1

SUPORT DE CURS

INSPECTOR RESURSE UMANE

Cod Nomenclator 3423.3.2

2

MODULUL I ÎNTOCMIREA ŞI GESTIONAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENŢĂ A PERSONALULUI

Inspectorul de resurse umane îşi desfăşoară activitatea în context institutional, în societăti private, în regii autonome, în institutii publice etc… , în toate organizatiile care au personal angajat pe bază de contract individual de muncă, indiferent de forma de organizare juridică sau poate să îşi desfaşoare activitatea şi ca persoană fizică autorizată.

Activitatea se desfăşoară în baza principiilor managementului calitătii: abordarea bazată pe proces, abordarea managementului sistemic, îmbunătătirea continuă, luarea deciziilor bazate pe dovezi, respectându-se etapele ciclului calitătii: planificare, implementare, evaluare, revizuire.

Ocupatia de inspector resurse umane este necesară persoanelor care doresc să se califice în întocmirea şi gestionarea documentelor ce tin de evidenta muncii într-o organizatie, de gestionarea relatiilor dintre angajati şi angajatori, de recrutarea şi selectarea personalului care urmează a fi angajat.

În conformitate cu cerintele specifice ocupatiei, inspectorul resurse umane realizează următoarele sarcini: - întocmeşte documentele de evidenta personalului şi documentele ce tin de evidenta muncii într-o organizatie; - gestionează şi arhivează toate documentele de evidenta personalului şi de evidenta muncii in societatea în care îşi desfăsoară activitatea; - consiliază personalul angajat şi potentialii candidati la angajare referitor la desfăşurarea relatiilor de muncă şi a documentelor ce trebuiesc întocmite; - în cazul organizatiilor cu un număr mai mic de personal inspectorul ul de resurse umane întocmeşte statul de plată pentru personalul angajat şi documentele aferente statului de plată; -Identifică necesarul de personal şi întocmeşte documentele care urmează a fi utilizate în desfăşurarea procesului de recrutare şi selectiede personal; - întocmeşte Registrul general de evidentă a salariatilor şi îl transmite către Inspectoratul Teritorial de Muncă; - întocmeşte şi gestionează baza de date de personal.

Legislatia în vigoare se referă la: încheierea, derularea şi încetarea raporturilor de muncă ca urmare a contractului individual de muncă sau a conventiei de prestări servicii.

Legislatia specifică: – Codul Muncii

Ca urmare a modificărilor apărute în contextul legislativ care reglementează activitătile desfăşurate de inspectorul resurse umane este necesară revizuirea standardului ocupational.Dintre principalele modificări legislative care impun revizurea acestui standard ocupational ,apărute la începutul anului 2011 amintim :Legea 40/2011 publicată în M.Of.nr.225 din 31 martie 2011 care modifică şi completează Legea 53/2003-Codul muncii,abrogarea Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă începând cu data de 1 ianuarie 2011ceea ce a determinat incetarea existentei carnetului de muncă,după această dată evidenta muncii

3

realizându-se electronic prin intermediul registrului general de evidentă a salariatilor ,reglementat prin Hotărârea de Guvern nr.161/2006 modificată şi completată cu Hotarârea de Guvern nr.500/2011.Deasemenea începând tot cu data de 1 ianuarie 2011 nu se vor mai depune la inspectoratele teritoriale de muncă actele privind executarea ,modificarea ,suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă,nu se va mai efectua plata comisionului datorat .Modificarea şi completarea Legii 571/2003 Codul fiscal prin Ordonanta de Guvern 30/2011 şi Ordonanta de Guvern 125/2011 duc la aparitia declaratiei unice-“Declaratie privind obligatiile de plată a contributiilor sociale ,impozitului pe venit şi evidenta nominal a persoanelor asigurate”(D112). - Acte normative referitoare la: întocmirea şi încetarea conventiilor de prestări servicii, salarizare, concedii, incapacităti temporare de muncă, pensionare, şomaj, dreptul persoanelor străine de a încheia contracte individuale de muncă pe teritoriul României.

- Regulamentele de ordine interioară (Regulamentul de Ordine Interioară – R.O.I., Regulamentul de Organizare şi Functionare – R.O.F.)

