Suport Curs Macaragiu-modificat

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Suport de curs macaragiu modificat

Citation preview

  • CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE AJUDETULID GORJ

    SUPORT CURS

    MACARAGIU2010

  • GENERALITATI

    TIPURI DE MACARALEMacaralele sau componentele de securitate trebuie s fie proiectate i

    construite astfel nct s se ating obiectivele acestor cerine eseniale.Productorul macaralelor sau al componentelor de securitate areobligaia s efectueze analiz de risc n vederea identificrii acelor riscuricare corespund produselor sale, fiind obligat s proiecteze i s

    construiasc produsele innd seama de aceast analiz.Prin construcie macaralele trebuie s fie apte de a-i asigura funcia, s fiereglate i ntreinute fr ca persoanele s fie expuse riscului atunci cndaceste operaii sunt efectuate n condiii prevzute de productor.

    Msurile adoptate trebuie s asigure eliminarea riscurilor deaccidentare pe ntreaga durat de via previzibil a macaralei, inclusivfazele de montare i demontare, chiar dac aceste riscuri de accidentare

    rezult din situaii anormale previzibile.La alegerea celei mai corespunztoare soluii productorul trebuie s apliceurmtoarele principii:- eliminarea sau reducerea riscurilor ntr-o msur maxim posibil(integrarea elementelor de securitate nc din faza de proiectare i deexecuie a macaralei);- adoptarea msurilor de protecie necesare pentru riscurile care nu auputut fi eliminate;- informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate eficacitiiincomplete a msurilor de protecie adoptate.La proiectarea i construcia macaralei, precum i la elaborarea criitehnice, productorul trebuie s ia n considerare nu numai utilizarea sa

    normal, ci i alte situaii rezonabil previzibile.Macaraua trebuie s fie astfel proiectat nct s se evite utilizarea saanormal, dac aceasta comport un risc. Eventual, cartea tehnic trebuie satrag atenia utilizatorului asupra contraindicaiilor privind folosireamacaralei.n condiiile de utilizare prevzute ale macaralei trebuie s fie reduse laminimum disconfortul, oboseala i tensiunile psihice ale personaluluimanevrant, aplicnd principiile ergonomiei.

    2

  • Tipuri de macarale la care legislaia in vigoare face referire:-. macarale care lucreaz la punct fix;- macarale deplasabile pe ci de rulare cu ine;- macarale deplasabile pe ci de rulare fr ine;- macarale de construcie special;

    Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelorauxiliare,trebuie sa se fac in conformitate cu prescriptiile tehnice colectiaISCIR in vigoare,normele republicate de protectia muncii si cele dinsectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din carteamacaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.Componentele de securitate ce se folosesc, dup caz, la macarale sunturmtoarele:a) Limitatoare de sfrit de cursb) Limitatoare de sarcin i de moment al sarciniic) Dispozitive de reinere a fluidului din cilindrid) Dispozitive de blocare i evitare a mersului oblice) Tampoane i opritoaref) Piese de reazem i curitoare de ing) Sigurane la crligh) Contacte electrice de siguran:- Contacte electrice la porile sau scrile de acces pe macara- Contacte electrice la ua i chepengul de acces n cabina de comand- Contacte electrice pe poziia de zero a manetelor aparatelor de comand- Contacte electrice ale dispozitivelor de blocare pe in

    MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR

    Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelorauxiliare, trebuie sa se fac in conformitate cu prescriptiile tehnice colectiaISCIR in vigoare,normele republicane de sanatate si securitate in munca sicele din sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare dincartea macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.

    3

  • Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicatdaca dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare saunu indeplinesc conditiile tehnice prevzute.

    Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonelepericuloase nu sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini inmiscare si elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevzute cuaparatori de protectie.

    Este interzisa blocarea ntreruptoarelor simple sau automate prinmpnare ,legare sau prin orice alte mijloace care sa le scoat de subcontrolul permanent al macaragiului. De asemenea este interzisa comandaprin butoane cu autoretinere pentru acionarea mecanismelor de ridicare,deplasare,rotire sau basculare.

    Este interzisa folosirea macaralelor si a mecanismelor de ridicatpentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa.

    Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitataprin condiii de forma sau gabarit,nu pot funciona daca nu sunt ndeplinite

    condiiile respective.La macaralele prevzute cu mai multe mecanisme de ridicare

    (principal si secundar) care in conformitate cu prescripiile tehnice nu auprevzut blocaj electric mpotriva acionarii simultane a ambelormecanisme ,sarcina totala manevrata nu va depi sarcina nominala.

    La macaralele cu brat cu deschidere variabila nu se vor ridica sarcini,mai mari dect sarcinile maxim admise corespunztoare gamei de sarcina.

    Sarcinile care se ridica frecvent pe antiere de construcii vor aveamarcate vizibil greutatea . Pentru restul cazurilor daca macara-giul nu

    cunoate greutatea sarcinii si nici nu o poate determina ,va solicitaconductorului procesului tehnologic precizarea in scris a greutii sarcinii.

    Este interzisa folosirea lanurilor la temperaturi peste 2000e cuexcepia celor utilizate la manipularea lingourilor la macaralele de fOljare .

    Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a doua macarale ,care nu suntcuplate mecanic si electric se admite numai in mod excepional inurmatoarele conditii:,

    -la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa;-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala;-vitezele de ridicare sa fie aceleasi

    4

  • -manevrarea sa se execute sub conducerea si supravegherea atenta aresponsabilului cu supravegherea tehnica a instalaiilor de ridicat autorizatde ISCIR.

    In condiiile de mai sus ,sarcinile cu forme neregulate care nu aucentrul de greutate in centrul lor geometric,se pot ridica si manevra cuajutorul a doua macarale numai daca se folosete un dispozitiv specialconstruit astfel ca sarcina sa se repartizeze proporional pe fiecare din celedoua macarale.

    La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (02, CO2,acetilena) sau a recipientelor ce conin clor ,H2S04.HCl si simi-lare se vorlua masuri speciale de protecia muncii ;toate manevrele se vor executa subsupravegherea directa a unui cadru tehnic care rs-punde de acesttransport.

    Este strict interzis transportul sarcinilor menionate mai sus prinlegarea directa sau utilizndu-se electromagnei de ridicare.

    Viteza maxima admisa pentru deplasarea macaralelor de 50 mi mineste permisa in cadrul comenzilor de pe sol ,numai in condiiile optime dedeplasare ale manevrantului (fara cotituri brute ,de latime suficienta,fara

    denivelri brute ale pardoselii,cu o buna vizibilitate a ntregului cmp delucru).

    Este interzisa utilizarea macaralelor cu comanda de pe sol latransportul de metal topit.

    Electropalanele si mecanismele de ridicat care circula pe o cale derulare suspendata ,cu comanda de pe sol ,pot fi utilizate la transport demetal topit in condiiile prevzute de prescripiile tehnice.

    Este interzisa functionarea macaralelor care lucreaz in aer liber dacaviteza vntului este pre~ mare si temperatura sub _200 C (funcionarea latemperaturi sczute se face numai daca macaraua a fost construita special).

    Daca vizibilitatea este mpiedicata de fum ,vapori,ceata sau obiecteplasate intre macaragiu si cmpul de aciune al macaralei se vor lua masuripentru transmiterea corespunztoare a comenzilor la macaragiu fara de caremacaralele in cauza nu pot funciona.

    Macaralele prevzute sa lucreze calat vor funciona numai in acestecondiii. Sub braele de calare se vor aeza elemente de sprijin rezistentecare sa nu se deplaseze in timpul efecturii manevrelor si care sa aib o

    5

  • suprafaa astfel detenninata in funcie de natura si starea terenului incat saasigure funcionarea in condiii de sigurana a macaralei.

    Macaralele prevzute sa lucreze necalat vor funciona in condi-iileprevzute de instruciunile de exploatare din cartea macara-lei,partea de

    construcie.Se interzice functionarea macaralelor cu brat daca in raza de actiune, , ,

    a braului se gsesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situaiiconductoarele se vor ndeprta iar daca acest lucru nu este posibil se vorlua ,dupa caz,masurile necesare pentru :

    - interzicerea intrrii macaralei in zona periculoasa;blocarea posibilitilor de rotire a braului nspre zona respectiva,asigurndu-se distanta minima de 1,5 m fata de con-ductoareleneizolate, respectiv de 1,2 m fata de cele izolate (pentru tensiuni depana la 1000 V) .

    Daca este necesar sa se efectueze lucrri in zona de influenta a liniilor denalta tensiune se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura capersonalul,utilajul sau sarcinile sa nu se aproprie de piesele conductoareneizolate la o distanta mai mica de :

    -3 m pentru liniile la care tensiunea intre doua conductoare estemai mica de 57.000 V (57 kv);

    -5 m pentru U >57.000 V (57kv)Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate se va tineseama, pe de o parte ,de toate micrile posibile ale pieselor conduc-toareneizolate ale liniei ,iar pe de alta parte de micrile macaralei, datorate unorbalansuri,smucituri,eventuale ruperi ale unui element sau cderea sarcinii.

    Macaralele cu brat utilizate la lucrri care se efectueaz in vecintatea,zonelor de influenta a liniilor de nalta tensiune, se vor echipa cudispozitive de semnalizare a intrrii braului macaralei in zona de influentarespectiva ,macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fiadaptat,nu pot fi folosite la astfel de lucrri.

    In cazul montrii unei macarale cu bra la inaltime ,fixarea ei peesafodajul demontabil sau pe elementele fixe ale construciei se va facenumai pe baza schemei de montaj aprobate de conducerea ntreprinderiicare utilizeaza macaraua; in asemenea situaii se va asigura att stabilitateamacaralei prin mijloace corespunztoare precum si rezistenta esafondajuluisau elementelor constructiei.,

    6

  • Pentru evitarea accidentelor la macaralele turn utilizate pe antierelede construcii se va asigura intre poziia limita superioara a sarcinii si celmai nalt nivel de lucru un spaiu liber de minim 2 m; daca aceasta condiienu poate fi ndeplinita ,un observator amplasat corespunztor va fi prezentobligatoriu pentru a da semnalele necesare

    Macaralele si mecanismele de ridicat prevzute cu electromagnet deprindere a sarcinilor pot fi puse in funciune numai dupa delimitareazonelor periculoase in care este interzis accesul persoa-nelor si prevedereade indicatoare de securitate referitoare la interzi-cerea accesului in zonelerespective,in condiiile prevzute in prescriptiile tehnice PT colectia ISCIR.

    Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor,ncperilor locuite (imobile,birouri etc. )si halelor industriale date infunctiune .Daca scoaterea lor din raza normala de actiune a macaralei nu, ,poate fi realizata printr-o alegere corespunztoare traseului caii de rulare ,seva limita corespunztor raza de aciune a macaralei.

    Exploatarea unor macarale sau mecanisme de ridicat in halesuprapuse se admite numai daca proiectantul si constructorul haleigaranteaz ca planeele au fost calculate si construite corespunztor.

