Suport curs SCMI -- refacut -- 03-12-2015.pmd

1

– SUPORT DE CURS –

2

3

I. Noua viziune, europeanã, asupra controlului în MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi entitãþile subordonate:

I.1. Consideraþiuni privind implementarea legislaþiei europeneasupra controlului la MECS ºi entitãþile subordonate:

Termenul „control“ privit din perspectiva etimologicã1, îºi are originile în limbalatinã, provenind din alãturarea a douã cuvinte: „contra“ ºi „rolus“ utilizate în mediulmilitar roman; prin acest termen se înþelege, în sens larg, „verificarea unui act dupãoriginal“. Din punct de vedere semantic, prin „control“ se înþelege o monitorizarepermanentã sau periodicã a unei activitãþi, a unei situaþii, a unei entitãþi, ori a uneistructuri dintr-o entitate, pentru a constata evoluþia acesteia ºi pentru a lua mãsuri deoptimizare a proceselor, activitãþilor.

În România, pânã la momentul de debut al demersurilor pentru armonizareacadrului legislativ naþional, cu aquis-ul comunitar, în vederea aderãrii la UniuneaEuropeanã, controlul era organizat obligatoriu în cadrul unor structuri funcþionalespecializate (de gestiune, tehnic de calitate, financiar, de stat, etc.). Astfel, organizareaºi exercitarea controlului era aproape exclusiv atributul statului, care impunea ºi modulde organizare a ontroalelor din interiorul unitãþilor. Dupã 1989, deºi viziunea asupracontrolului s-a modificat – concomitent cu baza legalã – din pãcate mai existã situaþiiîn care controlul este perceput ca un atribut al statului, sau al altor structuri externe.

În fapt, ontrolul trebuie perceput ca una din funcþiile managementului, un atributal conducerii entitãþilor. Acum accentul s-a deplasat asupra controlului intern ºi esteîn sarcina echipelor manageriale ºi a fiecãrui salariat în parte, sã organizeze ºi, respectiv,sã asigure funcþionarea unor sisteme de control intern / managerial, care sã respectecadrul general stabilit prin prevederile legale, dar astfel încât sã se adapteze cât maibine la specificul entitãþii.

1 Ghiþã M. – Auditul intern, Editura Economicã, Bucureºti, 2004, pg. 29;

ÎMBUNÃTÃÞIREA EFICACITÃÞII ORGANIZAÞIONALE A MECSªI A INSTITUÞIILOR SUBORDONATE PRIN DEZVOLTAREA

SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL INTERN

4

Astfel, controlul intern este definit conform Codului controlului intern/managerialal entitãþilor publice, aprobat prin OSGG nr. 400 / 12.06.2015, ca ansamblulformelor de control exercitate la nivelul entitãþii publice, stabilite de conducere înconcordanþã cu obiectivele entitãþii, cu reglementãrile legale ºi cu standardele decontrol intern / managerial, în vederea administrãrii fondurilor în mod economic,eficient ºi eficace; acesta include structurile organizatorice, metodele ºi procedurile.

Obiectivele generale ale controlului intern, pot fi sintetizate astfel:- respectarea legii, a reglementãrilor ºi deciziilor conducerii;- realizarea atribuþiilor entitãþii ºi atingerea obiectivelor prestabilite, în condiþii de

economicitate, eficienþã, eficacitate ºi randament;- protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, fraudei,

sau abuzului;- dezvoltarea, întreþinerea ºi funcþionarea unor sisteme de colectare, stocare,

prelucrare, actualizare ºi transmitere a datelor ºi informaþiilor financiare ºi demanagement, precum ºi a unor sisteme de proceduri de utilizare, informare ºiraportare a datelor;

I.2. Standardele de control intern/managerial

Un real element de referinþã în evoluþia reglementãrilor asupra sistemelor decontrol intern în unitãþile ºi instituþiile publice, îl constituie apariþia O.M.F.P. nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele demanagement ºi control intern la entitãþile publice ºi pentru dezvoltarea sistemelorde control managerial,

Prin acest acet normativ, conducãtorii/managerii tuturor entitãþilor publice –ordonatori de credite principali, secundari ºi terþiari – dobândesc obligaþia de adispune mãsurile necesare pentru elaborarea ºi dezvoltarea sistemelor de controlintern/managerial pentru fiecare unitate, cu adaptarea la particularitãþile cadruluilegal, la specificul organizaþional, de finanþare ºi de personal.

Tot prin acelaºi ordin, sunt aprobate ºi un numãr de 25 de standarde de controlintern/managerial, pe care toate aceste entitãþi din sistemul naþional de învãþãmântpreuniversitar trebuie sã le implementeze, pentru ca sistemele proprii de controlintern/managerial sã fie considerate funcþionale.

Odatã cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444 /22.06.2015, a Ordinului Secretarului General al Guvernului Nr. 400 / 12.06.2015,numãrul standardelor de control intern-managerial, a fost diminuat la 16, dupãcum urmeazã:

5

MEDIUL DE CONTROLStandardul 1 – Etica ºi integritateaStandardul 2 - Atributii, functii, sarciniStandardul 3 - Competenþa, performanþaStandardul 4 - Structura organizatoricã

PERFORMANÞE ªI MANAGEMENTUL RISCULUIStandardul 5 - ObiectiveStandardul 6 - PlanificareaStandardul 7 - Monitorizarea performanþelorStandardul 8 - Managementul riscului

ACTIVITÃÞI DE CONTROLStandardul 9 - ProceduriStandardul 10 - SupraveghereaStandardul 11 - Continuitatea activitãþii

INFORMAREA ªI COMUNICAREAStandardul 12 – Informarea ºi comunicareaStandardul 13 – Gestionarea documentelorStandardul 14 – Raportarea contabilã ºi financiarã

EVALUARE ªI AUDITStandardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern/managerialStandardul 16 - Auditul intern

Aceste 16 standarde, care împreunã constituie baza Codului controlului intern/managerial, detaliate ºi explicate în cuprinsul OSGG nr. 400 / 12.06.2015 pentruaprobarea Codului controlului intern/managerial al entitãþilor publice, sunt aplicabiletuturor entitãþilor publice, deci ºi unitãþilor ºi instituþiilor care formeazã sistemului naþionalde învãþãmânt, precum ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice.

Sfera controlului intern, aºa cum este acesta detaliat prin standarde, se referã la:– toate activitãþile, programele, procedurile entitãþilor publice;– întreg patrimoniul acestora;– întreaga structurã organizatoricã a fiecãrei entitãþi;– toþi membrii / salariaþii entitãþii.

Controlul intern/managerial trebuie astfel proiectat ºi implementat, încât sãacþioneze permanent.

6

În literatura de specialitate identificãm mai multe acþiuni2 de control intern,aplicabile în totalitate ºi sistemelor de control intern/managerial create la nivelulMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi a entitãþilor subordonate, pe care leprezentãm schematic în Figura nr. 1. Este evident faptul cã, în funcþie de specificulfiecãrei entitãþi, de situaþiile concrete în care se utilizeazã acþiunile de control, rezultãun anumit mix, format din toate aceste forme / acþiuni de control intern, ori doar dinunele dintre acestea.Sursa: Prelucrare dupã: Ghiþã, Marcel „Auditul intern”, Editura Economicã, Bucureºti, 2004.

Figura nr. 1: Acþiunile de control intern în cadrul unei entitãþi publice

Toate aceste acþiuni de control intern sunt la dispoziþia managementului, însãtrebuie aplicate de fiecare salariat. Reprezentantul legal al entitãþii este responsabilºi pentru organizarea controlului intern. Acþiunile de control intern pot fi dezvoltatesau reduse, înfiinþate sau anulate, în funcþie de evoluþia riscurilor din entitate ºi dinafara acesteia.

Este esenþial sã observãm un paragraf care face parte din consideraþiunile generaleinserate în debutul Codului controlului intern-managerial aprobat prin OSGG nr. 400 /12.06.2015:

“Controlul intern/managerial este în responsabilitatea conducãtorilor, care auobligaþia de a-l defini, proiecta, implementa ºi de a-l perfecþiona continuu. În acestsens, se poate afirma cã un conducãtor care ar încredinþa unor terþi controlul intern-managerial al entitãþii, nu îºi va mai îndeplini atribuþiile cu bune rezultate.”

INSPECÞIA

CONTROLULDE GESTIUNE

(PATRIMONIAL)

CONTROLULADMINISTRATIV

CONTROLULFINANCIAR-CONTABIL

AUTOCONTROLCONTROLUL

MUTUAL

CONTROLULIERARHIC

CONTROLULPARTENERIAL

CONTROLUL DECALITATECONTROL

FINANCIARPREVENTIV

CONTROLULINTERN

2 Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Implementarea sistemului de control intern / managerial înunitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate, Bucuresti, 2014;

7

Considerãm extrem de importantã aceastã precizare, pentru a veni în întâmpinareamanagerilor, cu privire la potenþiale oferte de externalizare a activitãþilor de proiectare,implementare a standardelor de control intern/managerial.

Prevederile legale din þara noastrã, similar aquis-ului comunitar, aratã cã trebuierealizatã o separare netã între demersurile de implementare a controlul intern ºiauditul intern.

Auditul intern este una dintre formele de control intern, însã pe baza procedurilorde lucru standardizate, acesta evalueazã controlul intern ºi consiliazã managementul,inclusiv în ceea ce priveºte implementarea ºi dezvoltarea propriului sistem de controlintern / managerial.

Important: Auditul intern nu participã la organizarea ºi exercitarea controluluiintern; auditul intern evalueazã sistemele de control intern ºi formuleazãrecomandãri pentru optimizarea organizãrii ºi funcþionãrii acestora.

Pentru ca managerii din entitãþile publice sã înþeleagã bine în ce constã controlulintern/managerial ºi instrumentarul cu care opereazã, este necesar sã ºtie cum sã acþionezepentru a-l proiecta, reproiecta, implementa, dezvolta, aplica ºi evalua.

În litera ºi spiritul legii, metoda se bazeazã pe o abordare în funcþie de riscuriataºate activitãþilor entitãþii.

În general, existã douã mari categorii de riscuri: - riscuri generale- riscuri specifice

Astfel, un sistem de control intern-managerial trebuie sã cuprindã:• instrumente generale de control intern vizeazã riscurile generale (referitoare

la funcþionarea entitãþii în ansamblul ei); exemplu: chestionare de control intern;• instrumente specifice de control intern vizeazã riscurile specifice (sunt legate

de fiecare activitate în parte); exemplu: liste de activitãþi, liste de riscuri,formulare de alertã la risc.

Practic, crearea ºi utilizarea unui sistem de control intern / managerial, vizeazãsintetic parcurgerea a 5 etape3:

- evaluarea instrumentelor generale de control intern;- evaluarea instrumentelor specifice de control intern;- analiza raportului între costurile suplimentare ºi efectele aºteptate, generate de

implementarea sistemului de control intern;- elaborarea ºi aprobarea programului de implementare a sistemului de control intern;- monitorizarea execuþiei programului de implementare a sistemului de control intern.

3 Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Implementarea sistemului de control intern / managerial înunitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate, Bucuresti, 2014

8

Important: În practicã nu se poate face – ºi nu trebuie fãcutã – o separare întrenoþiunile / conceptele de „control intern“, „proceduri“, respectiv „managementulriscului“, acestea fiind indisolubil legate, în relaþii de complementaritate ºi trebuindsã coexiste ºi sã funcþioneze împreunã.

Orice politicã de gestionare a riscurilor în interiorul unei entitãþi, necesitã elaborareaunor instrumente care sã permitã concretizarea demersului de control intern.Instrumentele de control intern/managerial se construiesc în baza evaluãrilor de risc ºia procedurilor scrise.

Definirea cadrului operaþional reprezintã miza majorã pentru a trece de lateorie la practicã. Este vorba despre construirea unui dispozitiv tehnic care sasatisfacã 3 conditii:

– sã se subordoneze obiectivelor stabilite de conducere (management);– sã se conformeze principiilor generale recunoscute la nivelul UE;– sã se adapteze modului de organizare a entitãþii;În acest context, un model de proiectare a instrumentarului cu care se opereazã

pentru construirea ºi dezvoltarea unui sistem de control intern/managerial se poateprezenta sub forma schemei din figura nr. 2:

Figura nr. 2: Instrumentar orientativ de control intern4


6.Controlul-compararearezultatelor cuobiectivele-sesizareaabaterilor-mãsuricorectie

1.Obiectivele-stabilite-cunoscute înprealabil.- S.M.A.R.T.

2.Mijloacele-umane-materiale-financiare

3.Sistemulinformaþional-se referã latoateactivitãþile-reflectãobiectivele-esteperfectibil

4.Organizarea-necesitã ocunoaºterebunã afuncþionãriientitãþii

5.Procedurile-operaþionale-decizionale-jurisdicþi-onalePot fi instrum.reale decontrol intern

Instrumentarulde

Control intern

9

Din acest instrumentar cu care trebuie sã operãm atât la nivelul MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, cât ºi al entitãþilor subordonate în virtutea implementãrii,dezvoltãrii ºi funcþionãrii sistemelor de control intern / managerial, facem unele succintereferiri la procedurile de lucru – ca instrument de control intern.

Noþiunea de „procedurã“ este indisolubil legatã de aceea de „control intern“. Înfapt, procedurile fac parte din instrumentele controlului intern; altfel spus, controlulintern opereazã cu proceduri.

Important:Procedura = totalitatea paºilor ce trebuie urmaþi, a metodelor de lucru stabilite ºia regulilor de aplicat, în vederea executãrii oricãrei activitãþi, operaþiuni sau sarcinide lucru.Procedura = înlãnþuire de sarcini realizate în cadrul unui proces conform unorreguli predefinite. Este caracterizatã de un element generator ºi de o finalitate.

Pentru sistematizarea noþiunilor folosite, iatã câteva modalitãþi de a le defini:Ciclu = ansamblu coerent de procese.

Proces = ansamblu de activitãþi realizate de diferite elemente structurale, care participãla ea ºi produc un rezultat comun.

Activitatea = executarea de cãtre o entitate operaþionalã (compartiment, angajat dincadrul compartimentului) a unui ansamblu de operaþiuni / acþiuni, care nu pot fi disociate

Operatiunea / acþiunea = componentã indisociabilã a unei sarcini de lucru.

Observaþie: gradul de complexitate al demersurilor de muncã, creºte în ordinea:

operaþiune - activitate – proces – ciclu.

În activitatea de la nivelul unei entitãþi publice, pot fi identificate cu uºurinþãmulte exemple de proceduri, utilizate efectiv în practicã, chiar dacã persoanele implicateîn aceste demersuri, nu le-au perceput ca atare ºi procedurile nu au fost materializate înformã scrisã:

• procedura de organizare ºi desfãºurare a concursurilor pentru ocupareaposturilor didactice vacante;

• procedura de evaluare a performanþelor profesionale ale personalului;• procedura de calcul a drepturilor salariale;• procedura de inventariere;• procedura de organizare ºi exercitare a controlului financiar preventiv;• proceduri de atribuire a contractelor de achiziþie publicã, etc., etc., etc.

10

Fig. 3. Cele ºapte cerinþe importante, pentru ca procedurile sã fie instrumente viabile de control intern5

Argumente în favoarea elaborãrii ºi utilizãrii procedurilor operaþionale:- pentru cã aºa prevede legislaþia;- pentru a se putea crea un sistem de control intern adaptat ºi funcþional;- pentru a se putea institui un sistem de management al riscului, care sã

permitã estimarea ºi protecþia contra riscurilor;- pentru ca managementul unitãþii sã poatã evalua corect ºi uºor gradul de

atingere a obiectivelor propuse, respectarea legilor, precum ºi evoluþia personalului.

I.3. Demersuri practice pentru implementarea standardelorde control intern/managerial în entitãþile publice

În vederea aplicãrii cadrului normativ instituit prin actele normative amintite, lanivelul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi al unitãþilor / instituþiilorsubordonate trebuie sã se întreprindã anumite demersuri, sã se creeze anumitestructuri funcþionale, sã se întocmeascã unele documente, astfel încât cerinþelestandardelor de control intern/managerial sã fie respectate ºi sã dobândeascã ºi unsens practic pentru entitate.


Aplicate

Cunoscute

Actualizate regulat

Simple, complete, precise, adaptate obiectului

Sã fie precizate în documente scrise

Sã fie integrate în componentele sistemului de organizare a entitãþii

Sã fie definite pentru fiecare activitate care se desfãºoarã în cadrul entitãþii publice

11

Prezentãm în continuare un model6 privind etapele, demersurile de instituire acadrului de implementare a sistemului de control intern/managerial la nivelul uneientitãþi publice, cu precizarea standardelor la îndeplinirea cãrora contribuie fiecaredemers / document:

1. Emiterea unui ordin de ministru / act administrativ de decizie (de cãtreconducãtorul entitãþii publice) prin care sã se constituie structura cu atribuþiiîn monitorizarea, coordonarea ºi îndrumarea metodologicã a implementãriiºi/sau dezvoltãrii sistemului de control intern / managerial (denumitã încontinuare comisia de monitorizare):

Baza legalã: art. 3 alin. 1 ºi 2 din OSGG Nr. 400 / 2015;În anexa 1 la prezentul material se gãseºte un exemplu de decizie de constituire a

unei comisii de monitorizare, la nivelul unei entitãþi subordonate ministerului.Tot în aceastã etapã, prin acelaºi fel de demers practice, se constituie echipa de

gestionare a riscurilor, denumitã în continuare E.G.R., cu rol în coordonarea ºicentralizarea datelor referitoare la analiza riscurilor, respectiv a registrelor de risc pedirecþii generale, direcþii, servicii, compartimente, în vederea elaborãrii registrului deriscuri pe entitate.

2. Elaborarea ºi aprobarea de cãtre conducãtorul entitãþii publice, a Programuluide dezvoltare a sistemului de control intern / managerial – Program SCM -(care se revizuieºte anual, sau de câte ori este nevoie); acesta trebuie sã conþinã:obiective, acþiuni, persoanele responsabile, termenele de realizare a acþiunilor.

conform art. 2 alin. 1 ºi 2 din OSGG Nr. 400 / 2015;conform art. 2 alin. 3 din OSGG Nr. 400 / 2015 – în Program se includeºi o secþiune aparte, care detaliazã acþiunile de perfecþionare profesionalãpentru personalul de conducere ºi de execuþie;

Pornind de la programul similar al Ministerului Finanþelor Publice, existentpe site-ul acestei instituþii, în anexa nr. 2 este prezentat ºi un model de Program dedezvoltare a sistemului de control intern / managerial, care poat fi cu uºurinþã adaptatpentru a fi utilizat în orice entitate publicã.

3. Programele SCMI + Deciziile de constituire / modificare a Comisiilor demonitorizare se transmit la entitatea publicã ierarhic superioarã anual, latermenele stabilite - nu mai târziu de 15 martie a fiecãrui an.

conform art. 4 alin. 1 din OSGG Nr. 400 / 2015;


12

4. Semestrial / anual, se transmit la entitatea publicã ierarhic superioarã (latermenele stabilite), informãri referitoare la:

- stadiul implementãrii SCM- situaþii deosebite întâmpinate

conform art. 4 alin. 2 din OSGG Nr. 400 / 2015;

5. În vederea proiectãrii, implementãrii ºi dezvoltãrii propriului sistem de controlintern / managerial, se impune adoptarea unor mãsuri, întocmirea unordocumente. Documentele la care se face referire în continuare, trebuie întocmitede cãtre fiecare structurã din organigrama M.E.C.S. sau entitate subordonatã.

5.1. Stabilirea obiectivelor generale ºi specifice:Obiectivele identificate trebuie sã fie conforme cu obiectivele din documentele

de proiectare managerialã, respectiv cu actele legale de înfiinþare a acestor unitãþi; sãrespecte pachetul de cerinþe S.M.A.R.T., adicã sã fie Specifice, Mãsurabile, posibil deAtins, Realiste ºi în Termen); prin definirea corectã a obiectivelor generale ºi specifice,este vizatã implementarea standardelor 4 – Structura organizatoricã ºi 5 – Obiective.

5.2. Stabilirea activitãþilor ºi acþiunilor pentru realizarea obiectivelor:Fiecare compartiment structural din organigrama entitãþii, îºi va elabora documentul

numit Lista obiectivelor ºi activitãþilor, în care trebuie cuprinse toate activitãþile (detaliatepe acþiuni), pe care salariaþii compartimentului, le exercitã, în virtutea îndepliniriiobiectivelor. Este evident faptul cã aceasta reprezintã o detaliere a fiºei postului. Machetadocumentului poate avea forma de mai jos.

Acest document reprezintã o probã asupra implementãrii standardelor 2 – Atribuþii,funcþii, sarcini; 4 – Structura organizatoricã ºi 11 – Continuitatea activitãþii.

5.3. Identificarea riscurilor ºi disfuncþionalitãþilor care pot afecta realizarea obiectivelorÎn continuare, compartimentele elaboreazã documentul Lista de identificare a

riscurilor în cuprinsul cãruia, fiecãrei activitãþi, i se ataºeazã unul sau mai multe riscuripotenþiale, precum ºi cauzele apariþiei acestora. Documentul poate avea tot formãtabelarã, dupã modelul de mai jos:

Nr.crt.

Obiectiv Activitãþi Acþiuni

0. 1. 2. 3.

1.

13

Dupã realizarea Listei de identificare a riscurilor, compartimentele structural –funcþionale întocmesc registrele de riscuri pe compartimente ºi le predau membrilorE.G.R. Pe parcursul activitãþilor practice ale cursului, se va realiza un exemplu decompletare a unui registru de risc. Echipa centralizeazã aceste documente ºi întocmeºteregistrul riscurilor pe entitate. Important este cã evaluarea riscurilor trebuie realizatãannual, sau de câte ori se impune.

Standardele pentru care realizarea acestor documente reprezintã probã a implementãriisunt: 2 – Atribuþii, funcþii, sarcini; 6 – Planificarea ºi 8 – Managementul riscului.

5.4. Stabilirea modalitãþilor de dezvoltare a S.C.I.M.:În cadrul C.M. se evalueazã variante, se discutã posibilitãþile de aplicare a

instrumentelor de control intern / managerial ºi se stabilesc modalitãþile concrete dedezvoltare a S.C.I.M., adaptate specificului entitãþii publice ºi pornind de la documentelemanageriale existente. Printre aceste demersuri se numãrã: actualizarea R.O.I. ºi a R.O.F.;actualizarea fiºelor posturilor, în funcþie de listele de acþivitãþi întocmite; realizarea aunui arbore a activitãþilor, prin asocierea fiecãrui compartiment din organigramã, aactivitãþilor pe care le-a cuprins în lista de activitãþi; codificarea procedurilor de lucruºi stabilirea persoanelor responsabile cu elaborarea ºi revizuirea procedurilor, din cadrulcompartimentelor;

Standardele avute în vedere sunt: 2 – Atribuþii, funcþii, sarcini; 6 – Planificarea.

5.5. Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaþii, a proceselor ºi a moduluide comunicare între structurile entitãþii ºi cu alte entitãþi

Fiecare compartiment structural identificã, pentru fiecare activitate inventariatã,atât documentele de intrare ºi de ieºire, cât ºi toate procesele care au loc la nivelulcompartimentului, asupra acestor documente, sau fãrã legãturã cu acestea, ci doar cuactivitatea în sine. În finalul acestei etape, la nivelul fiecãrui compartiment trebuie sãfie întocmit documentul tabelar, care poate avea forma de mai jos:

Nr.crt.

Obiectiv Activitãþi Cauze

0. 1. 2. 3.

1.

Riscuri

4.

Nr.crt.

Obiectiv Activitãþi Cod procedurã

0. 1. 2. 3.

1.

Responsabil Prioritate

4. 5.

14

Completarea documentului vizeazã implementarea standardelor: 8 –Managementul riscului ºi 13 – Gestionarea documentelor.

5.6. Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfãºurãrii acþiunilor ºi activitãþilor:Este un proces extrem de important, deoarece în aceastã etapã se creeazã, se

instituie indicatorii de rezultat ºi / sau indicatorii de performanþã pentru fiecare dintreactivitãþile derulate de compartimentele structurale. Aceºti indicatori, vor permitecaracterizarea tuturor activitãþilor ºi acþiunilor care trebuie derulate de cãtre fiecarecompartiment, din punct de vedere al structurii, al compoziþiei acestora, al gradului derealizare, al schimbãrilor lor în timp, dar ºi al conexiunilor cu celelalte activitãþi / acþiuniale aceluiaº compartiment sau ale celorlalte. Practic, indicatorii de rezultat ºi deperformanþã, trebuie sã fie astfel construiþi, încât sã fie clar exprimaþi, sã defineascãcorect rezultatele / nivelul de performanþã la care trebuie sã se situeze o activitate lapunctul sãu final, sã poatã fi cuantificaþi în expresie numericã (unde este cazul).

