Suport Curs Politica Comparata

  • View
    12

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

suport curs

Transcript

  • 1

    POLITICA COMPARATA TEORIE SI METODA Suport Curs pentru Invatamant la Distanta

    1

    2013-2014

    Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca

    Anul universitar 2013 2014

    Semestrul I

    I. Inf

    Codul: ULR1311

    6

    r. General Traian Mosoiu,

    nr. 71

    Dr. Daniela Angi

    -mail, eventual nr. de telefon): angi@fspac.ro

    III. Conditionari si cunostinte prerechizite

    Inscrierea la cursul de fata nu este conditionata de promovarea anumitor cursuri in prealabil.

    Cu toate acestea, in vederea intelegerii si a parcurgerii cu usurinta a acestui curs se recomanda

    parcurgerea in prealabil a urmatoarelor cursuri : Sistemul politic romanesc, Partide si sisteme

    de partide sau politici electorale.

    IV. Descrierea cursului

    1 Suport de curs realizat de Lect. Univ. Dr. Bogdan Mihai Radu. FSPAC, UBB Cluj si actualizat de cercet.dr.

    Daniela Angi, FSPAC, UBB.

    mailto:angi@fspac.ro
  • 2

    ale modului de utilizare a acestora. Accentul cade asupra strategiil

    domeniu si a p

    redus de cazuri si analiza c cazuri. Astfel, spre exemplu,

    ategiilor de comparare culturii politice, iar

    lucrarea lui Robert Putnam

    model ilustrativ pentru un studiu de caz in acest domeniu, iar lucrarea lui Ronald Inglehart

    Culture Shift (1990) va fi ut pentru ca model ilustrativ pentru un studiu comparativ cu

    -

    -

    -

    -

    Concepte de baza: metoda comparatiei, studiu de caz, sistem politic, sistem institutional,

    institutionalism, democratie, poliarhie, autoritarism, totalitarism, sistem electoral, formula

    electorala, sisteme electorale

    mixte si semi-p cultura politica participativa, cultura politica

    dependenta, cultura politica parohiala, cultura civica, partid politic, sistem de partide,

    tranzitie, politica (publica), natiune, nationalism, multietnicitate.

    V. Organizarea temelor in cadrul cursului

    Cursul este organizat in 2 module, fiecare din modul fiind la randul lui organizat in 3 teme

    principale:

    Modul 1 : Politica Comparata o perspectiva de ansamblu

    Tema 1. Introducere : politica comparata ca si disciplina

    Tema 2. Logica si metoda comparatiei

    Tema 3. Orientari si tendinte actuale in metoda comparatiei

    Modul 2 : Politica comparata in stiintele politice

    Tema 1. Compararea sistemelor politice

  • 3

    Tema 2. Compararea sistemelor electorale

    Tema 3. Compararea sistemelor de partide

    Pentru Modulul 1: Politica comparata o perspective de anasamblu, studentii se vor

    concentra asupra notitelor de curs din prezentul support de curs, iar pe CD-ul primit la

    materialele aferente modulului 1 veti gasi exemple de studii comparate, ce va faciliteaza

    intelegerea a ceea ce inseamna politica comparata.

    Pentru Modulul 2 : Politica comparata in stiintele politice, studentii vor fi rugati sa

    consulte CD-ul primit. Majoritatea materialelor reprezinta scheme de analiza comparata a

    sistemelor politice, electorale si de partide.

    VI. Formatul si tipul activitatilor implicate in curs

    Studentii trebuie sa participe la cele 2 intalniri din cadrul programului de invatamant la

    distanta. Pentru fiecare din aceste intalniri studentii vor trebui sa realizeze cate o tema de casa

    relevanta pentru modulul discutat in cadrul intalnirilor. Aceste teme vor fi furnizate prin e-

    mail cu o saptamana inainte in data stabilita.

    VII. Materiale bibliografice obligatorii

    Gabriel Almond, et. al. Comparative Politics Today: A World View. Longman, 2003

    Rod Hague si Martin Harrop. Comparative Government and Politics. Ed. A 5-a. Palgrave

    Macmillan, 2004

    Dahl, Robert A., Iasi, Institutul European, 2000

    VIII. Materiale si instrumente necesare pentru curs

    - calculatoare (PC), materiale demonstrative

    IX. Politica de evaluare si notare

    - 40 % temele pe parcursul semestrului

    - 60 % examenul final

    X. Elemente de deontologie academica

    Notiunea de plagiat

  • 4

    -

    (http://fspac.ubbcluj.ro/resurse/formulare-regulamente/reguli-etice-si-deontologice/)

    Plagiatul si tentativa de frauda la examen se sanctioneaza cu nota 1 la acest curs si expunerea

    lor administrative corespunzatoare.

    Frauda la examenul final se pedepseste cu eliminarea de la examen.

    XI. Studenti cu dizabilitati

    In cazul unor studenti cu dizabilitati motorii sau intelectuale pot fi contactat pe adresa de e-

    mail in vederea gasirii unei solutii in vederea oferirii de sanse egale acestora.

