209
Metodologia cercetării în psihologie Curs introductiv Abordarea științifică în psihologie

Suport Curs Mcp

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs MCP

Citation preview

Page 1: Suport Curs Mcp

Metodologia cercetării în psihologie

Curs introductiv

Abordarea științifică în

psihologie

Page 2: Suport Curs Mcp

De ce (să) studiem MCP?

Page 3: Suport Curs Mcp

De ce (să) studiem MCP?

1. MCP oferă o bază solidă pentru alte discipline fundamentale (Psihologia

socială, Psihologia dezvoltării, Psihologie organizațională etc.)

!!! MCP - proces de dobândire a informațiilor despre fenomenele

psihologice, care se aplică tuturor domeniilor specifice de conținut

reprezentate de celalte discipline

2. cunoașterea MCP vă va face consumatori mai informați și mai critici de

informație despre comportamentul uman (informație ce vine din surse

variate – psihologi amatori, mass-media)

3. în practica psihologică, abilitățile de cercetare sunt utile pentru a ține

pasul cu ultimele descoperiri în domeniu

4. demersul de abordare a cazurilor clinice, de exemplu, este similar cu

demersul de cercetare (faci o presupunere și apoi încerci să o verifici)

5. abilitățile de cercetare sunt abilități transversale

Page 4: Suport Curs Mcp

Cum cunoaștem lucruri

(adevăruri)?

• Gândiți-vă, pentru câteva momente la un lucru pe care îl considerați

adevărat (poate fi o convingere simplă – blondele nu sunt pricepute

la volan, sau o convingere profundă – Dumnezeu există).

• Cum ați ajuns la această convingere?

Page 5: Suport Curs Mcp

Cum cunoaștem lucruri

(adevăruri)?

Apelul la autoritate

•Acceptarea validității unei informații pentru că vine de la o sursă pe

care o considerăm expertă sau influentă (părinții, profesorii, cărți,

doctori, prezentatori meteo, etc.)

•Este autoritatea o bună sursă de cunoaștere?

Page 6: Suport Curs Mcp

Cum cunoaștem lucruri

(adevăruri)?

Folosirea raționamentelor

•Formularea de concluzii pe baza logicii și a raționamentelor

Exemplu:

1. Primatele sunt capabile să folosească limbajul.

2. Cimpanzeul Bozo face parte din ordinul primatelor.

Concluzia: Bozo este capabil să folosească limbajul.

•Concluzia este fără de greșeală, însă valoarea ei se bazează pe

adevărul premiselor

•Cunoașterea/ convingerea este rezultatul raționamentului logic, înainte

ca persoana să aibă contact direct cu fenomenul psihologic (cunoaștere

a-priori)

Page 7: Suport Curs Mcp

Cum cunoaștem lucruri

(adevăruri)? Experiență

•Învățarea/ cunoașterea lucrurilor prin observare sau experiență directă cu acestea și

reflecția asupra acestei experiențe - empirism

•Experiența este cel mai bun profesor? Exemple?

!!! Dificultăți: experiențele noastre sunt limitate, iar interpretarea acestora poate fi

influențată de o serie de biasări cognitive (surse de eroare în judecată care

determină ca inferențele despre persoane sau situații să fie ilogice) (Tversky &

Kahneman, 1972)

•Exemplu 1: confirmation bias – tendința de a căuta și de a acorda atenție specială

informațiilor care susțin convingerile noastre, ignorându-le pe cele care contrazic

această convingere (rasismul, comportamentul persoanei iubite)

•Exemplul 2: accesibilitatea alternativelor – tendința de a supraestima probabilitatea

de apariție a unui eveniment pentru că am trăit recent acest eveniment sau pentru că

experiența a fost una intensă (prăbușirea avioanelor)

Page 8: Suport Curs Mcp

Cum cunoaștem lucruri

(adevăruri)?

Știința

• Permite cunoașterea lucrurilor independet de opiniile noastre despre ele –

cunoaștere obiectivă (bazată pe analiza faptelor, observabilă, măsurabilă și care

evită biasările și preconcepțiile)

• Opusă cunoașterii subiective (bazată pe opinia și interpretarea personală, pe

judecăți sau emoții)

Page 9: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

Determinism

≠ predestinare, predeterminare, liber arbitru

• Fenomenele psihologice au cauze, iar aceste cauze pot fi descoperite

• Comportamentul uman este determinat (are cauze specifice) și acest lucru

ne permite să facem predicții cu o probabilitate mai mare decât șansa

Exemplu: accesele de furie ale copiilor în magazinele de jucării –

cauze?

predicția?

- comportamentul se va repeta în situații similare dacă, în trecut, a adus

beneficii copilului

Page 10: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

Empirism sistematic

• Se bazeză pe colectarea de date din realitate (empirism) în manieră

sistematică (controlată, structurată) în vederea testării unei teorii

• Un demers complex ce cuprinde:

1. observarea realității prin prisma unei teorii (presupuneri, predicții)

2. generarea unei ipoteze cu scopul de a verifica realitatea observată

3. testarea ipotezei printr-un demers investigativ

4. obținerea unui răspuns care sprijină sau nu teoria formulată

Page 11: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori Empirism sistematic

Exemplu:

1. observarea realității prin prisma unei teorii – Am observat o

creștere în greutate. În aceiași perioadă, am renunțat să mai practic activități

fizice intense. Este posibil ca surplusul de calorii neconsumate să fie cauza

creșterii în greutate

2. generarea unei ipoteze cu scopul de a verifica realitatea observată –

Demararea unui program de activități fizice va reduce tendința de creștere în

greutate (comparând lunile în care nu am făct sport cu lunile în care am făcut

sport)

3. testarea ipotezei printr-un demers investigativ – colectez lunar

datele legate de greutate și fac comparațiile (mențin același regim alimentar

pentru a controla inputul de calorii)

4. obținerea unui răspuns care sprijină sau nu teoria formulată – în

lunile cu activitate fizică, greutatea scade. Astfel, activitatea fizică este una din

modalitățile de echilibrare calorică

Page 12: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

Produce cunoștințe verificabile public

• Termenii sunt definiți clar iar procedurile sunt suficient de precise și detaliate

pentru ca oricine care ar repeta sistematic studiul să obțină aceleași rezultate

• Dacă rezultatele sunt replicate, încrederea în cunoștințele produse crește

• Atunci când rezultatele nu pot fi replicate, apar întrebări legate de

corectitudinea studiului sau a prezentării rezultatelor

Exemplu: Studiul lui J. Watson - Micul Albert

Page 13: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

Concluzii bazate pe date

• Concluziile despre comportamentul uman se bazează pe informațiile

obiective colectate în mod sistematic din realitate

Exemplu: Studenții din această promoție sunt mai bine pregătiți decât studenții

din promoțiile anterioare.

- Cum definim mai bine pregătiți?

- Date obiective: mediile de admitere ale studenților din acest an și ale celor

din anii anterior

Page 14: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

Scepticism (căutarea explicațiilor alternative)

• Concluziile obținute nu reprezintă adevărul absolut, ele trebuie privite cu

scepticism, pot fi supuse revizuirilor în lumina altor cercetări

! Știința este un demers auto-corectiv.

! Cercetătorii au toleranță ridicată la frustrare și ambiguitate, dar și

disponibilitate în a fi răbdători cu progresul științei

Exemplu: preferința pentru Coca-Cola vs. Pepsi

! Atitudinea față de cercetare: deschidere față de date și idei noi, disponibilitatea

de ne schimba perspectiva în fața evidenței

Page 15: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

Studiul problemelor rezolvabile (sau al întrebărilor care au

răspuns)

• Cunoașterea științifică formulează/răspunde la întrebări empirice – a căror

răspuns poate fi dat pe baza observațiilor sistematice și care sunt suficient de

precise pentru a permite efectuarea de predicții

Exemplu: diminuarea simptomelor depresive prin intermediul realității virtuale

• Ideea de bază: oricât de abstract ar fi, aparent, un concept, dacă identificăm

un indicator observabil al acestuia, atunci poate fi abordat în cercetarea

științifică

Exemplu: inteligența

• Nu orice construct/ întrebare poate fi abordată empiric

Exemplu: Care este sensul vieții?

Page 16: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

Dezvoltă teorii care pot fi demonstrate ca fiind false

• Teoriile sunt presupuneri pentru care datele culese ne oferă suport fie în

direcția anticipată, fie în direcția opusă = falsificabilitate

Exemplu: Teoria psihanalitică – mecanismele inconștiente de apărare ale eului

(regresia)

Page 17: Suport Curs Mcp

Cunoașterea științifică –

descriptori

• Determinism

• Empirism sistematic

• Cunoștințe verificabile public

• Concluzii bazate pe date

• Scepticism

• Studiul problemelor rezolvabile

• Falsificabilitatea

Page 18: Suport Curs Mcp

Pseudoștiința

= orice domeniu de cunoaștere care aparent folosește metoda științifică și face

tot posibilul pentru a da această impresie, dar, în realitate, se bazează pe

metode inadecvate, neștiințifice, făcând afirmații care sunt false

Cum recunoaștem pseudoștiința?

• Asocierea cu știința – fie originile pseudoștiinței se regăsesc în cunoașterea

științifică, fie pseudoștiința folosește concepte ale cunoașterii științifice

Exemplu: mesajele subliminale menite să îmbunătățească învățarea unei limbi

străine în timpul somnului (mesaje difuzate la un prag mai mic decât pragul

senzorial minimal care pot fi detectate de către subconștient și care pot, astfel,

influența comportamentul ulterior)

Explicația: Amorsarea (prezența unui stimul anterior influențează reacția la un

stimul prezent) (infant – copil # creion)

Page 19: Suport Curs Mcp

Pseudoștiința

Cum recunoaștem pseudoștiința?

• Accentul pe opinii și/sau cazuri particulare – folosirea testimonialelor pentru a

demonstra valoarea cunoașterii

• Absența procesului de falsificabilitate – instrumente care să permită

investigația științifică (cum măsurăm cât percepe persoana pe durata

somnului?), lipsa specificității

• Supra-simplificarea conceptelor complexe (exemplu: cauzele

comportamentului uman sunt reduse la un singur factor – mesajul subliminal)

Exemple?

Page 20: Suport Curs Mcp

Metodologia cercetării în psihologie

Curs 2

Dezvoltarea ideilor de

cercetare. Scopul cercetării

psihologice

Page 21: Suport Curs Mcp

Identificarea și dezvoltarea temelor de cercetare

Page 22: Suport Curs Mcp

Tema cercetării - surse

• Simțul comun – ceea ce considerăm a fi adevărat

Exemple:

• Opusele se atrag atracția interpersonală

• Bătaia e ruptă din rai efectele pedepselor

• O imagine face cât o mie de cuvinte rolul imaginilor

vizuale în învățare

! Valoarea ideilor de cercetare derivate din simțul comun

constă în faptul că forțează o reinterpretare a acestuia, o

verificare/confirmare/invalidare a acestor idei.

Page 23: Suport Curs Mcp

Tema cercetării - surse

• Observarea comportamentului uman – observarea a

ceea ce ne înconjoară, a oamenilor, evenimentelor

personale sau sociale

Exemplu:

• ”Am pus actele intr-un loc care atunci mi s-a părut sigur,

dar acum nu le mai găsesc!”

Winograd & Soloway, 1986: oamenii au tendința de a uita

unde au depozitat ceva atunci când sunt prezente două

condiții:

1. locația obiectului este considerată a fi foarte ușor de ținut

minte

2. locația este considerată a fi foarte puțin probabilă pentru

obiectul respectiv

Page 24: Suport Curs Mcp

Tema cercetării - surse

• Observarea comportamentului uman

Exemplu: Efectul Zeigarnik (1927/1967) – reținem mai bine

sarcinile neterminate decât pe cele terminate

• Sursa ideii: la una din întâlnirile informale dintre Kurt Lewin și

studenții săi la o cafenea, Bluma Zeigarnik a observat că chelnerița

își amintea ce a comandat fiecare fără să noteze, dar după ce

clienții au plătit, chelnerița nu își amintea nimic din ceea ce s-a

comandat la masă

• Zeigarnik a pus la cale o cercetare în care participanții erau

întrerupți din desfășurarea unei sarcini (asamblare de cuburi,

puzzle, operații mintale) – mai mulți dintre cei întrerupți își

reaminteau cu exactitate sarcina ulterior, comparativ cu cei

neîntrerupți

Page 25: Suport Curs Mcp

Tema cercetării - surse

• Observarea comportamentului uman – serendipitate =

descoperirea a ceva în timp ce cercetezi (cauți) altceva

Exemplu: I. Pavlov – reflexul condiționat (un stimul neutru –

clopoțelul, asociat în mod repetat cu un stimul

necondiționat – mâncarea, va produce, ulterior, un

răspuns reflex – salivarea, chiar în absența stimulului

necondiționat)

• Pavlov studia sistemul digestiv la câini și măsura saliva

produsă când aceștia primeau hrană

!!! Astfel de descoperiri apar numai dacă privim lumea cu

curiozitate științifică.

