SUPORT CURS MASEUR

MASAJ SOMATIC

Modul 3226.3.1 ARespectarea normelor de protectia muncii si PSI

Modul 3226.3.1 BOcupatie si performante

Modul 3226.3.1 CAnatomie - notiuni generale

Modul 3226.3.1 DManevre utilizate in masaj

Modul 3226.3.1 EMasajul spatelui

Modul 3226.3.1 FMasajul regiunii cervicale

Modul 3226.3.1 GMasajul capului, al fetei si al fruntii

Modul 3226.3.1 HMasajul membrelor inferioare si al piciorului

Modul 3226.3.1 IMasajul abdomenului si al toracelui anterior

Modul 3226.3.1 JMasajul membrului superior si al mainii

Modul 3226.3.1 KMasajul general

Modul 3226.3.1 A

Respectarea normelor de protectia muncii si PSIEXTRASE DIN LEGISLAIA DE SECURITATE SI SNTATE A MUNCII UTILIZATE IN PROCESUL DE INSTRUIRE

1. Extras din Legea 319/2006 art..3,5,22,23,26,30,31,3335,37,38,39.

2. Extras din HG.1048/2006 art.3,4,5,6,7,8,9,10,13. 3. Extras din H.G.1051/2006 art.3; anexa 1; anexa 2.

EXTRAS DIN LEGEA 319/2006

Domeniul de aplicare

Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice, ct i private.

(2) Prevederile prezentei legi se aplic angajatorilor, lucrtorilor i reprezentanilor lucrtorilor.

Art. 5. - n sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul neles:

a) lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice;

b) angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i/sau unitii;

c) ali participani la procesul de munc - persoane aflate n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii, persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob;

e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;

f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune;

g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;

i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc;

j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv;

k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii;

I) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment;

m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional;

n) securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc;

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultate din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale;

q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile;

Obligaiile lucratorilorArt. 23. - (1) n mod deosebit, lucrtorii au urmtoarele obligaii:a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de producie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare,

c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor i s utilizeze corect aceste dispozitive;

d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie;

e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoan.

EvenimenteArt. 26. - Orice eveniment, aa cum este definit la art. 5 lit. f). va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre producerea acestuia.Accidente de muncaArt. 30. - (1) n sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munc:

a) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru salvarea de viei omeneti;

b) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public i privat;

d) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munc organizat de angajator i invers;

e) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alt persoan juridic sau fizic, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de deplasare;

f) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers;

g) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri;

h) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practic;

i) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar fi furtun, viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;

j) accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

(2) n situaiile menionate la alin. (1) lit. d), e), f), g), deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustificate de la traseul normal i, de asemenea: transportul s se fac n condiiile prevzute de reglementrile de securitate i sntate n munc sau de circulaie n vigoare.

Art. 31. - Accidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor accidentate. n:

a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice;

b) accidente care produc invaliditate;

c) accidente mortale;

d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceeai cauz.

Boli profesionaleArt. 33. - In sensul prevederilor conform art. 5, litera h), afeciunile suferite de elevi i studeni n timpul efecturii instruirii practice sunt boli profesionale.Instruirea introductiv-generalScopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile specifice ntreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munca, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau unitii. n general.

Art.88. - (1) n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmtoarele probleme:

a) legislaia de securitate i sntate n munca;

b) consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectarii legislaiei de securitate i sntate n munca;

c) riscurile de accidentare i imbolnavire profesional specifice unitii;

d) msuri la nivelul ntreprinderii i/sau unitii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor.Instruirea la locul de muncaArt.90 - (1) Instruirea la locul de munca se face dup instruirea introductiv-general i are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate i sntate n munca, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munca, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate.(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucrtorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii.

Instruirea la locul de munca va cuprinde cel puin urmtoarele:

a) informaii privind riscurile de accidentare si mbolnvire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru;

b) prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;

c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si iminent;d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sntate in munca privind activiti specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru;

e) demonstraii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exerciii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare si de prim ajutor, aspecte care sunt oblgatorii.Instruirea periodicArt.95. - Instruirea periodic se face tuturor lucratorilor i are drept scop reimprosptarea i actualizarea cunotinelor n domeniul securitii i sntii n munca. Art.96. - (1) Instruirea periodic se efectueaz de ctre conductorul locului de munca.

(2) Durata instruirii periodice, intervalul dintre doua instruiri si periodicitatea verificrii instruirii vor fi stabilite prin instruciuni proprii, in funcie de condiiile locului de munca.

TEMA NR. 1

Cunoasterea actelor normative care reglementeaza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor, organizarea autoapararii la locul de muncalncendiile afecteaza activitatea societatilor si institutiilor , produc pierderi economice si nu de putine ori se soldeaza cu victime , de aceea protectia impotriva incendiilor se realizeaza prin munca de prevenire , activitate care trebuie pusa pe primul plan al preocuparilor.

Prin prevenirea incendiilor se intelege complexul de masuri tehnico-economice si instructiv - educative destinate sa preintampine izbucnirea si propagarea incendiilor , sa asigure conditii pentru salvarea persoanelor si bunurilor materiale.

Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor se organizeaza si se desfasoara pe principiul autoapararii , activitate care presupune ca fiecare loc de munca sa-si asigure cu forte si mijloace proprii apararea vietii si bunurilor impotriva incendiilor , exploziilor , avariilor si inlaturarea efectelor negative ale calamitatilor si catastrofelor naturale .

Organizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor pe locuri de munca , are ca scop urmatoarele obiective :

informarea angajatilor de la locul de munca asupra noilor reglementari de P.S.I. ( acte normative .decizii, note interne );

cunoasterea de catre acestia a pericolelor si cauzelor care pot genera incendii;

modul de actiune si interventie intr-o situatie reala , folosind mijloacele de prima interventie de la locul de munca;

preintampinarea aparitiei situatiilor negative care ar putea diminua securitatea impotriva incendiilor;

stingerea prompta a inceputului de incendii. Toate aceste obiective se pot realiza prin instructaje periodice (lunare,trimestiale,semestriale) pe linie de P.S.I, executate si conduse de conducatorul unitatii , prin activitati instructiv-educative organizate si conduse de cadru tehnic P.S.I. , prin exercitii si aplicatii practice la nivel de unitate .

Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor in unitate este reglementata de urmatoarele acte normative: Legea nr. 307/2006 , privind apararea impotriva incendiilor;

Norme generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin Ordinul M.A.I. 163/2007;

Ordinul M.A.I. 712 / 2005, modificat si completat cu Ordinul M.A.I. 786/2005, privind instruirea salariatilor in domeniul Situatiilor de Urgenta; Legea nr. 481 / 2004, privind protectia civila .TEMA NR. 2

INSTRUCTIUNI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA

INCENDIILOR1. Personalul este obligat a cunoaste si aplica regulile de prevenire, combatere si interventie in caz de incendiu, specifice locului de munca respectiv.

2. Locul de munca cu pericol de incendiu sau explozie, va fi dotat cu materiale adecvate, necesare localizarii si lichidarii incendiilor.

3. Caile de acces vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie, interzicandu-se blocarea acestora, iar accesul la stingatorul de incendiu va fi mentinut, in permanenta, liber.

4. Se interzice utilizarea oricaror forme de improvizatii sau provizorate, la instalatiile electrice sau la cele cu surse de foc deschis.

5. Se interzice folosirea conductorilor sau cablurilor electrice, neizolate sau suprasolicitate, precum si a prizelor si a intrerupatoarelor defecte. Aparatura electrica aflata sub tensiune nu se va amplasa in apropierea materialelor combustibile. Nu se vor utiliza sigurante fuzibile supradimensionate.

6. La montarea sau utilizarea aparaturii si instalatiilor consumatoare de gaz , se vor respecta, strict, obligatiile referitoare la obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor necesare modificarii instalatiilor de gaze . Se vor utiliza numai aparatura si instalatii omologate, iar instalarea acestora se va face numai de catre personal autorizat pentru astfel de lucrari.

7. Se interzice depozitarea in incaperi a materialelor usor inflamabile si combustibile fara o utilizare imediata si strict necesara . Acestea se vor depune in locuri special amenajate.

8. Nu se vor lasa resouri sau aparatura electrica in priza.

9. La orice inceput de incendiu se va interveni cu materialele din dotarea locului de munca, conform instructiunilor de utilizare date de fabricant, pentru fiecare tip de stingator: stingator cu spuma, cu dioxid de carbon si cu praf.

10. Este strict interzisa utilizarea materialelor de interventie pentru cazuri de incendiu, in alte scopuri, deteriorarea sau intretinerea lor necorespunzatoare.

11. In cazul izbucnirii unui incendiu, care nu poate fi stins imediat, cu mijloace proprii , se vor anunta pompierii militari la telefon 112.

12. Periodic, odata cu instruirea pe linie de protectie a muncii, se va face si instruirea personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor.

