări privind Banca NaŃională a României; • numeşte în funcŃie personalul din aparatul central al Băncii NaŃionale a

României şi pe directorii sucursalelor şi ai agenŃiilor; • reprezintă Banca NaŃională a României în relaŃiile cu terŃii, semnând,

direct sau prin persoane împuternicite de el, toate tratatele sau convenŃiile încheiate;

• în numele consiliului de administraŃie, prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Băncii NaŃionale a României. Guvernatorul, care este şi Preşedintele Consiliului de administraŃie, poate

delega prim-viceguvernatorului şi viceguvernatorilor unele dintre atribuŃiile sale, în condiŃiile stabilite de consiliul de administraŃie.

In cazul absenŃei sau imposibilităŃii guvernatorului de a acŃiona, acesta va fi suplinit de prim-viceguvernator.

Actele emise de guvernator sunt ordine şi decizii. Raportul anual al Băncii NaŃionale a României cuprinde: • activităŃile Băncii NaŃionale a României; • situaŃiile financiare anuale; • raportul de audit. Raportul se dezbate, fără a fi supus votului, în şedinŃa comună a celor două

Camere ale Parlamentului.

2. FuncŃionarea Băncii NaŃionale a României

La sfârşitul anului 2004 Banca NaŃională funcŃiona cu un capital propriu de 300 miliarde lei deŃinut integral de stat. în vederea protejării acestuia şi acoperirii eventualelor pierderi, banca are obligaŃia să constituie şi să menŃină rezerve statutare.

In temeiul art. 39 din Statut, rezervele statutare se constituie prin preluarea sumelor rămase în fondul de rezervă după efectuarea majorării de capital din decembrie 2004.

Rezervele statutare se majorează anual, conform prevederilor art. 43, cit o parte a profitului net anual conform următoarelor reguli stabilite în art. 43 din Statut:

Page 44: Suport Curs Drept Bancar

1. Banca NaŃională a României virează lunar la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile nete rezultate după deducerea următoarelor elemente:

• cheltuielile aferente exerciŃiului financiar, inclusiv cheltuielile cu provizioanele de risc de credit;

• pierderea exerciŃiilor precedente rămasă neacoperită. 2. Banca NaŃională a României poate constitui provizioane de risc

de credit, cu avizul consultativ al Ministerului FinanŃelor Publice. BNR poate constitui provizioane suplimentare faŃă de provizioanele de risc de credit menŃionate, dar acestea se vor suporta din profitul net rămas după scăderea sumelor prevăzute la pct.1 anterior;

3.Profitul rămas după aplicarea prevederilor regulilor de la pct. 1 şi 2 menŃionate se repartizează pe destinaŃii, în următoarea ordine de prioritate:

• pentru rezervele statutare - repartizări de până la 60%; • pentru constituirea surselor proprii de finanŃare - repartizări de până la

30%; • pentru fondul de participare a salariaŃilor la profit - un procent de până la

10%; • sumele eventual rămase după repartizările efectuate conform lit. a)-c) sunt

alocate pentru destinaŃiile care se stabilesc de către Consiliul de administraŃie al Băncii NaŃionale a României. In cazul în care, într-un exerciŃiu financiar, Banca NaŃională a României

înregistrează pierdere, aceasta se acoperă din sursele disponibile, în uimătoarea ordine de prioritate:

- contul special de reevaluare; - rezervele statutare.

3. Auditarea situaŃiilor financiare anuale

În temeiul dispoziŃiilor art. 36 din Statut, situaŃiile financiare anuale ale Băncii NaŃionale a României sunt supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectaŃi de către consiliul de administraŃie, pe bază de licitaŃie.

Raportul auditorului financiar împreună cu opinia se prezintă Consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României şi se publică împreună cu situaŃiile financiare anuale.

SituaŃiile financiare ale Băncii NaŃionale a României se întocmesc conform principiilor şi regulilor contabile prevăzute de standardele internaŃionale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală Europeană şi trebuie să cuprindă:

Page 45: Suport Curs Drept Bancar

- bilanŃul; - contul de profit şi pierdere; - notele explicative.

SituaŃiile financiare anuale ale Băncii NaŃionale a României trebuie să ofere o imagine fidelă a poziŃiei financiare şi a performanŃei financiare pentru respectivul exerciŃiu financiar. Intrebari recapitulative:

1. Enumerati principalele atributii ale BNR. 2. Explicati in ce consta independenta Bancii Nationale. 3. Cum se infaptuieste politica bancara a BNR? 4. Pentru ce sunt necesare rezervele minime obligatorii ale bancilor? 5. Care sunt structurile de conducere ale BNR?

Bibliogrfie minimala: 1. Dan Drosu Saguna, Monica Amalia Ratiu, Drept bancar, Ed. C.H.

Beck, Bucuresti, 2007. 2. Legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR

Modulul II: InstituŃiile de credit in România

Obiective: Cunoasterea si intelegerea unor concepte moderne si mai recent aparute chiar si in legislatia europeana care sa permita intelegerea gradului de realizare a integrarii Romaniei in Uniunea Economica si Monetara, precum si structurile de baza pe care se intemeiaza sistemul bancar si de credit in spatiul european. Cuvinte cheie: institutie de credit, autorizaŃia unica, supravegherii prudenŃiala, risc bancar Rezumat capitol:

1. Reglementarea actuala a instituŃiilor de credit 2. ConsecinŃele implementării directivelor europene 3. Principiul autorizaŃiei unice 4. Principiul exercitării supravegherii prudenŃiale de către statul membru

de origine Tema pentru acasa: Domeniul de aplicare al OUG nr. 99/2006

Page 46: Suport Curs Drept Bancar

I. Reglementarea actuala a instituŃiilor de credit Noua reglementare în domeniul instituŃiilor de credit, OrdonanŃa de

urgenŃă nr. 99/ 200632, a fost adoptată în data 6.12.2006 ca urmare a iminenŃei momentului aderării României la Uniunea Europeană, în scopul respectării termenului, stabilit în cadrul negocierilor de aderare, referitor la transpunerea şi implementarea în legislaŃia naŃională a directivelor Parlamentului European şi Consiliului nr. 2006/48/CE33 şi 2006/49/CE34. Adoptarea noii reglementări în această formă, a fost determinată de necesitatea adoptării şi publicării în Monitorul Oficial al României, a legislaŃiei primare cât şi a legislaŃiei secundare (regulamentele şi normele care vor fi emise pentru aplicarea prezentului act normativ), până cel târziu la sfârşitul anului 2006, pentru a se putea realiza şi procedura de pre-notificare la Comisia Europeană a întregului cadru legislativ adoptat. În situaŃia în care actul normativ ar fi fost promovat sub forma unei legi aceste termene nu ar fi putut fi respectate.

PiaŃa internă constituie un element esenŃial al strategiei de la Lisabona astfel cum a fost relansată în 2005. Punerea în aplicare a acŃiunilor la nivel comunitar în acest domeniu, depinde însă de modul în care se pun în practică programele naŃionale de reformă de către fiecare stat membru în parte. PerformanŃele variază desigur de la un stat membru la altul şi de la un sector la altul.

Cele două directive menŃionate mai sus, fac parte din planul de acŃiune al Uniunii Europene pentru serviciile financiare, în scopul creării unei pieŃe interne funcŃionale în toate sectoarele economiei. Ele transpun la nivel comunitar, cu unele diferenŃe ce Ńin de specificul PieŃei Interne, prevederile referitoare la noile cerinŃe de capital agreate la nivelul Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară şi cunoscute pe plan internaŃional sub denumirea de Noul Acord de Capital – Basel II. Acest acord reduce diferenŃele dintre cerinŃele de capital reglementat şi cele de capital economic şi înlocuieşte regulile Acordului Basel I, ce ofereau o cuantificare simplistă şi rigidă a riscului de credit, nemaifiind aliniate la cele mai bune practici

32 OUG nr. 99/2006 privind instituŃiile de credit şi adecvarea capitalului,, publicată în Monitorul Oficial , Partea I, nr.1027/27/12/2006 aprobată cu modificări prin Legea nr.227 din 04.07.2007 , publicată în Monitorul Oficial , Partea I, nr.480 din 18/07/2007, modificată prin OUG 215/2008 Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 847 din 16/12/2008 33 publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006 34 publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006

Page 47: Suport Curs Drept Bancar

aplicate de instituŃiile de credit în procesul de management al riscurilor.35

Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European şi Consiliului, privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităŃii de către instituŃiile de credit, este de fapt o reconfigurare a Directivei nr. 2000/12/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 20 martie 2000, determinată de numeroasele amendamente aduse acesteia din urmă.

Scopul acestei directive este de a facilita atât accesul la activitate cât şi desfăşurarea acestei activităŃi de către instituŃiile de credit, prin eliminarea diferenŃelor obstructive între legislaŃiile diverselor state membre referitor la regulile aplicabile acestor instituŃii.

Această directivă reprezintă un instrument esenŃial în realizarea pieŃei interne, din punctul de vedere al libertăŃii de stabilire şi a libertăŃii serviciilor financiare, în domeniul instituŃiilor de credit.

Câteva dintre Ńelurile ce trebuie să fie atinse pentru a finaliza piaŃa internă în ceea ce priveşte serviciile financiare, sunt cuprinse în Comunicarea Comisiei din 11 mai 1999 intitulată "Implementarea cadrului pentru pieŃele financiare: plan de acŃiune". Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind adecvarea capitalului firmelor de investiŃii şi instituŃiilor de credit, stabileşte cerinŃe noi de adecvare a capitalului pentru bănci şi întreprinderi de investiŃii şi este de asemenea varianta reconfigurată a unei alte directive, şi anume Directiva nr. 93/6/EEC din 15 martie 1993 cu aceeaşi denumire.

Directiva 2006/48/CE recomandă ca măsurile de coordonare a instituŃiilor de credit, în scopul protejării economiilor şi în scopul creării de condiŃii egale de concurenŃă între instituŃii, să fie aplicabile tuturor acestor instituŃii, Ńinându-se totuşi cont de diferenŃele obiective ce rezultă din statutul lor şi din scopurile specifice astfel cum sunt prezentate de legile naŃionale. 36

Prin urmare domeniul de aplicare al acestor măsuri trebuie să fie pe cât de larg posibil, acoperind toate instituŃiile a căror activitate constă în atragerea de fonduri rambursabile de la public, fie sub formă de depozite sau în orice alte moduri ca spre exemplu emiterea continuă de obligaŃiuni ori acordarea de credite în nume propriu.37

Aceste cerinŃe sunt pe deplin îndeplinite de legislaŃia în vigoare la 35 Nota de fundamentare a Guvernului României- OUG nr.99/2006 privind instituŃiile de credit şi adecvarea capitalului 36 Directiva nr. 2006/48/CE, pct.5. 37 Directiva nr. 2006/48/CE, pct.6

Page 48: Suport Curs Drept Bancar

acest moment. 1. ConsecinŃele implementării directivelor europene Odată cu intrarea în vigoare a OrdonanŃei de UrgenŃă nr. 99/2006 la

1.01.2007 au fost abrogate toate reglementările individuale existente privind instituŃiile de credit : Legea nr. 58 din 1998 privind activitatea bancară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, OrdonanŃa de UrgenŃă nr.97/2000 privind organizaŃiile coopertiste de credit38, Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 33/2006 privind băncile de credit ipotecar.

În acelaşi timp prezentul act normativ privind instituŃiile de credit şi adecvarea capitalului asigură transpunerea noilor directive comunitare atât pentru instituŃiile de credit, cât şi pentru societăŃile de servicii de investiŃii financiare.

În acest mod a fost creat un cadru legislativ unitar de reglementare a activităŃii instituŃiilor de credit, dar şi a sistemului de supraveghere prudenŃială a acestora.

În ciuda domeniului amplu de reglementare şi implicit a volumului mare de informaŃie, din punct de vedere structural OUG nr. 99 din 2006 permite o bună orientare, prin separarea dispoziŃiilor cu caracter general, aplicabile tuturor instituŃiilor de credit de cele cu caracter specific, aplicabile fiecărei instituŃii în parte.

Astfel OUG nr. 99/2006 este alcătuită din 3 părŃi. Partea I cuprinde dispoziŃii comune aplicabile instituŃiilor de credit

referitoare la cerinŃe minime de acces şi de desfăşurare a activităŃii, la procedura autorizării instituŃiilor de credit, la regimul instituŃiilor de credit şi al instituŃiilor financiare din alte state membre ori din state terŃe, precum şi la cerinŃele operaŃionale necesare a fi îndeplinite de către acestea. Titlul III al acestei prime părŃi este destinat aspectelor legate de supravegherea prudenŃială a instituŃiilor de credit persoane juridice române, inclusiv supravegherea pe bază consolidată, supravegherea instituŃiilor de credit din alte state membre care desfăşoară activitate în România, supravegherea sucursalelor din România ale instituŃiilor de credit din state terŃe. DispoziŃiile PărŃii a II-a sunt specifice fiecărei categorii de instituŃii de credit reglementate de dreptul românesc: bănci; organizaŃii cooperatiste de

38 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.200/2002, cu modificările şi completările ulterioare

Page 49: Suport Curs Drept Bancar

credit; bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ; bănci de credit ipotecar; instituŃii emitente de monedă electronică şi precum şi dispoziŃii referitoare la sistemele de plăŃi. Aspectele legate de incidenŃa dispoziŃiilor legii asupra societăŃilor de servicii de investiŃii financiare, aflate sub supravegherea Comisiei NaŃionale a Valorilor Mobiliare, sunt abordate într-un capitol distinct.39 Partea a III-a se referă la infracŃiuni şi dispoziŃii tranzitorii şi finale. 2. Domeniul de aplicare Caracterul unificator al noii reglementări este dovedit de amplul domeniu de aplicare al ordonanŃei, aceasta precizând condiŃiile de acces la activitatea bancară şi desfăşurarea acesteia pe teritoriul României de către instituŃiile de credit şi societăŃile de investiŃii financiare, supravegherea prudenŃială a acestora, precum şi a sistemelor de plăŃi şi a sistemelor de decontare a operaŃiunilor cu instrumente financiare.

Sub aspectul categoriilor instituŃiilor cuprinse în domeniul de reglementare, menŃionăm că în temeiul OrdonanŃei de UrgenŃă nr. 99/2006 se pot constitui şi funcŃiona următoarele categorii de instituŃii de credit: bănci, organizaŃii cooperatiste de credit; bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ; bănci de credit ipotecar; instituŃii emitente de monedă electronică.40

De asemenea, intră sub incidenŃa OrdonanŃei societăŃile de servicii de investiŃii financiare şi societăŃile de administrare a investiŃiilor care au în obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investiŃii.

În ceea ce priveşte naŃionalitatea acestor instituŃii, prevederile prezentei ordonanŃe, se aplică nu doar instituŃiilor de credit, persoane juridice române şi sucursalelor acestora din străinătate, dar şi instituŃiilor de credit din alte state membre ale UE, respectiv din state terŃe, însă doar în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de acestea în România.

Anumite prevederi ale OrdonanŃei se aplică sistemelor de plăŃi, sistemelor de decontare a operaŃiunilor cu instrumente financiare, participanŃilor la aceste sisteme şi administratorilor sistemelor şi ai serviciilor de infrastructură utilizate în cadrul acestor sisteme ( Titlului VI, Partea a II-a).

În scopul realizării supravegherii prudenŃiale a instituŃiilor de credit, anumite dispoziŃii ce se referă strict la acest aspect, se aplică şi altor

39 Cap.X, Titlul III, Partea I. al OUG nr. 99/2006 40 Art. 3 Partea I, Titlul I, cap.I, secŃ.1, OUG nr.99/2006

Page 50: Suport Curs Drept Bancar

categorii de persoane precum41: societăŃile financiare holding, societăŃile holding cu activitate mixtă, instituŃiile financiare cu sediul în alte state membre (art.54), anumitor instituŃii financiare cu sediul în România(art.89), auditorilor financiari ai instituŃiei de credit, auditorilor financiari ai societăŃilor financiare holding(cap.IV titlul II, partea I).

Nu intră sub incidenŃa ordonanŃei băncile centrale din statele membre, iar instituŃiile prevăzute în art. 2 al Directivei nr. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităŃii de către instituŃiile de credit fiind permanent excluse de la aplicarea Directivei, nu beneficiază de regimul preferenŃiar instituit de OrdonanŃă pentru instituŃiile de credit din alte state membre. Aceste instituŃii sunt considerate instituŃii financiare, mai puŃin băncile centrale ale statelor membre, pentru scopurile dispoziŃiilor capitolului referitor la supravegherea pe bază consolidată. 42

ObligaŃia de a interzice oricăror persoane fizice, juridice sau entitate fără personalitate juridică, ce nu este instituŃie de credit, să se angajeze într-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public stipulate în Art. 5 al Directivei 2006/48/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 14 iunie 2006, se regăseşte în OUG nr. 99/2006 în art. 5. Desigur datorită faptului că anumite tipuri de instituŃii de credit din România desfăşoară activităŃi specifice, interdicŃia de mai sus trebuie să cuprindă şi aceste activităŃi pentru a nu se lăsa loc de interpretare. Prin urmare OUG nr. 99/2006 prevede pentru persoanele de mai sus, şi interdicŃia de a se angaja într-o activitate de emitere de monedă electronică ori într-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuŃiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziŃionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora.

Există însă şi excepŃii de la regula enunŃată Directiva europeană face referire la acestea în alin. 2 al aceluiaşi art.5 iar acestea sunt redate fidel în legislaŃia naŃională. Aceasta nu îşi găseşte aplicabilitatea în situaŃiile în care activitatea de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile este desfăşurată de către un stat membru ori de către administraŃiile regionale sau autorităŃile administraŃiei publice locale ale unui stat membru, de către organisme publice internaŃionale la care participă unul sau mai multe state

41 art 2. OUG nr. 99/2006 42 art.1 al.5 OUG nr. 99/2006, a se vedea şi Cap.II, Tiltlul III, Partea I a OUG nr.99/2006

Page 51: Suport Curs Drept Bancar

membre. Activitatea mai poate fi desfăşurată în orice alte cazuri expres prevăzute de legislaŃia românească sau de legislaŃia naŃională a altui stat membru ori de legislaŃia comunitară însă cu condiŃia ca aceste activităŃi să fie reglementate şi supravegheate corespunzător pentru a proteja în mod corespunzător deponenŃii şi investitorii. Domeniul de activitate al instituŃiilor de credit este un domeniu ce le aparŃine în exclusivitate, acest caracter fiind garantat de către lege în scopul protejării intereselor persoanelor implicate în activitatea acestora. Acelaşi scop îl are şi interdicŃia de a utiliza denumirile specifice instituŃiilor de credit sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri de către alte persoane, în legătură cu alte activităŃi, produse sau servicii43. ObligaŃia de protejare a denumirii instituŃiilor de credit este de altfel prevăzută şi în cuprinsul Directivei 2006/48/CE. Prin excepŃie, acest lucru este permis doar în trei situaŃii: când această utilizare este stabilită sau recunoscută prin legea naŃională ori printr-un acord internaŃional, sau când, denumirea este utilizată într-un context din care rezultă fără urmă de dubiu că nu este vorba de o activitate bancară. 44 Filialele unei instituŃii de credit care funcŃionează în România pot utiliza în denumirea acestora iniŃialele, sigla, emblema, denumirea ori alte elemente de identificare ale instituŃiei de credit-mamă.