Un model a documentului care poate fi întocmit la nivelul compartimentelor, esteprezentat mai jos.

Observaþie: La procesul de construire a sistemului de indicatori pe activitãþi, se poateavea în vedere ºi procedura de evaluare a performanþelor salariaþilor, astfel încâtmonitorizarea desfãºurãrii activitãþilor / acþiunilor, conform rezultatelor / performanþelor,sã fie unul dintre criteriile care sã stea la baza evaluãrii anuale a personalului. Însã esteobligatoriu ca monitorizarea rezultatelor prin intermediul indicatorilor, sã se constituieîntr-un instrument real de control intern, la momentul autocontrolului, la nivelul fiecãruipost, respectiv al fiecãrui compartiment.

Standardele avute în vedere sunt: 3 – Competenþa, performanþa; 15 – Evaluareasistemului de control intern/managerial.

Nr.crt.

Activitatea Documentele deintrare

Conþinutulprocesãrii

0. 1. 2. 3.

1.

Documentelede ieºire

4.

Obiective /Activitãþi

Rezultateaºteptate

Indicatori derezultat ºi / saude performanþã

Resurse

0. 1. 2. 3.

1.

Responsabil Termen

4. 5.

15

5.7. Autoevaluarea realizãrii obiectivelor generale / specifice ºi îmbunãtãþirea SCIMAceastã etapã reprezintã pasul consecutiv, în succesiune logicã, permiþând efectiv

compararea nivelurilor faptice atinse ale indicatorilor, cu nivelurile teoretice stabiliteîn etapa anterioarã. Se constituie, practic, într-un proces de autoevaluare a nivelului deperformanþã atins de fiecare salariat ºi compartiment, în realizarea sarcinilor de serviciu(sarcini materializate în activitãþile din lista de activitãþi). Autoevaluarea poate avea labazã un document ca în macheta urmãtoare ºi are tangenþã cu standardele: 3 –Competenþa, performanþa; 7 – Monitorizarea performanþelor ºi 15 – Evaluarea sistemuluide control intern/managerial.

5.8. Elaborarea manualului de proceduri pentru activitãþile entitãþii, în baza tuturoretapelor anterioare

Odatã parcurse toate etapele la care am fãcut referire anterior, fiind întocmitedocumentele descrise, compartimentele structurale ale unitãþii de învãþãmânt pot trecela elaborarea procedurilor scrise pentru activitãþile ce se desfãºoarã la nivelul entitãþii.

Observaþie: Unele pãreri eronate întâlnite în practicã, referitor la elaborareaprocedurilor operaþionale:

- Elaborarea procedurilor nu este necesarã;- Procedurile operaþionale ar trebui elaborate de instituþia ierarhic superioarã ºi

sã fie transmise tuturor;- C.M. ar trebui sã elaboreze procedurile scrise;- Nu ar trebui sã fie obligatorii procedurile, din moment ce existã legi, ordine,

norme, normative, metodologii, care aratã cum sã se desfãºoare activitãþile lanivelul entitãþilor publice;

- Controlul intern înseamnã sã ai proceduri scrise, etc.

Toate aceste opinii, critici, pãreri cu privire la implementarea standardelor decontrol intern / managerial ºi, în principal, la necesitatea elaborãrii procedurilor scrise,denotã necunoaºterea literei legii ºi o neînþelegere a spiritului legii în aceastã materie.Elaborarea procedurilor reprezintã doar o micã parte din tot procesul de proiectare,


Rezultateaºteptate

Valori realizateindicatori de

rezultat ºi / saude performanþã

Resurse

0. 1. 2. 3.

1.

Responsabil Termen

4. 5.

16

implementare ºi dezvoltare a propriului sistem de control intern / managerial la nivelulMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi al entitãþilor subordonate, descrisã deunul dintre cele 16 standarde de control intern – Standardul 9 – Proceduri. Procedurileoperaþionale scrise nu pot fi elaborate de cãtre o altã entitate, chiar superioarã, pentrucã trebuie sã fie adaptate specificului fiecãrei instituþii, trebuie sã facã referire directã ºinemijlocitã la structura funcþionalã a acesteia ºi la structura de personal, sãparticularizeze sarcinile de serviciu ºi activitãþile pe fiecare salariat / post din cadrulcompartimentelor structurale, sã asigure separaþia sarcinilor ºi sã fie ºi expresia viziuniimanageriale a managerului. Deasemenea, procedurile nu pot fi elaborate de C.M., dindouã motive: în primul rând, procedurile (ºi toate demersurile de control intern) trebuierealizate de salariaþii din cadrul compartimentelor funcþionale, care îºi cunosc cel maibine activitãþile ºi specificul acestora, iar în al doilea rând, C.M. are doar rol demonitorizare, îndrumare metodologicã ºi de coordonare în domeniul controlului intern/ managerial. Faptul cã legiuitorul emite acte normative, metodologii, regulamente,º.a., creeazã doar cadrul general, legal al organizãrii ºi desfãºurãrii activitãþilorreglementate. Practic, rolul tuturor demersurilor de implementare ºi aplicare astandardelor de control intern / managerial – inclusiv în ceea ce priveºte elaborarea ºiutilizarea procedurilor operaþionale scrise - este de a traduce la nivelul instituþiei, de aparticulariza la nivel de compartiment ºi post din organigrama unei entitãþi, ceea cenormele legale reglementeazã cu titlu general.

17

II. Posibilitãþi de îmbunãtãþire a eficienþei organizaþionale a MECS.ºi a entitãþilor subordonate, prin implementarea standardelor de

control intern/managerial

Pentru o mai sinteticã familiarizare cu Codul controlului intern pentru entitãþilorpublice aprobat prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400 / 12.06.2015,prezentãm o structurã a actului normativ, aºa cum a fost publicat în Monitorul Oficialal României, Partea I, Nr. 444 / 22.06.2015:

- Ordinul pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entitãþilor publice;

- Anexa Nr. 1 – Codul controlului intern/managerial al entitãþilor publice –Standardele de control intern/managerial la entitãþile publice

I. Consideraþii generale1. Conceptul de control intern/managerial2. Scopul ºi definirea standardelor de control intern/managerial

II. Lista standardelor de control intern/managerial la entitãþile publice(16 standarde)III. Glosar de termeni

- Anexa Nr. 2 – Procedura operaþionalãMacheta – model de procedurã operaþionalãPrecizãri cu privire la modelul de procedurã operaþionalã

- Anexa Nr. 3 – Situaþie centralizatoare semestrialã / anualã privind stadiulimplementãrii ºi dezvoltãrii sistemului de control intern/managerial la data de ...

Capitolul I – Informaþii generaleCapitolul II – Stadiul implementãrii standardelor de control intern/managerial, conform rezultatelor autoevaluãrii la data de 31 decembrie 20...

- Anexa Nr. 4 – Instrucþiuni privind întocmirea, aprobarea ºi prezentarearaportului asupra sistemului de control intern/managerial

1. Prevederi generale2. Conþinutul raportului3. Aprobarea ºi prezentarea raportului

18

- Anexa Nr. 4.1. la instrucþiuni – Chestionar de autoevaluare a stadiului deimplementare a standardelor de control intern/managerial

- Anexa Nr. 4.2. la instrucþiuni – Situaþia sinteticã a rezultatelor autoevaluãrii

- Anexa Nr. 4.3. la instrucþiuni – Raport asupra sistemului de control intern/managerial la data de 31 decembrie 20...

Prezentãm în cele ce urmeazã o abordare privitoare la modalitãþi prin care asumareaaplicãrii standardelor de control intern/managerial poate facilita optimizarea eficacitãþiimanageriale la nivelul ministerului ºi a entitãþilor din subordinea acestuia.

Standardul 1 – Etica ºi integritatea

Descrierea standarduluiÎn cadrul Ordinului 400/2015, standardul eticã este descris astfel: conducerea ºi

salariaþii entitãþii publice cunosc ºi susþin valorile etice ºi valorile organizaþiei, respectãºi aplicã reglementãrile cu privire la eticã, integritate, evitarea conflictelor de interese,prevenirea ºi raportarea fraudelor, actelor de corupþie ºi semnalarea neregularitãþilor.

Cerinþe generaleConducerea entitãþii publice sprijinã ºi promoveazã, prin deciziile sale ºi prinputerea exemplului personal, valorile etice, integritatea personalã ºi profesionalãa salariaþilor.Conducerea entitãþii publice adoptã un cod de eticã ºi conduitã, dezvoltã ºiimplementeazã politici ºi proceduri privind integritatea, valorile etice, evitareaconflictelor de interese, prevenirea ºi raportarea fraudelor, actelor de corupþieºi semnalarea neregularitãþilor.Conducerea entitãþii publice înlesneºte comunicarea deschisã de cãtre salariaþia preocupãrilor acestora în materie de eticã ºi integritate, prin crearea unuimediu adecvat.Acþiunea de semnalare de cãtre salariaþi a neregularitãþilor trebuie sã aibã uncaracter transparent pentru eliminarea suspiciunii de delaþiune ºi trebuie privitãca exercitarea unei îndatoriri profesionale.Salariaþii care semnaleazã neregularitãþi de care, direct sau indirect, au cunoºtinþãsunt protejaþi împotriva oricãror discriminãri, iar managerii au obligaþia de aîntreprinde cercetãrile adecvate, în scopul elucidãrii celor semnalate, ºi de alua, dacã este cazul, mãsurile ce se impun.Conducerea ºi salariaþii entitãþii publice au o abordare pozitivã faþã de controlulintern/managerial, a cãrui funcþionare o sprijinã în mod permanent.

19

Criterii generale de evaluare a stadiului implementãrii standardului

• A fost comunicat personalului un cod de conduitã, care stabileºte reguli decomportament etic în realizarea atribuþiilor de serviciu, aplicabil atât

personaluluide conducere, cât ºi celui de execuþie din cadrul compartimentului?

• Salariaþii beneficiazã de consiliere eticã ºi li se aplicã un sistem de monitorizarea respectãrii normelor de conduitã?

Dintre condiþiile care pot face ca acest standard sã fie considerat implementat laun nivel cel puþin conform enumerãm urmãtoarele:

1. Sã existe un cod de eticã la nivelul instituþiei.

Prin legea nr. 7/2004 privind Codul de conduitã a funcþionarilor publici,republicatã ºi Legea nr. 477/2004 prin privind Codul de conduitã a personaluluicontractual din autoritãþile ºi instituþiile publice sunt stabilite coordonatelegenerale referitoare la conduita funcþionarului public ºi a personalului contractualîn instituþiile publice.

Cu toate acestea, orice entitate publicã poate ºi este util sã îºi defineascãpropriul cod de eticã pe baza actelor normative menþionate ºi pe baza altordispoziþii prevãzute în diverse acte normative subsecvente, cum este spreexemplu Ordinul MECTS nr. 5530/2011 pr ivind regulamentul cadru deorganizare ºi funcþionare a inspectoratelor ºcolare.

Codurile de eticã elaborate la nivelul entitãþii publice (minister, inspectoratºcolar, unitãþi conexe etc.) nu subrogã prevederile actelor normative referitoarela acest domeniu ºi nici nu trebuie sã copieze sau sã dubleze prevederile acestora.Codurile de eticã au menirea de a individualiza cultura organizaþionalã a entitãþilorrespective ºi de a comunica valorile etice la care acea entitate adera în modprimordial.

Astfel, pentru asigurarea implementãrii standardului 1 din codul controluluiintern managerial trebuie alcãtuit un cod de eticã propriu care ar trebui sã aibãurmãtoarele caracteristici:

sã fie exprimat într-un limbaj simplu ºi explicativ, evitându-se riscul crescut,când vine vorba de eticã, de a fi o înºiruire de sloganuri.sã aibã o structurã clarã ºi sistematicã care sã conþinã un set de valori, principiileprin care sunt enunþate aceste valori ºi reguli de comportament care transpunfiecare dintre aceste principii.sã fie elaborate de cãtre personalul entitãþii sub îndrumarea, dacã este cazul, alunui specialist în eticã.

20

Standardul 2Atribuþii, funcþii, sarcini

Descrierea standardului.Managementul oricãrei entitati publice trebuie sã asigure întocmirea ºi actualizarea

permanentã a documentelor privind misiunea entitatii publice, a regulamentelor interneºi a fiºelor posturilor, pe care le comunicã tuturor angajatilor.Cerinte generale

Regulamentul de organizare ºi funcþionare al oricãrei entitãþii publice cuprindeîn totalitate sarcinile entitãþii, rezultate din actul normativ care guverneazã ºi legifereazãmodul de organizare ºi functionare al entitãþii respective, precum si din alte actenormative. Regulamentul de organizare ºi funcþionare al oricãrei entitãþii publice acestase comunica salariatilor si se publicã pe pagina de internet a entitatii publice.

Toþii salariaþi trebuie sã cunoascã misiunea încredintata entitatii, obiectivele ºiatribuþiile entitatii publice ºi ale compartimentului din care salariatul face parte, rolulsau în cadrul compartimentului, stabilit prin fiºa postului, dar ºi obiectivele postuluipe care il ocupa.

Managerii fiecãrui compartiment al entitãþii publice au obligaþia de a întocmi ºide a actualiza, ori de cate ori este cazul, fisele posturilor pentru personalul din subordine.

Toate sarcinile prevãzute în fiºele posturilor trebuie sã fie clar formulate ºi strãnsrelaþionate cu obiectivele postului, astfel încat sã se realizeze o deplinã concordanþãîntre conþinutul sarcinilor ºi conþinutul obiectivelor postului. Managementul fiecãruicompartiment al entitãþii publice trebuie sã identifice sarcinile noi ºi dificile ce revinsalariaþilor ºi sã le acorde sprijin în realizarea acestora.

Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 2 ,,Atribuþii,Funcþii, Sarcini,, prevãd:

elaborarea respectiv actualizarea documentelor privind misiunea ºi atribuþiilestructurilor organizatorice ale entitãþii publice;informarea întregului personal al entitãþii publice în legãturã cu actualizareadocumentelor care au fost modificate /actualizate periodic in ceea ce priveºtemisiunea ºi atribuþiile structurilor organizatorice;determinarea funcþiilor entitãþii publice;determinarea atribuþiilor generale ale entitãþii publice;determinarea atribuþiilor la nivelul structurilor de specialitate;concordanþa între funcþiile ºi atribuþiile generale ºi specifice ale entitãþii publice;determinarea sarcinilor la nivelul posturilor în funcþie de nivelul de calificarea postului;sarcinile, atribuþiile asociate posturilor sunt stabilite în deplinã concordanþã cucompetenþele decizionale necesare realizãrii acestora.

21

Documente specifice elaborate în cadrul Standardului 2Atribuþii, Funcþii, Sarcinii .

Regulamentul Intern este considerat cel mai de valoare instrument la îndemãnaangajatorilor în raporturile acestora cu salariatii lor.

În comparaþie cu prevederile din legislatia muncii sau din contractele colectivede munca, care sunt de cele mai multe ori suficient de restrictive si de incomodepentru angajatori, Regulamentul Intern reprezintã un instrument fexibil, aflat la dispozitiaangajatorului, prin care acesta poate sã impunã, în mod unilateral, reguli decomportament pentru salariaþi, sancþiuni si mãsuri de organizare a muncii care sãcorespundã exigenþelor sale ºi sã îi permitã reglementarea anumitor aspecte sensibileîn relaþia cu salariaþii.

Regulament Intern insã pentru a fi considerat un document eficient trebuie sã fieredactat lizibil si cât mai cuprinzãtor ºi sã þinã seama de cerinþele legislatiei munciiaflate în vigoare.

Din acest considerent, trebuie ºtiut faptul cã urmãtoarele aspecte sunt considerateesenþiale în ceea ce priveºte redactarea unui regulament intern:

întocmirea Regulamentului Intern este obligatorie pentru toti angajatorii, aceastamotivatã de faptul cã întocmirea Regulamentului Intern este stipulatã ca obligatorie,în conformitate cu legislaþia în vigoare, pentru toti angajatorii, indiferent de numarulde salariati. Spre exemplu nu existã o sancþiune clar prevazutã pentru cazul încare un angajator nu întocmeste Regulamentul Intern, însa inspectorii din cadrulDirecþiei de Muncã si Protecþie Socialã au în atribuþiile lor legale dreptul de a controladerularea relaþiilor de muncã, între care ºi dreptul de a dispune mãsuri atunci cândidentificã ceva în neregulã în legãturã cu acestea ºi de a aplica sancþiuni atuncicând angajatorii nu acorda atenþia cuvenitã acestor masuri. Ca atare, ºi în cazul încare un angajator nu întocmeste Regulamentul Intern, inspectorii din cadrul Direcþieide Muncã si Protecþie Socialã pot dispune mãsura întocmirii acestuia, iar în cazulneconformarii cu aceasta, angajatorul va putea fi sancþionat cu o amenda intre3.000 si 10.000 de lei.

Regulamentul Intern reprezintã, un act unilateral al angajatorului pentru acarui implementare nu este nevoie de acordul salariaþilor. În comparaþie cureglementarea anterioara, cand Regulamentul Intern era un act comun alangajatorului si al salariatilor, în prezent, Regulamentul Intern este un act unilateralal angajatorului. Spumen aceasta deoarece nu este necesar acordul salariatilor pentruvalabilitatea prevederilor Regulamentului Intern, totusi, este necesara o consultarecu sindicatul sau reprezentantii salariatilor asupra prevederilor acestuia. Ce trebuiereþinut este faptul cã desi rolul sindicatului/reprezentaþilor salariaþilor în redactareaprevederilor Regulamentului Intern, este doar un rol consultativ, este recomandatca angajatorul sã ia totuºi în considerare, pe cât posibil, ºi punctul de vedere al

22

acestora ºi sã analizeze într-un mod obiectiv pertinenþa pãrerilor acestora; altfel,obligativitatea consultãrilor cu sindicatul/reprezentanþii salariaþilor, reflectata deCodul Muncii, ar fi lipsita de orice raþiune sau efecte juridice:

Regulamentul Intern trebuie sã prevadã câteva categorii de prevederi minimeobligatorii. In general, Regulamentul Intern poate conþine orice fel de mãsuri, regulisau proceduri pe care angajatorul le doreºte aplicabile în cadrul unitãþii, bineînteles,cu condiþia ca acestea sã nu contravinã normelor legale imperative stabilite delegislaþia muncii. Totuºi, indiferent de dispoziþiile specifice fiecãrui angajator, înfuncþie de profilul sãu de activitate, de dimensiunea unitãþii sau de alte criteriiparticulare, orice Regulament Intern trebuie sã conþinã câteva categorii de dispoziþiiminime obligatorii

Regulamentul Intern nu poate in structura sa sã continã mai multe sanctiunidisciplinare decat cele prevazute de Codul Muncii În cadrul Regulamentul Internangajatorul poate determina ce fapte reprezintã abateri disciplinare, ce sancþiunise aplicã pentru astfel de fapte sau la câte repetãri ale unor abateri de la regulileinterne se pot dispune sanctiuni mai grave de exemplu concedierea. Cu toate acesteaînsã angajatorul nu poate stabili alte tipuri de sancþiuni pentru salariati decat celeprevãzute de lege, în mod limitativ, spre exemplu: avertismentul, retrogradarea,reducerea salariului/indemnizatiei de conducere si concedierea.

23

Standardul 3Competenþa profesionalã

Descrierea standarduluiManagementul oricãrei entitatii publice asigurã ocuparea posturilor de cãtre

persoane competente, cãrora le încredinþeazã sarcini potrivit competenþelor, ºi asigurãcondiþii pentru ameliorarea pregãtirii profesionale a angajatilor.

Performanþele profesionale individuale ale angajaþilor sunt evaluate anual cu scopulconfirmãrii cunoºtinþelor profesionale, aptitudinilor ºi abilitãþilor necesare îndepliniriisarcinilor ºi responsabilitãþilor acordate.

Cerinte generaleManagementul entitãtii publice dar ºi salariaþii dispun de cunoºtintele, abilitaþile

ºi experienþa care fac posibilã îndeplinirea eficientã ºi efectivã a sarcinilor, precum ºibuna întelegere ºi îndeplinire a responsabiliþãþilor legate de controlul intern/managerial.

Competenþa angajatilor precum ºi sarcinile încredinþate trebuie sã se afle în echilibrupermanent, pentru asigurarea caruia managementul entitãþii publice actioneaza prin:definirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncã;managementul interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare dinaintestabilit; realizarea planului de pregãtire profesionalã a noului angajat, încã din timpulprocesului de recrutare; inventarierea necesitãþilor de pregãtire profesionalã ºideterminarea nevoilor de de formare profesionala în contextul evaluarii anuale asalariaþilor, precum ºi monitorizarea evolutiei carierei acestora; ceritudinea faptuluica cerinþele de pregãtire identificate sunt atinse; creºterea capacitãþii interne de pregatireîn scopul completãrii formelor de pregãtire externe entitatii publice.

În conformitate cu legislaþia în vigoare la aceastã datã performantele profesionaleindividuale ale salariaþilor se evalueazã cel puþin o datã pe an în raport cu obiectiveleanuale individuale si sunt puse în discutie cu acestia de catre evaluator.

În ceea ce priveºte atât competenþa cât ºi performanta, acestea trebuie sustinutede instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, programele informatice,brevetele, metodele de lucru etc.

Managerii compartimentelor entitatii publice trebuie sã asigure fiecãrui angajatparticiparea în fiecare an la cursuri de pregãtire profesionalã în domeniul sãu de competenþã.

Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 3,,Competenþã profesionalã,, prevãd:

Ocuparea posturilor prin concurs, potrivit normelor legale în vigoare, cu personalspecializat conform cerinþelor posturilor prevãzute în cadrul structurii organizatorice;Completarea fiselor posturilor cu date privind cunoºtinþele ºi aptitudinilornecesare a fi deþinute de titulari în vederea îndeplinirii sarcinilor ºi a atribuþiilor;

24

Concordanþa dintre pregãtirea de specialitate a titularului postului ºi naturaactivitãþilor desfãºurate;Completarea fiºelor posturilor cu date privind cunoºtinþele necesare a fi deþinutede titulari ai funcþiilor de conducere cu privire la atribuþiile de control intern/managerial ºi a codului controlului intern al entitãþii publice respectiv a Ordinuluinr. 400/215;Elaborarea tabelului centralizator cu nevoile de pregãtire pe categorii de personal(cursuri profesionale obligatorii, cursuri necesare pentru promovarea în carierã,cursuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuþiilor funcþionale) ºi modul deaplicare a nevoilor de pregãtire;Elaborarea ºi realizarea de programe de pregãtire profesionalã a personalului,de cãtre structurile ºi microstructurile de specialitate, conform nevoilor deperfecþionare identificate.

Documente specifice elaborate în cadrul Standardului 3,,Competenþa Profesionalã,,

Planul pe anul 2015 de formare profesionalã,Trim.

ITrim.

IITrim.

IIITrim.

IVForme de perfecþionareModalitãþi

Modalitãþiprevãzute decatre OG 129/2000 privindformareaprofesionalã aadulþilor,respectiv

Modalitãþireglementate decatre Codulmuncii

Alte modalitãþi

a) cursuri organizate de furnizorii de formareprofesionalã;b) cursuri organizate de angajatori în cadrulunitãþilor proprii;c) stagii de practicã ºi specializare în unitãþi dinþarã sau din strãinãtate;d) alte forme de pregãtire profesionalã prevãzutede lege.

a) participarea la cursuri organizate de cãtreangajator sau de cãtre furnizorii de servicii deformare profesionalã din þarã sau din strãinãtate;b) stagii de adaptare profesionalã la cerinþelepostului ºi ale locului de muncã;c) stagii de practicã ºi specializare în þarã ºi înstrãinãtate;d) ucenicie organizatã la locul de muncã;e) alte forme de pregãtire convenite între angajatorºi salariat

25

Tabel/tabele cu necesarul de pregãtire profesionalã pe categorii de personal

Numele ºiprenumele

12...n

Furnizorii deformare

profesionalã

Angajatoriîn cadrulunitãþilor

proprii

Specializareîn unitãþi dinþarã sau dinstrãinãtate

Alteforme depregãtire

Stagii deadaptare

profesionalãla cerinþele

postului ºi alelocului de

muncã

Stagii deadaptare

profesionalãla cerinþele

postului ºi alelocului de

muncã

.

.

.

n

G R I L Ãpentru aprecierea activitãþii desfãºurate al ………………………….

Candidat

IACTIVITATEA

ªTIINÞIFICÃ ªI DECERCETARE

1. Articole/studii publicate în revisteindexate ISI sau alte publicaþii recunoscuteîn bazele de date internaþionale.

2. Articole/studii publicate în reviste despecialitate recunoscute CNCS sau laedituri recunoscute CNCS.

3. Articole/studii publicate în reviste despecialitate cu ISSN.

4. Comunicãri/studii prezentate la oconferinþã ºtiinþificã internaþionalã.

5. Comunicãri/studii prezentate la oconferinþã ºtiinþificã cu participareinternaþionalã.

25/art.