TEMA NR. 3

EXTRAS DIN LEGEA 307/2006 OBLIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

OBLIGATII GENERALE

Art. 6. (1) Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte reglementarile tehnice si dispozitiile de aparare impotriva incendiilor si sa nu primejduiasca, prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile si mediul.

(2) Persoana care observa un incendiu are obligatia sa anunte prin oricemijloc serviciile de urgenta, primarul sau politia si sa ia masuri, dupa posibilitatilesale, pentru limitarea si stingerea incendiului.

(3) In cazul in care anuntul de incendiu s-a facut cu rea-credinta, fara motivintemeiat, autorul raspunde contraventional sau penal, potrivit legii, si suportacheltuielile ocazionate de deplasarea fortelor de interventie.

Art. 7. (1) ln caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, cand si cat este rational posibil, semenilor aflati in pericol sau in dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentantilor autoritatilor administratiei publice, precum si a personalului serviciilor de urgenta.TEMA NR. 4

MASURI DE ORDINE INTERIOARA PENTRU PREVENIREA SI

STINGEREA INCENDIILOR

Ordinea interioara din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, reprezinta un ansamblu de masuri care trebuie stabilite, aplicate si respectate in incinta unitatii pentru a preveni aparitia conditiilor favorizante producerii de incendii si pentru a limita consecintele acestora.

Prin FOC DESCHIS se intelege acea flacara produsa de : -chibrituri, brichete, lumanari, aparate de taiere, sudura, etc;

Pentru prevenirea aparitiei de conditii favorizante producerii de incendii este obligatorie respectarea urmatoarelor masuri:

este interzisa folosirea focului deschis in cadrul unitatii;

se interzice fumatul in toate locurile in care nu se admite folosirea focului deschis (in toate spatiile publice inchise);

se interzice depunerea in scrumiere a diferitelor materiale combustibile ca: hartie, carton, pahare plastic etc.;

se interzice aruncarea la intamplare a resturilor de tigari si chibrituri;

evacuarea ritmica a deseurilor combustibile; depunerea lor in locuri destinate depozitarii sau distrugerii lor, este obligatorie. Prezenta deseurilor si a reziduurilor poate favoriza propagarea focului.

Caile de evacuare, acces si de interventie sunt destinate sa asigure:

- evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor aflate in pericol;

- accesul in tot timpul al personalului care actioneaza la stingerea incendiilor, salvarea persoanelor si a bunurilor materiale.

Caile de acces, de evacuare si de interventie, trebuie sa fie mentinute in permanenta curate si practicabile.

Se interzice blocarea cailor de acces , de evacuare si de interventie, cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie stabilita.

Se interzice blocarea cu orice fel de materiale a stingatoarelor de incendiu, robineti ale conductelor de apa, gaze, a tablourilor electrice.

TEMA NR. 5TIPURI DE STINGATOARE DE INCENDIU

Exista 4 tipuri de agenti de stingere care sunt incarcati in stingatoare de diverse capacitati. CO 2 foarte eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa

timp de descarcare: 10...20s

Precautii:

se utilizeaza pentru incendii de mica anvergura C02 poate afecta, prin contact, epiderma (78 grade C) PULBERE

rapid si eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa

timp de descarcare:10...20s Precautii:

pagube colaterale dupa stingere: pulberea se imprastie peste tot limiteaza vizibilitatea SPUMA MECANICA (agent de stingere+apa) eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa

timp de descarcare: 30....60s

pagube minime dupa stingere

Precautii:

pericol de electrocutare

timp relativ mare de descarcare APA (furtun cu apa)

eficient in cazul incendiilor de anvergura cu flacara deschisa sau mocnita

timp de descarcare: nelimitat

Cum se lupta impotriva incendiilorIn cazul izbucnirii unui incendiu primul lucru care trebuie facut este de a se da alarma in cladirea respectiva si de a se anunta imediat pompierii.

Apoi, daca viata nu va este pusa in pericol, ajutati la evacuarea cladirii afectate. Abia dupa acea incercati stingerea incendiului doar daca: focul este inca mic si redus ca intindere

nu sinteti in pericol de intoxicare cu fum

aveti o cale de retragere din calea focului sigura

instinctul va spune ca totul este in regula.Tot timpul aveti in vedere sa nu va apropiati prea mult de foc. Distanta recomandata de la care puteti folosi stingatorul in siguranta este de 6-7 metri de la focarul de incendiu.

Cum se folosesc stingatoarele de incendiuEste important sa stiti cu exactitate locul unde se afla stingatoarele de incendiu si tipul acestora.

Stingatoarele de incendiu pot fi grele, de acea este o idee buna sa luati un stingator in mina pentru a vedea cit este de greu si daca il puteti minui cu usurinta.

De asemenea este important sa cititi instructiunile de folosire tiparite pe fiecare stingator.

In cazul in care va trebui sa folositi stingatorul intr-un incendiu real trebuie sa stiti cum sa-l minuiti:

1. scoateti piedica de siguranta

2. indreptati furtunul la baza focului

3. apasati minerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere

4. miscati furtunul in asa fel incat sa stingeti incendiul

Cum si unde se pastreaza stingatoarele de incendiuStingatoarele de incendiu trebuie plasate in locuri vizibile si usor accesibile.

Instructiunile de functionare trebuie sa fie lizibile.

Piedica de siguranta trebuie sa fie prezenta.

Stingatoarele trebuie sa fie in stare buna, fara urme de rugina sau coroziune.

Indicatorul de presiune trebuie sa indice presiunea corecta.

Stingatoarele de incendiu trebuie inspectate periodic pentru a va asigura ca sint in stare buna de functionare.ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICO-SANITARE

O conditie esentiala in desfasurarea activitatii de maseur este starea sanatatii acestuia si nu in ultimul rand igiena personala stricta , conditii pe care trebuie sa le indeplineasca simultan.

Controlul medical periodic asigura o activitate fara urmari neplacute, atat pentru pacient, cat si pantru maseur.

Respectarea profesiei de maseur inseamna in primul rand respectul fata de pacient.

Tinuta sa trebuie sa fie impecabila, cu o igiena personala stricta: sa nu miroasa neplacut a transpiratie sau a parfumuri puternice;

unghiile sa fie scurt taiate;

sa nu poarte inele, bratari sau lanturi;

sa nu consume inainte de lucru mancaruri grele, cu mirosuri puternice;

dupa fiecare sedinta de masaj se vor respecta conditiile de igiena a mainii;

transpiratia mainii trebuie prevenita prin aplicarea unor metode specifice;

costumatia sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale; sa fie in culori calde, placute, nu stridente sau deprimante.

Prevenirea transmiterii infectiilor cutanate este realizata prin igienizarea zilnica sau ori de cate ori este necesar.

Cabinetul trebuie dezinfectat si dezodorizat pentru pastrarea unui climat placut si sanatos.

Modul 3226.3.1 BOcupatie si performanteMASEURDescrierea ocupatiei: presupune o sfera larga de competente pentru desfasurarea activitatii si anume asigurarea conditiilor igienico-sanitare in cabinetul de masaj, si personale, autopregatirea in vederea efectuarii masajelor, efectuarea activitatilor necesare pregatirii pacientilor si aplicarea masajului somatic.

Maseurul poate dobandi competente suplimentare, prin perfectionare profesionala. Dobandirea competentelor suplimentare de aplicare a masajului somatic presupune o pregatire prealabila de specialitate, respectiv cunostinte de anatomie si fiziologie.

Deoarece activitatile specifice se desfasoara in permanenta colaborare cu pacientii si medicii, comunicarea la locul de munca contribuie la buna desfasurare a activitatilor specifice.

1. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

Realizarea comunicarii cu pacientul. relatia pacient-maseur se formeaza:

a) pe baza informatiei primite de la pacient, sau

b) ca urmare a unei prescriptii medicale a medicului curant.

informatiile pot fi transmise verbal sau scris, maseurul avand ca prioritate formarea unei imagini a starii de sanatate a pacientului si aplicarea procedurilor cuvenite.

Aceste informatii pot cuprinde date despre:

alte teratamente urmate de pacient

alte afectiuni ale pacientului.

Informatiile constituie suportul pe baza caruia se stabileste programul ce trebuie urmat in masajul somatic, stabilindu-se procedeele de masaj ce umeaza a fi aplicate, scopul fiind, in primul rand, restabilirea unei stari fizice si psihice pozitive ale pacientului.

Totodata, intre maseur si pacient sa existe un permanent dialog care sa conduca la obtinerea unor rezultate eficiente.

Un alt scop al dialogului, este adaptarea intensitatii masajului la sensibilitatea partii masate, prin intrebari pertinente si logice.

Informatiile transmise pacientilor trebuie sa fie corecte.

