Atelier de lucru – aspecte ale violenței în familie

VIOLENŢAO violare generală a drepturilor fiinţei umane, dreptul la viaţă, securitate, la

demnitate şi la integritate fizică şi mentală

VIOLENŢA ÎMPOTRIVA FEMEIIOrice act de violenţă bazat pe diferenţa de sex din care rezultă sau este posibil să

rezulte pentru femei traumatisme sau suferinţe fizice, sexuale sau psihologice, inclusiv ameninţările cu astfel de acte, constrângerea sau lipsirea arbitrară de libertate, săvârşite fie în viaţa publică fie in viata privata. ( Declaraţia ONU, 1993)

VIOLENTA IN FAMILIE Orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de catre unul din membrii

acesteia si care aduce atingere vietii, integritatii corporale sau psihologice sau libertatii altui membru al acelei familii, si vatama in mod serios dezvoltarea personalitatii lui/ei. (Consiliul de Ministri al Comisiei Europene).

In Romania: Legea 217/ 22 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie defineste in capitolul I violenta in familie astfel:

Art.2 Violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material.

- constituie de asemenea violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale

Art. 3 – in sensul prezentei legi prin violenta in familie se intelege : sotul, ruda apropiata ( definita la art. 149 din Codul penal)

Art.4- de efectele prezentei legi beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale

VIOLENŢĂ DOMESTICĂ ( fizică, emoţională, verbală, sexuală)ABUZ ( fizic, psihologic, sexual)VIOLHĂRŢUIRE SEXUALĂ

Violenţa domestică este un act sau ansamblu de acte la săvârşirea cărora se foloseşte un anumit grad de forţă fizică, realizat în cadrul unui grup care îndeplineşte funcţii familiale. Cuprinde mai multe tipuri de violenţă : fizică, verbală, emoţională şi sexuală.

Violenţa fizică , ca o componentă a violenţei domestice , cuprinde atingeri sau contacte fizice dureroase orientate către victimă sau cei dragi victimei: copii, părinţi, fraţi, surori. Gravitatea leziunilor variază de la zgârieturi şi echimoze până la vânătăi grave ale ţesuturilor, danturii, membrelor, care pot provoca handicapuri permanente sau chiar moartea.

Violenţa fizică este moderată – palme, împingere, bruscare; gravă- lovire cu pumnii, cu obiecte, bătaie, ameninţare cu arme sau foarte gravă- vătămări corporale care duc la handicap, cauzatoare de moarte sau omor..Violenţa fizică este însoţită de cea psihologică . Bătaia nu se produce aproape niciodată ca un element izolat, singular, ci este acompaniată de alte forme de abuz şi se constituieîntr-o suită cronologică de evenimente care duc la manifestări cu gravitate progresivă.

Violenţa psihologică – numită de unii mentală, emoţională sau psihică este prezentă în toate manifestările de violenţă domestică. Constă în : ironii, cuvinte şi gesturi răutăcioase, ignorare, aroganţă, umilire, gelozie,invidie, ameninţări, blamare, izolare, inducerea culpabilităţii, dependenţă, etichetare indezirabilă, manipulare, acte îndreptate asupra celor dragi, inclusiv asupra copiilor.

Violenţa sexuală este ,,o activitate sexuală neacceptată, ce include ironii, glume cu aluzii sexuale, comentarii neplăcute, exhibiţionism, apeluri telefonice ofensatoare, propuneri sexuale nedorite, obligarea de a privi materiale pornografice sau de a participa la pornografie, atingeri nedorite, activitate sexuală prin constrângere, viol, incest, supunerea la acte sexuale pe care aceasta le consideră dureroase sau umilitoare, sarcini forţate, traficarea şi exploatarea femeilor în industria sexului’’ ( Ioaneta Vintileanu şi Marina Roman, 2000)

Abuzul se referă mai ales la experienţa copilăriei, deşi termenul de violenţa este la fel de frecvent folosit. Totuşi, cînd ne referim la adult se preferă conceptul violenţă.

Este vorba de abuz atunci când o persaonă adultă se foloseşte de încrederea, inocenţa, dependenţa sau imposibilitatea de apărare a unui copil sau adolescent.

Abuzul fizic – folosirea forţei fizice asupra copilului, traumatizarea şi maltratarea lui, indiferent de motivaţia adultului, expunerea la situaţii care pun în pericol viaţa şi integritatea psihologică a copilului.Abuzul psihologic – comportamentul neadecvat al adultului faţă de copil ce se exprimă prin ignorarea , respingerea şi neglijarea copilului mergând până la carenţa afectivă izolarea forţată, terorizarea, coruperea şi manipularea.Abuzul sexual- include expunerea copilului la vizionarea de materiale pornografice, seducţia- avansuri, mângâieri, promisiuni sau implicarea lui în acte sexuale cu unul sau mai mulţi parteneri.

O distincţie importantă se operează între :- violenţa directă sau abuzul direct: victima este copilul ( agresorul este unul din

părinţi, cel mai frecvent, sau rudele)- violenţa indirectă sau abuzul indirect : vizează partenerul pentru a-l distruge, dar

copilul cade victimă fie prin generalizarea violenţei asupra întregii familii, fie prin pedepsirea lui în condiţiile în care acesta se solidarizează cu unul dintre părinţi în timpul episodului conflictual.