Compartimentul Resurse Umane are următoarele atribuţii şi competenţe: a) întocmeşte statele de funcţii şi de personal, conform organigramei aprobate, cu încadrare în numarul de posturi aprobat; b) organizează si coordonează activitatea de recrutare, selectare şi încadrare a personalului în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice institutiei; c) răspunde de organizarea şi desfăşurarea concursurilor de selecţie a personalului; d) constituie dosarul de personal şi întocmeşte documentaţia de încadrare a personalului (informare, dispoziţie de angajare, contract individual de munca, angajament, întocmirea si completarea carnetului de munca) precum si documentele necesare în vederea încetării contractului de muncă; e) asigură evidenţa, păstrarea şi completarea carnetelor de muncă ale salariaţilor instituţiei, potrivit legislaţiei muncii in vigoare; f) asigură şi răspunde de întocmirea şi completarea corectă a Registrului general de evidenţă a salariaţilor, precum si de transmiterea electronică a mişcării de personal prin programul REVISAL la Inspectoratul Teritorial de Muncă, potrivit legislaţiei muncii în vigoare; g) participă la elaborarea, modificarea şi completarea Contractului colectiv de muncă şi a Regulamentului intern precum si la negocierea individuala a salariilor angajatilor; h) asigură şi răspunde de aplicarea corectă a prevederilor legislaţiei muncii, ale Contractului colectiv de muncă asupra tuturor operaţiunilor şi activităţilor din atribuţie; i) ţine evidenţa participării salariaţilor la programele de instruire; j) întocmeşte dispoziţiile preşedintelui şi duce la îndeplinire prevederile acestora în ceea ce priveşte executarea, modificarea şi încetarea raporturilor de muncă a salariaţilor şi a contractelor individuale de muncă, în conformitate cu actele normative specifice şi cu prevederile legislaţiei în vigoare; k) întocmeşte adeverinţele solicitate de către salariaţii unităţii; l) asigură evidenţa concediilor fără plată şi a absenţelor nemotivate ale salariaţilor şi le operează în carnetul de muncă, evidenţa concediilor de odihnă şi a concediilor medicale; m) asigură evidenţa vechimii în muncă a tuturor salariaţilor; n) răspunde de întocmirea listelor si a comenzii pentru tichete de masă; o) răspunde de întocmirea şi vizarea legitimaţiilor personalului salariat;

4

p) întocmeşte şi propune spre aprobare fişele şi dosarele de pensionare ale salariaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare; q) gestionează toate documentele intocmite pentru si de catre salariaţi (cereri concediu, diplome, cursuri, dispozitii, acte aditionale, etc) r) actualizează permanent baza de date a resurselor umane şi răspunde de corectitudinea datelor înscrise; s) îndeplineşte şi alte sarcini din dispoziţia conducerii instituţiei, în condiţiile prevederilor legale şi a pregătirii profesionale. În realizarea atribuţiilor şi competenţelor ce-i revin, Serviciul de Resurse Umane colaborează cu celelalte compartimente, precum şi cu autorităţi publice centrale şi locale, instituţii publice de orice natură, alte persoane juridice de drept public şi privat.

DESPRE DOCUMENTE

Informatiile care circulã în cadrul Compartimentului de Resurse Umane sunt materializate, în majoritatea lor covârşitoare, din documente scrise de mânã, dactilografiate, etc.

Buna organizare, sau dimpotrivã, lipsa organizãrii fluxului de documente si deci implicit informatii, este esentialã pentru atingerea performantei organizatiei care le gestioneazã.

Viata unui document are, în principiu, etapele:

Emiterea documentului Editarea documentului Transmiterea documentului pe circuitele stabilite de modul de organizare a sistemului Avizarea documentelor la diverse nivele de competenta Clasarea documentelor Distrugerea sau arhivarea documentelor Pe întreaga existentã si functionare a unui document, pe de o parte cât si în activitatea

gestionãrii generale a suporturilor de informatii, (a documentelor), se ivesc o serie de factori care pot influenta pozitiv sau negativ performantele organizatiei care le gestioneazã.

Dintre factorii în favoarea manipulãrii fizice a documentelor scrise amintim:

Obisnuinta functionarilor de a lucra cu documente fizice, de a le semna, stampila, etc. Obisnuinta transmiterii fizice a documentelor, pe fluxul ierarhic al luãrii la cunostintã

si/sau al avizãrilor . Posibilitatea distrugerii fizice a unui document care devine nefolositor. Posibilitatea înlocuirii uni document distrus din gresealã.