20/art.

10/art.

25/com.

20/com.

Nr.crt. Criteriu de evaluare Indicator de performanþã Punctaj

1 2 3 4

26

6. Comunicãri/studii prezentate la oconferinþã ºtiinþificã naþionalã.

7. Proiecte de cercetare/grant/contract decercetare.

8. Elaborare caiet de seminar, îndrumarlaborator, (curs, manuale, lucrãriºtiinþifice).

9. Elaborare alte lucrãri ºtiinþifice.

PUNCTAJ TOTAL

1. Calitatea prestaþiei didactice (pregãtireºtiinþificã, stil pedagogic participativ,material didactic folosit, îndeplinireaobiectivelor operaþionale, etc.).

2. Modul de evaluare a studenþilor(obiectivitate, motivare, continuitate, etc.).

3. Realizarea unor materiale didactice(sinteze, produs informatic, film didactic,machete de laborator, etc.).

4. Îndrumare lucrare de licenþã.

5. Îndrumare practicã de specialitate.

6. Alte activitãþi.

PUNCTAJ TOTAL

1. Studii ºi burse posdoctorale.

2. Membru în colectivul de redacþie al uneipublicaþii ºtiinþifice.

3. Membru al unor organizaþii ºtiinþificesau profesionale.


1 2 3 4

15/com.

25/pr.

10/50 p.

150

5

3

2/mat.

5/lucr.

5/gr.

20

10

5

3/org.

ACTIVITATEADIDACTICÃ

II

COMPETENÞAPROFESIONALÃ

III

-

-

-

27


1 2 3 4

4. Organizator manifestãri ºtiinþifice.

5. Membru cerc ºtiinþific.

6. Tutore studenþi la un program de studii.

7. Membru în colectivul ºtiinþific al unormanifestãri ºtiinþifice.

8. Absolvent al DPPD.

9. Alte atestate.

PUNCTAJ TOTAL

1. Capacitatea de lucru în echipã.

2. Elaborarea ºi susþinerea planuluipersonal de dezvoltare profesionalã.

3. Modul de soluþionare a problemelor dela locul de muncã, respectând normeledeontologiei profesionale.

4. Capacitatea de comunicare în limbaromânã.

5. Alte abilitãþi.

PUNCTAJ TOTAL

COMPETENÞATRANSVERSALÃ

5/man.

2

5

5/rev.

15

50

10

10

10

15

45

265PUNCTAJ GENERAL

IV

PUNCTAJ MINIM NECESAR : 190PUNCTAJ OBÞINUT DE CANDIDAT:

NOTÃ:Este obligatorie obþinerea a cel puþin 100 puncte la criteriul de evaluare nr. I

28

Standardul 4 - Structura organizatoricã

Descrierea standarduluiConducãtorul entitãþii publice defineºte structura organizatoricã, competenþele,

responsabilitãþile, sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentã structuralãºi comunicã salariaþilor documentele de formalizare a structurii organizatorice.

Conducãtorul entitãþii publice stabileºte, în scris, limitele competenþelor ºiresponsabilitãþilor pe care le deleagã.

Cerinþe generaleStructura organizatoricã este stabilitã astfel încât sã corespundã scopului ºimisiunii entitãþii ºi sã serveascã realizãrii în condiþii de eficienþã, eficacitate ºieconomicitate a obiectivelor stabilite.În temeiul actului normativ privind organizarea ºi funcþionarea entitãþii publice,conducãtorul entitãþii publice aprobã structura organizatoricã: departamente,direcþii generale, direcþii, servicii, birouri, posturi de lucru.Încadrarea cu personal de conducere ºi personal de execuþie a acestor structurise regãseºte în statul de funcþii al entitãþii ºi se realizeazã cu respectareaconcordanþei dintre natura posturilor ºi competenþele profesionale ºi managerialenecesare îndeplinirii sarcinilor fixate titularilor de posturi.Competenþa, responsabilitatea, sarcina ºi obligaþia de a raporta sunt atributeasociate postului; acestea trebuie sã fie bine definite, clare, coerente ºi sã reflecteelementele avute în vedere pentru realizarea obiectivelor entitãþii publice.Conducerea entitãþii publice analizeazã ºi determinã periodic gradul deadaptabilitate a structurii organizatorice la modificãrile intervenite în interiorulºi/sau exteriorul entitãþii, pentru a asigura o permanentã relevanþã ºi eficienþã acontrolului intern.În fiecare entitate publicã delegarea se realizeazã, în principal, prin regulamentulde organizare ºi funcþionare, fiºele posturilor ºi, în unele cazuri, prin ordineexprese de a executa anumite operaþiuni.Delegarea este condiþionatã în principal de potenþialul ºi gradul de încãrcare cusarcini a conducerii entitãþii ºi a salariaþilor implicaþi.

Actul de delegare este conform atunci când:- respectã raportul dintre complexitatea sarcinilor/atribuþiilor delegate ºi cunoºtinþele,

experienþa ºi capacitatea necesarã efectuãrii actului de autoritate încredinþat;- sunt precizate în cuprinsul acestuia termenele-limitã de realizare ºi criteriile

specifice pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor/atribuþiilor delegate;- sunt furnizate de cãtre manager toate informaþiile asupra responsabilitãþii ce va

fi încredinþatã;

29

- este confirmat, prin semnãturã, de cãtre salariatul cãruia i s-au delegat sarcinile/atribuþiile.

- Salariatul delegat rãspunde integral de realizarea sarcinii, iar managerul care adelegat îºi menþine în faþa superiorilor responsabilitatea finalã pentru realizareaacesteia.

Standardul structura organizatoricã are incluse mai multe responsabilitãþi demanagement relevante ºi face referire în mãsurã semnificativã la celelalte standarde.

Probleme în implementarea standardului:Structura organizatoricã nu reflectã volumul sarcinilor ºi atribuþiilor pe care le are deîndeplinit instituþia.Nu existã resursele necesare pentru a crea o structurã organizatoricã care sã asigureîndeplinirea obiectivelor ºi a atribuþiilor organizaþiei.Structura organizatoricã nu reflectã o coordonare corespunzãtoare între departamentecare sã asigure cooperarea în atingerea obiectivelor.Structura organizatoricã conduce la o departamentalizare prea strictã care determinão fragmentare nejustificatã a atribuþiilor, lipsa de cooperare ºi abordãri unidirecþionaleîn rezolvarea problemelor ºi atingerea obiectivelor.Delegarea de atribuþii nu urmeazã o procedurã clarã ºi nu urmãreºte regimul deincompatibilitãþi ºi conflicte de interese.

În cadrul actualului standard Structura Organizatoricã, cuprins în codulcontrolului intern managerial aprobat prin Ordin al Secretarului General al Guvernului400/2015, sunt sintetizate de fapt ºi cerinþele altor standarde cuprinse anterior în codulcontrolului intern managerial si anume: coordonarea, delegarea, continuarea activitãþii.

Întrebãri de verificare a implementãrii standardului

Entitatea publicã este organizatã în aºa fel încât sã aibã în vedere interesulcetãþeanului, dialogul cu factorii interesaþi ºi pentru a rãspunde cu promptitudinesolicitãrilor mediului extern?Raportul dintre competenþe, responsabilitãþi ºi volum de muncã este structuratde o manierã care sã permitã îndeplinirea obiectivelor entitãþii?Regulamentul de organizare ºi funcþionare conþine toate atribuþiile pe carepersonalul de conducere ºi structurile din subordine le exercitã ºi delimiteazãclar mandatele acestora de celelalte compartimente din organizaþie? Ierarhiaorganizaþionalã ºi ponderea ierarhicã sunt stabilite în scris ºi sunt cunoscute decãtre toþi angajaþii?Statul de funcþii al entitãþii conþine toate posturile de conducere ºi execuþie?

30

Fiºele de post ale salariaþilor sunt în concordanþã cu regulamentul de organizareºi funcþionare ºi cu obiectivele structurii din care aceºtia fac parte?Canalele de comunicare intra ºi interdepartamentale sunt organizate în aºa felîncât sã faciliteze cooperarea ºi sunt cunoscute de cãtre toþi angajaþii? Seîncurajeazã schimbul liber de opinii între angajaþi ºi manageri?Competenþele, responsabilitãþile, sarcinile aferente postului sunt asociate cuobiective clare ºi însoþite de obligaþia de a raporta în relaþie cu acestea?Schimbãrile în structura organizatoricã a entitãþii sunt aduse la cunoºtinþã tuturorangajaþilor?


Sunt efectuate analize, la nivelul principalelor activitãþi, în scopul identificãriieventualelor disfuncþionalitãþi în fixarea sarcinilor de lucru individuale prin fiºeleposturilor ºi în stabilirea atribuþiilor compartimentului?Structura organizatoricã asigurã funcþionarea circuitelor ºi fluxurilorinformaþionale necesare supravegherii ºi realizãrii activitãþilor proprii?

Principiile pe care trebuie sã le respecte organizarea:Structura organizatoricã trebuie construitã în funcþie de : mãrimea organizaþiei,

natura activitãþii, obiective, cadru legal, modul de finanþare.Organizarea trebuie “adaptatã” de fiecare datã acestor elemente specifice legate

de obiective ºi atribuþii.

Trebuie evitate urmãtoarele situaþii care conduc la organizarea echivocã, nucunoaºtem exact ce sarcini are fiecare, nu sunt atribuite competenþe adecvate pentrurealizarea sarcinilor, iar responsabilitãþile nu sunt clar definite. De asemenea trebuieevitatã organizarea excesiva care determina costuri exagerate ºi conduce la depãºireatermenelor ºi chiar la blocaje. Organizarea imobilã este de asemenea de evitat întrucâtpoate conduce la neadaptarea permanentã la schimbãri, pune conducerea în situaþia dea nu mai deþine un bun control asupra funcþionarii entitãþii publice.

De asemenea, organizarea trebuie sã aibã în vederea obiectivitatea, proceseleºi structurile nu pot fi construite în funcþie de anumite interese personale sau privatede grup. Organizarea trebuie sã fie subordonatã exigenþelor obiective, interne ºiexterne entitãþii.

Separarea atribuþiilorNici o persoanã sau verigã organizatoricã din entitatea publicã sã nu deþinã controlul

exclusiv asupra tuturor etapelor importante ale unei tranzacþii, activitãþi sau operaþiuni.Scopul consta în diminuarea riscurilor de orice naturã (eroare, neregularitate, ilegalitateetc.) în gestionarea activelor ºi pasivelor entitãþii.

31

Trei funcþii fundamentale sunt incompatibile în cadrul entitãþii publice:- funcþia de autorizare (sau de decizie) care aparþine managerului general /

ordonatorului de credite;- funcþia de înregistrare contabilã;- funcþia financiarã - actul de platã sau de încasare.

Pe lângã aceste trei funcþii permanente ºi incompatibile, existã alte douã, pe carele întâlnim în mod sistematic, care ºi acestea ar trebui sã fie separate:

- funcþia de control - având înþelesul exclusiv de verificare, ca activitate exercitatãde cãtre persoane sau structuri specializate, în funcþie de momentul exercitãriicontrolului, acesta poate fi: preventiv (ex-ante), concomitent sau ulterior (ex-post);

- funcþia de deþinere - specificã persoanelor care deþin în gestiune bunuri fizicesau alte valori: magazionerii, gestionarii de stocuri.

Pentru a proiecta o organizare eficientã, este necesarã, mai întâi, o bunã cunoaºterea elementelor sale componente, care, în majoritatea lor, constituie, în acelaºi timp, ºiinstrumente de control intern cu care opereazã aceastã funcþie managerialã.

Structura organizaþionalã se referã în principal la douã componente: procesele ºistructurile organizatorice/funcþionale din cadrul organizaþiei/instituþiei.

Procesul constã în delimitarea funcþiunilor entitãþii publice, precum ºi în stabilirea,separarea, ordonarea ºi gruparea activitãþilor, atribuþiilor ºi sarcinilor, potrivit cerinþelorde realizare a fiecãrei funcþiuni în parte, în vederea atingerii obiectivelor prestabilite.

Organizarea în structuri organizatorice/funcþionale stabileºte funcþiile ºi posturiledin cadrul acestora, relaþiile ierarhice, funcþionale, de control ºi de reprezentare între/în interiorul structurilor organizatorice ºi în raport cu terþii.

În cadrul îndrumarului metodologic pentru dezvoltarea controlului intern înentitãþile publice, elaborat la nivelul ministerului finanþelor publice se propune oterminologie comunã a termenilor care se referã la proces ºi structurã: sarcina, atribuþia,activitatea, funcþiunea, postul, funcþia, compartimentul, relaþiile organizatorice ºinivelele ierarhice.

sarcina: cea mai micã unitate de muncã individualã; reprezintã acþiunea ce trebuieefectuatã pentru realizarea unui obiectiv. Realizarea ei presupune atribuirea decompetenþe ºi fixarea de responsabilitãþi.

atribuþia: ansamblul de sarcini de acelaºi tip, necesare pentru realizarea uneiactivitãþi bine definite, executatã periodic sau continuu ºi care implicã cunoºtinþespecializate pentru realizarea unui obiectiv specific;

activitatea: totalitatea atribuþiilor de o anumitã naturã, care determinã procese demunca cu un grad de omogenitate ºi similaritate ridicat, cunoºtinþele necesare realizãriiactivitãþii sunt din domenii limitate, personalul utilizat putând avea astfel, o pregãtireprofesionalã sensibil unitarã; activitatea cuprinde atribuþii omogene ce revincompartimentelor entitãþii;

32

funcþiunea: ansamblul activitãþilor de acelaºi gen sau complementare, vizândrealizarea unor obiective precis stabilite;

postul: elementul primar al structurii organizatorice - reprezintã ansamblulsarcinilor, obiectivelor, competenþelor, responsabilitãþilor ºi procedurilor ce sunt atribuiteºi trebuie îndeplinite la nivelul unui loc de muncã;

funcþia: formatã din totalitatea posturilor care au caracteristici asemãnãtoare dinpunctul de vedere al sarcinilor, obiectivelor, competenþelor, responsabilitãþilor ºiprocedurilor;

compartimentul: subdiviziune organizatoricã formatã prin gruparea, pe baza unorcriterii obiective, a unui numãr raþional de posturi aflate sub o autoritate unicã, încadrul cãreia se realizeazã, în mod permanent, un ansamblu relativ omogen de sarcini,necesitând cunoºtinþe specializate de un anumit tip ºi utilizarea unor metode ºi tehniciadecvate;

relaþiile organizatorice: formate din: relaþiile ierarhice, relaþiile funcþionale, relaþiilede cooperare, relaþiile de control, relaþiile de reprezentare;

nivelele ierarhice: ansamblul posturilor sau compartimentelor care dispun deaceeaºi autoritate.

Etapele ºi instrumentele de analizã ºi reproiectare a componentelor sistemului deorganizare:

analiza obiectivelor entitãþii publice;definirea activitãþilor necesare ºi stabilirea conþinutului acestora;crearea compartimentelor;stabilirea propriu-zisã a structurii organizatorice ºi evaluarea funcþionalitãþii acesteia.

Analiza obiectivelor entitãþii publice urmãreºte stabilirea conþinutului detaliat alfiecãrei funcþiuni (de achiziþii, resurse umane, financiar-contabilã, informaticã, juridicã,administrativ, relaþii publice etc.) ºi al tuturor funcþiilor manageriale (de previziune,organizare, coordonare, antrenare ºi evaluare-control).

Definirea activitãþilor necesare ºi stabilirea conþinutului acestora se efectueazãprintr-o examinare criticã a delimitãrii activitãþilor existente ºi a conþinutului acestora.Activitãþile ºi conþinutul lor sunt redefinite ºi apoi sunt regrupate în funcþiuni, conformcriteriilor de omogenitate, complementaritate ºi convergenþã. Se stabilesc atribuþiile ºisarcinile ce urmeazã a fi realizate în plan decizional, operaþional ºi informaþional.

Crearea compartimentelor implicã: determinarea volumului de muncã necesar,stabilirea necesarului de posturi, ca numãr ºi structurã, repartizarea raþionalã a sarcinilorpe posturi, urmãrindu-se fluxul procesual ºi gruparea posturilor pe compartimente.

33

Stabilirea propriu-zisã a structurii organizatorice ºi evaluarea funcþionalitãþii acesteiase evidenþiazã prin elaborarea principalelor documente care reflectã organizarea formalãa entitãþii publice sunt. Cele mai importante dintre acestea sunt: organigramele,regulamentul de organizare ºi funcþionare ºi fiºele posturilor.

Organigrama structuralã (ierarhica): reprezentarea graficã a structuriiorganizatorice a entitãþii publice sau a unor compartimente ale acesteia. Presupuneprecizarea prealabilã a relaþiilor între compartimente/posturi ºi întocmirea diagramelorde relaþii aferente; fluxurilor decizionale ºi informaþionale între compartimente/posturi;nivelelor ierarhice, normelor de conducere ºi competenþelor decizionale; numãruluiposturilor de conducere ºi de execuþie pentru fiecare compartiment.

Regulamentul de organizare ºi funcþionare: actul normativ prin care sereglementeazã structura organizatoricã a entitãþii publice ºi a subdiviziunilor sale, sestabilesc ºi se repartizeazã activitãþile, atribuþiile, competenþele ºi responsabilitãþile cerevin posturilor de conducere ºi compartimentelor, precum ºi relaþiile dintre ele.

Fiºa postului: conþine toate caracteristicile esenþiale, formale, ale unui post.Cuprinde denumirea postului, obiectivele individuale, sarcinile, competenþele,responsabilitãþile, relaþii cu alte posturi, cerinþele specifice privind pregãtirea, calitãþile,aptitudinile ºi deprinderile necesare realizãrii obiectivelor individuale stabilite pentrupostul respectiv. Fiºa postului serveºte atât ca document de organizare a muncii oricãruiangajat, cât ºi ca bazã pentru evaluarea rezultatelor muncii acestuia.

Elementele minimale care probeazã implementarea standardului:- Organigrama instituþiei- Statul de personal/ Statul de funcþii- Fisa postului- Circuitul documentelor, flux informaþional la nivelul fiecãrei direcþii- Proceduri privind desfãºurarea activitãþilor principale.- Existenþa unei proceduri de delegare de atribuþii.

34

Standardul 5 - Obiective

Direcþii de acþiune:• stabilirea obiectivelor generale în concordanþã cu misiunea M.E.C.S. / fiecãrei

entitãþi subordonate;• formularea obiectivelor specifice se face la nivelul structurilor entitãþii, conform

actelor normative in domeniu, în concordanþã cu scopul ºi activitãþile alocate înfuncþie de resursele avute la dispoziþie, având termene de realizare ºi indicatoride performanþã / de rezultat ataºaþi;

• obiectivele specifice acoperã în totalitate obiectivele generale;• stabilirea obiectivelor individuale la nivelul posturilor;• toate obiective specifice sunt definite astfel încât sã respecte pachetul de cerinþe

SMART (Specifice, Mãsurabile, de Atins, Realiste ºi în Termen);• elaborarea inventarului activitãþilor structurii, pe obiective, astfel încât prin acestea

sã se poatã estima gradul de realizare a obiectivelor;• stabilirea activitãþilor individuale pentru fiecare salariat, care sã conducã la

atingerea obiectivelor specifice ale structurii ºi implicit, la atingerea obiectivelorgenerale ale entitãþii publice;

• concordanþa între activitãþile stabilite structurii funcþionale ºi activitãþile stabiliteposturilor din cadrul acesteia;

• obiectivele generale sunt definite în termeni de impact, iar cele specifice subformã de rezultate asteptate;

• obiectivelor specifice li se asociazã activitãþi, înscrise în liste de activitãþi pecompartimente, pentru a se putea evalua atingerea obiectivelor; activitãþile suntdetaliate în acþiuni / operaþiuni, pentru a se putea descrie modalitatea concretã derealizare a activitãþilor.

Exemplu asupra definirii obiectivelor generale:

Obiectiv general

Evaluare

Propunere: obiectivgeneral corect ºicomplet

Consolidarea capacitãþii de control intern/managerial

Nesatisfãcãtor

Consolidarea capacitãþii instituþionale în procesul deimplementare a standardelor de control intern/managerialaprobate prin OSGG Nr. 400/2015, la nivelul tuturorcompartimentelor din organigrama entitãþii, prineficientizarea managementului, constituirea comisiei demonitorizare ºi informatizarea integratã a proceselor

35

Exemplu asupra definirii obiectivelor specifice:

OBIECTIVE

Obiectiv specific 4 –Verificarea aspectelorprocedurale aferenteprocesului de atribuire acontractelor de achiziþiepublicã

Evaluare generalã

Propunere: obiectiv SMARTcu caracteristici maiaccentuate

Nesatisfãcãtor – obiectivul aºa cum este definit nurespectã niciuna din caracteristicile SMART ºi nuconduce la rezultatul aºteptat.

Asigurarea respectãrii procedurilor aferenteprocesului de atribuire a contractelor de achiziþiepublicã în vederea încadrãrii în sumele prevãzuteîn buget ºi realizarea achiziþiilor conformprogramului.

Posibil deAtins

Realist Limitatîn timp

Specific Mãsurabil

Nu Nu NuNu Nu

EVALUARE

Documente – probã cu privire la implementarea standardului:- lista obiectivelor;- lista activitãþiºor ºi acþiunilor;- inventarierea indicatorilor- procese-verbale ale EGR;- autoevaluarea realizãrii obiectivelor;- fiºe de post actualizate;

36

Standardul 6 - Planificarea

Descrierea standarduluiConducerea entitãþii publice întocmeºte planuri prin care se pun în concordanþã

activitãþile necesare pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de alocat,astfel încât riscurile susceptibile sã afecteze realizarea obiectivelor entitãþii sã fie minime.

Cerinþe generale:Conducerea entitãþii publice elaboreazã planuri/programe de activitate pentrutoate obiectivele entitãþii, identificã ºi repartizeazã resursele, pornind de lastabilirea nevoilor pentru realizarea obiectivelor, ºi organizeazã procesele demuncã în vederea desfãºurãrii activitãþilor planificate.Repartizarea resurselor necesitã decizii cu privire la cel mai bun mod de alocare,dat fiind caracterul limitat al resurselor.Schimbarea obiectivelor, resurselor sau a altor elemente ale procesului defundamentare impune actualizarea planului/programului.Pentru atingerea obiectivelor, conducãtorul entitãþii publice asigurã coordonareadeciziilor ºi acþiunilor compartimentelor entitãþii ºi organizeazã consultãriprealabile atât în cadrul compartimentelor entitãþii, cât ºi între compartimentelerespective.

Probleme în implementarea standardului:Existã mai multe documente de planificare în cadrul instituþiei care nu sunt corelateîntre ele.Nu existã documente de planificare în cadrul instituþiei.Documentele de planificare nu sunt actualizate sau nu iau în calcul riscurile ce potapãrea pe parcurs.Activitãþile planificate nu susþin îndeplinirea obiectivelor ºi a misiunii instituþiei.Planificarea nu este în concordanþã cu disponibilitatea resurselor.


Entitatea publicã ºi structurile componente utilizeazã activitatea de planificarepentru a prioritiza activitãþile ºi resursele necesare acestora în vederea îndepliniriiobiectivelor în condiþii de eficienþã, eficacitate ºi legalitate?Procesul de planificare se bazeazã pe consultãri cu factorii interesaþi?Planurile realizate stabilesc obiective clare, activitãþile necesare pentru îndeplinireaacestora, persoanele/direcþiile responsabile ºi termene ferme de îndeplinire?Planurile sunt monitorizate ºi evaluate, iar informaþia rezultatã este utilizatã pentrurevizuirea ºi actualizarea prioritãþilor?

37

Obiectivele generale, obiectivele specifice ºi activitãþile entitãþii sunt formulaterespectând ciclul de planificare ºi sunt aduse la zi ori de cât ori este necesar?Managerii ºi salariaþii cunosc obiectivele care le-au fost alocate, precum ºiindicatorii de performanþã asociaþi acestora?


Resursele alocate sunt astfel repartizate încât sã asigure activitãþile necesarerealizãrii obiectivelor specifice compartimentului?În cazul modificãrii obiectivelor specifice, sunt stabilite mãsurile necesare pentruîncadrarea în resursele repartizate?