    La ridicarea sau coborrea unei sarcini care in timpul manevrei sepoate lovi sau agata de pari ale macaralei sau elemente situate in raza de

    aciune a macaralei,sarcina trebuie sa fie condusa de la distan-ta cu ajutorulunei frnghii sau alte mijloace ,asigurndu-se masurile de protecie amuncii pentru personalul care executa aceasta manevra.

    Se interzice utilizarea de elemente rigide(bare,parghii,cangi, etc)pentru conducerea sarcinii;se excepteaz ncrcarea sau descrcareamaterialelor sau obiectelor a cror masa nu depaseste 50 kg care pot ficonduse de la distanta cu ajutorul unor cngi de lungime suficienta.

    La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete,stlp,stiva,vagon utilaj etc.nu se permite prezenta persoanelor intre acestea sisarcina suspendata .

    Se interzice :-folosirea macaralelor pentru tararea sarcinilor pe sol, dezbate-rea

    prin lovire a pieselor in turnatorii,smulgerea sarcinilor aderente la sol saude alte elemente;

    -ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cnd cablul este in poziieoblica;

    7

  • -balansarea sarcinilor,pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fideservit in mod normal de macara;

    -deplasarea macaralelor cu lanurile,cablurile sau crligele tarate pesol',

    sau ventilare nu suntle prezint gazele de

    vaponcores-

    praf,gaze saude protecie

    -baterea sau scoaterea penelor de la prese,ciocane,mainide forjat;-transportul persoanelor cu crligul macaralei sau alte dispoziti-ve de

    prindere (cutii,bene).Macaralele cu bra pe asiu de vagon de cale ferata sau pe

    autovehicule pe roti sau senile ,nainte de a se deplasa vor avea braulaezat in lungul caii pe care se efectueaz deplasarea,cu crligul situat intr-o poziie care sa asigure buna lui vizibilitatea din cabina macara-giului,depreferina in sensul de mers.

    Nu se admite deplasarea acestor macarale in acelasi timp cu rotireabraului,in afara de cazul cnd prin construcie sunt destinate sa lucreze inasemenea condiii.In asemenea situaii se va face meniu-nea respectiva incartea macaralei partea de construcie .In curbe si la macazuri viteza dedeplasare va fi redusa ,spre a se evita balansarea sarcinii.

    Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pedrumuri amenajate pentru circulaia vehiculelor,evitndu-se un-ghiurile sicurbele brute, planurile nclinate,rampele care prezint declivitati (pante)pronunate, pasajele care prezint gabarite necores-punztoare.

    Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulaie se va efectua curespectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului (carteaautovehicului),dndu-se o atenie deosebita rezistentei tere-nului,corespunztor greutii sarcinii,vitezei de deplasare si tipului rotii sausenilei.

    Macaralele si mecanismele de ridicat acionate prin motoare termicenu vor fi utilizate:

    -in apropierea locurilor sau in ncperi cuinflamabile, fara a fi prevzute cu dispozitivepunztoare.

    -in interiorul ncperilor al cror volumsuficiente pentru a elimina pericolele pe careeapament.

    8

  • Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite,uneledeasupra altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toatemasurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozi-tivelor deprindere ale acestora de macarale care circula la nivelurileinferioare;aceleasi dispozitii se aplica si atunci cand caile de rulare seintersecteaza,fiind situate la acelasi nivel (inclusiv pe sol).In toate cazuriletrecerea macaralei care are prioritate va fi semanlizata prin semnaleacustice sau optice.

    De asemenea se va fixa prioritate de manevra si in cazul maca-ralelorcu brat care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune abratelor se intersecteaza.

    Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu acontrabratelor precum si contrabratele intre ele.

    In vederea evitarii producerii de accidente datorita oraganizariinecorespunzatoare a locurilor de munca,unitatile detinatoare de maca-ralesi mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de expoatare,pebaza specificului locurilor de munca in care se vor preciza:inaltimeamaxima a stivelor sau materialelor depozitate,modul de depozitare, locuriledestinate depozitarii,obligativitatea amenaj arii si intretineriicorespunzatoare pentru caile de transport si in general toate prevederilenecesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii.

    Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intrerupatoareleliniei principale de alimentare situate in hala,trebuie sa fie in permanentalibere,neblocate prin nici un fel de obstacole.

    Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine invederea preintampinarii patinarii,la macaralele la care acestea servesc sipentru legarea la pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafeteisuperioare a sinei cu lubrifiant.

    Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fieasezate pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistentacorespunzatoare garantarii sigurantei in functionarea macaralei indiferentde natura si starea terenului.In tot timpul functionarii macaralei caile derulare trebuie sa ramana orizontale si cu firele paralele.Caile de rulare vor fiprelungite pana dincolo de opritoarele finale cu o lungime suficienta,pentrua asigura la atingerea opritoa-relor o repartizare normala pe sol a greutatii

    9

  • macaralei incarcate cu sarcina maxima ;lungimea prelungirii nu va fi in niciun caz mai mica de un metru.

    Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zonepericuloase pe sinele de rulare se vor instala opritoare;determinareapunctelor in care urmeaza sa fie fixate se va efectua cu avizulresponsabilului cu supravegherea instalatiilor de ridicat.

    Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau meca-nismelede ridicat trebuie sa fie bine iluminate in tot timpul lucrului .

    Daca iluminatul obisnuit este insuficient sau daca prin trecereamacaralei se produce o variatie a iluminatului,macaraua trebuie inzes-tratacu mijloace proprii de iluminat,utilizandu-se surse de lumina neobositoaresi convenabil dirijate.

    In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un extinctorpentru incendii.Pentru incarcarea extinctorului se va avea in vederetoxicitatea anumitor produse si pericolul pe care il prezinta utilizarea lorintr-un spatiu inchis precum si scopul pentru care poate fi utilizat.

    La macaralele si mecanismele de ridicat cu comanda hidraulica,lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate proprietatile inintervalul de temperatura cuprinsa intre -40oC si +50oC, sa nu fie periculosdin punct devedere exploziv,sa nu fie toxic si sa nu produca coroziuneaechipamentului.

    Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile saucombustibile de intretinere (carpe ,bumbac de sters,lubrifianti). Acestemateriale se vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate deconstructia macaralei si care nu vor fi niciodata depozitatae in cabinamacaragiului.

    Carpele si bumbacul de sters folosite se vor indeparta imediat de pemacara.

    Este interzis a se executa ungerea,curatirea,intretinerea sau repa-rareamacaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor.

    Este interzisa rotirea libera a manivelei la macaralele si meca-nismelede ridicat actionate manual la coborarea sarcinilor.

    Dupa terminarea sau intreruperea lucrului,sarcina nu trebuie saramana suspendata.In cazuri exceptionale cand nu este posibila cobo-rareasarcinii,se vor lua masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina

    10

  • si prevederea unor indicatoare de securitate si dupa caz pnn spnJInIreasarClllu.

    Nu este pennis sa se execute lucrari de montare,verificare masu-rarela sarcina care este suspendata in carlig.

    Orice interventie asupra sarcinii se va face numai dupa cobora-rea eisi desfacerea din carligul macaralei.

    La urcarea sau coborarea pe scari ,macaragiul sau personalul deintretinerea trebuie sa aiba mainile libere.

    Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o geanta spe-ciala,care se poarta pe umar sau care se ridica sau se coboara cu ajuto-rulunei franghii.Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macara.

    La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionaremanuala se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise innonnele republicane de sanatate si securitate in munca.

    Accesul pe macarale este pennis numai macaragiului si persoanelor acaror activitate se desfasoara in legatura cu instalatiile respective(responsabilul tehnic cu supravegherea,personalul de intretinere, revizii sireparatii,organele de verificare) si care si-au insusit in prealabil instructajulprivind lucrul pe macarale.

    Urcarea pe macara si coborarea se vor face numai prin locurilespecial destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua estestationata. In aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cuinscriptia-"Accesul permis numai persoanelor in drept".

    Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare alemacaralelor se va face de asemenea prin locurile special amenajate in acestscop si numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva iaracesta a confinnat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.

    Accesul pe caile de rulare care nu au cai de circulatie lateraleamenajate se poate face numai in cazuri speciale,cu luarea unor masurisuplimentare pentru prevenirea accidentelor si anuntarea prealabila amacaragiilor care conduc macaralele in zona respectiva.

    Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurateconditii corespunzatoare de iluminat.

    Macaragii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sadirijeze miscarile macaralei,trebuie sa cunoasca codul de semnalizarepentru macarale cu eventualele completari elaborate de intreprinderea care

    11

  • le utilizeaza. La macaralele pe cablu,al caror loc de comanda este amenajatla o mare distanta fata de locurile de munca deservite si nu se poate asigurao intelegere corecta a comenzilor ,se vor prvedea mijloace detelecomunicatii (telefon,radio).

    Conducerile unitatilor detinatoare si a celor care folosesc macaralelesunt obligate sa dispuna masuri si sa controleze respectarea lor astfel caintreg personalul care ajunge in contact cu transporturile efectuate cumacaralele si indeosebi conducatorii proceselor de productie sa fie instruitsi sa cunoasca atat prescriptiile de protectia muncii cat si normele deexploatare,astfel incat sa preintampine efectuarea unor manevre nepermise.

    LEGAREA SARCINILOR

    Organele flexibile, servesc la transmiterea forelor n mecanismelede ridicat i la legarea i suspendarea sarcinilor. Principalele organeflexibile folosite n acest scop sunt:

    - frnghiile,- cablurile,- lanturile.,

    Frnghiile - sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu acionaremanual i pentru legarea i suspendarea sarcinilor mici. Utilizarea lor lamecanismele de ridicat cu actionare mecanizat este interzis.,

    Frnghiile sunt confecionate din materiale textile naturale(cnep) sau artificiale (fibre sintetice).

    Frnghiile se compun din 3 - 7 toroane rsucite, fig. 1.1. Taranuleste un ansamblu de mai multe fire rsucite ntr-un anumit sens (dreaptasau stnga).

    12

  • Fig. 1.1.

    Cabluri de oelCablurile din oel constituie cele mai rspndite organe flexibile.

    Ele sunt superioare celorlalte organe flexibile deoarece au greutate proprieredus, rezisten mare, lucreaz fr zgomot i suport bine ocurile.

