Suport Curs Sociologie(1)

  • View
    1.754

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

Sociologie generalaCap. I

Notiuni teoretice ale sociologiei

I.Problematica sociologiei :Teme:

1) 2) 3) 4)

Conceptul de sociologie Problematica si functiile sociologiei Realitate sociala Comunitati umane

1. Conceptul de sociologieCea mai curenta definitie a sociologiei este ca ea e stiinta vietii sociale . Viata sociala e obiectul acestei stiinte ,numai ca ea este inteleasa si explicata in diferite moduri ,incat definitia de mai sus este numai formala , referindu-se pur si simplu la termenul sociologie . Unii pun societatea in functie de spirit ,de psihologie,altii o considera drept un rezultat al trebuintelor si activitatilor economice ,altii vad in ea consecinta existentei unei reguli de drept si a unei autoritati constrangatoare ,care aplica sanctiuni si asa mai departe . De aceea ,conceptia sociologie ca stiinta este in functie de modul de a intelege obiectul ei ,societatea. Pentru acest motiv ,noi vom cerceta caracterele acestor conceptii ,pentru a evidentia cat adevar cuprinde fiecare din ele .Trebuie sa facem insa o clara distincte intre teoriile care se ocupa de structura si forma societatii ,cautand sa le explice prin factori oarecum exteriori ei ,factori care au ,de sigur ,importanta pentru existenta si evolutia societatii ,dar care nu putem spune ca formeaza esentialul si teoriile care cerceteaza viata sociala insasi ,in elementele ,structura si functiunile sale ,explicandu-le prin forte si cause existente in ea .

Desi ca stiinta ,sociologia e noua ,caci are in jurul a numai 100 de ani (Auguste Comte 1828-1842 ) , totusi cercetari cu character sociologic au existat si mai inainte de aceasta data , ba ciar problemele sociale s-au impus cu mai multa tarie decat cele pur stiintifice , pentru ca ele au interesat sip e indivizi personal,si societatea omeneasca in acelasi timp, fiind mai aproape de intelegerea si de viata oamenilor. Nu este nicio mirare ca sociologia s-a dezvoltat atat de tarziu ,pentru ca alta era mentalitatea in trecut ,spiritual fiind dominat rand pe rand de idei si reprezentari foarte diferite de conceptele si explicarile din zilele noastre . Daca pentru primitive si pentru antichitate natura insasi era spiritualizata si fiece fenomen era privit ca manifestare a unei forte suprafiresti sau a unui spirit ,pe care omul trebuia sa si-l faca prieten ,se intelege usor ca nu era loc pentru cercetarea stiintifica . Pornind de la magie , care este cea dintai atitudine a omului fata de tot ceea ce este in jurul sau sic ea dintai credinta , trecand apoi prin religie,pentru a ajunge la explicarea stiintifica,popoarele au oarcurs un drum fiare lung si anevoios . In antichitate au lipsit deci principiile fundamentale trebuitoare oricarei cercetari stiintifice obiective : Legea naturala si idea de necessitate ,ceea ce a intarziat dezvoltarea stiintei . Nu putem spune ca grecii n-au contribuit al cercetarea sociologica ,deoarece ei inca din secolul V inainte de Hristos s-au preocupat de politica in sensul ei practic ,de arta politicii ,cercetand cu aceasta ocazie comunitatea de viata pe baza careia se construieste cetatea si lasand astfel pretioase informatii asupra structurii societatii vechi .Desigur ,gasim la Greci ,ca si la alte popoare din aceeasi epoca ,multe izvoare si documente prin ajutorul carora putem reconstituii tipul de societate din antichitate .Gasim ,de asemenea , cercetari asupra unor fenomene sociale si date statictice , dar toate acestea nu contituie sociologia propriuzisa,caci lipseste din ele spiritual stintific sociologic . Platon scrie Statul si Legile ,in care se ocupa declasele sociale ,de constitutie si de legi, de cea mai buna forma de stat etc. Si tot asa ,Aristotel ,care face intr-adevar teoria generala a statului . Lasand la o parte aceste exceptii trebuie sa recunoastem ca nu se poate vorbii de sociologie propriu-zisa in antichitate .

Platon si Aristotel au facut mai mult Filosofie sociala , in care considerentele morale sunt pe primul plan , inaintea celor sociologice .Numai aca dam numele de sociologie oricaror speculatii morale ,umane atunci ar insemna ca am putea vorbii de sociologie de acum vreo 4000 de ani . Evul mediu a fost absorbit de preocupari filosofice si religioase,care distrageau atentia de la empiric ( practic) si social , ba chiar pana la inceputul secolului al XIX-lea se inglobau in filosofia istoriei sau in etica aproape toate cercetarile sociologice . Iata de ce stiinta sociologiei este atat de noua . In toate timpurile , problemele sociale s-au impus cu destula acuitate ,dar cercetarea sociologica sistematica a vietii sociale este un produs al timpurilor noi si apartine in special Europei occidentale. De cand socieatatea si cultura pe care o produce ea au fost private ca realitati supuse legilor pe baza unei cauzalitati empirice ,s-a nascut stiinta sociologiei . E drept ca exista numeroase conceptii sociologice si farte diferite feluri de a intelege sociologia , dar faptul acesta , desi poate trezi neincredere in stiinta sociologiei , nu este un argument in contra ei .