5

Posibilitatea arhivãrii în arhive fizice, care pot cuprinde un numãr impresionant de documente si care vor fi gestionate si depozitate conform legii si deciziei conducerii organizatiei.

Dintre factorii negativi în cazul manipulãrii fizice a documentelor,amintim:

Birocratia excesivã, confirmatã prin aspectul birourilor si a spatiilor de lucru încãrcate cu dosare, documente, scrisori, hârtii de tot felul, stampile, faxuri supraâncãrcate de documete care ies si care intra in organizatie, etc.

Inexistenta, în cele mai multe cazuri, a unei organigrame si/sau a Fisei Postului angajatilor, în care sã fie definite clar competentele în ceea ce priveste avizarea, aprobarea, etc. a unor anume tipuri de document.

Negestionarea sau gestionarea defectuoasã a timpului necesar circulatiei documentelor în cadrul organizatiei, ceea ce duce la strangularea canalelor fluxurilor normale, aparând fenomene de supraâncãrcare a anumitor segmente sau noduri.

Slaba formalizare (standardizare) a documentelor purtãtoare a informatiei în cadrul organizatiei cât si în exteriorul acesteia. Acest fenomen poate duce la strangularea nodurilor fluxurilor normale, nestiindu-se în competenta cui este procesarea documentul respectiv, la un momentdat.

Cheltuieli semnificative cu suportul de informatie (bibliorafturi, dosare, hârtie, indigo, instrumente de scris si de arhivat etc.), consumabile pentru masini de scris, copiatoare, imprimante, etc., precum si costurile cu exploatarea si asistenta tehnicã privind functionarea acestor dispozitive.

Afectarea mediului prin consumul de hârtie. Posibilitatea aparitiei fraudelor, mergând pânã la încãlcarea legii privind documentele

clasificate (sau a secretului de serviciu), neexistând practic nici un control al circulatiei si/sau copierii documentelor, pe fluxul acestora.

Dependenta, în unele cazuri, de bunãvointa unui functionar pentru ca un document sã parcurgã fluxul normal de vizãri, în termenele stabilite si de aici posibilitatea escaladãrii coruptiei în cazul acestor functionari, aruncând o luminã nefavorabilã asupra întregii organizatii.

Posibilitatea înlocuirii unor documente distruse initial, în scopuri frauduloase. Posibilitatea distrugerii unor documente importante, în scopuri frauduloase. Inexistenta practicã a istoricului unui anume document sau a unui grup de documente, de

la lansare si pâna la distrugerea/arhivarea acestora si de aici imposibilitatea determinãrii unor actiuni frauduloase a celor care au acces, autorizat sau nu, la astfel de documente.

Cheltuieli majore cu activitatea de arhivare a documentelor, plecând de la chiriile alocate spatiilor de depozitare, a întretinerii acestora, cheltuieli cu compactarea si clasificarea documentelor, etc.

Inexistenta unui program, în cele mai multe cazuri, sau a unor proceduri si standarde privind distrugerea documentelor, plecând de la importanta si/sau a perioadelor de expirare a acestora.

Managementul mai putin eficient al resurselor umane angajate în cadrul organizatiei

6

MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR - COMPETENŢĂ ESENŢIALĂ A INSPECTORULUI DE RESURSE UMANE

ELEMENTE DE COMPETENTĂ

CRITERII DE REALIZARE

1. Identificarea tipului de document 1.1. Tipul de documentului este identificat corect, în conformitate cu solicitarea şi cu destinatia acestuia. 1.2. Tipul documentului de întocmit şi datele necesare întocmirii corecte a documentului sunt identificate cu promptitudine. 1.3. Solicitantii sunt ascultati cu răbdare şi atentie. 1.4. Datele necesare întocmirii documentelor sunt identificate şi selectate cu atentie utilizând surse autorizate.