Page 26: Suport Curs Mcp

Tema cercetării - surse

• Teoria – un corp sistematic de afirmații despre un

fenomen sau o temă specifică (teoriile învățării, teoriile

memoriei, atenției, personalității etc.)

1. Sumarizează cunoașterea empirică în domeniu

2. Organizează, descrie și explică natura comportamentului

3. Generează cunoaștere și ghidează observarea

comportamentului uman

4. Poate fi îmbogățită prin cercetare

Page 27: Suport Curs Mcp

Tema cercetării - surse

• Cercetări anterioare – poate cea mai frecventă sursă de

idei de cercetare: întrebări nerezolvate ale studiilor

anterioare

Exemplu: Cramer et al., 2007 – studiu asupra folosirii

telefoanelor mobile în timpul conducerii autovehiculului de

către studenți: 11% din cei observați vorbesc la telefon în timp ce

conduc, femeile folosesc în mai mare măsură telefonul în timp ce

conduc comparativ cu bărbații, șoferii singuri folosesc mai des

telefonul comparativ cu cei care au pasageri.

Idei de cercetare pe baza acestui studiu?

Page 28: Suport Curs Mcp

Tema cercetării - surse

• Probleme practice

Exemple:

• Consumul mare de alcool la vârsta adolescenței (cazul

Finlandei, Estoniei, Norvegiei)

• Adaptarea la mediul școlar a copiilor cu tulburare din

spectrul autist

Page 29: Suport Curs Mcp

Ce urmărește cercetătorul ?

1. Care sunt manifestările agresive specifice copiilor

preșcolari?

2. Există diferențe între băieți și fete în ceea ce privește

manifestarea agresivității?

3. Elevii introvertiți vor avea dificultăți de adaptare școlară?

4. Culoarea roșie influențează percepția atractivității fizice a

unei persoane?

Page 30: Suport Curs Mcp

Scopurile cercetării

# 1 & # 2 - Descrierea comportamentului uman

# 3 - Prezicerea comportamentelor viitoare

# 4 - Explicarea comportamentului (identificarea

cauzelor comportamentului uman)

Page 31: Suport Curs Mcp

Scopurile cercetării - descrierea

Descrierea comportamentului

- direct observabil (viteza de alergare, volumul vocii)

- indirect observabil (percepția atractivității fizice)

+ identificarea regularităților în apariția/ manifestarea unui

comportament sau eveniment

Exemplu: Cunningham, Druen,& Barbee, 1997 –

identificarea standardelor de frumusețe în perioade

distincte de timp - 1940 vs. 1990 (mărimea ochilor, distanța

oculară, lungimea nasului, proeminența pomeților)

Page 32: Suport Curs Mcp

Scopurile cercetării – predicția

• Este posibil să prezicem comportamentul numai după ce

am observat cu regularitate faptul că două evenimente

sunt relaționate în mod sistematic

Exemplu: Efran, 1974 – jurații sunt mai îngăduitori în

condamnarea infractorilor atractivi fizic decât în

condamnarea celor neatractivi fizic, chiar atunci când

aceiași infracțiune este comisă

Page 33: Suport Curs Mcp

Scopurile cercetării – explicarea

predicția ≠ explicarea

(predicția = stabilirea probabilității de apariție a unui

comportament sau fenomen)

(explicarea = determinarea cauzelor care au condus la acel

comportament/eveniment)

Exemplu: comportamentul agresiv poate fi prezis de cantitatea

de violență vizionată de copil la TV

dar, dacă nu știm cu exactitate că expunerea la violență este o

cauză a comportamentului – nu avem certitudinea că reducând

numărul scenelor violente la TV, vom reduce și

comportamentele agresive

Este posibil ca: un copil agresiv să caute programe TV cu

conținut violent!!

Page 34: Suport Curs Mcp

Scopurile cercetării – explicarea

Exemplu: Elliot & Niesta, 2008: bărbații consideră mai

atractive femeile care poartă culoarea roșie față de cele care

poartă albastru

Culoarea roșie determină percepția atractivității?

sau

Femeile atractive preferă

să poarte culori puternice,

deschise?

Page 35: Suport Curs Mcp

Scopurile cercetării

• O explicație care pare satisfăcătoare pe baza unei

cercetări poate fi considerată inadecvată dacă în cercetări

ulterioare sunt evidențiate noi cauze ale comportamentului

!!! Există un anumit grad de incertitudine în cercetarea

științifică – rezultatele unei cercetări sunt punct de placere

pentru cercetări ulterioare

Page 36: Suport Curs Mcp

Tipuri de cercetare psihologică

• Datele culese

• Context

• Abordare

• Obiectiv

Descriptivă

Predictivă

Explicativă

Fundamen

tală

Aplicativă

Cantitativă

Calitativă

De teren

De laborator

Page 37: Suport Curs Mcp

Abordare - Cercetarea fundamentală

• Încearcă să răspundă unor întrebări fundamentale despre

natura umană

• Abordează problematici teoretice de genul: cogniție,

motivație, emoție, învățare, dezvoltarea personalității, etc.

– pentru a identifica mecanismul psihic explicativ al

comportamentului uman

Exemplu: Rydell, Rydell, & Boucher, 2010 - efectul

stereotipului performanței negative asupra învățării

Participante femei au studiat un tutorial despre o modalitate specifică de

rezolvare a problemelor de matematică. La mijlocul cursului li s-a dat

o problemă de matematică spre rezolvare și a fost invocat stereotipul:

unora dintre participante li s-a spus că scopul experimentului este să

se identifice de ce femeile se descursă atât de prost la matematică.

După a doua parte a cursului, a fost administrată o nouă probă de

matematică. Rezultatele?

Page 38: Suport Curs Mcp

Abordare - Cercetarea aplicativă

• Abordează teme ce reflectă o problemă practică

• Este orientată înspre identificarea de soluții la problemă

Exemplu: Braver, Ellman, & Fabricus, 2003 – relocarea

copiilor după divorț

Elevi proveniți din familii dezorganizate prin divorț au fost împățiți în

grupuri în funcție de distanța la care s-au mutat părinții după divorț .

Elevii a căror părinții nu se mutaseră mai departe de o oră de condus

pe șosea au înregistrat mai multe scoruri pozitive în ceea ce privește

adaptarea academică.

Utilitatea rezultatelor?

Page 39: Suport Curs Mcp

Cercetare fundamentală vs. aplicativă?

•Este extraversia asociată cu căutarea de senzații?

•Jocurile video (precum Grand Theft Auto) cresc nivelul

agresivității la adolescenți?

•Memoria procesează imaginile vizuale și sunetele

simultan?

•Care sunt cele mai eficiente strategii de a face față

dezastrelor naturale?

Page 40: Suport Curs Mcp

Cercetare fundamentală vs. aplicativă?

• Avantaje și dezavantaje?

Page 41: Suport Curs Mcp

Cercetare fundamentală vs. aplicativă?

• Ambele tipuri sunt importante pentru dezvoltarea

cunoașterii

• Niciun tip de cercetare nu este superior altuia

• Mare parte din cercetarea aplicativă este ghidată de

modelele teoretice sau rezultatele cercetării fundamentale

Page 42: Suport Curs Mcp

Metodologia cercetării în psihologie

Formularea obiectivelor și

a ipotezelor de cercetare

Page 43: Suport Curs Mcp

Tipuri de cercetare psihologică

• Datele culese

• Context

• Abordare

• SCOP

Descriptivă

Predictivă

Explicativă

Fundamen

tală

Aplicativă

Cantitativă

Calitativă

De teren

De laborator

Page 44: Suport Curs Mcp

Obiectivul cercetării

• Modalitatea esențială pentru a prezenta contribuția

cercetării (De ce facem cercetarea?)

• Direcționează și ghidează demersul de cercetare

• Obiectivul trebuie să fie fundamentat teoretic (justificat):

– Să explice relevanța cercetării în raport cu ceea ce se cunoaște deja

despre temă

– Să prezinte relevanța cercetării pentru un context social larg

Page 45: Suport Curs Mcp

Obiectivul cercetării

• Stipulează: ce urmărește cercetătorul (să descrie, să

prezică, să explice), care sunt conceptele psihologice

investigate, care este populația la nivelul căreia se face

cercetarea

• Formularea trebuie să fie clară, concisă, specifică, să

sugereze ce metodă de cercetare va fi folosită

!!! Rezultatele studiului sunt prezentate numai în lumina

obiectivului

Page 46: Suport Curs Mcp

Obiectivul cercetării

Exemple:

Cercetare descriptivă: Obiectiv – descrierea principalelor

forme de manifestare a agresivității fizice și verbale la copiii

preșcolari

Cercetare predictivă: Obiectiv – determinarea relației dintre

introversie și adaptarea școlară la elevii din ciclul primar

Cercetare explicativă: Obiectiv – stabilirea efectului pe care

ascultarea muzicii în timpul evaluării îl are asupra

performanțelor în evaluare ale elevilor

Page 47: Suport Curs Mcp

Ipoteza de cercetare

• Presupunere referitoare la posibilele rezultate

• Asumpție (afirmație) care exprimă așteptările legate de

obiectivul cercetării

Caracteristici

• Formularea include exprimarea existenței unei relații între două

concepte/ caracteristici psihologice

• Poate fi testată (include o presupunere, conceptele incluse pot

fi măsurate, observate și analizate, ipoteza nu este o judecată

de valoare)

• Se bazează pe un model teoretic (este consistentă cu teoria

sau cu cercetări anterioare)

• Formularea trebuie să conțină: conceptele investigate,

populația studiată, relația presupusă dintre concepte

Page 48: Suport Curs Mcp

Ipoteza de cercetare

• Forme distincte de fomulare a unei ipoteze

Exemple:

Întrebarea de cercetare: Elevii introverți vor avea dificultăți de adaptare

școlară?

Obiectiv: stabilirea relației dintre introversie și adaptarea școlară la

elevi.

Ipoteze (variante)

a. Nivelurile ridicate ale introversiei se asociază cu niveluri scăzute ale

adaptării școlare.

b. Introversia se asociază negativ cu adaptarea școlară.

(asocierea negativă dintre două concepte: conceptele variază în direcții

diferite)

(asocierea pozitivă dintre două concepte: ambele variază în aceiași

direcție)

Page 49: Suport Curs Mcp

Ipoteza de cercetare

Exemple: (forme variate de formulare a aceleiași ipoteze)

Obiectiv: stabilirea relației dintre introversie și adaptarea școlară la

elevi.

c. Există o relație de asociere negativă între introversie și adaptarea

școlară. - Indică direcția relației

d. Există o relație de asociere între introversie și adaptarea școlară. -

Atunci când nu avem fundamentare pentru a presupune direcția relației

-Ipoteza poate fi formulată și în termeni comparativi:

e.Există diferențe între elevii introverți și cei extraverți în ceea ce

privește adaptarea școlară.

f.Elevii introverți manifestă dificultăți de adaptare școlară în mai mare

măsură decât elevii extraverți.

!!! În funcție de modalitatea de formulare, testarea ipotezei se face prin

teste statistice distincte (pentru formulările a,b,c,d – corelație Pearson,

pentru formulările e,f – teste t pentru eșantioane independente)

Page 50: Suport Curs Mcp

Ipoteza de cercetare

Tipuri de ipoteze

• În funcție de obiectivul cercetării:

– Cercetarea descriptivă & predictivă – ipoteze non-cauzale

Exemple de verbe folosite pentru formularea ipotezelor

non-cauzale: se asociază, corelează

– Cercetarea explicativă – ipoteze cauzale

Exemple de verbe folosite pentru formularea ipotezelor

cauzale: influențează, determină, are efect asupra,

conduce la, cauzează

Page 51: Suport Curs Mcp

Ipoteza de cercetare

Ipoteze direcționale

(ipoteze unidirecționale)

Cauzale

A determină creșterea

nivelurilor lui B.

Non-cauzale

A se asociază

pozitiv cu B.

Ipoteze bidirecționale

Cauzale Non-

cauzale

A se asociază cu B.

!!! Fără un argument solid preluat din teorie sau din studii

anterioare, ipoteza nu se susține, nu merită să fie investigată.

Page 52: Suport Curs Mcp

Obiectivul și Ipoteza de cercetare

• Indică ceea ce este cel mai relevant într-o cercetare

• Direcționează toate demersurile ulterioare din cadrul

cercetării

• Rezultatele unei cercetări au valoare numai în lumina

obiectivelor și a ipotezelor formulate

• Demersul cercetătorului este de a culege date care să

susțină sau să nu susțină ipoteza

Page 53: Suport Curs Mcp

Obiectivul și Ipoteza de cercetare

• Dificultăți în formulare?

– Lipsa unui fundament teoretic clar

– Lipsa cunoștințelor despre metodele adecvate de testare a

ipotezelor

Page 54: Suport Curs Mcp

Concepte psihologice, variabile și

măsurarea lor • Variabilă = orice caracteristică, comportament, eveniment

care are cel puțin două categorii sau valori (orice

caracteristică care variază)

Exemple: extraversia, timpul de reacție....

