Upload
alexandra-miron
View
155
Download
20
Embed Size (px)
DESCRIPTION
curs programare neurolingvistica
Citation preview
1. START Salut Cine sunt eu Ce caut eu aici
2. NLP
Ce este Origini Cum invatam Domenii de aplicare Curriculum Axiome
3. Niveluri neurologice ale schimbarii
Niveluri echilibru congruenta cu sine Piramida proprie Piramida grupului
4. Sisteme de reprezentare
Dominante Distinctii subtile in gandire Administrarea procesului gandirii Identificarea preferintelor senzoriale Oglindirea
5. Sistemul de canalizare a informatiilor
Detectarea tiparelor inconstiente Tipare nonverbale
6. Contact
Raport Calibrare Pacing Leading
7. Proprietatile experientei
Partile componente ale memoriei Emotii codificate Submodalitati Metamodalitati Elicitarea submodalitatilor Submodalitati critice
8. Stari, perceptii, formate
Stari Perceptii Formate
AsperaCurs_NLP Practitioner
9. Atingerea obiectivului Limbaj Zona de influenta Senzorial concret Context Ecologie Recunoastere
10. Ancorare
Tehnici Calitati
11. Metaprograme
Filtre de sortare Metaprograme simple Metaprograme complexe
12. Metamodelul pentru limbaj
Omisiuni Generalizari Distorsiuni
13. Comunicare eficienta
Stima de sine Piramida lui Maslow Motivare corecta AT Feedback
14. Test 1 bilant partial
15. Modelul Milton Omisiuni Generalizari Distorsiuni Limbaj indirect Recunosterea starilor spontane de transa
16. Invatare eficienta
Vechea invatare Noua invatare Curba de retinere Rolul pauzelor Tehnici de invatare
AsperaCurs_NLP Practitioner
17. Time-line In timp In afara timpului Schimbarea istoriei A 70-a aniversare
18. Strategii
Macrostrategii Microstrategii Walt Disney strategy
19. Metafora
20. Complexe Culpabilitate Oedip Abandon Inferioritate
21. Reframing
Cadrare Decadrare Recadrare Resemnificarea contextului Resemnificarea continutului Resemnificarea partilor Modelul Partilor Six step reframing
22. Convingeri
Istorice Interpretative cauzale Generalizarea importantei convingerilor Ciclul schimbarii convingerilor
23. Test 2
24. TEST-IVAL FINAL
TRAINERI: Iuliana MIHAI Master Trainer ARONLP, Fellow Member Trainer IANLP, membru acreditat SRC Marcel MIHAI Master Trainer ARONLP, Trainer DVNLP, membru acreditat SRC
AsperaCurs_NLP Practitioner
START
Salut Cine sunt eu
Ce caut eu aici
AsperaCurs_NLP Practitioner
NLP
Ce este Origini Cum invatam Domenii de aplicare Curriculum Axiome
AsperaCurs_NLP Practitioner
AsperaCurs_NLP Practitioner
LIMBAJ
CREIER
COMPORTAMENT (SCHIMBAREA DORITA)
D. GORDON: metaforaK. PRIBRAM: cibernetician
RICHARD BANDLER: matematicianJOHN GRINDER: lingvist
P. WATZLAWICK: constructivism
terapie
dezvoltare personala
G. BATESON: teoria sistemelor si comunicariiV. SATIR: terapie de cuplu
F.PERLS:terapia GestaltM. ERICKSON: hipnozaR. DILTS: nivelurile logice ale schimbarii
atingerea telurilormodele comunicare
invatare
management, afaceri
NLP10.07.2006 - v7
AsperaCurs_NLP Practitioner
ORIGINILE NLP
1970
AVANTAJ= SIMPLITATE, ETICA, ECOLOGIE
CUM?PENTRU CE?
CE?
De la cine?
CINE?
A invata NLP; dar cum?
Seminarpractician
mastertrainer
PrelegeriLiteratura
In grupuri de studiu
noi perspectiveprofesionale
private
experienta personaladezvoltare personaladezvoltare spirituala
aptitudiniautocontrol
echilibru interiororientare catre proces
comportamentraport
congruenta
respect
continuturinotiuni de baza
cadru de schimbaremodele NLP
etica
trainercoachterapeut NLP
AsperaCurs_NLP Practitioner
DurataTestarea practica
Continut minim
Testarea scrisa
Criterii de evaluare si certificare
criterii29.01.2011 - v6
>144 ore in decurs de minimum 18 zile
2 zile de examinare
facultativ 15 ore de supervizare
permite absolventului sa demonstreze
congruent integrarea axiomelor NLP
si a tehnicilor NLP alese, in special:
definirea problemei si a telului
raport, perceptie, flexibilitate, feedback
realizarea contactului si realizarea lui
pacing si leading
calibrarea
sisteme de reprezentare
Metamodelul si Milton-modelul
ramele telului
suprapunerea si transpunerea sistemelor de reprezentare
recunoasterea si utilizarea transelor spontane
crearea de metafore
rame: contrast, relevante, ca si cum, backtrack
ancorarea VAK
feed-back senzorial activ si pasiv
managementul resurselor
reformularea contextuala si semnificativa
strategii, inclusiv modelul TOTE
linia timpului
axiome
definirea telului
raport
ancorare
sisteme de reprezentare
Meta si Milton modelul
linia timpului
strategii
submodalitati
tehnici
ecologie NLPcunoaste si integreaza procesual axiomele NLP
cunoaste
notiuni de baza
aptitudini
tehnici
diagrame(patterns)
metode
concepte NLP
si este capabil sa leaplice
utilizeze
aptitudinile de baza -practician NLP
contactul
claritatea telului
perceptia clara
flexibilitatea
orientarea resurselor
actiune ecologica
AsperaCurs_NLP Practitioner
21.Baza pentru comunicare si schimbare eficienta este raportul
9.Fiecare comportament are, pentru persoana respectiva, o Intentie initiala"buna" si asigura persoanei ceva
17."Rezistenta" in munca de schimbare reprezinta lipsa de ecologie a schimbarii dorite sau/si lipsa de flexibilitate a terapeutului
6.Telul este largirea posibilitatilor de traire si de comportament
19.Diferite stari psihice oglindesc diferite stari fizice si reciproc. Cele din urma sunt perceptibile din exterior
16.Schimbarile trebuie sa fie ecologice
10.Pentru fiecare comportament exista contextul potrivit
7.Indivizii dispun de toate resursele necesare pentru rezolvarea problemelor lor
3.Limba este numai o metafora pentru adevarata traire
18.Individul poate verifica ecologia numai intr-o stare de concentrare interioara (transa)
22.Ancorele conduc la amintiri (principiul conditionarii clasice)
11.Comportamentul se poate schimba daca intentia sa pozitiva ascunsa poate fi asigurata pe alte cai
20.Schimbarile acceptate conduc la fiziologii congruente, concordante
15.Procesele de schimbare nu trebuie sa aiba loc la nivelul constientului
8.Fiecare comportament este o calitate care iti permite sa faci bine ceva
1.Fiecare individ are o harta despre lume si despre el in aceasta lume, dar aceasta nu este lumea insasi
12.Schimbarea frecventa a perspectivei conduce la perceptia complexitatii si la impacarea cu parti respinse (refulate) ale personalitatii
2.Confirmarea propriei "harti" depre lume are loc prin perceptia selectiva si prin profetii care se autoimplinesc
14.Subconstientul este mai puternic si mai de baza decat constientul
23.Schimbarile trebuie sa aiba loc repede si sa fie placute
5.Interventia NLP este orientata catre solutie si nu catre problema
24.Nu exista probleme ci numai posibilitati de dezvoltare
4.Interventiile neurolingvistice sunt interventii in proces si nu in continut
13.Subconstientul alege pentru comportament drumul cel mai eficient pe care-l cunoaste in acel moment
AXIOMELE NLP
AsperaCurs_NLP Practitioner
Niveluri neurologice ale schimbarii
Niveluri echilibru congruenta cu sine Piramida proprie Piramida grupului
AsperaCurs_NLP Practitioner
1. Mediul inconjuratorEx.2
4. Convingerile
7. Apartenenta
2. Comportamentul
Exercitiu 1
3. Abilitatile
8. Misiunea
5. Valorile
6. Identitatea
NIVELURILE LOGICE ALE SCHIMBARII
Robert Diltz
Ce vezi, ce auzi...?
Unde? Cand? Cu cine?
Piramida grupei 30 min
ImportantCare sunt convingerile noastre comune?
Ce este intr-adevar important pentru noi?
Care este misiunea noastra?
De ce fac asta? Pentru ce fac asta? Ce doresc sa realizez?
In ce cred eu? In ce nu cred eu niciodata?
Carei comunitati apartin eu ?
Cine inca? Sunt o parte din...
Ce faci tu acolo? Ce nu faci tu niciodata?
Care este rezultatul comportamentului tau?
fiecare participant isi face propria piramida-10min
cauta partenerul cu care ai cele mai putine aspecte comune
crearea piramidei pentru 2, 4 persoane; piramida grupului
Cat de precis faci ceea ce faci?
Ce poti tu cel mai bine? Ce e al tau?
De ce ai nevoie ca sa faci ...?
Pentru ce exist eu? De ce traiesc eu?
Structura: cuvinte unice (iubire, putere)
De ce este pentru tine important ceea ce faci?
La ce ai fi dispus sa renunti pentru ceea ce faci?
Cine sunt eu?
AsperaCurs_NLP Practitioner
NIVELURILE LOGICE ALE SCHIMBARII
Robert Dilts
MISIUNE
APARTENENTA
IDENTITATE
VALORI
CONVINGERI
ABILITATI
COMPORTAMENT
MEDIUL INCONJURATOR
AsperaCurs_NLP Practitioner
mediu
comportament
abilitati
convingerivalori
identitate
apartenenta
misiune
se refera la tot ceea ce este "in afara noastra" (locul de munca, familie, prieteni, etc.)