Consecinţele abuzului asupra psihologiei copilului sunt grave şi includ : depresie, izolare, ideaţie suicidară, culpabilitate în primii ani după abuz şi dificultăţi de realţionare, de stabilire şi menţinere de realţii satisfăcătoare, inclusiv cu partenerii şi proprii copii – pe o durată lungă.

VIOL- raport sexual cu o persoană de sex feminin, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa.

HĂRŢUIRE SEXUALĂ-propuneri sau solicitări sexuale adresate unei persoane în mod repetat şi după ce aceasta a exprimat că nu le doreşte şi nu le agreează.

VIOLENTA SOCIALA- orice forma de violenta psihologica pasiva, care consta in controlarea victimei, izolarea sau retinerea unei persoane impotriva vointei sale, supraveghere constanta, amenintari , intimidari, santaj, controlul constant al oricarui tip de comunicare cu alte persoane, interzicerea comunicarii sau contactului cu alte persaone, inclusive membrii ai familiei. Se considera ca aceasat forma de violenta este grava atunci cand aceste acte duc la intreruperea sau insuficienta relatiilor sociale ale victimei, precum si la restrangerea accesuluii la informatie.

VIOLENTA ECONOMICA– controlul si restrictiile financiare, interdictia anumitor posturi sau tipuri de munca, interdictia de e efectua o munca platita, interdcitia de aface cursuri de specializare sau dea urma diferite forme de scolarizare . distrugerea intentionata a proprietatii, stricaciuni intentionate provocate bunurilor personale , privarea de bunuri sau de haine. Privarea de alimente sau de ingrijiri medicale.

Contexte în care apare violenţa: Alcoolismul si toxicomania Condiţiile de locuit Banii (datoriile) Stresul de la muncă sau şomajul Boala sau handicapuri în familie Experienţe discriminatorii la şcoală/ în familia extinsă/la muncă/în cartier Diviziunea sarcinilor in familie Roluri legate de sex

IMPACTUL SI CONSECINTELE VIOLENTEI DOMESTICE- PERSPECTIVA VICTIMELOR

Efecte asupra sănătăţii

LeziuniContuzii FracturiProbleme de auzProbleme ginecologiceProbleme stomatologice

Tensiune permanentaDificultăţi de somnDepresieAtac de panicăPalpitaţiiTulburări de alimentaţie

Comportament nevroticTentative de suicidObsesiiComportament compulsivComportament autodistructivProbleme de alcool şi droguri

VaginismAmenoreeBTS

Trăirile

StresataPierdutaSinguraConfuzăPrinsă în capcanăSufocată

Fără : spaţiuEnergieTimpControl

NervoasăSperiatăTerifiatăNesigurăFără încredere

UrâtăPrea grasăPrea slabă

SuspicioasăAgresivăFurioasăFără valoareNeiubităVinovatăRuşinoasăVulnerabilăReaUmilităStupidăDistrusăTrădatăNebunăParanoidăSlabă

Că este prea multCă nu mai poateCă nu poate să meargă mai departe

Munca şi sarcinile cotidiene

Probleme de concentrare a atentieiMulte zile de concediu de boală

Senzaţia că nu poate să facă faţăGânduri că nu ar mai trebui să lucrezeMinciună Izolare

Greutate în A se scula din patA se spăla A se îmbrăca

A face cumpărăturiA mânca

Relaţia cu partenerul

Ajung :

Să tacăSă fie foarte atentă la el şi la schimbările de dispoziţieSă-I dea întotdeauna drepatte pentru a se protejaSă ascundă lucruri de elSă-l mintă ca să se protejeze pe ea şi pe copiii lorSă fie distantăSă piardă interesul sexual pentru elSă facă sex cu el ca să-I schimbe dispoziţia

Relaţii sociale şi de familie

Pot fi inhibate Se simt de parcă ar dezamăgi pe toată lumeaLe este frică să nu afle ceilalţiLe este frică să nu fie judecatePot pierde prietenii şi familiaNu le vine să iasă cu nimeni, nu doresc să vadă pe nimeniPot fi izolatePot fi singure

Relaţia cu copiii

Se simt inadecvate ca mame, neajutorate şi vinovateServiciile socilae le blamează pe eleAu fost etichetate ca fiind ,, mamă rea’’S-au simţit judecate

S-au simţit vinovate pentru că au statS-au simţit vinovate pentru că au plecatAu fost inconsecventeAu încercat să îi trateze ca şi elNu I-au putut controlaAu blamat-o

Comportamente ale copiilor care trăiesc în familiile violente

0-3 anieşecurilipsa abilităţilor limbajului Dezvoltare motorie latentăFurie excesivăCoşmaruri/ tremur nocturnComportament regresivBalans al capuluiComportament periculos ( suicidal)Teamă nedefinită ( peste caracteristicile vârstei)Teamă severă de separare

4-8 aniÎnceperea verbalizătii şi mâniei AgresivitatePlictiseală/ Depresie/ comportament suicidarFuga de acasăAbsenteism ŞcolarNelinişte excesivăPlimbări Noaptea/ coşmaruri/ insomnii/ teama de a merge la culcareLipsa motivaţieiSimptome fiziceÎntârziere în dezvoltare motorie şi a limbajuluiAbuzul/ omor animale

9-13 ani Luptă/ agresivitateLoveşte mama/ surorileRăneşte/ omoară animaleDepresie/ sentimente de neputinţă/ tentative suicidarePoate începe consum de substanţeAcţionează sexualLipsa relaţiilor de egalitate pozitiveImplicare Găşti

Izolare autoimpusăAbsenetism şcolarMinciuni Comportament antisocialIdentificare cu roluri sexuale , etc.