! Este ceea ce măsurăm (conceptul măsurat)

Variabila ≠ conceptul

Conceptul ne ajută să înțelegem teoria

Variabila este ceea ce folosim pentru a măsura conceptul

Exemplu: conceptul - adaptare școlară (procesul de adaptare la rolul de

elev și la diferitele aspecte ale mediului școlar)

variabila: nivelul de adaptare școlară (scorul la un inventar de

adaptare școlară)

Page 55: Suport Curs Mcp

Variabile de cercetare - tipuri A măsura = a încadra indivizii în categoriile sau valorile unei variabile

În funcție de modalitatea de măsurare:

Nominale

încadrarea indivizilor într-un număr fix de categorii cunoscute; categoriile nu au proprietați numerice

Numerice

Ordinale

ordonarea cazurilor în funcție de

valoarea unei caracteristici

distanța între scoruri (valori)

este egală, fără să avem punctul zero

De interval

De raport

similară cu variabila de interval, dar avem punct

zero

Page 56: Suport Curs Mcp

Variabile de cercetare - tipuri

• În funcție de manipularea cercetătorului: dependente și

independente

- Folosite atunci când cercetăm relații cauzale

Exemplu: experimentul lui M. Sheriff privind reducerea

prejudecății prin stabilirea de scopuri supraordonate

Variabila: prejudecată – cercetătorul a dorit să o modifice

și a măsurat-o = variabila dependentă VD

Variabila: scopuri supraodonate – a fost manipulată de

cercetător pentru a determina variația VD =

variabilă independentă VI (cercetătorul poate

manipula valorile/ variația acestei variabile)

VI (cauza) VD (efectul)

Page 57: Suport Curs Mcp

Variabile de cercetare Exemplu:

Obiectivul studiului: examinarea efectului pe care muzica îl are asupra

rezultatelor la examen.

Ipoteza: Dacă studenții ascultă muzică lentă vor obține rezultate mai

bune la examen decât dacă nu ascultă muzică.

Procedură: 100 de studenți au fost distribuiți aleatoriu la grupul care

asculta muzică lentă în timpul examenului sau la cel care nu asculta

muzică. La final au fost comparate rezultatele la examen.

Rezultat: Scorurile la examen au fost semnificativ mai bune pentru

studenții care au ascultat muzică lentă față de scorurile celor care nu

au ascultat muzică.

VI? VD?

Alte modalități de manipulare a VI?

Page 58: Suport Curs Mcp

Variabile de cercetare - tipuri

În funcție de caracteristicile participanților la cercetare

•Psihologice (personalitate, comportament)

•Demografice (caracteristici demografice)

!! Nu pot fi variabile independente pentru că nu pot fi

manipulate de cercetător

Page 59: Suport Curs Mcp

Variabile de cercetare

• Operaționalizarea variabilelor = definirea variabilei în

termenii specifici în care se realizează măsurarea

(definirea variabilei în termeni observabili și măsurabili)

• Presupune tranpunerea conceptelor abstracte în termeni

concreți – dacă variabila este prea vagă, atunci

operaționalizarea este dificilă

• Facilitează înțelegerea clară a intențiilor și rezultatelor

cercetării

Page 60: Suport Curs Mcp

Variabile de cercetare

Exemple: variabila agresivitate

Modalități de operaționalizare:

a. Numărul loviturilor aplicate altei persoane

b. Durata loviturilor aplicate altei persoane

c. Numărul loviturilor aplicate unui obiect

d. Numărul crimelor înregistrate într-o localitate pe o durată de timp

e. Numărul de împingeri în mantinelă la hochey

f. Scorul la un chestionar de agresivitate

g. ?

Page 61: Suport Curs Mcp

Bibliografie

Cozby, P., & Bates, S. (2011). Methods in Behavioral

Research, 11th ed. New York: McGraw-Hill.

Howitt, D., & Cramer, D. (2011). Introduction to Research

Methods in Psychology, 3rd ed. Harlow, Essex:

Prentice Hall.

Page 62: Suport Curs Mcp

Metodologia cercetării în psihologie

Curs 4

Tipuri de cercetări

Page 63: Suport Curs Mcp

Tipuri de cercetare psihologică

• Datele culese și modalitatea de analiză

• Context

• Abordare

• Obiectiv

Descriptivă

Predictivă

Explicativă

Fundamen

tală

Aplicativă

Cantitativă

Calitativă

De teren

De laborator

Page 64: Suport Curs Mcp

Exemplu

Walker (1996) – diferențele de gen în controlul utilizării

telecomenzii afectează relația de cuplu

Procedură:

• Interviuri cu 36 de cupluri care loauiau împreună de cel puțin un an

• Întrebările au vizat: modul în care decid să urmărească programe

TV, frustrările personale în cadrul acestui proces, ce ar dori să

schimbe la acest mod

• Majoritatea rezultatelor a fost prezentată sub formă narativă însoțită

de citări din răspunsurile participanților

”Cred că ar trebui să o mai las și pe ea uneori să schimbe programul,

dar m-ar deranja să nu am eu controlul” (B, 36 ani)

Concluzia: când ambii parteneri vizionează programe TV,

de obicei bărbații controlează telecomanda, dar această

activitate este una stresantă și generează neînțelegeri

Page 65: Suport Curs Mcp

Cercetare calitativă

• urmăreşte înţelegerea modului în care oamenii

interpretează realitatea, experienţa şi a modului în care

structurează lumea.

• Cercetarea calitativă este descriptivă, cercetătorul este

interesat de proces, semnificaţia şi înţelegere.

• Procesul cercetării calitative este unul inductiv,

cercetătorul creează abstracţii, concepte, ipoteze şi teorii

plecând de la detalii.

• Rezultatele sunt prezentate ca analize narative care

sumarizează răspunsurile sau detale înregistrate

Page 66: Suport Curs Mcp

Cercetare cantitativă

• Datele sunt colectate și prezentate sub formă de numere

• Se calculează scoruri medii pentru diferiți indivizi sau

grupuri la anumite sarcini, sau procentul de respondenți

care îndeplinesc o anumită caracteristică

Exemplu: Walker, 1996 – 20 % din timp, femeile au control

asupra utilizării telecomenzii, 80% din timp controlul

aparține bărbaților

Page 67: Suport Curs Mcp

C. Cantitativă vs. C. calitativă

CERCETAREA CANTITATIVĂ CERCETAREA CALITATIVĂ

Asumpţii

- Faptele sociale au o realitate

obiectivă

- Primacitatea metodelor

- Variabilele pot fi identificate, iar

relaţiile măsurate

Asumpţii

- Realitatea este un construct

social

- Primacitatea problematicii

- Variabilele sunt complexe,

intercalate şi dificil de măsurat

Scop

- Generalizibilitate

- Predicţie

- Explicaţii cauzale

Scop

- Contextualizare

- Interpretare

- Înţelegerea perspectivelor

actorilor

Page 68: Suport Curs Mcp

C. Cantitativă vs. C. calitativă CERCETAREA CANTITATIVĂ CERCETAREA CALITATIVĂ

Abordare

- Începe cu formularea

ipotezele şi teoriile

- Manipulare şi control

- Folosesţe instrumente

formale

- Experimentează

- Deductivă

- Analiza componentelor

- Caută consensul, normele

- Reduce datele la indicatori

numerici

- Foloseşte limbajul abstract

în raportare

Abordare

- Se finalizează cu formularea

ipotezelor şi a teoriilor

explicative

- Descrie

- Inductivă

- Caută tipare de comportament

- Caută pluralismul,

complexitatea

- Utilizează foarte puţini

indicatori numerici

- Raportul este descriptiv

Page 69: Suport Curs Mcp

C. Cantitativă vs. C. calitativă

CERCETAREA

CANTITATIVĂ

CERCETAREA CALITATIVĂ

Rolul cercetătorului

- Detaşat and imparţial

- Prezintă obiectiv

Rolul cercetătorului

- Implicare personal şi

subiectivă

- Înţelegere empatică

Page 70: Suport Curs Mcp

CERCETARE CANTITATIVĂ

Cercetătorul cunoaşte foarte bine

în avans ceea ce caută.

Cercetătorul încearcă să rămână

obiectiv, detaşat de problematica

studiată.

CERCETARE CALITATIVĂ

Cercetătorul cunoaşte în

prealabil în mică măsură ceea ce

caută.

Datele colectate sunt cuvinte,

imagini sau obiecte.

Subiectivă - este importantă

interpretarea pe care individual o

dă evenimentelor.

Datele obţinute sunt bogate,

consumă timp, şi mai dificil de

generalizat

Cercetătorul tinde să se implice

subiectiv în problematica

studiată.

Page 71: Suport Curs Mcp

C. Cantitativă vs. calitativă

Abordarea cantitativa Abordarea calitativa

Măsoară faptele obiectiv Construieşte realitatea socială,

acordă semnificaţii culturale

Centrată pe variabile Centrată pe procese interactive, pe

evenimente

Cheia este fidelitatea Cheia este autenticitatea

Independentă de valori Valorile sunt prezente şi explicite

Teoria şi datele sunt separate Teoria şi datele sunt fuzionate

Independentă de context Situaţională

Multe cazuri, număr mare de

subiecţi

Puţine cazuri, număr mic de subiecţi

Analiză statistică Analiză tematică

Cercetătorul este detaşat Cercetătorul este implicat

Page 72: Suport Curs Mcp

Cercetare mixtă

• Colectare mixtă de date (calitative și cantitative)

Exemplu: chestionarele cu întrebări închise și deschise

• Analiza datelor

Page 73: Suport Curs Mcp

Cercetare cantitativă

Când să folosim? • Întrebarea de cercetare este specifică și restrânsă

• Avem un model teoretic valid al problematicii investigate

• Cercetările anterioare asupra problematici sunt tot

cantitative

• Conceptele psihologice investigate pot fi măsurate și

cercetătorul stăpânește modalitatea de măsurare

Page 74: Suport Curs Mcp

Cercetare calitativă

Când să folosim? • Intenția este de a studia complexitatea unui fenomen în

contextul natural de desfășurare

• Întrebarea de cercetare sau modelul teoretic al

problematici nu sunt foarte clare

• Există puține cercetări anterioare (sau deloc)

• Măsurarea cantitativă ar descuraja participanții (sau nu

este adecvată caracteristicilor lor

Page 75: Suport Curs Mcp

Design-uri de cercetare

cantitativă I

Ancheta pe bază de

chestionar

Page 76: Suport Curs Mcp

Demersul unei cercetări

Identificarea și definirea ideii de cercetare

Documentarea (fundamentarea teoretică și/sau practică)

Obiectivul de cercetare (tipul de cercetare)

Design-ul cercetării (ipoteze, variabile, metodă, instrumente, participanți, procedură)

Colectarea datelor (aplicarea instrumentelor)

Analiza datelor

Rezultate

Page 77: Suport Curs Mcp

Demersul unei cercetări

Identificarea și definirea ideii de cercetare

Documentarea (fundamentarea teoretică și/sau practică)

Obiectivul de cercetare (tipul de cercetare)

Design-ul cercetării (ipoteze, variabile, subtipul cercetării, instrumente, participanți, procedură)

Colectarea datelor (aplicarea instrumentelor)

Analiza datelor

Rezultate

Page 78: Suport Curs Mcp

Delimitări conceptuale

• Design – planul sistematic pe baza căruia se

desfășoara cercetarea;

- definește: tipul de cercetare derulată,

ipotezele, variabilele, instrumentele folosite, procedura

de colectare a datelor)

- pp. folosirea unei metode specifice de culegere a

datelor de la participanți

• Instrument – termenul generic folosit pentru denumirea

dispozitivului de măsurare a variabilelor (ghid de

observație, chestionar, test de cunoștințe, scale)

• Procedură – punerea în scenă a design-ului de

cercetare

Page 79: Suport Curs Mcp

Delimitări conceptuale

Design Metoda Instrument Procedură

Cantitativ

Ancheta pe bază

de chestionar,

Design

corelațional,

Design

experimental

Metoda

chestionarului

Metoda

experimentului

Ex. Chestionarul de

agresivitate Buss&Perry,

1987

- Ordinea aplicării

- Contextul

derulării

cercetării

- Locația aplicării

- Aspecte etice

Calitativ

Cercetarea

observațională

Ancheta pe bază

de interviu

Studiul de caz

Observația

Interviul

Focus-group

Studiu de caz

Analiza

documentelor

Ex. Ghid de observație a

comportamentelor

agresive

- Locul și durata

colectării datelor

- Ordinea

colectării datelor

- Persoanele care

au înregistrat

datele

- Aspecte etice

Page 80: Suport Curs Mcp

Ancheta pe bază de chestionar

• Urmărește identificarea atitudinilor, opiniilor,

comportamentelor, intențiilor, intereselor și preferințelor

la nivelul unei populații

• Se folosește cu precădere în studiile sociologice

• Investighează un număr mare de persoane dintr-o

populaţie foarte largă cu scopul este de a generaliza prin

extrapolarea rezultatelor la întreaga populaţie

• Extrapolarea este posibilă numai dacă persoanele care

participă la anchetă reprezintă un eșantion reprezentativ

din populație

Page 81: Suport Curs Mcp

Ancheta pe bază de chestionar

• Un eșantion este reprezentativ atunci când reproduce la

nivelul său toate caracteristicile de bază ale populației

din care a fost extras

• Eșantionarea presupune folosirea unor procedee

statistice de calculare a reprezentativității

• Mai multe detalii despre procedeele de eșantionare:

Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice.

