Suport Curs P_new

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs programare neurolingvistica

Citation preview

  • 1. START Salut Cine sunt eu Ce caut eu aici

    2. NLP

    Ce este Origini Cum invatam Domenii de aplicare Curriculum Axiome

    3. Niveluri neurologice ale schimbarii

    Niveluri echilibru congruenta cu sine Piramida proprie Piramida grupului

    4. Sisteme de reprezentare

    Dominante Distinctii subtile in gandire Administrarea procesului gandirii Identificarea preferintelor senzoriale Oglindirea

    5. Sistemul de canalizare a informatiilor

    Detectarea tiparelor inconstiente Tipare nonverbale

    6. Contact

    Raport Calibrare Pacing Leading

    7. Proprietatile experientei

    Partile componente ale memoriei Emotii codificate Submodalitati Metamodalitati Elicitarea submodalitatilor Submodalitati critice

    8. Stari, perceptii, formate

    Stari Perceptii Formate

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • 9. Atingerea obiectivului Limbaj Zona de influenta Senzorial concret Context Ecologie Recunoastere

    10. Ancorare

    Tehnici Calitati

    11. Metaprograme

    Filtre de sortare Metaprograme simple Metaprograme complexe

    12. Metamodelul pentru limbaj

    Omisiuni Generalizari Distorsiuni

    13. Comunicare eficienta

    Stima de sine Piramida lui Maslow Motivare corecta AT Feedback

    14. Test 1 bilant partial

    15. Modelul Milton Omisiuni Generalizari Distorsiuni Limbaj indirect Recunosterea starilor spontane de transa

    16. Invatare eficienta

    Vechea invatare Noua invatare Curba de retinere Rolul pauzelor Tehnici de invatare

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • 17. Time-line In timp In afara timpului Schimbarea istoriei A 70-a aniversare

    18. Strategii

    Macrostrategii Microstrategii Walt Disney strategy

    19. Metafora

    20. Complexe Culpabilitate Oedip Abandon Inferioritate

    21. Reframing

    Cadrare Decadrare Recadrare Resemnificarea contextului Resemnificarea continutului Resemnificarea partilor Modelul Partilor Six step reframing

    22. Convingeri

    Istorice Interpretative cauzale Generalizarea importantei convingerilor Ciclul schimbarii convingerilor

    23. Test 2

    24. TEST-IVAL FINAL

    TRAINERI: Iuliana MIHAI Master Trainer ARONLP, Fellow Member Trainer IANLP, membru acreditat SRC Marcel MIHAI Master Trainer ARONLP, Trainer DVNLP, membru acreditat SRC

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • START

    Salut Cine sunt eu

    Ce caut eu aici

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • NLP

    Ce este Origini Cum invatam Domenii de aplicare Curriculum Axiome

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • AsperaCurs_NLP Practitioner

    LIMBAJ

    CREIER

    COMPORTAMENT (SCHIMBAREA DORITA)

  • D. GORDON: metaforaK. PRIBRAM: cibernetician

    RICHARD BANDLER: matematicianJOHN GRINDER: lingvist

    P. WATZLAWICK: constructivism

    terapie

    dezvoltare personala

    G. BATESON: teoria sistemelor si comunicariiV. SATIR: terapie de cuplu

    F.PERLS:terapia GestaltM. ERICKSON: hipnozaR. DILTS: nivelurile logice ale schimbarii

    atingerea telurilormodele comunicare

    invatare

    management, afaceri

    NLP10.07.2006 - v7

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    ORIGINILE NLP

    1970

    AVANTAJ= SIMPLITATE, ETICA, ECOLOGIE

  • CUM?PENTRU CE?

    CE?

    De la cine?

    CINE?

    A invata NLP; dar cum?

    Seminarpractician

    mastertrainer

    PrelegeriLiteratura

    In grupuri de studiu

    noi perspectiveprofesionale

    private

    experienta personaladezvoltare personaladezvoltare spirituala

    aptitudiniautocontrol

    echilibru interiororientare catre proces

    comportamentraport

    congruenta

    respect

    continuturinotiuni de baza

    cadru de schimbaremodele NLP

    etica

    trainercoachterapeut NLP

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • DurataTestarea practica

    Continut minim

    Testarea scrisa

    Criterii de evaluare si certificare

    criterii29.01.2011 - v6

    >144 ore in decurs de minimum 18 zile

    2 zile de examinare

    facultativ 15 ore de supervizare

    permite absolventului sa demonstreze

    congruent integrarea axiomelor NLP

    si a tehnicilor NLP alese, in special:

    definirea problemei si a telului

    raport, perceptie, flexibilitate, feedback

    realizarea contactului si realizarea lui

    pacing si leading

    calibrarea

    sisteme de reprezentare

    Metamodelul si Milton-modelul

    ramele telului

    suprapunerea si transpunerea sistemelor de reprezentare

    recunoasterea si utilizarea transelor spontane

    crearea de metafore

    rame: contrast, relevante, ca si cum, backtrack

    ancorarea VAK

    feed-back senzorial activ si pasiv

    managementul resurselor

    reformularea contextuala si semnificativa

    strategii, inclusiv modelul TOTE

    linia timpului

    axiome

    definirea telului

    raport

    ancorare

    sisteme de reprezentare

    Meta si Milton modelul

    linia timpului

    strategii

    submodalitati

    tehnici

    ecologie NLPcunoaste si integreaza procesual axiomele NLP

    cunoaste

    notiuni de baza

    aptitudini

    tehnici

    diagrame(patterns)

    metode

    concepte NLP

    si este capabil sa leaplice

    utilizeze

    aptitudinile de baza -practician NLP

    contactul

    claritatea telului

    perceptia clara

    flexibilitatea

    orientarea resurselor

    actiune ecologica

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • 21.Baza pentru comunicare si schimbare eficienta este raportul

    9.Fiecare comportament are, pentru persoana respectiva, o Intentie initiala"buna" si asigura persoanei ceva

    17."Rezistenta" in munca de schimbare reprezinta lipsa de ecologie a schimbarii dorite sau/si lipsa de flexibilitate a terapeutului

    6.Telul este largirea posibilitatilor de traire si de comportament

    19.Diferite stari psihice oglindesc diferite stari fizice si reciproc. Cele din urma sunt perceptibile din exterior

    16.Schimbarile trebuie sa fie ecologice

    10.Pentru fiecare comportament exista contextul potrivit

    7.Indivizii dispun de toate resursele necesare pentru rezolvarea problemelor lor

    3.Limba este numai o metafora pentru adevarata traire

    18.Individul poate verifica ecologia numai intr-o stare de concentrare interioara (transa)

    22.Ancorele conduc la amintiri (principiul conditionarii clasice)

    11.Comportamentul se poate schimba daca intentia sa pozitiva ascunsa poate fi asigurata pe alte cai

    20.Schimbarile acceptate conduc la fiziologii congruente, concordante

    15.Procesele de schimbare nu trebuie sa aiba loc la nivelul constientului

    8.Fiecare comportament este o calitate care iti permite sa faci bine ceva

    1.Fiecare individ are o harta despre lume si despre el in aceasta lume, dar aceasta nu este lumea insasi

    12.Schimbarea frecventa a perspectivei conduce la perceptia complexitatii si la impacarea cu parti respinse (refulate) ale personalitatii

    2.Confirmarea propriei "harti" depre lume are loc prin perceptia selectiva si prin profetii care se autoimplinesc

    14.Subconstientul este mai puternic si mai de baza decat constientul

    23.Schimbarile trebuie sa aiba loc repede si sa fie placute

    5.Interventia NLP este orientata catre solutie si nu catre problema

    24.Nu exista probleme ci numai posibilitati de dezvoltare

    4.Interventiile neurolingvistice sunt interventii in proces si nu in continut

    13.Subconstientul alege pentru comportament drumul cel mai eficient pe care-l cunoaste in acel moment

    AXIOMELE NLP

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Niveluri neurologice ale schimbarii

    Niveluri echilibru congruenta cu sine Piramida proprie Piramida grupului

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • 1. Mediul inconjuratorEx.2

    4. Convingerile

    7. Apartenenta

    2. Comportamentul

    Exercitiu 1

    3. Abilitatile

    8. Misiunea

    5. Valorile

    6. Identitatea

    NIVELURILE LOGICE ALE SCHIMBARII

    Robert Diltz

    Ce vezi, ce auzi...?

    Unde? Cand? Cu cine?

    Piramida grupei 30 min

    ImportantCare sunt convingerile noastre comune?

    Ce este intr-adevar important pentru noi?

    Care este misiunea noastra?

    De ce fac asta? Pentru ce fac asta? Ce doresc sa realizez?

    In ce cred eu? In ce nu cred eu niciodata?

    Carei comunitati apartin eu ?

    Cine inca? Sunt o parte din...

    Ce faci tu acolo? Ce nu faci tu niciodata?

    Care este rezultatul comportamentului tau?

    fiecare participant isi face propria piramida-10min

    cauta partenerul cu care ai cele mai putine aspecte comune

    crearea piramidei pentru 2, 4 persoane; piramida grupului

    Cat de precis faci ceea ce faci?

    Ce poti tu cel mai bine? Ce e al tau?

    De ce ai nevoie ca sa faci ...?

    Pentru ce exist eu? De ce traiesc eu?

    Structura: cuvinte unice (iubire, putere)

    De ce este pentru tine important ceea ce faci?

    La ce ai fi dispus sa renunti pentru ceea ce faci?

    Cine sunt eu?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    NIVELURILE LOGICE ALE SCHIMBARII

    Robert Dilts

    MISIUNE

    APARTENENTA

    IDENTITATE

    VALORI

    CONVINGERI

    ABILITATI

    COMPORTAMENT

    MEDIUL INCONJURATOR

  • AsperaCurs_NLP Practitioner

  • mediu

    comportament

    abilitati

    convingerivalori

    identitate

    apartenenta

    misiune

    se refera la tot ceea ce este "in afara noastra" (locul de munca, familie, prieteni, etc.)

    ceea ce facem si ce spunem

    este ceea ce lumea din jurul nostru poate vedea si auzi de la noi

    resurse (calitati) cum ar fi: flexibilitatea, adaptabilitatea, creativitatea

    sunt puncte de vedere despre noi insine, despre altii si despre situatiile pe care noi le consideram adevarate

    sunt puncte de vedere emotionale, nu bazate pe fapte

    setul de convingeri in functie de care luam decizii si ne conducem viata

    ele exprima ceea ce suntem

    defineste constiinta noastra de sine si modul cum ne raportam la noi insine

    exprima conexiunile noastre cu sisteme mai mari

    valorile cu care contribuim in sistemele mai mari din care facem parte

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    A fi de accord cu tine insuti Nivelurile neurologice ale

    schimbarii Robert Dilts

  • Sisteme de reprezentare

    Dominante Distinctii subtile in gandire Administrarea procesului gandirii Identificarea preferintelor senzoriale Oglindirea

  • AsperaCurs_NLP Practitioner

  • VIZUAL

    KINESTEZIC

    AUDITIV

    CANALE DE COMUNICARE

    stralucireclaritatea contemplacontrastculoarea distingea intrevedeaa examinaorizontiluziea ilustraintensitateluciditate

    luminosa observaa privi

    afectivcalduramiscarea atingea palpa

    umiditaterelaxat

    consistentagreu

    presiunesensibil

    temperatura

    tensiunerobustete

    texturavascozitate

    timbrutonalitatevolumritma amplifica

    zgomota cantaa dialogaa emiteecousimfoniesonoritatea rezonamuzicala dialogaa asculta