Comunicarea maseurului cu pacientul se face intr-un limbaj clar, concis, actionandu-se cu respect, calm si rabdare pe toata perioada desfasurarii activitatii:

se va pune accentul pe raspunsul pacientilor fata de procedeele aplicate, cu scopul evitarii reactiilor nedorite si totodata prevenirea urmarilor ce pot apare in timpul sedintelor de masaj.

aducerea la cunostinta pacientilor a riscurilor ce pot apare ca urmare a aparatelor ce pot fi utilizate in timpul sedintelor de masaj.2. PLANIFICAREA SEDINTELOR DE MASAJ

Programul de lucru este adaptat permanent la solicitarea pacientilor. Programul va fi adaptat in functie de disponibilitatile pacientilor, cu respectarea indicatiilor si contraindicatiilor.

Programul de lucru este intocmit cu corectitudine pentru evitarea suprapunerilor de orar al sedintelor de masaj.

Programarea sedintelor de masaj este facuta cu responsablitate incat sa permita atragerea de noi pacienti. Se va da atentie esalonarii sedintelor, dar si a timpului de odihna.

3. PREGATIREA CABINETULUI DE MASAJ

Se asigura alegerea unui fond muzical adecvat formei de masaj si a personalitatii persoanei masate.

Conditiile ambientale in cabinet sunt asigurate prin obtinerea unei temperaturi corespunzatoare.

Maseurul poate avea disponibilitatea de a echipa cabinetul cu aparate de vibro-masaj, aparate de masaj. Orice disfunctionalitate a aparaturii este semnalata cu promptitudine pentru remediere.

Aparatura din dotare este verificata periodic conform instructiunilor de exploatare.

4. APLICAREA MASAJULUI SOMATIC

Efectele manevrelor(procedeelor) de masaj somatic sunt:

mentinerea starii de sanatate;

stimularea circulatiei sangvine;

imbunatatirea troficitatii tesuturilor moi ale organismului.

Aplicarea corecta a fiecarui procedeu utilizat este efectuata pentru obtinerea efectelor procedeelor de masaj somatic.

Procedeele secundare de masaj sunt aplicate pentru intarirea procedeelor principale de masaj somatic conform tehnicilor specifice.

Atat procedeele principale, cat si cele secundare, trebuiesc asociate astfel incat sa se asigure obtinerea efectelor scontate in starea pacientului.5. AUTOPREGATIREA IN VEDEREA MASAJELOR

Scopul acestei autopregatiri este adaptarea pozitiei de lucru in functie de forma de masaj aplicata si de regiunea masata.

Un factor important in efecturea masajului este dozarea efortului pe intreaga perioada de lucru, pentru evitarea unuia excesiv, care poate conduce la scaderea eficientei manevrei executate, cat si a sedintei de masaj.

Mobilizarea mainii este imbunatatita prin efectuarea de miscari specifice fiecarei articulatii.Mana este mobilizata cu perseverenta pana la atingerea unei temperaturi corespunzatoare de lucru.Trebuie evitata transpiratia mainii prin aplicarea produselor cosmetice specifice.Potentialul de lucru al maseurului este refacut prin respectarea pauzelor dintre sedintele de masaj.

Se urmareste cu atentie planificarea timpului de odihna pentru mentinerea conditiei fizice pe durata intregii zile de lucru.

6. STABILIREA TEHNICILOR SI A FORMELOR DE MASAJ

Scopul masajului este analizat in corelare cu varsta si starea de sanatate a pacientului pentru stabilirea formei de masaj adecvate.

Intensitatea manevrelor este stabilita in functie de sensibilitatea locala si starea generala a persoanei masate.7. ASIGURAREA PERFECTIONARII PROFESIONALE

Se face prin identificarea corecta a nivelului de pregatire si a volumului necesar de cunostinte in vederea desfasurarii unei activitati corespunzatoare.

Autoevaluarea obiectiva este criteriul principal al perfectionarii profesionale.

Modalitati de evaluare:

1. observatiile primite de la pacienti;

2. comunicarea si aplicarea metodelor specifice de lucru pentru obtinerea unor rezultate care sa motiveze perfectionarea activitatii de maseur.

Autoinstruirea profesionala se identifica prin raportarea permanenta la rezultatele muncii.Materialele de specialitate sunt consultate periodic pentru asigurarea unui volum de informatii noi, necesare in activitatea desfasurata.

Modul 3226.3.1 CAnatomie - notiuni generale

ANATOMIA OMULUI - PREZENTARE GENERALA

Anatomic, se presupune ca pozitia obisnuita a corpului omenesc este cea verticala, cu bratele intinse pe langa corp, cu ochii si palmele indreptate in fata.

Din aceasta pozitie, corpul poate fi strabatut de trei planuri:

- planul median (sau sagital) care imparte corpul vertical in jumatatea dreapta si jumatatea stanga; planul vertical care formeaza unghiuri drepte cu planul median, este cunoscut ca plan frontal; planul orizontal, taie corpul formand unghiuri drepte atat cu planul frontal, cat si cu cel median.Se folosesc termeni diferiti pentru a descrie modurile in care diverse parti sunt aranjate in spatiu:

a) anterior ventral

b) posterior dorsal

se folosesc pentru a specifica suprafetele din fata si din spate;c) superior cranial

d) inferior caudal

se refera la pozitiile relative in plan vertical.

De exemplu: rinichii sunt inferiori ficatului, dar superiori vezicii, cea din urma, laterala coloanei vertebrale, care la randul ei este mediala intre rinichi.

e) proximal in cazul membrelor, se refera la ceva ce este mai aproape de radacina membrului (de exemplu, mai aproape de umar sau de sold)

f) distal tot in cazul membrelor, cand vorbim despre ceva mai indepartat (catre mana sau talpa).

I. SISTEMUL OSOS

Sistemul osos este format in medie, la om, din 206 oase; cartilaje flexibile (centuri), care acopera terminatiile osoase in articulatii; ligamente puternice, care imbina oasele la incheieturi, unde se unesc doua sau mai multe oase.

In ansamblu, sistemul osos reprezinta cam 20% din masa corpului.

Tipuri de oaseSunt 4 mari tipuri:

1. oase lungi oasele membrelor;2. oase scurte carpienele (oasele de la incheietura mainii) si tarsienele (oasele gleznei);3. oase plate sternul, coastele, omoplatii si oasele craniului;4. oase neregulate oasele fetei, vertebrele (oasele care alcatuiesc coloana vertebrala) si oasele pelviene.

Cartilajul - tesut de legatura, care acopera terminatiile ligamentelor; de asemenea, formeaza locasul spongios intre vertebre. Este o substanta elastica, cu rezistenta mare la intindere.

In articulatii, cartilajul rezista solicitarilor, este moale si are o suprafata neteda impregnata cu un fluid lubrifiant (fluid sinovial) cu un coeficient de frecare scazut.

Periostul tesut fibros ce acopera si cuprinde majoritatea oaselor, o membrana subtire.

Scheletul intreg este impartit in doua mari categorii:

1. Scheletul axial craniul, coloana vertebrala, coastele, sternul formeaza axa principala a corpului;2. Scheletul apendicular, consta in oasele membrelor si cele ale centurii scapulare si pelviene; cele doua centuri leaga membrele de scheletul axial.Umarul si bratulUmarul este format din doua oase: clavicula si scapula (cuprind jumatate din centura scapulara), care unesc bratele de scheletul axial.

Clavicula sustine umarul si bratul, impreuna cu scapula (omoplatul).

Scheletul membrului superior este format din trei oase:

humerus, in brat, ulna (cubitus)- spre interior, radius - spre exterior, ultimele doua in antebrat.

ArticulatiiCand doua oase ale scheletului se unesc, se formeaza o articulatie. Aceasta permite oaselor sa se miste.

Exista 3 tipuri de articulatii:

fixe suturile dintre oasele capului, care nu permit miscarea; cartilaginoase partial mobile, ca si discurile dintre vertebre, permit miscari limitate; sinoviale mobile.

Majoritatea articulatiilor sunt sinoviale. Intr-o articulatie sinoviala, fluidul sinovial uleios lubrifiaza cartilajul lucios care acopera extremitatile oaselor in asa fel incat sa poata aluneca usor unul peste altul. Diversele tipuri de articulatii sinoviale genereaza o gama variata de miscari:

articulatiile sferoidale, ca si legaturile umarului si soldului, permit miscari in multe directii.

articulatiile plane sau de alunecare, intre carpiene (oasele incheieturii mainii) si tarsiene (oasele gleznei) permit miscari usoare, de alunecare pe suprafetele plane ale oaselor.

articulatiile in sa, intalnite la baza degetului mare- policelui, permit miscari de flexie-extensie, abductie-adductie si circumductie.

Mana si incheieturaMainile sunt cele mai flexibile si mai versatile parti ale corpului omenesc.