ceea ce facem si ce spunem
este ceea ce lumea din jurul nostru poate vedea si auzi de la noi
resurse (calitati) cum ar fi: flexibilitatea, adaptabilitatea, creativitatea
sunt puncte de vedere despre noi insine, despre altii si despre situatiile pe care noi le consideram adevarate
sunt puncte de vedere emotionale, nu bazate pe fapte
setul de convingeri in functie de care luam decizii si ne conducem viata
ele exprima ceea ce suntem
defineste constiinta noastra de sine si modul cum ne raportam la noi insine
exprima conexiunile noastre cu sisteme mai mari
valorile cu care contribuim in sistemele mai mari din care facem parte
AsperaCurs_NLP Practitioner
A fi de accord cu tine insuti Nivelurile neurologice ale
schimbarii Robert Dilts
Sisteme de reprezentare
Dominante Distinctii subtile in gandire Administrarea procesului gandirii Identificarea preferintelor senzoriale Oglindirea
AsperaCurs_NLP Practitioner
VIZUAL
KINESTEZIC
AUDITIV
CANALE DE COMUNICARE
stralucireclaritatea contemplacontrastculoarea distingea intrevedeaa examinaorizontiluziea ilustraintensitateluciditate
luminosa observaa privi
afectivcalduramiscarea atingea palpa
umiditaterelaxat
consistentagreu
presiunesensibil
temperatura
tensiunerobustete
texturavascozitate
timbrutonalitatevolumritma amplifica
zgomota cantaa dialogaa emiteecousimfoniesonoritatea rezonamuzicala dialogaa asculta
AsperaCurs_NLP Practitioner
Sistemul de canalizare a informatiilor
Detectarea tiparelor inconstiente Tipare nonverbale
AsperaCurs_NLP Practitioner
Vc
Ac
K
Va
Aa
Di
Contactul Raport Calibrare Pacing Leading
Raport
Pacing
Calibrare
Leading
CONTACTUL
construirea relatiei
pastrarea relatiei
calibrare
pacing
leading
observa comportamentul
particularitati culturale
fiziologie
pozitia corpului
mimica
gestica
respiratia
limba
modul de a vorbi
canalul senzorial preferat
continut
oglindeste comportamentul
observarea starii emotionale
recunoasterea starii emotionale
pacingul starii emotionale
cunoasterea directiei discursului
folosirea raportului
directionarea discutiei
AsperaCurs_NLP Practitioner
Proprietatile experientei
Partile componente ale memoriei Emotii codificate Submodalitati Metamodalitati Elicitarea submodalitatilor Submodalitati critice
AsperaCurs_NLP Practitioner
Partile componente ale memorieiMetamodalitatile
Submodalitatile emotii codificate
PROPRIETATILE EXPERIENTEI
imagini
zgomote
simtiri
gusturi mirosuri
discontinuu
ex: asociat/disociat
nuantari continue
ex: tare, incet, luminos, intunecat
SUBMODALITATILE Schema de intrebari pentru metamodalitati si submodalitati
Metamodalitatile: Asocierea: asociat disociat.
Submodalitatile:
Localizarea: Unde precis este asta? Tipul / felul: Ce (precis)este asta? Continuitate / stabilitate: Intotdeauna sau numai uneori? Totdeauna la fel sau variabil? Calitatea: Cat de precise sunt detaliile?
AsperaCurs_NLP Practitioner
V A K O G
META SI SUBMODALITATILE
METAMODALITATILE
SUBMODALITATI
In timp ce sistemele reprezentationale sunt modalitati de a gandi, de a experimenta lumea, submodalitatile sunt distinctii interne care dau sau construiesc sensurile experientelor, felul in care sunt structurate acestea. Sarcina terapeutului este de a identifica acele submodalitati care structureaza sensul unei experiente sau amintiri pentru a putea interveni spre a schimba intr-un sens sau altul aceasta semnificatie. Clientul este ghidat in procesul schimbarii de la o stare initiala problematica catre o stare finala adaptiva. Schimbarea (modificarea)submodalitatilor va schimba radical felul in care ne raportam la amintiri. Intrebari pentru submodalitati: Localizare: Unde mai precis este asta? Tipul: Ce precis este? Continuitate / Stabilitate: Intotdeauna sau numai uneori? Calitatea: Cat de precise sunt detaliile?
Submodalitatile sistemului vizual Submodalitatile sistemului auditiv Submodalitatile sistemului kinestezic - color sau alb-negru; - incadrat sau neincadrat; - localizarea: stanga-dreapta; - distanta fata de imagine (daca e disociat); - stralucirea; - contrastul; - claritatea (clara sau in ceata); - miscarea (imagine statica sau film ce se
deruleaza); - viteza (desfasurare mai lenta sau mai rapida); - numarul de imagini; - dimensiunea.
- stereo sau mono; - cuvinte sau sunete; - volum: mai tare sau mai incet; - tonuri: inalte sau joase; - localizarea sunetului; - distanta fata de sursa sunetului; - durata; - continuu sau discontinuu; - viteza: mai lent sau mai rapid
decat uzual; - claritatea sunetului.
- localizarea senzatiei ; - intensitatea ; - presiune: greu sau usor ; - extensia, dimensiunea (mare,
mica) ; - textura : aspru sau moale ; - greutatea : greu sau usor ; - temperatura ; - durata ; - forma.
AsperaCurs_NLP Practitioner
LISTA SUBMODALITATILOR CRITICE
Lista submodalitatilor critice Experienta 1 Experienta 2 Experienta 3 Descrierea experientei traite:
Domeniul vizual Localizarea: in fata, in lateral (stanga/dreapta), in spate
Stralucire: stralucitor, sters, intunecat Claritate: clar, cetos, sters Marime: mai mare decat marimea naturala, de marime naturala, mai mic decat marimea naturala
Culoare: plin de culoare, ce culori, umbre de gri, partial color, alb/negru
Distanta: apropiat / departat Felul imaginii: static / film Viteza (continuitate): rapid/incet, stabil in spatiu, de durata
Secventa (imagini): in ordine, la intamplare, simultane
Incadrare: au un cadru, panoramice Domeniul auditiv
Localizarea: in fata, in lateral (stanga/dreapta), in spate, deasupra, in interiorul capului
Volum: tare, mediu, incet, soptit Viteza: repede, incet Distanta: apropiat, indepartat Voce/sunet:voce, sunete, a cui este vocea, ce ton are
Inaltinea sunetelor: inalta, medie, joasa Continuitate: continuu, intermitent
Domeniul kinestezic Localizarea: locul simtirii, marime, forma, limite, miscare
Felul simtirii: presiune, durere,tensiune, apasare, gadilare
Continuitate: durata, cand apare, dinamica (constant, in crestere, in descrestere)
Calitatea simtirii: intensitate, temperatura, suprafata (neteda, rugoasa, umeda, ascutita), greutate, viteza, directie
Domeniul olfactiv Domeniul gustativ Asociat / disociat
AsperaCurs_NLP Practitioner
ELICITAREA SUBMODALITATILOR
Obiectiv: Perceperea constienta a submodalitatilor B intra in raport cu A si il pastreaza pe toata durata exercitiului
1. A se gandeste la o situatie neutra din viata cotidiana (spalat pe dinti, dus, micul dejun, etc) si retraieste situatia.
2. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale in trairea situatiei (formulari constient deschise).
3. Cand A poate retrai situatia cat mai complet posibil B incepe sa intrebe metamodalitatile si submodalitatile pe care le trece pe lista.
SUBMODALITATI CRITICE Obiectiv: Perceperea constienta a submodalitatilor B intra in raport cu A si il pastreaza pe toata durata exercitiului
1. A se gandeste la o situatie placuta si o retraieste. 2. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale in trairea situatiei
(formulari constient deschise). 3. Cand A poate retrai situatia cat mai complet posibil B incepe sa intrebe
metamodalitatile si submodalitatile pe care le trece pe lista.
4. A se gandeste la o situatie neplacuta si o retraieste. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale si eliciteaza submodalitatile pe care le trece pe lista.
Inca din timpul interogarii vor fi schimbate prin intrebari submodalitatile experientei negative. In ce masura schimba submodalitatile perceptia situatiei negative?
C observa la care reactii fiziologice minimale ale lui A poate el (C) prezice partial raspunsurile acestuia (A).
AsperaCurs_NLP Practitioner
Stari, perceptii, formate Stari Pozitii perceptuale Formate
STARILE
Perceptia
Rama formatelor NLP
STARI, PERCEPTII,FORMATE NLP
1.soc totalnimic nu mai merge, blocat
starea de transa
2.problemastarea din care doreste sa iasa
starea de transa
3.separatorintreaga perceptie este concentrata AICI si ACUM; complet lucid
4.tel atinsstarea in care se afla A cand a atins telul
starea de transa
5.de resursastare in care A are acces la toate resursele necesare
moduri de perceptieasociat
disociat
relatia NLP
A - actor (client)B - terapeut (coach pentru A)
C - coach (si persoana resursa pentru B)
pozitii de perceptie
1.OBSERVATOR - disociat
2.EU - asociat3.TU - identificat cu alta persoana4.META - observa ce percep 1,2,3
indici fiziologici
culoarea fetei
ochii: clipit, umiditate, luciu, marimebuze: marime, culoare, forma, umiditaterespiratia
mainile: temperatura, umiditate, tremurgestica si miscareatinuta:tensiunea, simetria, schimbarea
raportformulare precisa a problemei
formulare precisa a telului
clarificare:
Ce l-a stanjenit pe A pana acum sa-si atinga telul ?
Ce resurse sunt disponibile?De ce resurse ar mai fi nevoie?
FORMATUL NLP (interventia de schimbare)Controlul ecologiei
TestareaPacing
AsperaCurs_NLP Practitioner
POZITII DE PERCEPTIE exercitiu
1. Stabilesc pozitia perceptuala pe care am adoptat-o intr-o situatie in care nu sunt multumit de felul in care am reactionat; 2. Stabilesc canalul pe care l-am folosit (in relatia cu mine: ce mi-am spus, ce am vazut/simtit/mirosit/gustat ); 3. Stabilesc ce pozitie perceptuala as dori sa fi avut;
4. Pe canalul gasit la pct 2 stabilesc ce ar fi trebuit sa schimb;
5. Aliniere pe celelalte canale in noua pozitie perceptuala;
6. Testare / future pace.
AsperaCurs_NLP Practitioner
Atingerea obiectivului
Limbaj Zona de influenta Senzorial concret Context Ecologie Recunoastere
Vorbire (limbaj)
Recunoasterea telului atins
Ecologia
Zona de influenta
Contextul
Senzorial concret
TELULAtingereaobiectivului
propus
POZITIVCe exact vreau?nici o negatie
ABSOLUT nici o comparatie
FARA VERBE MODALE as dori, doresc sa...
ar trebui, ar fi nevoie
Tel atins? Cum ti-ai dat seama?
Succes intermediar?Cum l-ai remarcat?
avantajele/dezavantajele situatiei prezente?
avantajele/dezavantajele telului?Pretul platit pentru atingerea telului
Primul pas?
Poate fi atins singur?
fara ajutor din afara?
Cand?Unde?
Cu cine?
Cand am atins telul ce...vad eu?
aud eu?simt eu?
miros eu?gust am eu?
AsperaCurs_NLP Practitioner
TELUL
1. Formuleaza telul pozitiv absolut fara verbe modale
2. Stabileste zona de influenta
singur/ajutor din afara.
3. Ai atins telul. Ce vezi? Ce auzi? Ce simti? Ce mirosi? Ce gust ai?
4. Context:
Cand? Unde? Cu cine?
5. Ecologie :
Avantaje/dezavantaje situatia prezenta ; Avantaje/dezavantaje tel ; Pretul platit ; Primul pas.