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Sistemul de canalizare a informatiilor

    Detectarea tiparelor inconstiente Tipare nonverbale

  • AsperaCurs_NLP Practitioner

    Vc

    Ac

    K

    Va

    Aa

    Di

  • Contactul Raport Calibrare Pacing Leading

  • Raport

    Pacing

    Calibrare

    Leading

    CONTACTUL

    construirea relatiei

    pastrarea relatiei

    calibrare

    pacing

    leading

    observa comportamentul

    particularitati culturale

    fiziologie

    pozitia corpului

    mimica

    gestica

    respiratia

    limba

    modul de a vorbi

    canalul senzorial preferat

    continut

    oglindeste comportamentul

    observarea starii emotionale

    recunoasterea starii emotionale

    pacingul starii emotionale

    cunoasterea directiei discursului

    folosirea raportului

    directionarea discutiei

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Proprietatile experientei

    Partile componente ale memoriei Emotii codificate Submodalitati Metamodalitati Elicitarea submodalitatilor Submodalitati critice

  • AsperaCurs_NLP Practitioner

    Partile componente ale memorieiMetamodalitatile

    Submodalitatile emotii codificate

    PROPRIETATILE EXPERIENTEI

    imagini

    zgomote

    simtiri

    gusturi mirosuri

    discontinuu

    ex: asociat/disociat

    nuantari continue

    ex: tare, incet, luminos, intunecat

  • SUBMODALITATILE Schema de intrebari pentru metamodalitati si submodalitati

    Metamodalitatile: Asocierea: asociat disociat.

    Submodalitatile:

    Localizarea: Unde precis este asta? Tipul / felul: Ce (precis)este asta? Continuitate / stabilitate: Intotdeauna sau numai uneori? Totdeauna la fel sau variabil? Calitatea: Cat de precise sunt detaliile?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    V A K O G

    META SI SUBMODALITATILE

    METAMODALITATILE

  • SUBMODALITATI

    In timp ce sistemele reprezentationale sunt modalitati de a gandi, de a experimenta lumea, submodalitatile sunt distinctii interne care dau sau construiesc sensurile experientelor, felul in care sunt structurate acestea. Sarcina terapeutului este de a identifica acele submodalitati care structureaza sensul unei experiente sau amintiri pentru a putea interveni spre a schimba intr-un sens sau altul aceasta semnificatie. Clientul este ghidat in procesul schimbarii de la o stare initiala problematica catre o stare finala adaptiva. Schimbarea (modificarea)submodalitatilor va schimba radical felul in care ne raportam la amintiri. Intrebari pentru submodalitati: Localizare: Unde mai precis este asta? Tipul: Ce precis este? Continuitate / Stabilitate: Intotdeauna sau numai uneori? Calitatea: Cat de precise sunt detaliile?

    Submodalitatile sistemului vizual Submodalitatile sistemului auditiv Submodalitatile sistemului kinestezic - color sau alb-negru; - incadrat sau neincadrat; - localizarea: stanga-dreapta; - distanta fata de imagine (daca e disociat); - stralucirea; - contrastul; - claritatea (clara sau in ceata); - miscarea (imagine statica sau film ce se

    deruleaza); - viteza (desfasurare mai lenta sau mai rapida); - numarul de imagini; - dimensiunea.

    - stereo sau mono; - cuvinte sau sunete; - volum: mai tare sau mai incet; - tonuri: inalte sau joase; - localizarea sunetului; - distanta fata de sursa sunetului; - durata; - continuu sau discontinuu; - viteza: mai lent sau mai rapid

    decat uzual; - claritatea sunetului.

    - localizarea senzatiei ; - intensitatea ; - presiune: greu sau usor ; - extensia, dimensiunea (mare,

    mica) ; - textura : aspru sau moale ; - greutatea : greu sau usor ; - temperatura ; - durata ; - forma.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • LISTA SUBMODALITATILOR CRITICE

    Lista submodalitatilor critice Experienta 1 Experienta 2 Experienta 3 Descrierea experientei traite:

    Domeniul vizual Localizarea: in fata, in lateral (stanga/dreapta), in spate

    Stralucire: stralucitor, sters, intunecat Claritate: clar, cetos, sters Marime: mai mare decat marimea naturala, de marime naturala, mai mic decat marimea naturala

    Culoare: plin de culoare, ce culori, umbre de gri, partial color, alb/negru

    Distanta: apropiat / departat Felul imaginii: static / film Viteza (continuitate): rapid/incet, stabil in spatiu, de durata

    Secventa (imagini): in ordine, la intamplare, simultane

    Incadrare: au un cadru, panoramice Domeniul auditiv

    Localizarea: in fata, in lateral (stanga/dreapta), in spate, deasupra, in interiorul capului

    Volum: tare, mediu, incet, soptit Viteza: repede, incet Distanta: apropiat, indepartat Voce/sunet:voce, sunete, a cui este vocea, ce ton are

    Inaltinea sunetelor: inalta, medie, joasa Continuitate: continuu, intermitent

    Domeniul kinestezic Localizarea: locul simtirii, marime, forma, limite, miscare

    Felul simtirii: presiune, durere,tensiune, apasare, gadilare

    Continuitate: durata, cand apare, dinamica (constant, in crestere, in descrestere)

    Calitatea simtirii: intensitate, temperatura, suprafata (neteda, rugoasa, umeda, ascutita), greutate, viteza, directie

    Domeniul olfactiv Domeniul gustativ Asociat / disociat

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • ELICITAREA SUBMODALITATILOR

    Obiectiv: Perceperea constienta a submodalitatilor B intra in raport cu A si il pastreaza pe toata durata exercitiului

    1. A se gandeste la o situatie neutra din viata cotidiana (spalat pe dinti, dus, micul dejun, etc) si retraieste situatia.

    2. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale in trairea situatiei (formulari constient deschise).

    3. Cand A poate retrai situatia cat mai complet posibil B incepe sa intrebe metamodalitatile si submodalitatile pe care le trece pe lista.

    SUBMODALITATI CRITICE Obiectiv: Perceperea constienta a submodalitatilor B intra in raport cu A si il pastreaza pe toata durata exercitiului

    1. A se gandeste la o situatie placuta si o retraieste. 2. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale in trairea situatiei

    (formulari constient deschise). 3. Cand A poate retrai situatia cat mai complet posibil B incepe sa intrebe

    metamodalitatile si submodalitatile pe care le trece pe lista.

    4. A se gandeste la o situatie neplacuta si o retraieste. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale si eliciteaza submodalitatile pe care le trece pe lista.

    Inca din timpul interogarii vor fi schimbate prin intrebari submodalitatile experientei negative. In ce masura schimba submodalitatile perceptia situatiei negative?

    C observa la care reactii fiziologice minimale ale lui A poate el (C) prezice partial raspunsurile acestuia (A).

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Stari, perceptii, formate Stari Pozitii perceptuale Formate

  • STARILE

    Perceptia

    Rama formatelor NLP

    STARI, PERCEPTII,FORMATE NLP

    1.soc totalnimic nu mai merge, blocat

    starea de transa

    2.problemastarea din care doreste sa iasa

    starea de transa

    3.separatorintreaga perceptie este concentrata AICI si ACUM; complet lucid

    4.tel atinsstarea in care se afla A cand a atins telul

    starea de transa

    5.de resursastare in care A are acces la toate resursele necesare

    moduri de perceptieasociat

    disociat

    relatia NLP

    A - actor (client)B - terapeut (coach pentru A)

    C - coach (si persoana resursa pentru B)

    pozitii de perceptie

    1.OBSERVATOR - disociat

    2.EU - asociat3.TU - identificat cu alta persoana4.META - observa ce percep 1,2,3

    indici fiziologici

    culoarea fetei

    ochii: clipit, umiditate, luciu, marimebuze: marime, culoare, forma, umiditaterespiratia

    mainile: temperatura, umiditate, tremurgestica si miscareatinuta:tensiunea, simetria, schimbarea

    raportformulare precisa a problemei

    formulare precisa a telului

    clarificare:

    Ce l-a stanjenit pe A pana acum sa-si atinga telul ?

    Ce resurse sunt disponibile?De ce resurse ar mai fi nevoie?

    FORMATUL NLP (interventia de schimbare)Controlul ecologiei

    TestareaPacing

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • POZITII DE PERCEPTIE exercitiu

    1. Stabilesc pozitia perceptuala pe care am adoptat-o intr-o situatie in care nu sunt multumit de felul in care am reactionat; 2. Stabilesc canalul pe care l-am folosit (in relatia cu mine: ce mi-am spus, ce am vazut/simtit/mirosit/gustat ); 3. Stabilesc ce pozitie perceptuala as dori sa fi avut;

    4. Pe canalul gasit la pct 2 stabilesc ce ar fi trebuit sa schimb;

    5. Aliniere pe celelalte canale in noua pozitie perceptuala;

    6. Testare / future pace.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Atingerea obiectivului

    Limbaj Zona de influenta Senzorial concret Context Ecologie Recunoastere

  • Vorbire (limbaj)

    Recunoasterea telului atins

    Ecologia

    Zona de influenta

    Contextul

    Senzorial concret

    TELULAtingereaobiectivului

    propus

    POZITIVCe exact vreau?nici o negatie

    ABSOLUT nici o comparatie

    FARA VERBE MODALE as dori, doresc sa...

    ar trebui, ar fi nevoie

    Tel atins? Cum ti-ai dat seama?

    Succes intermediar?Cum l-ai remarcat?

    avantajele/dezavantajele situatiei prezente?

    avantajele/dezavantajele telului?Pretul platit pentru atingerea telului

    Primul pas?

    Poate fi atins singur?

    fara ajutor din afara?

    Cand?Unde?

    Cu cine?

    Cand am atins telul ce...vad eu?

    aud eu?simt eu?

    miros eu?gust am eu?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • TELUL

    1. Formuleaza telul pozitiv absolut fara verbe modale

    2. Stabileste zona de influenta

    singur/ajutor din afara.

    3. Ai atins telul. Ce vezi? Ce auzi? Ce simti? Ce mirosi? Ce gust ai?

    4. Context:

    Cand? Unde? Cu cine?

    5. Ecologie :

    Avantaje/dezavantaje situatia prezenta ; Avantaje/dezavantaje tel ; Pretul platit ; Primul pas.

    6. Recunoasterea telului atins: Tel atins cum ti-ai dat seama? Suces intermediar? Cum l-ai remarcat?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Ancorare Tehnici Calitati

  • reproductibila

    claritatea ancoreimomentul potrivit

    starea dorita

    ANCORARE

    exact reproductibila

    precisa in submodalitati

    plasata intr-o zona accesibila

    stimul clarevitarea zonelor "supra-ancorate"

    in crestere

    inaintea atingerii intensitatii maxime

    claraprecisa

    curata, fara impuritatitraita intens

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • "stivuirea" ancorelor

    "inlantuirea" ancorelor

    distrugerea ancorelor negative

    ancore "glisante"

    ANCORARE

    mai multe resurse pe aceeasi ancora

    ancora este deosebit de puternica

    ancoreaza pasii intermediarideclanseaza-i unul dupa altul

    produce starea de realizare a obiectivului propus

    ancoreaza o resursa puternica

    ancoreaza situatia problema

    declanseaza simultan ambele ancore

    ancoreaza o resursa puternica

    intensifica trairea (experienta)in acest timp gliseaza ancora

    ancora glisanta intensifica experienta

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • ANCORARE

    1. Stabilileste resursa dorita.

    2. Gaseste o experienta trecuta in care ai avut resursa.

    3. Stabileste care va fi ancora.

    4. Traieste experienta asociat.

    5. Aproape de punctul de intensitate maxima

    de traire a resursei - ancoreaz-o.