Mana si incheietura cuprind 27 de oase. Aceste oase intra in 3 grupe:

1. oasele carpiene in numar de 8, sunt aranjate pe 2 randuri si alcatuiesc incheietura;

2. oasele metacarpiene 5 oase lungi alcatuiesc metacarpul; capetele distale ale metacarpienelor pot fi vazute ca niste articulatii in cazul unui pumn inchis;

3. degetele si policele sunt formate din 14 oase, numite falange proximala, de mijloc si distala, pe cand degetul mare are numai doua proximala si distala.II. SISTEMUL MUSCULARSistemul muscular pune corpul in miscare. El consta din 640 de muschi scheletici care sunt atasati oaselor scheletului, peste articulatiile lor. Muschii scheletici reprezinta cam 40% din greutatea corpului si, impreuna cu oasele si pielea, dau forma corpului.

Tesutul muscular foloseste energie pentru a se contracta. Aceasta miscare de scurtare asigura puterea necesara tragerii oaselor si producerea unei game largi de miscari ale corpului, de la alergare si pana la zambet. Muschii mentin, de asemenea, pozitia corpului si stabilizeaza articulatiile. Eliberand caldura ca produs al contractiei musculare, ajuta la mentinerea temperaturii corpului.

Origini si insertiiDe obicei, fiecare muschi scheletic se ataseaza de oase in doua sau mai multe puncte prin cozile tesutului conector numit tendon. Cand un muschi se contracta, un os ramane in repaus si formeaza un punct fix, in timp ce celalalt os se misca. Capatul muschiului atasat osului inamovibil se numeste origine; celalalt capat, atasat osului mobil, se numeste insertie. Gama de miscariMiscarile produse de un muschi depind de pozitia lui, de alti muschi si de tipul articulatiei sinoviale pe care o traverseaza. Miscarile principale produse de muschi sunt:

Flexie- o micsorare a unghiului unei articulatii care aduce oasele impreuna, ca atunci cand flexam (indoim) mana.

Extensie- opusul flexiei, o marire a unghiului unei articulatii.

Abductie- deplasarea unui os dinspre linia mediana a corpului, ca de exemplu miscarea bratului, lateral si in sus.

Adductie- opusul abductiei, miscarea unui os spre linia mediana, ca de exemplu miscarea bratului, medial si in jos (inspre interior). Supinatie- miscarea radiusului in jurul ulnei in antebrat pentru a orienta palma in sus.

Pronatie- opusul supinatiei, orientarea palmei in jos.

Rotire- miscarea unui os in jurul axei sale.

Functia tendoanelorMuschii scheletici sunt atasati de oase prin tendoane. Cand muschii se contracta, tendonul trage osul de care este atasat pentru a face ca acesta din urma sa se miste in articulatia sa cu un alt os.

Majoritatea tendoanelor se extind de la terminatiile ascutite ale muschilor. Periostul este strabatut de aceste tendoane, prin intermediul unor fibre, care se pierd intr-un strat de os compact.

Unele tendoane, numite aponevroze, nu numai ca unesc muschiul de os, dar unesc si un muschi de altulAntebratul si mana Miscarile incheieturii si degetelor sunt produse de muschii antebratului. Acestia isi au originea la cot, apoi se ascut in tendoane lungi care se extind in mana si care-si au insertiile pe oasele incheieturii sau ale degetelor.

Majoritatea muschilor in partea anterioara a antebratului sunt flexori. Tendoanele acestora sunt fixate de retinaculul flexorilor.

Majoritatea muschilor antebratului posterior sunt extensori; actioneaza ca antagonisti fata de flexorii antebratului anterior. Tendoanele lor sunt fixate de retinaculul extensorilor.

Muschii interososi dintre metacarpiene, flexeaza articulatiile metacarpofalangeale si extind degetele.Modul 3226.3.1 D

Manevre utilizate in masaj

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Sala de masaj: cabinetul trebuie sa aiba suficient spatiu pentru masaj;

sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;

sa aiba grup sanitar anex;

sa aiba dulapior cu cearsafuri curate, prosoape curate, etc.;

igiena stricta.Canapeaua/masa de masaj: poate avea diverse forme si dimensiuni;

inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm, lungimea: 2 m; latimea 70 cm;

taburet/scaunel: 45-50 cm;

cearsaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearsaful se va schimba dupa fiecare pacient/client.

In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de masline virgin, de samburi de strugure, de nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza, in care se pune 1-2 % ulei esential (4-6 picaturi la 100 ml. ulei de baza): de pin, brad, menta, portocale, lamaie, rozmarin, lavanda, etc.).Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esente) sau 2-3 picaturi puse intr-un bol cu apa, la caldura sau la rece.

Muzica- rol foarte important: sa fie in surdina, placuta, relaxanta.Compatibilitati si restrictii ale masajului somatic.

Practica a aratat ca masajul somatic poate fi aplicat singur sau in paralel cu alte terapii alopate sau naturiste, tinandu-se cont de unele restrictii, cum ar fi:

boli infectioase;

afectiuni acute, susceptibile de a fi supuse actului operator;

afectiuni locale, cum ar fi: traumatisme, eczeme, bataturi, malformatii locale etc.;

ulcere varicoase;

tumori maligne cu metastaze;

Definitie

Masaj: metod de tratament prin actiunea factorului mecanic asupra organismului pentru a activa circulatia sangelui, pentru a inviora nervii si pentru a da suplete muschilor.Somatic: care tine de corp, privitor la corp.Manevrele utilizate in masajMasajul cuprinde cinci manevre principale.

1). Netezirea

2). Framantarea

3). Frictiunea

4). Vibratia

5). Baterea1). Netezirea - reprezinta o manevra de inceput. Are rolul de a realiza o adaptare lenta intre terapeut/maseur si client/pacient.

netezirea se intercaleaza intre toate celelalte manevre principale;

poate fi:

- pe varful degetelor: ca o mangaiere;

- cu toata palma: ca o mangaiere sau apasat;

- cu doua degete;

- cu toate degetele desfacute;- cu nodurile degetelor. netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeut-pacient ci si rol sedativ; este o manevra importanta in stimularea circulatiei.

2). Framantarea - manevra ce urmeaza dupa netezire; este de trei tipuri principale, si trebuie sa fie executate succesiv:

cu o mana;

cu ambele maini;

contratimp sau in zig-zag.a). Framantarea cu o mana:- se realizeaza prinzand muschiul cu o mana intre police si index;

- se realizeaza o compresiune asupra muschiului, apoi il relaxam prin destinderea mainii si alunecarea in lungul muschiului - este o manevra sedativa.. b). Framantarea cu doua maini- este identica cu cea cu o singura mana, doar ca muschiul se va prinde cu ambele maini, pozitia lor fiind ca in oglinda;- este o manevra sedativa.. c). Framantarea contratimp - cu mainile pozitionate ca in oglinda, prindem muschiul la inceput intre degetele unei maini si policele celeilalte maini, apoi invers, astfel incat muschiul sa urmeze un traseu in val continuu, la 45;

- nu se aplica compresiune si destindere a muschiului;- este o manevra excitanta.

d). Pe langa aceste trei forme de framantare, mai exista una speciala, geluirea, manevra ce face trecerea de la framantari la frictiune. Daca framantarile clasice prelucreaza muschi si grupe de muschi, geluirea prelucreaza liniile dintre acesti muschi, liniile dintre articulatii, chiar periostul ( membrana care imbraca osul).

Tehnica de executie: se pozitioneaza podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o prelucram, iar cu aratatorul si mijlociul, tragem usor inapoi, presand tesutul, apoi descongestionam printr-o alunecare usoara, si impingem inainte; operatiunea se executa pe toata regiunea.- este o manevra mai putin sedativa si mai mult excitanta.3). Frictiunea- este o manevra excitanta;

- nu mai intereseaza muschii, ci, ca si geluirea, prelucreaza aceleasi linii;- este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica;

- se realizeaza cruciulite mici, cercuri, semicercuri .4). Vibratia

- se poate realiza pe varful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala, vibrand palma noastra si transmitand vibratia pacientului/clientului;

- este o manevra mai mult sedativa, mai putin excitanta;

- actioneaza asupra muschilor si articulatiilor.5). Baterea

- este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare;

- este excitanta prin excelenta;

- este de trei tipuri, realizandu-se in ordine succesiva:a) baterea cu causul: mana rigida, stransa sub forma de caus, se pozitioneaza pe regiunea de prelucrat; se apasa usor, creandu-se un gol de aer care va actiona ca un amortizor; manevra alterneaza de-a lungul muschiului;

b) baterea sub forma de nuiele: degetele relaxate sunt lasate sa cada pe muschi asemeni nuielelor;

c) baterea cu pumnul: mana se tine intredeschisa, relaxata, cu partea cubitala pe zona de prelucrat; miscarea se realizeaza din incheietura, alternant.

Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat pacientul/clientul sa nu realizeze ca sunt de tipuri diferite.

d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri, care se realizeaza pe musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz.

Asadar manevrele sunt:

sedative:

- netezirea, framantarea cu o mana, framantarea cu doua maini - prin excelenta sedative;

- vibratia: - mixta, preponderent sedativa;

excitante:

- framantarea contratimp, frictiunea, baterea - prin excelenta excitante;

- geluirea: mixta, preponderent excitanta.