Etapele planificãrii:Planificarea este una dintre funcþiile esenþiale ale managementului care serealizeazã atât la nivel strategic, cât ºi la nivel operaþional;Planificarea se referã la repartizarea resurselor, pornind de la stabilirea nevoilorpentru realizarea obiectivelor. Având în vedere caracterul limitat al resurselor,repartizarea acestora necesitã decizii cu privire la cel mai bun mod de alocare;Planificarea se realizeazã ciclic ºi constã din urmãtoarele etape: analizã(identificarea ipotezelor de lucru, starea de fapt, probleme, soluþii), elaborare(obiective generale, obiective specifice, acþiuni, responsabili, termene, indicatoride performanþã), implementare, monitorizare rezultate, evaluare rezultate;Planificarea ºi etapele acesteia au la bazã dialogul permanent dintre conducereºi salariaþi pe de-o parte, ºi entitatea publicã ºi factorii interesaþi din mediul externpe de altã parte, pentru a determina acceptarea ºi însuºirea acesteia la toate nivelurile;Planificarea este un proces continuu, ceea ce imprimã planului un caracterdinamic. Schimbarea obiectivelor, resurselor sau altor elemente ale procesuluide fundamentare impune actualizarea planului;Dupã orizontul de timp la care se referã, în general, se elaboreazã:

• Planuri anuale;• Planuri multianuale;

Controlul este un mecanism necesar în raport cu planificarea, în sensul existenþeiunui set clar de instrumente de mãsurare care sã poatã indica – pe de o parte –care este progresul în realizarea obiectivelor ºi – pe de altã parte – acþiunilecorective, atunci când este necesar;

Exemple de documente de planificare utile în asigurarea implementãrii acestuistandard: planul Strategic Instituþional al Instituþiei, Planificarea Bugetarã Anualã, Planulde Management, Planul de Achiziþii, Planificarea resurselor umane.

38

Plan de implementare standard Planificare

1.

2.

3.

4.

Realizareaplanificãrii lanivelulcompartimentului

Planurilerealizaterespectã etapeleplanificãrii

Comunicarea ºiconºtientizareaobiectivelordirecþiei ºiministerului

Actualizareadocumentelorde planificare

Actualizarea planurilorinterne de activitãþi

Stabilirea de indicatoripentru obiective

Realizarea etapei deanalizã

Respectarea criteriilor deelaborare (obiective,activitãþi, responsabili,termene, indicatori)

Realizarea etapelor deimplementare ºimonitorizare

Realizarea etapei deevaluare

Comunicarea documentelorde planificare, preferabildisponibil pe un websitecomun.

Informare ºi discutareperiodicã a stadiuluiîndeplinirii obiectivelor

Schimbarea obiectivelorºi a resurselor în cazulmodificãrilor din mediulintern ºi/sau extern

Comunicarea ºiacceptarea schimbãrii

….

….

…

….

…

….

…..

….

Compartiment ….

Compartiment ….

Compartiment ….Structura SCI/M


Compartiment ….

Compartiment ….



Nr.crt.

Obiective Acþiuni planificate învederea realizãrii

obiectivelor

Termen Responsabil(i) Observaþii

39

Standardul 7Monitorizarea performanþelor

Direcþii de acþiune:• stabilirea indicatorilor de performanþã asociaþi obiectivelor;• asigurarea caracterului adecvat al indicatorilor de performanþã / de rezultat,

pentru activitatea pe care o mãsoarã (o cuantificã);• monitorizarea activitãþilor în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice cu

ajutorul indicatorilor de performanþã / de rezultat asociaþi obiectivelor, definiþiîn Standardul 3 – Competenþa, performanþa (calitate, cantitate, termene, costuri,eficienþa conducerii, colaborare, lucru în echipã, mod de utilizare a resurselor, etc.);

• evaluarea performanþelor este realizatã de cãtre conducãtorul fiecãrei structuri(direcþie generalã, direcþie, serviciu, compartiment) prin mãsurarea niveluluide realizare a obiectivelor;

• reevaluarea indicatorilor asociaþi atunci când au loc modificãri ale ipotezelorºi premiselor ºi, implicit a obiectivelor, în scopul operãrii de corecþii.

Exemplu de monitorizare a realizãrii unor indicatori definiþi:

Nr.crt.


Rezultateaºteptate

Valoareaindicatorilor de

rezultat ºi / sau deperformanþã

Resurse Responsabil Termen

Obiectiv general: Planificarea audituluiNota: Obiectivele specifice, activitãþile ºi acþiunile au caracter periodic (odatã la 3 ani, respectiv anual)

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Elaborareaproiectuluiplanuluistrategic deaudit publicintern pe 3 ani

1. Elaborarea întermenul legal aplanului strategicde audit publicintern pe 3 ani

2.Cuprinderea înplanul strategic atuturorobiectivelorauditabile

1. Numãrul deînregistrare a adreseide înaintare la UCAAPIsau la entitatea publicãierarhic superioarã estedin data de 09.XII aanului precedent

2. Indicele decuprindere în plan aobiectivelor auditabile:ICP = Nr. ob. incluse în plan /Nr. total obiectiveauditabile x100 = 100 %

Umane:coordonatorulserviciului /compartimentului;auditoriiMateriale:furnituri birou,consumabileFinanciare: —Informaþionale:acte normative,programeinformatice

10 XIIa anuluiprecedenttriadei

1. Planificarea activitãþii de audit public intern

1.1. Pop Ion

40

Standardul 8Managementul riscului

Descrierea standarduluiManagementul entitatii publice stabileºte ºi pune în aplicare un proces specific

de management al riscurilor care sã contribuie la realizarea eficientã ºi eficace aobiectivelor sale previzionate.Cerinte generale

Toate entitãþile publice trebuie sã îºi defineascã propria strategie în ceea ce priveºteriscurile cu care se poate confrunta ºi sã asigure documentarea completã ºi adecvatã astrategiei, precum ºi accesibilitatea documentaþiei existente la nivelul entitãþii publiceîn ori ce moment când necesitãþile o impun.

Managementul entitãþii publice trebuie sã îºi stabileascã clar obiectivele, în vedereaidentificãrii ºi definirii riscurilor asociate acestor obiective. De asemenea managementulentitãþii publice are obligaþia creãrii ºi menþinerii unui sistem eficient de managemental riscurilor, în principal, prin:

identificarea riscurilor în stransã legãturã cu obiectivele a cãror realizare ar puteafi afectatã de materializarea riscurilor;identificarea amenintarilor/vulnerabilitatilor prezente în cadrul activitãþilor curenteale entitatii publice care ar putea conduce la sãvãrºirea unor fapte de corupþie ºi fraude;evaluarea riscurilor, prin mãsurarea probabilitãþii de apariþie ºi a impactului asupraobiectivelor în cazul în care acestea se materializeaza;ierarhizarea ºi prioritizarea riscurilor în funcþie de toleranþa la risc stabilitã demanagementul entitatii;stabilirea celor mai potrivite modalitãþi de tratare a riscurilor, astfel încât acesteasã se încadreze în limitele toleranþei la risc stabilite, ºi delegarea responsabilitãþiide gestionare a riscurilor câtre cele mai potrivite niveluri decizionale;monitorizarea implementãrii mãsurilor de control, precum ºi a eficacitãþii acestora;revizuirea ºi raportarea periodicã a situaþiei riscurilor.

Documente – probã cu privire la implementarea standardului:- lista obiectivelor;- lista activitãþiºor ºi acþiunilor;- inventarierea indicatorilor- procese-verbale ale EGR;- autoevaluarea realizãrii obiectivelor;- fiºe de post actualizate;

41

Activitãþile în integralitatea lor ºi acþiunile iniþiate ºi puse în practicã în cadrulprocesului de gestionare a riscurilor sunt riguros documentate, iar sinteza informaþiilor,datelor ºi deciziilor luate în acest proces este cuprinsã în ,,Registrul riscurilor,, documentcare dovedeºte cã în organizaþie s-a introdus un sistem de management al riscurilor ºicã acesta funcþioneazã efectiv.

Managementul entitãþii publice analizeazã mediul extins de risc în care acþioneazãºi stabileste modul în care acesta îi afecteaza strategia de gestionare a riscurilor.

Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 8,,Managementul Riscurilor“ prevãd:

identificarea ºi evaluarea principalelor riscuri asociate obiectivelor ºi activitãþilorstructuri organiztorice care pot afecta eficacitatea ºi eficienþa operaþiunilor,respectarea regulilor ºia regulementelor, încrederea în informaþiile financiare ºide management intern ºi extern, protejarea bunurilor, prevenirea ºi descoperireafraudelor;tratarea riscurilor;stabilirea mãsurilor de gestionare a riscurilor identificate;întocmirea ºi actualizarea Registrului riscurilor la nivelul structurii;întocmirea planului privind implementarea mãsurilor de management al riscurilor.

DE CE ESTE NECESAR UN MANAGEMENT AL RISCURILORIN CADRUL ENTITÃÞILOR PUBLICE

Un rãspuns la aceastã întrebare este indus de observaþia conform cãreia atât înentitatea publicã, cât ºi în mediul în care aceasta acþioneazã, existã incertitudini denatura ameninþãrilor în realizarea obiectivelor, sau de natura oportunitãþilor. Oricemanager trebuie sã-ºi punã problema de a gestiona ameninþãrile, deoarece, în caz contrar,neatingându-ºi obiectivele, s-ar descalifica, sau de a fructifica oportunitãþile în beneficiulentitãþii publice, dovedindu-ºi eficienþa. Dacã incertitudinea este o realitate cotidianã,atunci ºi reacþia la incertitudine trebuie sã devinã o preocupare permanentã.

Motivaþia generalã de mai sus ar putea justifica cu singurãnþã necesitateaimplementãrii managementului riscurilor, însã existã ºi unele motivaþii specifice.

a) Managementul riscurilor impune modificarea stilului de management.Managerii nu trebuie sã se limiteze la a trata, de fiecare datã, consecinþele unorevenimente care s-au produs. Tratarea consecinþelor nu amelioreazã cauzele ºi, prinurmare, riscurile materializate deja se vor produce ºi în viitor, de regulã, cu o frecvenþãmai mare ºi cu un impact crescut asupra obiectivelor. Managerii trebuie sã adopte un

42

stil de management reactiv, ceea ce înseamnã cã este necesar sã conceapa ºi sãimplementeze mãsuri susceptibile de a atenua manifestarea riscurilor. Reacþia orientatãspre viitor permite scolilor sã stãpâneascã, în limite acceptabile, riscurile trecute, ceeace este acelaºi lucru cu creºterea ºanselor de a-ºi atinge obiectivele.

Nicio o entitate publicã nu poate fi condusã numai dupã principiul “vãzând ºifãcând”. La fel de importantã este ºi identificarea posibilelor ameninþãri, înainte ca elesã-ºi materializeze ºi sã producã consecinþe nefavorabile asupra obiectivelor stabilite.Aceasta înseamnã a adopta un stil de management proactiv. Managementul proactivare la bazã principiul „este mai bine sã previi, decât sã constaþi un fapt împlinit”. Încadrul entitãþilor publice care beneficiazã de un management performant, „scurtareaorizontului” nu se limiteazã la viitorul imediat, ci ia în considerare ºi perspective maiîndepãrtate. În aceste situaþii, managementul proactiv devine un managementprospectiv, în care managerul încearcã sã identifice acele riscuri care pot apãrea caurmare a modificãrilor de strategie sau de mediu. Entitatea publicã trebuie pregãtitãpentru a accepta schimbarea.

b) Managementul riscurilor faciliteazã realizarea eficienta ºi eficace aobiectivelor organizaþiei În mod evident cunoaºterea ameninþãrilor permite oierarhizare a acestora în funcþie de eventualitatea materializãrii lor, de amploareaimpactului asupra obiectivelor ºi de costurile pe care le presupun mãsurile menite de areduce sansele de apariþie sau de a limita efectele nedorite. Stabilirea unor ierarhiiconstituie suportul introducerii unei ordini de prioritãþi în alocarea resurselor, înmajoritatea cazurilor limitate, în urma unei analize cost-beneficiu sau, mai general,efort-efect. Este esenþial ca entitatea publicã sã-ºi concentreze eforturile spre ceea ceeste cu adevarat important, ºi nu sã-ºi disperseze resursele în zone nerelevante pentruscopurile sale. Totodatã, revizuirea periodicã a riscurilor, aºa cum este prevãzut înstandarde, conduce la realocãri ale resurselor, în concordanþã cu modificarea ierarhiilorºi, implicit, a prioritãþilor. Cu alte cuvinte, managementul riscurilor presupuneconcentrarea resurselor în zonele de interes actuale.

c) Managementul riscurilor asigurã condiþiile de bazã pentru un control internsãnãtos Dacã controlul intern este ansamblul masurilor stabilite de conducere pentru ase obþine asigurãri rezonabile cã obiectivele vor fi atinse, rezultã ca managementulriscurilor este unul din mijloacele importante prin care se realizeazã acest lucru, deoarecemanagementul riscurilor urmãreºte tocmai gestiunea ameninþãrilor ce ar putea aveaimpact negativ asupra obiectivelor. Cu alte cuvinte, dacã se urmareºte consolidareacontrolului intern, este indispensabilã implementarea managementului riscurilor. Planulde acþiune (activitãþile ce trebuie desfãºurate pentru realizarea obiectivelor) trebuiesecondat de planul ce cuprinde mãsurile ce atenueazã manifestarea riscurilor ºi deplanul de tratare a situaþiilor dificile (riscuri materializate).

43

Documente specifice elaborate în cadrul Standardului 8 ,,Managementul Riscurilor“

SCALA DE EVALUARE A EXPUNERII LA RISCURI

Nivel de probabilitate

aproape sigur

probabil

posibil

foarte puþinprobabil

improbabil

foarte redus moderat ridicat criticredus

Nivel deimpact

Nr.crt.

Obiective/activitãþi

Identificareariscurilor

Risc inerent Clasare risc(majore, moderate,

minore)Probabilitate Expunere

3x4Impact

1 2 3 4 5 6 7

Riscuri minore 1 - 4

Riscuri moderate 5 - 10

Riscuri majore 12 - 25

FIªA ANALIZA RISCURILOR

5 10 15 20 25

4 8 12 16 20

3 6 9 12 15

2 4 6 8 10

1 2 3 4 5

44

Nr.crt.

Obiective/activitãþi

Identificareariscurilor

Risc inerent Acþiuni/mãsuri deminimalizare a

riscului/riscurilorinerent/inerente

Probabilitate Expunere4 x 5

Impact

1 2 3 4 5 6 7

Risc inerent Responsabil cugestionarea risculuiProbabilitate Expunere

8 x 9Impact

8 9 10 11

REGISTRUL RISCURILOR

Metodologia privind identificarea, evaluarea ºi atenuarea riscurilor

Managementul riscurilor este un proces efectuat de cãtre conducerea ºi personalulstructurilor entitãþilor publice, ºi constã în:

1. Identificarea riscurilor;2. Evaluarea riscurilor;3. Stabilirea toleranþei la risc;4. Strategia adoptatã pentru atenuarea riscurilor – controlarea riscurilor (rãspunsul la risc);5. Revizuirea ºi raportarea riscurilor.

Identificarea riscurilor Riscurile se identificã ºi se definesc în raport cu obiectivele a caror realizare este

afectatã de materializarea lor .Existenþa unui sistem de obiective clar definite în cadrul structurii constituie premisa

esenþialã pentru identificarea ºi definirea riscurilor.Dacã situaþia o impune, anumite activitaþi/sarcini, ce au un rol determinant în

realizarea obiectivului, pot fi detaliate la rândul lor pânã la limita necesara unei identificariºi evaluari mai precise a riscurilor.

45

Identificarea riscurilor se efectueazã prin formularea raspunsului la urmãtoareaîntrebare: care ar fi consecinþele nerealizãrii sau realizãrii necorespunzatoare a acesteiactivitãþi/sarcini ?

Un risc identificat va fi exprimat succint cu ajutorul câtorva cuvinte care sa îiredea esenþa (de exemplu : efectuarea de plati necuvenite, atribuirea nelegalã acontractului de achiziþie).

Pentru identificarea ºi definirea riscurilor se respectã urmãtoarele reguli :se þine cont de faptul cã riscul este o incertitudine, o posibilitate ºi nu un faptîmplinit ;se analizeazã problemele dificile identificate, iar dacã circumstanþele se potrepeta, se trateazã problemele dificile si ca riscuri ;problemele (situatiile, evenimentele) care nu pot sa apara nu se considera riscuri;se definesc atat cauzele cat si efectele riscului identificat asupra obiectivelor ;se grupeaza si se prioritizeaza riscurile identificate ;

Evaluarea riscurilorEvaluarea riscurilor presupune evaluarea probabilitatii de materializare a riscurilor

si a impactului asupra obiectivelor in cazul in care acestea se materializeaza. Combinatiadintre nivelul estimat al probabilitatii si nivelul estimat al impactului constituie expunereala risc, in baza careia se realizeaza profilul riscurilor.

Etapele evaluarii riscurilor sunt : Evaluarea probalilitatii de materializare a riscului identificat ; Evaluarea probabilitatii de materializare a riscului identificat consta in

determinarea sanselor de aparitie a unui rezultat specific si se realizeaza prin :a) observarea materializarii riscurilor similare in trecut ;b) analiza circumstantelor (cauzelor) care favorizeaza apariatia riscurilor ;c) utilizarea scalelor de evaluare a probabilitatii de materializarea riscului, in trei

etape de probabilitate, potrivit tabelului:

Nivelul probabilitãþii Explicaþie

Este foarte putin probabil sã se întâmple pe o perioada lungã detimp; nu s-a întâmplat în prezent;

Este probabil sã se întâmple pe o perioadã medie de timp;s-a întâmplat de câteva ori în ultimul an/ultimii ani;

Este foarte probabil sã se întâmple pe o perioadã scurta de timp;s-a întâmplat de multe ori în ultimul an;

Este probabil sã se întâmple pe o perioadã scurta de timp;s-a întâmplat în ultimul an;

Este foarte probabil sã se întâmple pe o perioadã scurtã de timp;s-a întâmplat de multe ori în ultimul an

Foarte Scãzuta(0% - 15%)

Medie (16% - 45%)

Ridicata (46% - 60%)

Ridicata (61 – 8%%)

Foarte ridicatã(86% - 100%)

1

2

3

4

5

46

Evaluarea impactului asupra obiectivelor în cazul materializãrii riscurilor;Evaluarea impactului asupra obiectivelor în cazul materializãrii riscurilor reprezintã

consecinþa asupra obiectivelor (rezultatelor) aºteptate, care poate fi, în funcþie de naturariscului, nagativã sau pozitivã ºi se face potrivit tabelului:

Nivelul impactului/consecintelor

Foarte Scãzut

Scãzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat

Explicaþie

Cu impact foarte scãzut asupra activitãþilor structurii ºi îndepliniriiobiectivelor;

Cu impact scãzut asupra activitãþilor structurii ºi îndepliniriiobiectivelor;

Cu impact mediu asupra activitãþilor structurii ºi îndepliniriiobiectivelor;

Cu impact semnificativ asupra activitãþilor structurii ºi îndepliniriiobiectivelor;

Cu impact extrem de semnificativ asupra activitãþilor structurii ºiîndeplinirii obiectivelor;

PROBABILITATE (X)

NOTA: Liniile matricei descriu variatia probabilitatii, iar coloanele variaþiaimpactului. Expunerea la risc apare la intersecþia liniilor cu coloanele.

Stabilirea toleranþei la riscToleranta la risc reprezintã „cantitatea“ de risc pe care o structura este pregatitã sã

o tolereze sau la care este dispusã sã se expune la un moment dat ºi presupuneurmãtoarele:

pentru fiecare risc identificat este necesarã efectuarea unei comparãri a expuneriila risc cu nivelul toleranþei la risc;se analizeazã deviaþia expunerii la risc faþã de toleranþa la risc ºi se stabileºtedara riscul este tolerabil sau nu;daca expunerea la riscul inerent este mai micã sau egalã cu toleranþa la riscatunci nu se impun mãsuri de control al riscurilor, ceea ce înseamna cã riscurilesunt acceptate;toate riscurile care au un nivel al expunerii situat deasupra limitei de toleranþãtrebuie tratate prin mãsuri de control prin care expunerea la riscurile rezidualesã fie adusã sub limita de toleranþã stabilitã.

Stabilirea limitei de toleranþã la risc constã în punerea într-o relaþie de echilibru acostului de controlare a riscurilor cu costul expunerii, în cazul în care riscul s-armaterializa ºi se face potrivit tabelului:

47

Nivel de toleranþã Explicaþie

1 – 2

3 – 4

5 – 6

7 – 8

8 – 9

Tolerabil

Puþin tolerabil

Mediu tolerabil

Intolerabil

Extrem de intolerabil

Nu necesita nicio masura de control.

Necesitã mãsuri de control uneori.

Necesitã msuri de control pe termen la anumite intervale medi

Necesitã mãsuri de control pe termen scurt;

Necesitã mãsuri de control urgente, fãrã nici o discuþie

Strategia adoptatã pentru atenuarea riscurilor – controlarea riscurilor (rãspunsul la risc)Dupã ce riscurile au fost identificate ºi evaluate, ºi dupã ce s-au definit limitele de

toleranþã în cadrul cãrora structura este dispusã, la un moment dat, sã îºi asume riscuri, sestabileºte tipul de rãspuns la risc pentru fiecare risc în parte, potrivit tabelului de mai jos:

Strategia adoptatãpentru rãspunsul la risc

Mãsurile ce urmeazã a fi luate

Acceptare

Evitare

Monitorizarepermanentã

Transferareariscurilor

Tratarea (atenuarea)riscurilor

Acceptarea (tolerarea) riscurilor, respectiv neluarea unor mãsuri decontrol, intervine atunci când riscurile sunt liber asumate ºi aplicareaunei strategii de rãspuns la risc nu este posibilã (se recomandã încazul riscurilor cu expunere scãzutã);

Evitarea riscurilor, adicã eliminarea activitãþilor (circumstanþelor)care genereazã riscurile. Aplicarea acestei strategii este limitatã încazul activitãþilor care þin de scopul structurii);

Se acceptã riscurile cu condiþia menþinerii sale sub o permanentãsupraveghere, presupune o amânare a luãrii mãsurilor de control pânãla momentul creºterii probabilitãþii de apariþie a riscului astfeltratat.Acestã mãsurã se aplicã în cazul riscurilor cu impactsemnificativ, dar cu probabilitate micã de apariþie, monitorizându-secu precãdere probabilitatea de apariþie a riscului;

Incredinþarea gestionãrii riscului unui terþ specializat, pe bazã decontract, are ca efect micºorarea expunerii structurii ºi gestionareaeficace a riscului de cãtre un tert specializat. Aceastã mãsurã sepreteazã în cazul riscurilor financiare si patrimoniale, cum suntcontractele de asigurare spre exemplu;

Reprezintã cea mai frecventã modalitate de abordare pentrumajoritatea riscurilor cu care se confruntã structura ºi presupuneacþionarea prin mãsuri de atenuare a probabilitãþii, a impactului saua amândurora (spre exemplu implementarea de instrumente de controlintern/managerial pentru a menþine riscurile în limite acceptabile);

48

Necesitã concentrarea atenþiei conducerii Structuriipentru adoptarea/implementarea unor mãsuri urgentede prevenire/control adecvate.

Pot fi monitorizate sau controlate, prin creºtereaeficacitãþii mãsurilor existente sau, dupã caz, prinadoptarea unor mãsuri suplimentare de prevenire/control.

Pot fi tolerate ºi vor fi considerate inerenteactivitãþilor structurii unitãþii, faþã de care nu estenecesarã adoptarea unor mãsuri suplimentare, ci doaraplicarea celor existente.

riscurimajore

riscurimoderate

riscuriminore

Prioritate 1

Prioritate 2

Prioritate 3

Categorii deriscuri

Prioritate Termen

CLASAREA RISCURILOR

Instrumentele de control intern/managerial constituie ansamblul mãsurilor luateîn vederea atenuãrii riscurilor ºi sunt clasificate în ºase grupe, astfel:

obiectivele – efectele pozitive pe care conducerea încearcã sã le realizeze sauevenimentele/efectele negative pe care conducerea încearcã ãa le evite þinândcont de specificul domeniului de activitate ºi a responsabilitãþilor stabilite delegislaþia în domeniu;mijloacele – ansamblul resurselor umane, financiare, materiale ºi de altã naturãpuse la dispozitia structurii în vederea realizarii obiectivelor stabilite;sistemul informaþional – totalitatea procedurilor, metodelor ºi mijloacelor pusela dispoziþia stucturii în cadrul procesului informaþional ce constituie un totunitar cu privire la culegerea, prelucrarea, sistematizarea, valorificarea ºistocarea datelor ºi informaþiilor, în conformitate cu legislaþia în domeniu;organizarea – ansamblul de mãsuri, metode, tehnici, mijloace ºi operaþiuni,prin care se stabilesc, în conformitate cu anumite principii, reguli, norme ºicriterii prevãzute în legislaþia specificã, componentele procesuale (activitãþi,atribuþii, sarcini) ºi organigrama, în vederea îndeplinirii atribuþiilor ºiresponsabilitãþilor stabilite;procedurile – totalitatea paºilor ce trebuie urmaþi, a metodelor de lucru stabiliteºi a regulilor de aplicat, în vederea executarii activitãþii, atribuþiei sau sarcinii;supervizarea, controlul – sunt vizate, în principal, mãsuri de control ierarhic,menite sã þinã sub control riscurile ce rezultã din desfãºurarea activitãþilor decãtre personalul din subordine, ºi presupune îndrumarea, coordonarea,monitorizarea ºi verificarea.