    Siguranamare n exploatare a cablurilor se datoreaz faptului c ele nu serup brusc ci prin distrugerea treptat a fire lor de la exterior ctre interior, caurmare a uzurii lor. Cablurile din otel se obin prin nfurarea (rsucirea)sau mpletirea srmelor trefilate din oeluri cu coninut mediu i ridicat decarbon. Prin nfurarea srmelor n spire elicoidale se realizeaz cabluri cu

    seciunea rotund. nfurarea srmelor n toroane i a toroanelor n cabluripoate fi realizat spre dreapta (tipZ), sau spre stnga (tip S)

    La cablurile compuse se deosebesc urmtoarele tipuri decablri:

    '.. cablarea paralel: sensul de nfurare al toroanelor n jurul inimiieste acelai cu sensul de nfurare a srmelor din stratul exterior altoroanelor (ZIZ sau SIS) :

    J cablarea n cruce, cnd sensul de nfurare a toroanelor n jurulinimii este contrar celui al srmelor din stratul exterior al toroanelor (S/Zsau ZIS) ;

    J cablarea mixt sau combinat, la care toroanele cu nraurare dreaptaalterneaz cu toroanele cu nfurare stng (SZIZ sau ZS/S).

    n fabricaia curent se realizeaz cablarea n cruce dreapt (S/Z).Clasificarea cablurilor din oel se face n mod obinuit dupurmtoarele criterii:

    '.. suprafaasrmei: zincat sau mat;

    13

  • ~ seciunea transversal a cablului: cabluri rotunde i cabluri platemodul de construcie: cabluri simple i cabluri compuse;

    ..i; domeniul de utilizareCablurile simple mai sunt cunoscute sub denumirea de cabluri

    spiroidale (exemple Ix7, Ix19, Ix37)Cablurile compuse se mpart n dou grupe: duble, formate dinnfurarea mai multor toroane, i triple, formate prin nfurarea njurul inimii a mai multor cabluri duble, fig. 1.2.:

    ..i; cabluri compuse - duble - construcie normal: 6x7, 7x7, 6x19,7x19, 6x37 ;

    ~ construcie combinat: 6xl9 seale i 6x36 warrington-seale-construcie concentric: antigiratorii 19x7 ;

    Dup utilizarea dat cablurilor se poate face urmtoarea clasificare:.J> cabluri de extracie

    cabluri de traciunecabluri purttoare

    ..i; cabluri de ancorarecabluri pentru instalaiile de ridicat

    .J> cabluri pentru ascensoarecabluri speciale de mare rezisten etc.

    Fig. 1.2.

    14

  • Dezavantajele cablurilor din oel constau n faptul c se uzeazrepede i nu pot fi nfurate pe organe de nfurare i ghidare cu diametrumic.

    Cablurile de oel se obin prin nfurarea mai multor toroane njurul unei inimi. Toroanele pot avea secilUle rotund sau profilat

    (triunghiular, oval sau plat).

    Inima cablurilor poate fi:vegetal, din fibre naturale (manila, bumbac, cnep),

    sintetic, din fibre sintetice (nailon, capron, poliamid),mineral, din fibre de azbest,metalic, din acelai material ca i srmele.Inima vegetal sau cea sintetic prezint avantajul c, prin

    impregnarea ei cu unsoare la construcia cablului, asigur o rezerv deunsoare din care lubrefiantul este stors atunci cnd cablul se nfoar peorgane de ghidare sau acionare.

    Toroanele cablului sunt mnunchiuri de srme subiri grupa-te,prin nfurare, n jurul unei srme centrale sau a unei inimi, ntr-lUl singurstrat sau mai multe straturi concentrice, fig. 1.3.

    Fig. 1.3.

    Cablurile din oel rotund - cele mai folosite n practic - pot fi deconstrucie simpl sau compus, fig. 1.4.

    15

  • Fig. 1.4.

    Cablurile compuse sunt cele mai folosite, sunt standardizate i senoteaz prescurtat printr-oo produs ntre mai multe cifre care arat munruIsrmelor dintr-oo toron i numrul de toroane, ex: cablu 6x19, cablu 6x25,etc.

    Sensul de nfurare a srrnelor n toroane sau a toroanelor ncablu pot fi pe dreapta (Z) sau pe stnga (S) sau combinate (ZS), fig. 1.5.

    - ~ _~-.....;:--__ ""7--:--. ~-~-""'-~-z.- s z

    Cabluri z i zssliIIIllIFJI fiIIIII

    Fig. 1.5.

    Sarcina la care rezist cablul se determin pe baza indicaiilor dinstandarde (STAS 1513-80; 1353-80; 2693-80; 1689-80; 2690-80; 1553-80).

    innd seama de rolul deosebit de important pe care l au cablurilede oel ntr-o instalaie de ridicat, exploatarea lor se face dup reguli stricte,astfel:

    - cablurile se nlocuiesc dup consumarea unui amunit numr de orede foocionare,prevzut n cartea tehnic a instalaiei respective;

    - desfurarea, nfurarea i deplasarea cablurilor se execut n aafel nct s se evite formarea ochiurilor, care provoac deformaiipermanente ale unor zone ale cablului;

    16

  • - n timpul funcionrii, cablul nu trebuie s se frece de alte cabluri, depereii cldirilor sau de alte obiecte;

    - cablurile trebuie unse n permanen fie prin trecerea unei ramuri acablului printr-o baie de ungere, fie prin depunerea unsorii pe cablu, laintervale de 1,5 - 2 luni.

    ORGANE I DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA ISUSPENDAREA SARCINILOR

    Noiun~generaleIn funcie de felul sarcinilor care trebuie ridicate sau transportate,

    elementele folosite pentru suspendarea i prinderea sarcinilor se mpart ndou categorii:

    - pentru sarcini individuale: crlige, organe flexibile, dispozitive deprindere;

    - pentru sarcini vrsate: bene, graifre.Crligele au o configuraie aparte, fig. 1.6. i pot fi simple sau

    duble.

    1DE FllEfAT.. OCIll

    CARLIGSllvIPLU

    cRllGDUBLU

    CARLIGCU OCIll

    Fig. 1.6

    SIGURANA

    CARLIGCUSIGURANA

    Organele flexibile de prindere pot fi : lanuri, frnghii, benzi dinfibre poliester, fig.l. 7. Pentru evitarea accidentelor, n exploatarea acestororgane flexibile se vor respecta o serie de recomandri ca:

    17

  • Fig. 1.7.

    - fiecare organ flexibil de prindere trebuie s porte o inscripie cusarcina maxim admis;

    - depozitarea lor s se fac pe stelaje speciale, ferite de aciuneaagenilor atmosferici;

    - n cazul ridicrii unor obiecte cu muchii ascuite, organul flexibiltrebuie protejat prin amplasarea unor colare n locurile de contact aleorganului flexibil cu muchiile ascuite ale obiectului.

    Dispozitive de prindere se folosesc n cazul manipulrii aceluiaitip de sarcini n decursul timpului. Ele pot fi traverse, cleti,

    electromagnei, fig. 1. 8.

    JL-\C..\RuGI jGtlurit

    .f! ~~ ~ i,

    --.. ~

    ~ rI 1"""

    " IL miu ":1 "

    "L IIm",

    a b cFig. 1.8.

    18

  • TraverseZe, fig. 1.8.a. sunt grinzi metalice atrnate direct sau prinintermediul unui organ de prindere, la crligul unui mecanism de ridicare.Sarcina este suspendat de grind fie cu ajutorul altor organe flexibile, fiede crlige de diferite forme, introduse n gurile grinzii. Traversele suntfolosite la ridicarea sarcinilor voluminoase i n special, a celor cu lungimemare (camioane, tractoare, motoare, legturi de evi, etc. )

    CZetii sunt dispozitive pentru prindere, alctuii din braearticulate, ndoite dup forma sarcinilor care se ridic, fig.1.8.b. Avantajullor const n aceea c timpul necesar prinderii i desprinderii sarcinii esteredus la minimum.

    EZectromagneii, fig.1.8.c., servesc la manipularea foilor groasedin tabl de oel. Prin simpla nchidere a circuitului electric de alimentarese realizeaz prinderea, respectiv desprinderea sarcinii.

    Dispozitive de ridicat realizate din cabluri de oel

    Dispozitivele realizate cu cabluri din oel, fig. 1.9. sunt utilizate nindustrie, construcii, exploatri forestiere pentru unele din avantajeleconferite de elasticitatea oelului. Aceste dispozitive se realizeaz conformcomenzii beneficiarului i anume la lungimea dorit, sarcina nominal

    specificat, elemente terminale solicitate.Dispozitivele pot fi prevzute sau nu cu rodante i sunt realizate cumanoane din oel, conform normelor europene n materie, fig. 1.10.

    Fig. 1.9.

    19

  • Fig. 1.10.

    Clem pentru prinderea materialelor cilindriceClema n fonn de foarfec TRU, fig. 1.11., poate manipula

    simplu i sigur materiale cilindrice i evi cu diametrul pn la 600 mm.Datorit materialului de protecie se pot manipula nedistructiv i materialecu suprafee sensibile. Acest strat mpiedic de asemenea alunecarea ncazul unei suspendri n poziie oblic, n cazul n care materialultransportat nu a fost poziionat n centrul de greutate. Stratul protector

    mpiedic alunecarea materialul numai n cazul n care suprafaa acestuianu prezint pete de ulei sau grsime.

    Fig. 1.11.

    Clem pentru prinderea conductelor

    20

  • Clema Tigrip TR pentru conducte pn la diametrul de 1500 mmofer numeroase posibiliti de ridicare i transportare a sarcinilor, fig.1.12.n execuia prezentat, este o clem uoar pentru corpuri cilindrice. Cuacesta se pot ridica, transporta i aeza corpuri cilindrice din hrtie,materiale textile, tabl, precum i evi i butoaie n stare culcat. Pentru ca

    aceast operaie s se efectueze nedistructiv, chiar i n caml suprafeelorsensibile, clemele pot fi prevzute cu lUl strat protector din "Bremsit" saucauciuc dur. Pentru o eventual deplasare a centrului de greutate ncondiiile cnd sarcina tr(UJSportat se qfl n poziie oblil:, pe suprafanu trebuie s existe ulei sau grsimi.

    1

    Fig. 1.12.

    Clern cu gheare pentru baloturiClemele cu gheare pentru baloturi Tigrip, fig. 1. 13. ridic baloturi

    cu laimea pn la 1,3 m din fibre de ln, tala, materiale textile, hrtie,paie presate, precum i pan de toate felurile, le transport cu prindere

    sigur Iar pericol de accidente i cu atenie, atlUlci cnd este vorba demateriale ce urmeaz s fie prelucrate. n acest caz ghearele sunt dotate cuun material fin. Dispozitivul de blocare se blocheaz numai la deschidereaclemei Iar a fi necesar o acionare manual. Dac se doreste ca inchiderea s se efectueze fr acionare manual, este nevoie de un sistemautomatizat pentru preluarea sarcinii. Clema standard este echipat cu lUlstrat protector.

    21

  • -Fig. 1.13.

    Cleme pentru transportnl blocurilor de piatr i beton

    Clema pentru blocuri TVB, fig. 1. 14. se utilizeaz pentrutransportul de blocuri de piatra i beton, precum i pentru alte materiale cu

    pereii paraleli. Clema este prevazut cu un strat protector i asigur untransport sigur i nedistructiv.

    Deschiderea i poziia centrului de greutate pot fi reglate uor irepede cu ajutorul unui tift. Suprafaa materialului trebuie s fie curat,

    fr ulei sau grsime.

    -

    Fig. 1.14.

    Clem pentru grinzi

    22

  • Clerna pentru grinzi, fig. 1. 15. este indicat pentru transportul peorizontal de grinzi, plci, profile etc. Datorit modului de amplasare ainelului mobil de suspensie se asigur la transportul grinzilor o poziie

    stabil a flanei grinzii. Blocarea de siguran cu pretensionare cu arcmenine materialul n dem n poziie stabil n timpul transportului, chiar

    i Iar sarcin. Prghia permite o manipulare uoar la deschiderea inchiderea flcii dernei i o blocheaz n poziie deschis.