Marjorie Cusick, MFCCBattered Women’s Alternatives

Ce învaţă copiii victime ale violenţei domestice

Violenţa este o modalitate efectivă de a rezolva conflicte Control sărac al impulsivităţii Agresivitate şi violenţă Pasivitate şi dorinţa de a plăcea Singurul răspuns la mânie este violenţa

Violenţa este ceva normal în familie Nu au modele de rol pozitive Nu au limite personale Nu au securitate emoţională Nu ştiu ce înseamnă a avea drepturi

Victimele şi copiiii sunt neajutoraţi Abuzatorul deţine întreaga putere Nimic nu se va schimba Nimeni nu poate să-I ajute

Sexismul este valabil Bărbaţii şi femeile operează în roluri stereotipe Femeile sunt inferioare bărbaţilor Bărbaţii controlează familiile

Victimele provoacă violenţa Victimele trebuie să-şi schimbe comportamentul Abuzatorul acţionează justificat

Marjorie Cusick, MFCCBattered Women’s Alternatives

Surse : Fundatia Artemis Cluj Centrul de perfectionare al cadrelor medicale Bucuresti-suport curs

Stereotipuri şi gender

Conceptele de sex şi gender pot fi definite astfel: Conceptul de sex se referă la diferenţele biologice între femei şi bărbaţi.Gender se referă la rolurile şi responsabilităţile femeilor şi bărbaţilor într-o anumită

cultură şi un anumit spaţiu.Aceste roluri sunt influenţate atât de percepţiile şi aşteptările

determinate de factorii culturali, politici, economici, sociali, religioşi, de mediu cât şi de

alţi factori cum ar fi legislaţia, clasa socială, etnia, alţi factori individuali, instituţionali.

Atitudinile şi comportamentele corespunzătoare gender-ului se pot învăţa şi se pot

schimba.

Percepţiile asupra rolurilor sociale ale femeilor şi bărbaţilor sunt diferite.

Rolurile sexuale sunt acele roluri asociate cu reproducerea: femeia este cea care dă

naştere copiilor, şi îi hrăneşte la sân. Bîrabtul este cel care impregenează femeia cu

spermă.

Rolurile gender sunt asociate indivizilor pe baza unor caracteristici sociale, cum ar fi

stereotipurile, ideologiile, valori, atitudini, credinţe şi practici. rOlurile gender se

stabilesc în familie, comunitate, şcoală, instituţii, aşezăminte culturale, religioase, prin

cultură, tradiţie, folclor, istorie, mas-media, politică, grupuri de femei sau bărbaţi, la locul

de muncă.

Rol sexual Rol gender Biologic social Universal culturalÎnnăscut învăţat Neschimbat( excepţie-chirurgia) se schimbă cu timpulInvariabil variază între culturi sau în aceeaşi cultură

STEREOTIPURI LEGATE DE GENDER

Femeile sunt Bărbaţíi sunt

Dependente independenţi Slabe puternici

Incompetente CompetenţiMai puţin importante Mai importanţi Emoţionale LogiciSimţ practic Cei care iau deciziiCele care îngrijesc casa Cei care câştigă baniFragile ProtectoriCalde CurajoşiFlexibile AventurieriPasive ActiviPotrivite să urmeze pe alţii Încrezători în sineModeste Potriviţi să conducăSubiective ObiectiviBlânde AmbiţioşiRăbdătoare PuterniciVesele ŞefiCooperante ImpetuoşiTemătoare DârziPrecaute Competitivi

AFIRMAŢII DESPRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI

1. Femeile nasc copii, bărbaţii nu.2. Fetele sunt blănde băieţii sunt duri.3. Femeile gătesc şi curăţă casa, bărbaţii câţtigă municind în afara casei.4. În cazul agricultorilor indieni, femeile sunt plătite cu 40-60% din rata bărbaţilor.5. Femeile pot hrăni prunvii la sân, bărbaţii pot hrăni pruncii la biberon.6. Majoritatea lucrătorilor în construcţii sunt bărbaţi.7. Bărbaţii sunt mai buni decât femeile al matenmatică.8. În vechiul Egipt bărbaţii stăteau acasă şi ţeseau în timp ce femeile conduceau

afacerile familiei. Femeile putaeu moşteni proprietăţi, bărbaţii nu.9. Potrivit statisticilor Naţiunilor Unite, femeile reprezintă 67% din forţa de muncă de

pe glob, dar câştigă doar 10% din venitul mondial.10. Vocea bărbaţilor se schimbă la pubertate, a femeilor nu.11. Într-un studiu a 224 de culturi, în cinci dintre el numai bărbaţii găteau şi în 36 numai

femeile construiau casele.12. femeile vorbesc încet şi blând, bărbaţii vorbesc tare şi deschis.