În ceea ce priveşte instituŃiile de credit dintr-un alt stat membru, acestea pot utiliza în România, denumirea pe care o au în statul membru de origine mai puŃin în situaŃiile în care se pot crea confuzii, caz în care Banca Centrală îi poate solicita ca denumirea să fie însoŃită de o menŃiune explicativă.45

Directivele impun statelor obŃinerea unor rezultate într-un anumit termen, permiŃând destinatarilor libertatea de a alege forma şi mijloacele pentru atingerea acestora. În caz de netranspunere în legislaŃia internă, până la termenul stabilit în cadrul directivei, datorită efectul direct pe care îl pot avea în anumite situaŃii,directivele sau doar anumite prevederi ale acestora, pe teritoriul statelor membre, persoanele interesate vor putea să invoce dispoziŃiile acestora în faŃa instanŃelor ori autorităŃilor naŃionale.

Datorită acestor posibile efecte pe plan intern dar şi pentru a putea observa izvorul dispoziŃiilor legale naŃionale în materie şi măsura în care au fost transpuse în legislaŃia naŃională dispoziŃiile Directivei 2006/48/CE, am apreciat ca fiind necesară descrierea dispoziŃiilor legale naŃionale prin 43 a se vedea art.6 OUG nr. 99/2006 44 art.6, Titlul I, Partea I, Cap.I ,OUG nr.99/2006 45 art.50 Titlul I, Partea I, Cap. IV,OUG nr.99/2006

Page 52: Suport Curs Drept Bancar

raportarea la dispoziŃiile directivei europene 3. Prinicipii consacrate prin OUG 99/2006 A. principiul autorizaŃiei unice

Două principii esenŃiale stau la baza dezideratului de a asigura armonizarea necesară şi suficientă, a legislaŃiei la nivel Comunitar, pentru a garanta recunoaşterea mutuală/reciprocă a autorizaŃiei şi a sistemului de supraveghere prudenŃială iar acestea sunt:

- principiul autorizaŃiei unice şi - principiul exercitării supravegherii prudenŃiale de către statul membru de origine. 46 În scopul asigurării respectării principiului recunoaşterii reciproce a

autorizaŃiilor, statele membre trebuie să se asigure, că legislaŃia internă permite desfăşurarea activităŃii de către instituŃiile de credit primind aceeaşi recunoaştere, ca şi în statul de origine, fără a intra însă în conflict cu dispoziŃiile legale ce protejează interesul general. Prin urmare o primă condiŃie esenŃială este aceea a asigurării unei armonizări minimale a condiŃiilor de autorizare.

Acest principiu este de natură a asigura desfăşurarea liberă a activităŃilor de către instituŃiile de credit, pe întreg teritoriul comunitar, fie prin sucursale ori direct prin prestarea de servicii. Prin activităŃi se înŃelege, oricare sau toate activităŃile enunŃate în Anexa I a Directivei. În acest mod se dă eficienŃă principiului libertăŃii de stabilire şi principiului libertăŃii de prestare a serviciilor pe întreg spaŃiul ComunităŃii Europene.47 Prevederile ce materializează cele două principii mai sus enunŃate, sunt cuprinse în Titlul III48 al Directivei 2006/48/CE, şi se aplică instituŃiilor de credit dar şi instituŃiilor financiare. Acestea se referă la condiŃiile ce trebuiesc a fi întrunite pentru a putea beneficia de aceste libertăŃi cât şi la procedura ce trebuie urmată pentru atingerea acestui scop.

După cum am văzut la analiza domeniului de reglementare al ordonanŃei nr. 99/2006, sub incidenŃa acesteia intră doar instituŃiile de credit, persoane juridice române, inclusiv sucursalele acestora din străinătate. InstituŃiile de credit din alte state membre, respectiv din state terŃe, sunt afectate de legislaŃia naŃională română, doar în ceea ce priveşte activitatea 46 pct. 7 Directiva nr. 2006/48/CE 47 a se vedea art.43 –Dreptul de stabilire , art.49-Libertatea de a furniza servicii, Tratatul de înfiinŃare a ComunităŃii Europene. 48 Titlul III „DispoziŃii referitoare la libertatea de stabilire şi libertatea de prestare a serviciilor”

Page 53: Suport Curs Drept Bancar

desfăşurată de acestea pe teritoriul României. Regimul acestor instituŃii de credit din alte state membre sau terŃe este

reglementat sub aspectul condiŃiilor pe care trebuie să le întrunească pentru a putea desfăşura activităŃi pe teritoriul României, al procedurii ce trebuie urmate şi al supravegherii prudenŃiale a acestora. Fiind vorba despre prevederi preluate de legislaŃia naŃională din cuprinsul Directivei 2006/48/CE, vom analiza în continuare regimul acestora în raport cu dispoziŃiile directivei.

Statutul instituŃiilor de credit şi financiare din statele membre

Un deziderat al acesteia, este acela ca statele membre, prin legislaŃia

internă, să asigure posibilitatea desfăşurării activităŃii pe teritoriul lor, de către instituŃiile de credit şi financiare autorizate şi aflate sub supravegherea autorităŃilor competente din alte state membre, fie prin înfiinŃarea unei sucursale, fie furnizând servicii în mod direct.49

Această posibilitate este garantă de legislaŃia românească în articolul 45 al.1 OUG nr. 99/2006.

CondiŃiile necesare a fi îndeplinite de instituŃia de credit pentru desfăşurarea activităŃii în România în cele două modalităŃi enunŃate mai sus, sunt ca acesta să aibă sediul într-un stat membru şi să fie autorizată şi supravegheată de autorităŃile competente din statul respectiv.

În ceea ce priveşte activităŃile pe care doreşte să le desfăşoare, acestea trebuie să se numere printre cele cuprinse în anexa A a Directivei, respectiv art.18 alin 1 lit. a-n, al OrdonanŃei nr. 99/2006. De asemenea ele trebuie să se regăsească în autorizaŃie şi să asigure respectarea legislaŃiei româneşti adoptate în scopul protejării interesului general.50

În ceea ce priveşte regimul instituŃiilor financiare din statele membre ale Uniunii Europene, şi acestora le este aplicabil principiul „paşaportului unic” pentru activităŃile permise instituŃiilor de credit, cu excepŃia atragerii de depozite.

InstituŃiile financiare din statele membre51, adică entităŃile a căror activitate principală constă în dobândirea de participaŃii în alte entităŃi sau în desfăşurarea unora dintre activităŃile permise instituŃiilor de credit52, au un regim puŃin diferit, de cel al instituŃiilor de credit, în ceea ce le priveşte fiind

49 art.23 Directiva 48/CE 50 art. 45 OUG nr. 99/2006 51 a se vedea art. 24, Titlul III, secŃ.2 InstituŃii financiare, Directiva 2006/48/CE 52 a se vedea art.18 alin.1 lit. b-l OUG nr.99 /2006

Page 54: Suport Curs Drept Bancar

necesară întrunirea mai multor condiŃii53 pentru a putea desfăşura activităŃi pe teritoriul României, prin constituirea de sucursale ori în mod direct prin prestarea de servicii.

Prima condiŃie este ca instituŃiile financiare să fie filiale ale uneia sau mai multor societăŃi, denumite în continuare societăŃi-mamă, autorizate ca instituŃii de credit în statul membru a cărui legislaŃie guvernează şi statutul instituŃiei financiare-filială.

A doua condiŃie se referă la activităŃile desfăşurate, care trebuie să fie prevăzute în actele lor constitutive şi să fie efectiv desfăşurate pe teritoriul aceluiaşi stat membru.

Următoarele condiŃii sunt stabilite în legătură cu controlul asupra instituŃiei financiare, fie că este vorba de control operaŃional, ori prudenŃial. Astfel societatea sau societăŃile mamă trebuie să deŃină cel puŃin 90% din drepturile de vot ataşate acŃiunilor la capitalul social al instituŃiei financiare, deŃinând clar controlul operaŃional .

O altă condiŃie este aceea ca societatea/ societăŃile- mamă să îndeplinească cerinŃele autorităŃii competente din statul membru de origine cu privire la administrarea prudentă a instituŃiei financiare-filială şi să garanteze în solidar obligaŃiile asumate de instituŃia financiară-filială. Supravegherea pe bază consolidată, mai ales cea privind activităŃile desfăşurate în România, este exercitată de societatea mamă ori după caz de fiecare societate-mamă. Aceasta se referă54, în special la calculul cerinŃelor, de fonduri proprii pentru acoperirea riscului de credit, inclusiv a riscului de credit al contrapartidei, a riscului de diminuare a valorii creanŃei, a riscului de poziŃie, a riscului de decontare/livrare, a riscului valutar, a riscului de marfă şi a riscului operaŃional, pentru controlul expunerilor mari şi în scopul limitării participaŃiilor calificate. 55

Aceste dispoziŃii se aplică în mod corespunzător şi filialelor dintr-un stat membru ale instituŃiilor financiare ce îndeplinesc condiŃiile enunŃate mai sus, prevăzute la art. 54 al OUG nr.99/2006. 56 Nu beneficiază însă de aceste dispoziŃii instituŃiile financiare care sunt filiale ale unei instituŃii emitente de monedă electronică autorizate şi supravegheate într-un alt stat membru.

În cuprinsul art.25, secŃiunea a a 3-a, Tiltul III, Directiva stabileşte modul în care o instituŃie de credit ori financiară, cu sediul într-un stat

53 a se vedea art.54, cap.IV, titlul I , partea I OUG 99/2006 54 art.54 al.1, lit e, OUG nr. 99/2006 55 pentru amănunte ra se vedea art. 126 OUG nr. 99/2006(riscuri) şi art.143 OUG nr.99/2006 (participaŃie calificată) 56 art.24,al.3, Directiva 2006/48/CE , art.57 OUG nr. 99/2006

Page 55: Suport Curs Drept Bancar

membru, poate să exercite dreptul de liberă stabilire în alt stat membru, prin constituirea unei sucursale.

În conformitate cu prevederile Directivei, legislaŃiile naŃionale trebuie să prevadă pentru instituŃiile de credit ori financiare, obligativitatea notificării autorităŃii competente din statul de origine cu privire la intenŃia de a desfăşura activităŃi în alt stat membru, prin constituirea de sucursale în acel stat.

Notificarea trebuie să cuprindă denumirea statului de destinaŃie şi trebuie să fie însoŃită de un program de activitate al sucursalei, de tipurile de activităŃi ce se doresc a fi desfăşurate, structura organizatorică a sucursalei, adresa la care se va afla sediul acesteia de unde se pot obŃine şi documente, precum şi identitatea persoanelor responsabile cu conducerea operativă a activităŃii sucursalei.57 Aceste obligaŃii sunt impuse de legislaŃia naŃională instituŃiilor de credit ori financiare române ce doresc să desfăşoare activităŃi pe teritoriul altor state membre şi se regăsesc în cuprinsul art. 81 Tiltlul I, Cap.VI „Desfăşurarea activităŃii în afara teritoriului României”, SecŃiunea 1 ”ÎnfiinŃarea de sucursale şi prestarea de servicii în alte state membre”.

Se poate lesne observa că dispoziŃiile directivei au fost preluate întocmai de legislaŃia naŃională58. Astfel, autoritatea competentă va trimite în termen de trei luni de la primirea informaŃiilor menŃionate mai sus, o notificare către autoritatea competentă din statul gazdă împreună cu informaŃiile primite.

În situaŃia în care, constată însă, că structura administrativă sau financiară a instituŃiei de credit sunt inadecvate în raport cu activităŃile ce se doresc a fi desfăşurate de către sucursală, autoritatea competentă poate să se opună la deschiderea acesteia, refuzând notificarea şi trimiterea informaŃiilor către autoritatea din statul de destinaŃie, motivând în scris refuzul către instituŃia care a formulat cererea.

Aceleaşi obligaŃii îi revin desigur şi instituŃiei de credit din orice alt stat membru ce doreşte a desfăşura activităŃi pe teritoriul României, doar că acestea sunt stabilite de legislaŃia naŃională a fiecărui stat membru în parte.

Pentru desfăşurarea activităŃii pe teritoriul României, de către instituŃiile de credit ori financiare ce întrunesc condiŃiile cerute de legislaŃia statului membru de origine, nu este necesară obŃinerea unei autorizaŃii din partea Băncii NaŃionale a României, fiind suficientă notificarea acesteia, de către autoritatea competentă din statul membru de origine. 57 art.25 Directiva nr. 2006/48/CE 58 a se vedea art. 25 al.3,4 , SecŃiunea 3, Titlul III, Directiva 2006/48/CE prin comparaŃie cu art. 81 al.2,4 al OUG nr. 99/2006

Page 56: Suport Curs Drept Bancar

În situaŃia în care o instituŃie de credit dintr-un stat membru doreşte înfiinŃarea unei sucursale pe teritoriul României, notificarea se adresează Băncii Centrale înainte de începerea activităŃii. Aceasta are la dispoziŃie un termen de 2 luni pentru a comunica instituŃiei respective lista actelor normative care reglementează condiŃiile specifice de desfăşurare a anumitor activităŃi în România, şi care au fost adoptate pentru protejarea interesului general. 59 Spre deosebire de situaŃia în care instituŃia de credit doreşte desfăşurarea anumitor activităŃi prin prestarea de servicii în mod direct, împrejurare în care notificarea trebuie să cuprindă doar activităŃile pe care instituŃia de credit intenŃionează să le desfăşoare în România60, în cazul în care este vorba de înfiinŃarea unei sucursale, este necesar ca notificarea să fie însoŃită de o serie de documente. Acestea trebuie să se refere la programul de activitate al sucursalei, la structura organizatorică a acesteia, la adresa la care se află sediul acesteia de unde se pot obŃine şi documente, precum şi la identitatea persoanelor responsabile cu conducerea operativă a activităŃii sucursalei, nivelul fondurilor proprii şi suma cerinŃelor de capital ale instituŃiei de credit. 61 Observăm că este vorba de aceleaşi documente pe care instituŃia de credit ori financiară a trebuit să le comunice, odată cu notificarea intenŃiei de a deschide o sucursală într-un alt stat membru, autorităŃilor competente din statul de origine. Sucursala poate începe activitatea de la data primirii comunicării Băncii NaŃionale a României cu privire la lista actelor normative, ori de la data expirării termenului de 2 luni în lipsa comunicării. În scopul exercitării unei minime supravegheri din partea statului gazdă, instituŃiile de credit ce desfăşoară activităŃi prin intermediul sucursalelor înfiinŃate, trebuie să notifice Băncii Centrale, cu cel puŃin o lună înainte de a efectua orice modificare ce se referă la programul de activitate, sediul sucursalei sau identitatea persoanelor responsabile cu conducerea operativă a activităŃii sucursalei. 62

În desfăşurarea activităŃii, sucursalele din România ale instituŃiilor de credit din alte state membre, trebuie să respecte un minim de cerinŃe operaŃionale, precum obligaŃia de a deschide un cont curent la BNR înainte de începerea activităŃii. În toate actele oficiale acestea trebuie să se identifice cu un minim de date, 59 art.48 al.1 OUG nr. 99/2006 60 art.49 OUG nr. 99/2006 61 art.48,al.2 OUG nr. 99/2006 62 art.48 al.4 OUG nr.99/2006

Page 57: Suport Curs Drept Bancar

conform legislaŃiei aplicabile, cu menŃionarea numărului şi datei înmatriculării în registrul instituŃiilor de credit. De asemenea, trebuie să respecte dispoziŃiile OUG nr. 99/2006 ce se referă la modul de desfăşurare a activităŃii pe teritoriul României.

În ceea ce priveşte instituŃiile emitente de monedă electronică, autorizate şi supravegheate în alte state membre, acestea beneficiază de recunoaştere, pe baza notificării trimise către BNR, precum şi de celelalte dispoziŃii aplicabile tuturor instituŃiilor de credit, însă doar cu privire la activitatea de emitere de monedă electronică.

În situaŃia în care instituŃia emitentă de monedă electronică este exceptată de către autoritatea din statul membru de origine de la respectarea cerinŃelor aplicabile acestei categorii de instituŃii de credit, atunci acestea nu beneficiază de regimul special al instituŃiilor de credit din alte state membre, cuprins în Partea I, Titlul I, Capitolul IV, secŃiunea 1,din OUG 99/2006 devenind aplicabile dispoziŃiile legislaŃiei române de autorizare a funcŃionării. Toate sucursalele din România înfiinŃate de o instituŃie de credit cu sediul în alt stat membru sunt considerate o singură sucursală, fiind înregistrate în baza notificării efectuate către BNR în registrul instituŃiilor de credit.63

De asemenea trebuie notificată Băncii NaŃionale a României, deschiderea de reprezentanŃe de către instituŃiile de credit din alte state membre, acestea fiind obligate să se limiteze la activitatea de cercetare a pieŃei, de reprezentare şi de publicitate nefiindu-le permisă desfăşurarea nici unei alte activităŃi specifice instituŃiilor de credit.64

În ceea ce priveşte procedura necesară a fi urmată în scopul desfăşurării activităŃii de către instituŃiile financiare, în cele două modalităŃi, aceasta este similară cu cea necesar a fi parcursă de instituŃiile de credit din statele membre şi expusă anterior. Există o singură excepŃie şi anume aceea de la prevederile art. 48 lit al 2 lit d OUG nr. 99/2006, existând obligaŃia de notificare a BNR cu privire la nivelul fondurilor proprii ale instituŃiei financiare-filială dar şi a nivelului fondurilor proprii şi al cerinŃelor de capital, la nivel consolidat ale instituŃiei de credit, ca societate-mamă.(Art.54, al 3 OUG99/2006)

Aici trebuie să observăm existenŃa unor imperfecŃiuni de redactare a actului normativ, ce creează confuzie. Art. 54 al.2 al OUG nr.99/2006, face referire la faptul că notificarea transmisă Băncii NaŃionale a României

63 art.45 al.2 OUG nr.99/2006 64 art.53 OUG nr. 99/2006

Page 58: Suport Curs Drept Bancar

trebuie să includă, în situaŃia de mai sus, şi atestarea îndeplinirii condiŃiilor prevăzute la aliniatul (f), aliniat ce nu este legat de nici un număr de articol şi pe care nu l-am regăsit, nici în articolele învecinate. Prin urmare apreciem ca fiind incerte condiŃiile la care face trimitere legiuitorul.