6. Recunoasterea telului atins: Tel atins cum ti-ai dat seama? Suces intermediar? Cum l-ai remarcat?
AsperaCurs_NLP Practitioner
Ancorare Tehnici Calitati
reproductibila
claritatea ancoreimomentul potrivit
starea dorita
ANCORARE
exact reproductibila
precisa in submodalitati
plasata intr-o zona accesibila
stimul clarevitarea zonelor "supra-ancorate"
in crestere
inaintea atingerii intensitatii maxime
claraprecisa
curata, fara impuritatitraita intens
AsperaCurs_NLP Practitioner
"stivuirea" ancorelor
"inlantuirea" ancorelor
distrugerea ancorelor negative
ancore "glisante"
ANCORARE
mai multe resurse pe aceeasi ancora
ancora este deosebit de puternica
ancoreaza pasii intermediarideclanseaza-i unul dupa altul
produce starea de realizare a obiectivului propus
ancoreaza o resursa puternica
ancoreaza situatia problema
declanseaza simultan ambele ancore
ancoreaza o resursa puternica
intensifica trairea (experienta)in acest timp gliseaza ancora
ancora glisanta intensifica experienta
AsperaCurs_NLP Practitioner
ANCORARE
1. Stabilileste resursa dorita.
2. Gaseste o experienta trecuta in care ai avut resursa.
3. Stabileste care va fi ancora.
4. Traieste experienta asociat.
5. Aproape de punctul de intensitate maxima
de traire a resursei - ancoreaz-o.
6. Verifica ancora.
7. Cum vei folosi ancora in viitor?
asperacurs_NLP Pracitioner
CERCUL EXCELENTEI
asperacurs_NLP Pracitioner
RESURSA 1
RESURSA 4
RESURSA 2
RESURSA 3
Metaprograme
Filtre de sortare Metaprograme simple Metaprograme complexe
filtre de sortare
metaprograme complexe 2 filtre de relatie
metaprograme simple
metaprograme complexe 1filtre pentru interese PRIMARE
METAPROGRAME
mecanisme de ordonare si sortare a informatiilor
departe/'catre - avantaje/probleme
functioneaza totdeauna inconstient
dependent de rol si de context
sunt previzibile
valoare neutrala (nu exista bune sau rele)
toate filtrele ce privesc comportamentul in relatiile interumane
concentrarea atentiei
catre sine
catre ceilalti
acest filtru nu se controleaza prin intrebari
stilurile de comunicare(atitudini de supravietuire)
reactii de aparare atunci cand in comunicare se simt amenintati
pacifist
acuzator
rationalist
evitator
apreciereaproprieiactivitati
relatia de sine si cu ceilalti
autoaprecierea
aprecierea prin altii
"atat/cat si"
comportamentulin echipa
reactii de aparare atunci cand in comunicare se simt amenintati
individualist
cooperant
descriu cum este organizat comportamentul exterior
se structureaza procesele interne
are loc preferential adaptarea la mediu
exemple
extrovertit/introvertit
ganditor/simtitor
apreciativ/perceptiv(critic/observator)
descriu mecanismele de sortare din anumite puncte de vedere
Oameni: CINE?
Locuri: UNDE?
Lucruri: CE?
Activitate: CUM?
Informatii: DE CE? CARE?
AsperaCurs_NLP Practitioner
apropiat de scop / indepartat de scopasociere / disociere
potrivire / nepotrivireasemanari / deosebiriin mic / in mare
general / particularansamblu / detalii
placere/ evitarea neplaceriitrecut / prezent / viitor
FILTRE DE SORTAREin relatia cu sine si cu ceilalti
- apropiat de scop: a gandi la ceea ce iti doresti- indepartat de scop: a gandi la ceea ce nu iti dorestiex. a slabi
Capacitatea de a intra intr-o stare de asociere sau disociere este o abilitate fundamentala in NLPAsociere: emotii, sentimente pozitive
Disociere: emotii, situatii neplacute, traumatizante
tiparul "da dar..." folosit in conversatie
vom amana activitatile pe care le consideram neplacute pana cand a nu le face produce o neplacere mai mare decat a le face
indreptarea atentiei catre trecut: ce a fost, ce a facut
indreptarea atentiei asupra prezentului; clipa prezenta
indreptarea atentiei catre viitor:ce va face
AsperaCurs_NLP Practitioner
Metamodelul pentru limbaj
Omisiuni Generalizari Distorsiuni
1. Reprezentarile noastre (VAKOG) opereaza ca o harta neurologica a experientei
2. Cuvintele au rol de simboluri ale reprezentarilor senzoriale; ele ne formeaza o harta lingvistica a hartii neurologice
3. In masura in care cuvintele corespund realitatii, ele ne ofera o harta precisa sau distorsionata a realitatii
Cu ajutorul cuvintelor putem abstractiza, conceptualiza (placere, confort) experientele rezultand o harta la nivel superior
Meta-modelul precizeaza cum putem folosi limbajul pentru a clarifica, a ne reconecta la experienta
METAMODELPENTRULIMBAJ
AsperaCurs_NLP Practitioner
OMISIUNI
DISTORSIUNI
GENERALIZARI
METAMODELUL PENTRU LIMBAJArta de a pune intrbari
Omisiunea simpla
1.verbe nespecifice2.substantive nespecifice3.comparatiiAprecierile
Lectura gandurilorPresupozitiile
Echivalente complexeRelatiile cauza-efect
Nominalizarile
FanteziiJudecati absolute
Cuantificatoriiuniversali
Operatoriimodali
Afirmatiilenespecifice
AsperaCurs_NLP Practitioner
omisiunea simpla
aprecieri
2.substantivenespecifice
3.comparatii
1. verbe nespecifice
OMISIUNILE
ignoram anumite informatii in detrimentul altora
E greu sa inveti NLP.
Pentru cine?
Cum iti dai seama ca...?
lipseste baza de apreciere
Ciocolata nu e buna.
Cine sustine aceasta?
Copilul a avut un accident.
Cine mai precis...?
Ce mai precis...?
Lasam in urma un termen al comparatiei
Comparativ cu cine (ce)?
Cum isi dau seama ceilalti ca...?
ambii parametri "mai...decat cine (ce)?
"Sunt mai putin pregatit."
"Mai putin pregatit decat cine?"
"Cum isi dau seama ceilalti ca esti mai putin pregatit?"
Evidentiem actiunea fara a spune cum a fost realizata
Invat pentru examen.
Cum anume?
Cine anume?
Ce anume?
AsperaCurs_NLP Practitioner
1.Cuantificatoriuniversali
3.Operatorimodali
2. Afirmatii nespecifice
GENERALIZARILE
cuvinte si expresii care introduc o generalizare
tot, toata lumea, nimeni, niciodata,totdeauna, de fiecare data, tot timpul, etc."Nimeni nu ma intelege."
"nimeni?" (interogativ)
"Daca inteleg bine, niciodata nimeni nu v-a inteles?" (paradoxal)
"Nu a existat niciodata un moment in care...?" (exceptia)
de posibilitate
indica o imposibilitate fara a specifica felul in care functioneaza
"pot", "nu pot", "posibil", imposibil"Asa sunt eu, nu ma pot schimba.Nu pot sa-l refuz.
"Imi este imposibil sa-i spun adevarul."
"Ce anume va impiedica sa...?
"Ce s-ar intampla daca ati face lucrul respectiv?"
de necesitate
vehiculeaza reguli de conduita ale caror motivatie si consecinte nu sunt explicit formulate
Trebuie sa ma gandesc intai la ceilalti!
Nu trebuie sa vorbesc cu astfel de oameni!
Trebuie sa salut persoanele pe care le intalnesc!
"trebuie", "nu trebuie"
judecati de valoare (afirmatii) acaror origine este ignorata, pierduta
"Asta nu se face." "Nu este bine sa...""Scoala nu ajuta la nimic."
"Cine face aceasta afirmatiesi pe ce se bazeaza el (ea)?"
AsperaCurs_NLP Practitioner
JUDECATIABSOLUTE
ECHIVALENTE COMPLEXE
FANTEZII
NOMINALIZARI
LECTURA GANDURILOR
RELATIICAUZA-EFECT
PRESUPOZITII
DISTORSIUNILE
Sunt situatii in care contrariul este valabil?
...fara nici o exceptie?
Analogie intre o propozitie specifica si una generala
au la baza generalizarea experientei proprii
disocierea celor doi termeni ai echivalentei
"Nu ma priveste, deci este suparat pe mine."
"Daca te-ar privi ar insemna ca nu este suparat?"
Cum poti sa vezi, auzi...ca...?
Inlocuirea verbelor de actiune prin substantive "ingheata" procesul
utilizarea cuvintelor abstracte: dragoste, libertate, decizie, fericire, speranta
Schimba substantivul in verb!
Ce te impiedica sa fii/faci (substantiv)...?
"Doresc reusita copiilor mei."
Ce anume doresti ca ei sa reuseasca?
1.O persoana crede ca stie ce gandeste altcineva
"Stiu dinainte ce spune cand va intra."
"X este deprimat."
"Era enervat, dar i-a fost greu sa recunoasca acest fapt."
verbele "a gandi", "a crede", "a presimti"
"El gandeste, probabil, ca-i consum prea mult timp."
"Da, este posibil, dar cum va dati seama de acest fapt?"
"Daca m-ai iubi ai sti ce-mi doresc!"
"Ar trebui sa stii ca-mi place acest lucru!"
induce posibilitatea unor neintelegeri grave !!!!
2.Acordam celorlalti puterea de a citi in mintea noastra
"George nu ma iubeste."
"Cum stii ca George nu te iubeste?"
"Pentru ca nu face niciodata ceea ce-i spun!"
"Inteleg, a face ceea ce ti se spune este pentru tine o dovada de iubire."
Cauza X determina efectul Y
"X ma enerveaza..., ma supara...""Patronul ma impiedica sa...""As pleca in vacanta, dar nu am masina"
Deci Y nu apare decat cand X...?
"El ma face sa ma simt rau."(diateza pasiva)
Ce mai precis face el ca tu sa te simtiti rau? Trecerea verbului "a face" de la diateza pasiva la cea activa evidentiaza responsabilitatea fiecaruia pentru ceea ce simte si modul in care reactioneaza.
Ipoteze care au la baza experienta noastra anterioara
"Daca nu stii ce cauti, ne vei gasi nimic."
"Nu gasesti decat ceea ce cauti."
"De ce nu esti atent?" (Nu esti atent.)
"Ce va face sa credeti ca...?"