Iniiatorii sociologiei ca tiin si abordarile acestoraEmile Durkheim (1858 1917) Nscut la Epinal, i face studiile la Paris, dup care activeaz ca profesor la Bordeaux i la Sorbona. n 1894 public Les regles de la methode sociologique, iar n 1897, Le suicide. Din punctul su de vedere, sociologia trebuie s ndeplineasc dou condiii pentru a se constitui ca tiin: - s i defineasc obiectul propriu de cercetare: faptele sociale deosebite de obiectul altor tiine. - faptele sociale trebuie observate i explicate cu aceeai rigurozitate metodologic. Cea dinti problem care se pune sociologului este de a defini faptul social, n acest sens trebuind s aib dou caracteristici: s fie exterior individului i s se impun individului cu o for coercitiv.

Este fapt social orice fel de a face, fixat sau nu, capabil s exercite asupra individului o constrngere exterioar, sau care este general pentru o ntreag societate dat, avnd totui o existenproprie, independent de manifestrile sale individuale. (Durkheim). Astfel, faptul social se delimiteaz n mod clar de faptul biologic, fiind reprezentare sau aciune i de faptul psihic, fiind exterior individului, impunndu-I-se cu o for de constrngere. Faptele sociale sunt se difereniaz i n fapte normale i fapte patologice, aceast clasificare avnd la baz tot criterii statistice. Faptele normale sunt caracteristice majoritii indivizilor n timp ce faptele patologice sau anomice apar la un numr relativ restrns de indivizi i au o condiionare spaiotemporal. Astfel, anumite fenomene considerate patologice, precum crima sau suicidul, devin normale din punctul de vedere al lui Durkheim, o societate fr crime sau sinucideri fiind imposibil, iar aceste fapte trecnd n rndul normalitii. Dup definire i clasificare, faptele sociale trebuie supuse metodei de cercetare, prima regul fiind aceea de a considera faptele drept lucruri, pentru a deveni obiectivi n studiu, eliminnd subiectivismul caracteristic gndirii speculative, psihologismului i ideologismului. De asemeni, explicaia faptului social trebuie s fie de ordin cauzal, aceast cauz fiind tot din mediul social i nu din cel psihologic sau biologic, air funcia pe care o ndeplinete trebuie s fie tot din mediul vieii sociale. O alt necesitate pe care metoda o impune este cercetarea din punct de vedere statistic a faptelor sociale, precum i stabilirea de corelaii ntre diversele tipuri de fapte sociale. El va aplica aceste reguli n celebrul studiu asupra suicidului, Le Suicide. Max Weber (1864 1920) Nscut la Erfurt, face studii de drept, economie, istorie i filosofie, dup care activeaz ca profesor la Freiburg, Heidelberg i Munchen. n lucrrile sale abordeaz trei teme majore: - natura dominaiei - caracteristicile raionalitii - raporturile dintre idei i interesele materiale (ideile religioase i activitatea economic). n definirea sociologiei, Weber va pleca de la distincia dintre judecile de valoare i judecile de raportare la valori. Primele nu intr n corpul tiinei, n timp ce celelalte servesc la selecia i ierarhizarea faptelor sociale devenite subiect al tiinei.

A doua etap a metodei propuse de Weber const n explicaia cauzal a faptelor sociale, care trebuie s fie universal valabil. La acest nivel, cercettorul trebuie s se supun principiului neutralitii axiologice, trebuind s dea dovad de obiectivitate, verificabilitate independen i consisten logic. n viziunea lui Weber, sociologia este o tiin care i propune s neleag prin interpretare activitatea social i prin aceasta s explice cauzal desfurarea i efectele activitii sociale. Astfel, sociologia este o tiin comprehensiv i explicativ a faptelor sociale. Ea are obligaia nelegerii acestor fapte i apoi a explicrii lor prin interpretare. Sarcina sociologiei este de a reduce formele cooperrii umane la o activitate comprehensibil. Talcott Parsons (1902 1979) Nscut n Colorado Springs, urmeaz cursurile unor prestigiose universiti americane i europene, dup care va activa ca profesor la Universitatea Harvard. Este principalul reprezentant al structuralismului funcionalist din sociologia american, n viziunea sa, sistemul social constnd dintr-o pluritate de actori individuali inclui ntr-un proces de interaciune i motivai de obinerea unor satisfacii optime. El a introdus i conceptele de rol i status social, statusul reprezentnd poziia individului n cadrul sistemului social, n timp ce rolul definete latura dinamic a acestuia, activarea sa n viaa social. Astfel, aciunea uman este modelat de norme, valori i simboluri sociale care delimiteaz comportamentul adecvat i permis al actorilor implicai n viaa social. Conform lui Parsons, sistemul social se confrunt cu nevoia de integrare social a indivizilor i meninerea echilibrului funcional, n acest scop reliefnd patru funcii: funcia de intergrare, de adaptare, de atingere a scopului i de pstrare a structurilor sociale i atenuare a tensiunilor. Echilibrul funcional poate fi pstrat prin social