2. Întocmirea documentor specifice activitătii de personal

2.1. Documentele se întocmesc/completează şi actualizează asigurând corectitudinea şi confidentialitatea datelor utilizate. 2.2. Documentele se întocmesc/actualizează respectând legislatia în vigoare cu privire la procedură şi termene de realizare. 2.3. Documentele se redactează cu grijă, fără ştersături şi corecturi, asigurând lizibilitatea datelor. 2.4. Informatiile cuprinse în documente corespund situatiei reale a salariatului. 2.5. Contractele individuale de muncă şi conventiile de prestări servicii sunt completate cu date verificate. 2.6. Contractele individuale de muncă şi conventiile de prestări servicii sunt întocmite în numărul de exemplare prevăzut de legislatia în vigoare. 2.7. Contractele individuale de muncă şi conventiile de prestări servicii

7

sunt prezentate spre înregistrare la Inspectoratul Teritorial al Muncii în termenul prevăzut de lege. 2.8. Contractele individuale de muncă şi conventiile de prestări servicii sunt completate corect şi citet. 2.9. Exemplarele de contracte individuale de muncă şi conventiile de prestări servicii sunt păstrate şi arhivate conform legislatiei în vigoare.

3. Întocmirea documentelor statistice şi centralizatoare

3.1. Centralizatoarele de concedii sunt întocmite conform programărilor de concediu individuale primite de la şefii de compartimente şi sunt supuse aprobării conducerii. 3.2. Durata concediilor este conformă normelor legislative în vigoare. 3.3. Centralizatoarele sunt întocmite corect astfel încât să fie în concordantă cu programările individuale. 3.4. Situatiile de evidentă statistică operativă a personalului sunt întocmite conform (în structura) solicitărilor conducerii. 3.5. Situatiile operative de evidentă statistică a personalului sunt întocmite corect, folosind baza de date a compartimentului.

4. Gestionarea şi arhivarea documentelor

4.1. Documentele sunt actualizate conform legislatiei în vigoare. 4.2. Conventiile civile şi contractele de muncă sunt înregistrate, conform legislatiei, în termen legal. 4.3. Documentele sunt păstrate în conditii de sigurantă, asigurându-se confidentialitatea acestora. 4.4. Arhivarea cronologică a documentelor asigură regăsirea rapidă a acestora. 4.5. Păstrarea şi arhivarea documentelor se face respectând întocmai cerintele legislatiei specifice în vigoare.

8

1.IDENTIFICAREA TIPULUI DE DOCUMENT

1.1.Tipuri de documente întocmite/completate:

- contracte de muncă

- conventii civile

- decizii individuale (schimbări de functii, promovări de functii, sanctionări, modificări salariale, încetări de activitate)

- adeverinte (de vechime în muncă, de detaşare, de salarii, alte tipuri de adeverinte)

- fişa de evaluare a performantelor profesionale individuale

1.2. Tipuri de documente gestionate:

- dosarul de personal

- registrul de evidentă de personal

- registrul de conventii civile

- decizii comune organizatorice

- registrul intrări-ieşiri documente

1.3. Tipuri de documente centralizatoare şi situatii statistice: centralizatoare de concedii, situatii statistice privind structura personalului pe diferite criterii.

Criteriile ce stau la baza situatiilor statistice operative de evidentă a personalului: situatia personalului pe grupe de vârstă, sexe, meserii, profesii, functii, salarii, sporuri, conditii de muncă, utilizarea timpului de muncă, incapacităti temporare de muncă, pensionări, fluctuatia de personal.

- situaţii de evidenţă statistică a personalului;

- centralizatoare de concedii;

- centralizatoare de salarii;

- decizii comune organizatorice;

- centralizatoare de formare profesională

- Registrul general de evidentă a salariatilor

1.4. Identificarea tipului de document în conformitate cu solicitarea şi destinaţia acestuia

1.4.1.Identificarea solicitărilor (condiţii de angajare, documente necesare angajării, condiţii de salarizare,vechimea în muncă, condiţii de detasare, transfer, delegare, concedii de odihnă, modul de încetare a activităţii, condiţii de pensionare ,incapacităti temporare de muncă, şomaj, dreptul persoanelor străine de a încheia contracte individuale de muncă pe teritoriul României ,

9

decizii individuale (schimbări de funcţii, promovări de funcţii, sancţionări, modificări salariale, încetări de activitate), adeverinţe (de vechime în muncă, de detasare, de salarii, alte tipuri de adeverinţe) , fisa de evaluare a performanţelor profesionale individuale, etc… 1.4.2. Oferirea informaţiilor necesare solicitanţilor Solicitanti de documente pot fi : institutiile statului, institutii private , angajati, foşti angajati ai organizatiei.