Comunicare eficienta Stima de sine Piramida lui Maslow Motivare corecta AT Mecanisme de aparare Feedback
1. A respecta sentimentul stimei de sine a celuilalt
6. A nu raspunde la mecanismele de aparare ale interlocutorului cu propriile mecanisme de aparare
2. A nu desconsidera trebuintele celuilalt
3. A-l motiva corect pe interlocutorul nostru
5. A putea intelege tranzactiile interumane
4. Arta de a pune intrebari care sa duca la o buna intelegere a interlocutorului si o buna exprimare
7. A primi o reactie inversa (feed-back)
COMUNICAREAEFICIENTA
AsperaCurs_NLP Practitioner
Protejarea stimei de sine proprii
Protejarea stimeide sine a partenerului
STIMA DE SINE
este unitatea centrala a existentei noastre la care ne raportam toate actiunile noastre
pe scurt: a aparea intr-o lumina favorabila in ochii celuilalt
concordanta dintre comportament si propria constiinta
reactii pozitive ale autoimaginii
Recunoasterea rezultatelor activitatii
relatia interumana!!sexualitate
pretuirea persoanei
AsperaCurs_NLP Practitioner
Abraham MASLOW Trebuintele umane
TREBUINE DE BAZ Hran, adpost, odihn, ap, sntate, sexualitate
SECURITATE Ordine, protecie, siguran, structur, stabilitate
SOCIALE Apartenen, susinere, ncredere,
empatie
RECUNOATERE Respect, recunoatere, acceptare,
aprecierea valorii, atenie
AUTOREALIZARE Autenticitate, creativitate, mplinire,
spiritualitate
poate fi
determinare
cum?
motivare vs manipulare
pozitivanegativa
motive ale esecului in motivatie
MOTIVATIA
a motiva pe cineva = a-l determina sa renunte la o atitudine veche in favoarea alteia noi
constienta - persoana se indreaptaconstient spre telul sauinconstienta - persoana nu stie ce a determinat-o sa actioneze astfel
fiecare motivatie izvoraste dintr-o nevoiefiecare nevoie are drept scop satisfacereaei si duce la o anumita conduita
formarea unei deprinderi presupune un nou proces de invatare
orice proces de invatare presupune timp
durata procesului poate fi diminuata prin evidentierea succeselor poartiale
vizualizarea mentala clara a scopului usureaza realizarea lui
manipulare = satisfacerea trebuintelor propriimotivatie corecta = satisfacerea trebuintelor ambilor parteneri
motivatie pozitiva lipsa constrangerii
implica un control minimLAUDA, LAUDA, LAUDA!
motivatie negativaconstrangere
control sistematicin lipsa controlului intervine delasarea
atentie la metaprograme!
lipsa cuvintelor laudative
lauda eronataex: unei persoane interesata de imbracaminte ii apreciem punctualitatea
AsperaCurs_NLP Practitioner
nevoie (trebuinta)
scop
conduita (deprindere)
motivatie
COPIL
A
PARINTE
ADULT
P
C
ANALIZATRANZACTIONALA
este starea cea dintai care se dezvolta; in ea se ascunde toata zestrea instinctuala cu care se naste un copildorintele copilului
spontaneitate
creativitate
curiozitate
sentimente si exteriorizarea lor
invidie
ruutate
manipulare
manifestari verbale:Ce este aceasta?
Cum functioneaza?
La ce foloseste?
Ce parere are specialistul?
manifestari nonverbale:gestica si mimica cu caracter meditativ
cumpanire
degetul sprijinit pe nas
impletirea degetelor
inglobeaza toate corectiile, prohibitiile impuse de parinti:asa numita morala
institutia cugetului
prejudecatile
interdictiile
dispozitiile interioare
cuprinde: gandirea, intelectul, capacitatea de a analizafunctia lui consta in analizarea datelor si faptelor, interpretarea lor, stocarea, calcularea posibilitatilor si, in final, tragerea concluziilor
manifestari verbale:Asa sa faci!
Nu se poate una ca asta!
Ce vor spune vecinii?
Nu ai voie sa faci asa ceva!
Intotdeauna faci totul pe dos!
Esti imposibil!
Asa ceva nu este permis!
manifestari nonverbale:amenintarea cu degetul
miscari de a atrage atentia
ridicarea sprancenelor
atitudine binevoitoaremanifestari verbale:
Mi-e bine! Nu mi-e bine!
Imi place asta! Nu-mi place asta!
Vreau asta!
Vreau sa incerc si eu!
Nu vorbesc cu tine!
Fii atent ce pot sa ...
Eu pot mai bine!
Al meu e mai frumos!
manifestari nonverbale:a salta, a rade, a sari, a se bosumfla
a-si tine respiratia
a-si batai piciorul
AsperaCurs_NLP Practitioner
In comunicare o persoana se poate simti atacata
atacul poate fi
A comunica eficient inseamna a nu raspunde la mecanismele de aparare ale interlocutorului cu propriile mecanisme de aparare
La o reactie de aparare se raspunde, de cele mai multe ori, cu o alta reactie de aparare
Dintr-o comunicare eficienta au de castigat toti participantii (win-win)
Dupa o comunicare marcata de reactii de aparare nu exista decat invinsi si presupusi invingatori
A nu raspunde la mecanisme de aparare
realimaginar
AsperaCurs_NLP Practitioner
situatiitehnici
FEEDBACK
feedback = reactie inversa (de raspuns)
cine este interesat de a primi feedback:de obicei transmitatorul- parintele de la copil- seful de la subordonat- vanzatorul de la client
transmitatorul se asigura ca primitorull-a inteles corect
primitorul se asigura ca a inteles corect
parafraza
a reda mesajul cuiva cu propriile cuvinte
scopul folosirii parafrazei:- limpezimea exprimarii- evitarea neintelegerilor- adoptarea unei atitudini binevoitoare
intrebare cu raspuns sugerat
intrebarea contine si raspunsul asteptat
poate determina interlocutorul sa adopte raspunsul sugerat
intrebarea directa
intrebare la care se poate raspunde cu "da" sau "nu"
este clara
usureaza comunicarea
intrebarea indirectanu se poate raspunde cu "da" sau "nu"
determina interlocutorul sa-si exprime parerea
AsperaCurs_NLP Practitioner
Modelul Milton
Omisiuni Generalizari Distorsiuni Limbaj indirect Recunosterea starilor spontane de transa
UP TIME
DOWN TIME
UP TIMEDOWN TIME
concept NLP ce reuneste starile n care atentia ne este orientata catre lumea externa, de veghe vigilenta;
concept NLP ce reuneste starile de constiinta modificata, lumea interioara (hipnoza, visele diurne sau din timpul somnului, reveriile, transele cotidiene, starile de contemplare, starile meditative sau transpersonale)
practic toate starile prin care se manifesta acele parti ale sinelui total al fiintei umane care ies n afara constiintei obisnuite, de veghe
elementele comune ale starilor cuprinse n Down Time:
focalizarea atentiei asupra proceselor interne profunde;trairea starii de bine subiectiv si de relaxare;
gndirea holistica, n viziuni globale;activarea proceselor intuitive si creative;
accesarea resurselor inconstientului;
AsperaCurs_NLP Practitioner
omisiunilepermitereaasocierilor
sugestii
utilizare
generalizarilimbajul permisiv
distorsiuni
MILTON MODEL
formulari vagi
comparatii
alternative aparente
aprecieri (lauda, lauda, lauda)nespecifice
care vor sa continue experiente personale
in presupozitii ascunse
in comenzi incluse
in povesti si citate
utilizarea (formarii) timpului
descrierea comportamentului
recadrarea obiectiunilor
cuantificatori universalisugerarea securitatii
sugestii posthipnotice
verbe modale
ocolirea rezistentelor
deschiderea de noi posibilitati de alegere
pacing
legate prin "in general, oamenii"
permisiunea schimbarii
"exista..., se afla...,se spune ca..."
verbe modale
formulari deschise, vagi
declansarea detranse de cautare
inducerea in eroare
propozitii incomplete
vorbire cu mai multe intelesuri, ambiguitate
conjunctii nici o legatura cu tema
inducere in eroare la inceput
adancirea transei
cuplarea de formulari independente
citirea gandurilorinfiltrarea observatiilor proprii
descrieri neasteptate
presupozitiilevor fi acceptate ca adevarate
raman constiente
fanteziilelargirea prudenta a imaginii despre lume
metafore
logica transei
judecatipozitive
pentru stabilizarea transei
AsperaCurs_NLP Practitioner
vizual
auditiv
kinestezic
MILTON MODELPREDICATE
Vad ce zici tu.Asta nu arata chiar corect.
Am nevoie sa vad mai clar aceasta idee.Acum chiar ca am ramas orb.
Acest lucru arunca o raza de lumina asupra subiectului.
Avem nevoie de o noua perspectivaEste un exemplu plin de culoare.
Aceasta suna ca un clopotel.Te ascult.
Suna bine pentru mine.Asculta ce-ti spun.
Acordeaza-te la ceea ce vor ei sa spuna!M-am intrebat deja despre aceasta.
Ideea mi-a tot zdranganit in jurul capului.
Am avut un presentiment (feeling) despre aceasta.
Pune mana pe asta.
Tu ai o propunere solida.Esti de neclintit ca un perete.
Este o problema grea.
asperacurs_milton_predicate
Invatare eficienta
Cum invatam Noua invatare Tehnici de invatare Curba de retinere Rolul pauzelor
CUM INVATAM
(Tony Buzan)
AsperaCurs_NLP Practitioner
religie
engleza
chimie
logica
matematica
botanica
zoologie
biologie
chimie
fizica
NOUA INVATARE (Tony Buzan)
AsperaCurs_NLP Practitioner
religie
engleza
chimie
logica
matematica
botanica
zoologie
biologie
chimie
fizica
a invata
a repeta
a aminti a studia
a desena
a retine
a nota
a realiza
nivelele invatarii
relaxare
motricitatea oculara
emisferelecerebrale
dominanta
modalitati aleinteligentei
conditiiexterioare
reprogramareamintii
tehnici de concentrare
tehnici dememorare
TEHNICI DE INVATAREChristian Drapeau
inconstientul inconstientinconstientul constientconstientul constientconstientul inconstient
efecteunde cerebrale
invatarea relaxariirespiratia
echilibrarea emisferelor
stangacalcule mentale
rostirea unei idei
rationamente
scrierea
analiza
ascultarea activa
dreaptaimaginatia
vizualizare
culori
ritm
muzica
vizualaauditivamana dominantapiciorul dominantgenerala
matematica si rationalavizuala si spatialaverbala si auditivamuzicala si ritmicakinestezicainterpersonalaintrapersonala
muzicaefectele culoriiuleiuri volatile
posturaalimentatie
gandirea negativarepulsia fata de invatare
starile afectivemeditatia asupra succesului
atentiamotivatia
legi ale memorieiinstruirea memoriei
programare pentru retinerelegaturi intre informatii
mediatori socanti
AsperaCurs_NLP Practitioner
CURBA DE RETINERE (Tony Buzan)
AsperaCurs_NLP Practitioner
100%
75
50
25
0
Timp
AsperaCurs_NLP Practitioner
CURBA DE RETINERE (Tony Buzan)
Repetare 10 minute
Repetare 24 ore
Repetare 1saptamana
Repetare 1 luna
Repetare 6 luni
Gandire creativa
100 75 50 25
Timp
100%
100%
AsperaCurs_NLP Practitioner
1 ORA 2 ORE
FARA PAUZA
PAUZA DUPA 1 ORA
PAUZE DUPA 20 MINUTE
ROLUL PAUZELOR IN PROCESUL DE RETINERE
LEGI ALE MEMORIEI (CHRISTIAN DRAPEAU)
1. Retinem 10% din ceea ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ce vedem si
auzim in acelasi timp, 80% din ceea ce spunem, 90% din ceea ce spunem si facem in acelasi timp; 2. Dezvatarea este de 10 ori mai grea decat invatarea ai grija sa inveti corect de la inceput; 3. Memorarea este de 5 ori mai buna atunci cand se cunoaste scopul de ce inveti, unde vei folosi
cunostintele respective; 4. Memorarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa acea data (invat pentru examenul de
maine poimaine nu voi mai sti aproape nimic); 5. Dupa promovarea unui examen cunostintele, practic dispar raman insa deprinderile; 6. Invatam mai usor ce ne place; 7. Invatam mai usor ceea ce acceptam; 8. Invatam mai usor ce este logic; 9. Invatam mai usor ceea ce intelegem; 10. Invatam ceea ce este interesant pentru noi; 11. Invatam mai usor lucrurile simple, clare, sistematizate; 12. Retinem mai usor informatiile care au legatura unele cu altele; 13. Retinem mai bine deosebirile, contrastele decat asemanarile si elementele repetitive; 14. Ambianta stimulatoare culori, arome faciliteaza memorarea.