    6. Verifica ancora.

    7. Cum vei folosi ancora in viitor?

    asperacurs_NLP Pracitioner

  • CERCUL EXCELENTEI

    asperacurs_NLP Pracitioner

    RESURSA 1

    RESURSA 4

    RESURSA 2

    RESURSA 3

  • Metaprograme

    Filtre de sortare Metaprograme simple Metaprograme complexe

  • filtre de sortare

    metaprograme complexe 2 filtre de relatie

    metaprograme simple

    metaprograme complexe 1filtre pentru interese PRIMARE

    METAPROGRAME

    mecanisme de ordonare si sortare a informatiilor

    departe/'catre - avantaje/probleme

    functioneaza totdeauna inconstient

    dependent de rol si de context

    sunt previzibile

    valoare neutrala (nu exista bune sau rele)

    toate filtrele ce privesc comportamentul in relatiile interumane

    concentrarea atentiei

    catre sine

    catre ceilalti

    acest filtru nu se controleaza prin intrebari

    stilurile de comunicare(atitudini de supravietuire)

    reactii de aparare atunci cand in comunicare se simt amenintati

    pacifist

    acuzator

    rationalist

    evitator

    apreciereaproprieiactivitati

    relatia de sine si cu ceilalti

    autoaprecierea

    aprecierea prin altii

    "atat/cat si"

    comportamentulin echipa

    reactii de aparare atunci cand in comunicare se simt amenintati

    individualist

    cooperant

    descriu cum este organizat comportamentul exterior

    se structureaza procesele interne

    are loc preferential adaptarea la mediu

    exemple

    extrovertit/introvertit

    ganditor/simtitor

    apreciativ/perceptiv(critic/observator)

    descriu mecanismele de sortare din anumite puncte de vedere

    Oameni: CINE?

    Locuri: UNDE?

    Lucruri: CE?

    Activitate: CUM?

    Informatii: DE CE? CARE?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • apropiat de scop / indepartat de scopasociere / disociere

    potrivire / nepotrivireasemanari / deosebiriin mic / in mare

    general / particularansamblu / detalii

    placere/ evitarea neplaceriitrecut / prezent / viitor

    FILTRE DE SORTAREin relatia cu sine si cu ceilalti

    - apropiat de scop: a gandi la ceea ce iti doresti- indepartat de scop: a gandi la ceea ce nu iti dorestiex. a slabi

    Capacitatea de a intra intr-o stare de asociere sau disociere este o abilitate fundamentala in NLPAsociere: emotii, sentimente pozitive

    Disociere: emotii, situatii neplacute, traumatizante

    tiparul "da dar..." folosit in conversatie

    vom amana activitatile pe care le consideram neplacute pana cand a nu le face produce o neplacere mai mare decat a le face

    indreptarea atentiei catre trecut: ce a fost, ce a facut

    indreptarea atentiei asupra prezentului; clipa prezenta

    indreptarea atentiei catre viitor:ce va face

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Metamodelul pentru limbaj

    Omisiuni Generalizari Distorsiuni

  • 1. Reprezentarile noastre (VAKOG) opereaza ca o harta neurologica a experientei

    2. Cuvintele au rol de simboluri ale reprezentarilor senzoriale; ele ne formeaza o harta lingvistica a hartii neurologice

    3. In masura in care cuvintele corespund realitatii, ele ne ofera o harta precisa sau distorsionata a realitatii

    Cu ajutorul cuvintelor putem abstractiza, conceptualiza (placere, confort) experientele rezultand o harta la nivel superior

    Meta-modelul precizeaza cum putem folosi limbajul pentru a clarifica, a ne reconecta la experienta

    METAMODELPENTRULIMBAJ

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • OMISIUNI

    DISTORSIUNI

    GENERALIZARI

    METAMODELUL PENTRU LIMBAJArta de a pune intrbari

    Omisiunea simpla

    1.verbe nespecifice2.substantive nespecifice3.comparatiiAprecierile

    Lectura gandurilorPresupozitiile

    Echivalente complexeRelatiile cauza-efect

    Nominalizarile

    FanteziiJudecati absolute

    Cuantificatoriiuniversali

    Operatoriimodali

    Afirmatiilenespecifice

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • omisiunea simpla

    aprecieri

    2.substantivenespecifice

    3.comparatii

    1. verbe nespecifice

    OMISIUNILE

    ignoram anumite informatii in detrimentul altora

    E greu sa inveti NLP.

    Pentru cine?

    Cum iti dai seama ca...?

    lipseste baza de apreciere

    Ciocolata nu e buna.

    Cine sustine aceasta?

    Copilul a avut un accident.

    Cine mai precis...?

    Ce mai precis...?

    Lasam in urma un termen al comparatiei

    Comparativ cu cine (ce)?

    Cum isi dau seama ceilalti ca...?

    ambii parametri "mai...decat cine (ce)?

    "Sunt mai putin pregatit."

    "Mai putin pregatit decat cine?"

    "Cum isi dau seama ceilalti ca esti mai putin pregatit?"

    Evidentiem actiunea fara a spune cum a fost realizata

    Invat pentru examen.

    Cum anume?

    Cine anume?

    Ce anume?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • 1.Cuantificatoriuniversali

    3.Operatorimodali

    2. Afirmatii nespecifice

    GENERALIZARILE

    cuvinte si expresii care introduc o generalizare

    tot, toata lumea, nimeni, niciodata,totdeauna, de fiecare data, tot timpul, etc."Nimeni nu ma intelege."

    "nimeni?" (interogativ)

    "Daca inteleg bine, niciodata nimeni nu v-a inteles?" (paradoxal)

    "Nu a existat niciodata un moment in care...?" (exceptia)

    de posibilitate

    indica o imposibilitate fara a specifica felul in care functioneaza

    "pot", "nu pot", "posibil", imposibil"Asa sunt eu, nu ma pot schimba.Nu pot sa-l refuz.

    "Imi este imposibil sa-i spun adevarul."

    "Ce anume va impiedica sa...?

    "Ce s-ar intampla daca ati face lucrul respectiv?"

    de necesitate

    vehiculeaza reguli de conduita ale caror motivatie si consecinte nu sunt explicit formulate

    Trebuie sa ma gandesc intai la ceilalti!

    Nu trebuie sa vorbesc cu astfel de oameni!

    Trebuie sa salut persoanele pe care le intalnesc!

    "trebuie", "nu trebuie"

    judecati de valoare (afirmatii) acaror origine este ignorata, pierduta

    "Asta nu se face." "Nu este bine sa...""Scoala nu ajuta la nimic."

    "Cine face aceasta afirmatiesi pe ce se bazeaza el (ea)?"

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • JUDECATIABSOLUTE

    ECHIVALENTE COMPLEXE

    FANTEZII

    NOMINALIZARI

    LECTURA GANDURILOR

    RELATIICAUZA-EFECT

    PRESUPOZITII

    DISTORSIUNILE

    Sunt situatii in care contrariul este valabil?

    ...fara nici o exceptie?

    Analogie intre o propozitie specifica si una generala

    au la baza generalizarea experientei proprii

    disocierea celor doi termeni ai echivalentei

    "Nu ma priveste, deci este suparat pe mine."

    "Daca te-ar privi ar insemna ca nu este suparat?"

    Cum poti sa vezi, auzi...ca...?

    Inlocuirea verbelor de actiune prin substantive "ingheata" procesul

    utilizarea cuvintelor abstracte: dragoste, libertate, decizie, fericire, speranta

    Schimba substantivul in verb!

    Ce te impiedica sa fii/faci (substantiv)...?

    "Doresc reusita copiilor mei."

    Ce anume doresti ca ei sa reuseasca?

    1.O persoana crede ca stie ce gandeste altcineva

    "Stiu dinainte ce spune cand va intra."

    "X este deprimat."

    "Era enervat, dar i-a fost greu sa recunoasca acest fapt."

    verbele "a gandi", "a crede", "a presimti"

    "El gandeste, probabil, ca-i consum prea mult timp."

    "Da, este posibil, dar cum va dati seama de acest fapt?"

    "Daca m-ai iubi ai sti ce-mi doresc!"

    "Ar trebui sa stii ca-mi place acest lucru!"

    induce posibilitatea unor neintelegeri grave !!!!

    2.Acordam celorlalti puterea de a citi in mintea noastra

    "George nu ma iubeste."

    "Cum stii ca George nu te iubeste?"

    "Pentru ca nu face niciodata ceea ce-i spun!"

    "Inteleg, a face ceea ce ti se spune este pentru tine o dovada de iubire."

    Cauza X determina efectul Y

    "X ma enerveaza..., ma supara...""Patronul ma impiedica sa...""As pleca in vacanta, dar nu am masina"

    Deci Y nu apare decat cand X...?

    "El ma face sa ma simt rau."(diateza pasiva)

    Ce mai precis face el ca tu sa te simtiti rau? Trecerea verbului "a face" de la diateza pasiva la cea activa evidentiaza responsabilitatea fiecaruia pentru ceea ce simte si modul in care reactioneaza.

    Ipoteze care au la baza experienta noastra anterioara

    "Daca nu stii ce cauti, ne vei gasi nimic."

    "Nu gasesti decat ceea ce cauti."

    "De ce nu esti atent?" (Nu esti atent.)

    "Ce va face sa credeti ca...?"