- contracte de muncă - convenţii civile - documente solicitate în interiorul organizaţiei - documente centralizatoare si situaţii statistice: centralizatoare de concedii, situaţii statistice privind structura personalului pe diferite criterii - dosarul de personal - registrul de evidenţă de personal - registrul de convenţii civile - registrul intrări-iesiri documente.

2. ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR SPECIFICE ACTIVITĂTII DE PERSONAL

1. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

În reglementarea veche, Codul muncii din România nu oferea o definiţie pentru contractul individual de muncă . Această lacună a fost remediată prin apariţia codului nou, care tratează această instituţie în Titlul II (denumit Contractul individual de muncă) pe o întindere de 9 capitole.

Potrivit art. 10 din Codul muncii, "contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu". Este foarte important ca un Contract Individual de Munca să fie perfect intocmit, in concordanta cu legea, pentru ca atât angajatul cât şi angajatorul să înregistreze beneficii. Ca orice contract, contractul de munca este rezultatul acordului de vointe dintre cele doua parti intre care se incheie. Angajatorul si salariatul negociaza si, ajunsi la un acord, incheie contractul de munca. Contractul de munca nu seamana cu celelalte contracte. In cazul contractului de munca, prevederile legale sunt foarte restrictive. Partile nu pot negocia orice si nu pot cuprinde in contractul incheiat orice clauze. Codul muncii prevede chiar că stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispozitiilor legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei (art. 276 alin. (1) lit. d). Pe langă această sancţiune contravenţională, clauzele

10

respective se vor considera nescrise, deci se vor aplica în locul lor dispoziâiile legii. În plus, ca urmare a modificării Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 225 din 31 martie 2011, contractul individual de muncă nu mai are caracter consensual, ci produce efecte juridice exclusiv dacă este încheiat în forma scrisă.Se prevede astfel că forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului..

Iata cateva dintre caracteristicile unui contract individual de munca, din punct de vedere juridic: - contractul de munca intervine intre un angajator - persoana juridica sau fizica - si un salariat - intotdeauna o persoana fizica; - contractul de munca este bilateral, adica ambele parti au obligatii. Prestarea muncii, respectiv plata salariului- sunt cele mai importante dintre aceste obligatii. Cu alte cuvinte, atat angajatorul cat si salariatul sunt, in acelasi timp, si creditor, si debitor in cadrul contractului individual de munca;

- contractul de munca nu se incheie niciodata gratuit. Daca angajatorul nu se obliga la plata nici unui salariu, atunci se va considera incheiat un contract de munca voluntara, in conditiile Legii nr. 195/2001, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 58/2002, aprobata prin Legea nr. 629/2002 .

- contractul de munca are caracter consensual. Codul muncii prevede consensualismul printre principiile intregii reglementari (art. 8). Aceasta inseamna ca, chiar daca nu a fost incheiat in forma scrisa si nu a fost inregistrat, el poate produce totusi efecte juridice. Astfel, art. 16 din Codul muncii prevede ca in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba. Regula rămâne totusi incheierea contractului in forma scrisa.

Anumite erori se pot strecura într-un contract individual de muncă dacă acesta este întocmit superficial, fără cunoaşterea prevederilor legale . Din acest motiv, este indicat sa se apeleze la specialişti în legislaţia muncii dacă angajatorul nu dispune de un compartiment juridic sau de o persoană specializată în dreptul muncii.

De exemplu , într-un contract individual de muncă nu trebuie să existe prevederi de tipul :

o fixarea unei perioade de proba la angajare mai indelungate decat cea legala; o prevederea unui termen de preaviz in caz de concediere inferior celui legal; o incheierea contractului pe durata determinata, in alte cazuri decat cele limitativ

prevazute de lege; o stabilirea pentru salariat a unor obligatii suplimentare faţă de cele prevăzute în

lege, etc... Studiu de caz 1. Ce trebuie sa facă o persoană care are încheiate mai multe contracte de