Bucureşti: Economică.

Page 82: Suport Curs Mcp

Chestionarul

• CHESTIONARUL (de cercetare) = succesiune logică şi

psihologică de întrebări scrise sau de imagini cu funcţie

de stimul, în raport cu ipotezele cercetării, care

determină din partea celui anchetat un comportament

verbal sau nonverbal care urmează a fi înregistrat

• Dificil de construit și folosit pentru identificarea

motivațiilor sau a caracteristicilor de personalitate

Page 83: Suport Curs Mcp

Structura chestionarului

= tipurile de itemi şi la raporturile dintre acestea

•întrebări introductive: - rolul de a sparge gheaţa, de a

încălzi atmosfera, de a da subiectului încrederea în

anchetator şi în el însuşi,

•datele de identificare nu se solicită la începutul

chestionarului (sunt uneori foarte personale)

•prima întrebare este bine să fie închisă

•nu se abordează problema esenţială a chestionarului

Exemplu:

Credeţi că ar fi mai bine să trăim fără a munci?

Da/Nu

xCe aveţi de gând să faceţi după terminarea facultăţii?

Page 84: Suport Curs Mcp

Structura chestionarului

• Întrebări de trecere: au scopul de a marca, în structura

chestionarului, apariţia unei noi grupe de întrebări, referitoare la o

altă problemă

• stabilesc cadrul de referinţă pentru răspunsurile ulterioare şi se

încearcă motivarea unor răspunsuri oneste

• ideea de bază – într-un chestionar nu avem de-a face cu o

succesiune de stimuli izolaţi, ci cu o înlănţuire de stimuli

intercondiţionaţi

Exemplu:

Credeți că programele TVR ar trebui să cuprindă următoarele

emisiuni: …

si acum câteva întrebări despre emisiunile de divertisment:

La ce ora aţi dori să fie programate?

• -întreb. de trecere pot fi înlocuite cu o adecvată punere în pagină:

distanţarea grupurilor de întrebări din domenii diferite, chenare

etc.

Page 85: Suport Curs Mcp

Structura chestionarului

• întrebări filtru: au o funcţie contrară întrebărilor de

trecere, ele opresc trecerea unor categorii de subiecţi la

întrebările succesive (următoare), reprezentând în

acelaşi timp un control al calităţii

Exemplu:

Jurnalul Naţional a publicat anul acesta vreun articol

referitor la domeniul dvs. de activitate? Da/Nu/Nu ştiu.

Pentru cei care aţi răspuns DA

L-aţi citit? Da/Nu

Aţi fost de acord cu felul în care s-a pus problema?

Da/Nu

Page 86: Suport Curs Mcp

Structura chestionarului

• întrebări bifurcate: separă sensurile pro & contra, dar nu

opresc subiectul de a urma succesiunea întrebărilor şi

nici nu califică răspunsurile date,

Exemplu:

12) În mod obişnuit aplicaţi copilului dvs. pedepse

corporale? Da/Nu

• Daca răspunsul este DA continuați cu întrebarea13,

dacă răspunsul este NU continuați cu întrebarea 14

13) care este motivul pentru care aplicaţi copilului dvs.

pedepse corporale?

14) care este motivul pentru care nu aplicaţi copilului

dvs. pedepse corporale?

Page 87: Suport Curs Mcp

Structura chestionarului

• întrebări „de ce”: au funcţia de a provoca explicaţii în

raport cu diferite opinii exprimate

• cer o justificare a comportamentului, ca si cum acesta ar

fi greşit

• sunt imprecise

Exemplu:

x De ce tragi sfoara? „De capul ei!” „Pentru că nu pot să o

împing!”

• au o valoare informativă scăzută

• valoarea unui chestionar este invers proporţională cu

numărul întrebărilor „de ce” din structura lui

Page 88: Suport Curs Mcp

Structura chestionarului

• întrebări de control: nu aduc informaţii noi, ci verifică

fidelitatea, constanţa opiniei respondentului

Exemplu:

Peste 25 de ani rolul şcolii în formarea generală a

oamenilor va fi:

a) mult mai mare, b) mai mare, c) ca şi astăzi, d) mai

mic e) nu ştiu

? de control: Credeţi că peste 25 de ani şcoala va juca

un rol mai însemnat în formarea generală a oamenilor?

Da/Nu/Nu ştiu.

• Date de identificare: gen, vârstă, niv. de şcolarizare,

situaţie profesională

Page 89: Suport Curs Mcp

Tehnici de structurare a chestionarelor

Tehnica pâlniei (funnelling)

•presupune trecerea de la general la particular

•presupune mai întâi formularea unor întrebări libere şi, în

final, a unor întrebări închise

•este o metodă foarte bună pentru a realiza o trecere

firească la o întrebare personală şi pentru a evidenţia

raportul dintre comportamentul declarat la nivel verbal şi

comportamentul deschis

Page 90: Suport Curs Mcp

Tehnici de structurare a chestionarelor

Tehnica pâlniei răsturnate (reversed funnelling)

•urmăreşte drumul invers, de la particular către genral

•subiectul este ajutat să dea răspunsul la o întrebare care

vizează generalul

•se recomandă această tehnică la chestionarea

persoanelor cu un nivel de şcolarizare scăzut

Page 91: Suport Curs Mcp

Formularea întrebărilor

• fiecare întrebare trebuie să vizeze o singură problemă

• fiecare întrebare trebuie analizată din perspectiva următoarelor

aspecte:

– sunt greutăţi de înţelegere a limbajului?

– Întrebarea este prea abstractă?

– Depăşeşte elocvenţa celui anchetat?

– Necesită capacitate de observaţie prea bogată pentru a răspunde?

– Suprasolicită gândirea?

– Este obositoare?

– Este plictisitoare?

– Generează teamă?

– Generează reacţie de prestigiu?

– Tema este prea intimă?

• Întrebările trebuie formulate clar, fără înflorituri stilistice, corect

gramatical

• În formularea întrebărilor se vor evita negaţiile, sugerarea

răspunsului

Page 92: Suport Curs Mcp

Influenţe pe care o întrebare le poate

avea asupra celorlalte

Efectul „halo”

•defineşte contagiunea răspunsurilor fie prin iradierea

sentimentelor, fie prin organizarea logică a lor

Efectul de poziţie

•reprezintă în macroplan, ceea ce efectul de halo

reprezintă în microplan

•succesiunea temelor poate influenţa răspunsurile, mai ales

în cazul chestionarelor omnibus

Page 93: Suport Curs Mcp

Modalități de aplicare

Aplicarea

chestionarelor

Auto-aplicare

Interviu (operator)

Telefonic (operator)

On-line

Poștă

Page 94: Suport Curs Mcp

Avantaje ale chestionarelor

• Răspunsuri sincere (anonimitatea)

• Economice (timp, date colectate)

• Date cantitative (ușor de analizat)

Page 95: Suport Curs Mcp

Dezavantaje

• Motivarea respondenților

• Rate mici de răspuns

• Acuratețea răspunsurilor nu poate fi verificată

• Nu permite identificarea de cauze

Page 96: Suport Curs Mcp

Analiza datelor

• Datele colectate sunt analizate în funcție de tipul de

întrebare:

– Pentru întrebările închise (cu variante fixe de răspuns) – analiza

frecvenței răspunsurilor, analiza procentajului respondenților

care dau una numit răspuns, asocieri parametrice sau non-

parametrice între răspunsurile la anumite întrebări

– Pentru întrebărie deschise (fără un număr limitat de variante de

răspuns) – listarea tuturor răspunsurilor primite, încadrarea

răspunsurilor în anumite categorii, analiza frecvențelor fiecărei

categorii

Page 97: Suport Curs Mcp

Design-uri de cercetare

cantitativă I

DESIGN CORELAȚIONAL

Page 98: Suport Curs Mcp

Ce relație credeți că există între...

1. Înălțimea și greutatea unei persoane?

2. Ordinea la naștere și numărul anilor de școală?

3. Poziția în sala de clasă și notele primite?

Page 99: Suport Curs Mcp

Ce relație credeți că există între...

2. Ordinea la naștere și numărul anilor de școală?

Kim, 2009: analiza datelor din studiul longitudinal

Wisconsin (10317 participanți investigați din 1957 până

în 2011)

- primii născuți urmează mai mulți ani de educație

comparativ cu cei născuți ulterior

-relația este mai puternică pentru familiile mici (2-3

copii)

-relația este mai puternică atunci cînd primul născut

este băiat

Cum interpretați rezultatele?

Page 100: Suport Curs Mcp

Delimitări

• Campbell & Stanley, 1963 – design corelațional -un design

de cercetare care nu presupune manipularea variabilelor

(design de cercetare descriptivă)

• Investigarea asocierii dintre două sau mai multe

variabile

≠ procedurile statistice de testare a corelației (acestea

pot fi aplicate pentru analiza datelor în orice tip de design,

de exemplu în ancheta pe bază de chestionar)

Page 101: Suport Curs Mcp

Delimitări

• Cel mai simplu design: două variabile

Caracteristici:

- Relația anticipată dintre variabile trebuie să fie justificată

(modele teoretice sau studii anterioare)

- Variabilele măsurate sunt variabile numerice (cantitative)

- Măsurarea variabilelor se realizează în același timp

pentru mai mulți indivizi (minim 30)

- Măsurarea variabilelor se realizează cu instrumente

verificate și valide (instrumente obiective – metrul,

cronomentul, inventare și teste psihologice validate)

Page 102: Suport Curs Mcp

Alegerea unui design

corelațional

• Contextul natural – este o cercetare de teren,

permițand studierea variabilelor în contextul natural de

manifestare

• Variabilele nu pot fi manipulate – uneori manipularea

nu este etică (de exemplu, efectele violenței domestice),

alteori nu este posibilă (de exemplu, efectele

abandonului sau ale divorțului asupra copiilor)

Page 103: Suport Curs Mcp

Alegerea unui design

corelațional

• Compararea mărimii asocierii dintre variabile

(exemplu: ce variabile individuale se asociază cel mai

puternic cu performanța școlară: inteligența sau

motivația?)

• Stabilirea relației de asociere dintre variabile –

justifică investigarea ulterioară a relației cauzale

Page 104: Suport Curs Mcp

Factori care pot afecta relația

dintre Vs

Stabilitatea măsurătorii variabilelor

• Un instrumente este stabil și valid dacă

- Măsoară cu adevărat ceea ce își propune să măsoare –

validitate

- Este stabil în timp (oferă același rezulat la două

măsurători distincte la același individ – dacă variabila

măsurată nu se maturizează de la M1 la M2) – fidelitate

• Instrumentele de evaluare psihologică cu licență

sunt instrumente valide și fidele

• Dacă un instrument nu are licență, verificăm

calitățile psihometrice ale instrumentului

Page 105: Suport Curs Mcp

Factori care pot afecta relația

dintre Vs

• Variația redusă a scorurilor pentru

anumite populații - Reduce marimea corelatiei

Exemplu: relatia dintre inteligenta si creativitate investigata

pe un lot de studenti (admisi pe baza de examen la

facultate)

- Scorurile la inteligenta variaza mai putin pentru acest lot

decat pentru populatia generala

Page 106: Suport Curs Mcp

Analiza datelor

• Testarea statistică a corelației (r) Corelație pozitivă - V1 scor ridicat V2 Scor ridicat

Exemplu:

Motivația în muncă – performanța în muncă

r = .50

Corelația negativă – V1 scor ridicat V2 scor scăzut

Exemplu:

Motivația în muncă – numărul de zile de concediu medical

r = -.38

Page 107: Suport Curs Mcp

Analiza datelor

• Testarea statistică a diferentei (t) Diferenta dintre scorurile obtinute de doua grupuri pe

aceeasi variabila

Folosim aceasta tehnica atunci cand una din variabilele

investigate nu poate fi masurata pe scala numerica

Exemplu:

- Un cercetator vrea sa afle daca persoanele care au mai

multi prieteni sunt mai sanatoase

V1 – numarul de prieteni, V2 – starea de sanatate

V3 – persoane internate/neinternate in spital

Page 108: Suport Curs Mcp

Analiza datelor

• Testarea statistică a predicției • Dacă r este ridicat, atunci cunoscând scorurile la V1

putem prezice, ulterior, scorurile la V2 – procedura

statistică: regresia

Exemplu:

Page 109: Suport Curs Mcp

Analiza datelor

• Limite

- nu permite stabilirea unei relații cauzale

- lipsa unei relatii de asociere intre doua

variabile

Page 110: Suport Curs Mcp

Interpretarea datelor

• Interpretarea: “ Copiii care stau în ultimele bănci primesc note mai mici comparativ cu cei care stau în primele bănci.”