  • Comunicare eficienta Stima de sine Piramida lui Maslow Motivare corecta AT Mecanisme de aparare Feedback

  • 1. A respecta sentimentul stimei de sine a celuilalt

    6. A nu raspunde la mecanismele de aparare ale interlocutorului cu propriile mecanisme de aparare

    2. A nu desconsidera trebuintele celuilalt

    3. A-l motiva corect pe interlocutorul nostru

    5. A putea intelege tranzactiile interumane

    4. Arta de a pune intrebari care sa duca la o buna intelegere a interlocutorului si o buna exprimare

    7. A primi o reactie inversa (feed-back)

    COMUNICAREAEFICIENTA

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Protejarea stimei de sine proprii

    Protejarea stimeide sine a partenerului

    STIMA DE SINE

    este unitatea centrala a existentei noastre la care ne raportam toate actiunile noastre

    pe scurt: a aparea intr-o lumina favorabila in ochii celuilalt

    concordanta dintre comportament si propria constiinta

    reactii pozitive ale autoimaginii

    Recunoasterea rezultatelor activitatii

    relatia interumana!!sexualitate

    pretuirea persoanei

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Abraham MASLOW Trebuintele umane

    TREBUINE DE BAZ Hran, adpost, odihn, ap, sntate, sexualitate

    SECURITATE Ordine, protecie, siguran, structur, stabilitate

    SOCIALE Apartenen, susinere, ncredere,

    empatie

    RECUNOATERE Respect, recunoatere, acceptare,

    aprecierea valorii, atenie

    AUTOREALIZARE Autenticitate, creativitate, mplinire,

    spiritualitate

  • poate fi

    determinare

    cum?

    motivare vs manipulare

    pozitivanegativa

    motive ale esecului in motivatie

    MOTIVATIA

    a motiva pe cineva = a-l determina sa renunte la o atitudine veche in favoarea alteia noi

    constienta - persoana se indreaptaconstient spre telul sauinconstienta - persoana nu stie ce a determinat-o sa actioneze astfel

    fiecare motivatie izvoraste dintr-o nevoiefiecare nevoie are drept scop satisfacereaei si duce la o anumita conduita

    formarea unei deprinderi presupune un nou proces de invatare

    orice proces de invatare presupune timp

    durata procesului poate fi diminuata prin evidentierea succeselor poartiale

    vizualizarea mentala clara a scopului usureaza realizarea lui

    manipulare = satisfacerea trebuintelor propriimotivatie corecta = satisfacerea trebuintelor ambilor parteneri

    motivatie pozitiva lipsa constrangerii

    implica un control minimLAUDA, LAUDA, LAUDA!

    motivatie negativaconstrangere

    control sistematicin lipsa controlului intervine delasarea

    atentie la metaprograme!

    lipsa cuvintelor laudative

    lauda eronataex: unei persoane interesata de imbracaminte ii apreciem punctualitatea

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    nevoie (trebuinta)

    scop

    conduita (deprindere)

    motivatie

  • COPIL

    A

    PARINTE

    ADULT

    P

    C

    ANALIZATRANZACTIONALA

    este starea cea dintai care se dezvolta; in ea se ascunde toata zestrea instinctuala cu care se naste un copildorintele copilului

    spontaneitate

    creativitate

    curiozitate

    sentimente si exteriorizarea lor

    invidie

    ruutate

    manipulare

    manifestari verbale:Ce este aceasta?

    Cum functioneaza?

    La ce foloseste?

    Ce parere are specialistul?

    manifestari nonverbale:gestica si mimica cu caracter meditativ

    cumpanire

    degetul sprijinit pe nas

    impletirea degetelor

    inglobeaza toate corectiile, prohibitiile impuse de parinti:asa numita morala

    institutia cugetului

    prejudecatile

    interdictiile

    dispozitiile interioare

    cuprinde: gandirea, intelectul, capacitatea de a analizafunctia lui consta in analizarea datelor si faptelor, interpretarea lor, stocarea, calcularea posibilitatilor si, in final, tragerea concluziilor

    manifestari verbale:Asa sa faci!

    Nu se poate una ca asta!

    Ce vor spune vecinii?

    Nu ai voie sa faci asa ceva!

    Intotdeauna faci totul pe dos!

    Esti imposibil!

    Asa ceva nu este permis!

    manifestari nonverbale:amenintarea cu degetul

    miscari de a atrage atentia

    ridicarea sprancenelor

    atitudine binevoitoaremanifestari verbale:

    Mi-e bine! Nu mi-e bine!

    Imi place asta! Nu-mi place asta!

    Vreau asta!

    Vreau sa incerc si eu!

    Nu vorbesc cu tine!

    Fii atent ce pot sa ...

    Eu pot mai bine!

    Al meu e mai frumos!

    manifestari nonverbale:a salta, a rade, a sari, a se bosumfla

    a-si tine respiratia

    a-si batai piciorul

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • In comunicare o persoana se poate simti atacata

    atacul poate fi

    A comunica eficient inseamna a nu raspunde la mecanismele de aparare ale interlocutorului cu propriile mecanisme de aparare

    La o reactie de aparare se raspunde, de cele mai multe ori, cu o alta reactie de aparare

    Dintr-o comunicare eficienta au de castigat toti participantii (win-win)

    Dupa o comunicare marcata de reactii de aparare nu exista decat invinsi si presupusi invingatori

    A nu raspunde la mecanisme de aparare

    realimaginar

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • situatiitehnici

    FEEDBACK

    feedback = reactie inversa (de raspuns)

    cine este interesat de a primi feedback:de obicei transmitatorul- parintele de la copil- seful de la subordonat- vanzatorul de la client

    transmitatorul se asigura ca primitorull-a inteles corect

    primitorul se asigura ca a inteles corect

    parafraza

    a reda mesajul cuiva cu propriile cuvinte

    scopul folosirii parafrazei:- limpezimea exprimarii- evitarea neintelegerilor- adoptarea unei atitudini binevoitoare

    intrebare cu raspuns sugerat

    intrebarea contine si raspunsul asteptat

    poate determina interlocutorul sa adopte raspunsul sugerat

    intrebarea directa

    intrebare la care se poate raspunde cu "da" sau "nu"

    este clara

    usureaza comunicarea

    intrebarea indirectanu se poate raspunde cu "da" sau "nu"

    determina interlocutorul sa-si exprime parerea

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Modelul Milton

    Omisiuni Generalizari Distorsiuni Limbaj indirect Recunosterea starilor spontane de transa

  • UP TIME

    DOWN TIME

    UP TIMEDOWN TIME

    concept NLP ce reuneste starile n care atentia ne este orientata catre lumea externa, de veghe vigilenta;

    concept NLP ce reuneste starile de constiinta modificata, lumea interioara (hipnoza, visele diurne sau din timpul somnului, reveriile, transele cotidiene, starile de contemplare, starile meditative sau transpersonale)

    practic toate starile prin care se manifesta acele parti ale sinelui total al fiintei umane care ies n afara constiintei obisnuite, de veghe

    elementele comune ale starilor cuprinse n Down Time:

    focalizarea atentiei asupra proceselor interne profunde;trairea starii de bine subiectiv si de relaxare;

    gndirea holistica, n viziuni globale;activarea proceselor intuitive si creative;

    accesarea resurselor inconstientului;

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • omisiunilepermitereaasocierilor

    sugestii

    utilizare

    generalizarilimbajul permisiv

    distorsiuni

    MILTON MODEL

    formulari vagi

    comparatii

    alternative aparente

    aprecieri (lauda, lauda, lauda)nespecifice

    care vor sa continue experiente personale

    in presupozitii ascunse

    in comenzi incluse

    in povesti si citate

    utilizarea (formarii) timpului

    descrierea comportamentului

    recadrarea obiectiunilor

    cuantificatori universalisugerarea securitatii

    sugestii posthipnotice

    verbe modale

    ocolirea rezistentelor

    deschiderea de noi posibilitati de alegere

    pacing

    legate prin "in general, oamenii"

    permisiunea schimbarii

    "exista..., se afla...,se spune ca..."

    verbe modale

    formulari deschise, vagi

    declansarea detranse de cautare

    inducerea in eroare

    propozitii incomplete

    vorbire cu mai multe intelesuri, ambiguitate

    conjunctii nici o legatura cu tema

    inducere in eroare la inceput

    adancirea transei

    cuplarea de formulari independente

    citirea gandurilorinfiltrarea observatiilor proprii

    descrieri neasteptate

    presupozitiilevor fi acceptate ca adevarate

    raman constiente

    fanteziilelargirea prudenta a imaginii despre lume

    metafore

    logica transei

    judecatipozitive

    pentru stabilizarea transei

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • vizual

    auditiv

    kinestezic

    MILTON MODELPREDICATE

    Vad ce zici tu.Asta nu arata chiar corect.

    Am nevoie sa vad mai clar aceasta idee.Acum chiar ca am ramas orb.

    Acest lucru arunca o raza de lumina asupra subiectului.

    Avem nevoie de o noua perspectivaEste un exemplu plin de culoare.

    Aceasta suna ca un clopotel.Te ascult.

    Suna bine pentru mine.Asculta ce-ti spun.

    Acordeaza-te la ceea ce vor ei sa spuna!M-am intrebat deja despre aceasta.

    Ideea mi-a tot zdranganit in jurul capului.

    Am avut un presentiment (feeling) despre aceasta.

    Pune mana pe asta.

    Tu ai o propunere solida.Esti de neclintit ca un perete.

    Este o problema grea.

    asperacurs_milton_predicate

  • Invatare eficienta

    Cum invatam Noua invatare Tehnici de invatare Curba de retinere Rolul pauzelor

  • CUM INVATAM

    (Tony Buzan)

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    religie

    engleza

    chimie

    logica

    matematica

    botanica

    zoologie

    biologie

    chimie

    fizica

  • NOUA INVATARE (Tony Buzan)

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    religie

    engleza

    chimie

    logica

    matematica

    botanica

    zoologie

    biologie

    chimie

    fizica

    a invata

    a repeta

    a aminti a studia

    a desena

    a retine

    a nota

    a realiza

  • nivelele invatarii

    relaxare

    motricitatea oculara

    emisferelecerebrale

    dominanta

    modalitati aleinteligentei

    conditiiexterioare

    reprogramareamintii

    tehnici de concentrare

    tehnici dememorare

    TEHNICI DE INVATAREChristian Drapeau

    inconstientul inconstientinconstientul constientconstientul constientconstientul inconstient

    efecteunde cerebrale

    invatarea relaxariirespiratia

    echilibrarea emisferelor

    stangacalcule mentale

    rostirea unei idei

    rationamente

    scrierea

    analiza

    ascultarea activa

    dreaptaimaginatia

    vizualizare

    culori

    ritm

    muzica

    vizualaauditivamana dominantapiciorul dominantgenerala

    matematica si rationalavizuala si spatialaverbala si auditivamuzicala si ritmicakinestezicainterpersonalaintrapersonala

    muzicaefectele culoriiuleiuri volatile

    posturaalimentatie

    gandirea negativarepulsia fata de invatare

    starile afectivemeditatia asupra succesului

    atentiamotivatia

    legi ale memorieiinstruirea memoriei

    programare pentru retinerelegaturi intre informatii

    mediatori socanti

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • CURBA DE RETINERE (Tony Buzan)

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    100%

    75

    50

    25

    0

    Timp

  • AsperaCurs_NLP Practitioner

    CURBA DE RETINERE (Tony Buzan)

    Repetare 10 minute

    Repetare 24 ore

    Repetare 1saptamana

    Repetare 1 luna

    Repetare 6 luni

    Gandire creativa

    100 75 50 25

    Timp

    100%

  • 100%

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    1 ORA 2 ORE

    FARA PAUZA

    PAUZA DUPA 1 ORA

    PAUZE DUPA 20 MINUTE

    ROLUL PAUZELOR IN PROCESUL DE RETINERE

  • LEGI ALE MEMORIEI (CHRISTIAN DRAPEAU)

    1. Retinem 10% din ceea ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ce vedem si

    auzim in acelasi timp, 80% din ceea ce spunem, 90% din ceea ce spunem si facem in acelasi timp; 2. Dezvatarea este de 10 ori mai grea decat invatarea ai grija sa inveti corect de la inceput; 3. Memorarea este de 5 ori mai buna atunci cand se cunoaste scopul de ce inveti, unde vei folosi

    cunostintele respective; 4. Memorarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa acea data (invat pentru examenul de

    maine poimaine nu voi mai sti aproape nimic); 5. Dupa promovarea unui examen cunostintele, practic dispar raman insa deprinderile; 6. Invatam mai usor ce ne place; 7. Invatam mai usor ceea ce acceptam; 8. Invatam mai usor ce este logic; 9. Invatam mai usor ceea ce intelegem; 10. Invatam ceea ce este interesant pentru noi; 11. Invatam mai usor lucrurile simple, clare, sistematizate; 12. Retinem mai usor informatiile care au legatura unele cu altele; 13. Retinem mai bine deosebirile, contrastele decat asemanarile si elementele repetitive; 14. Ambianta stimulatoare culori, arome faciliteaza memorarea.