    Fig. 1.15

    Cleme cu urub pentru traciunevertical i orizontal

    Clerna cu urub, fig. 1.16. permite multiple posibiliti de utilizare.n special, ea este indicat pentru ridicarea, rsturnarea i tragerea de plci,grinzi, construcii metalice etc. La utilizare, dema trebuie s fie bine

    strns manual de material cu ajutorul unui fus filetat. Odat cu nceperea

    23

  • tragerii, datorit clichetului oscilant se constat o aezare pe muchie careare drept urmare o strngere puternica.

    Duritatea materialului transportat nu trebuie s depeasc HRC30.

    Fig. 1.16.

    Centuri de ridicare tesute,

    Centurile Yale esute, plate fig. 1.17. i rotunde, fig. 1.18. suntfabricate din poliester de nalt rezisten (PES), executate conform DIN61360 i prezint urmtoarele avantaje:

    - Manipulare uoar, datorit greutii reduse;- Protecie mpotriva rnirii minilor;- Protecie mpotriva deteriorrii suprafeei sarcinilor;- Foarte flexibile i adaptabile n funcie de forma sarcinii;- Aderen excelent n cazul folosirii de centuri acoperite cu un strat

    de PU (poliuretan);- Repartizare uniform a presiunii pe sarcini sensibile la presiunei la ntindere;

    - Rezistente la raze ultraviolete, mbtrnire sau rigidizare;

    24

  • - Rezistente la temperaturi pn la 120C;- Fibrele centurii nu absorb umezeala, din care cauz sunt rezistente la

    frig (pn la -40C);- Material rezistent i foarte fiabil (100% PES).

    Centuri Yale de ridicare esute, plate :- Din band esut din PU apretat, termostabil, n dou straturi;- Culoarea codificat dup ultimele norme CEN;- Cu ochiuri cusute i ntrite (ochiuri Becket);- Cu alungire redus

  • 26

  • 27

  • 28

  • EFECTUAREA OPERATIILOR DE MANIPULARE ASARCINILOR

    Se poziioneaz si asigura in mod corespunzator macaraua in vederearidicariilincarcarii/descarcarii/transportului sarcinilor din depozite sau dinmijloace de transport.

    Se incarca, descarca si pozitioneaza sarcinile in/din depozite saumijloacele de transport respectind normele de incarcare/descarcare abeneficiarului si a prevederilor prescriptiilor tehnice in vigoare referitoarela stivuirea marfurilor.

    Se asigura ca sarcinile sunt fixate/ancorate corect de catre legatorii desarcini cu elemente/dispozitive de prindere si manipulare a sarcinilor saualte dispozitive speciale.

    Se efectueaza manevre numai in baza comenzilor date in conformitatecu codul de semnalizare de catre legatorii de sarcini sau de catre RSVTI.

    Se adapteaza viteza de transport la restrictiile impuse de traseu, infunctie de tipul sarcinii, de modul de fixare/ancorare a sarcinii si de factoriide mediu.

    Se respecta cu strictete diagrama de moment si de moment al sarciniiin vederea evitarii riscurilor de aparitie a avariilor si accidentelor, sau arasturnarii macaralei.

    Pe tot timpul lucrului se utilizeaza dispozitivele de semnalizareoptico-acustice.

    Se respecta cu strictete normele de SSM si PSI in vigoareSe respecta cu strictete legislatia in cazul situatiilor de urgenta si la

    transportul sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate.In cazul terenului moale, inghetat sau cu inclinare sub 5 se iau toate

    masurile necesare pentru calarea corespunzatoare a macaralei.In aproprierea liniilor electrice de nalta tensiune se iau toate masurile

    de siguranta pentru a se asigura ca personalul, utilajul sau sarcina sa nuintre in raza de actiune a conductoarelor neizolate, prin pstrarea distantelorprevazute in PT colectia ISCIR.

    La ridicarea sarcinilor cu macaralele turn se va asigura un spatiu liberintre pozitia limita superioara a sarcinii si cel mai inalt nivel de lucru,pentru evitarea accidentelor.

    29

  • nainte de ridicarea sarcinilor se va verifica daca ele au marcatevizibil greutatea.

    Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de muncitori instruiti inacest scop,denumii in chestionare-Iegatori de sarcina.

    Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18ani, nu are nici o infirmitate corporala,este sanatos si a fost instruit specialpentru a indeplini aceasta functiune de catre intreprinderea ,sectia,santierulsau sectorul care exploateaza macaraua sau mecanismul de ridicat.

    Legatorul de sarcini efectueaza legarea si fixare sarcinilor de carligulmacaralei,le urmareste in timpul manipularii,semanlizeaza macaragiuluimanevrele pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupaasezarea lor corecta la locul dorit.

    Muncitorii calificati(strungari,lacatusi,montori,betonisti,etc)careocazional in timpul lucrului executa si functiunea de legatori de sarcini lamacaralele care-i deservesc trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus sisa fie supusi acelorasi instructaje si exeminari ca si legatorii de sarcini.

    Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare intreprindereasectia, sectorul sau santierul elibereaza o adeverinta care il autorizeaza saexercite functia de legator de sarcini in conditiile prevzute prin prescriptii.Aceste adeverinte trebuie pastrate de legator asupra sa in timpul efectuariiserviciului.

    In cazul macaralelor care se inchiriaza de la unitati profilate in acestscop se admite ca legatorii de sarcini sa apartina acestor unitati si nu celorcare exploateaza macaralele respective, daca acest lucru este specificat incontractul de inchidere sau de prestatie;in acest caz in fara de instructajulinitial,legatorii de sarcini vor fi supusi unui instructaj suplimentar pentru acunoaste organele de legare si dispo-zitivele de prindere,normele desanatate si securitatea muncii,precum si preocesul tehnologic,specificelocului de munca respectiv.

    Acest instructaj se va face de catre conducatorul procesului deproductie respectiv incheindu-se un proces verbal din care sa rezulteefectuarea lui si verificarea insusirii cunostintelor necesare.

    In exercitarea atributiilor sale legatorul de sarcini are urmatoa-releobligatii principale:

    -sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor deverificare a organelor de legare si dispozitivelor de prindere precum si a

    30

  • nonnelor si instructiunilor de exploatare ale macaralei a caror respectaredepinde de el;

    -sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare cu eventualelecompletari ale intreprinderii care utilizeaza macarale,pentru a putea indicain orice moment macaragiului manevrele pe care unneaza sa le execute inacest scop se va plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoanasituata in campul de actiune al macarelei,daca acest lucru nu este posibil,elva fi ajutat de alte persoane;

    Se admite si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolounde conditiile de lucru necesita acest lucru.In asemenea cazuri codul desemnalizare va fi eleborat de intreprinderea care exploateaza macaraua,iarlegatorii de sarcini si macaragii,vor fi instruiti si examinati in ceea cepriveste semnalizarea acestui cod;

    -sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele deprindere cu care lucreaza prin verificarea aspectului exterior ,inscriind inregistrul de evidenta supravegherii macaralei constatarile sale cu privire lastarea tehnica a acestora. Se recomanda ca organele de legare sidispozitivele de prindere sa fie date in primire unuia dintre legatori care varaspunde de pastrarea corespunzatoare;

    -sa folosesca la legarea si transportul sarcinilor numai organe saudispozitive inscriptionate cu sarcinile maxime admise inscrise vizibil pe oplaca sau pe un inel si sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcinaadmisa pentru organul,dispozitivul sau macaraua respectiva ,tinand seamasi de inclinarea ramurilor de cablu sau lant;

    -sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nusunt inscrise in evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului;

    -sa aleaga mijloacele de legare corespunzatoare greutatii si fonneisarcinii,la macaralele cu doua mecanisme de ridicare ,sa lege sarcina lamecanismul de ridicare care corespunde sarcinii respective;

    -sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;-sa nu folosesca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri

    peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare;-sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina

    pe carligul macaralei,pentru a nu micsora spatiile libere la deplasareamacaralei;

    31

  • -sa execute corect legarea sarcinii,fara a incrucisa cablurile si lanturilela introducerea in carlig,sa se asigure ca sarcina este echilibrata,iar lanturilesi cablurile sunt intinse si asezate unifonn,fara a for-ma noduri si ochiuri sifara a fi supuse rasucirii,la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambeledeschideri si sa o repartizeze in mod egal;

    -sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelorde legare prin greutatea proprie a unor persoane,de asemenea sa interzicatransportul persoanelor cu macaralele;

    -sa tina seama de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multeori in jurul sarcinii de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;

    -sa nu foloseasca lanturi de legare nndite cu suruburi, avand zalealungite sau rsucite si sa nu nnoade cablurile sau lanurile de legare;

    -sa lege obiectele de lungime mare si rigide in cel putin doua punctespre a evita balansarea;

    -sa execute legarea astfel incat sarcina sa nu se poata delasa , alunecasau roti dupa ce este ridicata iar legatura sa nu iasa din carlig , sa nu se laseobiectele libere pe sarcina suspendata;

    -sa nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus peplatfonne sau targi care nu sunt prevzute cu pereti laterali si care nuprezinta suficienta siguranta impotriva caderii sarcinii;

    -sa tina seama de faptul ca in cazul transportarii materialelor maruntesau pieselor mici in lazi este necesar ca acestea sa nu depa-seasca inaltimeamarginii superioare a peretilor laterali;

    -sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla ,prefabricate saualte materiale ,daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elementecare sa excluda caderea lor din pachet;

    -sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme destrangere de marime corespunzatoare diametrului cablului,brida filetataasezata pe partea tenninala a ramurii de cablu;

    -sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchiiascutite prin aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;

    -inainte de transportarea unei sarcini,sa semnalizeze macara-giuluiefectuarea unei ridicari de incercare pana la inaltimea de cca 100 mm de lasol pentru ca mijloacele de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verificeechilibrarea sarcinii;

    32

  • -sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le executecu macaraua asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizualal macaragiului,la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreagacale de rulare este libera;

    -sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate mer-gand in urma acesteia pe tot traseul si supraveghiind ca sarcina sa nu lo-veasca persoane;

    -sa tina seama ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si aorganelor de legare si dispozitivelor de prindere trebuie sa se fac la oinaltime de minim 300 mm si o distanta laterala de minim 1000 mm fata deobiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta macaragiuluimanevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de siguranta;

    -sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa supravagheze sanu se fac transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, dacanecesitatile de productie nu impun aceasta.In caz contrar se vor indeparta inprealabil toate persoanele ,la o distanta corespunzatoare;

    -la montaj de masini constructii metalice cladiri din panouriprefabricate lagatorul de sarcini trebuie sa cunoasca si procesul de montajcare se executa cu ajutorul macaralei,pentru a semnaliza corect manevrelenecesare;

    -sa cunoasca si sa aplice masurile de protectie a muncii specificelocului de munca pe care-l deserveste,in care scop conducatorul pro-cesului de productie respectiv ii va face un instructaj special;

    -in situatiile cand lucreaza plasat la inaltime pe platforme ,scheleplanse se va asigura conform normelor de protectia muncii;

    -sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punctcare nu poate fi deservit in mod normal de macara;

    -la stivuirea unor sarcini sa asigure corecta lor asezare eventual prinelementele de ados astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deteriorezereciproc iar legaturile sa se poata scoate cat mai usor.Se interzice scoaterealegaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;

    -sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1.5ori latura mica a bazei;

    -sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coboratasi plasata corect;

    33

  • -sa nu aeze si sa nu rezeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelorsau remorcilor;

    -sa nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostiinta despre acestape macaragm;

    -dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele de legare sidispozitivele de prindere care i-au fost date in pastrare in locuri uscateferite de umezeala de agenti corozivi si de posibilitati de deteriorare.

