Suport Curs Vulcanizatori

  • View
    222

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Suport Curs Vulcanizatori

Transcript

Asociatia pentru Consiliere, Calificare, Recalificare Ploiesti Sud, Romania

SUPORT CURS

MECANIC VULCANIZATOR

COMUNICAREA INTERACTIV LA LOCUL DE MUNC

Comunicarea este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de specialitate. Definiiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom prezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere. Foarte simplu, comunicarea este definit ca un proces prin care sunt schimbate informatii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, saumai formal, emitori i receptori. Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare. Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi. Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva elemente caracteristice: existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie; capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor); existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc. existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului. existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial. este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.

n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea confundai. Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal.

Comunicarea- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea comportamentului celuilalt;- vizeaza un sistem de relatii interactive;- consta in relationarea interpersonala.Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica existenta feedback-ului.

Informarea- tine exclusiv de transferul de continut (emisie si receptare);- se refera la situatiile in care rolul activ ii revine exclusiv receptorului;

Informarea functioneaza intr-un singur sens, de la emitent catre receptor.

Ascultarea activa

Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este ASCULTAREA.De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.Care sunt calitatile unui bun ascultator? Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta. Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta de a primi mesajele sale. Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care comunici. Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau agresivitate. Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care este asociata cu o buna toleranta la frustrare. Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fizica ci mai ales mentala si emotionala. Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie si persoana. Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune.

Obstacole pentru o buna ascultare: mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din cauza copacilor nu se observa padurea); lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorului. Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc; stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel; critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oameni au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau nu merita sa le asculti; evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationalapentru a nu asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului; evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care nu ii privesc direct; gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvinte pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziunii interlocutorului; presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt ascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in mare masura.

Mijloacele de comunicare (prin ce comunicam?)

Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura: scris, verbala sau nonverbala.

Comunicarea scrisTrebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de urmarit:1. Evidentierea clara a obiectivelor a. Care este scopul unui documentb. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire birocratica.

2. Receptorul mesajuluia. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acest mesaj?b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane fiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de abilitati in comunicare.c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului).

3. Mesajul in sinea. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare.b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acest mesaj?c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea.d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?

Consideratii generale asupra redactarii unui document1. Stabiliti in scris obiectivele documentului2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului3. Ordonati ideile in functie de obiective4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti in vedere5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sa scrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul mesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de cat mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masa compacta si reprezinta personalitati distincte.6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala este aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesului de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea profesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre. Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim.7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatii sale si nu va suporta critici legate de forma.Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in st