    UNDE CEREBRALE

    (CHRISTIAN DRAPEAU)

    1. Undele beta au frecventa intre 13 si 35 Hz; apar in starea de veghe normala, de activitate care nu te absoarbe complet;

    2. Undele alfa au frecventa cuprinsa intre 8 si 12 Hz; apar in stare de relaxare sxau de reverie, cand esti absorbit de ceea ce faci. Este favorabila invatarii;

    3. Undele teta au frecventa intre 4 si 8 Hz; apar in activitatile subconstientului si in faza de somn lent (5-10 min de la adormire). Se obtine in mod constient prin antrenament (meditatie si relaxare profunda). Favorizeaza intelegerea intuitiva.

    4. Undele delta au frecventa cuprinsa intre 1 si 4 Hz; este caracteristica somnului profund.

    MUZICA INVATARII RAPIDE (CHRISTIAN DRAPEAU)

    J.S. Bach: Concertul in Sol minor pentru flaut si coarde (largo); Concertul pentru harpa in Sol Minor (largo); Simfonia in Sol minor op. 6, nr.6; Concertul in Do minor pentru violoncel si orchestra.

    Corelli: Sarabanda (largo) din Concertul nr. 7 in Re minor; Preludiu (largo) Sarabanda din Concertul nr. 8 in Mi minor; Preludiu din Concertul nr. 9 in La major (largo); Concerto Grosso op. 6, nr. 3,5,8,9; Concerto Grosso op. 4, 10, 11, 12; Sarabanda (largo) din Concertul nr. 10 in Fa major.

    G.F.Handel: Concertul nr. 1 in Fa minor (alamuri, instrumente de suflat); Concertul nr. 3 in Re, muzica pentru focurile de artificii regale; Concertul nr. 1 in Si major op. 3 (largo) (freamatul padurii si izvoarelor); Concerto Grosso op.3, nr. 1, 2, 3, 5; Water Music.

    L.V. Bethoven: Concertul nr. 5 in Mi bemol major pentru pian si orchestra, op. 73; Concert in Re major pentru vioara si orchestra.

    G. Telemann: Largo din Fantezia dubla in Sol major pentru harpa; Largo din concertul in Sol major pentru viola si coarde.

  • Vivaldi: Largo din Iarna din cele patru anotimpuri; Cinci concerte pentru flaut si orchestra de camera; Concert in Do pentru flaut, RV. 444; Concert in Do pentru oboi, RV. 449.

    J. Haydn: Simfonia nr. 67 in Fa major; Simfonia nr. 69 in si major; Concertul nr. 1 in Do major pentru vioara si coarde; Concertul nr. 2 in Sol major lpentru vioara si coarde;

    EFECTELE ULEIURILOR VOLATILE ASUPRA MINTII (CHRISTIAN DRAPEAU)

    o lavanda si lamaia genereaza calm si armonie; o vanilia, coriandrul si tamaia favorizeaza concentrarea si activitatea intelectuala; o orhideea si ambra favorizeaza starea de interiorizare si de reculegere. Masajul ( frunte, tample, dupa urechi, ceafa) cu un amestec format din urmatoarele uleiuri: coriandru,

    cimbru, pin, menta, rozmarin si nuca tamaioasa favorizeaza concentrarea. iuliana / practician / tehnici de invatare rapida / muzica uleiuri volatile

    EFECTELE CULORILOR ASUPRA MINTII

    (CHRISTIAN DRAPEAU)

    1. Rosu culoare foarte calda, incita la actiune, stimuleaza activitatea mentala, creste presiunea sangvina. Mult rosu te face sa te simti stanjenit. Genereaza emotie si furie. Nuantele inchise duc la greseli frecvente si perturba sistemul nervos. Accentele usoare de rosu conduc insa la vigoare si vitalitate. Rosu cu nuante de maro este o culoare negativa, descurajanta.

    2. Portocaliu culoare calda, placuta, nu creaza disconfort, incurajeaza rabdarea, accelereaza pulsul, favorizeaza secretia gastrica si digestia, genereaza optimism, veselie; este stimulator emotiv, inspira destindere.

    3. Galben stimuleaza si intretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de concentrare a atentiei. Imbunatateste vederea, stimuleaza functionarea normala a sistemului vascular, calmeaza psihonevrozele. Este culoarea cea mai vesela si genereaza caldura, intimitate, satisfactie, dinamism.

    4. Verde faciliteaza deconectarea nervoasa si imaginatia. Scade presiunea sangvina, dilata vasele capilare. Genereaza liniste, buna dispozitie, confort, relaxare, meditatie, echilibru. Este o culoare rece, placuta, calma, linistitoare. Verde murdar, cu nuante inchise, provoaca neliniste.

    5. Albastru favorizeaza dezvoltarea procesului de inhibitie si incetinirea ritmului activitatii, inspira destindere, scade presiunea sangvina si tonusul muscular, calmeaza respiratia si pulsul. Este o culoare foarte rece, odihnitoare, linistitoare. In exces provoaca nostalgie sau chiar depresie.

    6. Violet genereaza aspecte contradictorii (ex: optimism-nostalgie). Este o culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare. Nuantele deschise sunt placute, linistitoare.

    7. Alb permite o concentrare mai buna, inspira puritate, raceala. 8. Maro cacao culoare linistitoare; se recomanda doar pentru decor (mobila). 9. Negru genereaza neliniste, depresie; prin contrast evidentiaza celelalte culori. Nuantele de maro

    si negru sunt la limita unei caderi nervoase. Recomandari pentru invatare:

    Creaza unui fond usor excitant; foloseste culori vii, care incanta privirea, dar nu prea intense si, in nici un caz, sterse sau murdare;

    Cea mai recomandata culoare pentru fata de masa: galben; Cromatica peretilor: tonuri de crem, verde deschis, etc; Pentru scoaterea in evidenta a unor informatii se pot folosi relatiile de contrast; in ordine

    descrescatoare acestea sunt: o negru pe galben folosit indelungat devine obositor; o verde pe alb; o verde pe rosu

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Linia timpului

    In timp In afara timpului A 70-a aniversare Rescrierea istoriei

  • AsperaCurs_NLP Practitioner

    LINIA TIMPULUI

    (Seymour, OConnor)

    TRECUT VIITOR VIITOR

    IN AFARA TIMPULUI

    IN TIMP

    TRECUT

    Diferente intre in timp si in afara timpului

    IN AFARA TIMPULUI IN TIMP Occidental Oriental Stanga spre dreapta Din spate catre in fata Trecut / prezent / viitor Se intampla acum In fata Nimic in fata Existenta programata Flexibilitatea timpului Disociat Asociat

  • A 70-a ANIVERSARE Utilizarea liniei timpului pentru a obtine noi puncte de vedere si o noua intelegere

    a situatiei X

    1) A cauta o situatie pentru care isi doreste un alt nivel de intelegere (punct de vedere).

    2) B stabileste o pozitie META pentru aici si acum. De pe aceasta pozitie stabileste impreuna cu A linia timpului. A stabileste ancorele de spatiu pentru prezent, situatia X, si a 70-a aniversare. 3) B roaga pe A sa-si imagineze a 70-a aniversare de pe pozitia META. 4) Din pozitia META A intra pe linia timpului in pozitia a 70-a aniversare si se asociaza. De pe aceasta pozitie priveste situatia X. 5) B intreaba septuagenarul/a ce sfaturi doreste sa-i dea tanarului/tinerei din situatia X. 6) A revine in pozitia META si priveste din nou situatia X. Accepta tanarul/a din situatia X sfaturile septuagenarului/ei sau mai are intrebari de pus acestuia/acesteia? Daca da, repeta pasii 3-4-5-6 pana la elucidare. 7) Daca A doreste acesta poate merge pe pozitia X pe linia timpului si retrai situatia X modificata. Iesirea are loc prin PREZENT sau/si pozitia META. Se separa pe toate canalele disponibile.

    Rolul lui C este foarte important. Continutul nu-l intereseaza. Directia concentrarii atentiei sale este de a gasi raspunsul la urmatoarele intrebari:

    1. A lasat B pe A la pct. 3 sa descrie persoana de pe linia timpului la persoana a 3-a? 2. A rugat B pe A la pct. 4 sa faca o descriere asociata (la persoana 1) in timpul celei de-a 70-a

    aniversari? 3. A fost descrisa situatia X de pe pozitia a 70-a aniversare asociat sau disociat?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • RESCRIEREA ISTORIEI (Change History)

    Utilizarea liniei timpului pentru a schimba trairea unei experiente negative. 1) Disociat, A stabileste, la indicatiile lui B, pozitia META, linia timpului si un

    punct pentru prezent, cu ancore in spatiu. Din pozitia META, A cauta o situatie X in care i-a lipsit o resursa.

    2) A intra pe linia timpului prin PREZENT si se deplaseaza cu sentimentul (rau)

    pana la situatia initiala; B calibreaza tot timpul. 3) In pozitia META A stabileste de ce resursa ar fi avut nevoie in situatia X.

    Cauta si identifica pe linia timpului experiente de referinta in care aceasta resursa a fost prezenta.

    4) A intra pe linia timpului prin PREZENT si merge inapoi pana la resursa necesara.

    Experienta se retraieste asociat (VAKOG) si se ancoreaza kinestezic. 5) Resursa se ia cu sine si se transporta pana in situatia problemetica X. Se

    activeaza ancora de resursa si se retraieste asociat experienta necesara. 6) Separare in pozitia META.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Strategii

    Macrostrategii Microstrategii Walt Disney Strategy

  • OMISIUNI

    DISTORSIUNI GENERALIZARI

    HARTIDESTRATEGIE

    STRATEGIIAlcatuirea hartilor

    omitem deoarece nu putem sa procesam miliardele de biti de informatie care stimuleaza sistemul nervos in fiecare clipaochii nostri pot sa vada o banda foarte ingusta a spectrului vizual

    urechile noastre receptioneaza o banda foarte ingusta a undelor sonore

    interactionam cu realitatea indirect, prin intermediul creierului si a sistemului nervos

    inregistram doar o mica parte a imaginilor, sunetelor, senzatiilor, etc

    receptionam 7+/- 2 elemente de informatie

    construind modele, distorsionam lucrurile, stergand si generalizand date

    experimentam teritoriul prin filtrele noastre perceptuale

    credintele si valorile care rezulta din alcatuirea hartilor noastre ne induc stari de constiinta care ne definesc, modeleaza, ordoneaza

    generalizam pentru a rezuma modele, a simplifica lumea, abstractizandgeneralizand dam o ordine si un inteles lumii, pe baza abilitatilor noastre de a observa tiparele de continut, forma, semnificatie

    in urma omiterii, a generalizarii si a distorsiunii rezulta o "harta" interioara asupra lumii

    alcatuim aceasta harta pentru a naviga prin realitate

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • MACROSTRATEGII

    MICROSTRATEGII

    MODEL T.O.T.E.