49

Revizuirea ºi raportarea riscurilorRevizuirea ºi raportarea riscurilor presupune:- monitorizarea modificãrii riscurilor ca urmare a implementãrii instrumentelor

de control intern/managerial ºi a modificãrii circumstantelor care favorizeazãapariþia riscurilor (a se analiza dacã: riscurile persistã, au aparut riscuri noi,impactul ºi probabilitatea riscurilor au suferit modificãri, mãsurile implementatesunt eficace, anumite riscuri trebuie raportate ºefilor ierarhici etc.);

- obþinerea de asigurãri privind eficacitatea gestionãrii riscurilor ºi identificareanevoii de a lua mãsuri viitoare.

Standardul 9 - Proceduri

Descrierea standardului:Conducerea entitãþii publice asigurã elaborarea procedurilor scrise pentru

activitãþile derulate în entitate ºi le aduce la cunoºtinþa personalului implicat.

Cerinþe generale:Conducerea entitãþii publice se asigurã cã pentru toate procesele majore, activitãþile,acþiunile ºi/sau evenimentele semnificative existã o documentaþie adecvatã ºi cãoperaþiunile sunt consemnate în documente.Pentru ca procedurile sã devinã instrumente eficace de control intern, acestea trebuie:- sã se refere la toate procesele ºi activitãþile importante;- sã asigure o separare corectã a funcþiilor de iniþiere, verificare, avizare ºi aprobare

a operaþiunilor;- sã fie precizate în documente scrise;- sã fie simple, complete, precise ºi adaptate activitãþii procedurate;- sã fie actualizate în permanenþã;- sã fie aduse la cunoºtinþa personalului implicat.Conducerea entitãþii publice se asigurã cã, pentru toate situaþiile în care datoritãunor circumstanþe deosebite apar abateri faþã de politicile sau procedurile stabilite,se întocmesc documente adecvate, aprobate la un nivel corespunzãtor, înainte deefectuarea operaþiunilor.Circumstanþele ºi modul de gestionare a situaþiilor de abatere de la politicile ºiprocedurile existente se analizeazã periodic, în vederea desprinderii unor concluziide bunã practicã pentru viitor, ce urmeazã a fi formalizate.Procedurile concepute ºi aplicate de personalul entitãþii publice trebuie sã asigureo separare a funcþiilor de iniþiere ºi verificare, astfel încât atribuþiile ºiresponsabilitãþile de aprobare, efectuare ºi control al operaþiunilor sã fie încredinþateunor persoane diferite. În acest mod se reduc considerabil riscul de eroare, fraudã,încãlcare a legislaþiei, precum ºi riscul de nedetectare a acestor probleme.

50

Conducãtorii entitãþilor publice în care, datoritã numãrului mic de salariaþi, selimiteazã posibilitatea de aplicare a separãrii atribuþiilor ºi responsabilitãþilor trebuiesã fie conºtienþi de riscul cumulãrii atribuþiilor ºi responsabilitãþilor ºi sãcompenseze aceastã limitare prin alte mãsuri de control.În entitatea publicã, accesul la resursele materiale, financiare ºi informaþionale,precum ºi protejarea ºi folosirea corectã a acestora se reglementeazã prin acteadministrative, care se aduc la cunoºtinþa salariaþilor. Restrângerea accesului laresurse reduce riscul utilizãrii inadecvate a acestora.


Este cunoscutã de cãtre angajaþi diferenþa dintre procedurile de sistem ºi celeoperaþionale?Cine ar trebui sã iniþieze elaborarea procedurilor?Pentru activitãþile procedurate deja în compartimentul dumneavoastrã suntrespectate etapele standard prevãzute în OMFP 1389/ 2006?Existã o persoanã desemnatã de managerul unitãþii pentru actualizareapermanentã a procedurilor ºi pentru diseminarea acestora în rândul personaluluide execuþie?Cunoaºteþi care trebuie sã fie structura ºi conþinutul standard al procedurilor interne?Managerul unitãþii desfãºoarã activitãþi de monitorizare a gradului de respectarea paºilor esenþiali din activitatea proceduratã?


Pentru activitãþile proprii au fost elaborate / actualizate proceduri de sistem /operaþionale?Procedurile de sistem/operaþionale comunicate salariaþilor sunt respectate ºiaplicate?

La nivelul entitãþii este nevoie sã se facã o identificare a activitãþilor, atât a celorcare decurg din atribuþiile prevãzute de Regulamentul de Organizare ºi Funcþionare,cât ºi a celor care sunt realizate pentru a susþine acele activitãþi.

Odatã identificate activitãþile curente, dar ºi cele circumstanþiale trebuie analizatcare dintre acestea pot sa fie transpuse într-o procedurã, adicã sunt activitãþiprocedurabile. Acele activitãþi care au o succesiune de paºi care pot fi descriºi într-undocument formalizat, care se deruleazã de fiecare datã dupã reguli similare, sunt activitãþiprocedurabile ºi se pot elabora proceduri care descriu derularea activitãþii.

51

Principalele etape în elaborarea unei proceduri sunt:Codificarea ºi înregistrarea procedurilorDifuzarea procedurilorScopul procedurilorDomeniul de aplicare a proceduriiDescrierea procedurii; a modului de lucruElaborarea formularelor ºi anexelor

Codificarea ºi înregistrarea procedurilorPentru identificare ºi arhivarea corectã a procedurilor trebuie sã existe o modalitate

unicã ºi coerentã de codificare ºi înregistrare a procedurilor. În acest scop trebuie stabilitla nivelul entitãþii un sistem de codificare care se aplicã fiecãrei proceduri.

La nivelul entitãþii trebuie sã existe o codificare a procedurilor ºi un registru încare sunt înregistrate toate procedurile elaborate.

Structura de implementare a SCI/M

IDENTIFICÃ

Procesele majore,activitãþile, acþiunileºi/sau evenimentele

semnificative

ELABOREAZÃ

Procedurile pentruactivitãþile ºi procesele

identificate

STABILEªTE

Activitãþileprocedurabile

Planul elaborãriiprocedurilor

Model registru proceduri:

REGISTRUL PROCEDURILOR de SISTEM ºi OPERAÞIONALENr.crt.

1

2

Codproce-durã

P.S. -….

P.O. -…

Denumire procedurã

Procedura de sistempentru ……..

Procedura operaþionalãpentru …

Ediþia

I

I

Reviziaºi data

revizuirii

Nr./data

Nr./data

Structurainiþiatoare

denumire

Data aplicãrii

52

Difuzarea procedurilorAspectul referitor la difuzarea procedurilor este punctat în cadrul fiecãrei proceduriprintr-o listã de distribuire în care se menþioneazã compartimentele destinatare aleprocedurii ºi motivul pentru care aceste proceduri sunt distribuite – utilizare,conformare, informare, arhivare.Se recomanda utilizarea instrumentelor IT&C pentru difuzarea procedurilor în cadrulentitãþii prin crearea unei secþiuni dedicate procedurilor pe site-ul instituþiei. Poate fiutilizata secþiunea intranet a website-lui pentru a fi mai uºor accesate procedurile decãtre personalul organizaþiei. De asemenea, publicarea într-un format editabil alprocedurilor pe site, oferã personalului posibilitate de a utiliza în mod direct ºi facilformularele existente în anumite proceduri.

Scopul procedurilorÎn cadrul formularului propus ca model în cadrul OSGG 400/2015sunt enunþate

4 scopuri comune care pot fi identificate pentru orice procedurã.Cele 4 scopuri aplicabile în comun procedurilor sunt:

Stabileºte modul de realizare a activitãþilor, compartimentele implicate ºipersoanele responsabile.

Oferã asigurãri cu privire la existenþa documentaþiei adecvate derulãrii activitãþiiprocedurabile.

Asigurã continuitatea activitãþii procedurabile, inclusiv în condiþiile în care vaexista o fluctuaþie a personalului.

Sprijinã managerul în luarea deciziilor; sprijinã auditul/alte organisme abilitateîn acþiuni de auditare/control.

Pe lângã aceste scopuri pe care le îndeplinesc în general procedurile trebuie identificatºi formulat scopul specific pe care îl are elaborarea unei anumite proceduri pentruprocedurarea unei activitãþi.

Domeniul de aplicare a proceduriiDomeniul de aplicare a procedurii se referã în primul rând la identificarea clarã ºidistinctã a activitãþii/activitãþilor care sunt procedurate, urmeazã a fi formalizate încadrul procedurii. Pe parcursul procesului de management, odatã cu definirea claraa misiunii, atribuþiilor ºi obiectivelor organizaþiei este nevoie de a identifica aceleactivitãþi relevante ºi de a crea acele procese care trebuie parcurse pentru atingereaobiectivelor ºi îndeplinirea misiunii. Identificarea clarã a activitãþilor pe careentitatea trebuie sã le desfãºoare pentru a-ºi atinge obiectivele ºi a-ºi îndeplinimisiunea este un proces care trebuie urmãrit periodic ºi formalizat în planul demanagement. Aceste aspecte trebuie reflectate ºi în planul anual de dezvoltare aSCIM, astfel încât structura de implementare sã deþinã instrumentele prin care

53

identificã activitãþile procedurabile ºi planificã procesul elaborãrii procedurilor.Odatã identificate activitãþile procedurabile se trece la elaborarea procedurilor.În acest scop este nevoie de a defini domeniul de aplicare ºi a descrie în detaliumodul de lucru, ºi este necesar sã fie identificate toate subactivitãþile ce trebuiedesfãºurate. De asemenea, domeniul de aplicare vizeazã listarea compartimentelorcare intervin în derularea activitãþii procedurate ºi sarcinile pe care le îndeplinescacestea. În acelaºi timp, este foarte important ca în cadrul procedurii sã existe olistã completã a documentelor utilizate în desfãºurarea activitãþii procedurate ºio listã a documentelor produse ca urmare a desfãºurãrii activitãþii. Pentrudocumentele produse trebuie introduse în cadrul procedurii formulare care cuprindformatele documentelor. Mai jos este prezentatã schema logicã a componentelorce intervin în elaborarea procedurilor.

54

Situaþie:Personalul care deruleazã activitãþile ce sunt descrise formalizat prin proceduricunoaºte foarte bine procesul prin care aceste activitãþi se deruleazã, astfelcã, acesta este cel mai în mãsurã sã le elaboreze. Numãrul persoanelor careintervin în derularea activitãþilor principale din cadrul entitãþii nu este foartemare, ceea ce face ca derularea activitãþilor sã se realizeze prin deprinderidobândite prin repetarea acþiunilor ºi mai puþin prin urmãrirea procedurilor ºiaplicarea acestora în derularea proceselor. În acest caz, procedurile, atuncicând se elaboreazã, reprezintã o descriere a activitãþii de cãtre persoanelecare desfãºoarã în mod repetat acea activitate ºi devin mai de grabã documentearhivate care descriu, formalizeazã procesele ºi nu sunt ghiduri de aplicare ºiverificare a activitãþii.În acest fel, procedurile operaþionale în special, îndeplinesc rolul unordocumente care descriu activitãþile ºi procesele care se desfãºoarã în cadrulentitãþii. Astfel cã pot existã documente formalizate în care se prezintã îndetaliu atribuþiile entitãþii ºi modul în care sunt acestea exercitate.Prin acesta, se poate spune cã procesul, specific controlului managerial intern,prin care sunt prezentate formalizat activitãþile procedurabile din cadrul entitãþiieste realizat, însã scopul este atins doar parþial. Formalizarea activitãþii într-o procedurã urmeazã o succesiune logicã de acþiuni care se constituie într-un proces al cãrui scop este îmbunãtãþirea continuã a managementuluiorganizaþiei ºi controlul eficient al riscurilor ce pot apãrea în atingereaobiectivelor propuse. Ori, dacã procedurile nu sunt realizate ca parte integrantãa acestui proces ci doar ca o activitate relativ izolatã prin care se descriuactivitãþile într-un document formalizat, coerenþa logicã a procesului, careporneºte de la obiectivele generale ale organizaþiei º i se încheie cuinstrumentele detaliate prin care acestea se realizeazã, nu este realizatã.Procedurile reprezintã un instrument care contribuie la îmbunãtãþirea derulãriiactivitãþilor ºi, prin urmare, la atingerea obiectivelor ºi prin care se asigurãun control eficient al riscurilor posibile în derularea proceselor. Utilizareaprocedurilor doar ca documente care descriu formalizat cursul acþiunilorrãmâne o acþiune izolatã care nu se integreazã procesului de management ºinu contribuie direct în cel mai eficient mod la susþinerea acestui proces.În aceastã situaþie avem de-a face cu cazul frecvent întâlnit în entitãþile publice,incare procedurile nu reprezintã un instrument care intervine în derulareacontinuã a procesului de management al organizaþiei ci sunt evenimente izolatecare sunt întreprinse ca sarcini separate cu scopul de a realiza documenteleformalizate pentru descrierea activitãþilor procedurabile ºi de a îndeplinicerinþele care decurg din aplicarea legislaþiei.

55

Standardul 10 - Supravegherea

Descrierea standarduluiManagementul entitatii publice initiazã, aplicã ºi dezvoltã controale adecvate de

supraveghere a activitaþilor, operaþiunilor ºi tranzacþiilor, în scopul realizãrii eficace aacestora.Cerinþe generale

Managementul entitãþii publice trebuie sã monitorizeze efectuarea controalelorde supraveghere pentru a se asigura cã procedurile sunt respectate de cãtre salariaþi înmod efectiv si continuu.

Efectuarea verificãrilor de supraveghere implicã revizuiri ale activitãþi realizatede salariati, rapoarte despre excepþii, testãri prin sondaje sau orice alte modalitãþi careconfirmã respectarea procedurilor generale sau operaþionale.

Managerii compartimentelor verificã ºi aprobã activitãþile salariaþilor, dauinstructiunile necesare pentru a asigura minimizarea erorilor ºi pierderilor, eliminareaneregulilor ºi fraudei, respectarea legislatiei ºi corecta întelegere ºi aplicare ainstructiunilor.

Supravegherea activitatilor este consideratã oportunã, în mãsura în care:fiecarui salariat ºi se comunicã atribuþiile, responsabilitãþile ºi limitele decompetenþã atribuite;se evalueazã sistematic activitatea fiecãrui salariat;se aprobã rezultatele activitãþii în diverse etape de realizare a acesteia.

Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 10,,Supravegherea,, prevãd:

managerii au responsabilitãþii în ceea ce priveºte controlul curent al activitãþilorîn vederea realizãrii obiectivelor stabilite ;se realizeazã pe bazã de proceduri operaþionale supravegherea activitãþilor cugrad ridicat de risc( aºa zisa supervizare);formele stabilite de supraveghere a activitãþilor sunt sunt determinate în modcorespunzãtor de cãtre persoanele desemnate în acest sens;persoanele care efectueazã supravegherea ºi supervizarea sunt responsabilizateîn acest sens; supravegherea activitãþilor se efectueazã atât prin controlul de prevenire cât ºiprin controlul expost;formele de verificare determinate în vederea supravegherii sunt flexibileºi eficiente.Supervizarea unor activitãþi care implicã un grad ridicat de expunere la risc serealizeazã pe baza unor proceduri prestabilite.

56

Referinþe principale:Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial ºicontrolul financiar preventiv, republicatã, cu modificarile ºi completãrile ulterioare;actul normativ de organizare ºi funcþionare a entitãþii publice;regulamentul de organizare ºi funcþionare a entitãþii publice.

Documente speifice elaborate în cadrul Standardului 10 ,,Supravegherea“

FIªA DE VERIFICAREa îndeplinirii standardelor postului de ……

4. Realizãrile profesional-ºtiinþifice

1. Studiile universitare

CRITERIU ÎNDEPLINIT: DA NU2. Studiile de doctorat

CRITERIU ÎNDEPLINIT: DA NU3. Funcþii didactice/profesionale

Relevanþa ºi impactulrezultatelor ºtiinþifice alecandidatului.

Capacitatea candidatului de aîndruma studenþi sau tinericercetãtori ºi competenþeledidactice ale candidatului.

Capacitatea candidatului de aconduce proiecte de cercetare-dezvoltare.

(Recomandare: se fac referiri la elementele de noutate adusede lucrãrile ºtiinþifice ale candidatului).

(Se pot face referiri la: evaluãrile studenþilor, ale membrilorcatedrei, la rezultatele obþinute la cursuri de formaredidacticã, la îndrumarea ºi colaborarea cu tinerii cercetãtori,la aprecierile unor prestigioºi profesorisau cercetãtori, etc.).

(Se precizeazã participare la proiecte de cercetare-dezvoltare).

Nr.crt.

1.

Instituþia Domeniul Perioada Titlul /postul didactic saugradul/postul profesional

Nr.crt.

1.

Instituþia organizatoarede doctorat

Domeniul Perioada Titlul ºtiinþificacordat

Nr.crt.

1.

Instituþia de învãþãmânt superior ºifacultatea absolvitã

Domeniul Perioada Titlul acordat

57

5. Activitatea ºtiinþificã ºi de cercetare sau didacticã, respectiv competenþaprofesionalã ºi transversalã se calculeazã pe baza punctajului obþinut conform grileistabilite în acest sens.

Criterii deevaluare

Punctajobþinut

Activitate decercetareºtiinþificã

Activitatedidacticã

Competenþãprofesionalã

Competenþãtransversalã

TOTALPUNCTAJ

CRITERIU ÎNDEPLINIT: DA NU

Plan de supravegere a modului de desfãºurare a activitãþilor;Evaluarea anualã a fiecãrui angajat din subordine;Verificarea modului de îndeplinire a responsabilitãþilor;Existenþa comisilor de supravegere elaborate pe baza unor dezizii justificate juridic,economic, social ºi psihologic.

Standardul 11Continuitatea activitãþii

Descrierea standarduluiManagementul entitãþii publice identificã principalele ameninþãri cu privire la

continuitatea derulãrii proceselor, activitãþilor si asigurã mãsurile corespunzãtoare pentruca activitatea acesteia sã poatã continua în orice moment, în toate imprejurãrile ºi întoate planurile, indiferent care ar fi natura unei perturbãri majore.Cerinte generale

Entitatea publica reprezintã o organizaþie a cãrei activitate trebuie sã se derulezecontinuu, prin structurile sale componente. O eventualã întrerupere a activitãþii acesteiaafecteazã atingerea obiectivelor stabilite.

Managementul entitatii publice inventariazã situaþiile care pot conduce ladiscontinuitãþi în activitate ºi întocmeºte un plan de continuitate a activitãþii, care are labazã identificarea ºi evaluarea riscurilor care pot afecta continuitatea operaþionalã.

Eventuale situatii generatoare de discontinuitati pot face referire la:fluctuaþia personalului;lipsa de coordonare, rezultat al unui management defectuos;fraude;dificultãþi ºi/sau disfuncþionalitãþi în funcþionarea echipamentelor din dotare;disfuncþionalitãþi produse de unii prestatori de servicii;schimbari de proceduri etc.

58

Planul de continuitate a activitatii existent trebuie sã fie cunoscut, accesibil ºiaplicat în practicã de salariaþii care au stabilite sarcini ºi responsabilitãþi în implementareaacestuia. Managementul entitãþii publice acþioneazã în vederea asigurãrii continuitãþiiactivitãþii prin masuri care sã previnã apariþia situatþilor de discontinuitate, de exemplu:angajarea de personal în locul celor pensionaþi sau plecaþi din entitatea publica din alteconsiderente decât cele reale; delegarea, în cazul absenþei temporare (concedii, plecãriîn misiune etc.); proceduri formalizate pentru administrarea situaþiilor care pot afectacontinuitatea operaþionalã ºi a tranzacþiilor financiare relevante; achizitii pentruînlocuirea unor echipamente necorespunzatoare din dotare; service pentru intreþinereaechipamentelor din dotare.

Deasemenea managementul entitatii publice asigurã revizuirea ºi ameliorareaplanului de continuitate a activitãþii, astfel încât acesta sã reflecte întotdeauna toateschimbãrile ce intervin în organizaþie.

Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 11,,Continuitatea Activitãþii,, prevãd:

elaborarea unui inventar al situaþiilor activitãþilor care pot genera întrerupereaactivitãþilor;întocmirea planurilor de asigurare a continuitãþii activitãþii cu mãsuri care sãprevinã apariþia disfuncþionalitãþilor, care sã se refere cu deosebire la: realizareademersurilor de încadrare pe funcþiile disponibile la plecarea personalului;asigurarea existenþei de contracte de service pentru întreþinerea echipamentelordin dotare; existenþa de contracte de achiziþii pentru înlocuirea unorechipamente din dotare;depistarea cauzelor care genereazã întreruperi ale activitãþii;instruirea salariaþilor în vederea aplicãrii mãsurilor care au fost dispuse prinplanurile de continuitate ale activitãþilor;punerea ãn aplicare a mãsurilor pentru asigurarea continuitãþii activitãþii.

Documente spefifice elaborate în cadrul Standardului 11 ,,Continuitatea Activitãþii,,

Tabel/inventar al situaþiilor care pot conduce la discontinuitãþi în activitatea entitãþii publice;Plan de asigurare a continuitãþii activitãþii;Referat/notã justificativã privind numirea înlocuitorului persoanelor cu funcþii deconducere la plecarea în concediu;Decizii de delegare la absenþa temporarã din entitatea publicã a personalului;Decicii de suplinire la lipsa din entitatea publicã.

59

Standardul 12Informarea ºi comunicarea

Direcþii de acþiune:• colectarea, prelucrarea ºi centralizarea informaþiilor în sistem informatizat în cadrul

fiecãrei structuri din organigrama entitãþii, pe nivele ierarhice, astfel încât, prinprimirea ºi transmiterea informaþiilor, sarcinile sã poatã fi îndeplinite; stabilireatipurilor de informaþii, conþinutul, calitatea, frecvenþa, sursele ºi destinatarii acestora;

• stabilirea unor fluxuri informaþionale fiabile (diagrame de relaþii conforme cuorganigrama aprobatã a entitãþii), în toate sensurile, inclusuv în relaþiile cuexteriorul structurii ºi al entitãþii;

• dezvoltarea de sisteme de colectare, actualizare ºi difuzare a datelor ºi informaþiilor;• modalitãþi de îmbunãtãþire a mijloacelor de informare;• stabilirea unui sistem eficient de comunicare internã ºi externã, care sã asigure o

difuzare rapidã, fluentã, practicã, precisã ºi oportunã a informaþiilor;• stabilirea unor canale adecvate de comunicare a informaþiilor ºi a deciziilor

fundamentate pe aceste informaþii (ascendent ºi descendent);• adaptarea procesului de comunicare la capacitatea utilizatorilor, în ceea ce priveºte

prelucrarea informaþiilor ºi îndeplinirea responsabilitãþilor în materie de comunicare;• definirea modalitãþilor de evaluare ºi valorificare a rezultatelor controalelor.

Documente – probã cu privire la implementarea standardului:- H.G. pentru aprobarea structurii funcþionale a M.E.C.S;- ordin de ministru pentru aprobarea structurii entitãþilor din subordinea M.E.C.S;- Regulamentul de organizare ºi funcþionare;- organigrama;- diagrama de relaþii;- proceduri de sistem / operaþionale privind sistemele informaþionale, comunicarea,

circuitul documentelor;

În contextul informãrii ºi comunicãrii, activitatea de decizie ºi de execuþiela nivelul entitãþilor din domeniul educaþional trebuie sã se bazeze pe culegerea,stocarea, prelucrarea, analiza ºi sinteza informaþiilor provenite atât din interiorulentitãþilor, cât ºi din mediul în care acestea funcþioneazã. În paralel, entitãþileoferã date care vor fi utilizate, atât în mediul intern, cât ºi de cãtre beneficiariidin mediul extern.

60

Figura: Reprezentarea schematicã a circuitului informaþional într-un sistem cibernetico-economic (prelucrare dupã Briciu Sorin - Sistem informaþional privind contabilitateade gestiune ºi calculaþia costurilor în industrie, Editura Argus, Bucureºti, 2000).