13. Bărbaţii iau decizii despre planificarea familială şi numărul de copii al cuplului.( Suzanne Williams, janet Seed, Adelina Mwau, The Oxfam Gender Training Manual)

MITURI DESPRE VIOLENŢĂ

A. Violenţa verbală.

1. Cuvintele nu pot răni.1.Cuvintele sunt arme puternice care pot răni profund.2. Este mai uşor de acceptat violenţa emoţională deoarece este mai puţin gravă decât cea fizică.2.este nevoie de mult timp şi sprijin pentru a scăpa de efectele unei traume, fie ea fizică sau psihică.3. Oamenii care agresează prin cuvinte sunt de fapt inofensivi.3 Mulţi agresori trec de la intimidarea emoţională la bătaie.4 Ameninţările nu sunt urmate de ceva rău, deoarece ,, câinele care latră nu muşcă.’’3. Deseori ameninţările sunt însoţite de acte.4. Oamenii care în general nu înţeleg o glumă sunt prea sensibili.5. Abuzul emoţional constă în utilizarea cuvintelor pentrua axercita controlul asupra

unei persoane. Poate lua forme diferite, de la ţipete, ameninţări la intimidări şi glume dispreţuitoare.

B. Violenţa în cuplu

1. Violenţa în cuplu nu este valabilă pentru adolescenţi.1. Femeile între 16şi 25 ani reprezintă categpria cu cel mai mare procent de experienşă

de violenţă în cuplu.2. Violenţa în cuplurile de adolescenţi nu este o problemă majoră.2 30% din adolescente cunosc un alt adolescent acre a fost abuzat( ă) fizic de partenerul

de cuplu.3. Violenţa verbală într-o relaţie nu poate face rău.3 Exercitarea abuzului verbal de către partener prevesteşte, cu probabilitate maximă,

apariţia în viitor a agresiunii fizice asupra partenerei.4 Dacă victimele nu anunţă la Poliţie că au fost abuzate, înseamnă că nu este o

problemă chiar atât de gravă.4Femeilor le este frică să anunţe Poliţia sau nu au încredere că ar putea fi ajutate.5 Violenţa în relaţia de cuplu este de obicei izolată, se petrece o singură dată.5 Un procent de 65% din femeile agresate de partener relatează că au fost agresate de mai multe ori de acesta.6 Violenţa în cuplurile de adolescenţio este ocazională şi tranzitorie.5 Un procent de 30¤% din femeile măriatate care sunt victime ale violenţei domestice

au trăit experienţa abuzului sau violenţei cu un partener încă înainte de căsătorie.

BARIERELE PERSONALULUI ÎN FAŢA CLIENTILOR VD

MEC. DE APĂRARE MITURI, BARIERE RĂSPUNSURINEGARE Se întâmplă numai altora ,

în alte părţi.

Aceste lucruri nu se pot întâmpla pacienţilor noştri.Nici nu vreau să ştiu( să văd, să aud aşa ceva)

Mi s-a întâmplat şi mie şi nu pot accepta asta

Violenţa domestică se poate produce în orice ţară şi paote afecta pe oricine.Poate afecta femei din orice rasă, grup etnic sau clasă socială.Violenţa domestică este o problemă dificil de abordat dar prin formare vei dobândi abilităţile necesare.Este greu de acceptat dar îi poţi ajuta pe alţii şi poţi primi şi tu ajutor.

RAŢIONALIZARE Este o problemă personală.

Nu este treaba mea.Nu am timp pentru asta acum.

Dacă întreb pot avea probleme legale.

Victimele nu vor de fapt să discute despre această problemă.Clienţii se vor simţi ofensaţi dacă sunt întrebaţi despre violenţa domestică.

Probabil că a făcut ea ceva de şi-a atras asta.

Este o problemă care afectează drepturile omului.Este o problemă publică.Timpul ,,consumat’’ acumPoate preveni pierderi mult mai mari mai târziu.Acest aspect trebuie aprofundat înainte de a aborda problema violenţei domestice.Femeile doresc să discute despre problema violenţei domestice în viaţa lor.Studiile arată faptul că pacienţii doresc să discute cu medicul de familie despre problema violenţei în familia lor.Nimeni nu merită să fie agresat, lovit. Responsabilitatea îi aparţine în totalitate agresorului.Sunt multe lucruri pe care

Oricum nu am ce să fac. le-ai putea face şi a întreba despre violenţa domestică este un prim pas pentru a ajuta femeile să conştientizeze situaţia.

MEC. DE APĂRARE MITURI, BARIERE RĂSPUNSURIMINIMALIZARE Asta s-a întâmplat în

trecutşi nu o mai poate afecta.

Nu are prea multe semne, probabil că nu a fost chiar atât de grav.

Experienţele din trecut, mai ales cele care include violenţa domestică, pot avea urmări grave chiar şi în prezent.Violenţa domestică poate avea urmări extrem de grave asupra sănătăţii psihice şi fizice care pot afecta grav persoana, chiar dacă urmele nu sunt vizibile.

IDENTIFICARE Acest lucru nu mi se poate întâmpla, deci nu I se poate ântâmpla unei femei ca mine.

Acum îmi dau seama de ce a bătut-o partenerul.