Directiva nr. 2006/48/CE face referire la faptul că principiul recunoaşterii reciproce şi a supravegherii exercitate de statul membru de origine implică pentru autorităŃile competente ale statelor membre, obligativitatea de a nu acorda sau de a retrage autorizaŃia instituŃiilor de credit, în cazul în care conŃinutul programului de activitate, distribuŃia geografică a activităŃilor sau activităŃile efectiv desfăşurate indică opŃiunea instituŃiei de credit pentru un sistem legal al unui stat membru în scopul de a eluda standardele mai stricte în vigoare în alte state membre, dar pe teritoriul cărora îşi desfăşoară efectiv cea mai mare parte a activităŃii.65

În scopul enunŃat mai sus este indicat ca, instituŃiile de credit, persoane juridice, să fie autorizate de către statul membru în care îşi au înregistrat sediul. În plus statele membre trebuie să solicite instituŃiilor de credit ca sediul principal al acestora să fie mereu în statul membru de origine şi să funcŃioneze efectiv acolo. 66 B . principiul exercitării supravegherii prudenŃiale de către statul membru de origine

Cel de-al doilea principiu este cel al exercitării supravegherii

prudenŃiale a instituŃiilor de credit şi a instituŃiilor financiare-filiale, de

către organele competente din statul membru de origine, în legătură cu activitatea lor în general, atât în statul de origine cât şi în ceea ce priveşte activităŃile desfăşurate pe teritoriul altor state, direct ori prin sucursale,

Autoritatea competentă din statul membru de origine trebuie să desfăşoare supravegherea fără a aduce atingere competenŃelor băncii centrale din statul gazdă, iar exercitarea supravegherii mai sus menŃionate nu împiedică exercitarea supravegherii pe baze consolidate potrivit OUG 99/2006 . 67 Statele membre gazdă sunt răspunzătoare, în cooperare cu autorităŃile competente din statele membre de origine, de supravegherea lichidităŃii sucursalelor instituŃiilor de credit .68 De asemenea sunt răspunzătoare pentru luarea măsurilor de implementare a politicilor monetare proprii. Aceste 65 pct.10 Directiva nr. 2006/48/CE 66 pct.10 Directiva nr. 2006/48/CE 67 art. 208 al.1 şi 2 OUG nr. 99/2006 a se vedea şi art. 40 Directiva nr. 2006/48/CE 68 art. 41 Directiva nr. 2006/48/CE

Page 59: Suport Curs Drept Bancar

măsuri însă nu pot fi discriminatorii sau restrictive, bazate pe faptul autorizării unei instituŃii de credit în alt stat membru. Aceste atribuŃii îi revin prin urmare şi Băncii NaŃionale a României în calitate de Bancă Centrală a României, în raport cu sucursalele instituŃiilor de credit din statele membre ce îŃi desfăşoară activitatea pe teritoriul Ńării noastre.69

Astfel instituŃiile de credit din alte state membre care au deschis o sucursală pe teritoriul României trebuie să raporteze periodic Băncii NaŃionale a României, pentru scopuri statistice, date şi informaŃii privind activităŃile desfăşurate în România iar aceasta în exercitarea competenŃelor descrise mai sus prevăzute de Directiva 2006/48/CE la art.41 şi transpuse de OUG 99/2006 în art.209, poate solicita ca pentru acele scopuri, sucursalele instituŃiilor de credit din alte state membre să furnizeze aceleaşi informaŃii ca şi instituŃiile de credit, persoane juridice române.70

AutorităŃile competente din statele membre, atât cele de origine şi cât şi cele gazdă, trebuie să coopereze strâns în scopul supravegherii activităŃii instituŃiilor de credit ce funcŃionează, mai ales prin intermediul unei sucursale, în unul sau mai multe state membre altele decât acelea unde are stabilit sediul principal. 71

FuncŃionarea lină a pieŃei interne bancare necesită nu doar reguli cu caracter legislativ şi o cooperare apropiată şi regulată, dar şi practici regulatorii şi o supraveghere de o convergenŃă sporită între autorităŃile statelor membre.72 Această cooperare se concretizează mai ales în schimbul de informaŃii ce are loc între autorităŃile statelor membre, dar şi în sprijinul pe care şi-l pot acorda autorităŃile din statul membru de origine şi cel gazdă.

Schimbul de informaŃii, referitor la problemele anumitor instituŃii de credit precum şi schimbul mutual de informaŃii se poate realiza la nivelul Comitetului European de Supraveghere Bancară constituit prin decizia Comisiei nr. 2004/5/CE.

Această procedură de schimb de informaŃii nu trebuie să înlăture cooperarea bilaterală, ce poate consta, spre exemplu, fie în permisiunea acordată de organul competent din statul gazdă, în cazul nostru BNR, către autoritatea competentă din statul de origine pentru efectuarea de către aceasta, la sediul sucursalei, a verificărilor referitoare la informaŃiile primite, fie chiar în delegarea de către autoritatea competentă din statul membru de 69 art. 209 OUG nr.99/2006 70 art.59 OUG nr. 99/2006 71 art.42 Directiva nr.2006/48/CE 72 pct.22 Directiva nr. 2006/48/CE

Page 60: Suport Curs Drept Bancar

origine a acestor competenŃe de verificare, către autoritatea competentă din statul gazdă.73 Banca NaŃională a României are, cu toate acestea, ea însăşi dreptul de a efectua verificări în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de sucursale instituŃiilor de credit din alte state membre pe teritoriul României în exercitarea competenŃelor ce îi revin potrivit ordonanŃei de urgenŃă. Cooperarea dintre organele competente ale statelor membre de origine şi a celor gazdă, trebuie să existe şi în situaŃiile în care se constată abateri, de la legislaŃia naŃională a acestuia din urmă, ale unei instituŃii de credit din alt stat membru, care are o sucursală sau care furnizează servicii în mod direct în statul gazdă. OUG nr. 99/2006 prevede posibilitatea ca BNR să solicite instituŃiei de credit care încalcă dispoziŃiile legale adoptate în România, în legătură cu care este competentă Banca NaŃională a României, să ia într-un anumit termen măsuri de remediere a situaŃiei, în caz contrar Banca centrală fiind îndreptăŃită să se adreseze organului competent din statul membru de origine, pentru ca acesta să ia măsurile corespunzătoare. 74 Dacă măsurile luate de statul membru de origine sunt încălcate ori aceste măsuri sunt inadecvate sau nu se pot aplica în România, iar instituŃia de credit persistă în încălcarea legislaŃiei româneşti în vigoare, după informarea autorităŃii competente din statul membru de origine, Banca NaŃională a României are dreptul să dispună măsurile corespunzătoare pentru a preveni sau sancŃiona faptele de încălcare a dispoziŃiilor legale. Ea, are dreptul să intervină, dacă este cazul, pentru a împiedica instituŃia de credit vinovată de încălcările respective, să iniŃieze noi tranzacŃii pe teritoriul României. 75 Desigur că şi celelalte autorităŃi române sunt îndreptăŃite să ia măsurile şi să dispună sancŃiunile necesare pentru fapte de încălcare a dispoziŃiile legale adoptate în scopul protejării interesului general şi a altor dispoziŃii de ordine publică. Autoritatea competentă din statul membru de origine are obligaŃia să informeze autoritatea competentă din statul membru gazdă, (respectiv Banca NaŃională a României) cu privire la faptul că autorizaŃia unei instituŃii de credit care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României a fost retrasă sau şi-a încetat valabilitatea în orice alt mod, pentru ca aceasta să poată lua măsurile necesare pentru a împiedica iniŃierea de noi tranzacŃii de către

73 art. 211, al.1 şi 2 OUG nr.99/2006 74 art. 60 OUG nr.99/2006 75 a se vedea şi art 30 Directiva nr. 2006/48/CE

Page 61: Suport Curs Drept Bancar

instituŃia de credit respectivă. 76 ObligaŃia de informare a BNR persistă şi în cazul în care situaŃia enunŃată mai sus se referă la o instituŃie financiară, care nu mai îndeplineşte condiŃiile necesare pentru a beneficia de regimul referitor la autorizarea unică la nivelul Uniunii Europene, intrând sub incidenŃa legislaŃiei româneşti care reglementează desfăşurarea respectivelor activităŃi. 77 Statutul instituŃiilor de credit şi financiare din state terŃe .

Spre deosebire de instituŃiile de credit din spaŃiul european, care beneficiază de dreptul de stabilire şi libera prestare de servicii pe teritoriul României, sucursalele instituŃiilor de credit din alte state, nu se bucură de un tratament egal, acestea fiind supuse cerinŃelor de natură prudenŃială prevăzute de lege şi de reglementările emise de Banca NaŃională a României în aceleaşi condiŃii ca şi instituŃiile de credit autohtone.

Directiva 2006/48/CE recomandă ca regulile ce se referă la sucursalele instituŃiilor de credit ce au sediul principal într-un stat terŃ din afara ComunităŃii Europene, să fie aceleaşi în toate statele membre.

Este important ca statele membre să stabilească regulile aplicabile acestora, de aşa natură, încât să nu se creeze un regim mai favorabil pentru acestea în comparaŃie cu cel al sucursalelor instituŃiilor de credit din statele membre. Cu toate acestea, Comunitatea poate, pe bază de acorduri încheiate cu unul sau mai multe state terŃe, să stabilească aplicarea unui tratament egal pe întreg teritoriul comunităŃii pentru toate sucursalele instituŃiilor de credit ce au sediul în state terŃe.

InstituŃiile de credit având sediul social în state terŃe pot desfăşura activităŃi în România numai dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiŃii: activitatea se desfăşoară prin înfiinŃarea unei sucursale autorizate de Banca NaŃională a României cu respectarea dispoziŃiile OrdonanŃei de UrgenŃă nr.99/2006 şi a reglementărilor emise în aplicarea acesteia, iar autoritatea competentă din statul de origine nu se opune înfiinŃării sucursalei în România.

AutorizaŃia acordată va cuprinde spectrul de activităŃi ce pot fi desfăşurate pe teritoriul României, şi nu poate excede obiectul de activitate al instituŃiei de credit, autorizat de autoritatea competentă din statul terŃ de origine.

76 art. 64 OUG nr.99/2006 77 art. 56 OUG nr.99/2006

Page 62: Suport Curs Drept Bancar

În ceea ce priveşte condiŃiile de autorizare acestea sunt aceleaşi cu cele cerute şi instituŃiilor de credit autohtone, cu condiŃia ca BNR să aibă convingerea că instituŃia de credit poate asigura desfăşurarea activităŃii pe teritoriul României în condiŃii de siguranŃă şi cu respectarea cerinŃelor unei administrări prudente şi sănătoase dar şi convingerea că sunt asigurate condiŃii adecvate pentru realizarea supravegherii.

Supravegherea prudenŃială a activităŃii sucursalei îi revine Băncii NaŃionale a României78 în cooperare cu autorităŃile competente din aceste statele terŃe. Cooperarea se face pe bază de acorduri de cooperare cu autoritatea competentă din statul terŃ de origine al instituŃiei de credit. Prin aceste acorduri se stabilesc cel puŃin condiŃiile în care se realizează schimbul de informaŃii, cu respectarea dispoziŃiilor privind secretul profesional dar şi condiŃiile în care reprezentanŃi ai autorităŃii competente din statul terŃ pot participa la verificările efectuate la sediul sucursalei. 79

În situaŃia în care sucursala depăşeşte momentul evaluării calităŃii80, îndeplineşte condiŃiile de autorizare şi cele privind desfăşurarea activităŃii prevăzute pentru instituŃiile de credit române, cele referitoare la capitalul de dotare81, precum şi cele referitoare la modul de organizare, şi îi este acordată autorizaŃia de funcŃionare pe teritoriul României, Banca NaŃională a României notifică Comisiei Europene şi Comitetului Bancar European acordarea acestei autorizaŃii

Dacă în urma evaluării efectuate se constată că în statul terŃ de origine există un cadru de reglementare prudenŃial echivalent celui stabilit prin OrdonanŃa de urgenŃă nr.99/2006 şi prin reglementările emise în aplicarea acesteia şi că autoritatea competentă din acest stat exercită o supraveghere adecvată a instituŃiei de credit, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea sucursalei din România, Banca NaŃională a României poate excepta de la aplicarea unor cerinŃe prudenŃiale, sucursalele instituŃiilor de credit din unele state terŃe., dar numai în numai în condiŃii de reciprocitate şi fără a crea acestora un regim mai favorabil decât cel al celorlalte sucursale ale instituŃiilor de credit din statele membre. Acordurile încheiate la nivelul Uniunii Europene, cu referire la regimul aplicabil instituŃiilor de credit din state terŃe, se aplică cu prioritate faŃă de reglementările naŃionale.82

78 Capitolul IV din Titlul III, Partea I OUG nr.99/2006 79 art.212 OUG nr. 99/2006 80 A se vedea art.72 Criterii de evaluare a calităŃii, OUG nr. 99/2006 81 a se vedea art.70 OUG nr.99/2006 82 art.79 OUG nr. 99/2006

Page 63: Suport Curs Drept Bancar

OrdonanŃa de urgenŃă nr.99/2006 privind instituŃiile de credit şi adecvarea capitalului şi-a propus să asigure, la nivel de principiu, transpunerea noilor directive comunitare atât pentru instituŃiile de credit, cât şi pentru societăŃile de servicii de investiŃii financiare, iar în ceea ce priveşte aspectele de ordin tehnic, prevăzute de directivele comunitare, acestea urmează să fie reglementate prin legislaŃia secundară emise în aplicarea ordonanŃei de urgenŃă.

LegislaŃia secundară ce se referă la dispoziŃiile din lege aplicabile atât instituŃiilor de credit, cât şi societăŃilor de servicii de investiŃii financiare, va fi emisă în comun de Banca NaŃională a României şi Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare, pentru asigurarea unităŃii de tratament şi evitarea arbitrajului de reglementare.83 Intrebari recapitulative:

1. Care este sediul juridic al materiei in legislatia romaneasca? 2. Care este sediul juridic al materiei in legislatia europeana? 3. Ce sunt institutiile de credit? 4. Care este relatia dintre conceptul de institutie de credit si cel de

societate bancara? 5. Care sunt principiile generale ce guverneaza activitatea institutiilor de

credit din intreg spatiul european?

Bibliogrfie minimala: 1. Dan Drosu Saguna, Monica Amalia Ratiu, Drept bancar, Ed. C.H.

Beck, Bucuresti, 2007. 2. OUG nr. 99/2006 privind activitatea institutiilor de credit. 3. Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea OUG nr. 99/2006

83 Nota de fundamentare a Guvernului –OUG nr. 99/2006 privind instituŃiile de credit şi adecvarea capitalului,

Page 64: Suport Curs Drept Bancar

MODULUL III: SOCIETĂłILE BANCARE

Obiective: Intelegerea corecta a conceptului de societata bancara – baza intregului sistem bancar romanesc (ca parte a celui european). Intelegerea modului in care se constituie si functioneaza societatile bancare, precum si interdependentele ce iau nastere intre acestea si BNR. Cunoasterea dispozitiilor de drept material si procedural in materie care sa permita desfasurarea unor activitati specifice viitorilor juristi. Cuvinte cheie: societate bancara, constituirea societatii bancare, autorizarea functionarii, functionarea societatilor bancare. Rezumat capitol: 1. Aspecte introductive privind societăŃile bancare. 2. Constituirea societăŃilor bancare. 3. Aprobarea constituirii societăŃilor bancare. 4. Autorizarea functionarii societăŃilor bancare. 5. Functionarea societăŃilor bancare. Tema pentru acasa: Aspecte procedurale privind autorizarea functionarii societatilor bancare.

I. Aspecte introductive privind societăŃile bancare

Sistemul bancar românesc este structurat, aşa după cum am arătat, pe două nivele: primul nivel cuprinde o singura entitate, Banca NaŃională a României (banca centrală a statului român- cu atribuŃii privind politica monetară, valutară de credit şi de plăŃi precum şi în materia autorizării şi supravegherii prudenŃiale a instituŃiilor de credit) al doilea nivel cuprinde instituŃiile de credit în special băncile.

Băncile se constituie şi funcŃionează după reguli specifice, cu autorizarea şi sub supravegherea Băncii NaŃionale a României.

Aceste reguli privesc, în esenŃă, constituirea băncii (autorizarea prealabila de constituire din partea Băncii NaŃionale a României; autorizarea funcŃionării băncii, ca o condiŃie prealabilă a începerii activităŃii bancare), modificările în situaŃia băncii (necesitatea autorizării Băncii NaŃionale a României în cazul principalelor modificări societare: majorarea sau reducerea capitalului social, schimbarea denumirii, a sediului social, a obiectului de activitate, modificări în situaŃia acŃionarilor semnificativi, deschiderea de reprezentante şi sucursale în străinătate, extinderea reŃelei de

Page 65: Suport Curs Drept Bancar

sucursale şi alte sedii secundare pe teritoriul României etc.), funcŃionarea băncii (organizarea şi conducerea băncii; respectarea unor cerinŃe de capital, a un or cerinŃe prudenŃiale şi a unor interdicŃii privind anumite categorii de tranzacŃii; secretul profesional bancar; supravegherea prudenŃială a băncilor de către Banca NaŃionala a României. 84

Băncile reprezintă principalii intermediari financiari în economie. Ele facilitează formarea capitalului disponibil în economie şi coordonează procesul economisire-investire, in scopul creşterii volumului total de resurse alocate economiei. Băncile sunt caracterizate prin capacitatea lor de a pune în circulaŃie creanŃe asupra lor însele, sporind volumul mijloacelor de plată şi, implicit, al masei monetare. În derularea procesului de intermediere financiară, încrederea este un element esenŃial. Băncile oferă deponenŃilor garanŃia că îşi pot retrage fondurile oricând şi le plasează spre fructificare pe cele de care aceştia, nu au nevoie imediată.