Se mai folosesc doua manevre speciale , care au fost incluse in categora framantarilor:

1). Mangaluirea sau rularea, care se aplica asupra muschilor de la maini si picioare; muschiul se prinde intre palme si se ruleaza , mobilizandu-l de pe planul osos.

2). Framantarea cu antebratele sau cu coatele; se aplica la persoanele foarte grase, in special pe musculatura fesiera.

MISCARI (KINETOTERAPIE)In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecarei regiuni, putem executa cateva miscari. Acestea pot fi:

active: le face clientul/pacientul la indicatiile noastre; miscarile active sunt de trei tipuri: simple (face miscare clientul/pacientul), cu opozitie (clientul face miscari si noi tinem contra) sau cu incarcaturi (ii dam greutati). pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu presiuni, apasari, tractiuni.Miscarile, atat cele pasive cat si cele active, pot fi:

de flexie (pot fi si de anteductie, in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de retroductie, tot in cazul membrelor);

de lateralitate: intr-o parte si in cealalta, pentru membre; ele se pot numi miscari de abductie (mana sau piciorul se departeaza de corp) si miscari de adductie (mana sau piciorul se apropie de corp);

de rotatie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronatie (cu palma in jos) si supinatie (cu palma in sus);

de circumductie: combinate, incluzand toate tipurile de mai sus.Modul 3226.3.1 E

Masajul spateluiMASAJUL SPATELUI

Spatele = regiunea cervico-dorso-lombo-sacro-fesiera.

Anatomie: Oase:

- coloana vertebrala: 33-34 vertebre. Coloana vertebrala se imparte in:

- coloana cervicala: 7 vertebre cervicale, notate de la C1 la C7;

- coloana dorsala sau toracala: spatele propriu-zis; cuprinde 12 vertebre,

notate D1-D12 sau T1-T12; 12 perechi de coaste;

- coloana lombara: 5 vertebre lombare, cele mai mari, notate L1-L5;

- osul sacru: 5 vertebre, sudate intre ele;- coada sau coccisul: 4 sau 5 vertebre;- omoplatul sau scapula;

- crestele iliace(ale pelvisului).

Muschi:

- muschii paravertebrali: se prind de coloana, de o parte si de alta, sustinand-o;

- marele dorsal;- muschiul trapez;

- muschiul deltoid;

- muschii micul si marele rotund;- musculatura fesiera.Pozitia pacientului: decubit ventral (anterior, cu fata in jos).

Pozitia terapeutului: lateral de canapea (de pacient); de obicei pacientul trebuie sa-i vina pe mana dreapta (cu exceptia stangacilor). Maseurul va fi pozitionat la inceput cu soldul drept aproximativ in dreptul soldului pacientului, cu fata spre capul acestuia, cu piciorul stang putin inainte.

Executia masajului spateluiSe vor freca palmele bine, incat sa fie mai calde decat pielea la temperatura sa normala .Dupa cateva treceri, palmele se vor umezi cu uleiul de masaj, care se va intinde pe tot spatele. Uleiul se va aplica ponderat, nu in exces, in primul rand pentru eficienta manevrelor executate, si apoi, pentru evitarea unui disconfort al pacientului.Netezirea

Avem doua neteziri principale, care trebuie repetate intre manevre: 1). netezirea paravertebrala: pe muschii paravertebrali - cu toata palma: punem degetele pe musculatura fesiera, alunecam pe muschii paravertebrali pana la vertebra C7, apoi in lateral si imbracam bine umerii, ridicand usor palmele la nivelul muschiului deltoid. Revenim la pozitia initiala si facem cateva neteziri pe acelasi traseu. 2). netezirea latero-laterala: prindem spatele din lateral cu palmele, de la nivelul soldurilor, alunecam pe partile laterale spre subtiori, urcam pe muschiul marele rotund, imbracam omoplatii si ne intalnim cu palmele la nivelul coloanei cervicale, apoi ridicam mainile.Neteziri secundare:

3). netezirea cu doua degete printre santurile paravertebrale (santurile dintre coloana si muschii paravertebrali): de la osul sacru pana sus, la regiunea cervicala;

4). netezirea intercostala: printre coaste. Schimbam pozitia: cu spatele la capul pacientului, in dreptul umarului acestuia; netezim intai partea opusa noua, cu o singura mana; intram cu degetele desfacute dinspre coloana, pe sub omoplat, printre coaste pana la linia axilei, de cateva ori pe acelasi traseu, apoi mutam mana mai jos si repetam netezirea; intoarcem mana si, in sens invers, prelucram coastele de langa noi;

5). netezirea romb- in regiunea lombara; ne schimbam pozitia: cu fata la pacient, in dreptul coloanei lombare, cu picioarele departate si usor flexate; executie: asezam palma dreapta pe osul sacru (partea dispre noi), palma stanga deasupra ei, tragem spre noi cu palma lipita pe creasta iliaca pana ajungem cu degetele intre aceasta si coaste; schimbam sensul degetelor astfel incat sa putem urca cu acestea inainte pe coaste pana la coloana; apoi, din nou, schimbam sensul si ajungem la creasta iliaca . Este o netezire de profunzime.Incheiem cu cele doua neteziri principale si trecem la framantari.

Framantarea

1. Cu o mana

Se executa pe trei linii:

- prima linie- cea a muschilor paravertebrali: plecam de pe sacru, inaintam pe spate, ajungem la C7, trecem pe deasupra omoplatului, prelucram fibre din muschiul trapez pana la umar, in semicerc;

- linia a II-a: plecam de pe mijlocul sacrului, inaintam pe spate, pe muschiul marele dorsal, ajungem pe omoplat si prelucram in semicerc muschii de pe omoplat pana la umar;

- linia a III-a - linia laterala a spatelui sau linia axilei: plecam de pe musculatura soldului, urcam pe partea laterala pana aproape de axila, prelucram apoi in semicerc micul si marele rotund.

Se prelucreaza mai intai jumatatea dreapta, departata de noi, apoi jumatatea stanga; pe linia a treia de langa noi, facem framantarea cu mana stanga.

Pe aceleasi linii se realizeaza si framantarea cu doua maini si cea contratimp, cand shimbam pozitia si stam cu fata la pacient. Intre framantari introducem cele doua neteziri principale.

Urmeaza geluirea - precedata de aproape toate tipurile de neteziri. Facem geluiri, prin santurile paravertebrale, prelucram si cele trei laturi ale omoplatului, apoi spina omoplatului (o iesitura osoasa), si printre coaste; putem face apoi manevra si pe crestele iliace.Frictiunea

Se face pe aceleasi trasee ca si geluirea. Este precedata, si ea, de aproape toate tipurile de netezire.Vibratia

Mai intai cele doua neteziri principale.

Facem vibratii cu toata palma pe muschii paravertebrali plecand de pe sacru. Baterea

Mai intai cele doua neteziri principale.

Se realizeaza numai pe muschi, pe lungimea lor, continuu, fara oprire intre tipurile de batere; zona rinichilor: batem foarte usor sau chiar o evitam. Putem prelucra spatele si sacrul in acelasi timp sau, mai intai unul si apoi celalalt dupa cum ne obisnuim cu executia manevrei. Realizam bateri cu causul, nuiele, cu pumnul, iar pe sacru, si ciupituri.Miscari dupa terminarea masajului spatelui:

Miscari pasive presiuni:

- cu mainile de o parte si de alta a coloanei realizam apasari mai usoare sau mai puternice din aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea lombara;

- putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor.

Miscari active: - invitam pacientul sa inspire adanc pe nas, sa umple plamanii cu aer; apoi, in timp ce expira pe gura, noi il apasam cu mainile pozitionate de o parte si de alta a coloanei, ajutandu-l sa dea aerul afara.Modul 3226.3.1 F

Masajul regiunii cervicaleMASAJUL REGIUNII CERVICALE

Superior este delimitata de linia nucala (care uneste gatul cu capul), iar inferior este delimitata de linia care trece printre vertebra C7 (ultima cervicala) si T1 (prima toracala).

Anatomie:Oase:

- coloana cervicala cu cele 7 vertebre cervicale notate C1 - C7; C7, ultima vertebra cervicala, este proeminenta si se simte la palpare; intre C7 si T1 se afla un pachet vasculo-nervos important pe care vertebra C7 il protejeaza;

- cei doi omoplati; omoplatul are trei laturi/muchii (forma unui triunghi: latura sau muchia superioara, cea laterala si cea vertebrala); sub muchia superioara se afla o creasta/proeminenta osoasa care brazdeaza omoplatul- spina scapulara; omoplatul acopera primele 5-6 perechi de coaste. Muschi:

- muschii paravertebrali;

- muschiul trapez; - muschiul marele dorsal, care se prinde de omoplat;

- muschiul supraspinos: deasupra spinei scapulare;

- muschiul subspinos sau infraspinos: dedesubtul spinei scapulare;- muschiul deltoid.