61

Standardul 13Gestionarea documentelor

Direcþii de acþiune:• la nivelul ministerului / entitãþilor subordonate, se constituie un compartiment

distinct pentru primirea, înregistrarea ºi expedierea documentelor;• la nivelul fiecãrei direcþii generale / direcþii / serviciu / compartiment, ori al altei

structuri organizatorice, se þine în mod obligatoriu o evidenþã a documentelorprimite ºi expediate;

• sunt implementate mãsuri de securitate pentru protejarea documentelor împotrivadistrugerii, furtului, al accesãrilor neautorizate, etc.;

• elaborarea de proceduri de sistem ºi operaþionale, care sã descrie crearea ºifuncþionarea unui sistem de pãstrare / arhivare a documentelor, exhaustiv ºi actualizat;

În cuprinsul documentelor de procedurarea a activitãþii de gestionare adocumentelor, trebuie sã se regãseascã precizãri clare cu privire la:

- redactarea documentelor;- primirea ºi evidenþa documentelor;- reguli de lucru cu registrul de intrãri-ieºiri;- multiplicarea ºi circuitul documentelor;- transportul ºi expedierea documentelor;- pãstrarea, predarea ºi arhivarea documentelor (în finalul standardului sunt

prezentate machete ale documentelor care trebuie completate, în conformitatecu prevederile Legii arhivelor naþionale nr. 16 / 1996; pe parcursul procesului dearhivare);

- eventuale excepþii.

Exemplu de completare a listei de inventariere a documentelor la nivelul unuicompartiment funcþional din structura unei entitãþi subordonate ministerului:

62

Documente – probã cu privire la implementarea standardului: - procedurile de sistem / operaþionale cu privire la înregistrarea, expedierea,

redactarea, clasificarea, îndosarierea, protejarea ºi pãstrarea documentelor;- lista de inventariere a documentelor / proceselor la nivelul compartimentelor

structurale;- registrele de intrãri-ieºiri;- documentele de arhivare:

Nr.crt.

Activitatea Documente deintrare

Conþinutul procesãrii Documente deieºire

Obiectiv general: Planificarea audituluiNota: Obiectivele specifice, activitãþile ºi acþiunile au caracter periodic (odatã la 3 ani, respectiv anual)

0. 1. 2. 3. 4.

1. Planificarea activitãþii de audit public intern

1.1. Elaborareaproiectuluiplanuluistrategic de auditintern pe 3 ani

- Acte normative- Standarde deAudit Intern- Standardeleinternationalede audit intern- Inventarulobiectelorauditabile- Organigramaentitãþii

- Inventarierea tuturor obiectelorauditabile odatã la 3 ani;- Întocmirea situaþiei fondului detimp total disponibil pe 3 ani;- Analiza riscurilor pentru toateobiectivele auditabile;- Ierarhizarea obiectivelorauditabile în funcþie decoeficientul total de risc- Introducerea în planul strategicde audit intern pe 3 ani, aobiectivelor auditabile, în funcþiede coeficientul total de risc;- Realizarea referatuluijustificativ privind întocmireaplanului strategic de audit publicintern ºi introducereaobiectivelor auditabile în plan

Proiectulplanului deaudit intern pe3 ani ºi anexelesale

63

Anexa 1 Legea 16/1996

Aprob Se confirmã Conducãtorul entitãþii publuice, Directorul general al arhivelor naþionale

NOMENCLATORUL ARHIVISTICAprobat prin Ordinul (Decizia) nr. …… din …………

Direcþia Serviciile Denumirea dosarului Termenul Obs(conþinutul pe scurt al de pãstrareal problemelor la carese referã

NOMENCLATOR AL DOSARELOR (arhivistic) este un Instrument de lucru înarhiva unei instituþii, constând dintr-o listã sistematicã a tuturor categoriilor dedocumente, create în decursul unui an, grupate pe structura organizatorica, potrivitschemei de organizare a entitãþii publicde (organigrama), iar în cadrul acestora peprobleme ºi pe termene de pãstrare.Nomenclatorul serveºte pentru clasarea documentelor potrivit problemei pe care oconþine ºi are scopul de a pune ordine în constituirea arhivei curente la nivelul entitãþiiºi a fiecãrei structuri organizatorice.

Anexa nr. 2 din Legea nr. 16/1996 (art. 9)

Denumirea creatorului Inventarul pe anul .............pentru documentele care sepãstreazã .............. ani /Permanent

Denumirea compartimentului

Prezentul inventar format din ..... file conþine dosare, registre, condici, cartoteci etc.Dosarele de la numerele ............. au fost lãsate la ............. nefiind încheiate.La preluare au lipsit dosarele de la numerele ............................Astãzi ................. s-au preluat .................... dosare.

Am predat, Am primit,

Nr.crt.

1

1.

Indicativuldosarului dupãnomenclator

2

I/A/10

Conþinutul pe scurt al dosarului, registrului

3

Acte normative privind reglementareaproblemelor de personal

Dateleextreme

4

1980

Numãrulfilelor

5

106

Obs.

6

64

PROCES- VERBALde predare-primire a documentelor

Astãzi .................................. subsemnaþii ...............................................................delegaþi ai compartimentului ....................... ºi ............. arhivarul instituþiei ................am procedat primul la predarea ºi al doilea la preluarea documentelor create în perioada.................. de cãtre serviciul menþionat, în cantitate de ............... dosare.

Predarea-primirea s-a fãcut pe baza inventarelor anexate, cuprinzând ......... paginidactilografiate, conform dispoziþiilor legale.

Am predat, Am primit,

REGISTRU DE EVIDENÞÃa intrãrilor-ieºirilor unitãþilor arhivistice

Nr.crt.

Dat

ain

trãr

ii

Den

umir

eaco

mp.

Dat

ele

extr

eme

ale

docu

m.

Nr.

de d

osar

edu

pã i

nven

tar

Nr.

de d

osar

epr

imit

eef

ecti

v

Nr.

dosa

rerã

mas

e la

com

p.

Und

es-

au p

reda

t

Den

um. a

ctul

uide

pre

dare

,nr

., da

ta

Totaldosareieºite

INTRÃRI IEªIRI

REGISTRU DE DEPOZIT

Nr.crt.

1

Denumireafondului/compart.

2

Cotadosar

3

Scopulscoaterii

din depozit

4

Numelesolicitantului,

funcþia, serviciul

5

Data scoateriiu.a.,

semnãturaarhivarului

6

Data restituiriiu.a., semnãtura

arhivarului

7

Obs.

8

65

(denumirea creatorului)(sediul)

PROCES-VERBAL Nr...........

Comisia de selecþionare, numitã prin decizia nr........... din.........., selecþionând înºedinþele din.......... documentele din anii *) .......... avizeazã ca dosarele din inventareleanexate sã fie înlãturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de pãstrare prevãzuteîn nomenclatorul unitãþii.

Monitorizare parametrii(temperatura si umiditate) pentru luna ......................

Temperatura impusã .............................Umiditatea impusã ................................

Data Temperatura înregistratã Umiditatea înregistratã Semnãtura

(denumirea creatorului)(sediul)

PROCES-VERBAL Nr...........Comisia de selecþionare, numitã prin decizia nr........... din.........., selecþionând în

ºedinþele din.......... documentele din anii *) .......... avizeazã ca dosarele din inventareleanexate sã fie înlãturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de pãstrare prevãzuteîn nomenclatorul unitãþii.

Preºedinte,

................................

(numele ºi prenumele)

Semnãtura

Membri,

................................


Semnãtura

Secretar,

................................


Semnãtura

Preºedinte,

................................


Semnãtura

................................

................................

Membri,

................................


Semnãtura

................................

................................

Secretar,

................................


Semnãtura

................................

................................

66

Standardul 14Raportarea contabilã ºi financiarã

Descrierea standarduluiManagerul entitatii publice asigurã buna desfãºurare a proceselor ºi exercitarea

formelor de control intern adecvate, care garanteazã cã datele ºi informaþiile aferenteutilizate pentru întocmirea situaþiilor contabile anuale ºi a rapoartelor financiare suntcorecte, complete ºi furnizate la timp.

Cerinte generaleManagementul entitãþii publice este responsabil de organizarea ºi þinerea la zi a

contabilitãþii ºi de prezentarea la termen a situaþiilor financiare asupra situaþieipatrimoniului aflat în administrarea sa, precum ºi a execuþiei bugetare, în vedereaasigurãrii exactitaþii tuturor informaþiilor contabile aflate sub controlul sau.

Managementul compartimentului financiar-contabil asigurã calitatea informaþiilorºi datelor contabile utilizate la realizarea situaþiilor contabile, care reflectã în mod realactivele ºi pasivele entitatii publice.

Toate situatiile financiare anuale sunt însotite de rapoarte anuale de performanþã,in care se prezinþã pentru fiecare program obiectivele, rezultatele preconizate ºi celerealizate, indicatorii ºi costurile asociate.

În toate entitãþile publice sunt elaborate proceduri ºi controale contabiledocumentate în mod corespunzator, vizând corecta aplicare a actelor normative dindomeniul financiar- contabil ºi al controlului intern.

Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 14,,Raportarea Contabilã ºi Financiarã,, prevãd:

Tinerea la zi a contabilitãþii ºi de prezentare la termen a situaþiilor financiareasupra situaþiei patrimoniului;Efectuarea execuþiei bugetare în vederea asigurãrii exercitãrii tuturor informaþiilorcontabile;Asigurarea de cãtre managementul compartimentului financiar contabil a calitãþiiinformaþiilor ºi a datelor contabile la realizarea situaþiilor contabile de sintezã sinu numai;Situaþiile financiare anuale sunt însoþite de rapoarte anuale de performanþã cureferire la rezultatele preconizate ºi la cele obþinute, indicatori ºi costuri asociate

67

Documente specifice elaborate în cadrul Standardului 14 ,,Raportare Contabilã ºi Financiarã,,

Pentru instituþiile publice, documentele oficiale de prezentare a situaþieipatrimoniului aflat în administrarea statului ºi a unitãþilor administrativ-teritoriale ºi aexecuþiei bugetului de venituri ºi cheltuieli, sunt situaþiile financiare trimestriale ºi anuale.Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanþelor Publice.Pentru necesitãþile proprii de informare, instituþiile publice pot opta pentru întocmireasituaþiilor financiare ºi într-o alta moneda, dupã caz.

Întocmirea situaþiilor financiare anuale trebuie sa fie precedatã obligatoriu deinventarierea generalã a elementelor de activ ºi de pasiv ºi a celorlalte bunuri ºi valoriaflate în gestiune ºi administrare, potrivit normelor legale în vigoare.

Situaþiile financiare trimestriale ºi anuale ce se întocmesc de cãtre instituþiile publicese semneazã de conducãtorul instituþiei ºi de cãtre conducãtorul compartimentuluifinanciar-contabil sau de altã persoanã desemnatã prin act administrativ sã îndeplineascãaceasta funcþie.

Instituþiile publice au obligaþia sa prezinte la unitãþile de trezorerie ºi contabilitatepublica la care au deschise conturile, bilanþul contabil ºi contul de execuþie bugetarapentru obþinerea vizei privind exactitatea plaþilor de casa, a soldurilor conturilor dedisponibilitãþi, dupã caz, care trebuie sa coincidã cu cele din conturile corespunzãtoaredeschise la unitãþile de trezorerie ºi contabilitate publicã.

Instituþiile publice ºi celelalte persoane juridice, ai cãror conducãtori au calitateade ordonatori de credite, depun un exemplar din situaþiile financiare trimestriale ºianuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Situaþiile financiare trimestriale ºi anuale cuprind:a) bilanþ;b) contul de rezultat patrimonial (situaþia veniturilor ºi cheltuielilor);c) situaþia fluxurilor de numerar;d) situaþia modificãrilor în structura activelor (capitalurilor);e) anexe la situaþiile financiare, care includ: politici contabile ºi note explicative;f) contul de execuþie bugetarã.

Bilanþul este documentul contabil de sintezã prin care se prezintã elementele deactiv ºi de pasiv la încheierea exerciþiului financiar precum ºi în celelalte situaþiiprevãzute de lege. Bilanþul cuprinde elementele de activ ºi de pasiv grupate dupãnatura ºi lichiditate, respectiv natura ºi exigibilitate. Pentru fiecare post, respectivelement, prezentat în bilanþ valoarea corespunzãtoare pentru exerciþiul financiarprecedent se prezintã într-o coloanã separatã.

68

Structura BilanþuluiA. ActiveActive fixe necorporale / Active fixe corporale /Active fixe financiareCreanþe peste un anStocuriCreanþe sub un anInvestiþii financiare pe termen scurt, casa ºi conturi la bãnciCheltuieli în avansB. Capitaluri ºi datoriiCapitaluri- rezultatul patrimonial (al exerciþiului) / rezultatul reportat/ rezerve - fonduri /alte capitaluri ale statuluiProvizioaneDatorii peste 1 anDatorii sub 1 anVenituri în avans

Contul de rezultat patrimonial (Situaþia veniturilor ºi cheltuielilor)Situaþia veniturilor ºi cheltuielilor prezintã cheltuielile instituþiei publice pe feluride cheltuieli, dupã natura sau destinaþia lor iar veniturile ºi finanþãrile, dupãnatura sau sursa lor, indiferent dacã veniturile au fost încasate sau cheltuielile plãtite.Cu ajutorul acestei situaþii se determinã rezultatul patrimonial (economic) alexerciþiului, rezultat care exprimã performanþa financiarã a instituþiei publice.Acest rezultat se determinã pe fiecare sursã de finanþare în parte, precum ºi pe total

Structura situaþiei veniturilor ºi cheltuielilor:Venituri operaþionale- impozite ºi taxe, contribuþii ºi alte venituri / venituri din activitãþi economice /finanþãri, subvenþii, transferuri, alocaþii bugetare cu destinaþie speciala / altevenituri operaþionaleTotal venituri operaþionaleCheltuieli operaþionale- cheltuieli cu personalul - subvenþii, transferuri / cheltuieli privind stocurile /cheltuieli de capital, amortizãri ºi provizioane / alte cheltuieli operaþionaleTotal cheltuieli operaþionaleExcedent (deficit) din activitatea operaþionalãVenituri financiare / Cheltuieli financiareExcedent (deficit) din activitatea financiarãExcedent (deficit) din activitatea curentãVenituri extraordinare / Cheltuieli extraordinareExcedent/deficit din activitatea extraordinara

69

Rezultatul patrimonial (economic) al exerciþiuluiSituaþia fluxurilor de numerar

Structura Fluxurilor de numerar prezintã miºcãrile din trezorerie divizate în:Fluxuri de numerar din activitatea operaþionala, care prezintã miºcãrile dintrezorerie rezultate din activitãþile curente (cont 770, 5311, 560, 561, 562, 552, 550):- Încasãri- Plãþi- SoldFluxuri de numerar din activitatea de investiþii, care prezintã miºcãrile dintrezorerie rezultate din achiziþiile ori vânzãrile de active fixe (cont 770):- Încasãri- Plãþi- Sold

Situaþia modificãrilor în structura activelor/capitalurilorSituaþia modificãrilor în structura activelor/ capitalurilor trebuie sã ofere informaþiireferitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbareapoliticilor contabile, influentele rezultate în urma reevaluãrii activelor, calcululuiºi înregistrãrii amortizãrii sau din corectarea erorilor contabile.Situaþia prezintã în detaliu creºterile ºi diminuãrile din timpul anului al fiecãruielement al conturilor de capital.

Anexele la situaþiile financiareAnexele sunt parte integranta a situaþiilor financiare. Ele conþin: politici contabileºi note explicative. Notele explicative furnizeazã informaþii suplimentare carenu sunt incorporate în situaþiile financiare.

Contul de execuþie / cuprinde toate operaþiunile din timpul anului bugetar cuprivire la veniturile încasate ºi plãþile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul,ºi trebuie sa conþinã:

a) informaþii privind veniturile:- prevederi bugetare iniþiale, prevederi bugetare definitive / drepturi constatate /încasãri realizate / drepturi constatate de încasatb) informaþii privind cheltuielile:- credite bugetare iniþiale, credite bugetare definitive / angajamente legale / plãþiefectuate / angajamente legale de plãtit.c) informaþii privind rezultatul execuþiei bugetare (încasãri realizate minusplãþi efectuate).d) informaþii privind rezultatul financiar (drepturi constatate - angajamente legale)

70

INVENTARIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV ªI PASIV

Prin patrimoniul unei instituþii de publice, se înþelege totalitatea drepturilor ºiobligaþiilor cu valoare economicã, precum ºi a bunurilor materiale la care se referãaceste drepturi care aparþin unei persoane juridice. Inventarierea patrimoniului constãîntr-o procedurã prin care se constatã existenþa ºi starea fizicã a tuturor elementelorcare compun patrimoniul unitãþii: clãdiri, mijloace de învãþãmânt din dotarealaboratoarelor ºi obiectivelor ºcolare, cantine, fondul de carte din biblioteci, materialeconsumabile existente în depozite, laboratoare, ateliere etc. precum ºi valorile deþinutecu orice titlu, (împrumut, custodie, depozitare, materiale, primite spre prelucrare, etc.),existente în unitate în momentul inventarierii.

Baza legalã prin care este reglementatã procedura de efectuare a operaþiunilorlegate de inventariere o constituie:

Art. 7 din Legea contabilitãþii nr.82/1991, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;Republicatã în temeiul art. II din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 102/2007pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991, publicatã înMonitorul Oficial al României,nr. 689 din 10 octombrie 2007, aprobatã cumodificãri prin Legea nr. 86/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României,nr. 292 din 15 aprilie 2008. Legea contabilitãþii nr. 82/1991 a fost republicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, nr. 48 din 14 ianuarie 2005 ºi ulterior a mai fost modificatã prin Legeanr. 259/2007 pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991,publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 506 din 27 iulie 2007.Ordin nr. 2861 din 09/10/2009, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 704din 20/10/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ºi efectuareainventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii.

În temeiul art. 7 (1) din Legea contabilitãþii, inventarierea patrimoniuluitrebuie fãcutã:

- cel puþin odatã pe an calendaristic, de regulã la sfârºitul anului;- în cazul fuzionãrii, divizãrii, sau încetãrii activitãþii;- la cererea organelor de control cu prilejul efectuãrii controlului;- ori de câte ori existã indiciile unor plusuri sau minusuri în gestiuni;- ori de câte ori se face predarea-primirea unei gestiuni;- cu prilejul reorganizãrii gestiunilor;- ca urmare a calamitãþilor naturale sau a unor cazuri de forþã majorã.

Dacã în una din situaþiile de mai sus au fost inventariate toate elementelepatrimoniale dintr-o gestiune, administratorul, sau ordonatorul de credite poate aprobaca aceastã inventariere sã þinã locul celei anuale.

Ordonatorul de credite rãspunde conform prevederilor art.11(3) din LegeaContabilitãþii, pentru buna organizare a lucrãrilor de inventariere.

71

AMORTIZAREA ªI REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE

Valoarea amortizabila reprezintã valoarea contabilã a activului fix corporal saunecorporal ce trebuie înregistratã în mod sistematic pe parcursul duratei de viaþã utile.Instituþiile publice amortizeazã activele fixe corporale sau necorporale utilizând metodaamortizãrii liniare. Amortizarea se înregistreazã lunar, începând cu luna urmãtoare dãriiîn folosinþã sau punerii în funcþiune a activului fix, dupã caz. Amortizarea anualã secalculeazã prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixecorporale sau necorporale. Cota de amortizare se determinã ca raport între 100 ºi duratanormalã de utilizare prevãzutã de lege.

Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituþiilor publice se amortizeazãpe o durata normala de funcþionare cuprinsã în cadrul unei plaje de ani (durata minimãºi maximã), existând posibilitatea alegerii numãrului de ani de amortizare în cadrulacestor durate. Astfel stabilitã, durata normalã de funcþionare a activului fix rãmâneneschimbatã pânã la recuperarea integralã a valorii de intrare a acestuia.

Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, în concesiune sau în folosinþãgratuitã, se calculeazã de cãtre instituþiile publice care le au în patrimoniu.

În cazul nerecuperãrii integrale, pe calea amortizãrii, a valorii contabile a activelorfixe corporale scoase din funcþiune, valoarea rãmasã neamortizatã se include încheltuielile instituþiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcþiune. Cheltuielilede dezvoltare se amortizeazã într-o perioadã de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatoruluide credite (contul 280);

Concesiunile, brevetele, licenþele, mãrcile comerciale, drepturile ºi activele similare,achiziþionate sau dobândite pe alte cãi se amortizeazã pe durata prevãzutã pentruutilizarea lor de cãtre instituþiile publice care le deþin (contul 280);

Programele informatice create de instituþiile publice, achiziþionate sau dobânditepe alte cãi se amortizeazã în funcþie de durata probabilã de utilizare, care nu poatedepãºi o perioadã de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280).

În cazul nerecuperãrii integrale, pe calea amortizãrii, a valorii contabile a activelorfixe necorporale scoase din funcþiune, valoarea rãmasã neamortizatã se include încheltuielile instituþiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcþiune.

REEVALUAREA

Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justã. Valoarea justã sedeterminã pe baza unor evaluãri efectuate, de regulã, de profesioniºti calificaþi, membriiai unui organism profesional în domeniu.

Reevaluarea se efectueazã pe baza normelor metodologice elaborate de MinisterulFinanþelor Publice sau de cãtre evaluatori autorizaþi.

72

Standardul 15Evaluarea sistemului de control managerial

Direcþii de acþiune:• elaborarea procedurii de sistem privind verificarea ºi evaluarea SCIM;• realizarea autoevaluãrii anuale a subsistemului / sistemului de control intern/

managerial la nivelul fiecãrei structuri din organigramã (direcþie generalã, direcþie,serviciu, compartiment);

• întocmirea Chestionarului de autoevaluare a stadiului de implementare astandardelor de control intern/managerial, în urma dispunerii demarãrii operaþiuniide cãtre conducãtorul entitãþii;

• întocmirea Situaþiei sintetice a rezultatelor autoevaluãrii;• asumarea responsabilitãþii manageriale, conform SGG nr.400/2015 ºi întocmirea

raportului privind sistemul de control intern/managerial la data de 31.12.20...;• implementarea mãsurilor de remediere a deficienþelor în funcþionarea controlului

intern.

Diferenþa dintre valoarea rezultatã în urma reevaluãrii ºi valoarea la cost istorictrebuie prezentata la rezerva din reevaluare (contul 105).

Temeiul legal privind reevaluarea este:Ordinul nr. 3.471/2008 al ministrului economiei ºi finanþelor pentru aprobarea

Normelor metodologice privind reevaluarea ºi amortizarea activelor fixe corporaleaflate în patrimoniul instituþiilor publice.

SCOATEREA DIN FUNCÞIUNE A ACTIVELOR FIXE ªI MATERIALELORDE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

Prin casarea unui activ fix sau a unui material de natura obiectelor de inventar seînþelege operaþia de scoatere din funcþiune a valorilor materiale respective, urmatã dedezmembrarea acestuia ºi valorificarea pãrþilor componente rezultate, prin vânzaresau prin folosirea în activitatea curentã a instituþiei publice.

Casarea activelor fixe se face cu aprobarea ordonatorului principal de credite iarcasarea materialelor de natura obiectelor de inventar se face cu aprobarea consiliuluide administraþie din instituþie.

Casarea activelor fixe se poate face în condiþiile în care acestea au fost amortizateintegral sau parþial.

73

7 Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Autoevaluarea / evaluarea implementãrii sistemului decontrol intern / managerial în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate,Bucuresti, 2015

Important!:Evaluarea/autoevaluarea stadiului implementãrii SCIM deja creat, trebuie sã fierealizatã printr-un ansamblu de acþiuni care sã poatã oferi informaþii cu privire lamãsura, gradul în care rezultatele (performanþele) obþinute ca urmare aderulãrii activitãþilor necesare atingerii obiectivelor unitãþii, sunt identice cunivelul lor prestabilit, sau cu cele ale diferitelor standarde în domeniu.

În conformitate cu Codul controlului intern aprobat prin OSGG Nr. 400 / 2015, oreprezentare sinteticã a formelor de evaluare / autoevaluare7 la care este supussistemul de control intern/managerial poate fi prezentatã dupã cum urmeazã:

74

75

Documente – probã cu privire la implementarea standardului:- proceduri operaþionale;- ordin de ministru / act administrativ de decizie privind declanºarea activitãþii de

autoevaluare a stadiului implementãrii SCIM;- note de serviciu;- chestionarul de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control

intern/managerial, elaborate de fiecare direcþie generalã / direcþie / serviciu /compartiment din structura ministerului / instituþiei subordonate (model Anexanr. 4.1. la Instrucþiuni aprobate prin OSGG nr. 400 / 2015);

- situaþia sinteticã a rezultatelor autoevaluãrii (model Anexa nr. 4.2. la Instrucþiuniaprobate prin OSGG nr. 400 / 2015);

- raportul anual al conducãtorului entitãþii (ordonatorul de credite) asupra SCIM(model Anexa nr. 4.3. la Instrucþiuni aprobate prin OSGG nr. 400 / 2015);

Standardul 16Auditul intern

Direcþii de acþiune:• executarea de misiunii de consiliere privind pregãtirea procesului de autoevaluare

a sistemului de control intern/managerial;• asigurarea evaluãrii independente ºi obiective a sistemului de control intern/

managerial, de cãtre auditul public intern;• finalizarea acþiunilor auditorului public intern prin rapoarte de audit periodice

aprobate, în care se enunþã constatãri privind cadrul legal, normativ ºi procedural,punctele slabe identificate în sistem, potenþiale riscuri ºi se formuleazãrecomandãri pentru eliminarea acestora sau menþinerea lor la un nivel scãzut deimpact, în vederea îmbunãtãþirii sistemului de control intern;

• dispunerea mãsurilor necesare eliminãrii punctelor slabe constatate de misiunilede audit public intern, având în vedere recomandãrile din rapoartele de auditpublic intern.