    Cablurile,lanurile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic sepstreaz agatate pe capre in locuri ferit de intemperii.

    OBLIGATIILE MACARAGIULUI

    ndatoririle macaragiilor rezult din prevederile prezentei prescripiitehnice, ale instruciunilor de exploatare, precum i din instruciunileinterne ale unittii detintoare.

    n exercit~ea ~tribuiilor sale, macaragiul are urmtoarele obligaiiprincipale:

    - s cunoasc instalaia pe care lucreaz i normele de exploatare alemacaralelor, pe care s le aplice ntocmai;

    - s cunoasc i s respecte codul de semnalizare;- s nu acioneze nici un mecanism att timp ct exist oameni pe

    macara; n cazul n care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unelelucrri de reglaj sau de ntreinere), manevrele se vor executa sub directasupraveghere a unei persoane desemnate n acest scop;

    - s ia n primire i s predea serviciul prin notare n registrul deeviden a supravegherii; dac macaraua prezint defecte care pericliteaz

    sigurana n funcionare, macaragiul va opri instalaia i va anuna peconductorul procesului de producie RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT;

    - s aprind luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cuasemenea instalaii) n caz de vizibilitate redus precum i noaptea;

    - s participe la lucrrile de revizie, ntreinere i reparaie precum ila toate verificrile care se fac la macaraua pe care o conduce;

    - s interzic accesul persoanelor strine n cabina de comand sau pemacara.

    34

  • Sarcinile principale ale macaragiului nainte de nceperea lucruluisunt urmtoarele:

    - s nu se urce pe macara n stare de oboseal sau de ebrietate;- s se conving c linia principal de alimentare se afl sub tensiune;

    n caz c ntreruptorul general este deconectat i asigurat cu un lact sau cuo inscripionare avertizoare, macaragiului nu-i este permis s-I conectezefr avizul RSVTI i fr a se pune de acord cu macaragii celorlaltemacarale de pe aceeai cale;

    - s verifice starea cii de rulare i rigiditatea opritoarelor de lacapete; la macaralele care funcioneaz n aer liber, trebuie s verifice dacdispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate;

    - s instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau enile numaipe un teren corespunztor (bine compactat, orizontal); la macaralele pentrucare se prevede calarea, s se execute aceast operaie n mod

    corespunztor;- la urcarea pe scara de acces la cabin, s aib ambele mini libere;- s verifice existena lubrifianilor n locurile de ungere, conformindicaiilor din schema de ungere din cartea macaralei;

    - s verifice ca pe macara s nu se gseasc obiecte aezate liber;- s verifice starea, nfurarea i fixarea cablurilor sau lanurilor pe

    tamburi, role i ochei;- s verifice crligul i dispozitivele de prindere a sarcinii; n cazul

    crligului susinut pe rulment axial, trebuie s verifice dac acesta serotete uor sau dimpotriv, n cazul n care se specific astfel n carteamacaralei, dac este blocat;

    - s verifice existena legturii electrice la instalaiile de proteciempotriva tensiunilor de atingere a inelor de rulare i a ntregii instalaiielectrice a macaralei;

    - s verifice funcionarea instalaiilor de semnalizare, iluminat,aerisire i climatizare;

    - s verifice la macaralele cu brat variabil buna functionare a, ,indicatorului sarcinii maxime admise corespunztor deschiderii braului;

    - s verifice dac mecanismele de actionare ale macaralei,funcioneaz n mod sigur, lin i fr vibraii accentuate;

    - s verifice prile componente ale macaralei, componentele desecuritate i ndeosebi limitatoarelor de curs i frnele mecanismelor;

    35

  • - s nu pun n funciune macaralele cu bra n imediata apropiere aconductoarelor electrice aeriene sau n zona lor de influent, dect n

    condiiile prevzute n prezenta prescripie tehnic;- n cazul cnd macaragiul constat un defect pe care nu-l poatendeprta singur, nu va pune n funciune macaraua ci va ntrerupe curentulcu ajutorul ntreruptorului general, pe care-l va asigura contra reanclanriinedorite i va anuna eful seciei de care aparine n scopul lurii msurilornecesare; dup ndeprtarea defectului se va face o nou verificare de ctremacaragm;

    - n cazul n care macaraua este deservit de doi sau mai multi,legtori de sarcin, trebuie s se informeze la conductorul procesului deproducie, nainte de a se urca pe macara, care dintre acetia este destinat ssemnalizeze micrile necesare;

    - s semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, nainte defiecare pornire sau manevr a macaralei.

    Sarcinile principale ale macaragiului n timpul lucrului sunturmtoarele:

    - s efectueze manevre numai pe baza comenzilor date nconformitate cu codul de semnalizare de ctre legtorul de sarcin sauRSVTI; semnalul de oprire va fi luat n considerare din partea oricrei altepersoane;

    - s nu transporte sarcina deasupra oamenilor;- la ridicarea sarcinilor, s nu depeasc sarcina nominal sau n

    cazul macaralelor cu bra variabil s nu depeasc sarcina maxim admispentru deschiderea respectiv a braului;

    - la ridicarea unor sarcini care depesc 50% din sarcina admis, vaexecuta n prealabil, o ridicare de prob, la nlimea de circa 100 mm de lasol, pentru a se convinge dac frna, cablurile i ntreaga instalaie rezistnormal, iar sarcina este corect legat i bine echilibrat;

    - la funcionareamacaralelor echipate cu graifr, cu electromagnei in general a celor la care sarcina nu este legat de crlig, n perioadele cutemperaturi sczute, s nu se efectueze micri de ridicare nainte de averifica dac sarcina nu este aderent la sol sau nu s-a compactat;

    - s urmreasc s nu cad cablul de pe rol sau de pe tambur, deasemenea s nu formeze noduri;

    36

  • - s nu comande funcionarea simultan a dou mecamsme, lamacaralele la care acest lucru este interzis;

    - s nu deplaseze macaralele cu bra avnd sarcina suspendat ncrlig, dect n condiiile prevzute de constructor i nscrise n carteamacaralei;

    - la deservirea unor macarale care lucreaz la niveluri diferite, alecror ci de rulare se intersecteaz, precum i la lucrul concomitent cu maimulte macarale cu bra ale cror cmpuri de acionare se intersecteaz,macaragii vor respecta prioritatea fixat; ntre gabaritele prilor n micarevor pstra spaii de siguran de cel puin 500 mm i vor semnaliza inteniade ncepere a micrii precum i c au luat cunotin i au neles intenia

    celorlali macaragii;- s nu transporte persoane cu crligul macaralei sau alte dispozitive

    de prindere i s nu permit echilibrarea sarcinilor prin greutatea unorpersoane;

    - s efectueze manevrele pentru deplasrile pe orizontal a sarcinilorastfel ca acestea s se afle la o distan de cel puin 1 m fa de obiecteleaflate n raza de aciune a macaralelor; dac la deplasarea sarcinilor peorizontal se ntlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinilevor fi ridicate deasupra lor la cel puin 300 mm; nu se admite trecereasarcinilor peste maini unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile,vehicule sau n general peste acele obiecte a cror deteriorare reprezint saupoate provoca pagube sau accidente;

    - s execute manevrarea macaralei astfel nct s se evite balansareasarcinii i producerea ocurilor; n acest scop, se interzice acionareamecanismelor dintr-un sens ntr-altul, fr a fi oprite n prealabil n poziia"zero"; macaragiul trebuie s prevad la executarea comenzilor i timpulnecesar pentru frnarea complet;

    - s execute manevrele pentru deplasrile mijloacelor de prindere asarcinilor (crlige, graifre etc.), cmcioarelor i macaralelor n astfel delimite nct s nu fie necesar s foloseasc limitatoarele de sfrit de curs;

    - s opreasc din funciune macaraua dac se aud zgomote anormaledac limitatoarele sau frnele nu actioneaz n bune conditii sau dac, ,constat orice alt defect care poate periclita sigurana n funcionare;

    - s opreasc funcionarea macaralei dac iluminatul la locul demunc este insuficient sau dac vizibilitatea este mpiedicat de fum,

    37

  • vapori, cea, obiecte plasate ntre macaragiu i cmpul de aciune almacaralei etc., dac nu s-au luat msuri suplimentare de siguran (deexemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruiten acest scop);

    - s opreasc funcionarea macaralei care lucreaz n aer liber atuncicnd vntul depete limita pn la care funcionarea macaralei estepermis i s o ancoreze corespunztor; dac ancorarea se face de calea derulare se va verifica, n prealabil, dac ina este fixat corespunztor;

    - s deconecteze imediat ntreruptorul principal i s aduc imediattoate controlerele n poziia "zero" n cazul unei ntreruperi accidentale acurentului electric de alimentare;

    - s nu prseasc locul de lucru nainte de prezentarea schimbului;n cazul n care este obligat s o fac, va aduce toate controlerele n pozitia"zero", va deconecta ntreruptorul principal de alimentare, va nchide cucheia ua cabinei sau, dup caz, dispozitivul care nu permite reconectareantreruptorului principal, iar n cazul acionrii cu motor termic va opri

    funcionarea acestuia;- s nu permit nimnui s se urce pe macara atunci cnd aceasta esteconectat la circuitul electric de alimentare;

    - s utilizeze materialele i echipamentul de protecie prevzute denormativele legale n vigoare.

    Sarcinile principale ale macaragiului dup terminarea lucrului sunturmtoarele:

    - s descarce sarcina i s ridice dispozitivul de prindere a sarcinii(crligul, graifrul, traversa etc.) n poziia cea mai de sus, fr ns calimitatorul de curs s fie acionat; dac nu este posibil coborrea sarciniisuspendate, se va ngrdi locul de sub ea i se vor instala plci avertizoarecorespunztoare pentru a se interzice accesul persoanelor;

    - s deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralelecare lucreaz n exterior se fixeaz pe calea de rulare fie cu cleti deprindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evitadeplasarea datorit unui vnt puternic sau a unor trepidaii; macaralele turnsau n general macaralele cu bra rotitor vor fi garate ca mai sus, ns cumecanismul de rotire a turnului sau a braului nefrnat, pentru a permiterotirea liber n caz de vnt (braul se va pune n giruet);

    38

  • - s aduc n poziia de opnre (poziia "zero") toate aparatele decomand;

    - s deconecteze ntreruptorul principal aflat pe macara;- s pun n funciune iluminatul de balizare, la macaralele prevzute

    cu acest sistem;- s nchid cu cheia ua cabinei de comand; la macaralele care nu

    au cabin nchis, se va nchide cu lact sau cheie ntreruptorul principal; lamacaralele cu comand de la sol va asigura eliminarea posibilitilor ca o

    persoan neinstruit s efectueze manevre cu macaraua (existena unei cheide contact etc.);

    - n cazul cnd pe calea de rulare exist numai o singura macara iaceasta nu mai funcioneaz n schimbul urmtor, s deconecteze intreruptorul principal al liniei de alimentare electric i s-I nchid cu

    lact sau cheie; la macaralele care funcioneaz n exterior, iluminatul debalizare trebuie s rmn conectat.