UNDE CEREBRALE
(CHRISTIAN DRAPEAU)
1. Undele beta au frecventa intre 13 si 35 Hz; apar in starea de veghe normala, de activitate care nu te absoarbe complet;
2. Undele alfa au frecventa cuprinsa intre 8 si 12 Hz; apar in stare de relaxare sxau de reverie, cand esti absorbit de ceea ce faci. Este favorabila invatarii;
3. Undele teta au frecventa intre 4 si 8 Hz; apar in activitatile subconstientului si in faza de somn lent (5-10 min de la adormire). Se obtine in mod constient prin antrenament (meditatie si relaxare profunda). Favorizeaza intelegerea intuitiva.
4. Undele delta au frecventa cuprinsa intre 1 si 4 Hz; este caracteristica somnului profund.
MUZICA INVATARII RAPIDE (CHRISTIAN DRAPEAU)
J.S. Bach: Concertul in Sol minor pentru flaut si coarde (largo); Concertul pentru harpa in Sol Minor (largo); Simfonia in Sol minor op. 6, nr.6; Concertul in Do minor pentru violoncel si orchestra.
Corelli: Sarabanda (largo) din Concertul nr. 7 in Re minor; Preludiu (largo) Sarabanda din Concertul nr. 8 in Mi minor; Preludiu din Concertul nr. 9 in La major (largo); Concerto Grosso op. 6, nr. 3,5,8,9; Concerto Grosso op. 4, 10, 11, 12; Sarabanda (largo) din Concertul nr. 10 in Fa major.
G.F.Handel: Concertul nr. 1 in Fa minor (alamuri, instrumente de suflat); Concertul nr. 3 in Re, muzica pentru focurile de artificii regale; Concertul nr. 1 in Si major op. 3 (largo) (freamatul padurii si izvoarelor); Concerto Grosso op.3, nr. 1, 2, 3, 5; Water Music.
L.V. Bethoven: Concertul nr. 5 in Mi bemol major pentru pian si orchestra, op. 73; Concert in Re major pentru vioara si orchestra.
G. Telemann: Largo din Fantezia dubla in Sol major pentru harpa; Largo din concertul in Sol major pentru viola si coarde.
Vivaldi: Largo din Iarna din cele patru anotimpuri; Cinci concerte pentru flaut si orchestra de camera; Concert in Do pentru flaut, RV. 444; Concert in Do pentru oboi, RV. 449.
J. Haydn: Simfonia nr. 67 in Fa major; Simfonia nr. 69 in si major; Concertul nr. 1 in Do major pentru vioara si coarde; Concertul nr. 2 in Sol major lpentru vioara si coarde;
EFECTELE ULEIURILOR VOLATILE ASUPRA MINTII (CHRISTIAN DRAPEAU)
o lavanda si lamaia genereaza calm si armonie; o vanilia, coriandrul si tamaia favorizeaza concentrarea si activitatea intelectuala; o orhideea si ambra favorizeaza starea de interiorizare si de reculegere. Masajul ( frunte, tample, dupa urechi, ceafa) cu un amestec format din urmatoarele uleiuri: coriandru,
cimbru, pin, menta, rozmarin si nuca tamaioasa favorizeaza concentrarea. iuliana / practician / tehnici de invatare rapida / muzica uleiuri volatile
EFECTELE CULORILOR ASUPRA MINTII
(CHRISTIAN DRAPEAU)
1. Rosu culoare foarte calda, incita la actiune, stimuleaza activitatea mentala, creste presiunea sangvina. Mult rosu te face sa te simti stanjenit. Genereaza emotie si furie. Nuantele inchise duc la greseli frecvente si perturba sistemul nervos. Accentele usoare de rosu conduc insa la vigoare si vitalitate. Rosu cu nuante de maro este o culoare negativa, descurajanta.
2. Portocaliu culoare calda, placuta, nu creaza disconfort, incurajeaza rabdarea, accelereaza pulsul, favorizeaza secretia gastrica si digestia, genereaza optimism, veselie; este stimulator emotiv, inspira destindere.
3. Galben stimuleaza si intretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de concentrare a atentiei. Imbunatateste vederea, stimuleaza functionarea normala a sistemului vascular, calmeaza psihonevrozele. Este culoarea cea mai vesela si genereaza caldura, intimitate, satisfactie, dinamism.
4. Verde faciliteaza deconectarea nervoasa si imaginatia. Scade presiunea sangvina, dilata vasele capilare. Genereaza liniste, buna dispozitie, confort, relaxare, meditatie, echilibru. Este o culoare rece, placuta, calma, linistitoare. Verde murdar, cu nuante inchise, provoaca neliniste.
5. Albastru favorizeaza dezvoltarea procesului de inhibitie si incetinirea ritmului activitatii, inspira destindere, scade presiunea sangvina si tonusul muscular, calmeaza respiratia si pulsul. Este o culoare foarte rece, odihnitoare, linistitoare. In exces provoaca nostalgie sau chiar depresie.
6. Violet genereaza aspecte contradictorii (ex: optimism-nostalgie). Este o culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare. Nuantele deschise sunt placute, linistitoare.
7. Alb permite o concentrare mai buna, inspira puritate, raceala. 8. Maro cacao culoare linistitoare; se recomanda doar pentru decor (mobila). 9. Negru genereaza neliniste, depresie; prin contrast evidentiaza celelalte culori. Nuantele de maro
si negru sunt la limita unei caderi nervoase. Recomandari pentru invatare:
Creaza unui fond usor excitant; foloseste culori vii, care incanta privirea, dar nu prea intense si, in nici un caz, sterse sau murdare;
Cea mai recomandata culoare pentru fata de masa: galben; Cromatica peretilor: tonuri de crem, verde deschis, etc; Pentru scoaterea in evidenta a unor informatii se pot folosi relatiile de contrast; in ordine
descrescatoare acestea sunt: o negru pe galben folosit indelungat devine obositor; o verde pe alb; o verde pe rosu
AsperaCurs_NLP Practitioner
Linia timpului
In timp In afara timpului A 70-a aniversare Rescrierea istoriei
AsperaCurs_NLP Practitioner
LINIA TIMPULUI
(Seymour, OConnor)
TRECUT VIITOR VIITOR
IN AFARA TIMPULUI
IN TIMP
TRECUT
Diferente intre in timp si in afara timpului
IN AFARA TIMPULUI IN TIMP Occidental Oriental Stanga spre dreapta Din spate catre in fata Trecut / prezent / viitor Se intampla acum In fata Nimic in fata Existenta programata Flexibilitatea timpului Disociat Asociat
A 70-a ANIVERSARE Utilizarea liniei timpului pentru a obtine noi puncte de vedere si o noua intelegere
a situatiei X
1) A cauta o situatie pentru care isi doreste un alt nivel de intelegere (punct de vedere).
2) B stabileste o pozitie META pentru aici si acum. De pe aceasta pozitie stabileste impreuna cu A linia timpului. A stabileste ancorele de spatiu pentru prezent, situatia X, si a 70-a aniversare. 3) B roaga pe A sa-si imagineze a 70-a aniversare de pe pozitia META. 4) Din pozitia META A intra pe linia timpului in pozitia a 70-a aniversare si se asociaza. De pe aceasta pozitie priveste situatia X. 5) B intreaba septuagenarul/a ce sfaturi doreste sa-i dea tanarului/tinerei din situatia X. 6) A revine in pozitia META si priveste din nou situatia X. Accepta tanarul/a din situatia X sfaturile septuagenarului/ei sau mai are intrebari de pus acestuia/acesteia? Daca da, repeta pasii 3-4-5-6 pana la elucidare. 7) Daca A doreste acesta poate merge pe pozitia X pe linia timpului si retrai situatia X modificata. Iesirea are loc prin PREZENT sau/si pozitia META. Se separa pe toate canalele disponibile.
Rolul lui C este foarte important. Continutul nu-l intereseaza. Directia concentrarii atentiei sale este de a gasi raspunsul la urmatoarele intrebari:
1. A lasat B pe A la pct. 3 sa descrie persoana de pe linia timpului la persoana a 3-a? 2. A rugat B pe A la pct. 4 sa faca o descriere asociata (la persoana 1) in timpul celei de-a 70-a
aniversari? 3. A fost descrisa situatia X de pe pozitia a 70-a aniversare asociat sau disociat?
AsperaCurs_NLP Practitioner
RESCRIEREA ISTORIEI (Change History)
Utilizarea liniei timpului pentru a schimba trairea unei experiente negative. 1) Disociat, A stabileste, la indicatiile lui B, pozitia META, linia timpului si un
punct pentru prezent, cu ancore in spatiu. Din pozitia META, A cauta o situatie X in care i-a lipsit o resursa.
2) A intra pe linia timpului prin PREZENT si se deplaseaza cu sentimentul (rau)
pana la situatia initiala; B calibreaza tot timpul. 3) In pozitia META A stabileste de ce resursa ar fi avut nevoie in situatia X.
Cauta si identifica pe linia timpului experiente de referinta in care aceasta resursa a fost prezenta.
4) A intra pe linia timpului prin PREZENT si merge inapoi pana la resursa necesara.
Experienta se retraieste asociat (VAKOG) si se ancoreaza kinestezic. 5) Resursa se ia cu sine si se transporta pana in situatia problemetica X. Se
activeaza ancora de resursa si se retraieste asociat experienta necesara. 6) Separare in pozitia META.
AsperaCurs_NLP Practitioner
Strategii
Macrostrategii Microstrategii Walt Disney Strategy
OMISIUNI
DISTORSIUNI GENERALIZARI
HARTIDESTRATEGIE
STRATEGIIAlcatuirea hartilor
omitem deoarece nu putem sa procesam miliardele de biti de informatie care stimuleaza sistemul nervos in fiecare clipaochii nostri pot sa vada o banda foarte ingusta a spectrului vizual
urechile noastre receptioneaza o banda foarte ingusta a undelor sonore
interactionam cu realitatea indirect, prin intermediul creierului si a sistemului nervos
inregistram doar o mica parte a imaginilor, sunetelor, senzatiilor, etc
receptionam 7+/- 2 elemente de informatie
construind modele, distorsionam lucrurile, stergand si generalizand date
experimentam teritoriul prin filtrele noastre perceptuale
credintele si valorile care rezulta din alcatuirea hartilor noastre ne induc stari de constiinta care ne definesc, modeleaza, ordoneaza
generalizam pentru a rezuma modele, a simplifica lumea, abstractizandgeneralizand dam o ordine si un inteles lumii, pe baza abilitatilor noastre de a observa tiparele de continut, forma, semnificatie
in urma omiterii, a generalizarii si a distorsiunii rezulta o "harta" interioara asupra lumii
alcatuim aceasta harta pentru a naviga prin realitate
AsperaCurs_NLP Practitioner
MACROSTRATEGII
MICROSTRATEGII
MODEL T.O.T.E.