Documente – probã cu privire la implementarea standardului:- documentele misiunii de audit public intern;- planul strategic ºi anual de audit intern;- organigrama entitãþii;- statul de funcþii ºi statele de personal;- informarea managementului de top ºi a comisiei de monitorizare, cu privire la

recomandãrile neimplementate;- Carta auditului public intern din entitate;- Codul de conduitã al auditorilor interni;

76

RAPORTAREA STADIULUI IMPLEMENTÃRII SCIM ÎN CADRUL ENTITÃÞII

Semestrial, se efectueazã o autoevaluare a stadiului implementãrii SCI/M la nivelulentitãþii. Pentru a se realiza acest lucru, fiecare compartiment, respectiv entitate însubordine completeazã un Chestionar de autoevaluare a stadiului de implementare astandardelor de control intern/managerial în care se oferã rãspunsul la întrebarea dacãfiecare dintre standarde se considerã în urma evaluãrii ca fiind implementat, parþialimplementat sau neimplementat. Pentru fiecare dintre aceºti indicatori calitativi se solicitãmotivarea rãspunsului ales/valorii alocate prin prezentarea elementelor care aratã carespectivul standard se aflã într-una din cele 3 situaþii. Astfel fiecare compartiment,respectiv entitate în subordine trebuie sã menþioneze elementele care aratã cã un standardeste implementat, parþial implementa sau neimplementat. În anexã este prezentat unmodel de chestionar de autoevaluare care prezintã elementele care pot justifica rãspunsulpentru ca fiecare dintre standarde sã fie considerat implementat.

Pe baza centralizãrii rãspunsurilor la chestionarele de autoevaluare completate decãtre fiecare compartiment, entitatea publicã realizeazã o situaþie centralizatoare lanivelul acesteia cu stadiul implementãrii fiecãrui standard, dupã modelul prevãzut înAnexa nr. 4.2 la Ordinul Secretarului general al Guvernului 400/2015.

SITUAÞIE SINTETICÃa rezultatelor autoevaluãrii

(Anexa 4.2)

77

!!De reþinut!!

Evaluarea stadiului de implementare a standardului în urma centralizãrilor pecompartimente este diferitã faþã de cea cuprinsã în capitolul II la stadiul implementãriistandardelor de control intern/managerial care se realizeazã numai de cãtreordonatorul principal de credite, nu ºi de cãtre entitãþile aflate în subordine.Pe baza situaþiei centralizatoare realizate la nivelul fiecãrei entitãþi subordonate,prezentatã mai sus (Anexa 4.2 la Ordinul SGG 400/2015) se elaboreazã de cãtrestructura de implementare a SCI/M de la nivelul entitãþii centrale (care reprezintã,prin conducãtorul ei ºi ordonatorul principal de credite) Situaþia implementãriistandardelor de control intern/managerial, conform rezultatelor autoevaluãrii laîncheierea anului în curs.

Situaþia implementãrii standardelor de control intern/managerial, conformrezultatelor autoevaluãrii la data de ............ anul ............

78

Pe baza informaþiilor informaþiilor centralizate în tabelul referitor la Situaþiaimplementãrii standardelor de control intern/managerial, conform rezultatelorautoevaluãrii de la finalul anului în curs se elaboreazã Raportul annual asupra sistemuluide control intern/managerial, întocmit cu datele de la data de 31 decembrie a anuluicare reprezintã perioada de raportare. Formatul raportului ºi instrucþiunile de completaresunt prezentate în Anexa nr. 4.3 la OSGG 400/2015.

Raportul se transmite de cãtre conducãtorul entitãþii central care este, ordonatorprincipal de credite.

Schemã privind raportãrile referitoare la stadiul implementãrii sistemului decontrol intern managerial

79

Bibliografie selectivã

- Boulescu, M., Ghiþã, M., Mareº, V. – Fundamentele auditului, Editura didacticã ºipedagogicã, Bucureºti, 2001;- Boulescu, M., Ghiþã, M., Mareº, V. - Auditul performanþei, Editura Fundaþiei Româniade mâine, Bucureºti, 2002;- Briciu S. - Sistem informaþional privind contabilitatea de gestiune ºi calculaþia costurilorîn industrie, Editura Argus, Bucureºti, 2000;- Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Autoevaluarea / evaluareaimplementãrii sistemului de control intern / managerial în unitãþile de învãþãmântpreuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate, Bucuresti, 2015;- Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Implementarea sistemului decontrol intern / managerial în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBWEdituri specializate, Bucuresti, 2014;- Cummings K. William – Instituþii de învãþãmânt: un studiu comparativ asupradezvoltãrii învãþãmântului, Editura Comunicare.ro, Bucureºti, 2007;- Dascãlu E., Nicolae F. – Auditul intern în instituþiile publice, Editura Economicã,Bucureºti, 2006;- Dogaru I., ªtefan I., Crãsneanu A. – Managementul activitãþii de finanþare, control ºiaudit în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ºi alte instituþii publice, Editura AlmanahulBanatului, Timiºoara, 2003;- Ghiþã M. – Auditul intern, Editura Economicã, Bucureºti, 2004;- Ghiþã M. – Auditul intern – Ediþia a doua, Editura Economicã, Bucureºti, 2009;- Ghiþã M. – Guvernanþa corporativã, Editura Economicã, Bucureºti, 2008;- Ghiþã M., Popescu M. – Auditul intern al instituþiilor publice: teorie ºi practicã,Editura C.E.C.C.A.R., Bucureºti, 2006;- Ghiþã M., Briciu S. (et al.) - Guvernanþa corporativã ºi auditul intern, EdituraAeternitas, Alba Iulia, 2009;- Ghiþã M., Menu M., Popescu M. (et al.) – Guvernanþa corporativã ºi auditul intern,Editura Tehnica Info, Chiºinãu, 2009;- Gisberto – Chiþu A., Ioanãº C. – Auditul în instituþiile publice, Editura CECCAR,Bucureºti, 2006;- Man Mariana ºi colectivul – Eficienþa activitãþii manageriale în învãþãmântulpreuniversitar, Editura Arves, Craiova, 2007;- Mareº G., Niculae D., Pitulice G, Costinescu C. – Practica auditului intern privindfondurile publice naþionale ºi ale Uniunii Europene, Editura Contaplus, Ploieºti, 2007;- Morariu A., Suciu G., Stoian F. – Auditul intern ºi guvernanþa corporativã, EdituraUniversitarã, Bucureºti, 2008;- Renard Jacques - Teoria ºi practica auditului intern, Editatã de Ministerul FinanþelorPublice, Bucureºti, 2003;- Ghid metodic interdisciplinar al cadrelor didactice de la aria curricularã Tehnologii- colectiv de autori, Editura Focus, petroºani, 2010;

80

Legislaþie:1. O.S.G.G. nr. 400 / 12.06.2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial în entitãþile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.444 / 22.06.2015;2. O.M.F.P. nr. 946 / 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerialcuprinzând standardele de control intern/managerial la entitãþile publice ºi pentrudezvoltarea sistemelor de control intern/managerial;3. O.G. 119 / 1999, privind controlul intern ºi controlul financiar preventive, cumodificãrile ulterioare, modificatã prin O.G. nr. 72 / 2001, republicatã;4. Legea nr. 234/2010 pentru completarea OG nr. 119/1999 privind controlul intern ºicontrolul financiar preventiv;5. OMECS nr. 5607 / 03.11.2015 pentru aprobarea componenþei Comisiei demonitorizare, coordonare ºi îndrumare metodologicã la nivelul Ministerului Educaþieiºi Cercetãrii ªtiinþifice;

Site-uri:1. www.edu.ro;2. http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=713242;3. http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=713242;4. https://aricestiirahtivani.files.wordpress.com/2014/03/roi.doc;5. http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=979808;6. http://documents.tips/documents/fisa-post-prof.html;7. http://ajofmcs.ro/site/info_publ/REGULAMENT%20SMC.doc;8. http://www.isjmm.ro;9. h t t p : / / w w w . i s j n e a m t . r o / f i s i e r e / c o m u n i c a r i / m a n a g e m e n t /Documente__si_metodologie_concurs_inspectori___scolari.doc;10. http://www.isjilfov.ro/files/fisiere/FISA_POST_INSP_concurs_2015.doc;11. h t t p : / / x a . y i m g . c o m / k q / g r o u p s / 1 8 2 9 2 3 5 9 / 3 4 7 6 8 8 1 5 8 / n a m e /Fisa+postului+inspector+IMAGINE.doc;12. http://www.siphd.ro/doc/legi_site/ordin3518.doc;13. http://www.scritub.com/profesor-scoala/FISA-INDIVIDUALA-A-POSTULUI-PR251423612.php;14. http://www.jurnaldevaslui.ro/model-fisa-postului-pentru-profesori-si-invatatori;15. http://docslide.net/documents/fisa-postului-profesor.html;16. http://lege5.ro/Gratuit/gmzdmnrvha/normele-metodologice-privind-sistemul-de-control-intern-managerial-in-ministerul-apararii-nationale-din-12072012/4;17. http://documents.tips/documents/fisa-postului-profesor-559bf45544d56.html;18. http://www.dsclex.ro/legislatie/2015/august2015/mo2015_650.htm;19. http://documents.tips/documents/fisa-postului-profesor.html;20. http://www.scritub.com/profesor-scoala/FISA-INDIVIDUALA-A-POSTULUI-PR3111194.php;21. www.mfp.ro;

81

MODUL DE CURSINTEGRITATEA ÎN SISTEMUL EDUCAÞIONAL

Una din preocupãrile constante ºi centrale situateîn agenda decidenþilor politico-administrativi, dar ºi asocietãþii în ansamblul ei, o reprezintã calitateaeducaþiei, aceasta prezentând o relevanþã deosebitã,mai cu seamã în contextul diferitelor provocãrisocioeconomice ºi politice cum ar fi: globalizarea,inechitãþile sistemului social, crizele economico-financiare, corupþia în administraþie ºi politicã º.a.

Educaþia nu este doar actul de predare sau învãþarepentru a citi, a adãuga, a efectua operaþiuni deînmulþire, împãrþire; sau doar procesul de formare deprofesioniºti sau doctori într-un domeniu particular decunoºtinþe academice. Educaþie merge dincolo delogicã, formalã, ºi pur ºtiinþificã.

Educaþia este orientatã spre formarea integralãa fiinþei umane; adicã o creºtere echilibratã, întreguluicare o defineºte: corp, suflet, spirit, minte, inimã; ºi,prin urmare toate dimensiunile sale: biologicã,sociologicã, raþionalã, culturalã, socialã (civicã,politicã, integrare în comunitate) istoricã, economicã,esteticã, simbolicã, religioasã, spiritualã etc.

Ce înseamnã însã educaþie de calitate, un concept aflat într-o permanentãreconstrucþie prin conectarea sa la evoluþia realitãþii sociale?

O interpretare acordatã de literatura de specialitate1 ne aratã cã prin idealul„educaþie de calitate pentru toþi” la care aspirã toate sectoarele societãþii moderne, seînþelege o educaþie diferitã de cea a secolului XX ºi care sã aspire deopotrivã la formareaemoþionalã, raþionalã ºi practicã.

Calitatea educaþiei este determinatã de trei factori fundamentali: integritate,coerenþã ºi eficacitate, cu alte cuvinte, o educaþie este de calitate în mãsura în care eaeste completã, coerentã ºi eficace.

Integritatea

impune ca procesuleducaþionalsã dezvolte

toatecompetenþele,aptitudinile

ºi posibilitãþilefiinþei umane

ca individce trãieºteîn mijlocul

unei colectivitãþi.

1 Braslasvky, C., „Diez factores para una educación de calidad en el siglo XXI”, Revista Electrónica Iberoamericanasobre Calidad, Eficacia y Cambio en Educación, 4, 3-11, 2006.

82

Putem menþiona o serie de factori care influenþeazã ºi relevã complexitateaconceptului de calitate a educaþiei: politicile guvernamentale, resurse financiare,curriculum-ul în vigoare, criteriile ºi standardele pentru formarea sau evaluareaperformanþelor cadrelor didactice etc.

Integritatea se realizeazã prin faptul cã educaþia cuprinde toþi factorii necesaridezvoltãrii umane; în caz contrar, nu putem discuta despre o educaþie de calitate, ci deo educaþie defectuoasã, incompletã.

La rândul ei, eficacitatea este condiþionatã de posibilitatea ca toate elementelesã-ºi îndeplineascã funcþiile, astfel încât indivizii sã-ºi dezvolte toate posibilitãþile lor ºisã-ºi compenseze toate limitãrile2.

Atingerea nivelului de calitate adecvat nu revine în sarcina unei singure entitãþi,ci trebuie sã reprezinte obiectivul activitãþii unei reþele articulate de actori, atât dinsistemul educaþional, cât ºi din exteriorul acestuia ºi caracterizate prin dialog, acorduri,compromis ºi voinþã politicã.

Actorii sociali care se pot implica în îmbunãtãþirea integritãþii:• Mass-media cu un rol important în conºtientizarea ºi identificarea problemelor;• Societatea civilã, inclusiv prin intermediul O.N.G.-urilor;• Mecanismele legale de control ale Statului;• Spiritul civic al cetãþenilor, implicarea lor.

2 Consiliul Superior de Cercetãri ªtiinþifice. Institutul de Pedagogie San Jose de Calasanz, La calidad de laeducación, Madrid, 1981, pp.10-11.

MASS MEDIA

SOCIETATEACIVILÃ

STAT(mecanismede control)

CETÃÞENI

CREªTEREA

INTEGRITÃÞII

83

Integritate ºi transparenþã

O delimitare conceptualã a integritãþii ne este oferitã de autorii manualului „Cinese teme de integritate“”, lucrare aflatã sub coordonarea specialistului în materie, Henkvan de Graaf, care apreciazã cã aceastã noþiune derivã din cuvântul latin integer ce larândul sãu, înseamnã a fi integru, neatins, întreg sau necorupt. În mod uzual, apreciazãautorii, folosim acest cuvânt pentru a arãta cã cineva îºi pãstreazã promisiunile fãcute,iar în caz contrar, integritatea lipseºte ºi încrederea celor din jur scade3.

Aceiaºi autori continuã: „Integritatea înseamnã, în general, douã lucruri: pe de oparte, absenþa corupþiei ºi a fraudei; pe de altã parte, integritatea înseamnã deschidere,transparenþã ºi o bunã calitate a serviciilor oferite”4.

Particularizând definiþia prin referire la sistemul educaþional, integritatea estestrâns legatã de calitatea serviciilor oferite de acesta ºi necesitã a fi una din caracteristicilesale definitorii, iar un pilon important al integritãþii îl constituie transparenþa, cea maibunã garanþie pentru prevenirea corupþiei ºi a fraudei.

Din punct de vedere al riscului de „derapaje” de la îndeplinirea standardelor deintegritate, unul dintre cele mai vulnerabile subsisteme ale sistemului educaþional estesistemul preuniversitar.

Activitãþi care pot afecta integritatea moralã ºi profesionalã

Potrivit Metodologiei privind managementul riscurilor de corupþie în cadrulMinisterului Educaþiei ºi al instituþiilor ºi unitãþilor subordonate/coordonate a cãroractivitate vizeazã învãþãmântul preuniversitar, existã o serie de activitãþi ce pot afectaintegritatea moralã ºi profesionalã a resursei umane din sistemul preuniversitar ºi caretrebuie incluse în procesul de analizã de la nivelul unei structuri a Ministerului:

Gestionarea fondurilor externe ale programelor/proiectelor

Gestionarea fondurilor comitetelor de pãrinþi

Gestionarea informaþiei - deþinerea ºi utilizarea informaþiei, accesul la

informaþii (inclusiv confidenþiale ºi clasificate

Gestionarea mijloacelor financiar-contabile

Achiziþia/gestionarea de bunuri, servicii ºi lucrãri

3 Henk van de Graaf (coord.), Cine se teme de integritate?, Asociaþia ProDemocraþia, p.10, (Online) la adresa http://apd.ro/files/publicatii/Cine_se_teme_de_integritate.pdf.4 Ibidem.

84

Gestionarea ºi funcþionarea bunurilor aflate în administrare ºi a bazei

materiale a unitãþii de învãþãmânt

Acordarea unor aprobãri ori autorizaþii

Gestionarea actelor de studii ºi a documentelor de evidenþã ºcolarã

Îndeplinirea funcþiilor de control, monitorizare, evaluare ºi consiliere

Competeþa decizionalã exclusivã

Recrutarea ºi selecþia personalului

Constatarea de conformitate sau încãlcare a legii, aplicarea de sancþiuni

Constituirea claselor/transferul elevilor

Gestionarea situaþiilor ºcolare

Încheierea situaþiei ºcolare semestriale/anuale a elevilor

Acordarea premiilor, a recompenselor ºi a distincþiilor elevilor

Verificarea respectãrii eticii profesionale, sancþionarea atitudinilor neadecvate

Instituþiile a cãror activitate vizeazã învãþãmântul preuniversitar ar trebui sã fievigilente faþã de încãlcãri ale integritãþii ºi sã le soluþioneze.

Pe de o parte, prin luare unor mãsuri de sancþionare faþã de aceste încãlcãri, iar pede altã parte, prin mãsuri preventive de identificare a vulnerabilitãþilor de încãlcare aprincipiilor integritãþii, uneori chiar prin modificarea structurii instituþionale.

Agenda publicã ºi instituþionalã ne aratã cã, atât cetãþenii (beneficiarii sistemuluieducaþional), cât ºi reprezentanþi ai sistemului (angajaþi) cunosc din proprie experienþãceea ce nu funcþioneazã ºi ceea ce ar trebui îmbunãtãþit.

Având în vedere tematica prezentului modul, ne-am propus sã analizãm, la niveltehnic, practic, percepþia specialiºtilor din cadrul sistemului educaþional cu privire laelemente, activitãþi, mãsuri care au legãturã cu integritatea profesionalã.

Astfel, am elaborat ºi aplicat un chestionar, ale cãrui rezultate vi le prezentãm încontinuare.

Respondenþii la chestionar au fost 30 inspectorate ºcolare judeþene, 36 case alecorpului didactic ºi 20 palate ºi cluburi ale copiilor.

Prima categorie de itemi din chestionar a vizat identificarea opiniilorrespondenþilor referitoare la gradul de respectare a principiilor asumate prin legeaeducaþiei.

În medie, 56,54% dintre respondenþi declarã cã principiile asumate de învãþãmântulpreuniversitar prin legea educaþiei sunt respectate în mare mãsurã ºi în foarte mare

85

mãsurã. Procentul mediu al rãspunsurilor în mare mãsurã este mult mai mare decâtprocentul mediu al rãspunsurilor în foarte mare mãsurã.

A doua categorie de itemi din chestionar a urmãrit sã identifice opiniilelegate de mãsura în care sunt apreciate respectate urmãtoarele valori înînvãþãmântul preuniversitar.

În medie, 50,5% dintre respondenþi declarã cã valorile enumerate în chestionarsunt respectate în învãþãmântul preuniversitar în mare mãsurã ºi în foarte mare mãsurã.Procentul mediu al rãspunsurilor în mare mãsurã este mult mai mare decât procentulmediu al rãspunsurilor în foarte mare mãsurã.

Valorile care sunt respectate în mare mãsurã ºi în foarte mare mãsurã conformrãspunsurilor celor mai mari procente de respondenþi la sondajul de opinie sunt:respectarea legislaþiei generale ºi a celei specifice domeniului, onestitate ºi corectitudineintelectualã, integritate moralã ºi profesionalã, interes ºi responsabilitate în raport cupropria formare profesionalã, respect ºi toleranþã.

Valorile care sunt respectate în mare mãsurã ºi în foarte mare mãsurã conformrãspunsurilor celor mai mici procente de respondenþi la sondajul de opinie sunt:imparþialitate, independenþã ºi obiectivitate, confidenþialitate, implicarea îndemocratizarea societãþii, în creºterea calitãþii activitãþii didactice ºi a prestigiului unitãþii/instituþiei de învãþãmânt preuniversitar, precum ºi a specialitãþii/domeniului în carelucreazã, respectarea autonomiei personale, autoexigenþã în exercitarea profesiei.

A treia categorie de itemi din chestionar a vizat frecvenþa cu care se întâlnesc oserie de situaþii/practici/comportamente în învãþãmântul preuniversitar.

Ca urmare a analizei chestionarelor se observã urmãtoarele:În medie, 79,38% dintre respondenþi declarã cã situaþiile/practicile/

comportamentele prezentate în chestionar au frecvenþã destul de rarã ºi foarte rarã.Procentul mediu al rãspunsurilor foarte rar este apropiat de cel al rãspunsurilordestul de rar.

Situaþiile care au frecvenþa destul de rarã ºi foarte rarã conform rãspunsurilorcelor mai mari procente de respondenþi la sondajul de opinie sunt: persoaneleresponsabile cu instruirea ºi educaþia, în mod particular personalul didactic, impun, înrelaþia cu pãrinþii/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume debani pentru serviciile, includerea în relaþiile cu elevii a oricãrei forme de discriminare,neasigurarea egalitãþii de ºanse ºi nepromovarea principiilor educaþiei inclusive,existenþa unor situaþii de hãrþuire sexualã ºi relaþii sexuale cu elevii, inclusiv celeconsensuale, implicarea elevilor în activitãþi de partizanat politic ºi de prozelitismreligios, organizate special în acest sens de cãtre persoanele responsabile cu instruireaºi educaþia elevilor, în cadrul unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar sau în afara acestora,solicitarea de cãtre personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vedereaobþinerii de cãtre elevi a unor rezultate ºcolare incorecte.

86

A patra categorie de itemi din chestionar a vizat tipurile de activitãþi care potafecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã însistemul educaþional preuniversitar.

Având în vedere analiza chestionarelor, se observã urmãtoarele:a. În privinþa gestionãrii fondurilor externe ale programelor/proiectelor – la nivelul

eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cãaceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã depersoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,în valoare de 37,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþiivariazã între 30% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 44,1% la nivelul caselorcorpurilor didactice.

b. În privinþa gestionãrii fondurilor comitetelor de pãrinþi - la nivelul eºantionuluide sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastãactivitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanelecare activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoarede 39,8%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazãîntre 32,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 60% la nivelul palatelor ºicluburilor de copii.

c. În privinþa gestionãrii informaþiei - deþinerea ºi utilizarea informaþiei, accesulla informaþii (inclusiv confidenþiale ºi clasificate) - la nivelul eºantionului de sondajtotal rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitate poateafecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã însistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de 34,6%. Procentulcelor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 20,7% la nivelulinspectoratelor ºcolare judeþene ºi 42,4% la nivelul caselor corpurilor didactice.

d. În privinþa gestionãrii mijloacelor financiar-contabile - la nivelul eºantionuluide sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastãactivitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanelecare activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoarede 33,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazãîntre 20,7% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 47,4% la nivelul palatelor ºicluburilor copiilor.

e. În privinþa achiziþiei/gestionãrii de bunuri, servicii ºi lucrãri - la niveluleºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cãaceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã depersoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,în valoare de 34,6%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþiivariazã între 24,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 52,6% la nivelulpalatelor ºi cluburilor copiilor.