    MODEL G.E.O.

    STRATEGII

    Secvente ale unei ACTIUNI

    pasi mari - de regula constienti

    Inceputul si Sfarsitul strategiei

    Fiecare pas al Macrostrategiei

    Sistemele de conducere a informatiei

    Comparatia temporala

    ...cu Prezentul

    ...cu Trecutul

    ...cu Viitorul

    Pozitia deperceptie

    cu proprii ochi

    in "pantofii" altuia

    ca observator neutrusunt orientate catre proces

    TEST

    situatia initiala

    comparatie

    experienta de referinta

    OPERATEActiunea potrivita

    schimba mediul inconjurator

    TEST

    noua situatie

    comparatie

    experiente de referinta

    EXIT

    sunt orientate catre tel

    Goal = obiectiv

    Evidence = criteriul de decizie

    Operation = actiunea directa

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • MODELUL TOTE

    IESIRE DA

    DECLANSATOR

    OPERARE 3

    OPERARE 2

    OPERARE 1

    STAREA ACTUALA

    STAREA DORITA

    Sunt echivalente

    NU

    TEST OPERARE TEST EXIT Modelul este eficient cand:

    1. Exista o reprezentare clara a scopului dorit; 2. Exista criterii si reprezentari senzoriale clare care sa determine progresul catre obiectiv; 3. Exista o varietate de operatii care conduc catre obiectiv (posibilitati de alegere) si

    flexibilitate pentru implementarea acestor alegeri.

  • MODELUL GEO

    OBIECTIV

    ACTIUNE

    CRITERIU DE

    DECIZIE

    GOAL EVIDENCE OPERATION

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • CODIFICAREA ELEMENTELOR STRATEGIEI

    O imagine pe care o vedem in exterior Vizual / extern - Ve O imagine de care ne amintim Vizual / intern / amintire Via O imagine pe care o cream in minte Vizual / intern / creare Vic Un sunet pe care ni-l amintim Auditiv / intern / amintire Aia Un sunet pe care il construim Auditiv / intern / creare Aic Un dialog interior Auditiv / dialog interior Adi Un sentiment pe care il traim fizic Kinestezic / extern Ke O emotie pe care o traim Kinestezic / intern Ki

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • stabilirea cadrului

    accesarea stariiintensificarea starii

    calibrarea starii

    incheierea

    ELICITAREASTRATEGIEI

    "Tu faci asta - foarte bine; invata-ma si pe mine!"

    Cum anume faci?

    Cum te simti? (experienta pozitiva)

    De ce ai nevoie ca sa faci asta?

    Ce se intampla cand faci asta?..si ce sa simt, vad, aud...

    Cum stii ca s-a incheiat?

    !!! MENTINE POZITIA META FATA DE CONTINUT!

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • STRATEGIA WALT DISNEY

    META

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    REALIST

    VISATOR

    CRITIC

  • STRATEGIA LUI WALT DISNEY Obiectiv: Invatarea si instalarea unei macrostrategii necunoscute B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata exercitiului.

    1. A cauta o situatie X in care are nevoie de mai multe idei. De pe pozitia META B plaseaza ancore de pozitie pentru: Visator (Visatorul poate produce orice idee din lume; fantezia lui nu cunoaste limite); Realizator (Realizatorul traieste punerea in practica a ideilor visatorului; el traieste visul ca si cum ar fi adevarat); Criticul constructiv (El apreciaza informatiile si le comenteaza; treptat apar dorinte de schimbare).

    2. B roaga pe A sa intre in pozitia visatorului si sa dea frau liber tuturor ideilor

    sale legate de tema X: imagini, culori, umbre... chiar si ceea ce visatorul nici macar in vis nu si-ar permite...(daca e cazul- ancorare umar). Cand Visatorul a realizat o imagine cu care este multumit paraseste ancora de pozitie; B face separare.

    3. B roaga pe A sa intre in pozitia Realizatorului si sa verifice noua situatie

    creata. El traieste fizic si emotional ca si cum aceasta fantezie ar fi realitate (daca este cazul ancorare brat). A paraseste ancora de pozitie si B face separare.

    4. B roaga pe A sa intre in situatia Criticului si sa auda ce critici exista, de

    exemplu comentarii ale diferitor oameni sau ale vocii sale interioare. El poate aseza vocile straine intr-o galerie, separandu-le astfel de propriul dialog intern (daca este cazul ancorare celalalt brat). A paraseste ancora de pozitie si B face separare.

    5. Daca criticul nu este pe deplin multumit, incepe o noua runda. Visatorul isi

    optimizeaza visul cu fiecare runda; cate runde? atatea cate sunt necesare. Incheiere:A trece prin toate pozitiile fara separator. Future Pace: In ce imprejurari vei folosi aceasta strategie si cand anume? Important! Dupa fiecare runda schimb de idei pe pozitia META.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Metafora

  • LUMEA REALA

    LUMEA METAFORICA

    ANALOGIE emotii

    IZOMORFISM

    PROBLEMA SOLUTIA METAFORICA

    NOI CONVINGERI

    COMPORTAMENT METAFORIC

    COMPORTAMENTUL DORIT

    METAFORA (D. Gordon)

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • METAFORA (Sue Knight)

    Daca ar fi sa desenati o metafora pentru dvs., care ar fi aceasta?

    In timp ce auzeati aceasta intrebare, probabil ca ati remarcat

    o imagine care v-a trecut prin minte. Ce era? Ce reprezinta ea pentru dvs.?

    Care sunt caracteristicile acestei metafore?

    Care sunt punctele ei tari?

    Care sunt punctele ei slabe?

    Cum sunt legate elementele imaginii?

    Ce semnifica acest lucru?

    Ce lipseste si ce inseamna acest lucru?

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Complexe

    Culpabilitate Oedip Abandon Inferioritate

  • 1.COMPLEXUL4.COMPLEXUL LUI OEDIP

    3.MANIFESTARILECOMPLEXULUI DERANJANT

    2.MANIERATRAIRIICOMPLEXULUI

    3.COMPLEXUL DE CULPABILITATE

    2.COMPLEXUL DE ABANDON

    1.COMPLEXUL DE INFERIORITATE COMPLEXE DE BAZA

    desemneaza pur si simplu o asociere de impulsuri

    este indispensabil functionarii noastre

    Complex DERANJANT = ansamblu de elemente cu foarte mare incarcatura EMOTIONALA, adunate in jurul unui nucleu organizator INCONSTIENT

    Independent de vointa, el este construit dintr-o serie de asocieri care, in imprejurari nefericite, s-au instalat in prima copilarie

    Dotat cu un mod de functionare AUTONOMA, el tinde sa se impuna constientului in mod imperativ si repetitiv (aproape stereotip).

    STEREOTIPII = reactia de fond este mereu aceeasi

    REPETITII = faciliteaza exprimarea stereotipa

    DISPROPORTIONALITATE fata de situatiile reale

    SURSA DE NELINISTE intareste si mai mult complexul

    CIRCUIT INCHIS complexul se autoalimenteaza; ex:"cu cat reusesc mai putin cu atat mai mult o iau de la capat"

    SUPORTAT = persoana suporta pasiv sperand ca nimeni nu va remarca acel complex

    COMPENSAT = camuflare; actioneaza pentru a-i determina pe ceilalti sa se intereseze pentru un aspect valorizant al personalitatii sale.

    SUPRACOMPENSAT = se comporta astfel incat nimeni sa nu poata nici macar banui eventuala existenta a complexelor.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • ORIGINE SIMANIFESTARECONSECINTA

    FORMA

    COMPLEXULLUI

    OEDIP

    ansamblu de sentimente pozitive si negative (dorinta de iubire si ura, cu origine inconstienta) care se organizeaza intr-un model al relatiei copii-parinti

    se produce intre 3-5 ani (stadiul FALIC)

    rol fundamental in structurarea personalitatii si in orientarea dorintei si alegerii

    FUNCTIA INPORTANTA: marcheaza alegerea obiectului iubirii dupa pubertate, interdictia incestului

    dificultati oedipiene pentru viata sexuala a subiectului:-impotenta / frigiditate-homosexualitate

    POZITIVA: rivalitatea inconstienta a copilului cu parintele de acelasi sex, datorita dorintei sexuale inconstiente pentru parintele de sex opus (ura inconstienta pentru parintele de acelasi sex)

    NEGATIVA: iubire pentru parintele de acelasi sex, cu ura si gelozie pentru parintele de sex opus

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • ORIGINE SIMANIFESTARE

    TRAIREACOMPLEXULUI

    COMPLEXUL DE

    INFERIORITATE

    COMPLEX = reactivarea unui reflex conditionatGeneralizarea unei inferioritati partiale la ansamblul posibilitatilor = COMPLEX DE INFERIORITATESentimentul de inferioritate se resimte profund in timpul copilariei timpurii (intre 2 si 3 ani)Studentul se simte inferior in fata profesoruluiAngajatul se simte inferior in fata patronuluiSENTIMENTUL DE INFERIORITATE ESTE NORMAL

    ACCEPTARE

    renunta sa infrunte obstacoleleincearca sa treaca neobservat

    ros de nelinisteinferioritatea poate fi descoperita

    COMPENSARE

    contrabalansarea inferioritatii intr-un domeniu prin fapte deosebite in alt domeniu (-fizic/intelectual+)

    denigrarea sistematica a celorlaltiDEZAVANTAJ = consum mare de energie

    SUPRACOMPENSARE

    pretentia superioritatii in toate domeniilediscutia despre faptele deosebite proprii sau ale apropiatilor

    dezvoltarea unei competente iesite din comun

    "COMPLEXUL DE SUPERIORITATE"

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • ORIGINE SIMANIFESTARE

    TRAIREACOMPLEXULUI

    COMPLEXULDE

    CULPABILITATE

    Complexul se formeaza tot in perioada copilariei.culpabilizare excesiva a parintilor insotita de amenintari si santaj afectivviolenta retinuta contra unui adult conceput ca prea puternico nefericire care coincide cu un gest de violenta al copiluluipersistenta fenomenului oedipian

    ACCEPTAREAUTOPEDEPSIRE PASIVA

    CONDUITA DE ESEC: prevede esecul si face totul ca sa se intample

    COMPENSAREFACE GRESELI

    ARUNCA RASPUNDEREA ASUPRA ALTORA

    SUPRACOMPENSARE

    AUTOJUSTIFICARE PERMANENTAAGRESIVITATE orientata asupra unei persoane, obiect "oaia neagra"

    Se identifica bucuros cu VIRTUTEA CARE ALUNGA VICIUL

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • ORIGINE SI MANIFESTARE

    TRAIREACOMPLEXULUI

    COMPLEXUL DE

    ABANDON

    Sentimentul (adevarat sau fals) al privarii de dragostea materna (despartire, intarcare, plecarea la scoala, moartea unui parinte, mama prezenta fizic, dar absenta psihic) in timpul copilariei timpuriiconsecinta complexului: ABSENTA CELUILALT ESTE INSUPORTABILA PSIHOLOGICNevoie de companie permanenta, nevoie de dragosteDramatizeaza dezinteresul celuilalt fata de el

    ACCEPTARE

    "Sunt respins, negat."Scenariul victimei care asteapta salvatorul ideal.