1. Formularea interpretării implică generalizarea rezultatului (toți copiii...întotdeauna primesc note mai mici)?

2. Folosirea timpului prezent afectează interpretarea?

3. Este posibil ca unpărinte acre citește acest rezultat să infereze o relație de cauzalitate?

Page 111: Suport Curs Mcp

Interpretarea datelor

• Interpretarea corectă a rezultatelor: “Cercetătorii au descoperit că acei copii care stăteau în ultimele bănci primeau mai frecvent note mai mici comparativ cu cei care stăteau în primele bănci.”

Page 112: Suport Curs Mcp

Design-uri de cercetare

cantitativă

DESIGN EXPERIMENTAL I

Page 113: Suport Curs Mcp

Vizionarea de programe TV violente influențează

nivelul agresivității preșcolarilor.

• Care sunt variabilele din această ipoteză?

• Ce tip de relație există între aceste variabile?

• Prin ce modalitate ați testa această ipoteză?

Page 114: Suport Curs Mcp

Cercetarea experimentală

• o modalitate de investigare în care cercetătorul

controlează deliberat variabilele pentru a depista

relaţiile dintre ele

• presupune intervenţia activă asupra realităţii cercetate

• este o cercetare explicativă – testează ipoteze cauzale

Exemplu:

Vizionarea de programe TV violente influențează nivelul

agresivității preșcolarilor.

Expunerea la programe TV violente determină creșterea

nivelului de agresivitate la preșcolari.

Page 115: Suport Curs Mcp

Cercetarea experimentală

două tipuri de variabile:

•Dependente (VD) - depind de valoarea altor variabile

(creșterea și descreșterea lor poate fi pusă în legătură

directă cu alte variabile),

•Independente (VI) – manipulate de cercetător pentru a

înregistra schimbările la nivelul VD

VI = intervenția, manipularea experimentatorului

VD = răspunsul participantului la intervenție

! distincţia VI – VD este operaţională numai în contextul

sau în situaţia experimentală dată – folosim VD și VI numai

în cercetările experimentale

Page 116: Suport Curs Mcp

Cercetarea experimentală

Caracteristici:

• Controlul variabilelor

• Caracterul provocat

• Repetabilitatea - menţinerea unui rezultat în alte

circumstanţe sau cu variabile independente diferite

Page 117: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila independentă

•prin manipularea stimulului

– cercetătorul prezintă subiecţilor stimuli diferiţi ca

intensitate, complexitate sau cu caracteristici

modificate,

– VD = măsura gradului de recunoaştere, discriminare,

detecţie a acestora.

Exemplu: relația vizionare programe TV - agresivitate

– VI = expunerea la programe TV violente: cu violență

explicită/ cu violență mascată; expunere/non-

expunere

– VD = nivelul de agresivitate

Page 118: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila independentă

•prin manipularea contextului - menţinerea aceluiaşi

stimul, dar pe fundalul unor contexte variabile: un alt

anotimp, vârstă, perioadă din an, zgomote de fond de

tonalitate sau intensitate diferite;

Exemplu: relația vizionare programe TV – agresivitate la

vârste diferite (preșcolari/școlari mici)

–VI = expunerea la programe TV violente

–VD = nivelul de agresivitate

Page 119: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila independentă

•prin manipularea consemnului: instructajul dat

participanților, informaţiile despre experiment pot fi foarte

diferite sau chiar nereale, modificând răspunsul sau

performanţa acestora;

Exemplu: relația vizionare programe TV – agresivitate

–VI = expunerea la programe TV violente (cu instructaj

diferit: a. Numărați câte lovituri aplică agresorul victimei;

b. Numărați câți spectatori asistă la scena)

–VD = nivelul de agresivitate

!!! Inducerea în eroare a participanților (v. Studiile lui

Milgram)

Page 120: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila independentă

•prin folosirea „complicilor” - persoane pe care

cercetătorul le introduce deliberat, dar le face să acţioneze

ca şi cum ar interveni accidental, pentru a genera situaţii

sociale la care se aşteaptă răspunsul subiecţilor

experimentului;

Exemplu: relația vizionare programe TV – agresivitate

– VI = expunerea la imaginea unui participant complice

care agresează un alt participant complice

– VD = nivelul de agresivitate

Page 121: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila independentă

•prin manipularea nivelului de stres - supraîncărcarea

situaţiei experimentale pentru a deduce din reacţiile

participanților informaţii relevante;

Exemplu: relația vizionare programe TV – agresivitate

– VI = expunerea la programe TV violente + sarcini multiple

pentru participanți

– VD = nivelul de agresivitate

Page 122: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila independentă

•prin manipularea unor indicatori fiziologici: privarea

senzorială, privarea de somn sau de contacte sociale în

laboratoare special construite, prezentarea stimulului astfel

încât el să fie prelucrat doar de o emisferă cerebrală;

Exemplu: relația vizionare programe TV – agresivitate

– VI = expunerea la programe TV violente – receptarea

numai cu emisfera dreaptă vs. numai cu emisfera stângă

– VD = nivelul de receptare a stimulului

– VD = reacția ulterioară a participantului

Page 123: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabilă independentă trebuie să aibă validitate:

• de construct (permite deducţii valide din felul cum a fost

operaționalizată/conceptualizată) – exemplu de încălcare: VI =

expunerea la programe TV violente cu două condiții

experimentale, expunere la film de animatie vs. expunere fară

sonor, sau

• de conţinut (evidenţiază realmente o legătură cu variabila

dependentă măsurată) sau

•validitate externă şi ecologică (măsura în care situaţia de

laborator poate fi generalizată la situaţii naturale, reale,

neartificiale) sau

• validitate temporală (măsură în care relaţia observată poate

fi generalizată pe alte secvenţe temporale).

Page 124: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Instructajul trebuie repetat in forme diferite – pentru a se asigura standardizarea înțelegerii instructajului

Combinarea instrucțiunilor scrise cu cele verbale

Pretestarea manipulării– realizarea intervenției experimentale pe un grup mic de participanți

• Optimizarea impactului VI

Page 125: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila dependentă trebuie să satisfacă anumite condiţii:

• să fie sensibilă la variaţiile variabilei independente

• să fie bine definită, operaționalizată,

• să fie uşor de măsurat sau de determinat (poate fi

cantitativă sau calitativă),

• efectele ei să fie statornice în timp şi nu episodice,

fluctuante,

• să fie stabilă: în condiţii identice, repetarea experimentului

dă aceleaşi scoruri ale variabilelor dependente, ca şi cele

măsurate anterior.

Page 126: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila dependentă – modalități de măsurare

• observarea şi măsurarea directă a comportamentului

studiat

Exemplu: vizionare programe TV violente – agresivitate

VD = observarea și înregistrarea video a comportamentului

copilului imediat după expunere

VD = scorul la un chestionar standardizat de agresivitate

Page 127: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila dependentă – modalități de măsurare

• Parametri fiziologici presupuși a avea legătură cu VD

(atunci când VD este un proces intern ce nu poate fi

observat direct – anxietatea, nivelul de stres)

Exemplu:

VD = rata respiraţiei,

presiunea sanguină,

dilatarea pupilei,

timpul de reacţie,

frecvenţa ritmului cardiac etc.

Page 128: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila dependentă – modalități de măsurare

• opiniile subiectului (atunci când este apt să le exprime

corect) sau raportarea verbală (descrieri sau comentarii

verbale asupra etapelor pe care le parcurg în rezolvarea

unei probleme)

Exemplu: vizionare programe TV violente – agresivitate

VD = descrierea de către participant a stării lui

Page 129: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila dependentă

• valoarea experimentului creste când se înregistrează mai

multe variabile dependente simultan (cel puţin două, uneori

până la patru, cinci).

• mai multe variabile dependente creează posibilitatea

controlului lor reciproc:

Exemplu: mai multi indicatori fiziologici ai anxietatii –

exprima mai clar nivelul anxietatii

• supraîncărcarea subiectului cu prea multe sarcini

simultane face ca fidelitatea şi validitatea datelor colectate

să descrească, concomitent cu interesul acestuia pentru

experiment.

Page 130: Suport Curs Mcp

Abordarea şi controlul variabilelor

Variabila dependentă

•Controlul VD trebuie să ne asigure că răspunsurile

subiectului reflectă variabila independentă şi nu

experienţa subiectului, influenţele mediului sau ale

experimentatorului.

!!! dezirabilitatea socială

!!! reactivitatea (ştiindu-se observaţi, comportamentul

subiecţilor se modifică).

Tehnici de control a VD: obişnuirea cu sarcina, înainte de

a culege datele, cu aparatele şi tehnica folosită, sau chiar

disimularea aparatelor de înregistrare, măsurările diferite

ale comportamentelor, disimularea variabilei dependente;

un studiu pilot; repetarea probelor, sau chiar a

experimentului în ansamblu.

Page 131: Suport Curs Mcp

Tipuri de cercetări experimentale

Experimentul de laborator

• scoaterea participantilor din situaţia obişnuită de viaţă şi

introducerea într-o ambianţă artificială, anume creată

(camere, aparatură, condiţii şi programe special create).

• Avantaje: precizie şi rigurozitate, controlul strict al

variabilelor

• Limite: gradul mare de artificialitate

Page 132: Suport Curs Mcp

Tipuri de cercetări experimentale

Experimentul natural sau de teren

• Avantaje: participantii sunt observaţi în condiţiile lor

naturale de existenţă; VI are caracteristici nemodificate;

experimentatorul nu influenţează prin prezenţa sa (care

poate fi chiar disimulată, necunoscută) situaţia

experimentală; motivarea subiecţilor nu este una

extrinsecă (recompensa aşteptată), ci este generată de

situaţia reală, ceea ce poate oferi temeiul unor

generalizări mai valide.

• Limite: intervin factori (externi sau interni) care pot

modifica raspunsul; controlul riguros al variabilelor este

mai dificil; multe din situaţiile naturale sunt ireversibile,

aşa că posibilitatea provocării şi repetării sunt foarte mici

Page 133: Suport Curs Mcp

Tipuri de cercetări experimentale

Design between-subject vs. design within-subjects •design between-subjects (inter-subiecti) - distribuirea aleatorie a participanţilor la niveluri diferite ale VI

•design within-subject (intra-subiecti) - toţi participanţii sunt supuşi tuturor nivelurilor VI

! Designurile within subject sunt adesea preferate -necesită un număr mai mic de participanţi pentru a avea o putere suficient de mare a cercetării

(răspunsul fiecărei persoane într-o condiţie este comparat cu răspunsul aceleiaşi persoane în altă condiţie; ţine sub control variabilele ce ţin de diferenţe interpersonale)

Page 134: Suport Curs Mcp

Tipuri de cercetări experimentale

Design between-subject vs. design within-subjects

Exemplu:

VI: expunerea la programe TV violente

Valorile VI: expunere la programe TV cu personaje reale vs. expunere la programe Tv cu personaje animate

VD: nivelul agresivitatii

Cum distribuim participantii la un experiment pe aceasta tema:

Intr-un design inter-subiecti?

Iutr-un design intra-subiecti?

Page 135: Suport Curs Mcp

Design-uri de cercetare

cantitativă

DESIGN EXPERIMENTAL II

Page 136: Suport Curs Mcp

Validitatea unei cercetări experimentale

Validitatea internă

•schimbările survenite la nivelul VD sunt datorate efectului

schimbării la nivelul VI, şi nu ca urmare a altor variabile

externe

•când aceste variabile externe cercetării pot fi controlate -

cercetarea are validitate internă

•variabilele externe ce pot ameninţa validitatea internă a

unei cercetări (Campbell & Stanley, 1973):

Page 137: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Istoria

- evenimente specifice, provenite din mediul exterior,

apărute între prima şi a doua măsurătoare a VD

-devin surse de distorsiune, deoarece se supra-adaugă la

variabilele experimentale

Controlul:

-existenţa grupului de control

Page 138: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Maturizarea

-procese ce se manifestă în interiorul subiectului ca funcţie a

trecerii timpului: creştere, îmbătrânire, oboseală, înfometare

etc.

-pot fi simultan biologice şi psihologice

Exemplu:

-Creşterea forţei musculare, a coordonărilor de fineţe

-Dezvoltarea vocabularului...

Controlul:

-existenţa grupului de control

-timp mai scurt între T1 și T2

Page 139: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Testarea

-„deşteptăciune în testare”- afectează rezultatul la posttest, în

sensul creşterii lui

-respondentul învaţă din faza de pretest să se adapteze la

acel tip de informaţie sau comportament aşteptat de la el

Exemplu:

-testele de atenție

Controlul:

-toţi subiecţii (grup experimental și grup de control) să

parcurgă faza de pretest şi de posttest, ceea ce duce la

efectul de balansare a efectului de învăţare pentru ambele

grupe experimentale.