11

muncă, cu mai mulţi angajatori, care ajunge în situaţia în care orele de muncă adunate ajung să depaşească 24 de ore pe zi? Potrivit art. 35 alin. (1) din Codul muncii, orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Codul muncii nu impune condiţia ca totalul orelor prestate în temeiul mai multor contracte individuale de muncă să nu depăşească durata maximă a timpului de muncă. Astfel, prevederile Codului muncii referitoare la durata timpului de muncă au în vedere timpul de lucru în temeiul unui singur contract individual de muncă. In cazul cumulului de funcţii, interdicţia referitoare la cele 40 şi, respectiv, 48 de ore, nu îşi mai găseşte aplicabilitate. Cumulul de funcţii poate avea loc nu numai la angajatori diferţi, ci chiar la acelaşi angajator prin încheierea cu acesta a încă unui alt contract sau mai multe contracte individuale de muncă, întrucât nu există nicio interdicţie legală privind cumulul de funcţii la acelaşi angajator. Regula celor 48 de ore pe săptămână are în vedere timpul de lucru în temeiul unui singur contract individual de muncă. În ipoteza cumulului de funcţii, nu mai funcţionează interdicţia referitoare la cele 48 de ore pe săptămână indiferent dacă, contractele individuale de muncă sunt incheiate cu un singur angajator sau cu mai mulţi angajatori. Studiu de caz 2. In baza carui articol din Codul muncii poate inceta un contract de munca temporara pentru abateri disciplinare grave inainte de incheierea misiunii pentru care a fost angajat? De regula, contractul de munca temporara se incheie pe durata determinata, pe durata unei misiuni sau pentru mai multe misiuni. Potrivit dispozitiilor art. 90 alin. (1) din Codul muncii, misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. La alin. (2) al aceluiasi articol se prevede ca durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni. Pe parcursul executarii lui, pana la incetarea misiunii/misiunilor pentru care a fost incheiat contractul de munca temporara poate inceta prin oricare dintre cazurile prevazute de lege pentru incetarea contractelor individuale de munca. Asadar, daca salariatul temporar savarseste o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, contractul de munca temporara poate

12

inceta in temeiul art. 61 lit. a) din Codul muncii. Încetarea contractului de munca temporara va fi dispusa cu respectarea procedurii prevazute de Codul muncii pentru angajarea raspunderii disciplinare.

Studiu de caz 3 . Angajatorul incheie contractul de munca cu o anumita persoana, pentru ca are in vedere aptitudinile profesionale ale acesteia, studiile absolvite, trasaturile comportamentale, competentele, experienta, capacitatea de a-si insusi noi cunostinte, capacitatea de comunicare s.a.m.d.. Salariatul va fi interesat nu numai de salariu, dar de conditiile de munca asigurate, de domeniul de activitate al angajatorului, de masura in care unitatea angajatoare este profitabila,daca are perspective de dezvoltare s.a.m.d.

Daca una dintre parti se afla in eroare cu privire la calitatile personale ale celeilalte, atunci contractul de munca se poate anula.

- contractul de munca face parte dintre contractele cu executare succesiva, nu dintr-o data. In consecinta, daca se va pune problema incetarii lui, aceasta incetare nu va produce efecte decat pentru viitor, niciodata pentru trecut. Rezilierea contractului de munca nu produce efecte retroactive

- prin incheierea contractului individual de munca, salariatul devine subordonat angajatorului.

Studiu de caz 4.

Nu va avea importanta numai calitatea muncii prestate de salariat, ci si modalitatea prestarii muncii, felul in care se integreaza in colectiv, comportamentul salariatului cu colegii si sefii, felul in care acesta da curs indicatiilor primite. Angajatorul si salariatul nu se afla pe picior de egalitate juridica; salariatul executa ordinele primite de la angajator. Ca urmare, angajatorul poate aplica sanctiuni disciplinare, mergand pana la concedierea disciplinara a salariatului. Si aceasta, independent de calitatea muncii salariatului.

INREGISTRAREA CONTRACTELOR DE MUNCA Guvernul a decis, la solicitarea Comisiei Europene, să modifice legislaţia muncii, pentru

combaterea evaziunii, prin introducerea unor reguli care să impună firmelor să înregistreze contractele de muncă mai rapid, cu o zi înainte de începerea activităţii, nu în 20 zile de la angajare .