Banca îndeplineşte două funcŃii fundamentale 1. constituirea de resurse prin atragerea disponibilităŃilor băneşti

temporare ale clienŃilor lor şi plasarea acestora spre fructificare, în principal, prin acordarea de credite 2. asigurarea mecanismului de funcŃionare a plăŃilor între titularii de cont Noua reglementare în acest domeniu, OUG 99/2006 ne oferă următoarea definiŃie a băncilor: Băncile sunt instituŃii de credit cu vocaŃie universală, ce se constituie sub formă juridică de societăŃi pe acŃiuni în conformitate cu legislaŃia comercială şi cu respectarea dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă nr.99/2006 privind instituŃiile de credit şi adecvarea capitalului. Prin urmare caracteristicile băncilor sunt următoarele : sunt instituŃii de credit : entităŃi a căror activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public precum şi acordarea de credite în cont propriu. au vocaŃie universală: de aici rezultă că , băncile spre deosebire de alte instituŃii de credit pot desfăşura oricare dintre activităŃile permise de dispoziŃiile OUG 99/2006 în SecŃiunea 1.2 a Capitolului II din Titlul I partea I. Sunt persoane juridice : numai persoanele juridice pot avea calitatea de banca, potrivit legii. DispoziŃia din OrdonanŃa de urgenŃă 99/2006 este

84 Radu I. Motica , Bercea Lucian –drept comercial român şi drept bancar, vol.II, pg.26

Page 66: Suport Curs Drept Bancar

concordanta de altfel, cu normele în materie din legislaŃiile europene, potrivit cărora au acces la profesiunea bancara doar persoanele juridice, nu şi persoanele fizice, care sunt excluse de la exercitarea operaŃiunilor bancare societăŃi pe acŃiuni: această caracteristică implică o dublă limitare a sferei persoanelor juridice care pot desfăşura activităŃi bancare: 1. în primul rând numai o societate comercială poate avea calitatea de

bancă cu excluderea regiilor autonome, a organizaŃiilor cooperatiste, a asociaŃiilor şi fundaŃiilor etc.;

2. în al doilea rând, banca nu poate funcŃiona decât sub forma societăŃii comerciale pe acŃiuni fiind excluse societăŃile de persoane, societatea în comandită pe acŃiuni şi societatea cu răspundere limitată. 85

3. Noua reglementare a instituŃiilor de credit prevede o a treia limitare a sferei persoanelor juridice ce pot desfăşura activitate bancară, instituind interdicŃia constituiri acestora prin subscripŃie publică.

Legea 58/1998 republicată prevedea aceleaşi limitări ca şi actuala reglementare cu singura deosebire că dispoziŃiile OG 99/2006 interzic în mod explicit constituirea societăŃilor bancare prin subscripŃie publică iar Legea bancară 58/1998 abrogată cu data de 1 ianuarie 2007 nu conŃinea o astfel de prevedere. Reglementarea anterioara Legii 58/1998, Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara excludea expres doar societatea cu răspundere limitată. Cu toate acestea, nici sub imperiul acestei legi nu au fost constituite bănci sub altă formă juridică decât cea a societăŃii pe acŃiuni. În doctrina juridică în materia constituirii societăŃilor comerciale a existat chiar o controversă86: într-o opinie s-a susŃinut că societăŃile bancare se pot constitui numai sub forma societăŃilor pe acŃiuni (Octavian CăpăŃână, SocietăŃile comerciale, Ed. Lumina, Bucureşti, 1991, p. 229); intr-o altă opinie, argumentată, s-a arătat că, atâta timp cât legea nu interzice în mod expres decât constituirea societăŃilor bancare sub forma societăŃii cu răspundere limitată, iar din interpretarea sistematică a legii rezultă că sunt excluse şi societăŃile de persoane, concluzia ar fi ca băncile ar putea să îmbrace atât forma societăŃilor pe acŃiuni, cât şi pe cea a societăŃilor în comandită pe acŃiuni (Mircea-Ştefan Minea, Constituirea societăŃilor comerciale. Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1996, p. 185-186).87 Restrângerea libertăŃii comerciantului de a alege forma societăŃii

85 Drept comercial şi bancar roman, drept bancar vol II Radu Motica Lucian Bercea , op.citpg.27 86 Radu I. Motica , Bercea Lucian –drept comercial român şi drept bancar, vol.II,op.cit 87 Pe larg, cu privire la reglementarea anterioară a constituirii societăŃilor bancare, Ion Turcu, OperaŃiuni şi contracte bancare, Ed. Lumina Lex.. Bucureşti, 1997, p. 77-81.

Page 67: Suport Curs Drept Bancar

reprezintă o măsură excepŃională fundamentată pe natura juridica a activităŃii bancare, activitate economica de interes public şi pe faptul că principalul instrument al acestei activităŃi este capitalul. 2. Constituirea societăŃilor bancare OG 99/2006 privind instituŃiile de credit şi adecvarea capitalului, stabileşte condiŃiile în care o instituŃie de credit poate desfăşura activităŃi pe teritoriul României. În concret este prevăzută obligativitatea deŃinerii unei autorizaŃii acordate de Banca NaŃională a României potrivit reglementărilor ordonanŃei. Banca NaŃională a României este cea care stabileşte prin reglementări condiŃiile de acordare a autorizaŃiei fiind obligată să le notifice Comisie Europene împreună cu documentaŃia ce trebuie să însoŃească cererea pentru obŃinerea autorizaŃiei.

Din cele enunŃate mai sus rezultă că pentru a funcŃiona ca bancă nu este suficientă înfiinŃarea unei societăŃi comerciale pe acŃiuni care să aibă ca obiect de activitate operaŃiunile bancare.

OrdonanŃa privind instituŃiile de credit prevede o serie de proceduri care preced, respectiv succed constituirii propriu-zise a societăŃii comerciale bancare, în temeiul Legii societăŃilor comerciale şi totodată, impune anumite condiŃii minime de fond pe care societatea comercială bancară trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces la activitatea bancară cât şi pentru a desfăşura activitatea.

Din punct de vedere procedural, potrivit art. 32 din OrdonanŃa de

guvern nr. 99/2006, instituŃiile de credit, persoane juridice române, se pot constitui şi pot funcŃiona numai pe baza autorizaŃiei emise de Banca NaŃională a României.

Din articolul de mai sus rezultă că o instituŃie de credit are nevoie de o dublă autorizare din partea BNR pentru constituirea societăŃii bancare şi pentru funcŃionarea acesteia.

Autorizarea constituirii băncii de către Banca NaŃională a României şi

autorizarea funcŃionării băncii de către banca centrală sunt reglementate de OUG 99/2006 capitolul 3 (Autorizarea instituŃiilor de credit peroane

juridice române) şi de Normele nr. 10/2004 privind autorizarea băncilor, instituŃiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ şi a sucursalelor din România ale

Page 68: Suport Curs Drept Bancar

instituŃiilor de credit străine emise de Banca NaŃională a României în aplicarea Legii bancare şi modificate prin Norma 10 din 29.06.2006.

Deşi termenul utilizat generic pentru această procedură în cadrul OUG 99/06 este de autorizare

88, din cuprinsul OrdonanŃei deducem că de fapt procesul de autorizare a instituŃiilor de credit cuprinde două etape prima fiind aprobarea constituirii instituŃiei de credit urmată de cea a autorizării funcŃionării. Prin urmare potrivit reglementărilor OUG 99/2006 şi a Normei 10/2004 modificată, procesul de autorizare a băncilor de către Banca NaŃională a României cuprinde doua etape89:

1. aprobarea constituirii băncii în conformitate cu dispoziŃiile Legii nr. 31/1990

2. autorizarea funcŃionării băncii Ambele faze ale procedurii sunt iniŃiate pe baza unei cereri adresate de fondatori băncii centrale, însoŃiŃi de documentaŃia justificativă şi se încheie cu emiterea de către Banca NaŃională a României, în calitate de autoritate administrativă autonomă a unor acte administrative de autoritate aprobarea de constituire şi autorizaŃia de funcŃionare.

Procedura de constituire a societăŃilor bancare este una sui generis,

datorită statutului special al acestor societăŃi comerciale, care au, potrivit art. 5 din OrdonanŃa UrgenŃă nr.99/2006, un monopol legal asupra activităŃilor bancare.

Acest monopol justifică instituirea unui control public al accesului la profesiunea bancara sub forma unei proceduri de autorizare de către banca centrală, procedura concretizată într-un agrement de natura administrativă al înfiinŃării şi funcŃionării băncii. Este vorba de o exigenŃă administrativa excepŃională pentru o activitate comercială, care este instituită tocmai datorita specificităŃii profesiunii bancare. 90 În privinŃa condiŃiilor de fond necesare pentru autorizare OUG 99/2006 reglementează prin norme cu caracter special faŃă de cele cuprinse în Legea 31/1990 privind societăŃile comerciale , forma juridică, obiectul de activitate, denumirea, capitalul social, structura acŃionariatului, conducătorii, administratorii, cenzorii, auditorul independent etc.

Noua reglementare privind instituŃiile de credit, OUG 99/2006 este

88 a se vedea cap.II secŃ.1, pct.11. OG 99/06 Necesitatea obŃinerii unei autorizaŃii şi condiŃii minime de autorizare, Cap.III Autorizarea instituŃiilor de credit , persoane juridice române, SecŃiunea 1 Procedura de autorizare şi motivele respingerii cererii 89 a se vedea si Regulamentul 11/2007 al BNR, art.3 90 Radu I. Motica , Bercea Lucian –drept comercial român şi drept bancar, vol.II,pg.28

Page 69: Suport Curs Drept Bancar

structurată în două părŃi, prima parte cu aplicabilitate generală pentru toate instituŃiile de credit şi a doua parte ce cuprinde dispoziŃii specifice pentru fiecare instituŃie de credit în parte. Procedura de autorizare a instituŃiilor de credit astfel cum este prevăzută în actul normativ, este aplicabilă în totalitate societăŃilor bancare. 91

În continuare vom prezenta mai în amănunt etapele de înfiinŃare a

societăŃilor bancare. A. Aprobarea constituirii societăŃilor bancare Procedura de aprobare a constituirii societăŃii bancare urmăreşte

verificarea de către Banca NaŃională a României a întrunirii garanŃiilor financiare, de competenta şi moralitate prevăzute de OrdonanŃa privind instituŃiile de credit şi reglementările proprii ale băncii centrale privind accesul la activitatea bancară, în scopul desfăşurării activităŃi în condiŃii de siguranŃă şi de respectare a cerinŃelor unei administrări prudente şi sănătoase, care să asigure protejarea intereselor deponenŃilor şi ale altor creditori şi buna funcŃionare a sistemului bancar.

Verificarea are deci, ca obiect, posibilitatea îndeplinirii de către viitoarea bancă a condiŃiilor de fond impuse de actuala reglementare în domeniu, OUG 99/2006.

CondiŃiile care trebuie îndeplinite de viitoarea societate bancară, pentru a se putea dovedi adecvarea mijloacelor disponibile la activitatea propusă, privesc, aşa după cum am arătat: forma juridică, obiectul de activitate, mijloacele tehnice (dotarea cu personal şi organizarea sistemului de control intern) şi financiare (capitalul social minim), conducătorii (numărul, experienŃa şi onorabilitatea), acŃionarii (posibilitatea de a susŃine financiar activitatea societăŃii şi de a face faŃă eventualelor dificultăŃi financiare. Îndeplinirea acestor condiŃii este verificata de banca centrala pe baza documentaŃiei depuse de solicitanŃi.

Forma cererii de autorizare, documentaŃia care trebuie sa însoŃească cererea, termenele şi procedura de autorizare sunt stabilite prin OUG 99/2006 şi prin reglementările Băncii NaŃionale a României.

CondiŃiile în care autorizaŃia poate fi acordata sunt reglementate prin OUG 99/2006 care stabileşte un număr de cerinŃe minime de acces la activitatea bancară precum şi prin norme şi regulamente ale Băncii

91 a se vedea OUG 99/2006 PARTEA I „DispoziŃii comune aplicabile instituŃiilor de credit”, Capitolul III „Autorizarea instituŃiilor de credit, persoane juridice române”

Page 70: Suport Curs Drept Bancar

NaŃionale a României, care fără a fi limitative se referă la: nivelul minim al capitalului social subscris, care trebuie vărsat, în forma băneasca, în totalitate, la momentul constituirii, calificarea şi experienŃa profesională a conducătorilor băncii; studiul de fezabilitate a băncii; acŃionarii semnificativi şi fondatorii băncii; structura acŃionariatului; sediul băncii; auditorul etc.

Astfel în cele ce urmează vom analiza cerinŃele minime pe care o societate trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces la activitatea bancară:

a. capitalul iniŃial La constituirea unei instituŃii de credit, persoană juridică română,

capitalul iniŃial este reprezentat de capitalul social, cu excepŃia cazurilor în care instituŃia de credit care se constituie este rezultată dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau divizare.92

Pentru a putea primi autorizaŃie din partea Băncii NaŃionale a României, societatea bancară trebuie să dispună de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului iniŃial cel puŃin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a 5 milioane euro. Din Regulamentului nr.18 din 14/12/2006 al BNR şi CNVA privind

fondurile proprii ale instituŃiilor de credit şi ale firmelor de investiŃii rezultă faptul că pe lângă capitalul social subscris şi vărsat, din capitalul iniŃial al instituŃiilor de credit fac parte şi rezervele legale, statutare precum şi alte rezerve conform art. 4 lit.c din Regulament.93 În conformitate cu prevederile acestui Regulament, capitalul iniŃial de care băncile trebuie să dispună în momentul autorizării este de minim 37 milioane RON pentru băncile persoane juridice române iar pentru băncile de credit ipotecar şi băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ este de minim de 25 milioane RON. 94 Capitalul social al unei societăŃi bancare trebuie astfel vărsat până la limita minimă menŃionată mai sus stabilită prin reglementări BNR, integral şi în numerar la momentul subscrierii, inclusiv în cazul majorării acestuia, aporturile în natură nefiind permise. Astfel fiecare acŃionar va vărsa în formă bănească valoarea acŃiunilor subscrise până la momentul constituirii 92 art.12 al.1 OUG 99/2006 93 a se vedea art. 4, art.11 Regulamentul 18 din 14/12/2006 publicat în M.of.1034bis din 27/12/2006, abrogă Norma 11/2003 a BNR 94 art. 11 Regulamentul 18 din 14/12/2006

Page 71: Suport Curs Drept Bancar

societăŃii. AcŃiunile societăŃii bancare , persoană juridică română, pot fi numai nominative. Iar fiecare acŃiune dă dreptul la un singur vot principiu de la care instituŃiile de credit nu port deroga prin actele constitutive. Se stabilesc, astfel, patru importante derogări de la regimul general al societăŃilor pe acŃiuni: În primul rând, aporturile la capitalul social al unei bănci nu pot fi decât aporturi în numerar, cu excluderea aporturilor în creanŃe permis la societăŃile pe acŃiuni şi a celor în natură ; în al doilea rând, valoarea acŃiunilor subscrise trebuie vărsată integral până la momentul constituirii societăŃii spre deosebire de societăŃile ordinare pe acŃiuni, care în cazul subscrierii integrale şi simultane a capitalului social de către toŃi semnatarii actului constitutiv, la momentul constituirii capitalul social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris , diferenŃa urmând a fi vărsată diferit în funcŃie de felul aportului: în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculării iar pentru aportul în natură , în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării.95 În al treilea rând în cazul băncilor, fiecare acŃiune dă dreptul la un singur vot nu ca în cazul societăŃilor ordinare pe acŃiuni unde prin actul constitutiv se poate deroga de la acest principiu. O ultimă deosebire este aceea că societăŃile bancare spre deosebire de societăŃile pe acŃiuni ordinare, nu se pot constitui prin subscripŃie publică.

b. denumirea

Băncile, persoane juridice române, nu pot utiliza o denumire specifică unei alte categorii de instituŃii de credit reglementate de ordonanŃă de urgenŃă 99/2006

96 şi trebuie stabilită în aşa fel încât să nu creeze confuzie

cu denumirea altor bănci autorizate sa funcŃioneze pe teritoriul României. Denumirea unei bănci trebuie să fie în limba română, cu excepŃia cazului în care banca este o filială a unei persoane juridice străine şi preia în denumirea sa, parŃial sau în totalitate, denumirea societăŃii-mamă. 97

c. sediul social

95 art. 9 al.2 Legea 31/1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare 96 art. 287 al 2 OUG 99/2006, ART. 7 Regulamentul BNR 11/2007 97 art. ART. 7 Regulamentul BNR 11/2007

Page 72: Suport Curs Drept Bancar

SpaŃiul destinat a servi de sediu social sau real pentru o societate bancară, ca de altfel pentru orice altă instituŃie de credit, persoană juridică română, trebuie să fie situat pe teritoriul României iar din punct de vedere al locaŃiei şi stării tehnice, acesta ne putând fi amplasat la subsolurile clădirilor sau la etajele ansamblurilor de locuinŃe şi trebuie să corespundă ca suprafaŃă, condiŃii de securitate şi dotări activităŃilor propuse a fi desfăşurate. Aceleaşi condiŃii trebuie să fie îndeplinite şi de sucursalele şi sediile secundare ale băncilor. Sediul real al unei instituŃii de credit îl reprezintă locaŃia în care se situează centrul de conducere şi de gestiune a activităŃii statutare, în cazul în care acesta nu este situat la sediul social.

d. conducerea operativă

Conducerea operativă a activităŃii unei instituŃii de credit trebuie să fie asigurată de cel puŃin doi directori, dacă instituŃia de credit optează pentru sistemul unitar de administrare , iar dacă optează pentru sistemul dualist , minim trei directori , care trebuie să aibă reputaŃie şi experienŃă adecvate pentru exercitarea responsabilităŃilor încredinŃate. 98

e. obietul de activitate

Obiectul de activitate al băncilor cuprinde totalitatea activităŃilor permise instituŃiilor de credit, prevăzute în art. 18 al OUG 99/2006,de aceea se afirmă în ceea ce priveşte societăŃile bancare că acestea ar fi instituŃii de credit cu vocaŃie universală. Astfel băncile pot desfăşura în limitele autorizaŃiei acordate următoarele activităŃi: I . ActivităŃi bancare:

1. atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile; 2. acordare de credite, incluzând printre altele: credite de consum,

credite ipotecare, factoring cu sau fără regres, finanŃarea tranzacŃiilor comerciale, inclusiv forfetare;

3. leasing financiar; 4. operaŃiuni de plăŃi;

98 Art.13, 108 OUG 99/2006

Page 73: Suport Curs Drept Bancar

5. emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărŃi de credit, cecuri de călătorie şi alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;

6. emitere de garanŃii şi asumare de angajamente; 7. tranzacŃionare în cont propriu şi/sau pe contul clienŃilor, în condiŃiile

legii, cu: - instrumente ale pieŃei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete

la ordin, certificate de depozit; - valută; - contracte futures şi options financiare; - instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii; - valori mobiliare şi alte instrumente financiare transferabile;

8. participare la emisiunea de valori mobiliare şi alte instrumente financiare, prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni;

9. servicii de consultanŃă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni şi achiziŃii şi prestarea altor servicii de consultanŃă;

10. administrare de portofolii şi consultanŃă legată de aceasta; 11. custodie şi administrare de instrumente financiare; 12. intermediere pe piaŃa interbancară; 13. prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinŃe în domeniul

creditării; 14. închiriere de casete de siguranŃă; 15. operaŃiuni cu metale şi pietre preŃioase şi obiecte confecŃionate din

acestea; 16. dobândirea de participaŃii la capitalul altor entităŃi; 17. orice alte activităŃi sau servicii, în măsura în care acestea se

circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activităŃi, dacă este cazul.

II. Alte activităŃi permise Băncile pot desfăşura şi alte activităŃi, permise potrivit autorizaŃiei acordate de Banca NaŃională a României, după cum urmează:

o operaŃiuni ne-financiare în mandat sau de comision, în special pe contul altor entităŃi din cadrul grupului din care face parte instituŃia de credit;

Page 74: Suport Curs Drept Bancar

o operaŃiuni de administrare a patrimoniului constând din bunuri mobile şi/sau imobile aflate în proprietatea acestora, dar neafectate desfăşurării activităŃilor financiare;

o prestarea de servicii clientelei proprii care, deşi nu sunt conexe activităŃii desfăşurate, reprezintă o prelungire a operaŃiunilor bancare.