    Schia de principiu a legrii lanului de sarcinNuca axului de ac~onare a

    lanului

    Element de presarea lanului

    Ghidajullanului Colector

    lan

    Limitator ridicare

    Suport crlig

    Brid de fixare alanului

    Suport carlig

    Montarea lanului de sarcin

    39

  • Figura 1-A Figura 1-8 Figura 1-C

    ANEXANR.l

    CODURI DE SEMNALIZARE

    1

    CRLIG SUS I

    .1 "A

    , ,hCRLIG JOS I

    . ..

    40

  • BRAUL SUS I

    --

    --

    I \\,'\ ~MIC NCET I

    BRAUL JOS I

    ROTETE I

    , ," .

    r 1,

    ,

    " ')R\ - .-

    :li. L ,

    . 'J /1'~rl(

    ROTETE!

    41

  • EXTINDERE BRA TELESCOPIC I RETRAGERE BRA TELESCOPIC I

    MIC MACARAUA I MIC MACARAUA

    "

    ]

    '1

    ,. ,

    L'

    ,

    .' \ J-. - ! .--

    -C- -- ,

    (

    - I I '--\ -, \ :\42

  • OPRETE OPRETE BRUSC

    I, /I \A'\

    FOLOSIRE MECANISM PRINCIP AL FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR

    ANEMOMETRUL

    Marca: Skywatch - produs in ElvetiaModel: WWS (Wind Warning System - sistem avertizare

    vant)Tip: Anemometru cu alarme

    Dimensiuni: 95 x 95 mrnGreutate: 223 g

    Este un instrument proiectat sa masoare si sa afiseze vitezavantului, prevazut cu 3 nivele de alarme vizuale si sonore:

    nivelul 1 avertizeaza de o forta a vantului deasupra mediei;nivelul 2 este o replica pentru actiune;nivelul 3 indica o situatie critica;

    43

  • Proiectat pentru protectia persoanelor si foarte pretios in caz devanturi puternice, Skywatch WWS este potrivit in special pentru:

    Santiere de constructii: schelarie, macarale etc.Constructii publice cum ar fi scoli, baze sportive etc.Activitati sportive si de timp liber: locuri de campare, case

    mobile, porturi de ambarcatiuni, aerodromuri, telescaune,competitii sportive etc.

    Specificatii tehnice:- VantUnitati: km/h, mph, m/ s, noduriRezolutie: 1 unitatePrecizie: +/- 3% daca este orizontalInterval de masurare: de la 5 la 255 Km/hAlarme: inalt, mediu si jos, programabile in diviziuni del

    unitate de la Ola 255Durata reglabila a semnalului de avertizare.Alimentarea electrica se poate face de la doua surse: una este

    un adaptor AC-DC sau baterie auto (6 - 30 VDq cu priza bricheta(aprinzator de tigari) etc., iar cealalta este bateria auxiliara ( 2 baterii1,5 V LR6/AM3 care ofera peste 2 ani autonomie). Cand seconecteaza adaptorul AC-De, alimentarea de la baterie estedeconectata automat. Bateriile alimenteaza anemometrul numai incazul in care adaptorul este deconectat, nu si in cazul unei pene decurent in retea.Intervalul de temperatura de functionare: de la -30C la +70CPartile componente standard ale sistemului sunt: display cu suport,senzor de vant cu 15 m cablu, turbina de vant multidirectionala.Optional:- senzor de vant cu 5/50/60 m cablu

    44

  • - kit interfata de iesire 23SVAC - SA, care include: cutieimpermeabila IP66, alimentare 12 VOC, senzor de vant cu S m cablusi turbina de vant.

    ORGANIZAREA EXPLOATARII MACARALE LOR

    PREGATIREA MACARALEI PEN1RU INCEPEREA LUCRULUI

    Se executa citeva miscari de proba cu instalatia de ridicat verificandstarea telmica a componentelor de securitate si flUlctionarea dispozitivelorde franare.

    Impreuna cu legatorul de sarcini ia toate masurile necesare deprotectia muncii si PSI in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor cu gradridicat de periculozitate. In acelasi timp se iau toate masurile necesare incazul aparitiei lUlor situatii de urgenta.

    In caml schimbarii cablului de sarcina, executa citeva miscari deproba incepand cu sarcina redusa de 10% si apoi crescand sarcina pana lasarcina nominala, in acest mod prelungind durata de viata a cablului desarcina si impiedicand aparitia nodurilor sau rasucirilor cablului.

    Verifica starea tampoanelor si opritorilor.

    45

  • Deblocheaza dispozitivele de blocare.Executa o miscare de translatie pod, o miscare de ridicare - coborare

    si o miscare de translatie carucior pentru a verifica astfel functionareaprincipalelor mecanisme ale podului rulant.

    Porneste motorul automacaralei verificand principalii parametrii defunctionare.

    Verifica toate punctele de ungere ale macaralei.Verifica zonele de incarcare/descarcare a sarcinilor inlaturind orice

    persoane sau obstacole care ar putea pune in pericol functio-narea msiguranta a macaralei.

    Verifica starea echipamentului individual de protectie SIechipamentului de prevenire si stingere a incendiilor.

    Verifica starea cablurilor si a dispozitivelor de ridicare a sarcinilorimpreuna cu legatorul de sarcini.

    Verifica alimentarea macaralei.Verifica starea si functionarea componentelor de securitate, a sigiliilor

    tuturor limitatoarelor.Verifica functionarea dispozitivelor de semnalizare optico - acustica.Verifica starea caii de rulare a macaralei.Verifica functionarea dispozitivului de semnalizare a intrarii bratului

    macaralei in zona de influienta a liniilor de inalta tensiune.

    CARTEA MACARALEI

    Cartea macaralei-partea de montaj se completeaza de catreintreprinderea montatoare pe raspundere proprie pentru fiecare macara saumecanism de ridicat in parte,care necesita o operatie de montaj la locul defunctionare, apoi se preda unitatii detinatoare.

    Cartea macaralei sau mecanismului de ridicat -partea de montaj, vapurta un numar din registrul de evidenta al intreprinderii montatoare sitrebuie sa cuprinda urmatoarele:

    -certificatul de calitate privind constructia grinzilor cailor de rulareale macaralei si sistemului de sustinere al acestora ,inclusiv abaterilemasurate ale caii de rulare de pe sol ce va certifica pregtirea si amenajareaterenului;

    -certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;

    46

  • -masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate conformfisei cuprinse in carte(se executa numai acelea la care este posibilaefectuarea lor);

    -certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor si verificariiinstalatiei de protectie impotriva tensiunilor de atingere;

    -o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cuindicarea accesului pe macara;

    -procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarii de casa semnat demontator si de beneficiar;

    -rezultatele verificarilor facute de ISCIR la locul de montaj;-proiectul macaralei;-lista documentatiei de montaj, piese scrise si desenate, semnata de

    cel ce a intocmit-o, de CTC si organul ISCIR-procesul-verbal prin care sa confirme respectarea proiectului de

    montaj.

    REGISTRUL DE EVIDENTA SI SUPRAVEGHERE

    Generalitati.

    Pentru fiecare macara unitatea detinatoare va intocmi un registru deevidenta supravegherii in care personalul de deservire (macaragii ) si sefulechipei de intretinere si revizie, sunt obligati sa inscrie sub semnatura toateobservatiile avute asupra macaralei respective ;de asemenea vor inscriesub semnatura remedierile care se executa ca urmare a observatiilor precumsi descrierea succinta a reparatiilor.

    Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei intimpul lucrului si la predarea macaralei sau incetarea lucrului daca nu aunimic de semnalat vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si predareamacaralei.

    Daca legatorii de sarcini au observat defectiuni la cablurile si lanturilede tractiune sau de legare sau un alt zgomot anormal produs de macara ,vornota aceasta in registru.

    In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea subsemnatura dispozitiile pentru oprirea macaralelor din functiune, ca urmare

    47

  • a unor deficienate care afecteaza siguranta in functionare inclusiv naturadeficientelor respective.

    Registrul se va numerota si viza de catre detinator se va pastra inbune conditii la macaraua respectiva; responsabilul cu supraveghereainstalatiilor va verifica si viza acest registru periodic cel putin o data pesemestru.

    Structura registrului.

    REGISTRU DE EVIDENTA A SUPRAVEGHERII PENTRU MACARALENr. Data Operatiile de Principalele Numele, Numele, Semna- ocrt. intretinere, lucrari prenumele prenumele tura b

    revizie executate si si RSVTI speriodica, ca urmare a semnatura semnatura autorizatrevizie operatiilor persoanei persoanei ISCIR-generala prevazute la care a responsabil INSPECTefectuata pc!.3 constatat e pentru(precum si deranjament efectuareaconstatarea ele sau lucrarilor dedeficientelor deficientele prevazute lain macaralei pc!. 3exploatare)

    1 2 3 4 5 6 7 8

    STUDIEREA REGISTRULUI DE EVIDENTA ASUPRAVEGHERII SI COMPLETAREA ALTOR DOCUMENTE

    Se verifica cu atentie toate informatiile referitoare la instalatia deridicat, consemnate in registrul de evidenta a supravegherii de catreschimbul anterior.

    Se stabileste corect starea tehnica a instalatiei la intrarea in schimbcomparand informatiile cuprinse in registrul de evidenta a supravegherii curezultatele practice ale verificarilor.

    Se discuta cu macaragiul din schimbul anterior despre starea tehnica ainstalatiei, despre avariile si accidentele petrecute.

    48

  • Se primeste de la conducatorul locului de munca sarcinile dinschimbul respectiv.

    Impreuna cu legatorul de sarcini se verifica starea tehnica a cablurilorsi a dispozitivelor de prindere a sarcinilor.

    Se discuta cu conducatorul locului de munca si RSVTI despreeliberarea documentelor necesare in cazul ridicarii si transportarii sarcinilorcu grad ridicat de periculozitate.

    Informeaza conducatorul locului de munca si RSVTI desprenecesitatea efectuarii reparatiilor accidentale sau despre scadenata laverificare. Completeaza corect foaia de parcurs pentru ziua respectiva.

    SEMNALIZAREA DEFECTIUNILOR APARUTE

    In cazul In care, pe timpul efectuarii operatiunilor deincarcare/descarcare/transport al sarcinilor, sesizeaza aparitia unorzgomote sau defectiuni care ar putea pune in pericol functionarea in deplinasiguranta a instalatiei pe care lucreaza, se coboara sarcina la sol, seblocheaza intr-o pozitie lipsita de risc, se imobilizeaza corect macaraua lacapatul sinei de rulare (sau intr-o zona fara trafic pentru automacarale) si seintrerupe functionarea macaralei pina la remedierea defectiunilor aparuteluandu-se masuri sporite de securitate.