87

f. În privinþa gestionãrii ºi funcþionãrii bunurilor aflate în administrare ºi a bazeimateriale a unitãþii de învãþãmânt - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsulales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitate poate afecta integritateamoralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã în sistemul educaþionalpreuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de 44,4%. Procentul celor care auaceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 31% la nivelul inspectoratelorºcolare judeþene ºi 63,2% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor.

g. În privinþa acordãrii unor aprobãri ori autorizaþii - la nivelul eºantionului desondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitatepoate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele careactiveazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de40%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazãîntre 27,6% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 52,7% la nivelul palatelor ºicluburilor copiilor.

h. În privinþa gestionãrii actelor de studii ºi a documentelor de evidenþã ºcolarã -la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicãfaptul cã aceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatãde persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micãmãsurã, în valoare de 60,5%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilorde instituþii variazã între 57,6% la nivelul caselor corpului didactic ºi 68,4% la nivelulpalatelor ºi cluburilor copiilor.

i. În privinþa îndeplinirii funcþiilor de control, monitorizare, evaluare ºi consiliere- la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicãfaptul cã aceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatãde persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micãmãsurã, în valoare de 33,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilorde instituþii variazã între 24,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 42,1% lanivelul palatelor ºi cluburilor copiilor.

j. În privinþa competenþei decizionale exclusive - la nivelul eºantionului desondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitatepoate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele careactiveazã în sistemul educaþional preuniversitar într-o oarecare mãsurã, în valoarede 33,8%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazãîntre 15,8% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 42,9% la nivelul inspectoratelorºcolare judeþene.

k. În privinþa recrutãrii ºi selecþiei personalului - la nivelul eºantionului desondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastãactivitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanelecare activeazã în sistemul educaþional preuniversitar într-o oarecare mãsurã, în

88

valoare de 28,8%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor deinstituþii variazã între 15,8% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 34,5% lanivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.

l. În privinþa constatãrii de conformitate sau încãlcare a legii, aplicãrii de sancþiuni- la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicãfaptul cã aceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatãde persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,în valoare de 29,1%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþiivariazã între 21,1% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 35,5% la nivelul caselorcorpului didactic.

m. În privinþa constituirii claselor/transferul elevilor - la nivelul eºantionului desondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitatepoate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele careactiveazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de35%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazãîntre 27,6% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 57,9% la nivelul palatelor ºicluburilor copiilor.

n. În privinþa gestionãrii situaþiilor ºcolare - la nivelul eºantionului de sondaj totalrãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitate poate afectaintegritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã în sistemuleducaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de 35,8%. Procentul celorcare au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 33,3% la nivelulcaselor corpului didactic ºi 42,1% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor.

o. În privinþa încheierii situaþiei ºcolare semestriale/anuale a elevilor - la niveluleºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cãaceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã depersoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,în valoare de 38,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþiivariazã între 27,6% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 57,9% la nivelulpalatelor ºi cluburilor copiilor.

p. În privinþa acordãrii premiilor, a recompenselor ºi a distincþiilor elevilor - lanivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicãfaptul cã aceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatãde persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,în valoare de 42,7%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþiivariazã între 39,4% la nivelul caselor corpului didactic ºi 46,7% la nivelul inspectoratelorºcolare judeþene.

q. În privinþa verificãrii respectãrii eticii profesionale, sancþionarea atitudinilorneadecvate funcþiei (de cadru didactic, didactic auxiliar sau personal administrativ) -la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã

89

faptul cã aceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatãde persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,în valoare de 39,8%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþiivariazã între 32,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 60% la nivelul palatelorºi cluburilor copiilor.

Activitãþile care pot afecta integritatea moralã ºi profesionalã în mare ºi foartemare mãsurã conform rãspunsurilor celor mai mari procente de instituþii participante lasondajul de opinie sunt: achiziþia/gestionarea de bunuri, servicii ºi lucrãri, verificarearespectãrii eticii profesionale, sancþionarea atitudinilor neadecvate funcþiei (de cadrudidactic, didactic auxiliar sau personal administrativ), recrutarea ºi selecþia personalului,gestionarea mijloacelor financiar-contabile, competenþa decizionalã exclusivã.

Activitãþile care pot afecta integritatea moralã ºi profesionalã în mare ºi foartemare mãsurã conform rãspunsurilor celor mai mici procente de instituþii participante lasondajul de opinie sunt: gestionarea fondurilor externe ale programelor/proiectelor,gestionarea actelor de studii ºi a documentelor de evidenþã ºcolarã, îndeplinirea funcþiilorde control, monitorizare, evaluare ºi consiliere, gestionarea situaþiilor ºcolare, acordareaunor aprobãri ori autorizaþii.

Un alt item a urmãrit identificarea opiniilor respondenþilor referitoare la contribuþiamãsurilor aplicate în prezent la reducerea/stoparea corupþiei în rândul profesorilordin sistemul de învãþãmânt preuniversitar.

Rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã mãsurile aplicate înprezent contribuie la stoparea/reducerea în rândul profesorilor din sistemul de învãþãmântpreuniversitar contribuie în mare mãsurã, în procent de 46,3%. Procentul celor care auaceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 42,1% la nivelul palatelor ºicluburilor copiilor ºi 50% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene. Urmãtorul rãspunsdin punctul de vedere al mãrimii procentului instituþiilor din eºantionul de sondaj totalcare-l aleg este cel care mãsurile aplicate pânã în prezent contribuie la stoparea/reducereacorupþiei la nivelul învãþãmântului preuniversitar într-o oarecare mãsurã, procentulrespectiv fiind de 30,5%.

A ºasea categorie de itemi din chestionar a vizat estimarea eficienþei mai multormãsuri în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar.

Analizând rãspunsurile din chestionare, se observã urmãtoarele:a. În privinþa protecþiei fizice ºi monitorizãrii accesului la informaþii, documente

ori resurse – la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multeinstituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã încombaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 47,6%.Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între42,1% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 50% la nivelul inspectoratelorºcolare judeþene.

90

b. În privinþa planificãrii ºi organizãrii, în mod transparent ºi uºor de verificat, aactivitãþilor ºi a modalitãþii de adoptare a deciziei (separarea responsabilitãþilor, aprobareaactivitãþii, supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de coordonare) - la niveluleºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cãaceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei dinsistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 46,3%. Procentul celor care auaceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 36,8% la nivelul palatelor ºicluburilor de copii ºi 50% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.

c. În privinþa supervizãrii documentelor întocmite ºi a performanþelorindividuale ale personalului - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul alesde cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în maremãsurã eficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar,în valoare de 40,7%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor deinstituþii variazã între 16,7% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 50% la nivelulinspectoratelor ºcolare judeþene.

d. În privinþa separãrii atribuþiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire - la niveluleºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cãaceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei dinsistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 50%. Procentul celor care au aceastãopinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 36,8% la nivelul palatelor ºi cluburilorde copii ºi 63,3% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.

e. În privinþa asigurãrii comunicãrii adecvate cãtre terþi a obligaþiilor de conduitãa personalului - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multeinstituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã încombaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 51,2%.Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 45,5%la nivelul caselor corpului didactic ºi 60% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.

f. În privinþa dezvoltãrii, comunicãrii ºi monitorizãrii aplicãrii de proceduri clareîn activitatea curentã - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de celemai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurãeficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoarede 46,9%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazãîntre 33,3% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 60% la nivelul inspectoratelorºcolare judeþene.

g. În privinþa promovãrii schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurilede corupþie, asigurând-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiile legale ºimãsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizãrii riscurilor de corupþie- la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicãfaptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combatereacorupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 46,9%. Procentul

91

celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 27,8% la nivelulpalatelor ºi cluburilor de copii ºi 56,7% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.

h. În privinþa dezvoltãrii de sisteme informatice pentru serviciile oferite - lanivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicãfaptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combatereacorupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 45%. Procentulcelor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 34,5% lanivelul nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 55,6% la nivelul palatelor ºicluburilor de copii.

i. În privinþa promovãrii canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupþie,precum ºi a mãsurilor de protecþie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004privind protecþia personalului din autoritãþile publice, instituþiile publice ºi din alteunitãþi care semnaleazã încãlcãri ale legii - la nivelul eºantionului de sondaj totalrãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã esteconsideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmântpreuniversitar, în valoare de 46,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelultipurilor de instituþii variazã între 40% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi51,5% la nivelul caselor corpului didactic.

j. În privinþa realizãrii/solicitãrii realizãrii de cãtre structurile competente a unorteste de integritate sau alte activitãþi de verificare a respectãrii normelor legale - lanivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicãfaptul cã aceastã mãsurã este consideratã într-o oarecare mãsurã eficientã în combatereacorupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 37,5%. Procentulcelor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 30% la nivelulinspectoratelor ºcolare judeþene ºi 45,5% la nivelul caselor corpului didactic.

k. În privinþa realizãrii de verificãri aleatorii ale documentelor ºi activitãþilordesfãºurate - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multeinstituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã încombaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 42%.Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 22,2%la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 48,5% la nivelul caselor corpului didactic.

l. În privinþa realizãrii unor activitãþi de control/verificare privind accesul sauimplementarea de informaþii în bazele de date - la nivelul eºantionului de sondaj totalrãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã esteconsideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmântpreuniversitar, în valoare de 46,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelultipurilor de instituþii variazã între 17,6% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi54,5% la nivelul caselor corpului didactic.

m. În privinþa activitãþii de control (de fond ori tematic), activitãþii de inventar - lanivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã

92

faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combatereacorupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 49,4%. Procentulcelor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 33,3% la nivelulpalatelor ºi cluburilor copiilor ºi 60% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.

Mãsurile eficiente în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitara mãsurilor prezentate în chestionar în mare ºi foarte mare mãsurã conform rãspunsurilorcelor mai mari procente de instituþii participante la sondajul de opinie sunt: promovareacanalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupþie, precum ºi a mãsurilor deprotecþie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecþia personaluluidin autoritãþile publice, instituþiile publice ºi din alte unitãþi care semnaleazã încãlcãriale legii; separarea atribuþiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitateriscurile de corupþie; promovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurilede corupþie, asigurând-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiile legale ºimãsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizãrii riscurilor de corupþie;dezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii de proceduri clare în activitateacurentã; planificarea ºi organizarea, în mod transparent ºi uºor de verificat, a activitãþilorºi a modalitãþii de adoptare a deciziei: separarea responsabilitãþilor, aprobarea activitãþii,supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de coordonare.

Mãsurile eficiente în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitarîn mare ºi foarte mare mãsurã conform rãspunsurilor celor mai mici procente de instituþiiparticipante la sondajul de opinie sunt: realizarea de verificãri aleatorii ale documentelorºi activitãþilor desfãºurate; realizarea unor activitãþi de control/verificare privind accesulsau implementarea de informaþii în bazele de date; protecþia fizicã ºi monitorizareaaccesului la informaþii, documente ori resurse; realizarea/solicitarea realizãrii de cãtrestructurile competente a unor teste de integritate sau alte activitãþi de verificare arespectãrii normelor legale; supervizarea documentelor întocmite ºi a performantelorindividuale ale personalului.

La solicitarea de a identifica cele mai importante 3 mãsuri care ar trebui luatepentru combaterea eficientã a corupþiei din mediul preuniversitar, rãspunsurileenumerate de respondenþi au fost urmãtoarele:

93

Cele mai importante 3 mãsuri pentru combaterea corupþiei

Inspectorate ºcolare judeþene:

Admiterea la liceu pe bazã de exameneAsigurarea comunicãrii adecvate cãtre terþi a obligaþiilor de conduitã apersonalului supervizarea documentelor întocmite ºi a performanþelor individualeale personaluluiCampanii de schimbare a atitudinii cetãþenilor faþã de corupþieCombaterea prin toate mijloacele, a traficului de influenþãConfiscarea prejudiciilor financiare dovediteCunoaºterea de cãtre întregul personal a riscurilor de corupþieDepolitizarea sistemului educaþionalElaborarea de proceduri unitare, la nivel naþional, pentru domeniul educaþionalDezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferiteInstruirea adecvatãprivind riscurile de corupþieMonitorizarea audio-video a tuturor formelor de evaluareImplementarea deproiecte anticorupþiePromovarea ºi ocuparea posturilor de bazã de competenþã profesionalãPromovarea schimbãrii de atitudine privind riscurile de corupþie ºi motivareapersonaluluiReevaluarea manualelor ºcolareSalarizare motivantã a membrilor comisiei din examen ºi a asistenþilorSancþiuni severe aplicate persoanelor care condiþioneazã elevulSecurizarea documentelorSepararea atribuþiilor de administrare a sistemului de cele de inspecþie/verificareSepararea atribuþiilor de autorizare, înregistrare ºi revizuireSpecificare în lege a numãrului de mandate posibileTransparenþa decizionalãVerificarea respectãrii eticii profesionale

Case ale corpului didactic

Activitãþi de control, monitorizare, verificareAdoptarea evaluãrii la actualitateAplicarea unor teste de integritateAsigurarea resurselor umane, materiale ºi financiare necesare în acord cu practicaeuropeanãAsigurarea unui venit satisfãcãtor cadrelor didacticeAuditul externConceptul de responsabilitate administrativã/penalã/dreptul muncii

94

Consolidarea mecanismelor de control administrativ ºi a cooperãriiinterinstituþionaleConsolidarea unor sisteme interne de management ºi asigurare a transparenþeiÎmbunãtãþirea strategiilor de comunicare pe tema anticorupþiei instituþionaleConstituirea unui grup de lucru pentru implementarea SNAECreºterea transparenþei instituþionaleDepolitizarea sistemului de învãþãmântDezvoltarea sistemelor informaticeDocumente legislative la dispoziþia populaþieiEducaþia anticorupþie prin programe de formareElaborarea unei strategii coerente de promovare a unei imagini pozitive asistemuluiElaborarea unor norme privind sancþionarea abaterilorElaborarea unui cod al integritãþii care sã cuprindã toate prevederile legaleEvaluarea corespunzãtoareExtinderea evaluãrilor externe sumative/anualeFinanþarea corespunzãtoare a sistemului de educaþieIntroducerea de sancþiuni clare pentru încãlcarea prevederilor legii 52/2003Metodologie de admitere/evaluare astfel încât sa previnã actele de corupþieModificarea criteriilor de evaluare a personalului didactic ºi de conducereModificarea criteriilor de selecþie a personalului didactic ºi de conducereMonitorizarea aplicãrii procedurilorProtejarea statutului de profesor printr-o lege clarãPlanificarea ºi organizarea, în mod transparent ºi uºor de verificat, a activitãþilorºi a modalitãþii de adoptare a deciziei: separarea responsabilitãþilor, aprobareaactivitãþii, supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de coordonarePopularizarea în mass-media a tuturor cazurilor de corupþie din sistemProceduri operaþionalizate pentru controlul intern al managementuluiPromovarea standardelor etice profesionaleRaportul semestrial al comisiei pentru prevenirea actelor de corupþieRealizarea unui plan de mãsuri privind implementarea SNAESepararea atribuþiilor de autorizare, înregistrare ºi revizuireSupervizarea documentelor întocmite ºi a performanþelor individuale alepersonalului promovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurilede corupþie, asigurându-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiilelegale ºi mãsurile de prevedere/control implementate în vederea minimizãriiriscurilor de corupþieSusþinerea examenelor naþionale onlineTransparenþa decizionalã

95

Palate ºi cluburi ale copiilor

Asigurarea minim 6% din PIB educaþieiBaza materialã în conformitate cu standardele de performanþã ºi finalitãþileînvãþãmântului preuniversitarCod deontologic adecvatCreºterea salariilor cadrelor didacticeDepolitizarea învãþãmântului ºi depolitizarea managerialãElaborarea unui cod al integritãþiiEliminarea sistemului de notare ºi acordarea de calificativeExcluderea din învãþãmânt a cadrelor didactice dovedite a fi corupteIntroducereade sancþiuni clare pentru încãlcarea legii nr. 52/2003Participarea a cât mai multor cadre la activitãþi de perfecþionare reale ºi eficiente,cum ar fi programele Lifelong LearningRealizarea periodicã a unui raport privind implementarea planurilor strategice ºide acþiune anticorupþieRealizarea unor activitãþi de monitorizare ºi controlSalarizare pe baza competenþei ºi la nivel europeanSchimbarea procedurilor de evaluareSelecþie riguroasã a cadrelor didacticeSesizarea cãtre organele de conducere superioare a tuturor faptelor de corupþie,nu numai a unoraTransparenþa decizionalã

La solicitarea de a identificare cele mai urgente 3 mãsuri care ar trebui luatepentru combaterea eficientã a corupþiei din mediul preuniversitar, rãspunsurileenumerate de respondenþi au fost urmãtoarele:

Cele mai urgente 3 mãsuri pentru combaterea corupþiei

Inspectorate ºcolare judeþene

Activitãþi de controlAdmiterea la liceu ºi facultate pe bazã de exameneConsecvenþã în aplicarea legislaþiei existenteAsigurarea comunicãrii adecvate cãtre terþi a obligaþiilor de conduitã apersonaluluiCreºterea nivelului de salarizare ºi a prestigiului profesieiCreºterea transparenþei decizionaleDezvoltarea de sisteme informaticeDezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii unor proceduri unitareDotarea ºcolilor cu materiale didactice, informaticeEliminarea învãþãmântului paralel

96

Evaluãri încruciºateEvaluare externãInstruirea adecvatã privind riscurile de corupþieLimitarea numãrului de facultãþi particulareMãsuri legislative privind motivarea personaluluiOcuparea funcþiilor de conducere în urma unei selecþii obiective, fãrã influenþãde naturã politicãOcuparea funcþiilor de conducere prin concurs ºi limitarea numãrului de mandateOrganizarea ºi monitorizarea riguroasã a examenelorPromovarea schimbãrii de atitudine a personalului ºi instruirea adecvatã a acestuiaDezvoltarea de sisteme informaticePromovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurile de corupþieSalarizare motivantã a membrilor comisiei din examen/evaluare ºi a asistenþilorSchimbarea atitudinii pãrinþilor ºi schimbarea legislaþiei la capitolul sancþiuniSepararea atribuþiilor de administrare a sistemului de cele de inspecþie/verificareTransparenþa decizionalãVerificarea activitãþilor de pregãtire suplimentarã ºi avantajele financiare obþinutede profesorii în cauzãVerificãri interne la nivelul fiecãrei entitãþi

Case ale corpului didactic

Admitere în licee pe bazã de examenAsigurarea transparenþei decizionaleAsigurarea transparenþei în luarea/aplicarea deciziilorAuditul externBacalaureat pe profileConsolidarea mecanismelor de control administrativ ºi a cooperãriiinterinstituþionaleContract educaþional ºcoalã-elev-pãrinteCreºterea gradului de educaþie anticorupþieCreºterea salariilor cadrelor didacticeCreºterea transparenþei instituþionaleDezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii de proceduri clare înactivitatea curentãDirectori aleºi de colectivEducaþia anticorupþie prin programe de formareElaborarea unei strategii coerente de promovare a unei imagini pozitive asistemuluiElaborarea unor norme privind sancþionarea abaterilorExtinderea evaluãrilor externe sumative/anualeFinanþare corespunzãtoare a personalului didactic ºi nedidacticInformarea personalului din sistem asupra riscurilor de corupþieInstituirea de reguli privind relaþiile legale ºi a unui sistem de sancþiuni

97

Instituirea la nivelul instituþiilor a unui sistem de tel-verde.Instruirea adecvatã pentru minimizarea riscurilorIntroducerea în tematica de formare profesionalã a unor module privind normelede conduitã moralã/integritateMetodologie de admitere/evaluare astfel încât sa previnã actele de corupþieMonitorizarea ºi evaluarea periodicã a eficienþei mãsurilor adoptateO reglementare mai bunã a conflictelor de intereseOrganizarea periodicã de cursuri privind respectarea normelor de eticã ºi conduitãmoralã pentru personalul din învãþãmântul preuniversitarPersonal specializat numai pentru SCMI ºi SNAPlanificarea ºi organizarea, în mod transparent ºi uºor de verificat, a activitãþilorºi a modalitãþii de adoptare a deciziei: separarea responsabilitãþii, aprobareaactivitãþii, supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de conducereMediatizare in mass-media a tuturor cazurilor de corupþie din sistemPrincipiile legate de obligaþiile beneficiarilor ºi ale furnizorilor de educaþieProceduri operaþionalizate pentru controlul intern al managementuluiPromovarea schimbãrii de atitudine a personalului didacticPromovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurile de corupþie,asigurându-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiile legale ºimãsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizãrii riscurilor decorupþiePromovarea standardelor etice profesionaleRespectarea codului etic al cadrului didacticSalarizarea corespunzãtoare a personalului de învãþãmânt preuniversitarSelecþia directorilor pe criterii de competenþã profesionalã ºi managerialãSimplificarea procedurilor de sancþionareStimularea profesorilor care fac performanþãTransparenþã în activitatePalate ºi cluburi ale copiilorAlocare 6% din PIB pentru învãþãmântCreºterea salariilor cadrelor didacticeDescentralizarea sistemului de învãþãmânt preuniversitarDezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii de proceduri clare înactivitatea curentãDotarea unitãþilor de învãþãmânt cu mijloace moderne ºi toate cele necesare pentrua elimina contribuþia financiarã a pãrinþilorFinanþarea suficientã a sistemului pentru a nu mai fi nevoie de fondul clasei,ºcolii, manuale ºi caiete auxiliare, etc.Includerea pregãtirii obligatorii în domeniuleticiiInformãri mai dese despre legislaþia referitoare la faptele decorupþieRealizarea unor activitãþi de monitorizare ºi controlReînfiinþareaexamenului de admitere în învãþãmântul superiorSimplificareaadministrativãSistem de evaluare tip grilãTeste de integritate moralã ºiprofesionalã

98

Bibliografie

• Braslasvky, C., „Diez factores para una educación de calidad en el siglo XXI”,Revista Electrónica Iberoamericana sobre Calidad, Eficacia y Cambio en Educación,4, 3-11, 2006;

• Henk van de Graaf (coord.), Cine se teme de integritate ?, Asociaþia ProDemocraþia,p.10, (Online) la adresa http://apd.ro/files/publicatii/Cine_se_teme_de_integritate.pdf

• Vladimir-Aurelian Enãchescu, tezã de doctorat, Descentralizare ºi comunitate.Abordarea dimensionalã ºi criterialã a descentralizãrii sistemului educaþional românesc,Univ. Bucureºti, 2012;

• Consiliul Superior de Cercetãri ªtiinþifice. Institutul de Pedagogie San Jose de Calasanz,La calidad de la educación, Madrid, 1981;

• Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, Analiza sistemului de învãþãmânt preuniversitardin România din perspectiva unor indicatori statistici. Politici educaþionale bazate pedate, Ed. Universitarã, Bucureºti, 2015, (Online) la adresa http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/03/PUBLICATIE-Sistemul-de-invatamant-2014.pdf;

99

DEZVOLTARE DURABILÃ, EGALITATEDE ªANSE ªI PROTECÞIA MEDIULUI

1. Dezvoltare durabilã

Criteriile fundamentale ale dezvoltãrii durabile, stabilite de Comisia ComunitãþiiEuropene încã din anul 1993, sunt urmãtoarele:

• menþinerea în totalitate a calitãþii vieþii;• menþinerea unui acces continuu la resursele naturale;• evitarea deteriorãrilor permanente asupra mediului înconjurãtor.În anul 1994, Grupul de lucru asupra dezvoltãrii durabile de la Salzburg, Austria,

a cuprins în grupul de criterii ale dezvoltãrii durabile: umanismul ºi calitatea ridicatã avieþii, prezervarea diversitãþii culturale ºi regionale, distribuþia echitabilã a bogãþiei ºiresurselor, supravieþuirea umanã, prezervarea deteriorãrii ireversibile sau exploatãriiresurselor naturale, stabilizarea în interiorul capacitãþii purtãtoare a ecosistemelor,prezervarea biodiversitãþii.

2. Egalitate de ºanse

Promovarea egalitãþii de ºanse va contribui la coeziunea socialã atât la nivelulregiunilor de dezvoltare, cât ºi la nivel naþional. Dezvoltarea unei culturi aoportunitãþilor egale presupune implicarea directã a tuturor actorilor sociali dinsectorul public ºi privat, inclusiv societatea civilã. Protecþia socialã ºi incluziuneasocialã pot fi promovate prin acþiuni de combatere a discriminãrii, promovareaegalitãþii de ºanse ºi integrarea în societate a grupurilor vulnerabile care seconfruntã cu riscul de marginalizare socialã.

Egalitatea de ºanse a evoluat în ultima perioadã devenind un concept mai largcare se referã nu doar la femei ºi bãrbaþi dar ºi la relaþia cu alte grupuri dezavantajatedintr-o societate.

În timp ce egalitatea de ºanse ºi de tratament semnificã nivelul egal devizibilitate, autonomie, responsabilitate ºi participare a majoritãþii ºi a minoritãþiidezavantajate la ºi în toate sferele vieþii publice, discriminarea reprezintã tratamentuldiferenþiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenþei, reale sau presupuse aacesteia la un anumit grup social.

100

3. Protecþia mediului

Principalii actori instituþionali ai politicii de mediu din România sunt MinisterulMediului ºi Pãdurilor ºi Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Durabile. Alte ministereimplicate în politica de mediu sunt Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii ºiMinisterul Economiei ºi Finanþelor, care sprijinã procesul de consultare al pãrþilorinteresate pentru adoptarea de noi mãsuri legislative.

În instituþiile publice trebuie avute în vedere ºi introducerea unor teme specificepentru protecþia mediului ºi utilizarea raþionalã a resurselor naturale:

• informare cu privire la Legea 132/2010 privind colectarea selectivã a deºeurilorîn instituþiile publice;

• includerea elementelor de eco-eficienþã în criteriile de selecþie a proiectelor ºiîn efectuarea achiziþiilor publice;

• evaluarea impactului programelor sau proiectelor propuse spre implementareasupra mediului înconjurãtor

Documents

Suport curs SCMI -- refacut -- 03-12-2015.pmd