Pentru a putea astfel de activităŃi este necesar ca acestea să fie compatibile cu cerinŃele activităŃii bancare, în special cu cele referitoare la menŃinerea bunei reputaŃii a instituŃiei de credit şi protejarea intereselor deponenŃilor iar nivelul total al veniturilor obŃinute din aceste activităŃi nu trebuie să depăşească 10% din veniturile obŃinute de o instituŃie de credit din activităŃile bancare. 99 III. OperaŃiuni cu bunuri mobile şi imobile Băncile se pot angaja în operaŃiuni cu bunuri mobile şi imobile numai dcaă aceste operaŃiuni sunt necesare desfăşurării în condiŃii adecvate a activităŃilor pentru care instituŃia de credit a fost autorizată, şi în măsura în care bunurile respective sunt necesare în acest scop; dacă operaŃiunile, au ca obiect bunuri mobile şi imobile destinate perfecŃionării pregătirii profesionale a salariaŃilor, organizării unor spaŃii de odihnă şi recreare sau asigurării de locuinŃe pentru salariaŃi şi familiile acestora; ori dacă bunurile mobile şi imobile ce fac obiectul operaŃiunilor respective au fost dobândite în urma executării creanŃelor, cu respectarea, în privinŃa operaŃiunilor de închiriere a unor asemenea bunuri, a condiŃiilor de compatibilitate cu activitatea bancară şi de limitare a veniturilor din astfel de operaŃiuni la cota de 10% din veniturile obŃinute din activităŃile bancare. ActivităŃile enunŃate în cadrul OUG 99/2006 nu au caracter limitativ însă pentru a putea desfăşura orice activitate este necesar ca acestea să nu se numere printre cele nepermise de ordonanŃă fie implicit fie explicit, ca de exemplu:

� gajarea propriilor acŃiuni pe contul datoriilor băncii; � acordarea de credite garantate cu acŃiuni, alte titluri de capital sau cu

obligaŃiuni emise de instituŃia de credit însăşi sau de o altă entitate aparŃinând grupului din care face parte instituŃia de credit;

99 art 20 al. 2,3 OUG 99/2006

Page 75: Suport Curs Drept Bancar

� atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la public, când instituŃia de credit se află în stare de insolvenŃă.

f. actionariat

În ceea ce priveşte structura acŃionariatului unei bănci, BNR trebuie să fie informată cu privire la identitatea acŃionarilor sau a membrilor, persoane fizice sau juridice, care urmează să deŃină direct sau indirect participaŃii calificate la instituŃia de credit, şi cu privire la valoarea acestor participaŃii. BNR analizează persoanele ce pretind a fi acŃionari ai societăŃii bancare precum şi existenŃa unor legături strânse între instituŃia de credit, persoană juridică română, şi alte persoane fizice sau juridice, în scopul formării convingerii că, din perspectiva necesităŃii asigurării unui management prudent şi sănătos al instituŃiei de credit, calitatea persoanelor respective este adecvată100 iar legăturile strânse cu alte persoane fizice sau juridice nu împiedică exercitarea eficientă a funcŃiilor sale de supraveghere. Din punct de vedere terminologic apreciem necesară clarificarea următorilor termenii: ParticipaŃie calificată există atunci când o participaŃie directă sau indirectă într-o entitate reprezintă 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale entităŃii sau face posibilă exercitarea unei influenŃe semnificative asupra administrării entităŃii respective; OUG 99/2006 prevede şi criteriile ce se vor avea în vedre de către BNR la determinarea unei participaŃii calificate, pentru calculul drepturilor de vot ale unei persoane se iau în considerare spre exemplu: drepturile de vot deŃinute de alte persoane sau entităŃi în nume propriu, dar pe contul persoanei respective; drepturile de vot deŃinute de o entitate care se află sub controlul persoanei respective; drepturile de vot deŃinute de un terŃ cu care persoana respectivă a încheiat un acord scris, prin care acestea se obligă să acŃioneze în mod concertat, astfel încât prin exercitarea drepturilor de vot pe care le deŃin să realizeze o politică comună cu caracter de continuitate cu privire la managementul entităŃii în care deŃin, aceste drepturi de vot şi altele.101 Legături strânse între instituŃia de credit şi alte persoane, există în situaŃia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate

100 art. 15 OUG 99 /2006 101 art 16 OUG 99/2006

Page 76: Suport Curs Drept Bancar

între ele în oricare dintre următoarele modalităŃi: a) printr-o participaŃie reprezentând deŃinerea, directă sau prin intermediul controlului, a 20% sau mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei entităŃi; b) prin control; c) prin faptul că ambele sau toate aceste persoane sunt legate în mod durabil de una şi aceeaşi terŃă persoană prin control. Orice cerere de autorizare a unei instituŃii de credit trebuie să fie însoŃită de un plan de activitate, care să cuprindă cel puŃin tipurile de activităŃi propuse a fi desfăşurate şi structura organizatorică a instituŃiei de credit, şi din care să rezulte capacitatea acesteia de a-şi realiza obiectivele propuse în condiŃii compatibile cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase, prin adecvarea cadrului de conducere, a procedurilor, a mecanismelor interne şi a structurii capitalului la tipul, volumul şi complexitatea activităŃilor pe care îşi propune să le desfăşoare. 102

g. documente necesare pentru autorizarea constituirii

În vederea obŃinerii aprobării de constituire, solicitanŃii trebuie să prezinte Băncii NaŃionale a României103

1. O cerere de autorizare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 a Regulamentului nr. 11 din 13/11/2007 104 privind autorizarea instituŃiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituŃiilor de credit din state terŃe

1. următoarea documentaŃie: 2.1. procura autentică sau, după caz, delegaŃia avocaŃială, semnată de toŃi

acŃionarii direcŃi ai băncii, prin care aceştia desemnează una sau mai multe persoane pentru a-i reprezenta în relaŃia cu Banca NaŃională a României pe parcursul instrumentării cererii de autorizare;

2.2. proiectul actului constitutiv. În situaŃia deschiderii de sedii secundare odată cu înfiinŃarea băncii, în cadrul proiectului actului constitutiv se vor menŃiona şi obiectul de activitate al respectivelor sedii secundare, datele de identificare ale persoanelor care asigură conducerea acestora, precum şi limita mandatului ce le este acordat;

2.3. o informare cu privire la cota-parte din capitalul social şi din drepturile de vot deŃinute de acŃionarii direcŃi şi de acŃionarii

102 Radu I. Motica , Bercea Lucian –drept comercial român şi drept bancar, vol.II 103 ART 21 104 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 06/12/2007

Page 77: Suport Curs Drept Bancar

semnificativi indirecŃi şi documentaŃia prevăzută la art. 21, pentru fiecare dintre aceştia;

2.4. documentaŃia ce trebuie depusă de persoanele desemnate să exercite responsabilităŃi de administrare şi/sau conducere, trebuie să depună documentaŃia prevăzută la art. 22 din Regulamentul 11/2007.

Acesta cuprinde în principal documente de natură a identifica persoana juridică şi de a reflecta activităŃile şi modul de desfăşurare a acestora precum şi capacitatea financiară a societăŃii, sens în care trebuie depuse între altele105:

- certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerŃului sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din Ńara de origine, care să ateste cel puŃin denumirea, data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică şi obiectul de activitate al acesteia;

declaraŃia autorităŃii competente cu supravegherea acŃionarului că nu se opune participării acestuia la capitalul social sau, după caz, că aprobă această participaŃie;

chestionarul pentru participanŃii la capitalul social al băncii, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, completat şi semnat de fiecare dintre acŃionari

ultimele 3 situaŃii financiare anuale auditate, cele mai recente situaŃii financiare interimare şi ultima balanŃă de verificare ale fondatorului

ultimele 3 situaŃii financiare anuale individuale auditate şi, după caz, şi cele la nivelul perimetrului de consolidare contabilă din care face parte acŃionarul, întocmite conform Standardelor internaŃionale de raportare financiară sau unor reglementări conforme cu directivele contabile europene. Bancia NaŃională a României poate accepta şi situaŃii financiare anuale individuale şi/sau consolidate care sunt întocmite în conformitate cu alte standarde contabile recunoscute la nivel internaŃional

estimări ale bilanŃului şi ale contului de profit şi pierdere pentru următorii 3 ani, însuşite de conducătorii fondatorului

la solicitarea Băncii NaŃionale a României, curriculum vitae şi certificat de cazier judiciar, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 22 alin. (1) lit. b), respectiv, alin. (2), pentru persoanele cu responsabilităŃi de administrare sau conducere

105 pentru amănunte art. 21 al 1 Regulamentului BNR 11/2007 modificată

Page 78: Suport Curs Drept Bancar

Pentru persoanele fizice documentaŃia cuprinde între altele106 : copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi

certificată de posesorul actului de identitate; - curriculum vitae din care să rezulte activitatea desfăşurată în prezent

şi în ultimii 10 ani, inclusiv denumirea angajatorului, natura activităŃii desfăşurate, funcŃia deŃinută şi alte informaŃii relevante legate de activitatea acestuia, şi în care să se indice entităŃile în care persoana fizică deŃine în prezent sau a deŃinut în ultimii 10 ani funcŃii de conducere şi/sau de membru al consiliului de administraŃie ori o poziŃie echivalentă;

- chestionarul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, completat şi semnat de fiecare dintre acŃionari;

- certificatul de cazier judiciar; - declaraŃia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 Regulamentul

BNR 11/2007 ; - ultima situaŃie financiară a societăŃilor comerciale la care persoana

fizică este asociat/acŃionar şi orice alte documente considerate relevante pentru a justifica în mod corespunzător provenienŃa declarată a fondurilor, în cazul unei participaŃii cel puŃin egale cu echivalentul în lei a 10.000 euro etc

Se observă existenŃa unor cerinŃe diferite în funcŃie de calitatea

persoanelor : o documentaŃie specifică107 pentru acŃionarii semnificativi direcŃi şi indirecŃi persoane juridice, o documentaŃie pentru acŃionarii semnificativi direcŃi persoane fizice108; pentru persoanele fizice ce au calitatea de acŃionar sau de acŃionar semnificativ indirect sunt cerute doar unele dintre documentele mai sus menŃionate.109 De asemenea există cerinŃe speciale pentru persoanele cu responsabilităŃi de administrare şi/sau de conducere în calitate de administrator, director, respectiv de membru al consiliului de supraveghere sau al directoratului110 ultană precum şi pentru persoanele care au legături strânse cu banca111, altele decât fondatorii, acŃionarii semnificativi şi administratorii acesteia;

106 pentru amănunte art.21 al.6 Regulamentul BNR 11/2007 107 art.21 al.1 Regulamentul BNR 11/2007 , modificat 108 art.21 al.6 Regulamentul BNR 11/2007 , modificat 109 art.21 al.7 Regulamentul BNR 11/2007, modificat 110 art.22 al.1 Regulamentul BNR 11/2007, modificat 111 pe larg art.28 Norma 10/2004 modificată

Page 79: Suport Curs Drept Bancar

2.5. planul de activitate, din care să rezulte inclusiv fezabilitatea proiectului, însuşit de persoanele desemnate să exercite responsabilităŃi de administrare şi/sau de conducere în calitate de administrator, director, respectiv de membru al consiliului de supraveghere sau al directoratului, întocmit în conformitate cu prevederile art. 23;

Planul de activitate, însuşit de conducătorii şi administratorii propuşi ai băncii, dar şi de acŃionarii direcŃi ai băncii, întocmit în conformitate cu prevederile art. 23 al.1 şi va cuprinde:

� obiectivele, politicile şi strategiile băncii, însuşite, în afara conducătorilor şi administratorilor propuşi ai băncii, şi de acŃionarii direcŃi ai acesteia;

Descrierea obiectivelor, politicilor şi strategiilor băncii va include cel puŃin următoarele: descrierea clientelei şi a segmentului de piaŃă pe care banca intenŃionează să desfăşoare activitate; descrierea produselor şi serviciilor oferite şi a politicii de preŃ/tarifare aferente acestora; volumul activităŃii şi cota de piaŃă, pe total şi pe categorii de activităŃi, pentru primii 3 ani de funcŃionare; descrierea politicilor privind cunoaşterea clientelei şi a politicilor de capitalizare ; sursele de finanŃare şi structura activelor; strategia de investiŃii, cel puŃin în legătură cu crearea suportului tehnic necesar desfăşurării activităŃilor propuse şi realizării structurii organizatorice; indicarea sistemelor de plăŃi la care banca optează să se conecteze şi a modalităŃii de conectare; precum şi politica de personal, referitoare cel puŃin la recrutarea şi instruirea personalului. 112 � estimările situaŃiilor financiare (cuprinzând bilanŃul, contul de profit

şi pierdere, situaŃia modificării capitalului propriu, situaŃia fluxurilor de trezorerie, politicile contabile şi notele explicative), precum şi estimările anuale ale indicatorului de solvabilitate, pe primii 3 ani de funcŃionare, întocmite cu respectarea reglementărilor în materie emise de Banca NaŃională a României113.

112 art. 23 al.2 Regulamentul BNR 11/2007, modificata 113 Ordinului Băncii NaŃionale a României nr. 13/2007 privind situaŃiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile instituŃiilor de credit, şi a Ordinului Băncii NaŃionale a României nr. 6/2007 privind situaŃiile financiare consolidate conforme cu Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară

Page 80: Suport Curs Drept Bancar

� prezentarea proceselor de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor, precum şi a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc;

� cadrul formal de administrare a activităŃii băncii, atribuŃiile fiecărui compartiment al băncii şi relaŃiile dintre acestea, atribuŃiile sucursalelor şi ale altor sedii secundare ale băncii, atribuŃiile comitetului de audit, ale comitetului de administrare a riscurilor şi, dacă este cazul, ale altor organe specializate ale băncii, competenŃele conducătorilor băncii, ale persoanelor care asigură conducerea compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor şi a altor sedii secundare şi ale altor salariaŃi care efectuează operaŃiuni în numele şi pe contul băncii şi descrierea mecanismului de control intern şi a organizării şi desfăşurării activităŃii de audit intern, în conformitate cu normele Băncii NaŃionale a României privind organizarea şi controlul intern al activităŃii instituŃiilor de credit în administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităŃii de audit intern a instituŃiilor de credit. );

2.6. lista persoanelor care au legături strânse cu banca. Pentru persoanele care au legături strânse cu banca, altele decât acŃionarii direcŃi, acŃionarii semnificativi indirecŃi şi persoanele desemnate să exercite responsabilităŃi de administrare şi/sau de conducere

2.7. orice alte informaŃii pe care fondatorii le consideră de natură să

susŃină viabilitatea proiectului prezentat. Banca NaŃională a României poate solicita orice informaŃii şi documente suplimentare în vederea evaluării persoanelor implicate în activitatea bancară ori care ar putea influenŃa în orice mod această activitate. OUG 99/2006 stabileşte şi alte obligaŃii în sarcina persoanelor care intenŃionează să dobândească direct, sau indirect, o participaŃie calificată într-o instituŃie de credit , persoană juridică română FormalităŃile pentru constituirea băncii în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi îndeplinite numai după obŃinerea de la Banca NaŃională a României a aprobării de constituire a băncii. În termen de cel mult 4 luni de la primirea cererii Banca NaŃională a României va decide cu privire la o cerere de autorizare a unei instituŃii de credit în sensul aprobării constituirii instituŃiei de credit sau a respingerii

Page 81: Suport Curs Drept Bancar

cererii şi comunică în scris solicitantului hotărârea sa114 cu motivele care au stat la baza acesteia. Criteriile de apreciere sunt, aşa cum rezultă din enumerarea documentelor necesare, de două feluri: obiective (privesc condiŃiile speciale referitoare la forma juridică , capitalul social minim, conducătorii, administratorii, cenzorii etc.) şi criterii subiective(cuprinse în studiul de fezabilitate şi în chestionarul completate de fondatori cu informaŃii despre participanŃii la capitalul social al băncii). Decizia Băncii NaŃionale a României poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la consiliul de administraŃie al Bănii NaŃionale a României, care se pronunŃă în termen de 30 de zile de la data sesizării prin hotărâre motivată. Hotărârea consiliului de administraŃie al Băncii NaŃionale a României poate fi atacată la Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, în termen de 15 zile de la comunicare. InstanŃa de judecată nu poate să se pronunŃe decât cu privire la legalitatea actelor Băncii NaŃionale a României şi nu are competenŃă de apreciere a considerentelor de oportunitate, a evaluărilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale, aceste aspecte fiind de competenŃa exclusivă a BNR. 115 Important de precizat este faptul că aprobarea constituirii instituŃiei de credit nu garantează obŃinerea autorizaŃiei de funcŃionare, aceasta indicând doar permisiunea dată fondatorilor de a proceda la constituirea instituŃiei de credit potrivit dispoziŃiilor legale şi în conformitate cu modalităŃile prevăzute în documentaŃia prezentată. 116 ApariŃia unor modificări faŃă de condiŃiile în care a fost acordată aprobarea de constituire a instituŃiei de credit va determina o nouă evaluare din partea Băncii NaŃionale a României în cea de-a doua etapă a procesului de autorizare, putând atrage revocarea hotărârii de aprobare a constituirii, în cazul în care aceste modificări sunt contrare prevederilor legale sau prezentelor norme. 117 InstituŃia de credit este obligată ca, în termen de maxim 2 luni de la comunicarea aprobării de constituire să prezinte Băncii NaŃionale a României documentele care atestă constituirea legală a instituŃiei de credit conform dispoziŃiilor aplicabile pentru a se putea trece la etapa următoare de autorizare a funcŃionării băncii. 114 art.33 OUG 99/2006 115 art. 275 al 3,4 OUG 99/2006 116 a se vedea art. 4 , Regulamentul BNR 11/2007 modificat prin regulamentul 1/6.01.2009 117 art.3 Regulamentul BNR nr.11/2007 modificată