Page 140: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Instrumentele de măsurare a VD

-atunci când există fază de pretest şi de posttest, schimbările

survenite la nivelul VD pot fi datorate instrumentului în sine,

în cazul în care el se schimbă de la o fază a cercetării la alta

Exemplu:

-testele de cunoștințe

-folosirea observației pentru înregistrarea modificărilor VD

Controlul:

-Instrumente standardizate cu validitate convergentă

-Standardizarea sarcinilor observatorilor

Page 141: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Regresia statistică

-apare atunci când grupurile au fost selecţionate pe baza

scorurilor extreme (aşa-numitele grupuri de contrast, studenţi

foarte buni şi foarte slabi).

-tendinţa scorurilor extreme de a regresa spre medie

(scăderea lor la faza de posttest având această cauză, şi nu

una ce rezultă din manipularea experimentală)

Exemplu:

-testele de cunoștințe

Controlul:

- Grup de control

Page 142: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Erorile de selecţie

•în grupul de control şi în cel experimental se află participanţi

cu particularităţi diferite (vârstă, educație sau gen), rezultatele

constatate putându-se datora nu tratamentului experimental, ci

tocmai acestor particularităţi diferenţiatoare.

Exemplu:

-dacă grupul experimental are elevi cu o medie de vârstă mai

mare, rezultatele lor superioare la probele de citit-scris s-ar

putea datora factorului vârstă

Controlul:

- împărţim participanţii după criteriile reperate a avea

importanţă şi apoi îi repartizăm randomizat (aleator) în grupurile

de control şi experimental

Page 143: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Moartea experimentală

-pierderea de participanți din faza iniţială a cercetăriiîn fazele

ulterioare

Controlul:

- introducerea unei faze de pretest pentru a determina dacă cei

care au „dispărut” din cercetare sunt sistematic diferiţi de cei

care au urmat-o până la capăt

Page 144: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Difuziunea tratamentului experimental

-atunci când grupul de control este într-o strânsă proximitate cu

cel experimental, este posibil ca cei din grupul de control să fi

identificat idei interesante apărute în cursul comunicării dintre

participanţi şi să le utilizeze ca răspuns la variabila

independentă.

Exemplu:

-Intervențiile experimentale menite să dezvolte abilități

Controlul:

- selecţia grupului de control din locaţii diferite, ori prin

alegerea de secvenţe temporare diferite - reduce posibilitatea

de comunicare între cele două grupuri

Page 145: Suport Curs Mcp

Validitatea internă

Rivalitatea compensatorie a grupului de control (efectul

John Henry)

-atunci când vechiul mod de lucru este ameninţat de noua

procedură experimentală propusă, unii subiecţi se vor strădui

din răsputeri să dovedească faptul că vechiul lor procedeu lor

este mai bun

Exemplu:

-Experimentele psiho-pedagogice

Controlul:

- participanţii să nu ştie din ce grup fac parte - experimental

sau de control

Page 146: Suport Curs Mcp

Validitatea unei cercetări experimentale

Validitatea externă şi generalizabilitatea rezultatelor

•măsura în care rezultatele obținute în laborator pot fi

extinse şi generalizate la alte situaţii similare - sunt valide

extern

•validitatea ecologică - valabilitatea generalizării datelor de

laborator în condiţii de mediu natural

•Asigurarea validității externe:

Page 147: Suport Curs Mcp

Validitatea externă

Descrierea explicită a tratamentului experimental

-VI trebuie descrisă suficient de amănunţit, astfel încât cel

care va relua şi replica experimentul să o poată reproduce

-în intervenţiile terapeutice sau educaţionale acest lucru

este unul foarte greu de realizat.

Interferenţele tratamentelor multiple

- dacă participanţii primesc mai mult decât un tratament

(intervenții) este foarte greu de dovedit care tratament,

sau care combinaţie de tratamente, a dus la rezultatul

apărut

Exemplu:

-Schimbarea atitudinilor prin mesaj persuasiv

Page 148: Suport Curs Mcp

Validitatea externă

Efectul Hawthorne:

-o cercetare din anii '40 la Western Electric Company a

arătat că indiferent de condiţiile de iluminare - slabe sau

bune - productivitatea lucrătorilor a crescut

-simpla includere în studiu a generat o puternică

motivaţie, ceea ce a dus la creşterea productivităţii şi la

grupul martor, cel care avea o iluminare mai scăzută

Efectul disruptiv al noutăţii:

- un tratament poate să creeze o perturbare a activităţii

dar, odată asimilat, poate să aibă consecinţe benefice în

mod constant

Page 149: Suport Curs Mcp

Validitatea externă

Efectul de examinator:

-eficienţa tratamentului nu este aceeaşi dacă cel care îl

administrează este cercetăror sau student, psiholog sau

profesor, diriginte sau o persoană neutră.

Sensibilizarea la pretestare:

- atunci când subiecţilor li cere să reflecteze sau să-şi

exprime atitudinea faţă de un fenomen, cei care au avut

în prealabil o fază de pretest vor fi mai sensibili la

tratamentul experimental decât ceilalţi.

Sensibilizarea posttest:

- ca şi în cazul precedent, faptul de a administra un test

(în orice fază a experimentului) ajută subiectul să

colecteze informaţii utile într-o manieră în care cei care nu

au participat la testare nu o pot face.

Page 150: Suport Curs Mcp

Validitatea externă

Măsurarea variabilei dependente:

- când VD este măsurată printr-un test cu alegere

multiplă sau printr-o grilă de observaţie perceptivă

concluziile reieşite din cele două metode pot fi destul de

divergente.

Interacţiunea dintre timpul măsurătorii şi efectele

comportamentului:

- atunci când posttestul este administrat imediat, el

poate să dea rezultate diferite faţă de administrarea lui

întârziată, la distanţă de săptămâni sau de luni/ani.

Page 151: Suport Curs Mcp

DESIGNURI DE CERCETARE

CALITATIVĂ

CERCETAREA OBSERVAȚIONALĂ

Page 152: Suport Curs Mcp

• a observa înseamnă a cunoaşte, a examina un obiect sau un proces,

a face constatări şi remarci (critice) referitoare la ceea ce ai privit

cu atenţie – observație neștiințifică

• observaţia ştiinţifică - urmăreşte să dea o semnificaţie lucrurilor şi

proceselor percepute, să verifice ipotezele spre a identifica o

regularitate, o lege de producere a lor

- presupune cu necesitate scopul cunoaşterii,

planificarea, desfăşurarea după reguli bine stabilite şi îndelung

verificate

Page 153: Suport Curs Mcp

Observaţia ştiinţifică

• urmărirea sistematică şi înregistrarea exactă atât a manifestărilor

comportamentale ale individului sau grupului, cât şi a elementelor

contextului situaţional în care acestea se produc

Page 154: Suport Curs Mcp

Conţinutul observaţiei

• simptomatica stabilă: structura persoanei (înălţimea, greutatea,

perimetrul cranian, perimetrul toracic, lungimea şi grosimea

membrelor etc), trăsăturile fizionomice (forma craniului, a feţei,

relaţia dintre etajele feţei sau dintre elementele ei anatomice: ochi,

nas, gură, apoi frunte, bărbie, obraji etc.)

• simptomatica labilă: comportamentul verbal (vorbirea), non-verbal

(mimica, gestica, pantomimica, mersul, scrierea), paraverbal

(intonația, accent, pronunţie, debit, fluenţă, sonoritate, frazare,

vocabular, lungime a propoziţiilor, adecvarea la context), conduita

expresibă (răs, plâns, etc)

Page 155: Suport Curs Mcp

Tipuri de observaţie

• Observaţia nestructurată (spontană) versus observaţia structurată

(sistematizată) (în funcție de gradul de structurare al observației)

Observaţia nestructurată

• constituie adesea primul pas în cercetarea de teren

• nu este fondată pe teorie

• conjuncturală, caz în care nu are o regulă precisă, fiind provocată

oarecum de caracterul aleatoriu al faptului relevant observat

• Datele observate se înregistrează într-un protocol de observație

Page 156: Suport Curs Mcp

Tipuri de observaţie

Observaţia nestructurată

Model de notare a

observaţiei (Banister,

Burman, Parker, 1995)

Protocol de observaţie nestructurată Observaţii

Descrierea contextului

Data/ Ora:

Locul:

Context/ Situaţia:

Persoana observată:

Vârstă, Genul, Școala/ Profesie/ Nivel de

educaţie/ Religie/ Mediu de provenienţă

Observator:

Vârstă: Genul, Şcoala/ Profesie/ Nivel de

educaţie/ Religie/ Mediu de provenienţă

Desfăşurare:

Descrierea participanţilor

Descrierea observatorului

Descrierea acţiunii

participanţilor

Comportamente verbale şi nonverbale,

secvenţele comportamentelor,

incidente survenite

Interpretarea situaţiilor Găsirea de semnificaţii

comportamentelor urmărite

Oferirea de interpretări alternative

Analiza reflexivă Explorarea reactivităţii emoţionale a

observatorului

Page 157: Suport Curs Mcp

Tipuri de observaţie

Observaţia structurată

•Proiectată intenționat

•Este fundamentată pe un model teoretic

•Presupune formularea unui obiectiv de cercetare și stabilirea

unităților de observat

•Unitățile de observat = clase de comportamente şi fenomene

omogene, în care sunt reuniţi indicatorii relevanţi şi care permit, prin

codificare, analiza statistică a proceselor şi relaţiilor sociale

•Unitățile de observat sunt incluse intr-un ghid (grilă) de observație

care va fi aplicat de cercetător în momentul derulării metodei

Page 158: Suport Curs Mcp

Tipuri de observaţie

Grila de observaţie Bales (1951) pentru studierea interacțiunilor în

cadrul discuțiilor de grup:

A. Valenţă socio-afectivă

(reacţii pozitive)

1. Manifestă solidaritate, încurajează, ajută, îi valorizează pe ceilalţi.

2. Destinde atmosfera, glumeşte, râde,se declară mulţumit.

3. Îşi exprimă acordul, acceptă tacit, înţelege.

B. Tipul de intervenţie

(răspunsuri)

4. Face sugestii, indică o direcţie respectând libertatea celorlalţi.

5. Formulează opinii, analizează, îşi exprimă dorinţele.

6. Orientează, informează, repetă, confirmă.

C. Tipul de intervenţie

7. Solicită o orientare, informaţie, repetare, confirmare.

8. Solicită o opinie, evaluare, analiză, exprimarea unui sentiment.

9. Cere sugestii, direcţii, mijloace de acţiune posibile.

D. Valenţa socio-afectivă

(reacţii negative)

10. Dezabropă, refuz pasiv, nu oferă ajutor.

11. Manifestă tensiune, frustare, se retrage de la discuţie.

12. Antagonism, opoziţie, îi denidreagă pe ceilalţi, se afirmă pe el însuşi

în defavoarea celorlalţi.

Page 159: Suport Curs Mcp

Tipuri de observație

• Observaţia pasivă versus observaţia participativă (în funcție de

gradul de implicare al cercetătorului în contextul observației)

Observația pasivă – situarea observatorului în afara contextului

observat, observarea comportamentelor care apar în mod natural

• Cercetătorul nu poate interveni, influența sau modifica mediul sau

contextul în care se manifestă comportamentul observat

• Cercetătorul trebuie să aștepte până comportamentul sau fenomenul

investigat se manifestă

• Cei observați nu conștientizează prezența observatorului

! Acest tip de observație oferă rezultate valide, însă nu avem certitudinea

reprezentativității comportamentelor observate

Exemplu: Studiile lui Jane Goodall privind comportamentul companzeilor

http://www.janegoodall.org/janes-story

Page 160: Suport Curs Mcp

Tipuri de observație

• Observaţia pasivă versus observaţia participativă (în funcție de

gradul de implicare al cercetătorului în contextul observației)

Observaţia participativă

• Descrierea se face prin oamenilor aflaţi într-o anumită situaţie sau

într-un cadru bine determinat

• se are în vedere viaţa de zi cu zi a oamenilor în mediul în care

aceştia îşi duc existenţa

• Cercetătorul care utilizează observaţia participativă trebuie să joace

rolul de participant la viaţa de zi cu zi a celor observați

• El interacţionează cât mai natural cu cei pe care îi studiază, dar

trebuie să rămână, totuşi, observator

Exemplu: Studiul lui D. Rosenhan (1973) asupra persoanelor cu tulburări mintale

http://www.sagepub.com/newman5study/resources/rosenhan1.htm

Page 161: Suport Curs Mcp

Condiţii prealabile observării

• Înainte de începerea cercetării de teren, observatorul își va stabili

obiectivele cercetării;

• Tehnicile de observare şi procedeele de notare a faptelor de

observaţie trebuie precis formulate şi suficient de mult repetate

pentru ca observaţia să fie validă;

• Înainte de a observa, cercetătorul trebuie să memoreze lista

unităţilor de observare (rubricile din ghidul de observație).