    Se anunta imediat conducatorul locului de munca despre aparitiadefectiunilor si se solicita interventia echipei de reparatie a agentuluieconomic autorizat ISCIR pentru efectuarea lucrarilor de reparatie.

    Se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii defectiunileaparute conform prescriptiilor tehnice in vigoare.

    Se iau toate masurile de securitatea muncii, de prevenirea si stingereaincendiilor si pentru situatiile de urgenta, pentru cazurile cind sarcinadescarcata poate provoca accidente, incendii sau explozii.

    Se iau toate masurile de siguranta pentru interventia operativa aechipei de interventie.

    Dupa incheierea lucrarilor de reparatii si consemnarea lor in registrulde evidenta a supravegherii, se porneste macaraua, se executa catevamiscari de proba pentru a se asigura de buna functionare in conditii dedeplina siguranta a macaralei, dupa care se continua lucrul.

    49

  • PREDAREA MACARALEI

    La tenninarea lucrului se iau toate masurile de siguranta in vedereapredarii macaralei schimbului unnator, respectind prevederile prescriptiilortehnice in vigoare referitoare la predarea macaralelor.

    Se asigura securitatea cabinei de comanda blocand accesulpersoanelor straine la dispozitivelor de comanda si alimentare a macaralei,si se predau cheile schimbului unnator sau conducatorului locului demunca.

    Se consemneaza amanuntit in registrul de evidenta a supravegheriisau in alte documente toate evenimentele aparute in timpul lucrului si sesemneaza de predare. Se preda foaia de parcurs complectata corectconducatorului locului de munca.

    INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREATEHNICA OFICIALA

    GENERALITATI.

    UZURA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR.

    UZURA NORMALA DE FUNCTIONARE

    Uzura nonnala de functionare reprezinta un fenomen fizic inevitabildatorat mai multor factori: mecanici, tennici, oxidare, oboseala, etc.

    In functie de factorii mentionati, uzura nonnala de functionare poatefi: uzura mecanica (prin eroziune si abraziune), uzura tennica (prinoxidare), uzura prin oboseala (fretare, exfoliere si cavitatie), uzura princoroziune (chimica, electrochimica).

    Uzura mecanica.Acest tip de uzura este rezultatul direct al frecarii suprafetelor a doua

    piese. Ea duce la schimbarea fonnei, volumului si greutatii pieselor, fara saproduca vreo modificare a proprietatilor fizice.

    50

  • Uzura mecanica este de doua feluri: uzura mecanica prin eroziune siprin abraziune.

    Uzura prin eroziune se produce datorita contactului direct alsuprafetelor in frecare,adica atunci cand pelicula de lubrifiant esteintrerupta sau nu s-a format deloc.Intreruperea peliculei de lubrifiantdevine posibila din cauza neregularitatilor suprafetelor aflate in frecareproducandu-se astfel contacte locale in care creste mult presiune sitemperatura,ceea ce conduce la suduri locale si apoi la ruperea lor. Peliculade ulei este intrerupta (nu se formeaza) la pornirea unui utilaj, cand dincauza greutatii proprii a uleiului acesta a fost indepartat dintre piese saucand, fiind prea vascos, nu poate fi impins la dispozitivul de ungere lasuprafetele de frecare.

    Uzura prin abraziune se caracterizeaza prin aparitia unor deformarimicroplastice si prin taierea unor straturi subtiri metalice, de catre particuledure abrazive,care sunt situate intre suprafetele de frecare. Din punct devedere al intensitatii, uzura prin abraziune depinde de proprietatile fizico-chimice ale materialelor din care sunt fabricate piesele, de viteza dealunecare si de presiunea in timpul frecarii.

    Uzura termica.In cazul vitezelor si presiunilor mari, suprafetele aflate in frecare se

    incalzesc foarte mult. Datorita incalzirii excesive, in straturile superficialeale pieselor, are loc o modificare micro-structurala, care modificaproprietatile mecanice ale metalelor, provocand inmuierea, strivirea saugriparea suprafetelor.

    In functie de temperatura produsa prin frecare in piesele situate Incontact au loc fenomene de: cristalizare, revenire, calire si chiar topire.

    Uzura prin oxidare.Acest gen de uzura este determinat de patrunderea in startul

    superficial al metalului, de formarea in metal al unei solutii solide deoxigen si a unor combinatii de oxizi. Particulele solide de oxizi se desprindde pe metal sub forma de pulberi care erodeaza continuu straturile fragileale metalului.

    51

  • Uzura prin oboseala.Aceasta uzura este provocata de actiunea sarcinilor variabile asupra

    pieselor si apare sub 3 fonne de manifestare: frecare, exfoliereasuprafetelor si cavitatia.

    Uzura prin frecare, este detenninata de distrugerea suprafete-lormetalice datorita suprapunerii efectelor de alunecare si oxidare.

    Uzura prin exfoliere se manifesta prin desprinderea unor stra-turisuperficiale foarte mici si subtiri, de ordinul milimicronilor, de pesuprafetele metalelor care prezinta tensiuni remanente sau sunt friabile.

    Uzura prin cavitatie este provocata de sarcini ciclice care actioneazape suprafetele metalice ce functioneaza in medii lichide (pompe, turbine,etc).

    Uzura prin coroziune.Coroziunea este un proces de degradare a suprafetelor metalice sub

    actiunea mediului ambiant si poate fi de natura chimica si electrochimica.Coroziunea chimica este provocata de procesele chimice care au loc

    pe suprafata pieselor sub actiunea gazelor sau lichidelor (apa, solutii apoasede saruri, substante acide si alcaline). In unna reactiei chimice, pe suprafatametalului se fonneaza o pelicula. In cazul Al, Cu, Br si a metalelorneferoase, in general, astfel de pelicule sunt fara pori si protejeaza metalul,impiedicand patrunderea reactiei chimice si coroziunii spre interior.

    Din contra, la metalele feroase (oteluri), peliculele fonnate suntporoase si pennit patrunderea treptata a reactiei chimice in profunzime.

    Coroziunea electrochimica este detenninata de fonnarea de pileelectrice locale care iau nastere pe suprafata metalului in prezenta uneisolutii apoase din saruri bune conducatoare de electricitate (electrolitii).Intensitatea coroziunii este favorizata, de asemenea, de temperaturi inalte side calitatea suprafetelor metalice. Combaterea coroziunii chimice sielectrochimice constituie actualmente pe plan mondial si in tara noastra, oproblema de o importanta deosebita care se realizeaza prin depunerea deoxizi (de aluminiu, fosfati, tratarea suprafetei otelului cu solutii pe baza deacid fosfatic), depunerea de pelicule organice (lacuri, vopsele), depunereade pelicule metalice rezistente la coroziune (nichel, crom).

    52

  • UZURA ACCIDENTALA

    Uzura accidentala cunoscuta si sub denumirea de uzura de avarieconstituie o crestere intensiva a uzurii morale ca urmare a dereglarii unuiutilaj sau instalatii, a nerespectarii regimului de exploatare, de intretineresau a unei reparatii necorespunzatoare. Acest gen de uzura secaracterizeaza prin pierderea conditiilor functionale ale utilajelor si apare indoua faze: in prima perioada apare un proces de deteriorare, iar in perioadapremergatoare apar deformatii permanente sau chiar distrugerea pieselor infrecare.

    FACTORII CARE FAVORIZEAZA UZURA

    Uzura pieselor si elementelor componente ale utilajelorelectromecanice depind de calitatea suprafetelor prelucrate, a materialelorutilizate si a lubrifiantilor, de viteza si presiunea specifica a pieselor aflatein frecare, de jocurile dintre piese si de regimul de functionare.

    Calitatea suprafetelor prelucrate. Calitatea acestor suprafete(realizate prin strunjire, rectificare, lustmire, etc.) are o influenta deosebitaasupra uzurii, in sensul ca oricat de precisa ar fi metoda de prelucarrefolosita, suprafetele obtinute prin prelucarare vor prezenta unele asperitati.Inaltimea asperitatii suprafetelor (mgozitatea) se micsoreaza prin rodaj.Dupa rodaj se realizeaza o mgozitate optima, care nu depinde demgozitatea initiala dupa prelucrare.

    S-a constatat ca, in conditii normale de frecare (presiune mica siungere corespunzatoare), este indicat ca urmele de prelucrare sa coincidacu directia miscarii pieselor. De aceea se va alege metoda de prelucrarecare sa asigure aceasta cerinta. La presiune mare si ungerenecorespunzatoare, finetea prelucrarii are un rol negativ, suprafetele fineuzandu-se mai repede.

    Calitatea materialelor utilizate, a tratamentului termic si alubrifiantilor. Uzura depinde intr-o mare masura de calitatea materialelor,a tratatamentului termic si lubrifiantilor. Cresterea calitatii suprafetelor seobtine prin tratamente termice (cementare, nitrurare,cianuare), acoperirigalvanice si o lubrifiere corespunzatoare.

    53

  • METODE DE APRECIERE A UZURII

    Masurari si verificari ale uzurii se pot efectua prin metode continue simetode discontinue.

    Metode continue. Se cunsoc trei metode continue de apreciere a..

    UZUilI:

    -metoda indiciilor functionali;-detenninarea cantitatii de impuritati metalice din ulei si-izotopilor radioactivi.Metoda indicilor functionali. Aceatsa metoda consta in aprecierea

    uzurii diverselor elemente in timpul functionarii unui utilaj, pe bazaindiciilor de lucru. Aplicarea acestei metode da rezultate satisfacatoarenumai in cazul unor utilaje de complexitate redusa. In cazul unor utilaje cucomplexitate ridicata, rezultatele acestei metode sunt aproximative.

    Metoda masurarii cantitatii de impuritati metalice din ulei.Metoda se bazeaza pe ipoteza ca, in timpul functionarii, din totalulmetalului o parte este preluata de catre ulei, datorita uzurii pieselor incontact si are un caracter comparativ.

    Metoda izotopilor radioactivi. Cu aceasta metoda se pot efec-tua oselectie a materialelor corespunzatoare unor anumite conditii functionaleprecum si a gradului de uzura.

    Metode discontinue.Se apreciaza:-masurarea dimensiunilor;-cantaririi si-profilografierii.Metoda masurarii dimensiunilor. In acest caz masuratorile se pot

    face cu micrometre sau comparatoare cu cadran avand precizarea 2-10. .

    microm.Metoda cantaririi. Consta in stabilirea greutatii initiale si cea finala

    si detenninandu-se uzura globala si relativ in procente.Metoda profilografierii. Aceasta metoda consta in ridicarea

    profilogramei suprafetei de lucru a uneia sau mai multe sectiuni dintr-opiesa, si poate fi aplicata in 2 moduri: prin ridicarea unei singureprofilograme (cu aceeasi sectiune). prin ridicarea a doua profilogramepentru aceeasi sectiune.