Guvernul a decis, la solicitarea Comisiei Europene, să modifice legislaţia muncii, pentru combaterea evaziunii, prin introducerea unor reguli care să impună firmelor să înregistreze contractele de muncă mai rapid, cu o zi înainte de începerea activităţii, nu în 20 zile de la angajare. Guvernul a decis prin hotărâre, ca firmele să fie obligate să includă în registrul general de evidenţă a salariaţilor elementele de identificare a salariatului cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii acestuia, să anunţe încetarea contractului individual de

13

muncă chiar la data încetării relaţiilor de serviciu şi să transmită registrul în format electronic la inspectoratul teritorial de muncă cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către primul salariat şi, ulterior, de către fiecare nou salariat, au declarat, vineri, surse oficiale. Amenzi de 1.500 de lei pentru fiecare contract neînregistrat Angajatorii care nu respectă termenul de înregistrare a contractului de muncă vor fi amendaţi cu 1.500 lei pentru fiecare contract individual neînregistrat, fără ca valoarea cumulată a amenzii, determinată de numărul efectiv de astfel de contracte, să depăşească cuantumul de 20.000 lei. Pentru completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor cu date eronate va fi aplicată o amendă cuprinsă între 3.500 lei şi 5.000 lei. Nu au obligaţia de a înfiinţa un registru misiunile diplomatice din România, respectiv ambasadele, reprezentanţele, consulatele generale şi consulatele oficiale. Angajatorii au obligatia sa înregistreze conventiile civile de prestari de servicii la

directiile generale de munca si protectie sociala, în termen de 20 de zile de la încheierea acestora.

Datele despre suspendarea contractelor de munca se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii;

Începând cu 01.01.2011, nu se vor mai înregistra la inspectoratele teritoriale de muncã, contractele individuale de muncã. Acestea se vor înregistra în format electronic în registrului general de evidentã a salariatilor în conformitate cu prevederile legale aflate în vigoare

De asemenea, începând cu 01.01.2011 nu se vor mai depune la inspectoratele teritoriale de muncã actele privind executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractelor individuale de muncã

2.CONVENTIILE CIVILE

Conventiile civile cu persoane fizice neautorizate

Sunt multi patroni care, în loc să încheie contracte de muncă, încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru că maschează contractele de muncă şi, evident, nu oferă protectie salariatului în nicio privintă. Fiind un raport de drept civil, şi nu de dreptul muncii, persoana fizică neautorizată, angajată pe bază de conventie civilă, nu are practic niciun drept. Chiar dacă teoretic ar avea anumite drepturi, nu are instrumentele juridice pentru a şi le realiza în mod eficient.

Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate Încă de la început trebuie spus că la această sectiune nu facem referire la contabili, traducători, avocati, consultanti fiscali, notari, pentru că aceştia exercită profesii independente reglementate prin legi speciale. Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul să încheie conventii civile (sau contracte de prestări servicii). Această ordonantă reglementează desfăşurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile

14

familiale. Însă nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de muncă. Practica judecătorească şi autoritătile fiscale consideră că un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unică, ocazională, şi nu pentru activităti regulate, desfăşurate pe o perioadă de timp nelimitată sau mai lungă decât cere prestatia respectivă. Agentia Natională de Administrare Fiscală (ANAF) şi-a exprimat clar punctul de vedere când a sanctionat cluburile de fotbal pentru că angajau sportivi profesionişti, contabili, şoferi, electricieni etc. pe bază de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activităti ocazionale, şi nu pentru cele dependente”. Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune că „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrările sale decât pentru o întreprindere determinată sau pe un timp mărginit”. Deci conditiile impuse de lege sunt ca serviciul prestat să fie determinat, executat printr-o singură prestatie, sau timpul pentru care prestează serviciul respectiv să fie limitat. Însă limbajul arhaic al Codului Civil, conceput la 1864, face ca aceste conditii să fie in-terpretabile, ambigue. Ce înseamnă „întreprindere determinată” şi mai ales ce înseamnă „timp mărginit”? În practică s-a retinut că trebuie să fie vorba de o singură prestatie care să dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârşit. De exemplu, pentru un electrician, exact cât să repare sau să instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât să facă un site. Tot în ideea de a nu masca raporturi de muncă prin conventie civilă, în practică s-a mai retinut că nu se pot încheia astfel de conventii pentru activităti care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei. Activităti independente reglementate de legi speciale Contabilii, traducătorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfăşurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestări servicii, chiar şi pentru o activitate regulată, pe o perioadă mai lungă. De exemplu, „contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilitătii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitătii nr. 82/1991). Dispozitii asemănătoare există şi pentru celelalte categorii enumerate mai sus. Avantaje şi dezavantaje fată de contractul de muncă Deşi, aşa cum am arătat, contractele de prestări servicii sunt la limita legalitătii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practică foarte frecvent, pentru a masca raporturi de muncă, atât cu persoane fizice autorizate, cât şi cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru că nu plăteşte asigurările, iar impozitul pe venit este de 10% prin retinere la sursă. Pentru angajat, dacă nu este persoană fizică autorizată, dezavantajele ar fi că nu este asigurat pentru pensii, şomaj sau sănătate, poate fi concediat fără preaviz şi nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apăra împotriva angajatorului nici măcar dacă acesta nu-i plăteşte