    Seduce, apoi provoaca abandonul de catre partener.

    COMPENSARE

    "Eu sunt cel care respinge."Evita orice atasare.

    Schimba partenerul de indata ce simte ca s-ar putea crea o legatura (de care se teme).

    SUPRACOMPENSARE

    PROIECTIA"Oamenii sunt ingrati, dupa tot ce fac eu pentru ei."

    Are grija de "abandonati", se sacrifica pentru ei in speranta de a primi dragoste in schimb.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Reframing

    Cadrare Decadrare Recadrare Resemnificarea contextului Resemnificarea continutului Resemnificarea partilor Modelul Partilor Six steps reframing

  • Partile componente ale experientei

    1. RESEMNIFICAREACONTEXTULUI

    2. RESEMNIFICAREACONTINUTULUI

    Utilizarea metaforelor

    3. RESEMNIFICAREA"PARTILOR"

    REFRAMING

    FORMA

    CADRUL

    cadrarea=Framing

    decadrarea=Deframing

    recadrarea=Reframing

    Submodalitatile (VAKOG)

    desfasurarea cronologica

    CONTINUTUL

    Cadrul problematic

    face prea mult X

    ex: "muncesc prea mult"

    nu mai doreste sa X...

    Schimbarea cadrului

    temporal

    spatial

    schimb de roluri

    cadrul potrivit pentru comportamentul X

    Cadrul problematic

    Comportamentul X apare de fiecare data in situatia Y

    In acest caz X inseamna PROBLEMA

    Schimbarea continutuluiIn acest caz X inseamna acum SOLUTIA

    Cadrari problematice diferite

    Descrierea analoga a structurii problemei

    Oferirea de solutii noi

    Cadrul problematic

    Comportamentul X este deranjat de comportamentul Y

    "Doresc sa fac X fara ca Y sa ma deranjeze"

    "Partile" ductratative intre ele

    ...gasesc noi SOLUTII

    ... gasesc un OBIECTIV COMUN

    ...afla IDEI NOI de la PARTILE CREATIVE

    ...parti izolate sunt REINTEGRATE

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • REFRAMING

    RECADRAREA CONTEXTULUI

    Obiectiv: Gasirea de idei in contextul carora comportamentele indezirabile pot fi avantajoase.

    Desfasurare: B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata exercitiului. (Aici raportul are loc si la nivelul continutului comportament indezirabil fiind acceptat fara obiectiuni).

    1. A cauta o situatie Y in care el/ea face ceva prea intens (excesiv) sau cauta o

    afirmatie despre care el/ea crede ca nu este recadrabila (ex: sunt prea irascibil, prea nervos, prea superficial, prea incet...);

    2. Membrii grupei ii prezinta lui A cel putin o situatie (mult mai bine doua sau trei) in care comportamentul indezirabil este plin de sens sau de mare ajutor, respectiv in care acest comportament este o resursa (pentru A).

    FORME DE EXCEPTIE ALE RECADRARII CONTEXTULUI

    1. Cadrul de accceptare : La aparitia in decursul negocierilor ACORD PRIMAR urmat de o CONJUNCTIE NEUTRA si apoi de ARGUMENTUL PERSONAL ;

    2. Cadrul ca si cum : Formularea ca si cum este o bijuterie a gandirii

    constiente care ne permite sa ne protejam convingerile pentru a nu intra in conflict cu schema noastra de gandire (materialist dialectica);

    3. Prescriptia paradoxala: prin prescrierea simptomului (comportamentului

    indezirabil) are loc detasarea acestuia din sensul initial si pozitionarea sa in contextul vreau sa fac asta acum. In multe situatii se rezolva comportamente vicioase.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • REFRAMING

    RECADRAREA SIMPLA A SEMNIFICATIEI Obiectiv: Invatarea desfiintarii stereotipurilor de tipul de fiecare data cand

    traiesc situatia Y reactionez cu comportamentul nedorit X. Desfasurare: B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata

    exercitiului. (Aici raportul are loc si la nivelul continutului comportament indezirabil fiind acceptat fara obiectiuni).

    1. A cauta o situatie Y in care la el/ea apare (cu regularitate) un comportament indezirabil X. Ce inseamna aceasta experienta Y pentru A ? (exemple: urme de pantofi pe covor, nimeni nu ma respecta, munca multa produce stres...);

    2. B ii prezinta lui A descrieri, dintr-un alt punct de vedereal intregii situatii Y, in care comportamentul X este pastrat schimbandu-se numai semnificatia (punt de vedere diferit inseamna aici situarea experientei intr-un cadru temporal largit, privirea experientei de la o mai mare distanta...);

    3. Ce gandeste A acum despre situatia initiala? Prin ce se schimba cel mai mult reactia lui A ?

    Pas suplimentar:

    B insusi ii propune un Reframing al situatiei initiale: fiecare descriere = o noua concluzie ex: multe urme de pantofi pe covor inseamna ca aici sunt multi oameni

    draguti; munca multa inseamna ca imi voi permite o vacanta confortabila.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • In NLP exista fictiunea ca pentru fiecare stare interioara de dezbinare exista parti interioare proprii care sunt responsabile pentru aceasta

    Aceste parti sunt tratate ca persoane si li se vorbeste ca atare.

    Initierea comunicarii cu una sau mai multe "parti" este numita "instalare".

    Toate "partile" unei persoane au, primar, o "intentie" pozitiva. Numai ca unele parti folosesc metode exagerate.

    1. PARTILEPROBLEMATICE

    2. PARTEACREATIVA

    3. MENTORII

    PARTIFRECVENTUTILIZATE

    MODELUL "PARTILOR"

    sunt responsabile pentru aparitia si dainuirea problemelor si a simptomelor

    primar au si ele o intentie pozitiva

    este responsabila pentru producerea de idei si alternative

    simtul realitatii nu este punctul ei forte

    sunt parti interioare care ne sustin fara retinere, dau idei si sunt consilieri fideli

    copilul internrealistul

    criticulvindecatorul intern

    prietenii interniLa nevoie se poate instala orice parte potrivita oricarei situatii

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • 1. Instalarea partii X

    2. Dezvoltarea comunicarii cucomportamentul X

    3. Separarea comportamentului Xde intentia pozitiva

    4. Instalarea partii creative

    5. Probarea alternativelor

    6. Verificarea ecologiei

    SIX STEPSREFRAMING

    identificarea comportamentului care va fi schimbat

    "Sa numim acest comportament X. Cum ar arata? Ce ar spune?..."

    identificarea intentiei pozitive a comportamentului X

    Stabilirea unei relatii de comunicare cu partea responsabila de aparitia comportamentului X

    "Este de acord partea responsabila de comportamentul X sa comunice cu tine?"

    Stabilirea de semnale / raspunsuri clare pentru DA si NU

    Partea va fi intrebata despre intentia pozitiva si daca este dispusa sa renunte la avantajul oferit de aceastaDezvoltarea de noi modalitati de

    a-si pune in practica scopurile

    Gasirea a 3 solutii pentru realizarea intentiei pozitive

    Acceptarea probarii celor 3 solutii

    Daca DA, se stabileste perioada de proba

    Daca NU accepta probarea se revine la pct. 4

    Identificarea partilor oponente

    Probarea solutiilor si a timpului de proba de catre partea oponenta

    Daca DA - se integreaza partile.

    Daca nu - se revine la pct. 4

    AsperaCurs_NLP Practitioner

    Doresc sa termin cu X dar nu pot Doresc sa fac X dar ceva ma impiedica

  • Convingeri

    Istorice Interpretative cauzale Generalizarea importantei convingerilor Ciclul schimbarii convingerilor

  • CONVINGERIISTORICECAUZALEMETAPROGRAMELE

    GENERALIZAREAIMPORTANTEISEMNIFICATIILOR

    CONVINGERIINTERPRETATIVECAUZALE

    CONVINGERI

    FUNCTIE: evitarea unei noi traumatizariAPARITIE: O experienta primara (de obicei refulata) a lasat o amprenta permanenta - in NLP numita IMPRINT. De indata ce apare declansatorul acestui IMPRINT se activeaza reactia de salvareSTRUCTURA: Deindata ce apare X, urmeaza Y. Deoarece Y este asa ingrozitor, reactionez de indata ce apare X.

    POSIBILITATI TERAPEUTICE

    ResemnificareTehnica fobieiChange HistoryREIMPRINT-in Mastertraining

    FUNCTIE: organizarea atentiei si perceptiei APARITIE: pana in prezent neclara, respectiv innascuta sau invatata foarte timpuriu.

    STRUCTURA: trebuie mai intai sa avem grija de X deoarece...pentru ca sa...altfel...are loc Y

    POSIBILITATITERAPEUTICE

    "Spalarea" convingerii Mastertraining

    ConstientizareRestructurare Cognitiva

    FUNCTIE:descriptiva, descriu realitatiAPARITIE: Invatarea dupa modele din familie si din mediul inconjurator. Ierarhia importantei anumitor valori devine realitate. Aceste ierarhii sunt codificate submodal.

    STRUCTURA: X produce Y. Cand fac X este ca si cum as fi facut Y.

    POSIBILITATI TERAPEUTICE: Destabilizarea convingerii prin Sleight of Mouth, in special Tranformarea submodalitatilor.

    FUNCTIE: prescriptiva; produc reguli de comportamentAPARITIE: Se dezvolta treptat ca urmare a unor consecinte neplacute (usoara dezaprobare repetata, privare decenta de dragoste) consecutiv anumitor comportamente nedorite.STRUCTURA:X produce Y. E mai bine sa faci Z cand apare. Si asta insotit de frica difuza cand reactia Z nu poate avea loc."...doar nu se poate pur si simplu sa...!...de asemenea trebuie sa...si...!"POSIBILITATI TERAPEUTICE: Destabilizarea convingerii prin Sleight of Mouth, in special Exemple contradictorii

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • SCHIMBAREA CONVINGERILOR CHANGE BELIEFS (Robert Dilts)

    Obiectiv: Renuntarea la o convingere limitanta si instalarea unei convingeri noi, dorite de client Desfasurare: A cauta o convingere limitanta X (pe care o scrie pe tabla). A cauta o convingere pe care si-o doreste Y, dar nu crede ca o poate dobandi. B probeaza ecologia fiecarei convingeri (formulare, lungime etc inconstientul retine numai propozitii foarte scurte). B plaseaza ancore de pozitie pentru: INDOIALA, ELIBERARE, DORINTA, IDEE, MERGE, CRED, CERTITUDINE.