MODEL G.E.O.
STRATEGII
Secvente ale unei ACTIUNI
pasi mari - de regula constienti
Inceputul si Sfarsitul strategiei
Fiecare pas al Macrostrategiei
Sistemele de conducere a informatiei
Comparatia temporala
...cu Prezentul
...cu Trecutul
...cu Viitorul
Pozitia deperceptie
cu proprii ochi
in "pantofii" altuia
ca observator neutrusunt orientate catre proces
TEST
situatia initiala
comparatie
experienta de referinta
OPERATEActiunea potrivita
schimba mediul inconjurator
TEST
noua situatie
comparatie
experiente de referinta
EXIT
sunt orientate catre tel
Goal = obiectiv
Evidence = criteriul de decizie
Operation = actiunea directa
AsperaCurs_NLP Practitioner
MODELUL TOTE
IESIRE DA
DECLANSATOR
OPERARE 3
OPERARE 2
OPERARE 1
STAREA ACTUALA
STAREA DORITA
Sunt echivalente
NU
TEST OPERARE TEST EXIT Modelul este eficient cand:
1. Exista o reprezentare clara a scopului dorit; 2. Exista criterii si reprezentari senzoriale clare care sa determine progresul catre obiectiv; 3. Exista o varietate de operatii care conduc catre obiectiv (posibilitati de alegere) si
flexibilitate pentru implementarea acestor alegeri.
MODELUL GEO
OBIECTIV
ACTIUNE
CRITERIU DE
DECIZIE
GOAL EVIDENCE OPERATION
AsperaCurs_NLP Practitioner
CODIFICAREA ELEMENTELOR STRATEGIEI
O imagine pe care o vedem in exterior Vizual / extern - Ve O imagine de care ne amintim Vizual / intern / amintire Via O imagine pe care o cream in minte Vizual / intern / creare Vic Un sunet pe care ni-l amintim Auditiv / intern / amintire Aia Un sunet pe care il construim Auditiv / intern / creare Aic Un dialog interior Auditiv / dialog interior Adi Un sentiment pe care il traim fizic Kinestezic / extern Ke O emotie pe care o traim Kinestezic / intern Ki
AsperaCurs_NLP Practitioner
stabilirea cadrului
accesarea stariiintensificarea starii
calibrarea starii
incheierea
ELICITAREASTRATEGIEI
"Tu faci asta - foarte bine; invata-ma si pe mine!"
Cum anume faci?
Cum te simti? (experienta pozitiva)
De ce ai nevoie ca sa faci asta?
Ce se intampla cand faci asta?..si ce sa simt, vad, aud...
Cum stii ca s-a incheiat?
!!! MENTINE POZITIA META FATA DE CONTINUT!
AsperaCurs_NLP Practitioner
STRATEGIA WALT DISNEY
META
AsperaCurs_NLP Practitioner
REALIST
VISATOR
CRITIC
STRATEGIA LUI WALT DISNEY Obiectiv: Invatarea si instalarea unei macrostrategii necunoscute B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata exercitiului.
1. A cauta o situatie X in care are nevoie de mai multe idei. De pe pozitia META B plaseaza ancore de pozitie pentru: Visator (Visatorul poate produce orice idee din lume; fantezia lui nu cunoaste limite); Realizator (Realizatorul traieste punerea in practica a ideilor visatorului; el traieste visul ca si cum ar fi adevarat); Criticul constructiv (El apreciaza informatiile si le comenteaza; treptat apar dorinte de schimbare).
2. B roaga pe A sa intre in pozitia visatorului si sa dea frau liber tuturor ideilor
sale legate de tema X: imagini, culori, umbre... chiar si ceea ce visatorul nici macar in vis nu si-ar permite...(daca e cazul- ancorare umar). Cand Visatorul a realizat o imagine cu care este multumit paraseste ancora de pozitie; B face separare.
3. B roaga pe A sa intre in pozitia Realizatorului si sa verifice noua situatie
creata. El traieste fizic si emotional ca si cum aceasta fantezie ar fi realitate (daca este cazul ancorare brat). A paraseste ancora de pozitie si B face separare.
4. B roaga pe A sa intre in situatia Criticului si sa auda ce critici exista, de
exemplu comentarii ale diferitor oameni sau ale vocii sale interioare. El poate aseza vocile straine intr-o galerie, separandu-le astfel de propriul dialog intern (daca este cazul ancorare celalalt brat). A paraseste ancora de pozitie si B face separare.
5. Daca criticul nu este pe deplin multumit, incepe o noua runda. Visatorul isi
optimizeaza visul cu fiecare runda; cate runde? atatea cate sunt necesare. Incheiere:A trece prin toate pozitiile fara separator. Future Pace: In ce imprejurari vei folosi aceasta strategie si cand anume? Important! Dupa fiecare runda schimb de idei pe pozitia META.
AsperaCurs_NLP Practitioner
Metafora
LUMEA REALA
LUMEA METAFORICA
ANALOGIE emotii
IZOMORFISM
PROBLEMA SOLUTIA METAFORICA
NOI CONVINGERI
COMPORTAMENT METAFORIC
COMPORTAMENTUL DORIT
METAFORA (D. Gordon)
AsperaCurs_NLP Practitioner
METAFORA (Sue Knight)
Daca ar fi sa desenati o metafora pentru dvs., care ar fi aceasta?
In timp ce auzeati aceasta intrebare, probabil ca ati remarcat
o imagine care v-a trecut prin minte. Ce era? Ce reprezinta ea pentru dvs.?
Care sunt caracteristicile acestei metafore?
Care sunt punctele ei tari?
Care sunt punctele ei slabe?
Cum sunt legate elementele imaginii?
Ce semnifica acest lucru?
Ce lipseste si ce inseamna acest lucru?
AsperaCurs_NLP Practitioner
Complexe
Culpabilitate Oedip Abandon Inferioritate
1.COMPLEXUL4.COMPLEXUL LUI OEDIP
3.MANIFESTARILECOMPLEXULUI DERANJANT
2.MANIERATRAIRIICOMPLEXULUI
3.COMPLEXUL DE CULPABILITATE
2.COMPLEXUL DE ABANDON
1.COMPLEXUL DE INFERIORITATE COMPLEXE DE BAZA
desemneaza pur si simplu o asociere de impulsuri
este indispensabil functionarii noastre
Complex DERANJANT = ansamblu de elemente cu foarte mare incarcatura EMOTIONALA, adunate in jurul unui nucleu organizator INCONSTIENT
Independent de vointa, el este construit dintr-o serie de asocieri care, in imprejurari nefericite, s-au instalat in prima copilarie
Dotat cu un mod de functionare AUTONOMA, el tinde sa se impuna constientului in mod imperativ si repetitiv (aproape stereotip).
STEREOTIPII = reactia de fond este mereu aceeasi
REPETITII = faciliteaza exprimarea stereotipa
DISPROPORTIONALITATE fata de situatiile reale
SURSA DE NELINISTE intareste si mai mult complexul
CIRCUIT INCHIS complexul se autoalimenteaza; ex:"cu cat reusesc mai putin cu atat mai mult o iau de la capat"
SUPORTAT = persoana suporta pasiv sperand ca nimeni nu va remarca acel complex
COMPENSAT = camuflare; actioneaza pentru a-i determina pe ceilalti sa se intereseze pentru un aspect valorizant al personalitatii sale.
SUPRACOMPENSAT = se comporta astfel incat nimeni sa nu poata nici macar banui eventuala existenta a complexelor.
AsperaCurs_NLP Practitioner
ORIGINE SIMANIFESTARECONSECINTA
FORMA
COMPLEXULLUI
OEDIP
ansamblu de sentimente pozitive si negative (dorinta de iubire si ura, cu origine inconstienta) care se organizeaza intr-un model al relatiei copii-parinti
se produce intre 3-5 ani (stadiul FALIC)
rol fundamental in structurarea personalitatii si in orientarea dorintei si alegerii
FUNCTIA INPORTANTA: marcheaza alegerea obiectului iubirii dupa pubertate, interdictia incestului
dificultati oedipiene pentru viata sexuala a subiectului:-impotenta / frigiditate-homosexualitate
POZITIVA: rivalitatea inconstienta a copilului cu parintele de acelasi sex, datorita dorintei sexuale inconstiente pentru parintele de sex opus (ura inconstienta pentru parintele de acelasi sex)
NEGATIVA: iubire pentru parintele de acelasi sex, cu ura si gelozie pentru parintele de sex opus
AsperaCurs_NLP Practitioner
ORIGINE SIMANIFESTARE
TRAIREACOMPLEXULUI
COMPLEXUL DE
INFERIORITATE
COMPLEX = reactivarea unui reflex conditionatGeneralizarea unei inferioritati partiale la ansamblul posibilitatilor = COMPLEX DE INFERIORITATESentimentul de inferioritate se resimte profund in timpul copilariei timpurii (intre 2 si 3 ani)Studentul se simte inferior in fata profesoruluiAngajatul se simte inferior in fata patronuluiSENTIMENTUL DE INFERIORITATE ESTE NORMAL
ACCEPTARE
renunta sa infrunte obstacoleleincearca sa treaca neobservat
ros de nelinisteinferioritatea poate fi descoperita
COMPENSARE
contrabalansarea inferioritatii intr-un domeniu prin fapte deosebite in alt domeniu (-fizic/intelectual+)
denigrarea sistematica a celorlaltiDEZAVANTAJ = consum mare de energie
SUPRACOMPENSARE
pretentia superioritatii in toate domeniilediscutia despre faptele deosebite proprii sau ale apropiatilor
dezvoltarea unei competente iesite din comun
"COMPLEXUL DE SUPERIORITATE"
AsperaCurs_NLP Practitioner
ORIGINE SIMANIFESTARE
TRAIREACOMPLEXULUI
COMPLEXULDE
CULPABILITATE
Complexul se formeaza tot in perioada copilariei.culpabilizare excesiva a parintilor insotita de amenintari si santaj afectivviolenta retinuta contra unui adult conceput ca prea puternico nefericire care coincide cu un gest de violenta al copiluluipersistenta fenomenului oedipian
ACCEPTAREAUTOPEDEPSIRE PASIVA
CONDUITA DE ESEC: prevede esecul si face totul ca sa se intample
COMPENSAREFACE GRESELI
ARUNCA RASPUNDEREA ASUPRA ALTORA
SUPRACOMPENSARE
AUTOJUSTIFICARE PERMANENTAAGRESIVITATE orientata asupra unei persoane, obiect "oaia neagra"
Se identifica bucuros cu VIRTUTEA CARE ALUNGA VICIUL
AsperaCurs_NLP Practitioner
ORIGINE SI MANIFESTARE
TRAIREACOMPLEXULUI
COMPLEXUL DE
ABANDON
Sentimentul (adevarat sau fals) al privarii de dragostea materna (despartire, intarcare, plecarea la scoala, moartea unui parinte, mama prezenta fizic, dar absenta psihic) in timpul copilariei timpuriiconsecinta complexului: ABSENTA CELUILALT ESTE INSUPORTABILA PSIHOLOGICNevoie de companie permanenta, nevoie de dragosteDramatizeaza dezinteresul celuilalt fata de el
ACCEPTARE
"Sunt respins, negat."Scenariul victimei care asteapta salvatorul ideal.