    Modul 1. Metoda comparatiei o perspectiva de ansamblu

    Scopul si obiectivele

    In cadrul acestui modul se urmareste familiarizarea studentilor cu ceea ce inseamna politica

    comparata. Astfel, la finalul acestui modul, studentii vor gasi raspuns la urmatoarele intrebari

    Ce este comparatia ? De ce politica comparata ? Cum comparam ? Care este logica

    comparatiei?

    Tema 1. Introducere : politica comparata ca si disciplina

    Provenind din latinescul comparatio termenul de

    r prin compararea lor cu altele de acel

    fizice, a datelor identice, sigure si pur obiective. Este metod

    umane, acolo unde nu se pot efectua expe -a

    -umane.

    confruntarea faptelor descr

    , interpretarea si justificarea

    tr-

    http://fspac.ubbcluj.ro/resurse/formulare-regulamente/reguli-etice-si-deontologice/
  • 5

    un fenomen local, a

    Materia politicilor comparate se refera, in mod evident, la compararea diferitelor elemente ale

    sistemelor politice si cautarea de explicatii atat pentru diferentele cat si asemanarile existente.

    In stiintele sociale, informatia este mai greu de obtinut decat in cazul stiintelor naturale, si

    chiar si in situatiile in care aceasta este obtinuta, precizia masurarii este mult mai scazuta. De

    aceea, in contextual stiintelor sociale, metoda comparativa este esentiala in explicarea unor

    fenomene si relatii, care nu pot fi analizate direct sau prin metodele specifice pozitivismului.

    asupra tipuril tipurile sufletului omenesc, urmate de cercetarea

    structurii statelor, examinarea clasificarea formelor de

    filosofiei

    politice.

    Clasificarea sistemelor de guvernare s de

    constante ale cunoasterii politice. Astfel, de-a lungul timpului,

    - -o o -

    i deosebirile dintre fenomenele

    olului al XIX-

    lea, s

    -

    tori americani - printre care, Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell, Jr. si Robert

    J. Mundt -, a drept nucleul metodologic

    Pentru acesti autori, compararea trecutului si prezentului

    upra alternativelor politice

    si

    testare

  • 6

    Analiza politica comparata:

    legale, politici publice, etc.

    o abordare metodologica specifica si nu

    formeaza un grup propriu-zis de concepte specifice unei anumite discipline

    -metodologica, depasind niveluri de analiza nationale sau locale, si

    ajungand pana la la a avea o vocatie sistemica

    Motivele pentru folosirea metodei comparative:

    ndul lor, conduc la

    intelegerea fenomenelor politice

    mini de bine si rau,

    de portivit si nepotrivit, la pozitionarea lor in succesiunea istorica inteleasa in sens mai larg

    bine

    esul pentru clasificarea sistemelor

    politice se expl

    -un proces de

    a guvernului

    s

    -

    elor ce se pot

    ntre semnificativ si non- -o

    facem procesul c

  • 7

    este facilitarea

    ce este sunt legate cu acelea despre ce ar putea fi

    state comuniste? >, < ar putea India abandona fe lt

    sistem unitar or regional de

    De ce comparam?

    ia? Cum ne alegem cazurile?

    Cum interpretam rezultatele? toate acestea sunt intrebari importane din cadrul analizei

    politice comparate

    ica corelatia intre

    fenomene, fundamentarea cauzalitatii, extragerea unor concluzii mai generale

    ident, avem de a

    face cu una si aceeasi structura, deci comparatia nu este necesara. Daca doua unitati sunt

    extrem de diferite din toate punctele de vedere, din nou, este imposibila comparatia. De aceea,

    unitatile supuse compararii trebuie sa fie intr-o oarecare masura asemanatoare dar si diferite.

    Exista asadar mai multe posibilitati:

    1. unitati care sunt asemanatoare pe cel putin o dimensiune dar diferite pe restul

    dimensiunilor (de exemplu analiza comparativa a fostelor tari comuniste, din perspectiva

    consolidarii democratice)

    2. unitati care sunt asemanatoare din multe perspective, dar cel putin o dimensiune

    variaza (de exemplu administratia locala din doua orase din acelasi judet, cu o populatiei

    asemanatoare din multe puncte de vedere, dar unul dintre orase contine o minoritate etnica

    relavanta, in timp ce celalalt este omogen din punct de vedere etnic)

    3. aceeasi unitate, dar la momente diferite de timp (de exemplu evolutia sistemlui

    electoral in Romania incepand cu 1989, sau evolutia sistemului de impozitare a veniturilor)

  • 8

    4. studiul de caz poate fi considerat ca parte din metoda comparativa deoarece de cele

    mai multe ori, analiza este structurata potrivit unor abordari teoretice prealabile, in contrast cu

    care se realizeaza studiul de caz si, deci, implicit se realizeaza o comparatie.

    Potrivit lui Peter Mair (cf. Carpinschi) politicile comparate se constituie ca un domeniu care

    functioneaza la trei niveluri relationate intre ele:

    1.