    54

  • INTRETINEREA SI REVIZIA MACARALEI

    Degradrile mainilor i utilajelor sunt produse de:exploatrile neraionale, nerespectarea planului de reparaii;lucrul de proast calitate al echipelor de ntreinere i reparaii;lipsa de ngrijire i de curare zilnic; exploatarea neritmic a

    mainilor i utilajelor.Lucrrile de ntreinere se fac periodic, n funcie de carac-

    teristicile utilajului, de gradul de ncrcare, de regimul de lucrui de precizia necesar funcionrii.

    Lucrrile de ntreinere realizate de personalul specializatsunt:

    - verificarea sistemului de rcire i ungere;- verificarea comportarii n exploatare a mainii;- reglri i demontri pariale al subansamblelor careprezint importann exploatare;

    - nregistrarea rezultatului verificriin dosarul mainii,pentru a putea fi determinate cauzele uzurii n scopul stabiliriitipului de repa-raie.Lucrari de intretinere si revizie tehnica la :- macarale care lucreaza la punct fix ;- macarale deplasabile pe cai de rulare cu sine;- macarale deplasabile pe cai de rulare fara sine prin personal tehnic atestatsi autorizat ISCIR.

    Lucrri de intretinere la macarale,

    Personalul de ntreinere are obligaia de a efectua zilnicsau la anumite perioade de timp stabilite verificri normative,pentru stabilirea strii tehnice i a modului de funcionare amacaralelor. Prin aceast activitate parametrii macaralelor suntpstrai n limite care asigur precizia de funcionare, se pot

    55

  • depista n timp util deficienele i anomaliile de funcionare, seprevine agravarea lor, se evit apariia avariilor, crete gradul de

    siguran n exploatare i durata de funcionare.Urmrirea i verificarea macaralelor se face dup un

    program bine stabilit, corelat cu cerinele produciei.Vom prezenta n continuare principalele verificri periodice

    aplicate macaralelor, specificnd pentru fiecare ce consecinenegative sunt prevenite prin aceast activitate.y instalaia de ungere - se previn: griparea mainii, a uzurii

    puternice i opririle accidentale;y manetele, prghiile, tablourile de comand - se previn:

    acionareagreoaie a comenzilor, eforturile fizice mari pentrumanevrare, func-ionareafr interveniamanipulantului;

    y dispozitive de frnare - se previn: blocrile, funcionareadefectuoas i nesigur;

    y mecanismele, aparatele, dispozitivele care asigur proteciamuncii - se previn: accidentele de munc;

    y angrenajele i reductoarele - se previn: vibraiile, opririle prinblocare, zgomotele anormale;

    y ghidajele i glisierele - se previn blocrile;y cuplajele, ambreiajele, opririle accidentale, uzura prematur i

    vibraiile;y rulmen,tii i lagrele de alunecare, blocrile i funcionarea

    zgomotoas;y supori, elementele de sprijin, dispozitivele de fixare, vibraiile,

    accidentarea lucrtorilor, uzura puternic a echipamentelor;y garniturile , pierderile de lubrifiant, pierderile de presiune;y echipamentul hidraulic , scurgerile de lichid, uzura prematur,

    opririle accidentale, pierderile de presiune;y echipament electric, motoarele electrice, opririle accidentale,

    zgomotele i vibraiile, uzura prematur, blocrile;y pompele, vibraiile, griprile, opririle accidentale;y filtrele, nfundriIe , uzura puternic a unor subansamble,

    poluarea;y limitatoarele de curs, blocrile, funcionarea nesigur, uzura;

    56

  • Y mbinrile prin uruburi, nituri, suduri etc. - desfacerea mbinrii, uzuraprematur, avariile;

    Y fixarea corespunzatoare a subansamblelor - vibraiile, accidentrile.Pentru efectuarea operaiilor de ntreinere i revizie, si determinarea

    starii tehnice a macaralei principalele operaii ce urmeaz a se efectua sunt:-curirea macaralei;-controlul nivelului uleiului;-verificarea strii de uzur a lagrelor i a bunei funcionri a sistemului deungere;

    Curtarea,

    Curarea i splarea sunt unele dintre operaiile dentreinere care se realizeaz frecvent, att de ctre lucrtorulcare folosete main, ct i de ctre personalul specializat.

    Curarea i splarea mainii se execut n scop de ntreinere,dar i nainte de reparaii.

    Operaia poate fi executat n locurile n care funcioneazmaina sau n ateliere special amenajate pentru splare icurare.

    Inainte de splare i curare, maina va fi oprit, iar nsituaia n care substanele folosite sunt inflamabile, sendeprteaz orice surs deschis de foc. Instalaiile de rcire ide ungere vor fi golite pentru a schimba uleiul, n scopulndeprtriiimpuritilordin acestea.

    Se vor demonta i cura cu regularitate: sistemele deetanare, filtrele instalaiilor de ungere, filtrele instalaiilor defuncionare i de evacuare a reziduurilor, suprafeele active delucru, sculele, dispoziti-vele i verificatoarele.

    Materialele de ters folosite sunt: lavete, deeuri de bumbac,pnz moale de sac, piele de cprioar. Pentru prile sensibileale mainii se folosesc crpe moi. Materialele trebuie s absoarblichide, s aib rezisten mare la rupere, s nu lase scame i snu conin achiimetalice.

    57

  • Zonele splate se terg cu crpe uscate, fr scame sau seusuc cu aer comprimat.

    Intervalele de timp la care se efectueaz operaia decurare a mainilor depinde de mediul n care acestea lucreaz,dar i de tipul i de precizia operaiilorpe care le realizeaz.

    Exemple de lucrari:-ungerea pieselor supuse frecrii conform schemei de ungere;

    -verificarea uzurii cablurilor i lanurilor de traciune i a fixrii acestora;-verificarea funcionrii componentelor de securitate i reglarea acestora;- verificarea funcionriimecanismelor macaralei i remedierea saunlocuirea subansamblelor uzate;-verificarea elementelor de prindere sau manipulare a sarcinii (crlig,graifr, electromagnet etc.);-strngerea elementelor de mbinare, a articulaiilor, verificarea fixriitampoanelor i a opritoarelor;-verificarea funcionrii sistemului electric de for, comand isemnalizare;

    UNGEREA SISTEMELOR TEHNICEOrice program de ntreinere i reparare trebuie s aib n

    vedere msuri tehnice privind lubrifierea utilajelor, care are tot-odat consecine favorabile de combatere a uzurii acestora.Lubrifierea faciliteazbuna funcionare a utilajelor i micoreazfrecarea ntre suprafeelepieselor n micare.

    Lubrifierea reprezint o activitate complex cuprinzndaprovizionarea i buna depozitare a lubrifianilor, realizarea nsine a ungerii fiecrui utilaj, main, instalaie i agregat. Inacest context este necesar ca odat cu achiziionareaunui utilajsau agregat s se elaboreze un program de organizare aactivitilor de lubrifiere, care s cuprind lucrri specifice de

    58

  • aprOVIZIOnare a tuturor tipurilor de lubrifiani, modul dedepozitare, instruciunide ungere.

    Datorit complexitii operaiilor de lubrifiere Iimplicaiilor acestora asupra bunei funcionri a utilajelor iagregatelor, pe plan mondial se manifest tendina de a se tipizamaterialele de ungere. Pe baza tipizrii lubrifianilor, a

    determinrii periodicitii ungerii trebuie s se ntocmeasc fiade ungere a fiecrui utilaj sau agregat. Ea servete la progra-marea lucrrilor de ntreinere a utilajelor i la determinareanecesarului de lubrifiani.

    Metode i sisteme de ungere: individuale i centralizate, cu uleimineral si unsoare consistent

    Lubrifianti,Pentru mainile i instalaiile avnd organe de maini nmicare se folosesc materiale lubrifiante, avnd rolul sdiminueze frecarea, s nlture cldura rezultat din frecare i

    s mpiedice coroziunea. Se utilizeaz o mare gam delubrifiani, n funcie de necesiti; acetia pot fi:

    a) lichizi (uleiuri);b) semilichizi (unsorile);c) solizi (grafitul, bisulfura de molibden);d) gazoi (lagre gazodinamice i gazostatice).Alegerea lubrifianilorse face att n funcie de proprietile

    lor, ct i de scopul n care se face lubrifierea. Aceste proprietisunt prezentate n tabelul urmtor:

    59

  • Proprietile lubrifianilorTabelul 4.1

    r.crt Proprietatea lubrifiantului Definitie

    Rezistenaopus de fluid la deplasarea n sens opus a dou1 Viscozitatea straturi lubriliante, ca urmare a actiunii fortelor de coeziunedintre moleculele uleiului, care e opun forelor exterioare ce

    caut s le deolaseze2 Densitatea Raportul dintre masa de lichid i volumul su; indic dac

    uleiul a fost bine ralinat

    3 Punctul de inflamabiliate i Capacitatea lubriliantului de a lucra la temperaturi ridicatepunctul de ardere4 Temperatura de congelare Influenta temperaturii coborte asupra viscozittii uleiului5 Capacitatea de ungere (one- Proprietatea uleiului de a adera in stralUri subtiri la supra-tuozitatea) fetele metalice, formnd oelicule6 Continutul de cenu Indic gradul de ralinare a uleiului7 Indicele de neutralizare i Se refer la aciditatea mineral i alcalinitatea uleiurilorindicele de saponilicare8 Puritatea Indic prezena n lubrifiant a substaneior strine (praf,

    nisip, particule metalice)9 Stabilitatea Timpul de mentinere a caracteristicilor initiale10 PunclUl de picurare Temperatura la care se produce cderea primei piclUri delubriliant la nclzirea acestuia.

    Tipuri de uleiuri utilizate

    Uleiurile folosite pentru lubrifiere pot fi de natur vegetal,animal sau mineral.

    Uleiurile vegetale se folosesc mai ales ca aditivi pentruuleiurile minerale (aditivii sunt substane care, adugateuleiurilor, le mbuntesc proprietile). Uleiurile vegetale maifolosite sunt: uleiul de rapi i uleiul de ricin.

    Uleiurile animale sunt folosite la ungerea laminoarelor ipentru fabricarea unsorilor consistente (ulei de oase, ulei de

    spermanet, ulei de balen, untur de pete, seu i untur deporc).

    Uleiurile minerale se produc prin distilarea ieiului.

    60

  • Ele sunt alctuite din hidrocarburi de natur aromatic,naftenic i parafinic i se folosesc n amestec cu uleiurivegetale sau animale.

    Metode i mijloace pentru realizarea ungerii.Ungerea se poate realiza:- manual;-semiautomat (prin instalaii de ungere pornite i oprite

    manual);- automat (instalaii de ungere cu cea de ulei, prin baie de

    ulei, instalaii de recirculare).Ungerea manual se face folosind cni de ungere (fig. 2.1.1.),

    cu aju-torul crora uleiul se toarn n locul de ungere prinintermediul unei evi de picurare.

    a b

    ".

    c

    Fi~. 4.1. Pompe penlru ungere manuala- ungloare manuale prin presiune; b- ungloare manuale prin picurare; c- ungloare manuale prin siropire.

    Pompele manuale de ungere (fig. 2.1.2) sunt folosite pentruungerea cu unsori consistente.

    61

  • aJ 3

    7

    bFig. 4.