Seduce, apoi provoaca abandonul de catre partener.
COMPENSARE
"Eu sunt cel care respinge."Evita orice atasare.
Schimba partenerul de indata ce simte ca s-ar putea crea o legatura (de care se teme).
SUPRACOMPENSARE
PROIECTIA"Oamenii sunt ingrati, dupa tot ce fac eu pentru ei."
Are grija de "abandonati", se sacrifica pentru ei in speranta de a primi dragoste in schimb.
AsperaCurs_NLP Practitioner
Reframing
Cadrare Decadrare Recadrare Resemnificarea contextului Resemnificarea continutului Resemnificarea partilor Modelul Partilor Six steps reframing
Partile componente ale experientei
1. RESEMNIFICAREACONTEXTULUI
2. RESEMNIFICAREACONTINUTULUI
Utilizarea metaforelor
3. RESEMNIFICAREA"PARTILOR"
REFRAMING
FORMA
CADRUL
cadrarea=Framing
decadrarea=Deframing
recadrarea=Reframing
Submodalitatile (VAKOG)
desfasurarea cronologica
CONTINUTUL
Cadrul problematic
face prea mult X
ex: "muncesc prea mult"
nu mai doreste sa X...
Schimbarea cadrului
temporal
spatial
schimb de roluri
cadrul potrivit pentru comportamentul X
Cadrul problematic
Comportamentul X apare de fiecare data in situatia Y
In acest caz X inseamna PROBLEMA
Schimbarea continutuluiIn acest caz X inseamna acum SOLUTIA
Cadrari problematice diferite
Descrierea analoga a structurii problemei
Oferirea de solutii noi
Cadrul problematic
Comportamentul X este deranjat de comportamentul Y
"Doresc sa fac X fara ca Y sa ma deranjeze"
"Partile" ductratative intre ele
...gasesc noi SOLUTII
... gasesc un OBIECTIV COMUN
...afla IDEI NOI de la PARTILE CREATIVE
...parti izolate sunt REINTEGRATE
AsperaCurs_NLP Practitioner
REFRAMING
RECADRAREA CONTEXTULUI
Obiectiv: Gasirea de idei in contextul carora comportamentele indezirabile pot fi avantajoase.
Desfasurare: B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata exercitiului. (Aici raportul are loc si la nivelul continutului comportament indezirabil fiind acceptat fara obiectiuni).
1. A cauta o situatie Y in care el/ea face ceva prea intens (excesiv) sau cauta o
afirmatie despre care el/ea crede ca nu este recadrabila (ex: sunt prea irascibil, prea nervos, prea superficial, prea incet...);
2. Membrii grupei ii prezinta lui A cel putin o situatie (mult mai bine doua sau trei) in care comportamentul indezirabil este plin de sens sau de mare ajutor, respectiv in care acest comportament este o resursa (pentru A).
FORME DE EXCEPTIE ALE RECADRARII CONTEXTULUI
1. Cadrul de accceptare : La aparitia in decursul negocierilor ACORD PRIMAR urmat de o CONJUNCTIE NEUTRA si apoi de ARGUMENTUL PERSONAL ;
2. Cadrul ca si cum : Formularea ca si cum este o bijuterie a gandirii
constiente care ne permite sa ne protejam convingerile pentru a nu intra in conflict cu schema noastra de gandire (materialist dialectica);
3. Prescriptia paradoxala: prin prescrierea simptomului (comportamentului
indezirabil) are loc detasarea acestuia din sensul initial si pozitionarea sa in contextul vreau sa fac asta acum. In multe situatii se rezolva comportamente vicioase.
AsperaCurs_NLP Practitioner
REFRAMING
RECADRAREA SIMPLA A SEMNIFICATIEI Obiectiv: Invatarea desfiintarii stereotipurilor de tipul de fiecare data cand
traiesc situatia Y reactionez cu comportamentul nedorit X. Desfasurare: B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata
exercitiului. (Aici raportul are loc si la nivelul continutului comportament indezirabil fiind acceptat fara obiectiuni).
1. A cauta o situatie Y in care la el/ea apare (cu regularitate) un comportament indezirabil X. Ce inseamna aceasta experienta Y pentru A ? (exemple: urme de pantofi pe covor, nimeni nu ma respecta, munca multa produce stres...);
2. B ii prezinta lui A descrieri, dintr-un alt punct de vedereal intregii situatii Y, in care comportamentul X este pastrat schimbandu-se numai semnificatia (punt de vedere diferit inseamna aici situarea experientei intr-un cadru temporal largit, privirea experientei de la o mai mare distanta...);
3. Ce gandeste A acum despre situatia initiala? Prin ce se schimba cel mai mult reactia lui A ?
Pas suplimentar:
B insusi ii propune un Reframing al situatiei initiale: fiecare descriere = o noua concluzie ex: multe urme de pantofi pe covor inseamna ca aici sunt multi oameni
draguti; munca multa inseamna ca imi voi permite o vacanta confortabila.
AsperaCurs_NLP Practitioner
In NLP exista fictiunea ca pentru fiecare stare interioara de dezbinare exista parti interioare proprii care sunt responsabile pentru aceasta
Aceste parti sunt tratate ca persoane si li se vorbeste ca atare.
Initierea comunicarii cu una sau mai multe "parti" este numita "instalare".
Toate "partile" unei persoane au, primar, o "intentie" pozitiva. Numai ca unele parti folosesc metode exagerate.
1. PARTILEPROBLEMATICE
2. PARTEACREATIVA
3. MENTORII
PARTIFRECVENTUTILIZATE
MODELUL "PARTILOR"
sunt responsabile pentru aparitia si dainuirea problemelor si a simptomelor
primar au si ele o intentie pozitiva
este responsabila pentru producerea de idei si alternative
simtul realitatii nu este punctul ei forte
sunt parti interioare care ne sustin fara retinere, dau idei si sunt consilieri fideli
copilul internrealistul
criticulvindecatorul intern
prietenii interniLa nevoie se poate instala orice parte potrivita oricarei situatii
AsperaCurs_NLP Practitioner
1. Instalarea partii X
2. Dezvoltarea comunicarii cucomportamentul X
3. Separarea comportamentului Xde intentia pozitiva
4. Instalarea partii creative
5. Probarea alternativelor
6. Verificarea ecologiei
SIX STEPSREFRAMING
identificarea comportamentului care va fi schimbat
"Sa numim acest comportament X. Cum ar arata? Ce ar spune?..."
identificarea intentiei pozitive a comportamentului X
Stabilirea unei relatii de comunicare cu partea responsabila de aparitia comportamentului X
"Este de acord partea responsabila de comportamentul X sa comunice cu tine?"
Stabilirea de semnale / raspunsuri clare pentru DA si NU
Partea va fi intrebata despre intentia pozitiva si daca este dispusa sa renunte la avantajul oferit de aceastaDezvoltarea de noi modalitati de
a-si pune in practica scopurile
Gasirea a 3 solutii pentru realizarea intentiei pozitive
Acceptarea probarii celor 3 solutii
Daca DA, se stabileste perioada de proba
Daca NU accepta probarea se revine la pct. 4
Identificarea partilor oponente
Probarea solutiilor si a timpului de proba de catre partea oponenta
Daca DA - se integreaza partile.
Daca nu - se revine la pct. 4
AsperaCurs_NLP Practitioner
Doresc sa termin cu X dar nu pot Doresc sa fac X dar ceva ma impiedica
Convingeri
Istorice Interpretative cauzale Generalizarea importantei convingerilor Ciclul schimbarii convingerilor
CONVINGERIISTORICECAUZALEMETAPROGRAMELE
GENERALIZAREAIMPORTANTEISEMNIFICATIILOR
CONVINGERIINTERPRETATIVECAUZALE
CONVINGERI
FUNCTIE: evitarea unei noi traumatizariAPARITIE: O experienta primara (de obicei refulata) a lasat o amprenta permanenta - in NLP numita IMPRINT. De indata ce apare declansatorul acestui IMPRINT se activeaza reactia de salvareSTRUCTURA: Deindata ce apare X, urmeaza Y. Deoarece Y este asa ingrozitor, reactionez de indata ce apare X.
POSIBILITATI TERAPEUTICE
ResemnificareTehnica fobieiChange HistoryREIMPRINT-in Mastertraining
FUNCTIE: organizarea atentiei si perceptiei APARITIE: pana in prezent neclara, respectiv innascuta sau invatata foarte timpuriu.
STRUCTURA: trebuie mai intai sa avem grija de X deoarece...pentru ca sa...altfel...are loc Y
POSIBILITATITERAPEUTICE
"Spalarea" convingerii Mastertraining
ConstientizareRestructurare Cognitiva
FUNCTIE:descriptiva, descriu realitatiAPARITIE: Invatarea dupa modele din familie si din mediul inconjurator. Ierarhia importantei anumitor valori devine realitate. Aceste ierarhii sunt codificate submodal.
STRUCTURA: X produce Y. Cand fac X este ca si cum as fi facut Y.
POSIBILITATI TERAPEUTICE: Destabilizarea convingerii prin Sleight of Mouth, in special Tranformarea submodalitatilor.
FUNCTIE: prescriptiva; produc reguli de comportamentAPARITIE: Se dezvolta treptat ca urmare a unor consecinte neplacute (usoara dezaprobare repetata, privare decenta de dragoste) consecutiv anumitor comportamente nedorite.STRUCTURA:X produce Y. E mai bine sa faci Z cand apare. Si asta insotit de frica difuza cand reactia Z nu poate avea loc."...doar nu se poate pur si simplu sa...!...de asemenea trebuie sa...si...!"POSIBILITATI TERAPEUTICE: Destabilizarea convingerii prin Sleight of Mouth, in special Exemple contradictorii
AsperaCurs_NLP Practitioner
SCHIMBAREA CONVINGERILOR CHANGE BELIEFS (Robert Dilts)
Obiectiv: Renuntarea la o convingere limitanta si instalarea unei convingeri noi, dorite de client Desfasurare: A cauta o convingere limitanta X (pe care o scrie pe tabla). A cauta o convingere pe care si-o doreste Y, dar nu crede ca o poate dobandi. B probeaza ecologia fiecarei convingeri (formulare, lungime etc inconstientul retine numai propozitii foarte scurte). B plaseaza ancore de pozitie pentru: INDOIALA, ELIBERARE, DORINTA, IDEE, MERGE, CRED, CERTITUDINE.