Acte de violenţă I se pot întâmpla oricărei femei chiar dacă este greu de acceptat că pot fi vulnerabile.Fii conştient de faptul că agresorul poate gândi la fel.

INTELECTUALIZARE O femeie care a fost lovită ar trebui să plece.

Oamenii trec repede peste aceste probleme.

Noi nu ne ocupăm decât de problemele medicale.

Este o problemă complexă şi poate fi în pericol dacă pleacă.Nu se pot lua decizii în locul clienţilor noştri.Chiar dacă efectele fizice au trecut, victima poate suferi în continuare efectele traumei psihice.Violenţa domestică este o problemă de sănătate publică. Victimele pot prezenta semne şi simptome medicale care sunt provocate de agresiune. Poţi face un prim pas în a ajuta victima.

Nevoi client Abilităţi profesionist

1. Să fie în siguranţă 1. Empatie

2..să fie ascultat (ă) 2. Abilităţi de ascultare activă

3.să fie luat ( ă) în serios 3. Empatie

4.să fie înţeles ( înţeleasă) 4. Abilităţi de reflectare

5.să fie încurajat(ă) 5. Abilităţi de încurajare

6.să fie respectat (ă) 6. Empatie

7.să fie informat(ă) 7. Abilităţi de transmitere a mesajului;

8.Să îşi identifice problema şi să o rezolve 8. Abilităţi de rezolvare a problemei, su suport9.Să poată alege 9. Abilităţi de anticipare

10. Să fie motivat 10. Abilităţi de motivare

Mesaje adresate persoanelor victime ale violenţei domestice şi sexuale

1.Violenţa domestică este inacceptabilă. Fiecare femeie are dreptul la o viaţă liberă de violenţă, abuz, intimidare.

2.Violenţa domestică este fapt comun şi frecvent. O femeie din patru experimentează violenţa într-un moment din viaţa ei.

3.Violenţa domestică este foarte primejdioasă. Săptămânal, cel puţin o femeie din ţară este omorâtă de partener sau ex-partener.

4.Violenţa domestică înseamnă abuz şi control. Comportamentul abuziv, violent, şi sexual abuziv este un lung şir a ceea ce încearcă să obţină.

5.Violenţa domestică este un comportament intenţional şi instrumental. Este un instrument pentru a constrânge, determina, o femeie să facă ceva ce nu îşi doreşte sau de a nu face ceva ce vrea să facă.

6.Abuzatorul este responsabil 100% de abuzul exercitat. Comportamentul violent este problema şi responsabilitatea sa.

7.Nu este vina ta. Nici o femeie nu merită să fie agresată, indiferent de ce a spus sau a făcut.

8.Un bărbat se poate schimba dacă doreşte acest lucru. Comportamentul său este în controlul său şi el poate să aleagă să se oprească.

9.Nu poţi să îl schimbi. El singur este în stare să pună capăt propriei violenţe.

10.Ai dreptul la siguranţă şi respect.. O femeie are dreptul să se pună în siguranţă pe ea şi pe copiii ei şi să se concentreze pe nevoile ei.

Model de interviu aplicabil persoanelor afectate de VDS ( violenţă domestică şi sexuală)Preambul privind întrebările:

1. Vă voi pune câteva întrebări pe care le pun tuturor clientelor ( clienţilor) mele dar

Este important să ştiţi că ceea ce discutăm aici este ştiut numai de noi şi nu va părăsi

Această cameră. Pentru a obţine mai mult sprijin, vom putea discuta, cu acordul dvs., cu

persoană specializată ( dacă este cazul )- se asigură confidenţialitatea2. Ştiu că există multe femei care sunt victime ale VD şi există acum posibilitatea de a

primi un ajutor, de aceea cred că este important ca să putem oferi acest ajutor, să

discutăm despre această problemă. ( oferirea suporului )

3. Ştiu că există lucruri considerate ca fiind personale şi acestea includ şi violenţa

domestică. Aici, în acest birou, pe lângă discreţie, puteţi primi un sprijin; nimeni nu are

dreptul să fie lovit, agresat, de aceea doresc să vă ajut fără a vă pune în pericol în nici un

fel; ( asigurarea intimităţii; siguranţă)

4. Uneori li se spune oamenilor că n-are aşa mare importanţă dacă sunt loviţi sau suferă

vreun abuz din partea cuiva. Dar ştiu că nimeni nu merită să fie bătut, lovit, agresat. Aş

vrea să ştiu dacă vi se întâmplă acest lucru şi dumneavoastră.( empatie )

5. Credeţi că am putea discuta despre asta?

Dacă răspunsul este Da, atunci se pot pune întrebările de mai jos. Dacă răspunsul este

Nu, dar există semne non-verbale că ar avea ce să spună, se poate oferi chestionarul de

mai jos. Clientul (a) are dreptul să decidă.

ÎNTREBĂRI PRIVIND VIOLENŢA

Abuz sexual asupra copilului

1. Uneori femeile sunt atinse, în copilărie , în mod intenţionat într-un mod nepotrivit, necuvenit. Vi s-a întâmplat şi dumneavoastră aşa ceva?

2. V-a atins cineva într-o manieră care v-a făcut să vă simţiţi incomod?

3. Vi s-a întâmplat să vă atingă cineva în copilărie într-o manieră sexuală nedorită?

Viol

1. V-aţi simţit vreodată forţată/ obligată să întreţineţi relaţii sexuale într-un moment în

care n-aţi fi dorit?