Pozitia pacientului: in sezut, pe un taburet sau pe canapeaua de masaj. Pozitia terapeutului: in spatele pacientului, in picioare sau stand asezat pe canapea.

Executia masajului cervical

Neteziri:

1). netezire principala: netezirea latero-laterala; plecam cu palmele de la nivelul occipitalului, alunecam spre umar si imbracam muschiul trapez si umerii, ridicam mainile si revenim la pozitia initiala;

2). netezire principala: netezirea paravertebrala; plecam tot de la nivelul occipitalului cu palmele si alunecam printre omoplati, pe musculatura paravertebrala pana la varful inferior al omoplatilor;

Netezire secundara:

3). netezirea intre index si police de la occipital spre umar, separat, pe fiecare parte: cu o mana sustinem capul, iar cu cea opusa partii pe care o prelucram, netezim trapezul si umarul. Incheiem cu cate o netezire principala si trecem la framantari.

Framantari:

Se executa pe trei linii, pe fiecare parte:

1). de la occipital pana la umar, pe muschiul trapez;

2). de la occipital pana la unghiul intern (vertebral) al omoplatului; prelucram musculatura de pe omoplat pana la varful inferior al acestuia;

3). linia muschilor paravertebrali: de la occipital coboram printre coloana si omoplat.Se executa cele trei tipuri principale de framantari.

Geluirea:Se realizeaza pe urmatoarele trasee:

1). pe doua muchii ale omoplatului: muchia vertebrala si spina scapulara;

2). linia nucala. Frictiunea:

1). pe cele doua muchii ale omoplatului si pe linia nucala, ca la geluire;

2). cu doua degete in gaurile occipitale (gaurile nervului Arnold).Vibratia:

- cu toata palma, paravertebral si pe muschii trapezi;

- cu doua degete pe marginile gaurilor nervului Arnold.

Baterea:

Sub cele trei forme, in special in unghiul costo-vertebral.

Miscari dupa masajul regiunii cervicale - flexia si extensia gatului (capului): pentru flexie, pozitia mainilor: una sta pe crestet si cealalta pe piept; pentru extensie o mana sta pe crestet, iar cealalta sub vertebra C7; - miscari de lateralitate: spre stanga si spre dreapta; o mana sta pe crestet, cealalta fixeaza umarul spre care aplecam capul;

- miscari de rotatie: spre dreapta, spre stanga; cu o mana pe barbie, tragem in sensul de rotatie, iar cu cealalta pozitionata dupa ureche, impingem in sens opus; se executa mai intai intr-un sens, apoi in celalalt (pacientul priveste spre umar);

- circumductia: o mana pe crestet, cealalta sub C7, aplecam capul inainte, cu barbia in piept, facem rostogolire ampla a gatului/capului, astfel incat sa treaca prin toate cele patru puncte cardinale, de cateva ori; oprim capul cu barbia in piept si reluam miscarea in sens invers, de acelasi numar de ori. In final ne oprim, tot cu barbia in piept, revenim cu capul in pozitia normala, prindem cu podul palmelor osul de dupa ureche (prindem urechea in caus, cu degetele in sus) si facem tractiuni- ridicari ale capului - elongatie asupra vertebrelor cervicale.Modul 3226.31 G

Masajul capului, al fetei si al fruntii

MASAJUL CAPULUI

Anatomie:Oase:

- oasele calotei craniene:

- anterior: osul frontal;

- posterior: osul occipital- lateral: 2 oase temporale, situate la nivelul tamplelor;

- lateral superior: 2 oase parietale.Muschi: muschiul pielos al scalpului

Pozitia pacientului: stand pe un taburet.

Pozitia terapeutului: in spatele si in lateralul pacientului.Planul sagital imparte calota in doua: dreapta si stanga.

Planul frontal principal imparte calota in doua: fata si spate.

Crestetul/varful capului vertex.Executia masajului capului

Neteziri:

1). stam lateral de pacient, intr-o parte: punem o mana pe frunte si cu degetele celeilalte maini, de sub occipital, netezim scalpul, degetele intrand prin par si intalnindu-se in vertex, dupa care se ridica; netezim separat calota dreapta, apoi calota stanga;

2). stam in spatele pacientului: punem degetele de la ambele maini la nivelul tamplelor si netezim pana in varful capului. Geluirea, frictiunea si vibratia

Se realizeaza tot pe traseele netezirilor, fie cu toate degetele unei maini, fie cu toate degetele ambelor maini.Miscari dupa masajul capului

1). fixam bine cu degetele pielea capului la nivelul parietalelor si mobilizam scalpul de pe calota craniana, in sus si in jos;

2). usoare presiuni laterale si antero-posterioare.MASAJUL FETEI SI AL FRUNTII

Anatomie Oase:

- la frunte avem osul frontal;

- la fata avem maxilarul inferior (mandibula) si maxilarul superior

- umerii obrajilor sunt dati de cele doua oase zigomatice care impreuna cu osul nazal formeaza piramida nazala.Muschi:

- muschii mimicii, au un capat de prindere pe pielea fetei si celalalt pe os.

Pozitia pacientului: pe canapea cu fata in sus, cu marginea canapelei usor ridicata

sau/si cu o pernuta sub cap; sau stand pe un scaun, de obicei cu spatar, cu capul sprijinit pe pieptul terapeutului.Pozitia terapeutului: la capul pacientului, in spate.

Executia masajului fetei si al fruntii

Neteziri

1). netezire principala: punem degetele la nivelul barbiei astfel: inelarul, pe mandibula, oricularul sub barbie, iar indexul si mijlociul la baza nasului; netezim pana la articulatia temporo-mandibulara, de la mijlocul barbiei spre urechi, cu ambele maini o data;2). netezire secundara: cu indexul deasupra buzei superioare, la mijloc, celelalte degete pe mandibula; netezim pana la articulatia temporo-mandibulara;3). netezire principala: punem toate degetele la baza nasului si netezim pe umarul obrajilor pana la tample, cu ambele maini.Pentru frunte:

1). punem degetele la mijlocul fruntii si netezim fruntea pana la oasele temporale (pana la tample);

2). ochii inchisi: neteziri usoare cu indexul deasupra globilor oculari.

3). netezirea contra ridurilor: punem degetele 2 si 3 la unghiul exterior al ochilor si in timp ce tragem spre ureche indepartam degetele intre ele si intindem bine pielea.

Framantari

Cate doua linii pe fiecare parte a fetei:

1). de la regiunea mentoniera (nivelul barbiei) pana la articulatia temporo-mandibulara (linia mandibulei);

2). de la comisura bucala, pe osul zigomatic (musculatura obrazului) pana la oasele temporale (in fata urechilor).

Executam framantarea cu o mana, cu doua maini si contratimp.

Totul se face ascendent.

Geluiri si frictiuni

1). prima linie este cea a mandibulei: din mijlocul barbiei pana la articulatia temporo-mandibulara;

2). a doua linie: pe osul zigomatic pana la tample.

Se pot face si pe maxilarul superior.La frunte: pe toata fruntea, fie de la centru spre tample, fie de la un capat la celalalt.

Insistam cu frictiunea pe sub arcade, si la baza piramidei nazale.

Vibratia

Se face cu toata palma pe musculatura obrazului si pe frunte.Baterea

Cu degetele ca la pian: pe obraz, frunte, arcade. Pe obraz, si baterea sub forma de ciupituri.Miscari dupa terminarea masajului fetei si al fruntii (kinetoterapie)

Se pot executa pasiv si activ:

- deschiderea si inchiderea gurii;

- miscari de lateralitate ale mandibulei.Doar active:

- inchiderea si deschiderea ochilor.

Modul 3226.3.1 HMasajul membrelor inferioare si al piciorului

MASAJUL MEMBRELOR INFERIOAREMembrul inferior cuprinde: coapsa, gamba si piciorul.

Anatomie

Coapsa:

- osul femur;

- muschi: - anterior: muschiul cvadriceps femural; este principalul sustinator al genunchiului; la partea inferioara a tendonului este cuprinsa rotula;

- posterior: muschiul biceps femural: face extensia coapsei pe bazin;

- lateral intern: grupa muschilor adductori, care realizeaza miscarea de adductie (apropie piciorul de planul sagital);

- lateral extern: grupa muschilor abductori (indeparteaza piciorul de planul sagital), care realizeaza miscarea de abductie (muschiul tensor).

Tendoanele muschilor semimembranos si semitendinos formeaza plica genunchiului.Gamba:

- oase: doua la numar- tibia si peroneul (fibula);

- muschi: - anterior: muschiul tibialo-anterior;

- posterior: muschiul solear;

- posterior lateral-intern: muschiul gemen intern;

- posterior lateral extern: muschiul gemen extern;

Piciorul: vezi masajul piciorului

Masajul membrului inferior se realizeaza mai intai pe partea lui posterioara si apoi pe partea anterioara.