Page 82: Suport Curs Drept Bancar

2. Constituirea societăŃii bancare

În mod firesc aprobarea constituirii societăŃii bancare este urmată de parcurgerea de către fondatori a tuturor procedurilor de constituire a acesteia în conformitate cu dispoziŃiile Legii 31/90 republicată , titlul II constituirea societăŃilor comerciale desigur completat de prevederile specifice societăŃilor bancare cuprinse în OUG 99 /2006. Actele constitutive ale societăŃilor bancare Fiind societăŃi pe acŃiuni acestea se constituie prin contract de societate şi statut . contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.118 Datorită faptului că prin actuala reglementare în domeniul bancar este interzisă constituirea societăŃilor bancare prin subscripŃie publică , actul constitutiv nu este necesar să fie încheiat în formă autentică fiind suficientă încheierea sub semnătură privată semnat de către toŃi acŃionarii. Forma autentică este obligatorie atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren. Cu privire la forma autentică sau sub semnătură privată a actului constitutiv există nelămuriri în sensul că deşi Legea 31/90 republicată cu modificările ulterioare nu mai prevede obligativitatea încheierii în formă autentică şi cu toate că Legea 58/1998 a fost abrogată de noua reglementare , acest lucru nu s-a întâmplat şi cu Normele BNR referitoare la autorizarea băncilor, emise în aplicarea Legii 58/1998, care încă mai sunt în vigoare nefiind abrogate de alte norme şi care prevăd obligativitatea încheierii actul constitutiv în formă autentică sau cu dată certă, data autentificării sau, după caz, data certă reprezentând momentul subscrierii capitalului social; Actul constitutiv al societăŃii pe acŃiuni va cuprinde în conformitate cu prevederile art.8 din Legea 31/1990 republicată cu modificările ulterioare li cu prevederile legislaŃiei bancare, clauze referitoare la identificare fondatorilor, la identificarea societăŃii , clauze cu privire caracteristicile esenŃiale ale societăŃii: obiectul de activitate, cu precizarea domeniului şi a activităŃii principale , capitalul social subscris şi cel vărsat, numărul şi valoarea nominală a acŃiunilor, durata societăŃii, clauze privind conducerea, funcŃionarea şi gestiunea societăŃii: identificare a primilor membrii ai consiliului de administraŃie, respectiv ai consiliului de supraveghere, a primilor cenzori sau auditor financiar precum şi clauze referitoare la puterile

118 art. 5 al.1 şi al 3 Legea 31/ republicată cu modificările şi completările ulterioare

Page 83: Suport Curs Drept Bancar

conferite administratorilor/directorilor , clauze privind sediile secundare precum şi clauze privind dizolvarea şi lichidarea societăŃii. În situaŃia în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte, statutul va cuprinde datele de identificare a asociaŃilor şi clauze ce reglementează organizarea, funcŃionarea şi desfăşurarea activităŃii societăŃii. Singura modalitate de constituire a societăŃii bancare în funcŃie de modul de formare al capitalului social este prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv , acŃionarii acoperind prin aportul lor întregul capital social şi efectuează vărsămintele integral în numerar, până la momentul constituirii. La constituirea societăŃii bancare, aporturile la capitalul social trebuie să fie vărsate într-un cont deschis la o instituŃie de credit. Acest cont este blocat până la înmatricularea instituŃiei de credit, persoană juridică română, în registrul comerŃului. Întocmirea actelor constitutive şi înmatricularea societăŃii bancare în registrul comerŃului urmează regulile de drept comun din Legea 31/1990. În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv peroanele competente sau un împuternicit poate cere înmatricularea în registrul comerŃului în a cărui rază teritorială se află societatea, răspunzând în mod solidar pentru orice prejudiciu cauzat prin neîndeplinirea acestei obligaŃii. Cererea va fi însoŃită de :

- actul constitutiv al societăŃii - dovada efectuării vărsămintelor în condiŃiile actului constitutiv - dovada sediului declarat şi a disponibilităŃii firmei - actele constatatoare ale operaŃiunilor încheiate în contul societăŃii şi

aprobate de asociaŃi - declaraŃie pe proprie răspundere a fondatorilor, primilor administratori

respectiv ai primilor membrii ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi dacă este cazul a cenzorilor, că îndeplinesc condiŃiile prevăzute de Legea 31/1990

Controlul legalităŃii actelor sau faptelor ce se înregistrează la registrul comerŃului se exercită de către un judecător delegat.

2. Autorizarea funcŃionării societăŃilor bancare În termen de maxim 2 luni de la comunicarea aprobării de constituire în vederea obŃinerii autorizaŃie de funcŃionare vor fi prezentate băncii centrale documentele care atestă constituirea legală a băncii. Nerespectarea acestor termene are drept consecinŃă revocarea aprobării constituirii.

Page 84: Suport Curs Drept Bancar

DocumentaŃia necesară în această etapă este următoarea119:

1. copie legalizată de pe actul constitutiv sau un exemplar original al acestuia. Actul constitutiv va fi încheiat în formă autentică sau cu dată certă, data autentificării sau, după caz, data certă reprezentând momentul subscrierii capitalului social;

2. scrisoare din partea depozitarului fondurilor destinate să constituie capitalul social, care să confirme suma vărsată de fiecare acŃionar într-un cont special deschis pentru colectarea capitalului social

3. informare cu privire la cota-parte din capitalul social şi drepturile de vot deŃinute în mod indirect de acŃionarii semnificativi, sub semnătura reprezentantului/reprezentanŃilor acŃionarilor direcŃi;

4. comunicare privind identitatea auditorului financiar însoŃită de documentaŃia referitoare la identificarea şi deŃinerea autorizaŃiilor necesare.

5. copie certificată de pe certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerŃului şi de pe încheierea de înmatriculare;

6. comunicare privind existenŃa reglementărilor proprii referitoare la desfăşurarea activităŃii, sub semnătura persoanelor desemnate să exercite responsabilităŃi de conducere în calitate de director sau membru al directoratului;

7. raportul unui auditor financiar, întocmit în conformitate cu standardele internaŃionale în materie, care să confirme existenŃa sistemului informatic şi din care să rezulte adecvarea acestuia la specificul şi volumul activităŃii ce urmează a fi desfăşurată în primii 3 ani de activitate

În situaŃia apariŃiei unor modificări faŃă de condiŃiile în care a fost acordată aprobarea de constituire a băncii, se vor transmite şi următoarele120:

- documentele prevăzute la art. 20, necesare Băncii NaŃionale a României în vederea evaluării modificărilor apărute; - declaraŃia persoanelor desemnate să exercite responsabilităŃi de administrare şi/sau de conducere în calitate de administrator, director, respectiv membru al consiliului de supraveghere şi al

119 art. 25 Regulamentul BNR 11/2007 modificat 120 art. 25 al.6 Regulamentul BNR 11/2007 modificat

Page 85: Suport Curs Drept Bancar

directoratului, care nu au fost evaluaŃi de Banca NaŃională a României în prima etapă a procesului de autorizare, cu privire la însuşirea studiului de fezabilitate sau, după caz, a obiectivelor, politicilor şi strategiilor băncii, cuprinse în acesta.

În situaŃia în care documentaŃia existentă în evidenŃele Băncii NaŃionale a României este incompletă în raport cu cerinŃele prevăzute la alin. (4), aceasta va fi completată în mod corespunzător. Banca NaŃională a României decide cu privire la autorizarea funcŃionării unei instituŃii de credit în termen de cel mult 4 luni de la data primirii documentelor referitoare la constituire precum şi a celor prevăzute de Regulamentul BNR 11/2007 În procesul de analiză a unei cereri de autorizare, Banca NaŃională a României poate solicita orice informaŃie şi documente suplimentare, dacă cele prezentate sunt incomplete sau insuficiente pentru evaluarea respectării condiŃiilor prevăzute pentru acordarea autorizaŃiei şi se consultă cu autorităŃile competente ale unui alt stat membru implicat, dacă:

- instituŃia de credit, persoană juridică română, este o filială a unei instituŃii de credit autorizate în statul membru respectiv;

- instituŃia de credit, persoană juridică română, este o filială a societăŃii-mamă a unei instituŃii de credit autorizate în statul membru respectiv;

- instituŃia de credit, persoană juridică română, este controlată de aceleaşi persoane care controlează o instituŃie de credit autorizată în statul membru respectiv precum şi

cu Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare sau cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, respectiv cu autoritatea responsabilă cu supravegherea societăŃilor de asigurare sau a firmelor de investiŃii în situaŃia în care:

- instituŃia de credit, persoană juridică română, este o filială a unei societăŃi de asigurare, a unei societăŃi de servicii de investiŃii financiare sau a unei firme de investiŃii autorizate într-un alt stat membru;

- instituŃia de credit, persoană juridică română, este o filială a societăŃii-mamă a unei societăŃi de asigurare, a unei societăŃi de servicii de investiŃii financiare sau a unei firme de investiŃii autorizate într-un alt stat membru;

- instituŃia de credit, persoană juridică română, este controlată de aceeaşi persoană care controlează o societate de asigurare, o societate

Page 86: Suport Curs Drept Bancar

de servicii de investiŃii financiare sau o firmă de investiŃii autorizată într-un alt stat membru.

Banca NaŃională a României notifică Comisiei Europene orice autorizaŃie acordată, cu excepŃia celor acordate instituŃiilor emitente de monedă electronică, pentru ca denumirea instituŃiei de credit să fie inclusă în lista instituŃiilor de credit întocmită şi actualizată de Comisia Europeană, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 121 AutorităŃile prevăzute în aliniatele anterioare trebuie să fie consultate în mod special în contextul evaluării calităŃii acŃionarilor/membrilor instituŃiei de credit, persoană juridică română, şi a reputaŃiei şi experienŃei persoanelor implicate în administrarea şi/sau conducerea unei altei entităŃi din cadrul aceluiaşi grup, cărora urmează să li se încredinŃeze responsabilităŃi în administrarea şi/sau conducerea operativă a instituŃiei de credit, persoană juridică română. În acest sens, se asigură schimbul de informaŃii care sunt relevante pentru acordarea autorizaŃiei, dar şi pentru evaluarea pe bază continuă a îndeplinirii condiŃiilor de desfăşurare a activităŃii. AutorizaŃia acordată este valabilă pe o perioadă nedeterminată şi nu poate fi transferată unei alte entităŃi. 122 InstituŃiile de credit autorizate sunt înregistrate în registrul Ńinut de Banca NaŃională a României. 3. Respingerea, retragerea autorizaŃiei ori încetarea valabilităŃii autorizaŃiei a. Banca NaŃională a României poate respinge o cerere de autorizare123, dacă:

� documentaŃia prezentată este incompletă sau nu este întocmită în conformitate cu dispoziŃiile legale în vigoare;

� instituŃia de credit nu dispune de fonduri proprii separate sau capitalul iniŃial se situează sub nivelul minim stabilit de Banca NaŃională a României;

� forma juridică este alta decât cea de societate pe acŃiuni ; � din evaluarea planului de activitate prezentat rezultă că banca nu poate

asigura realizarea obiectivelor propuse în condiŃiile respectării cerinŃelor cuprinse în prezenta ordonanŃă de urgenŃă şi în reglementările aplicabile;

121 art.36 OUG 99/2006 122 art. 35 OUG 99/2006 123 art. 38 OUG 99/2006

Page 87: Suport Curs Drept Bancar

� conducerea operativă a activităŃii băncii nu este asigurată de cel puŃin două persoane sau Banca NaŃională a României nu este satisfăcută de calitatea persoanelor respective, întrucât reputaŃia sau experienŃă profesională a acestora nu este adecvată naturii, volumului şi complexităŃii activităŃii instituŃiei de credit sau nu corespunde necesităŃii asigurării unui management prudent şi sănătos;

� calitatea acŃionarilor/membrilor instituŃiei de credit sau distribuŃia capitalului între aceştia nu corespunde cerinŃelor prevăzute în prezenta ordonanŃă de urgenŃă şi în reglementările emise în baza acesteia;

� legăturile strânse dintre instituŃia de credit şi alte persoane fizice sau juridice ori dispoziŃiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicŃia unui stat terŃ ce guvernează una sau mai multe persoane fizice sau juridice cu care instituŃia de credit are legături strânse sau dificultăŃi în aplicarea acestor dispoziŃii sau măsuri sunt de natură să împiedice exercitarea eficientă a supravegherii prudenŃiale;

� înainte de obŃinerea aprobării de constituire, fondatorii au făcut comunicări publice cu privire la funcŃionarea instituŃiei de credit;

� nu sunt respectate alte condiŃii prevăzute de lege sau de reglementările emise în aplicarea acesteia.

EsenŃial este faptul că necesităŃile economice ale pieŃei nu pot constitui, în nici o situaŃie, un criteriu de evaluare a unei cereri de autorizare sau un motiv de respingere a acesteia.

b. Banca NaŃională a României poate retrage autorizaŃia acordată unei instituŃii de credit în următoarele situaŃii124:

� instituŃia de credit nu şi-a început activitatea pentru care a fost autorizată în termen de 1 an de la data acordării autorizaŃiei sau a încetat să mai desfăşoare activitate de mai mult de 6 luni;

� autorizaŃia a fost obŃinută pe baza unor informaŃii false sau prin orice alt mijloc ilegal;

� instituŃia de credit nu mai îndeplineşte condiŃiile care au stat la baza acordării autorizaŃiei;

� instituŃia de credit nu mai posedă suficiente fonduri proprii sau există elemente care conduc la concluzia că într-un termen scurt instituŃia de credit nu îşi va mai putea îndeplini obligaŃiile faŃă de deponenŃi sau alŃi creditori şi, în special, nu mai poate garanta siguranŃa fondurilor/instrumentelor financiare care i-au fost încredinŃate;

124 art. 39 OUG 99/2006

Page 88: Suport Curs Drept Bancar

� ca sancŃiune125 c. AcŃionarii sau membrii instituŃiei de credit pot renunŃa la autorizaŃie, hotărând dizolvarea şi lichidarea instituŃiei de credit. Această situaŃie este posibilă doar în situaŃia în care instituŃia de credit nu se află în vreuna din situaŃiile de insolvenŃă prevăzute de lege pentru declanşarea falimentului. Hotărârea adunării generale a acŃionarilor, respectiv, a membrilor privind dizolvarea şi lichidarea instituŃiei de credit, se va comunica Băncii NaŃionale a României însoŃită cel puŃin un plan de lichidare a activului şi de stingere a pasivului, care să asigure plata integrală a creanŃelor deponenŃilor şi ale altor creditori. Pe baza evaluării planului de lichidare, Banca NaŃională a României poate confirma instituŃiei de credit încetarea valabilităŃii autorizaŃiei. d. AutorizaŃia unei instituŃii de credit îşi încetează de drept126 valabilitatea în următoarele situaŃii: � a avut loc o fuziune sau o divizare a instituŃiei de credit în urma căreia

aceasta îşi încetează existenŃa; � a avut loc o transformare a instituŃiei de credit în altă categorie de

institutele credit; � s-a pronunŃat o hotărâre de declanşare a procedurii falimentului

instituŃiei de credit. Ambele situaŃii de încetare a valabilităŃii autorizaŃiei băncii prin renunŃare la autorizaŃie sau încetare de drept a valabilităŃii se publică de către Banca NaŃională a României în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puŃin două cotidiene de circulaŃie naŃională. Hotărârea Băncii NaŃionale a României de retragere a autorizaŃiei se comunică în scris instituŃiei de credit, împreună cu motivele care au stat la baza hotărârii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puŃin în două cotidiene de circulaŃie naŃională 127şi produce efecte de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a sau de la o dată ulterioară, specificată în hotărârea respectivă. Retragerea autorizaŃiei unei instituŃii de credit şi, după caz, încetarea valabilităŃii acesteia se notifică de îndată Comisiei Europene şi autorităŃilor competente din statele membre gazdă. Urmarea firească a retragerii autorizaŃiei din motivele de mai sus ori ca urmare a încetării valabilităŃii autorizaŃiei instituŃiei de credit, în situaŃia 125 potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) lit. e). 126 Art. 41 OUG 99/2006 127 art. 42 OUG 99/2006

Page 89: Suport Curs Drept Bancar

renbunŃării la autorizaŃie la iniŃiativa acŃionarilor , aceasta intră în lichidare128, fiind aplicabile dispoziŃiile cuprinse în secŃiunea a 3-a a Capitolului VIII din Titlul III, Partea I, OUG 99 /2006 referitoare la lichidare. De la data intrării în vigoare a hotărârii de retragere a autorizaŃiei, respectiv a încetării valabilităŃii autorizaŃiei în cazurile prevăzute la art. 40 alin. (1) şi la art. 41 lit. c), instituŃia de credit nu poate desfăşura alte activităŃi decât cele strict legate de lichidare. 129 Intrebari recapitulative:

1. Ce sunt bancile si care sunt caracteristice acestora? 2. Care sunt conditiile de fond pentru constituirea societatilor bancare

privind forma juridica si capitalul social? 3. Care este momentul de la care o societate bancara incepe sa existe ca

persoana juridica si care este momentul din care dobandeste statutul de banca?

4. Ce defineste legea ca fiind activitati bancare? 5. Cum se structureaza actionariatul unei banci?

Bibliogrfie minimala: 1. Dan Drosu Saguna, Monica Amalia Ratiu, Drept bancar, Ed. C.H.

Beck, Bucuresti, 2007. 2. OUG nr. 99/2006 privind activitatea institutiilor de credit. 3. Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea OUG nr. 99/2006

128 art. 44 al.1 OUG 99/2006 129 art.44 al 2. OUG 99/2006

Page 90: Suport Curs Drept Bancar

Modulul IV: Banca Centrală Europeană şi Sistemul European al Băncilor Centrale

Obiective: Intelegerea mecanismelor financiare, monetare si bancare ce guverneaza intregul spatiu al Uniunii Economice si Monetare. Intelegerea mecanismelor de integrare a bancilor centrale nationale intr-un sistem unitar care functioneaza dupa aceleasi reguli aplicabile tuturor statelor membre si care beneficiaza de o coordonare centralizata asigurata in mod unic si unitar.

Cuvinte cheie: Sistemul European al Bancilor Centrale, Banca Centrala Europeana, Uniune Economica si Monetara, institutii financiare europene, sistem monetar european.

Rezumat capitol:

1. Sistemul European al Băncilor Centrale

2. Scurt istoric al constituirii Sistemului European al Băncilor Centrale

3. Organizarea Sistemului European al Băncilor Centrale

4. . Banca Centrală Europeană – subsistem al Sistemului European al Băncilor Centrale

5. Organizarea si conducerea BCE.

6. Functiile BCE.

Tema pentru acasa: Organizarea si conducerea Bancii Centrale Europene.

I. Sistemul European al Băncilor Centrale.

O uniune monetară presupune nu numai existenŃa unei monede unice,

ci şi un cadru instituŃional adecvat al conducerii politicii monetare unice. Astfel a luat naştere Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) în cadrul Uniunii Europene.

Page 91: Suport Curs Drept Bancar

Sistemul European al Băncilor Centrale este compus, în prezent, din Banca Centrală Europeană (succesorul Institutului Monetar European) şi băncile centrale naŃionale (BCN) ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Băncile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene neparticipante la Euroland (zona euro) sunt totuşi membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale, dar cu un statut special (cu rol consultativ).

Într-un mediu în continuă schimbare un sistem nu poate rămâne imobil. Prin urmare, SEBC trebuie să facă faŃă noilor provocări: o mai mare integrare a pieŃelor financiare din zona euro, care ar intensifica implementarea eficientă a politicii monetare unice, o posibilă intrare în zona euro a Danemarcei, Suediei şi Marii Britanii, precum şi lărgirea UE şi ulterior a Eurosistemului (decisă la Copenhaga în decembrie 2002).