2. Simţiţi că aveţi control asupra relaţiei dumneavoastre sexuale cu partenerul şi că

puteţi spune Nu atunci când nu doriţi să faceţi sex?

Violenţă domestică

Este important să îi întrebaţi pe clienţi despre formele diferite de violenţă domestică (

violul a fost inclus în întrebările de mai sus)

1. te-a lovit /pălmuit / agresat vreodată partenerul sau te-a ameninţat că o va face?

2. Îţi este teamă de partenerul Tău?

3. te-a criticat/ te-a insultat/ a ţipat vreodată la tine partenerul tău? Ţi-a distrus lucrurile

sau obiectele din casă?

4. Ţi.a pus vreodată partenerul tău viaţa în pericol, te-a izolat de familie sau de prieteni,

refuzat să îţi dea bani sau nu ţi-a dat voie să ieşi din casă?

Sau întrebări mai generale:

- Ca adult aţi fost vreodată afectat(ă) sau atinsă de vreo formă de abuz sau violenţă, de exemplu lovită de partener sau obligată să faceţi sex?

- Este cineva de care vă este frică în acest moment?

Dacă răspunde DA În cazurile în care pacienta răspunde Da, în sensul că este victimă a VDS, psihologul/ asistentul social poate continua evaluarea problemei şi în special a riscului pentru victimă.

1. Îmi pare rău că ţi s-a întâmplat asta. Ar fi necesar să te mai întreb câte ceva pentru a

reuşi să te ajut.

2. Nimeni nu merită să fie lovit (agresat, abuzat), tu nu meriţi asta. Cred că îţi este greu

Să treci prin asta.

3. Îmi pare bine că ai putut să îmi spui acest lucru. Cred că te-am putea ajuta. Aş avea

nevoie să îmi răspunzi la câteva informaţii.Astfel vom putea discuta împreună despre

soluţiile care sunt bune pentru tine.

Discuţia poate continua aprofundând informaţiile respective ( cine o agresează, în ce fel,

de câte ori, care este impactul asupra persoanei agresate, etc. ) aceste întrebări se pun în

funcţie de disponibilitatea clientei de a comunica.

Violența în familie și copiii

Cum afectează violenţa în familie copiii

Copiii care cresc într-un mediu unde certurile, bătaia, teroarea, abuzul sexual, violul şi uneori crima sunt parte a relaţiei nu reuşesc să descopere sensul real al dragostei şi intimităţii.

Este mult mai probabil ca aceşti copii să folosească în relaţiile lor ca adulţi violenţa 60%-80% dintre bărbaţii care folosesc violenţa fizică au fost maltrataţi ca şi copii

(Rosenbaum&Cohen 1991) 35% dintre bărbaţii violenţi au fost martori când mama lor era bătută de tata (Straus

1980) copii care sunt martori la violenţa dintre părinţi dezvoltă aceleaşi simptome ca şi cum

ar fi fost maltrataţi ei înşişi.

Sentimentele de oroare, ruşine şi neajutorare sunt chiar mai puternice decât la victimele violenţei la agresori deoarece copiii simt că nu pot face nimic pentru a împiedica molestarea celei pe care o iubesc.

Simptome ale copiilor care trăiesc în familii cu violenţă:

Simptome introverte (mai ales fetele) Simptome extraverte(mai ales băieţii)Comportament foarte liniştitEvitarea locurilor unde se poate produce violenţaFrica de întunericProbleme cu somnul, coşmaruriComportament depresivSfiala (ruşine) extremăProbleme de alimentaţieSimptome psihosomatice

Repetă comportamentul violent în locuri diferiteComportament compulsivHiperactivitateProbleme de comportamentProbleme de concentrareComportament sexual inadecvatActe criminale

Uneori: Disociere: fragmentarea memoriei, depersonalizare Psihoze

Capcana responsabilităţii: copiii se simt responsabili pentru violenţă; părinţii le spun adesea că ei sunt cauza certurilor şi a violenţei dintre părinţi

(cauza pentru care un părinte este bătut); copiii încearcă să ajute dar adesea eşuează în încercarea lor. Ei încearcă să-i

facă pe părinţi să înceteze lupta , să se comporte urât pentru a atrage atenţia asupra lor;

Copiii sunt blamaţi (criticaţi) şi dacă îşi asumă şi dacă nu-şi asumă responsabilitatea;

Deşi femeile sunt de multe ori blamate de pentru că rămân într-o situaţie de risc, expunându- şi copiii, există o suită de motive care le determină să nu se despartă de partenerul agresor.

Deși devastatoare pe multiple planuri, femeia agresată rămâne și nu pleacă din relație ? De ce ?