Pozitia pacientului: in decubit ventral (cu fata in jos).

Pozitia terapeutului: lateral de piciorul pe care-1 lucram, la nivelul gleznei.Executia masajului membrelor inferioare.NeteziriAvem doua neteziri:1). pe fata posterioara a piciorului: punem degetele la nivelul calcaiului, de o parte si de alta a tendonului lui Ahile si netezim cu ambele maini odata, cu toata palma, partea posterioara a gambei pana la genunchi, trecem pe sub genunchi cu o netezire mai usoara si continuam pe coapsa pana la plica fesiera, cand o mana imbraca soldul iar cealalta coboara pe partea interna;

2). netezirea latero-laterala: plecam cu netezirea de la nivelul maleolelor; se executa pe partile laterale ale gambei si ale coapsei, iar mana care este pe interior, inainte de plica fesiera, urca si imbraca soldul, intalnindu- se apoi cu cealalta mana.

Framantarea

Se executa pe trei linii:

- lateral-interna;

- mediana-posterioara;- lateral-externa: cu mana stanga;

Se executa toate cele trei tipuri de framantari, cu neteziri intercalate intre ele. Geluirea si frictiunea

Se executa printre grupele de muschi, pe trei linii, insistand asupra tendonului lui Ahile si asupra calcaiului.

Vibratia

Se executa pe trei linii, ca framantarile.

Baterea

Se executa sub toate cele trei forme (caus, nuiele, pumn) in lungul membrului inferior, pe toate grupele de muschi.

Nu se bate pe partea posterioara a genunchiului si nici nu se fac presiuni prea mari. In aceasta zona trec o serie de vase de sange si grupe de nervi.

Miscari

Pasive: flexia gambei pe coapsa: 3-4 miscari progresiv, incercand sa atingem sacrul cu calcaiul.Invitam pacientul sa se intoarca cu fata in sus si vom face masajul membrului inferior si pe partea lui anterioara, exact ca pe partea posterioara, doar ca pe linia de mijloc, pe gamba, nu avem framantari. Pe linia a doua plecam cu framantarile de deasupra genunchiului.

Dupa batere putem face si mangaluirea sau rularea. Punem piciorul in dubla flexie, cu talpa pe canapea si cu genunchiul ridicat, prindem musculatura intre cele doua palme si o rulam de la glezna spre genunchi si de la genunchi spre sold, mobilizand-o de pe planul osos.

Miscari:

- flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la miscarea pasiva prindem glezna cu o mana, cu cealalta apasam pe tibie, sub genunchi, presandu-i genunchiul pe piept.MASAJUL PICIORULUI

Piciorul este delimitat superior de glezna, iar inferior de degete.

Anatomie:

Oase:

- tarsul: 7 oase tarsiene, dispuse pe doua randuri;

- metatarsul: 5 oase metatarsiene;

- falangele degetelor: 10 in total la un picior, cate doua la fiecare deget.Muschi:

- pe fata dorsala: tendoanele si muschii extensori ai degetelor;

- pe partea anterioara (plantar): tendoanele si muschii flexori ai degetelor.Pozitia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus).Pozitia terapeutului: in fata talpii.Executia masajului piciorului:

La masajul piciorului facem mai intai si un usor masaj al gambei.Neteziri1). cu patru degete printre tendoanele muschilor extensori ai degetelor, pe partea dorsala; se trece si peste articulatia gleznei;

2). netezire principala: intre police si index, pe partea lateral- externa a talpii, plecand de la baza degetului mic; se imbraca calcaiul pana cand cele doua degete se unesc;

3). netezire principala: netezirea pieptene in bolta plantara.

FramantariSe executa pe doua linii:

1). pe muschii de pe latura externa a talpii. de la degetul mic spre calcai;2). pe linia musculaturii de sub pernutele degetelor, de la degetul mic spre degetul mare.

Geluirea si frictiunea

1). se fac pe partea dorsala a piciorului, printre tendoanele extensorilor degetelor;

2). pe cele doua muchii laterale ale piciorului, interna si externa;

3). in talpa piciorului, in special asupra aponevrozei boltii plantare. Avem si frictiunea cu nodul unui deget in bolta plantara.VibratiaPe partea dorsala: vibratie cu varful degetelor; in talpa: vibratie cu nodul degetelor.

Baterea

Se face baterea numai cu pumnul si numai in bolta plantara, evitandu- se calcaiul.Miscari

1.o miscare speciala de mobilizare a oaselor tarsului si metatarsului. Aplicam indexul de la ambele maini in bolta plantara si policele pe partea dorsala:

- prima miscare: fixam talpa cu indexul si cu policele alunecam in lateral, spre partile laterale ale piciorului, mobilizand oasele tarsului si metatarsului;

- a doua miscare: fixam piciorul cu policele pe partea dorsala si cu indexul tragem spre partile laterale ale piciorului, mobilizand oasele tarsului si metatarsului in sens invers;

2). alte miscari: flexia si extensia gleznei, miscari de lateralitate, miscari de rotatie interna si externa si miscari de circumductie. Se executa mai intai pasiv, si apoi activ.

Modul 3226.3.1 IMasajul abdomenului si al toracelui anterior

MASAJUL ABDOMENULUI

Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace anterioare, iar superior de ultimele perechi de coaste si de capatul sternului.

Anatomie- pe mijloc, pe linia ombilicului si a simfizei pubiane, avem linia alba, iar de o parte si de alta

a acesteia avem cei doi muschi drepti abdominali;

- muschii oblici abdominali;

- muschiul transvers-abdominal;

- central, deasupra simfizei pubiene, se afla muschiul piramidal. Musculatura abdomenului: rol de presa asupra organelor abdominale.

Pozitia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus), cu membrele inferioare in dubla flexie (flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa), talpile sprijinite pe canapea.

Pozitia terapeutului: in dreptul abdomenului, cu fata la pacient.

Executia masajului abdomenului

Nu vom face masaj pe un abdomen prea plin sau cand vezica este plina.

Neteziri:- o netezire principala, circulara, in sensul acelor de ceasornic (sensul evacuarii intestinale): punem o mana de partea departata de noi, intre creasta iliaca si coaste, iar cealalta mana de partea apropiata de noi; alunecam cu mainile in sens circular pana cand palma stanga intalneste antebratul drept, alunecam usor peste acesta, si revenim in pozita din care am plecat;

- o netezire secundara, tot in sensul evacuarii intestinale, asupra intestinului subtire: pozitionam policele sub ombilic, iar palma va descrie o miscare de evantai pe deasupra ombilicului; degetele se vor strange sub forma de pumn, dupa care le deschidem in evantai si reluam miscarea.

Framantari:Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muschii drepti abdominali, apoi linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala. Se vor executa cele trei tipuri principale de framantari.

Geluirea si frictiunea:Se fac pe sub coaste, pe colon, plecand de pe partea alaturata , in sensul evacuarii intestinale.

Frictiunea se face si pe crestele iliace anterioare.

Vibratia:Se face cu toata palma pe muschii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste, pe deasupra ficatului si pe colon.Baterea:Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muschii drepti abdominali.Sub ombilic se face baterea numai sub forma de ciupituri.Miscari:Miscari pasive de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale: - pozitionam mainile ca la netezirea principala, cu o mana impingem iar cu cealalta tragem spre linia mediana pe care o traversam pana cand mainile ajung de cealalta parte; se executa si in sens invers;- a doua miscare: ambele maini pozitionate de partea departata de noi, mobilizam masa intestinala/organele spre linia mediana, basculam mainile si ajungem de partea apropiata de noi; repetam miscarea in sens invers; - a treia miscare, pasiva: mana peste mana, pe linia alba, facem presiuni asupra abdomenului.Se poate realiza si activ, cu opozitie.Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept, apoi pe celalalt, apoi un picior

intins sus, apoi celalalt, apoi cu amandoua picioarele sus, bicicleta, mentinerea ambelor picioare sus, pentru cateva secunde.MASAJUL TORACELUI ANTERIOR

Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula, iar inferior de ultimele perechi de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste).

Anatomie: Oase:

- osul stern;

- 10 perechi de coaste;

- 2 clavicule

Sternul are trei portiuni: manubriul, corpul sternului si varful (apendice xifoid); claviculele se articuleaza cu sternul la nivelul manubriului.Muschi:

- intercostali;

- la nivelul pieptului avem marele si micul pectoral.

Pozitia pacientului: decubit dorsal (cu fata in sus).Pozitia terapeutului: in dreptul ultimelor perechi de coaste.