    CERTITUDINE

    A intra cu convingerea Y si traieste asociat certitudinea convingerii Y ancorare kinestezica separator

    CRED A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ca si cum crede ca poate sa o realizeze ancorare kinestezica separator

    MERGE A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ca si cum dorinta incepe sa se realizeze ancorare kinestezica separator

    IDEE A intra cu conv. Y ca si cum ar avea o idee si traieste asociat starea ancorare kinestezica separator

    DORINTA A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ancorare kinestezica separator

    ELIBERARE A intra cu convingerea X si se elibereaza de ea ancorare kinestezica separator

    INDOIALA A traieste cu convingerea X si adauga sentimentul de indoiala separator

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • FAST PHOBIA CURE Testarea ecologiei obiectivului (telului)

    Avantajele fobiei ? Are sens sa renunti la ea ? Cadrarea

    Anamneza detaliata (nu esti in terapie psihiatrica, declansatorul fobiei evident); Procedura a fost descrisa si oferta a fost facuta; Clientul accepta procedura

    Clarificarea situatiei in care se declanseaza fobia

    Alegerea unei anumite situatii declansatoare (prima in care s-a declansat fobia); Pozitia fricii pe o scala de la 1 la 10 (se lucreaza numai daca este sub 5);

    Prescriptia imaginarii unui cinematograf Intra in cinematograf, cauta-ti locul si descrie sala de cinema;

    Prescriptia unei imagini statice

    Imaginea statica alb-negru inainte de a apare reactia de frica; Construieste treapta a 2-a de disociere

    Lasa clientul sa priveasca imaginea statica; Fa-l sa-si imagineze corpul sau ca ramane pe scaun in timp ce el merge in cabina de proiectie si inchide usa ramanand acolo pana cand va fi invitat sa o paraseasca;

    Lasa-l sa vada filmul alb-negru

    controleaza daca usa este bine inchisa; lasa-l sa vada filmul alb-negru al situatiei declansatoare a fricii; stabileste daca a supravietuit situatiei;

    Creaza un film color si lasa-l sa traiasca asociat cand se deruleaza inapoi

    transforma ultima imagine a filmului alb-negru intr-o imagine colorata si lasa filmul color sa ruleze invers cu viteza dubla si ton (Mickey Mouse);

    Merge din nou in sala de cinema (reasocierea)

    se reaseaza ca spectator pe locul sau; intra pe ecran in film; linisteste tanarul din film cu promisiuni de protectie

    Din nou pe scaunul sau ca spectator vizioneaza un nou film color (mai estompat) cu noul sau comportament in situatia

    viitoare. Probeaza imediat situatia de care ti-a fost frica!

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • Mecanisme

    de

    aparare

  • 1. Refularea

    2. Rationalizarea

    3. Regresia

    4. Proiectia

    5. Deplasarea

    6. Sublimarea

    7. Identificarea

    8. Formarea reactionala

    9. Compensarea

    10. Fantasma

    MECANISMEDE

    APARARE

    consta in respingerea dincolo de campulconstiintei a unei dorinte sau a unei amintiri dureroase ori in uitarea unui eveniment apropiat fata de care avem motive de teama

    este un mecanism extrem de comun, care are ca scop justificarea propriilor actiuni, atitudini, din ratiuni care - aparent - sunt cat se poate de logice. Permite explicarea unui comportament intr-o maniera relativ rezonabila , in scopul camuflarii adevaratei motivatii.

    plasat intr-o situatie de frustrare, individul se reintoarce la comportamente si reactii infantile

    este tendinta de a atribui celorlalti propriile sentimente si motivatii. Aceasta proiectare asupra lumii exterioare permite reducerea sau evitarea anxietatii provocate de recunoasterea unor instincte si dorinte inavuabile

    Un sentiment (in general de agresivitate sau de ostilitate) pe care il incercam fata de o persoana sau fata de un obiect e deplasat spre un substitut al persoanei sau al obiectului respectiv. Acest mecanism se produce atunci cand circumstantele nu sunt favorabile exprimarii deschise si directe a acestui sentiment.

    Este procesul prin care nevoi sau motivatii care au devenit tabu-uri pot fi exprimate intr-un mod socialmente acceptabil (ex: sex-ul si agrsivitatea)

    Este un mecanism prin care adoptam comportamentul si maniera de a fi ale unei persoane pe care o admiram si pe care am ales-o ca model. Acest mecanism ne permite sa fim acceptati de catre noi grupuri si sa ne integram in interiorul acestora.

    este tendinta prin care individul adopta comportamente situate la antipodul celor pe care, in sinea lui, le respinge. In acest fel el isi poate ascunde adevaratul sentiment sau adevarata motivatie, exprimand - in mod vizibil - contrariul

    Individul care se simte descoperit intr-un domeniu incearca sa depaseasca unele limite intr-un domeniu diferit. Inferioritatea resimtita poate fi reala sau imaginara

    Este tendinta de a evada intr-o lume a a viselor si ideilor, atunci cand problemele reale devin coplesitoare. Fantasma poate fi un refugiu si o activitate de compensare a incapacitatii resimtite in realitate.

    AsperaCurs_NLP Practitioner

  • PACIFISTUL

    ACUZATORULRATIONALUL

    DIVERSIONISTUL

    FORME DE COMUNICAREVirginia SATIR

    Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare

  • manifestarece declanseaza la receptor

    sintaxa

    traire personala

    terapie

    sentimentele terapeutului impaciuitorul

    12/7/2007 - v6

    impaciuitor, se auto-denigreaza, linistitor

    sentimentul dominant: Te rog! Fara tine voi muri.

    psihosomatica: vomitat

    cuvinte: aprobator, binevoitor, nepretentios, modest

    "Tot ce vrei este in ordine. decide tu!"voce: inceata, plangareata, atenta, precauta, apasata

    infatisare: precaut si incet, nehotarat, atent cu ceilalti

    postura: umerii aplecati in fata, cand sta jos are o mana deschisa in poala, respiratie redusa

    sentiment de vinovatie

    este cuprins de mila

    doreste sa ajute

    doreste sa protejeze

    se infurie rau

    reactioneaza cu cereri,pretentii

    exprima dispret

    folosirea deasa a limitarilor, piedicilor

    "daca, s-ar putea, tot, tocmai"folosirea deasa a conditionalului optativ

    "as putea, ai dori..."intreruperea interlocutorului prin citirea gandurilor

    sentiment de lipsa de valoare

    neajutorare, impovarare

    lipsa de vointa

    incearca sa se faca utila prin faptul ca faceceva pentru ceilalti si ca traieste pentru ei

    fara ceilalti nu simte nimic

    ii este permanent teama sa nu fie o povara

    ii este teama sa nu supere, riscand astfel sa fie respinsa sau parasita

    cauta permanent vina la el

    ii este frica de emotiile puternice

    MASTERTRAINING

    MASTERTRAINING

    Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare

    PACIFISTUL

  • manifestare

    sintaxa

    traire

    reactia receptorului

    terapie

    sentimentele terapeutului

    acuzatorul12/7/2007 - v5

    acuzare, invinuire, solicitare

    subaprecierea celuilalt

    sentiment de baza: "Sunt singur, dar puternic! Vai de tine daca faci altfel decat vreau eu!"

    psihosomatica: crispari musculare

    cuvinte: da din cap aprobator ("nu faci niciodata ceva bine"), pretinde, dictatorial, intrerupe interlocutorul

    voce: tipatoare, intensitate mare, acuta, dura, ferma

    postura: deget aratator intins, aplecat in fata, in picioare cu o mana in sold

    respiratia: inspiratii si expiratii scurte, uneori stopata

    generalizari frecvente - fiecare, toti, niciodata, totdeauna,tu

    folosirea intrebarilor negative: de ce nu faci asta, cum se poate, nu poti...

    conexiunile temporale si de situatie sunt incorecte

    dorinta suprema de recunoastere a parerii si a persoanei

    asteptare permanenta de a fi atacat si de a pierde

    se simte complet neinteleasa, neascultata, lipsita de recunoastere, singura

    se teme de recunoasterea propriei slabiciuni

    "atacul este cea mai buna aparare"

    frica, teama

    retragere

    sentimente de vinovatie si rugaminti, implorare

    suparare

    furie

    insinuare ca celalalt stie exact ce face

    raceala, respingere

    explicatii la obiect

    MASTERTRAINING

    MASTERTRAINING

    Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare

    ACUZATORUL

  • manifestare

    sintaxa

    traire

    reactia receptorului

    terapie

    sentimentele terapeutului

    RATIONALUL12/7/2007 - v5

    rationalizare negand sentimentele proprii si ale celorlalti

    sentiment de baza: "Ma simt la cheremul celorlalti"

    psihosomatica: dureri de cap

    cuvinte: intelegator, explicativ, justificativ; diferentiere intre corect si gresit

    voce: deseori monotona

    postura: nemiscat, incordat

    eliminarea trairii in exprimare: "poate fi privit" in loc "eu vad" sau "este deranjant" in loc de "ma deranjeaza"

    generalizari: in general, deseori, se spune...

    frica de enervare

    frica de traire a sentimentelor

    teama de a nu pierde controlul si de a fi la cheremul celorlalti

    se plictiseste

    nu are nici un sentiment

    se retrage

    divagheaza pentru a introduce trairi

    incepe, la randul lui, sa tina prelegeri

    se simte mic si neinsemnat

    il admira si venereaza pe emitator

    se simte neluat in seama si face reprosuri

    MASTERTRAINING

    MASTERTRAINING

    Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare

    RATIONALUL

  • manifestare

    sintaxa

    traire

    reactia receptorului

    terapie

    sentimentele terapeutului

    DIVERSIONISTUL12/12/2007 - v8

    divagheaza, evita, se neaga pe sine, neaga contextul

    sentiment de baza: "Nu apartin nimanui"

    psihosomatica: gol

    cuvinte: fara legatura, clovnerii, schimbari de teme si accente; in caz extrem, cuvinte fara sens, evitarea oricarei concretizari

    postura: stangaci, necoordonat, bizar, surprinzator, infatisare interesanta

    trecere rapida prin celelalte forme sintactice

    rareori se raporteaza la situatia prezenta

    doresc sa relationeze, dar le este teama

    sentimente de singuratate si lipsa de sens

    teama extrema de sentimente

    lipsa de orientare

    singurul obiectiv este sa-l deruteze si pe celalalt

    foarte diferita, functie de comportamentul emitatorului

    iritatie, confuzie

    teama

    instrainare, dezamagire profunda

    respingere

    oboseala

    insingurare, sentimentul de a fi neinteles

    suparare si ura, de la lipsa de speranta pana la furie si disperare

    MASTERTRAINING

    MASTERTRAINING

    Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare

    DIVERSIONISTUL

  • CUM?

    CAND?CRITERII

    FORMA CONGRUENTA DE COMUNICAREVirginia SATIR

    Persoana transmite prin toate canalele si la toate nivelurile mesaje congruenteCongruenta este posibila doar atunci cand contactul cu sine este realizat.

    STIMA DE SINE ridicataCOMUNICAREA:clara, directa, specifica, concordanta, favorizand "cresterea"REGULI: deschise, corespunzatoare, flexibile, libertate de exprimare a parerilorREZULTAT: raportat la realitate, potrivit, constructiv, creste stima de sine

    Teme si tranzactii completeLimitele in interiorul familiei si in afara ei sunt clare

    Forta exterioara si cea ascunsa sunt la aceeasi persoanaExista intimitate - intreaga gama de sentimente este disponibila

    Conflictele sun considerate SANSE si pot fi rezolvate

    Exista individualitate - diferentele in gandire, traire si comportament sunt acceptate si privite ca posibilitate de invatare

    Partenerii actioneaza preponderent aici si acum

    Exista credinta ca relatiile vor continua, chiar daca se vor schimba; aceasta implica consum de energie si munca - satisfactia va fi pe masura

    Interactiunile se bazeaza pe "doze de mangaiere" pozitive

    Asperacurs / iuliana / forme congruente satir