Multe femei rămân într-o relaţie abuzivă pentru că:- nu au bani, susţinere sau ajutor pentru a ieşi din situaţie;- nu au unde să meargă atunci când sunt izgonite sau fug de acasă;- le este teamă că vor pierde căminul şi că nu vor putea întreţine singure copiii;- partenerul le ameninţă cu bătaia sau chiar moartea dacă îl părăsesc;- îşi iubesc partenerul şi speră că el se va schimba;

- le este frică, ruşine şi se simt jenate să vorbească despre situaţia lor;- cred că ,,el’’ are dreptul să se comporte violent, ajung să-i dea dreptate când le

blamează, că sunt vinovate şi merită ,, pedeapsa”

Ce trebuie să ştie o femeie care este abuzată:- că are dreptul să trăiască în siguranţă şi linişte în propria casă;- că nimeni, sub nici o circumstanta, nu are dreptul să te rănească nici fizic, nici

emoţional;- că are dreptul să solicite protecţie şi sprijin, că ;- că există persoane care pot să o sfătuiască, să-i ofere sprijinul practic şi emoţional

necesar schimbării situaţiei;

Este important ca femeile agresate să vorbească cu cineva, să rupă tăcerea, să se protejeze pe ele şi copiii lor. Dezvăluirea violenţei este primul pas în procesul de sprijin al acestora.

Aspecte juridice: Actele de violenţă constituie infracţiuni şi sunt pedepsite de Codul PenalOrice femeie agresată fizic sau sexual este important să ştie că:

- dovedirea faptelor de agresiune se face cu ajutorul certificatului medico-legal de constatare eliberat de Institutul de medicină legală şi/sau cu martori;

- poate să introducă o plângere prealabilă fie la Judecătorie, fie la Parchet, fie la Poliţie. Pentru a-şi produce efectele, plângerea prealabilă trebuie introdusă în termen de 2 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data când este cunoscut agresorul;

- poate să introducă o acţiune de divorţ. Totodată se poate cere o ordonanţă preşedinţială care să aibă ca rezultat evacuarea temporară ( de exemplu, până la pronunţarea divorţului) a agresorului din locuinţa familială.

Aceste soluţii le stau la dispoziţie femeilor, indiferent dacă le utilizează pe toate sau doar una/unele dintre ele.

În România, Poliţia este instituţia specializată care are atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, avutul public şi privat, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.Poliţistul are obligaţia de a interveni faţă de orice persoană, uneori chiar în forţă, indiferent de nationalitate, sex, religie sau pozitie sociala a acesteia, atunci când sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile persoanei, ordinea şi linistea publica;

La momentul actual, în ţara noastră funcţionează 10 adăposturi pentru femei, care asigură servicii de consiliere psihologică şi juridică pentru femeile nevoite să plece de acasă din cauza violenţei. Femeile au nevoie să ştie care sunt instituţiile care se ocupă de această problemă şi o primă masură în consilierea psihologică şi juridică este de a furniza cât mai multe informaţii despre cum ar putea să se protejeze şi la cine să apeleze în caz de pericol. ( telefoane importante-IML, Salvare, adăposturi, hot-line, etc. )

Pentru ca profesioniştii care lucrează cu violenţa să nu aibă tendinţa să reacţioneze extrem faţă de cei implicaţi ( să ia partea unuia, să exagereze sau să minimalizeze pericolele ) este necesar ca ei să gândească în mai multe ,,limbi teoretice’’ şi să lucreze în multe stiluri clinice: feminist, sistemic, psihanalitic, comportamental, neurobiologic, cultural, etc.

Violența în familie- perspectiva sistemică

În afara abordării individuale, există şi posibilitatea de intervenţie la care să participe atât victima, cât şi agresorul din familiile în care există violenţa. Vom descrie în continuare primii paşi din cadrul acestui model:

Prima întâlnire cu familia

În cadrul primei întâlniri terapeutul foloseşte întrebări care să permită identificarea problemelor şi a comportamentului violent precum şi recunoaşterea (asumarea) comportamentului violent de către agresor.

Exemple de întrebări: Care sunt problemele care v-au adus aici? sau Cine poate să-mi spună ce anume v-a adus aici? Ce dispute(discutii, certuri) aveţi, în legătură cu aceste probleme ? Cum se desfăşoară disputele în familia voastră? Ridici doar vocea sau este şi bătaia implicată? (aceasta întrebare se adresează

direct agresorului )

Dacă în familie este prezentă în mod serios violenţa fizică este indicat în continuare să se discute despre condiţiile de siguranţă şi despre programul de siguranta “time out”.

Programul “time out”

Este posibil doar atunci când nu există dependenţă serioasă de droguri sau alcool.

1. Agresorul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru actele violente, evitând să se vorbească despre cauze, vinovăţie, istoric sau alte subiecte importante (acestea sunt amânate pentru şedinţele următoare).

2. Se cere angajamentul ambilor parteneri pentru a coopera într-un program non-violent (abia pe urmă se includ copiii)

3. După obţinerea acestui angajament se explică programul “time out” Când simţi că lucrurile merg într-o direcţie greşită (spre violenţă), cere un “time

out” Partenerul trebuie să fie de acord cu “time out-ul” şi nu trebuie să se opună (să

lupte) cu această cerinţă. Cel care a cerut “time out-ul” este cel care restabileşte contactul din nou (iniţiază

din nou contactul)4. Se explică de ce funcţionează time out-ul:

Stopează creşterea nivelului adrenalinei; Este unicul mod de a opri escaladarea conflictului si de a împiedica rănirea

reciprocă5. Se solicită să-şi identifice cu precizie senzaţiile coporale care reprezintă semnalele cele mai importante că lucrurile nu merg aşa cum ar trebui ;6. Se reflectă împreună asupra modului în care ei ar putea face ca programul să eşueze si

se încurajează clienţii să se gândească (să găsească) soluţii. Unde pot să meargă în timpul unui “time out” Dacă este implicat alcoolul, cum gestionează această situaţie (nu este înţelept să

meargă la bar în timpul unui “time out” Cât timp poate să dureze “time out-ul” Ce se întâmplă dacă există copii mici Ce se întâmplă dacă se bat (lupta ) în toiul nopţii/ în maşină/ când îşi vizitează

familia În ce mod poate fi restabilită legătura după un “time out”

7. Cereţi să vă dea un telefon când lucrurile merg prost;8. Se explică despre programul “time out” că are scopul de a crea siguranţa în casa lor şi

că terapeutul are nevoie de securitate/siguranţă pentru a-şi putea face munca;9. Se explică familiei că se poate începe terapia propriu zisă de îndată ce programul are

success

Folosirea programului de siguranta are cateva rezultate imediate si anume in primul rand exista o constientizare a violentei, problema violentei se discuta direct (lucru pe care partenerii nu l-au facut inainte), sotul este ajutat sa-si asume responsabilitatea faptelor sale, adica a comportamentelor violente iar conditionarea inceperii terapiei proproiu-zise dupa creearea conditiei de siguranta face ca programul time out sa dea rezultate si sa fie un succes din prima saptamana.

Terapeutul ii invita pe soti sa nu discute despre probleme acasa, deoarece ei au discutat de nenumarate ori inainte si acest lucru nu a rezolvat problema.Programul de time out dureaza pe tot parcursul terapiei. Uneori dupa cateva sedinte, este posibil ca violenta sa revina, atunci se trece din nou la programul time-out si apoi se continua terapia.

Bibliografie:

Asociaţia Femeilor împotriva violenţei Artemis - Ghid de lucru pentru intervenţia în violenţa domestică- Cluj, 2002

Brisset Chapman, S. – Child Abuse and Neglect, Direct Practi, 1995

Ciuperca, Cristian - Cuplul modern intre emancipare si evolutie, ed. Tipoalex, Alexandria, 2000

Desurmont, M – De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, ramon Ville sain-Agne, 2001

Dallos and McLaughlin- Social Problems and the Family, The Open University, United Kingdom, 1993

Ferreol, Gilles; Neculau, Adrian (coordonatori) - Violenta. Aspecte psihosociale, Ed. Polirom, 2003

Justine van Lamick, coordonator, - Curs de specializare- formare in terapie de familie, Violenta domestica, Asociaţia de terapie sistemică Olanda, Martie 2003

Curs de specializare Violenţa domestică-coordonat de psihoterapeut de familie Justine van Lamick (Asociaţia de terapie sistemică Olanda ), 2002

Victoria Stoiciu- Violenta domestica-manual de identificare si prevenire

Lynne Stevens- A Practical Approach to Gender –Based Violence : A Programme Guide for Health Care Providers & Managers, UNFPA, Pilot edition, New York, 2001

Salvati Copiii - Ghid de bune practice pentru prevenirea abuzului asupra copilului, 2001

Spirala violenţei în diada părinte –copil Justine van Lamick

Aşteptările romantice ale copilului(dragoste, înţelegere, acceptare) eexpectationseexpectationsexpectations

Perceperea diferenţelor

Părinţii încearcă să corecteze copilul

Copilul este nefericitDiferentele se accentueaza

Părintele simte că a eşuat şi încearcă şi mai mult să corecteze comportamentul copilului (inducerea vinovăţiei, violenăa fizică şi psihologică)

Copilul se adaptează pentru o scurtă perioadă şi mitul dragostei este restaurat

Disfuncţie totală la toate nivelurile sistemului

Părintele încearca să restabilească atât stima de sine cât şi imaginea despre copil prin creşterea controlului ceea ce duce la escaladarea violenţei.

Copilul:accentuarea patologiei, distanţare, alienare fizică şi psihică. Mâhnire adâncă.

Părintele se simte frustrat atât manifest cât şi în adâncul inimii

Copilul se simte frustrat şi supărat în adâncul inimii: apar acuze psihosomatice, eşec şcolar, enurezis, etc.

Părintele din ce în ce mai frustrat. Mâhnire legată atât de sine cât şi de copil.

Spirala violenţeiJustine van Lawick Martine Groen

aprilie 1996

Aşteptări romantice

Perceperea diferenţelor

Femeia îşi exprimă nemulţumirea

Bărbatul se teme, ripostează sau se retrage

Femeia se simte responsabilă şi salvează situaţia

Bărbatul se relaxează. Mitul romantic se restaureaza

Disfuncţii la toate nivelele sistemului familial

Bărbatul încearcă să restabileasca relaţia prin control devenind şi mai violent.

Bărbatul se teme să nu piardă relaţia . Are sentimente de trădare şi durere adâncă

Femeia se izolează şi se înstrăinează. E mâhnită şi se simte trădată

Bărbatul se simte frustrat şi devine violent.

Femeia se simte frustrată şi furioasă în adâncul inimii

Femeia se izolează şi devine rece. Are loc o alienare fizică, emoţională şi în gândire. Ei se îndepărtează şi se produce ruptura.