CERTITUDINE
A intra cu convingerea Y si traieste asociat certitudinea convingerii Y ancorare kinestezica separator
CRED A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ca si cum crede ca poate sa o realizeze ancorare kinestezica separator
MERGE A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ca si cum dorinta incepe sa se realizeze ancorare kinestezica separator
IDEE A intra cu conv. Y ca si cum ar avea o idee si traieste asociat starea ancorare kinestezica separator
DORINTA A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ancorare kinestezica separator
ELIBERARE A intra cu convingerea X si se elibereaza de ea ancorare kinestezica separator
INDOIALA A traieste cu convingerea X si adauga sentimentul de indoiala separator
AsperaCurs_NLP Practitioner
FAST PHOBIA CURE Testarea ecologiei obiectivului (telului)
Avantajele fobiei ? Are sens sa renunti la ea ? Cadrarea
Anamneza detaliata (nu esti in terapie psihiatrica, declansatorul fobiei evident); Procedura a fost descrisa si oferta a fost facuta; Clientul accepta procedura
Clarificarea situatiei in care se declanseaza fobia
Alegerea unei anumite situatii declansatoare (prima in care s-a declansat fobia); Pozitia fricii pe o scala de la 1 la 10 (se lucreaza numai daca este sub 5);
Prescriptia imaginarii unui cinematograf Intra in cinematograf, cauta-ti locul si descrie sala de cinema;
Prescriptia unei imagini statice
Imaginea statica alb-negru inainte de a apare reactia de frica; Construieste treapta a 2-a de disociere
Lasa clientul sa priveasca imaginea statica; Fa-l sa-si imagineze corpul sau ca ramane pe scaun in timp ce el merge in cabina de proiectie si inchide usa ramanand acolo pana cand va fi invitat sa o paraseasca;
Lasa-l sa vada filmul alb-negru
controleaza daca usa este bine inchisa; lasa-l sa vada filmul alb-negru al situatiei declansatoare a fricii; stabileste daca a supravietuit situatiei;
Creaza un film color si lasa-l sa traiasca asociat cand se deruleaza inapoi
transforma ultima imagine a filmului alb-negru intr-o imagine colorata si lasa filmul color sa ruleze invers cu viteza dubla si ton (Mickey Mouse);
Merge din nou in sala de cinema (reasocierea)
se reaseaza ca spectator pe locul sau; intra pe ecran in film; linisteste tanarul din film cu promisiuni de protectie
Din nou pe scaunul sau ca spectator vizioneaza un nou film color (mai estompat) cu noul sau comportament in situatia
viitoare. Probeaza imediat situatia de care ti-a fost frica!
AsperaCurs_NLP Practitioner
Mecanisme
de
aparare
1. Refularea
2. Rationalizarea
3. Regresia
4. Proiectia
5. Deplasarea
6. Sublimarea
7. Identificarea
8. Formarea reactionala
9. Compensarea
10. Fantasma
MECANISMEDE
APARARE
consta in respingerea dincolo de campulconstiintei a unei dorinte sau a unei amintiri dureroase ori in uitarea unui eveniment apropiat fata de care avem motive de teama
este un mecanism extrem de comun, care are ca scop justificarea propriilor actiuni, atitudini, din ratiuni care - aparent - sunt cat se poate de logice. Permite explicarea unui comportament intr-o maniera relativ rezonabila , in scopul camuflarii adevaratei motivatii.
plasat intr-o situatie de frustrare, individul se reintoarce la comportamente si reactii infantile
este tendinta de a atribui celorlalti propriile sentimente si motivatii. Aceasta proiectare asupra lumii exterioare permite reducerea sau evitarea anxietatii provocate de recunoasterea unor instincte si dorinte inavuabile
Un sentiment (in general de agresivitate sau de ostilitate) pe care il incercam fata de o persoana sau fata de un obiect e deplasat spre un substitut al persoanei sau al obiectului respectiv. Acest mecanism se produce atunci cand circumstantele nu sunt favorabile exprimarii deschise si directe a acestui sentiment.
Este procesul prin care nevoi sau motivatii care au devenit tabu-uri pot fi exprimate intr-un mod socialmente acceptabil (ex: sex-ul si agrsivitatea)
Este un mecanism prin care adoptam comportamentul si maniera de a fi ale unei persoane pe care o admiram si pe care am ales-o ca model. Acest mecanism ne permite sa fim acceptati de catre noi grupuri si sa ne integram in interiorul acestora.
este tendinta prin care individul adopta comportamente situate la antipodul celor pe care, in sinea lui, le respinge. In acest fel el isi poate ascunde adevaratul sentiment sau adevarata motivatie, exprimand - in mod vizibil - contrariul
Individul care se simte descoperit intr-un domeniu incearca sa depaseasca unele limite intr-un domeniu diferit. Inferioritatea resimtita poate fi reala sau imaginara
Este tendinta de a evada intr-o lume a a viselor si ideilor, atunci cand problemele reale devin coplesitoare. Fantasma poate fi un refugiu si o activitate de compensare a incapacitatii resimtite in realitate.
AsperaCurs_NLP Practitioner
PACIFISTUL
ACUZATORULRATIONALUL
DIVERSIONISTUL
FORME DE COMUNICAREVirginia SATIR
Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare
manifestarece declanseaza la receptor
sintaxa
traire personala
terapie
sentimentele terapeutului impaciuitorul
12/7/2007 - v6
impaciuitor, se auto-denigreaza, linistitor
sentimentul dominant: Te rog! Fara tine voi muri.
psihosomatica: vomitat
cuvinte: aprobator, binevoitor, nepretentios, modest
"Tot ce vrei este in ordine. decide tu!"voce: inceata, plangareata, atenta, precauta, apasata
infatisare: precaut si incet, nehotarat, atent cu ceilalti
postura: umerii aplecati in fata, cand sta jos are o mana deschisa in poala, respiratie redusa
sentiment de vinovatie
este cuprins de mila
doreste sa ajute
doreste sa protejeze
se infurie rau
reactioneaza cu cereri,pretentii
exprima dispret
folosirea deasa a limitarilor, piedicilor
"daca, s-ar putea, tot, tocmai"folosirea deasa a conditionalului optativ
"as putea, ai dori..."intreruperea interlocutorului prin citirea gandurilor
sentiment de lipsa de valoare
neajutorare, impovarare
lipsa de vointa
incearca sa se faca utila prin faptul ca faceceva pentru ceilalti si ca traieste pentru ei
fara ceilalti nu simte nimic
ii este permanent teama sa nu fie o povara
ii este teama sa nu supere, riscand astfel sa fie respinsa sau parasita
cauta permanent vina la el
ii este frica de emotiile puternice
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING
Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare
PACIFISTUL
manifestare
sintaxa
traire
reactia receptorului
terapie
sentimentele terapeutului
acuzatorul12/7/2007 - v5
acuzare, invinuire, solicitare
subaprecierea celuilalt
sentiment de baza: "Sunt singur, dar puternic! Vai de tine daca faci altfel decat vreau eu!"
psihosomatica: crispari musculare
cuvinte: da din cap aprobator ("nu faci niciodata ceva bine"), pretinde, dictatorial, intrerupe interlocutorul
voce: tipatoare, intensitate mare, acuta, dura, ferma
postura: deget aratator intins, aplecat in fata, in picioare cu o mana in sold
respiratia: inspiratii si expiratii scurte, uneori stopata
generalizari frecvente - fiecare, toti, niciodata, totdeauna,tu
folosirea intrebarilor negative: de ce nu faci asta, cum se poate, nu poti...
conexiunile temporale si de situatie sunt incorecte
dorinta suprema de recunoastere a parerii si a persoanei
asteptare permanenta de a fi atacat si de a pierde
se simte complet neinteleasa, neascultata, lipsita de recunoastere, singura
se teme de recunoasterea propriei slabiciuni
"atacul este cea mai buna aparare"
frica, teama
retragere
sentimente de vinovatie si rugaminti, implorare
suparare
furie
insinuare ca celalalt stie exact ce face
raceala, respingere
explicatii la obiect
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING
Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare
ACUZATORUL
manifestare
sintaxa
traire
reactia receptorului
terapie
sentimentele terapeutului
RATIONALUL12/7/2007 - v5
rationalizare negand sentimentele proprii si ale celorlalti
sentiment de baza: "Ma simt la cheremul celorlalti"
psihosomatica: dureri de cap
cuvinte: intelegator, explicativ, justificativ; diferentiere intre corect si gresit
voce: deseori monotona
postura: nemiscat, incordat
eliminarea trairii in exprimare: "poate fi privit" in loc "eu vad" sau "este deranjant" in loc de "ma deranjeaza"
generalizari: in general, deseori, se spune...
frica de enervare
frica de traire a sentimentelor
teama de a nu pierde controlul si de a fi la cheremul celorlalti
se plictiseste
nu are nici un sentiment
se retrage
divagheaza pentru a introduce trairi
incepe, la randul lui, sa tina prelegeri
se simte mic si neinsemnat
il admira si venereaza pe emitator
se simte neluat in seama si face reprosuri
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING
Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare
RATIONALUL
manifestare
sintaxa
traire
reactia receptorului
terapie
sentimentele terapeutului
DIVERSIONISTUL12/12/2007 - v8
divagheaza, evita, se neaga pe sine, neaga contextul
sentiment de baza: "Nu apartin nimanui"
psihosomatica: gol
cuvinte: fara legatura, clovnerii, schimbari de teme si accente; in caz extrem, cuvinte fara sens, evitarea oricarei concretizari
postura: stangaci, necoordonat, bizar, surprinzator, infatisare interesanta
trecere rapida prin celelalte forme sintactice
rareori se raporteaza la situatia prezenta
doresc sa relationeze, dar le este teama
sentimente de singuratate si lipsa de sens
teama extrema de sentimente
lipsa de orientare
singurul obiectiv este sa-l deruteze si pe celalalt
foarte diferita, functie de comportamentul emitatorului
iritatie, confuzie
teama
instrainare, dezamagire profunda
respingere
oboseala
insingurare, sentimentul de a fi neinteles
suparare si ura, de la lipsa de speranta pana la furie si disperare
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING
Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare
DIVERSIONISTUL
CUM?
CAND?CRITERII
FORMA CONGRUENTA DE COMUNICAREVirginia SATIR
Persoana transmite prin toate canalele si la toate nivelurile mesaje congruenteCongruenta este posibila doar atunci cand contactul cu sine este realizat.
STIMA DE SINE ridicataCOMUNICAREA:clara, directa, specifica, concordanta, favorizand "cresterea"REGULI: deschise, corespunzatoare, flexibile, libertate de exprimare a parerilorREZULTAT: raportat la realitate, potrivit, constructiv, creste stima de sine
Teme si tranzactii completeLimitele in interiorul familiei si in afara ei sunt clare
Forta exterioara si cea ascunsa sunt la aceeasi persoanaExista intimitate - intreaga gama de sentimente este disponibila
Conflictele sun considerate SANSE si pot fi rezolvate
Exista individualitate - diferentele in gandire, traire si comportament sunt acceptate si privite ca posibilitate de invatare
Partenerii actioneaza preponderent aici si acum
Exista credinta ca relatiile vor continua, chiar daca se vor schimba; aceasta implica consum de energie si munca - satisfactia va fi pe masura
Interactiunile se bazeaza pe "doze de mangaiere" pozitive
Asperacurs / iuliana / forme congruente satir