• Durata de timp admisibilă între observare şi notare este de ordinul

minutelor, şi în cazuri excepţionale, de ordinul orelor.

Page 162: Suport Curs Mcp

Înregistrarea datelor observate

• Se face într-un protocol de observație

• Trebuie să includă: data, ora, durata observaţiei, locul desfăşurării

evenimentelor, circumstanţele observării, aparatele utilizate în

observaţie, factorii de mediu care pot influenţa comportamentele

(temperatura, iluminatul, zgomotele etc.), precum şi modificările

care au survenit în timpul observării;

• În protocolul de observaţie nu-şi au locul opiniile, ipotezele,

remarcile cercetătorului.

• Este greşit să notăm că persoana observată era, de exemplu,

emoţionată. Va trebui să notăm doar expresia facială, paloarea,

contracţia musculară etc.

Page 163: Suport Curs Mcp

Condiţiile unei bune observaţii

• stabilirea clară a scopului şi a obiectivului urmărit;

• selectarea formelor de observaţie celor mai potrivite în raport cu

obiectivele

• elaborarea unui ghid riguros de observaţie

• consemnarea imediată a celor constatate în protocoalele de

observaţie anume alcătuite;

• colectarea unui număr optim de observaţii, în condiţii cât mai

variate;

• stabilirea unor repere de control, reieşite din observaţiile

anterioare;

Page 164: Suport Curs Mcp

Dificultăţi şi limite ale observaţiei

• Orice observaţie este reactivă

- cel observat își modifică, voluntar sau involuntar, comportamentul

- trebuie să aşteptăm ca faptul studiat să se manifeste sau să se

producă, ceea ce ţine de multe ori de legile hazardului

- fenomenele cele mai relevante pot fi puţin evidente, submanifeste

sau mascate de altele mai puternice, dar nerelevante

- prezenţa observatorului modifică datele observației: variabilele de

natură personală (sexul, talia, aspectul feţei, vocea, vârsta, biotipul

etc.) se repercutează asupra observaţiilor, generând efecte subtile,

greu anticipabile

Page 165: Suport Curs Mcp

Dificultăţi şi limite ale observaţiei

• Efectul Rosenthal

- Tendința cercetătorului de a identifica mai rapid (mai pregnant)

acele comportamente (reacții) pe care le-a anticipat și astfel, să nu

observe comportamente relevante pentru obiectivul său

Page 166: Suport Curs Mcp

DESIGNURI DE CERCETARE

CALITATIVĂ

Interviul de profunzime

Page 167: Suport Curs Mcp

Exercițiu

Urmăriți cu atenție interviul următor

http://stiri.tvr.ro/ce-declara-calin-netzer-

inainte-de-berlinala-interviu-cu-regizorul-care-ne-a-

adus-ursul-de-aur_27225_video.html#view

Page 168: Suport Curs Mcp

Exercițiu

Sarcina 1: Observați contextul și comportamentul nonverbal al

intervievatorului (poziția, distanța, privirea, gesturi)

Sarcina 2: Descrieți modul de formulare a întrebărilor (lungimea,

topica, stuctura întrebărilor, formula de adresare)

Sarcina 3: Analizați structura interviului (subteme abordate ordinea

întrebărilor, modalitatea de trecere de la o subtemă la alta)

Page 169: Suport Curs Mcp

Delimitări terminologice

• Interviul presupune întrevederea, dar nu se confundă cu aceasta

• Nu există interviu fără convorbire, dar nu orice conversaţie constituie un

interviu. Interviul/Convorbirea presupune schimbul de informaţii în legătură cu o

temă sau alta. Persoanele care conversează schimbă frecvent rolurile de emiţător

şi de receptor. În interviu informaţia este direcţionată într-un singur sens, există

un conducător al convorbirii, ceea ce nu se întâmplă în conversație

• Interviul reprezintă mai mult decât un dialog pentru că nu totdeauna dialogul are

drept scop obţinerea de informaţii

• Interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul, deşi şi într-un caz şi în celălalt

există o persoană care pune întrebări, care dirijează discuţia. Obţinerea

informaţiilor prin interogatoriu evocă obligaţia de a răspunde, constrângerea

exterioară. Din contră, interviul presupune libertatea de exprimare.

Page 170: Suport Curs Mcp

Interviul de cercetare

• o tehnică de obţinere, prin întrebări şi răspunsuri, a informaţiilor

verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verificării

ipotezelor sau pentru descrierea ştiinţifică a fenomenelor

socioumane

• scopul interviului este de a obţine relatări clare asupra părerilor,

opiniilor, credinţelor, atitudinilor acestuia, care permit culegerea de

informaţii diagnostice în legătură cu concepţia persoanei, valorile

ei, filozofia de viaţă

• presupune relaţia directă, de tipul faţă în faţă între cercetător şi

subiect

Page 171: Suport Curs Mcp

Interviul de cercetare

• Prin interviu, cercetătorul caută să descrie și să înțeleagă

semnificația din spatele experienței respondentului

• Permite afalarea unor informații de profunzime asupra temei

abordate

• Specificul interviurilor calitative constă mai ales în utilizarea

întrebărilor deschise şi în acelaşi timp focalizate (open-ended)

Page 172: Suport Curs Mcp

Interviul de cercetare

O întrebare de interviu trebuie să fie:

• o întrebare deschisă, adică o întrebare prin care îl stimulăm pe

subiect să ne vorbească liber și detaliat despre tema interviului, să

folosească cuvintele sale, formele sintactice pe care le foloseşte de

obicei, limbajele paraverbale şi nonverbale cu care e deprins;

• o întrebare focalizată, prin care îi comunicăm subiectului

problematica generală care ne interesează şi despre care dorim să

ne vorbească (de exemplu: „Vă rog să-mi povestiţi despre cum aţi

devenit dumneavoastră om de afaceri”).

Page 173: Suport Curs Mcp

Interviul de cercetare

O întrebare de interviu trebuie să fie:

• neutră: să nu lase să se vadă punctul de vedere, atitudinea

cercetătorului cu privire la tema discutată sau la cele spuse de

subiect;

• singulară, univocă: să conţină o singură solicitare;

• clară: să-l ajute pe subiect să înţeleagă despre ce anume vrem să ne

vorbească ; să-l facă să se simtă « în largul lui » (nu ignorant,

inconfortabil, confuz etc.) ;

• - este indicat să folosim termenii utilizaţi de subiecţii înşişi în viaţa

lor cotidiană (altfel, riscăm să nu înţeleagă despre ce vorbim sau

înţelegerea să varieze de la un subiect la altul, iar datele să nu mai

fie fiabile)

Page 174: Suport Curs Mcp

Tipuri de interviuri

• Grawitz (1996)- în funcție de profunzimea și gradul de

directivitate:

Tip de interviu Caracteristici

Interviul clinic - utilizat

în psihanalizã, psihoterapie

non-directiv (numãr redus deîntrebãri, formulare spontanã a întrebãrilor, volum mare

de informații).

are rol terapeutic, în cercetare are rol explorator și existã posibilitatea creãrii unui

cadru propice pentru manifestarea subiectului

Interviul în profunzime -

utilizat în studiile de

motivație

vizeazã doar un aspect al persoanei și nu persoana în ansamblul ei, are în vedere

profunzimea unui fapt și permite exprimarea liberã a personalității respondentului

Interviul cu rãspunsuri libere tema este mai bine conturatã, interesul pentru persoanã tinde sã scadã în favoarea

celui pentru o temã anume (socialã, de exemplu), însã se pãstreazã un grad ridicat de

non-directivitate

Interviul centrat

sau focalizat

tema este foarte bine conturată, întreaga discuție se desfășoară în jurul temei, non-

directivitatea tinde sã se schimbe spre directivitate

Interviul cu întrebãri deschise un interviu structurat, directivitatea este destul de mare, libertatea respondentului

rãmâne numai la nivelul formulãrii rãspunsului

Interviul cu întrebãri închise Se apropie de structura chestionarului și unii autori considerã acest tip de interviu ca

fiind chiar sinonim cu chestionarul (numai că răspunsurile sunt verbale).

Page 175: Suport Curs Mcp

Tipuri de interviuri

• în funcție de gradul de structurare al întrebărilor:

Tip de interviu Caracteristici

Interviul nestructurat

Este un interviu non-directiv (numãr redus de întrebãri, formulare spontanã a

întrebãrilor, volum mare de informații).

Cercetătorul își formulează numai obiectivul înaintea derulării interviului, pleacă de la

o întrebare generală și apoi conduce convorbirea astfel încât să își atingă obiectivul

Interviul va diferi de la o persoană la alta

Interviul semi-structurat Cel mai des folosit în cercetarea psihologică

Se bazează pe folosirea unui ghid de interviu

Ghidul de interviu calitativ constă într-o « deschidere » (sau stimulare /

provocare iniţială) şi o listă de teme şi subteme pe care cercetătorul îşi propune să le

abordeze pe parcurs

Interviu structurat Similar interviului cu întrebări închise

Cercetătorul își pregătește un ghid de interviu standardizat care cuprinde toate

întrebările pe care dorește să le adreseze,

În timpul derulării interviului, cercetătorul respectă c strictețe ghidul de interviu

(inclusiv ordinea întrebărilor)

Toate întrebările sunt adresate în aceiași ordine tutror respondenților

Page 176: Suport Curs Mcp

Pregătirea interviului

• Alegerea și amenajarea spațiului în care se va derula interviul

(eliminarea sau reducerea distractorilor și a elementelor ce

blochează fizic comunicarea)

• Explicarea scopului interviului și stabilirea unui raport de încredere

între intervevator și intervievat (bazându-ne pe onestitate și

deschiderea în prezentarea obiectivelor noastre)

• Prezentarea duratei estimate a interviului și obținerea acordului

pentru înregistrarea datelor

Page 177: Suport Curs Mcp

Tipuri de întrebări de interviu

• Întrebări referitoare la comportamente sau fapte: ce a făcut sau ce face persoana

Descrie-mi cât mai detaliat ce s-a întâmplat...

Descrie-mi ce faci pe parcursul unei zile.

• Întrebări referitoare la opini, valori, convingeri – ceea ce persoana crede în

legătură cu subiectul

Care crezi că este motivul pentru care un tânăr începe să consume alcool?

Cum vezi problematica vortului în România?

• ƒ Întrebări referitoare la emoții, trăiri

Cum te-ai simțit atunci când....?

Descrie starea ta emoțională din momentul ......

• Întrebări referitoare la cunoștințe, informații în legătură cu subiectul

Ce informații ai despre procedura de adopție din țara noastră?

• Întrebări demografice

Page 178: Suport Curs Mcp

Tipuri de întrebări de interviu

• Întrebări care ridică probleme

Întrebările « de ce » trebuie evitate.

Ele implică un număr de presupoziţii :

o că lucrurile se întâmplă întotdeauna din cauze determinate (perspectivă deterministă) ;

o că subiectul cunoaşte aceste cauze ;

o că ni le poate comunica verbal.

Or : în viaţa socială, cauzalitatea e rareori evidentă şi simplă ; întrebarea « de ce » e, de

fapt, una plurală şi neclară (se referă la dimensiuni multiple) ;

o nu întotdeauna subiecţii conştientizează raţiunile pentru care lucrurile se întâmplă sau

se întâmplă aşa şi nu altfel ;

Page 179: Suport Curs Mcp

Tipuri de întrebări de interviu

• Întrebări care ridică probleme

Întrebările care presupun presupoziţii trebuie utilizate cu prudenţă.

De exemplu, « Povesteşte-mi despre rivalităţile / conflictele din grupul vostru »

presupune că există rivalităţi / conflicte.

E recomandat să fie utilizate cu prudenţă, pentru că presupun o doză de

directivitate. În exemplul dat, i se sugerează subiectului că trebuie să existe

rivalităţi, incitându-l să interpreteze diferite comportamente ca rivalităţi.

Page 180: Suport Curs Mcp

Ordinea întrebărilor

• Introducerea în temă se face prin intermediul unei întrebări

generale, nu foarte intimă

• Se recomandă: adresarea întrebărilor referitoare la fapte sau

comportamente înaintea celor referitoare la emoții, adresarea

întrebărilor referitoare la prezent înaintea celor referitoare la trecut.