Executia masajului toracelui anterior

Neteziri:

2 neteziri principale:

- parasternala: punem degetele de-o parte si de alta a sternului, la nivelul varfului sternal si alunecam spre manubriu, dupa care mainile aluneca in lateral spre umeri, cu degetele pe sub clavicule, imbracand bine umerii; la femei trecem cu grija printre sani, ridicand mainile in forma de fluture, sprijinandu- se pe partea cubitala;- netezirea latero-laterala: punem mainile lateral, de la ultimele coaste cu degetele indreptate inainte, alunecam pana aproape de axila, dupa care urcam pe deasupra sanilor si pe sub clavicule pana cand mainile se unesc si se petrec la nivelul manubriului sternal; la femeile cu sanii mari aceasta netezire pleaca doar de deasupra sanilor, pe muschiul care sustine sanul.Neteziri secundare

- netezirea cu doua degete pe stern, de la capatul sternului la manubriu;

- netezirea intercostala: schimbam pozitia si ne intoarcem la 180 in dreptul umerilor si netezim cu degetele rasfirate in grebla printre coaste si pe sub clavicule, intai pe partea departata de noi si apoi pe cealalta; la barbati putem face si o netezire intre stern si pectoral, pana la nivelul mamelonului..

Incheiem cu cele doua neteziri principale.

Framantari:

Se executa la barbati hemitoracal (pe jumatate de torace), pe doua sau pe trei linii, avand grija sa protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra sanului, pe o linie sau doua, in functie de marimea sanului.

Se executa toate cele trei tipuri principale de framantari.

Geluirea si frictiunea:

Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muschilor pectorali.

Vibratia:

Se va realiza pe aceleasi trasee, mai ales pe muschiul marele pectoral.

Baterea:

La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii dezvoltati se face si baterea cu pumnul.

La femei se face doar baterea in nuiele pe muschiul marele pectoral.

Miscari:

Usoare apasari pe stern si din lateral asupra coastelor.

Exercitii active de respiratie ampla: inspiratie si expiratie ajutate de miscari ale bratelor.

Modul 3226.3.1 JMasajul membrului superior si al mainii

MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR

Delimitarea superioara este articulatia umarului; delimitarea inferioara este articulatia mainii.

Anatomie:

Membrul superior cuprinde: bratul, antebratul si mana.

Oase:

- osul bratului: humerus;

- oasele antebratului: ulna si radius;

- oasele mainii: vezi masajul mainii.

Muschi:

- muschii bratului:

- pe partea anterioara: bicepsul, care realizeaza flexia antebratului pe brat; - pe partea posterioara: tricepsul, care prin contractia sa se realizeaza extensia antebratului pe brat.

- muschii antebratului:

- lateral intern: grupa muschilor flexori ai palmei;

- lateral extern: grupa muschilor extensori ai palmei.

Pozitia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus), sau in pozitie sezut.Pozitia terapeutului: de o parte sau de alta a canapelei, in functie de mana/partea pe care o lucreaza; de o parte sau de cealalta parte a pacientului.Executia masajului membrului superior

Neteziri:

2 neteziri, care sunt principale:

- netezirea flexorilor: plecam cu netezirea de pe latura interna a antebratului; se realizeaza intre index si police; cand ajungem in apropierea cotului, continuam cu netezirea pe partea anterioara a bratului;

- netezirea extensorilor: pe partea lateral-externa a antebratului si pe partea posterioara a bratului.

Framantari:

Se fac cu o singura mana, pe aceleasi trasee ca si netezirile.

Geluirile si frictiunile:

Se fac printre grupele musculare, pe doua linii, urmarind eventual oasele radius si ulna.Vibratia:

Se va realiza cu toata palma pe aceste doua grupe de muschi: flexori si extensori.Baterea:

De obicei se face doar la persoanele cu musculatura puternica. Putem face si mangaluirea (rularea), in special la muschii bratului.Miscari:

- flexia si extensia antebratului pe brat;

- miscari din articulatia pumnului;MASAJUL MAINIISuperior este delimitata de articulatia pumnului, iar inferior de varful degetelor.Anatomie:

Oase:

- carpul: 8 oase carpiene dispuse pe doua randuri;- metacarpul: 5 oase metacarpiene;

- falangele: 14 la o mana, cate 3 la fiecare deget, cu exceptia degetului mare care are doar 2 falange.

Muschi:

- eminenta tenara: grupa de muschi dispusa sub degetul mare;

- eminenta hipotenara: grupa de muschi dispusa sub degetul mic;

- pe partea dorsala a mainii: tendoanele muschilor extensori ai degetelor;

- pe partea anterioara a mainii: tendoanele muschilor flexori ai degetelor.Degetele au muschi numai pe fata lor palmara. Degetul mare si cel mic au muschi si pe fata lor latero-externa.

Pozitia pacientului: va tine mana cu palma in sus.

Pozitia terapeutului: va tine mana pacientului pe genunchiul lui sau in palma, ori pe canapeaua de masaj .Executia masajului mainiiCand facem masajul mainii, facem si un usor masaj al antebratului si bratului.Neteziri:

1). intoarcem mana/palma cu fata-n jos si o tinem intr-o usoara extensie si netezim cu degetele noastre printre metacarpiene si tendoanele extensorilor pana dincolo de articulatie;

2). netezire principala: intoarcem palma cu fata-n sus si netezim intai eminenta tenara, si apoi eminenta hipotenara;

3). netezire principala: netezirea pieptene pe aponevroza palmara.Framantari:

Facem framantari pe eminenta tenara, pe cea hipotenara si pe pernutele de sub degete. Executam cele trei tipuri de framantare.

Geluirea si frictiunea:

1). pe partea dorsala a mainii, printre oasele metacarpiene si tendoanele extensorilor;

2). pe partile laterale ale palmei.In plus, la frictiune,o vom face si pe cea cu nodul unui deget pe aponevroza palmara.

Vibratia:

Se va realiza pe traseele geluirii.

Baterea:

Cu pumnul pe aponevroza palmara. Masajul degetelor

Avem o singura netezire: tinem cate un deget si netezim fata sa palmara intre index si

police.

Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe partea laterala.

Geluirea si frictiunea degetelor se fac pe cate doua laturi o data: antero-posteriora si latero-laterala.Miscari:

Pasive:

O miscare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in palma (orientata in jos) si policele pe partea posterioara a mainii; indexul ramane fix, iar policele trage lateral si in jos; apoi policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus;

Miscari active:

- flexia si extensia pumnului;

- miscari de lateralitate;

- supinatie si pronatie;

- circumductie: intr-un sens si in celalalt.

In plus avem strangerea si deschiderea pumnului, apropierea si departarea degetelor etc.

La articulatiile degetelor nu avem decat flexii si extensii, executate activ.

Modul 3226.3.1 KMasajul generalMASAJUL GENERALReprezinta un masaj de intretinere si relaxare la care se prelucreaza numai masa musculara, ca in cazul masajului regional. Durata masajelor regionale din cadrul masajului general poate dura intre 5-15 minute.

Masajul general dureaza 50-60 minute.

Descrierea masajului general

Pacientul/clientul va sta cu fata in jos, relaxat; incepem cu masajul regiunii spatelui, picioarele fiind de obicei acoperite cu un prosop. Si in cazul masajului spatelui si al membrelor inferioare netezirile trebuie sa fie cat mai prelungi, sa cuprinda fesele si soldurile. Insistam pe framantari si pe bateri.Invitam pacientul sa se intoarca cu fata in sus si prelucram si partea anterioara a membrelor inferioare, dupa aceeasi regula. Facem si cateva neteziri pieptene pe talpa.

Asezam membrele inferioare in dubla flexie si prelucram abdomenul si toracele anterior impreuna; toracele anterior este optional.

Urmeaza apoi masajul membrelor superioare: dupa aceleasi reguli ca la membrele inferioare, ba chiar mai sumar, caci baterile pot fi foarte usoare sau chiar putem sari peste ele daca muschii sunt mai putin dezvoltati.

Invitam pacientul sa stea acum in sezut pe un scaun/taburet sau pe canapea si noi, in spatele lui, prelucram regiunea cervicala.

Optional, putem incheia cu cateva neteziri pe cap.

In cazul obezitatii cel mai mult se insista pe framantari; vom prelucra tesutul adipos usor intre degete pentru a nu face vanatai. Durata totala: daca masajul a fost executat in ritm mai alert, va dura 45-50 min.; in ritm normal: 50-60 min.

Intensitatea masajului va creste usor, o data cu numarul sedintelor. La un masaj general se distruge un numar important de celule imbatranite care sunt preluate apoi de circulatia sangvina ajutand astfel la reintinerirea tesuturilor.

Este foarte indicat ca masajul sa fie asociat cu exercitii fizice: gimnastica medicala, alergari, etc.

Masajul anticelulitic

Este un masaj terapeutic.

Se face mai intai un masaj regional pe regiunile/segmentele afectate, dupa care se trece la masajul terapeutic zonal, insistand pe framantari, in special pe cea contratimp; vom cauta sa prindem o masa cat mai mare de tesut adipos, astfel incat, chiar daca lucram cu o intensitate ceva mai mare, sa nu producem leziuni; baterile vor fi usoare.

PAGE 45