Crearea Sistemului European al Băncilor Centrale şi a Băncii Centrale Europene reprezintă o importantă construcŃie instituŃională în vederea instaurării Uniunii Monetare, introducerii monedei unice şi a politicii monetare unice.

1. Scurt istoric al constituirii Sistemului European al Băncilor Centrale

În iunie 1988, Consiliul European a confirmat obiectivul înfăptuirii

progresive a Uniunii Economice şi Monetare, mandatând un comitet prezidat de Jacques Delors, pe atunci preşedintele Comisiei Europene, să studieze şi să propună etapele concrete care să conducă la această uniune. Activitatea acestui comitet s-a concretizat într-un raport, numit Raportul Delors, în care se propuneau trei etape succesive în vederea realizării Uniunii Economice şi Monetare (UEM).

În prima etapă a UEM (l iulie 1990 - 31 decembrie 1993) au fost eliminate toate restricŃiile privind circulaŃia capitalurilor, a bunurilor şi persoanelor între Ńările membre UE, centrul de greutate al acesteia fiind însuşi Tratatul de la Maastricht.

Pe baza Raportului Delors, Consiliul European a decis, în iunie 1989, ca prima etapă a UEM să înceapă la l iulie 1990 - această dată trebuind să marcheze, în principiu, înlăturarea tuturor restricŃiilor privind mişcările de capital între Ńările membre ale Uniunii Europene. Comitetului Guvernatorilor Băncilor Centrale ale statelor membre, care a jucat un rol important în cooperarea monetară europeană de la crearea sa în mai 1964, i s-au încredinŃat responsabilităŃi suplimentare. Prevăzute într-o decizie a Consiliului European din 12 martie 1990, aceste responsabilităŃi priveau organizarea de consultări privind politicile monetare ale statelor membre, precum şi promovarea coordonării acestora în vederea asigurării stabilităŃii

Page 92: Suport Curs Drept Bancar

preŃurilor. łinând cont de puŃinul timp disponibil şi de complexitatea sarcinilor implicate, munca pregătitoare pentru a treia etapă a UEM a fost de asemenea iniŃiată de Comitetul Guvernatorilor. Prima etapă a fost consacrată identificării problemelor prioritare, precum şi stabilirii unui program de lucru până la sfârşitul anului 1993 şi definirii sarcinilor sub-comitetelor şi grupurilor de lucru înfiinŃate în acest scop.

În vederea parcurgerii următoarelor două etape era nevoie de o nouă structură instituŃională şi, prin urmare, era necesară modificarea Tratatului care instituia Comunitatea europeană (Tratatul de la Roma). Astfel, în urma negocierilor interguvernamentale din anul 1991 s-a ajuns la semnarea Tratatului privind Uniunea Europeană - Tratatul de la Maastricht, 7 februarie 1992. Tratatul cuprindea şi Protocolul asupra statutelor SEBC şi BCE. precum şi protocolul asupra statutului Institutului Monetar European.

A doua etapă a UEM (l ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998) a avut ca obiectiv central crearea Institutului Monetar European (IME) şi a Băncii Centrale Europene (BCE).

ÎnfiinŃarea Institutului Monetar European în l ianuarie 1994 a marcat începutul celei de a doua etape a UEM. La această dată, Comitetul Guvernatorilor a fost dizolvat. ExistenŃa temporară a IME reflecta gradul de integrare în domeniul monetar în interiorul ComunităŃii. IME nu avea responsabilitatea conducerii politicii monetare în Uniunea Europeană - aceasta rămânea prerogativa autorităŃilor naŃionale - şi nici nu avea atribuŃii în domeniul operaŃiilor de schimb.

Principalele sarcini ale IME erau: • întărirea cooperării între băncile centrale naŃionale şi coordonarea

politicilor monetare; • realizarea pregătirilor necesare înfiinŃării SEBC, conducerii politicii

monetare unice şi creării monedei unice începând cu a treia etapă. În acest scop, IME a fost forumul unde au avut loc consultări,

schimburi de puncte de vedere şi de informaŃii asupra politicilor ce urmau să fie puse în aplicare. Printre altele, IME a stabilit cadrul regulamentar, organizaŃional şi logistic de care SEBC avea nevoie în vederea îndeplinirii sarcinilor sale în cea de a treia etapă. De asemenea, în urma propunerilor detaliate ale IME, a fost fixat calendarul trecerii la moneda unică euro. În paralel, IME a fost însărcinat cu lucrările pregătitoare în ceea ce privea relaŃiile monetare şi de schimb între zona euro şi celelalte state ale Uniunii Europene, lucrări finalizate într-un raport înaintat Consiliului european în decembrie 1996. Acest raport a constituit baza unei rezoluŃii a Consiliului european asupra principiilor şi principalelor caracteristici ale noului Mecanism al Ratei de Schimb (ERM II), adoptat în iunie 1997.

Page 93: Suport Curs Drept Bancar

În decembrie 1996, IME a prezentat Consiliului european şi apoi publicului seriile de design selectate pentru bancnotele euro, care urmau să fie puse în circulaŃie la l ianuarie 2002.

La 2 mai 1998, Consiliul european a decis în unanimitate că doar 11 state membre (Belgia, Germania, Spania, FranŃa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda) îndeplinesc condiŃiile necesare pentru adoptarea monedei unice la l ianuarie 1999. Printre altele, şefii de stat sau de guvern au ajuns la un consens în ceea ce privea persoanele care vor fi recomandate pentru numirea ca membrii ai Consiliului de AdministraŃie al BCE.

În acelaşi timp, miniştri de finanŃe ai statelor membre care au adoptat moneda unică au decis, de comun acord cu guvernatorii băncilor centrale naŃionale, cu Comisia europeană şi cu IME, ca ratele centrale bilaterale ale monedelor statelor membre participante la Mecanismul de Schimb (ERM), să fie folosite în determinarea ratelor de conversie irevocabile ale monedei euro.

În 25 mai 1998, guvernele celor 11 state au numit preşedintele, vicepreşedintele şi cei patru membri ai Consiliului de AdministraŃie al BCE. Numirea lor, efectivă începând cu l iunie 1998, a marcat înfiinŃarea BCE.

BCE şi băncile centrale naŃionale ale statelor membre ale Uniunii Europene formează SEBC. Termenul Eurosistem este utilizat pentru a desemna BCE şi băncile centrale naŃionale ale statelor membre care au adoptat moneda euro (Figura 1). Eurosistemul reprezintă cadrul instituŃional în care se defineşte şi se aplică politica monetară unică în cadrul celei de a treia etape a UEM.

ÎnfiinŃarea BCE a marcat sfârşitul misiunii IME. Conform articolului 123 (ex-articolul 109L) a Tratatului care instituie Comunitatea europeană, IME este desfiinŃat odată cu crearea BCE130. Referindu-ne la îndeplinirea sarcinilor atribuite IME, putem spune că acestea au fost îndeplinite cu succes şi la timp. In timpul celui de-al doilea semestru al anului 1998, BCE a testat pentru ultima dată sistemele şi procedurile care urmau să intre în vigoare de la l ianuarie 1999.

A treia etapă a UEM La l ianuarie 1999, a treia şi ultima etapă a UEM a intrat în vigoare cu

fixarea irevocabilă a ratelor de schimb ale monedelor celor 11 state participante de la început la uniunea monetară şi cu punerea în aplicare a politicii monetare unice-responsabilitatea BCE.

Numărul statelor participante s-a ridicat la 12 începând cu l ianuarie

130 ****, La constitution du SEBC, L’historique – les trois phases de l’UEM, www.ecb.int

Page 94: Suport Curs Drept Bancar

2001, odată cu intrarea Greciei în cea de a treia etapă a UEM. Din acest moment, Banca Centrală a Greciei face parte din Eurosistem. Participarea Greciei este urmarea unei decizii a Consiliului european din 19 iunie 2000 care stipula că această Ńară a îndeplinit criteriile de convergenŃă prevăzute în Tratatul de la Maastricht.

2. Organizarea Sistemului European al Băncilor Centrale

Cadrul instituŃional necesar formulării şi aplicării politicii monetare

unice în cadrul Uniunii Monetare Europene a fost asigurat prin intermediul Sistemului European al Băncilor Centrale, începând cu data de l ianuarie 1999.

3. Obiective şi sarcini ale Eurosistemului

Eurosistemul cuprinde BCE şi băncile centrale naŃionale ale celor 12 state membre UE care au adoptat moneda euro.

Conform Tratatului care instituia Comunitatea europeană şi statutele SEBC şi BCE, Eurosistemul s-a constituit cu scopul de a se obŃine

stabilitatea preŃurilor în zona euro. În aceleaşi documente, se face şi următoarea precizare: fără a prejudicia acest obiectiv, Eurosistemul susŃine

şi politicile economice generale în Comunitate în vederea atingerii unor

obiective ca: o dezvoltare armonioasă a activităŃilor economice, o creştere

economică susŃinută şi non-inflaŃionistă cu respectarea mediului

înconjurător, un grad ridicat de convergenŃă a performanŃelor economice în

statele membre, un grad ridicat de ocupare a forŃei de muncă şi o protecŃie

socială sporită.

În vederea realizării obiectivelor propuse, Eurosistemul acŃionează conform principiului unei economii de open market, cu concurenŃă liberă, favorizând o alocare eficientă a resurselor.

În ipoteza unui conflict între obiectivele urmărite de BCE, obiectivul stabilităŃii preŃurilor prevalează în faŃa celorlalte obiective care vor fi tratate cu importanŃa pe care BCE o consideră necesară.

Principalele sarcini ale Eurosistemului sunt: • definirea şi implementarea politicii monetare în zona euro; • conducerea operaŃiunilor de schimb; • păstrarea şi administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre; • asigurarea unei bune funcŃionări a sistemelor de plăŃi; • emisiunea de bancnote cu circulaŃie legală în zona euro;

Page 95: Suport Curs Drept Bancar

• aprobarea volumului emisiunii de monede euro de către statele membre care au adoptat euro. În plus, Eurosistemul:

• contribuie la o bună conducere a politicilor promovate de autorităŃile competente în ceea ce priveşte controlul prudenŃial al instituŃiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar;

• îndeplineşte un rol consultativ pe lângă Comunitate şi autorităŃile naŃionale în domenii ce Ńin de competenŃa sa, în particular în probleme de drept comunitar sau naŃional;

• colectează informaŃiile statistice necesare îndeplinirii sarcinilor sale de la autorităŃile naŃionale competente sau chiar direct de la agenŃii economici;

• este reprezentat în domeniul cooperării internaŃionale şi participă în instituŃiile monetare internaŃionale.

II. Banca Centrală Europeană – subsistem al Sistemului European al Băncilor Centrale

1. ParticularităŃi în organizarea şi funcŃionarea Băncii Centrale Europene

Banca Centrală Europeană (BCE) este banca centrală a Uniunii

Europene, cu funcŃie de administrare a politicii monetare în cele 13 Ńări care folosesc, în prezent, euro ca şi monedă (Uniunea Monetară Europeană).

Banca Centrală Europeană este cunoscută cu iniŃiale diferite în mai multe limbi:

• EZB: Europäische Zentralbank; • BCE: Banque Centrale Européenne, Banco Central Europeo, Banca

Centrale Europea, Banco Central Europeu, Banca Centrală

Europeană; • ECB: European Central Bank, Europæiske Centralbank, Europese

Centrale Bank, Europeiska Centralbanken; • ΕΚΤ: Ευρωπαικη Κεντρικη Τραπεζα; • EKP: Euroopan Keskuspankki.

Banca Centrală Europeană este cea mai nouă bancă centrală, care şi-a început activitatea o dată cu trecerea la stadiul al treilea al Uniunii Monetare,

Page 96: Suport Curs Drept Bancar

adică, mai exact, odată cu introducerea monedei unice europene, începând din l ianuarie 1999.

Banca Centrală Europeană este răspunzătoare de implementarea politicii monetare în zona euro - cea mai întinsă economie a lumii, după cea a Statelor Unite ale Americii. Sediul central al Băncii Centrale Europene este în Germania, la Frankfurt pe Main.

În ceea ce priveşte statutul juridic, BCE are personalitate juridică in contextul legislaŃiei publice internaŃionale şi, din această cauză, poate încheia, în probleme care Ńin de competenŃa sa, înŃelegeri care se supun legislaŃiei publice internaŃionale şi poate participa la activităŃile organizaŃiilor internaŃionale cum ar fi: Fondul Monetar InternaŃional, Banca Reglementelor InternaŃionale sau OrganizaŃia de Cooperare şi Dezvoltare Economică. În plus, în fiecare stat membru, BCE se bucură de cea mai extinsă capacitate juridică care poate fi acordată persoanelor juridice în legislaŃia naŃională respectivă. Prin urmare, poate achiziŃiona sau dispune de proprietăŃi mobile sau imobile sau poate să se constituie parte în activităŃi juridice. În plus, BCE se bucură în statele membre de privilegii şi imunităŃi suficiente pentru a-şi putea îndeplini sarcinile, cu respectarea condiŃiilor prevăzute în Protocolul privind privilegiile şi imunităŃile ComunităŃilor Europene.

BCE este considerata inima, centrul Eurosistemului. În luarea deciziilor, urmărind bineînŃeles îndeplinirea sarcinilor SEBC, BCE adoptă principiul descentralizării. Acest principiu prevede ca, în măsura în care este posibil şi oportun, BCE va apela la băncile centrale naŃionale în vederea îndeplinirii unor operaŃiuni care se înscriu în linia sarcinilor Eurosistemului. Cel care va evalua oportunitatea acestor operaŃiuni descentralizate este Consiliul Guvernatorilor BCE. Acolo unde, Ńinând cont de obiectivele Eurosistemului, operaŃiunile sunt mai eficiente dacă sunt îndeplinite direct de către BCE, Statutul prevede ca BCE să acŃioneze într-un mod centralizat. Trebuie însă menŃionat că principiul descentralizării se aplică doar la efectuarea operaŃiunilor, în timp ce deciziile şi activităŃile legislative rămân centralizate.

Pentru ca această abordare descentralizată a efectuării operaŃiunilor în cadrul Eurosistemului să nu afecteze buna funcŃionare a acestuia, băncile centrale naŃionale, în calitatea lor de „braŃe” operaŃionale ale BCE, trebuie să acŃioneze în concordantă cu Orientările şi InstrucŃiunile BCE (ECB Guidelines, ECB Instructions). Pentru a se asigura de acordul băncilor centrale naŃionale cu privire la aceste instrumente, BCE este împuternicită să ia orice măsură considerată necesară - putând ajunge chiar la aducerea unei probleme în faŃa CurŃii Europene de JustiŃie.

Page 97: Suport Curs Drept Bancar

Tratatul nu numai că oferă BCE dreptul de a încheia înŃelegeri cu terŃii, dar îi oferă şi puteri legislative necesare pentru îndeplinirea sarcinilor Eurosistemului. Există două tipuri de legislaŃie în ceea ce priveşte BCE, şi anume:

• acte legale care privesc terŃii, cei care nu fac parte din Eurosistem: reglementările, deciziile, recomandările şi opiniile BCE;

• instrumente legale care sunt stabilite pentru a asigura buna desfăşurare a Eurosistemului fără să afecteze terŃii: ECB Guidelines, Instructions, Decisions. Aceste instrumente au fost în aşa fel concepute încât să subordoneze băncile centrale naŃionale BCE, fără a afecta personalitatea juridică a fiecăreia, în vederea funcŃionării eficiente a Eurosistemului ca entitate singulară, urmărind, bineânŃeles, atigerea obieczivelor Tratatului. Tratatul a prevăzut o independenŃă constituŃională completă a BCE,

ceea ce înseamnă că în exercitarea puterilor sale, în îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Tratat, nici BCE, nici un alt membru din organismele de conducere ale BCE nu va cere sau nu va primi instrucŃiuni din partea instituŃiilor comunitare sau a organelor acestora.

În contextul democraŃiei care caracterizează Ńările membre UE, este imperativă nu numai transparenŃa activităŃii BCE, dar şi monitorizarea performanŃelor sale. Pentru a face faŃă acestor cerinŃe, Tratatul impune Eurosistemului obligaŃii de raportare. Raportările se regăsesc sub mai multe forme: declaraŃii financiare săptămânale ale BCE, rapoarte privind activitatea SEBC cel puŃin trimestriale, rapoarte anuale privind activitatea SEBC şi politica monetară atât pentru anul anterior cât şi pentru anul în curs prezentate Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene. În aceeaşi direcŃie se îndreaptă şi conferinŃele de presă ale Preşedintelui BCE, declaraŃiile acestuia cu privire la situaŃia economică şi evoluŃia preŃurilor în zona euro, buletinele lunare publicate de BCE. TransparenŃa nu se aplică totuşi în ceea ce priveşte votul membrilor Consiliului Guvernatorilor deoarece ar afecta negativ independenŃa acestuia expunându-i presiunilor naŃionale. Ori, deciziile de politică monetară trebuie luate privind zona euro ca întreg, fără a se urmări interese naŃionale.

2. Nivele de decizie în cadrul Băncii Centrale Europene

Procesul decizional în cadrul Eurosistemului este structurat pe două

nivele de decizie, şi anume: Consiliul Guvernatorilor şi Consiliul Executiv.

Page 98: Suport Curs Drept Bancar

Pe lângă Consiliul Guvernatorilor şi Consiliul Executiv îşi desfăşoară activitatea un Consiliu General care are mai degrabă un rol consultativ, în sprijinul Ńărilor care nu au adoptat încă moneda euro.

ResponsabilităŃile fiecărui organ de decizie sunt prezentate în continuare.

2.1. Consiliul Guvernatorilor

Consiliul Guvernatorilor este format din membri Consiliului Executiv,

guvernatorii băncilor centrale naŃionale ale statelor membre care au adoptat moneda euro. Este principalul organ de decizie din cadrul BCE. Principalele responsabilităŃi ale Consiliului Guvernatorilor sunt:

• fixarea orientărilor şi luarea deciziilor necesare îndeplinirii sarcinilor încredinŃate Eurosistemului prin Tratat şi Statut131, mai exact cu referire la controlul monetar, mărimea rezervelor minime obligatorii, eficienŃei sistemelor de plăŃi, emisiunea bancnotelor şi monedelor euro;

• formularea politicii monetare în zona euro, inclusiv a obiectivelor monetare intermediare, a ratelor directoare ale dobânzii şi alimentării cu rezerve în cadrul Eurosistemului;

• fixarea orientărilor necesare executării lor. Prin urmare, Tratatul şi Statutul au acordat Consiliului Guvernatorilor

puterea de a adopta cele mai importante decizii strategice cu privire la Eurosistem.