Opiniile şi trăirile sunt mai uşor de abordat după ce subiectul şi-a

descris experienţele factuale ;

• Cunoştintele şi deprinderile cer întotdeauna un context, o

introducere, iar relatarea experienţelor creionează acest context;

• Ultimele întrebări ar trebui să invite respondentul să precizeze orice

altă informație pe care dorește să o spună în legătură cu tema și pe

care nu a reușit să o spună până în acel moment

Page 181: Suport Curs Mcp

Avantajele utilizării interviului

• flexibilitatea, posibilitatea de a obţine răspunsuri specifice la

fiecare întrebare;

• asigurarea unor răspunsuri personale, fără intervenţia altora;

• asigurarea răspunsului la toate întrebările şi prin aceasta

furnizarea informaţiilor pentru testarea tuturor ipotezelor cercetării;

• studierea unor teme complexe, de profunzime prin utilizarea unor

formulare, chestionare sau ghiduri de interviu mai amănunţite, cu

mai multe întrebări, de o mai mare subtilitate

Page 182: Suport Curs Mcp

Dezavantajele utilizării interviului

• costul ridicat, al orelor de intervievare şi al etapelor de proiectare,

realizare și analiză a datelor

• erorile datorate intervievatorului în ceea ce priveşte punerea

întrebărilor şi înregistrarea răspunsurilor

• inconveniente legate de faptul că se cere indivizilor să răspundă,

indiferent de dispoziţia lor psihică, de starea de oboseală etc.;

• În interviurile nestructurate, lipsa de standardizare în formularea

întrebărilor, ceea ce limitează compararea informaţiilor

Page 183: Suport Curs Mcp

Aspecte etice implicate în cercetare

Page 184: Suport Curs Mcp

Studiu de caz

Experimentul lui S. Milgram privind obediența (1963) – consultați cursul de Introducere în psihologia socială

Participanții au fost supuși vreunui risc?

Tratamentul experimental a fost nociv,

dăunător?

Informația obținută prin intemediul

experimentului merită efortul depus?

Page 185: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

1. Obținerea consimtământului informat

2. Participarea voluntară la cercetare

3. Confidențialitatea datelor și protejarea

intimității

4. Evitarea rănirii fizice sau psihice

5. Debriefing

6. Corectitudinea raportării rezultatelor

Page 186: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

1. Obținerea consimtământului informat

- informarea onestă și completă a participanților în legătură

cu toate aspectele relevante privind participarea lor în

studiu:

Scopul cercetării

Condițiile, durata, procedurile și metodele utilizate

Riscurile și beneficiile

Limitele confidențialității

Dreptul participantului de a se retrage din cercetare fără

consecințe

! În cazul participanților minori, acordul trebuie obținut de la

un părinte sau un reprezentant legal al acestuia

Page 187: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

1. Obținerea consimtământului informat – se recomandă

obținerea în scris a acordului prin intermediul unui formular

Exemplu - Studiu: Analiza de nevoi privind consilierea în carieră

Universitatea Transilvania din Braşov a lansat o structură suport care să susţină studenţii

pe planul dezvoltării personale şi profesionale, Centrul de Informare, Consiliere şi Orientare

în Carieră (C.I.C.O.C.). În vederea identificării celor mai bune modalităţi de dezvoltare şi

implementare a acestui centru, te invităm să participi la o cercetare cu tema Analiză de

nevoi privind consilierea în carieră. Te rugăm să răspunzi la o serie de întrebări ce vizează

activitatea ta ca student, dificultăţile cu care te confrunţi şi intenţiile de viitor. Durata medie

de completare a acestui chestionar este de 20 de minute. Participarea ta este voluntară și

nu implică niciun risc. Te poți retrage în orice moment din cercetare.

Răspunsurile oferite vor fi folosite pentru a elabora programe care să vină în sprijinul

studenţilor. Toate datele pe care le furnizezi vor fi folosite exclusiv în acest scop. Numai

cercetătorii au acces la aceste date.

Page 188: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

2. Participarea voluntară la cercetare

- Participarea nu trebuie condiționată de acordarea unui

beneficiu

- Se acordă beneficii minore pentru a încuraja participarea

- Participanții au dreptul să se retragă în orice moment

(chiar dacă se retrag, beneficiul le va fi acordat)

Page 189: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

2. Participarea voluntară la cercetare

Exemplu: Pentru a studia conformarea la normele grupului, o cercetătoare a

construit un chestionar destinat să măsoare atitudinea faţă de un subiect

controversat. În propunerea de cercetare pe care o înaintează comisiei

de etică descrie procedura de cercetare: va folosi ca participanţi studenţi

la un curs de Introducere în psihologie pe care ea îl susţine. În programa

cursului a introdus următorul paragraf: „Una dintre cerinţele cursului este

să participaţi la un experiment psihologic, prin care veţi fi familiarizaţi cu

metodele cercetării psihologice. Dacă preferaţi să nu participaţi la acest

experiment, puteţi, în schimb, elabora un raport de cercetare de 50 de

pagini pe o temă la alegere din domeniul psihologiei”.

Este etică procedura de colectare a datelor?

Page 190: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

3. Confidențialitatea datelor și protejarea intimității - Asigurarea anonimatului participanților astfel încât aceștia să nu

poate fi identificați de către cei care citesc raportul de cercetare:

Acordarea de coduri participanților (este recomandat să folosim

coduri, și nu numele participanților, în momentul colectării datelor)

Accesul la date aparține numai cercetătorului

Limitele de confidențialitate (accesul la date sau rezultate a altor

persoane) se stabilesc prin acordul de participare

Arhivarea datelor colectate se face în așa manieră încât să nu

permită identificarea participanților

Page 191: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

4. Evitarea rănirii fizice sau psihice - Evaluarea riguroasă a riscurilor la care sunt supuși participanții în

timpul studiului

- Dacă există riscul rănirii fizice sau psihice a acestora, este

recomandat ca studiul să nu se deruleze

Exemplu: Studiul Închisoarea Standford (Zimbardo, 1973)

Codul deontologic: Art. 10. – (1) Psihologul acționează întotdeauna

pentru oameni și în interesul sănătății acestora, valoarea socio-

economică a activității de psiholog fiind recunoscută prin lege în

România. Psihologul este obligat să manifeste preocupare, empatie,

respect și înțelegere față de beneficiari și față de problemele acestora,

acționând întotdeauna fără manifestări de autoritate și fără să

exploateze situația beneficiarului serviciilor psihologice.

Page 192: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

5. Debriefing

În cazul în care a fost folosită inducerea în eroare a participanților

(acestora nu li s-a precizat adevăratul scop al cercetării în momentul

obținerii consimțământului informat), cercetătorul ar trebui să asigure

participanții că experimentul nu adus prejudicii integrității sau

inteligenței lor sau că participanții nu se simt înșelați

Sesiunea de informare trebuie să progreseze lent. Cercetătorii

trebuie să facă toate eforturile pentru a readuce participanții la

aceeași stare în care au fost la începutul proiectului.

Cercetătorul trebuie să repete toate garanțiile de confidențialitate și

anonimat care au fost făcute la începutul proiectului.

Pentru eficiența maximă, cercetătorul trebuie să efectueze sesiunea

de debriefing imediat după participarea la studiu

Page 193: Suport Curs Mcp

Aspecte etice în cercetare

6. Corectitudinea raportării rezultatelor

Psihologii nu au voie să fabrice date false

Descoperirea unor rezultate greșite – remedierea

situației - reluarea studiului etc

Nu este permisă ascunderea rezultatelor care nu

confirmă ipotezele

Respectarea drepturilor de autor.

Page 194: Suport Curs Mcp

Codul deontologic al profesiei de psiholog:

http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content

&view=article&id=2548&catid=20

Page 195: Suport Curs Mcp

Comunicarea rezultatelor cercetării

Page 196: Suport Curs Mcp

Raportul de cercetare empirică

- Prezentarea demersului de cercetare şi a rezultatelor

obţinute de către autorii cercetării

- Raportul de cercetare trebuie să fie:

- Suficient de detaliat pentru a permite replicarea

ulterioară a studiului

- Concis şi clar astfel încât să nu creeze confuzie şi să nu

prezinte informaţii redundante

- Scrierea academică este o abilitate care se poate

exersa

Page 197: Suport Curs Mcp

Stilul de scriere

Fundamental pentru înțelegerea demersului de cercetare

și pentru aprecierea justă a valorii cercetării

Claritatea

Exprimare clară și precisă, fără ambiguităţi

conceptuale

Adaptarea exprimării la caracteristicile audienței

raportului

Structură coerentă – ideile trebuie organizate într-o

ordine logică, progresivă pentru a facilita înțelegerea

Page 198: Suport Curs Mcp

Stilul de scriere

Pentru îmbunătăţirea structurii este recomandat

să stabiliţi, iniţial, un cuprins al raportului

Organizarea pe paragrafe se face în funcţie de

ideile prezentate (o singură idee într-un paragraf)

Recitiţi materialul înainte de a-l preda: greşelile de

gramatică sau de scriere nu sunt permise

Page 199: Suport Curs Mcp

Citarea bibliografică

Separarea ideilor personale de cele obţinute din alte surse

Citarea să fie cât mai specifică (raportată la fiecare idee emisă în parte)

Citarea se face exclusiv după normele APA

https://owl.english.purdue.edu/owl/resource/560/01/

Folosiţi opţiunea Word pentru redactarea referinţelor bibliografice

Fiecare titlu trecut în lista bibliografică finală trebuie să se regăsească cu citare în text (şi invers)

Se recomandă folosirea a cât mai puţine citate exacte (cu ghilimele)

Page 200: Suport Curs Mcp

Folosirea limbajului

Folosirea diatezei pasive/ diatezei active Exemplul 1:

Într-un studiu desfăşurat de Elliot (1996) s-a descoperit că....

Eliot (1996) a descoperit că ....

Exemplul 2:

Participanţilor li s-au citit instrucţiunile de către autorul prezentei cercetări...

Am citit instrucţiunile participanţilor...

Folosirea persoanei I singular / folosirea persoanei a III plural - ambele forme sunt permise de APA

Exemplul 1:

Cercetătorul a stabilit....../ Am stabilit.....

Page 201: Suport Curs Mcp

Folosirea limbajului

Reducerea surselor de eroare

Descrierea specifică a participanţilor (denumirile

generale – tineri, copiii – nu indică clar caracteristicile

participanţilor – copii cu vârsta între ...., preşcolari)

Atenţie la folosirea etichetelor: gen, rasă, etnie,

orientare sexuală (un grup de lesbiene a fost

comparat cu un grup de femei normale), tulburări

(copiii autişti faţă de copii normali sunt...)

Page 202: Suport Curs Mcp

Folosirea limbajului

Evitarea abrevierilor (în cazul unei audiențe generale)

– pentru raportarea datelor statistice sunt permise

folosirea abrevierilor sau a simbolurilor (exemplu:

abatere standard – σ, SD)

Folosirea corectă a cuvintelor în relatarea datelor

statistice

Exemplu:

semnificativ = semnificativ statistic

date/ rezultate

verbele care descriu relaţii cauzale

Page 203: Suport Curs Mcp

Structura raportului

Titlul, autorul, afilierea

Abstractul

Introducerea (trecerea în revistă a literaturii de

specialitate)

Metodologia de cercetare

Rezultate

Discuţii

Referinţe bibliografice

Anexe

Page 204: Suport Curs Mcp

Structura raportului

Titlul va fi o scurtă propoziţie,

nu mai mare de 12 cuvinte, despre subiectul investigat.

Autorii folosesc frecvent propoziţii de tipul "Relația

dintre... la nivelul ... ", care dă deja cititorului indicii

despre variabilele incluse.

Titlul este urmat de numele autorului şi afilierea lui.

Page 205: Suport Curs Mcp

Structura raportului

Abstractul

esenţa articolului

nu depăşeşte 150 de cuvinte

Abstractul este desemnat să informeze cititorul şi să

prezinte de asemenea o structură ce contribuie la

înţelegerea ulterioară a articolului.

Page 206: Suport Curs Mcp

Structura raportului

Introducerea

Descrierea în detaliu a problemei studiate

Prezintă clar ceea ce se cunoaşte şi încă nu se cunoaşte

despre tema cercetării

Cuprinde informaţii pe baza articolelor de specialitate ce

au legătură directă cu tema

Structura: problematica studiată, trecerea ăn revistă a

literaturii de specialitate, justificarea studiului

Page 207: Suport Curs Mcp

Structura raportului

Metodologia

Obiectivul de cercetare

Variabilele investigate şi operaţionalizarea

Ipotezele cercetării

Participanţi

Instrumente

Procedură de colectare a datelor

Aspecte etice

Page 208: Suport Curs Mcp

Structura raportului

Rezultate

În ordinea ipotezelor formulate

Modalitatea de testare a ipotezelor

Datele rezultate din analiza statistică

Interpretarea statistică a datelor

Page 209: Suport Curs Mcp

Structura raportului

Discuții

Interpretarea psihologică a datelor

Raportarea rezultatelor la modelul teoretic documentat/

susținerea rezultatelor prin raportare la alte studii cu

rezultate similare

Prezentarea onestă a limitelor cercetării și a factorilor

care pot influența validitatea acesteia

!!! Limitele cercetării sunt aspecte care reduc puterea de generalizare a

rezultatelor și pe care cercetătorul le anticipează și asumă înainte de

începerea studiului

!!! Atenție la precizarea unor limite false: onestitatea și seriozitatea

respondenților (cercetătorul trebuie să îi motiveze pe respondenți)

Identificarea de domenii de aplicabilitate a rezultatelor