În ceea ce priveşte sistemul de votare în cadrul Consiliului Guvernatorilor, se Ńine cont de natura deciziilor luate, şi anume:

1) În cazul deciziilor de politică monetară, se respectă sistemul majorităŃii simple de voturi exercitate de membrii Consiliului Guvernatorilor prezenŃi în persoană. Principiul „o persoană, un vot” reflectă independenŃa de care se bucură membrii Consiliului Guvernatorilor. În ipoteza egalităŃii voturilor pro şi contra, Preşedintele BCE are votul decisiv.

Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001, a prevăzut necesitatea adaptării sistemului de votare în cadrul Consiliului Guvernatorilor în condiŃiile lărgirii UE.

Prin urmare, în baza unei recomandări a BCE, Consiliul UE, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern, a adoptat la 21 martie 2003 o decizie care modifica articolul 10.2 din Statut, privind modalităŃile de vot în cadrul

131 Este vorba de Tratatul privind Uniunea Europeană – Tratatul de la Maastricht (7 februarie 1992), de Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi Statutul Băncii Centrale Europene

Page 99: Suport Curs Drept Bancar

Consiliului Guvernatorilor. Această decizie a intrat în vigoare la l iunie 2004, după ce a fost ratificată de către toate statele membre.

În baza acestei decizii, toŃi membri Consiliului Guvernatorilor vor asista la şedinŃe şi vor participa la deliberări. Totuşi, guvernatorii care vor avea drept de vot nu vor fi mai mulŃi de 15.

În aceste condiŃii, principalele modificări avute în vedere se referă la: • Utilizarea unui sistem de rotaŃie în ceea ce priveşte dreptul de vot al

membrilor Consiliului Guvernatorilor (cu excepŃia membrilor Consiliului Executiv care beneficiază de drept de vot permanent).

• Sistemul de rotaŃie prevede repartizarea guvernatorilor BCN ale statelor membre UE în grupe, în funcŃie de un clasament al statelor membre bazat pe un indicator cu două componente:

a) ponderea fiecărui stat membru în PIB-ul total - în preŃuri curente - al statelor membre care au adoptat moneda euro; b) ponderea fiecărui stat membru în bilanŃul agregat total al instituŃiilor financiare monetare ale statelor membre care au adoptat moneda euro132. în calculul indicatorului, ponderea primei componente este de 5/6, iar a celei de a doua de 1/6.

• Din momentul în care numărul guvernatorilor este mai mare decât 15 şi mai mic decât 22, aceştia sunt repartizaŃi în două grupe: prima grupă formată din 5 guvernatori ai BCN ale statelor membre cu ponderea cea mai mare în zona euro în baza indicatorului prezentat mai sus - beneficiind de 4 drepturi de vot şi cea de a doua grupă formată din restul guvernatorilor - beneficiind de 11 drepturi de vot.

• Din momentul în care numărul guvernatorilor se va ridica la 22, guvernatorii vor fi repartizaŃi în trei grupe: prima grupă formată din 5 guvernatori - beneficiind de 4 drepturi de vot, a doua grupă formată din jumătate din numărul total al guvernatorilor - beneficiind de 8 drepturi de vot şi a treia grupă formată din restul guvernatorilor - beneficiind de 3 drepturi de vot.

• În cadrul fiecărei grupe, fiecare guvernator dispune de dreptul de vot pentru o durată de timp egală.133 Modificările au avut în vedere asigurarea capacităŃii Consiliului

Guvernatorilor de a lua decizii eficiente şi într-un timp real într-o zonă euro lărgită, oricare ar fi numărul statelor care adoptă moneda euro.

132 Aceste ponderi sunt modificate la fiecare cinci ani cu ocazia adaptării PIB-ului total al statelor membre ale zonei euro sau de fiecare dată când numărul guvernatorilor membri ai Consiliului Guvernatorilor va creşte. 133 Sistemul de votare “o persoană, un vot” se păstrează.

Page 100: Suport Curs Drept Bancar

2) În cazul deciziilor de natură financiară legate de calitatea statelor membre de acŃionari ai BCE, voturile în cadrul Consiliului Guvernatorilor sunt stabilite pornind de la participarea fiecărei BCN la capitalul subscris al BCE. În acest caz, membri Consiliului Executiv nu beneficiază de drept de vot.

2.2. Consiliul Executiv

Consiliul Executiv se compune din preşedintele şi vicepreşedintele

BCE şi din alŃi patru membri aleşi dintre persoanele a căror autoritate şi experienŃă profesională în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Procedura de numire a membrilor Consiliului Executiv conferă deciziilor acestuia un grad ridicat de legitimitate. Astfel, ei sunt numiŃi de comun acord de către guvernele statelor membre la nivel de şefi de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului UE şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului Guvernatorilor al BCE (sau a Consiliului IME pentru primele numiri).

Principalele responsabilităŃi ale Consiliului Executiv sunt: • punerea în practică a politicii monetare urmărind orientările şi

deciziile fixate de către Consiliul Guvernatorilor BCE şi, în acest cadru, darea instrucŃiunilor necesare băncilor centrale naŃionale;

• exercitarea puterilor delegate prin decizii ale Consiliului Guvernatorilor BCE. Statutul prevede că implementarea politicii monetare Ńine de

competenŃa exclusivă a Consiliului Executiv şi nu este la dispoziŃia Consiliului Guvernatorilor. ResponsabilităŃile atribuite Consiliului Executiv explică calitatea acestuia de principal organ de decizie al BCE în plan operaŃional. AtribuŃiile Consiliului Executiv privind instrucŃiunile date băncilor centrale naŃionale permit Eurosistemului să reacŃioneze rapid la condiŃiile în permanentă schimbare de pe pieŃele monetare şi de capital, să rezolve probleme urgente.

Consiliul Executiv funcŃionează având la baza principiul majorităŃii simple de voturi exercitate de către membrii acestuia prezenŃi în persoană, în eventualitatea unei egalităŃi a voturilor pro şi contra, preşedintele are votul decisiv.

Articolul 11.5 din Statut stabileşte principiul responsabilităŃii

colegiale ca factor important care guvernează procesul luării deciziilor în cadrul Consiliului Executiv. Acest principiu se bazează pe o participare egală a membrilor la luarea deciziilor în cadrul Consiliului Executiv, de unde decurg următoarele: luarea deciziilor este urmarea deliberărilor

Page 101: Suport Curs Drept Bancar

colective şi toŃi membri Consiliului îşi asumă responsabilitatea colectivă pentru deciziile adoptate. Faptul că fiecare membru al Consiliului Executiv are anumite responsabilităŃi individuale134 nu contravine principiului enunŃat.

2.3. Consiliul General Consiliul general este compus din preşedintele şi vicepreşedintele

Băncii Centrale Europene şi guvernatorii băncilor centrale naŃionale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cei ai băncilor centrale naŃionale cu statut derogatoriu (Ńări care fac parte din Uniunea Europeană, dar nu au adoptat moneda euro. La şedinŃele sale pot participa şi alŃi membri ai Consiliului Executiv al Băncii Centrale Europene, preşedintele Consiliului European şi un membru al Comisiei Europene, însă aceştia nu au drept de vot.

Consiliul General asigură legătura cu statele nemembre ale Uniunii Monetare, fiind un organism tranzitoriu care urmează să fie dizolvat în momentul în care toate Ńările membre ale Uniunii Europene vor adopta moneda. Consiliul General are misiunea de a oferi consultanŃă în vederea pregătirilor pentru anularea derogărilor aplicate Ńărilor membre ale Uniunii Europene care n-au adoptat încă euro.

Consiliul General îndeplineşte funcŃii consultative referitoare la prevederile legislative din domeniile sale de competenŃă, precum şi în legătură cu supravegherea instituŃiilor de credit şi asigurarea stabilităŃii sistemului financiar;

Consiliul General colectează informaŃii statistice în vederea publicării periodice a unor rapoarte referitoare la activitatea băncii, stabileşte regulile necesare pentru Ńinerea evidenŃelor contabile şi raportarea operaŃiunilor derulate în băncile centrale naŃionale. Ia toate măsurile necesare pentru subscrierea şi vărsarea capitalului social de către băncile centrale naŃionale şi fixează condiŃiile de angajare a personalului Băncii Centrale Europene.

Consiliul General participă la pregătirile necesare pentru fixarea irevocabilă. a ratelor de schimb ale monedelor statelor membre cu stalul derogatoriu faŃă de monedele celorlalte state sau faŃă de moneda comună a Ńărilor din zona euro.

Preşedintele Băncii Centrale Europene sau, în absenŃa sa, vicepreşedintele conduce cele trei organe de decizie: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Executiv şi Consiliul General.

134 Exemplu: Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, este responsabil cu RelaŃii Externe, Secretariat, Protocol şi ConferinŃe, Audit Intern

Page 102: Suport Curs Drept Bancar

3. FuncŃiile Băncii Centrale Europene

Tratatul de la Maastricht a stabilit atribuŃiile Sistemului European al Băncilor Centrale şi, respectiv, ale Băncii Centrale Europene (articolul 105), se referă, în principal, la135:

A. Emisiunea monetară Euro a devenit moneda comună a peste 300 milioane de europeni

începând din l ianuarie 1999. Bancnotele şi monedele euro au început să circule efectiv data de l ianuarie 2002.

Din punct de vedere legal, atât Banca Centrală Europeană cât şi băncile centrale naŃionale participante la Eurosistem au dreptul de a emite bancnote şi monede euro. În practică, însă, doar băncile centrale naŃionale emit şi retrag din circulaŃie bancnotele şi monedele euro, întrucât Banca Centrală Europeană nu are casierie şi nu efectuează operaŃiuni cu numerar. Aşadar, emitenŃii legali ai monedei unice-europene sunt Ńările participante la zona euro, prin intermediul băncilor centrale.

B. Definirea şi implementarea politicii monetare unice Potrivit articolului 105(1) din Tratatul de la Maastricht obiectivul

fundamental al Sistemului European ai Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene îl reprezintă menŃinerea stabilităŃii preŃurilor. Fără a prejudicia stabilitatea preŃurilor Sistemul European al Băncilor Centrale poate acorda sprijin politicii economice generale promovată în Uniunea Europeană, pentru a contribui la atingerea obiectivelor acesteia, care vizează un nivel înalt al ocupării forŃei de muncă şi o creştere economică sustenabilă şi neinflaŃionistă. Tratatul de la Maastricht precizează în mod clar că asigurarea stabilităŃii preŃurilor constituie cea mai importantă contribuŃie pe care o poate aduce politica monetară la crearea unui mediu economic favorabil şi la obŃinerea unui nivel înalt al ocupării forŃei de muncă.

În urmărirea obiectivelor sale, Sistemul European al Băncilor Centrale acŃionează în concordanŃă cu principiile economiei de piaŃă libere şi a liberei concurenŃe, favorizând alocarea eficientă a resurselor.

Stabilitatea preŃurilor este definită de Banca Centrala Europeană prin creşterea anuală a indicelui armonizat al preŃurilor de consum din zona euro de maxim 2%. Prin simetrie, această definiŃie precizează faptul că stabilitatea preŃurilor nu se referă doar la menŃinerea inflaŃiei sub 2%, ci şi a dezinflaŃiei (scăderea nivelului preŃurilor) sub această limită. MenŃinerea 135 Protocol on the Statute of the European System of Central Banks and of the European Central Bank, www.ecb.int

Page 103: Suport Curs Drept Bancar

dezinflaŃiei la un nivel scăzut este, de asemenea, deosebit de importantă întrucât ratele nominale ale dobânzii nu pot fi negative, iar într-un mediu deflaŃionist există riscul ca politica monetară să nu fie capabilă să stimuleze suficient cererea agregată prin intermediul ratei dobânzii.

Pentru a se putea concentra asupra asigurării stabilităŃii preŃurilor, Băncii Centrale Europene îi este garantată independenŃa faŃă de guverne prin articolul 108 al Tratatului de la Maastricht: „...nici Banca Centrală

Europeană, nici o bancă centrală naŃională, nici un membru oarecare al

băncii cu putere de decizie, nu pot solicita sau/nici accepta instrucŃiuni de la

instituŃii sau organe comunitare, de la guvernele statelor sau de la vreun alt

organism”. În vederea implementării politicii monetare, Banca Centrală

Europeană apelează la controlul ratelor dobânzii pe termen scurt pe piaŃa monetară (rata dobânzii de refinanŃare a sectorului bancar), ca instrument operaŃional, având în vedere că nivelele aşteptate ale ratelor dobânzii pe termen scurt reprezintă punctul de pornire în stabilirea ratelor dobânzii pe termen lung.

Instrumentele utilizate de Banca Centrală Europeană în vederea implementarea politicii sale monetare sunt:

• operaŃiunile de open market; • facilităŃile permanente; • rezervele minime obligatorii.

OperaŃiunile de open market sunt principatul instrument de politica monetară de Banca Centrală Europeană în scopul direcŃionării ratelor dobânzii, gestionării lichidităŃilor de pe piaŃa monetară şi semnalării orientării politicii monetare promovate. Aceste operaŃiuni sunt iniŃiate de Banca Centrală Europeană şi sunt derulate prin intermediul a cinci instrumente, astfel:

• tranzacŃiile reversibile (acorduri de răscumpărare a titlurilor

negociabile şi credite colateralizate), acestea reprezentând cel mai important instrument utilizat;

• tranzacŃiile definitive (ireversibile); • emiterea de certificate de depozit; • swap - uri valutare; • atragerea de depozite de la instituŃii bancare pe termene prestabilite.

OperaŃiunile sunt coordonate de Banca Centrală Europeană, iar tranzacŃiile sunt derulate prin intermediul băncilor centrale naŃionale. Trebuie precizat faptul că instituŃiile de credit beneficiază de aceleaşi condiŃii în tranzacŃiile derulate cu Eurosistemul, indiferent de mărimea lor şi

Page 104: Suport Curs Drept Bancar

localizarea lor în zona euro. Asigurarea unui tratament egal se realizează prin armonizarea regulilor şi procedurilor aplicate de Eurosistem.

C. Conducerea operaŃiunilor valutare Eurosistemul derulează operaŃiuni valutare în zona euro, acestea

putând fi de două feluri: • intervenŃii valutare - pot fi realizate direct de Banca Centrală

Europeană (centralizat) şi/sau de băncile centrale naŃionale (descentralizat), acŃionând în interesul Băncii Centrale Europene însă, în ambele cazuri obiectivul final al operaŃiunii este acelaşi, aceste intervenŃii trebuie derulate fără a prejudicia obiectivul stabilităŃii preŃurilor.

IntervenŃiile pe piaŃa valutară pot fi efectuate în contextul relaŃiilor de schimb valutar la nivel de instituŃii între euro şi monedele Ńărilor din afara Uniunii Europene (de exemplu, dolarul american şi yenul japonez). Privitor la aceste monede, există două posibile alternative:

1. Acorduri formale: Consiliul ECOFIN poate încheia acorduri formale asupra unui sistem al ratei de schimb pentru euro.

2. Orientări generale: Consiliul ECOFIN poate formula orientările generale pentru politica cursului de schimb al Eurosistemului.

• tranzacŃii comerciale (precum operaŃiuni de vânzare a veniturilor în valută din dobânzi).

Totodată, Sistemul European al Băncilor Centrale răspunde de deŃinerea şi gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre.

D. Promovarea bunei funcŃionări a sistemului de plăŃi în zona euro Banca Centrală Europeană, împreună cu băncile centrale ale statelor

din zona euro au implementat sistemul electronic de plăŃi TARGET (Trans-European Automated Real-Time Gross Settlement Express Transfer System), care permit procesarea plăŃilor transfrontaliere exprimate în moneda euro. TARGET este un sistem RTGS (Real Time Gross Settlement system), adică un sistem de decontare brută în timp real pentru moneda euro, fiind utilizat pentru decontarea operaŃiunilor băncilor centrale, transferuri interbancare de mare valoare şi alte plăŃi exprimate în euro.

TARGET a fost creat prin interconectarea sistemelor naŃionale RTGS şi a mecanismului de plăŃi al Băncii Centrale Europene (European Central Bank Payment Mechanism), devenind operaŃional începând din ianuarie 1999. Lansarea monedei unice necesita funcŃionarea unui sistem de decontare brută în timp real pentru zona euro, care:

Page 105: Suport Curs Drept Bancar

• să furnizeze procedurile de plăŃi necesare implementării politicii monetare unice;

• să promoveze un mecanism eficient şi solid de plăŃi în euro. În vederea îmbunătăŃirii actualului sistem pentru a satisface nevoile

utilizatorilor pe termen lung şi a pregătirii sale în contextul lărgirii, în perspectivă, a zonei euro, Eurosistemul dezvoltă în prezent viitoarea generaŃie a TARGET, care va fi denumită TARGET 2.

E. Colectarea de informaŃii statistice În vederea îndeplinirii responsabilităŃilor sale, Banca Centrală

Europeană, asistată de băncile centrale naŃionale, colectează informaŃiile statistice necesare fie de la autorităŃile naŃionale competente, fie direct de la agenŃii economici. În acest scop, Banca Centrală Europeană colaborează cu instituŃiile şi organismele Uniunii, cu autorităŃile membre ale statelor membre şi cu organismele internaŃionale.

Unul dintre principiile călăuzitoare ale Băncii Centrale Europene este cel al transparenŃei, considerat ca având o importanŃă crucială. Aceasta este asigurată prin furnizarea publicului larg şi pieŃelor a tuturor informaŃiilor referitoare la strategia sa, la evaluările pe care le efectuează, precum şi la procedurile şi deciziile pe care le adoptă, într-o manieră deschisă, clară şi de actualitate. Pentru a minimiza riscul neînŃelegerii semnalelor transmise prin deciziile adoptate, Banca Centrală Europeană publică, periodic, date detaliate cu privire la operaŃiunile derulate.

F. Cooperarea în domeniul supravegherii bancare Banca Centrală Europeană poate oferi sfaturi şi poate fi consultată de

către Consiliul European, Comisia Europeană sau de către autorităŃile competente ale statelor membre în scopul implementării legislaŃiei comunitare referitoare la supravegherea prudenŃială a instituŃiilor de credit şi la stabilitatea sistemului financiar. Potrivit prevederilor articolului 105(6) ale Tratatului de la Maastricht, Banca Centrală Europeană poate îndeplini sarcini specifice legate de politicile de supraveghere prudenŃială a instituŃiilor de credit şi a altor instituŃii financiare din zona euro. Intrebari recapitulative:

1. Ce sunt bancile si care sunt caracteristice acestora? 2. Care sunt conditiile de fond pentru constituirea societatilor

bancare privind forma juridica si capitalul social? 3. Care este momentul de la care o societate bancara incepe sa existe

ca persoana juridica si care este momentul din care dobandeste

Page 106: Suport Curs Drept Bancar

statutul de banca? 4. Ce defineste legea ca fiind activitati bancare? 5. Cum se structureaza actionariatul unei banci?

Bibliogrfie minimala:

1. Dan Drosu Saguna, Monica Amalia Ratiu, Drept bancar, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007.

2. Tratatul de baza privind Uniunea Europeana.