15

salariul. Fiind un raport civil, şi nu de muncă, el trebuie să plătească taxă de timbru şi trebuie să dovedească absolut tot ce sustine. Dacă ar fi fost raport de muncă, angajatorul ar fi trebuit să probeze că nu este aşa. Aceste aspecte sunt valabile şi pentru persoana fizică autorizată, cu exceptia faptului că aceasta îşi poate plăti toate asigurările. Aceasta ar putea avea şi avantaje în sensul că îşi poate deconta tot felul de cheltuieli şi, optional, poate fi scutită de TVA dacă are o cifră de afaceri sub 35.000 de euro pe an. Impozitarea veniturilor obtinute din conventiile civile Contribuabilii care obtin venituri din conventii civile pot opta între impozitarea veniturilor din acti-vităti independente (potrivit art. 52, lit. d, Cod Fiscal) sau impozitarea veniturilor obtinute din alte surse (art. 78, lit. e, Cod Fiscal). Optiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activitătii desfăşurate pe baza acestuia. Codul Fiscal consideră veniturile obtinute din conventii civile drept venituri obtinute din activităti independente. Art. 52 lit. d) din Codul Fiscal prevede retinerea la sursă a impozitului, reprezentând plăti anticipate pentru unele venituri din activităti independente. Plătitorii veniturilor din activităti desfăşurate în baza contractelor/conventiilor civile încheiate potrivit Codului Civil au obligatia de a calcula, de a retine şi de a vira impozit prin retinere la sursă, reprezentând plăti anticipate, din veniturile plătite. Impozitul ce trebuie retinut se stabileşte după cum urmează, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut. Acest impozit se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul. Contribuabilii care obtin venituri din conventii civile pot opta pentru impunerea veniturilor „din alte surse”. Potrivit prevederilor art. 78, lit. e) din Codul Fiscal, în categoria venituri din alte surse se includ şi veniturile primite de persoanele fizice din conventii civile, în cazul în care contribuabilul a exercitat optiunea de impozitare a acestor venituri. În această situatie, impozitul pe venit se calculează prin retinere la sursă la momentul plătii veniturilor (deci nu anticipat!) de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Acesta reprezintă impozit final şi nu mai intră în procedură de regularizare. Impozitul astfel retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost retinut. Asigurări de pensii, şomaj şi sănătate Conform art. 18 din OUG 44/ 2008, persoana fizică autorizată este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în conditiile prevăzute de lege. Obligatia virării contributiei de asigurări sociale de sănătate revine asiguratilor. Este posibil ca persoana fizică autorizată să fie încadrată în muncă în altă parte sau chiar la acelaşi angajator cu care a încheiat şi o conventie civilă. În acest caz, nu va mai încheia un contract suplimentar pentru asigurările de sănătate. Potrivit art. 257 din Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătătii, contributia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităti independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contributia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe tară, lunar.

16

Aceeaşi cotă se stabileşte şi asupra veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere.

3.FISA POSTULUI

Fisa Postului este fundamentul pe care se cladesc organizatii, structuri si activitati. Data fiind importanta FP, serviciul RU are obligatia de a dezvolta si instrui managerii in utilizarea unui Standard de elaborare a Fisei Postului prin care sa reglementeze continutul, modelul cadru, responsabilitatile persoanelor implicate, regulile de intocmire / actualizare / revizuire si gestionare a Fiselor de Post.

Seful serviciului RU trebuie sa inteleaga ca la fel de important ca dezvoltarea standardului este sa il faca cunoscut managerilor prin training, sa se asigure ca este inteles, respectat, sa dezvolte abilitatile de analiza si sinteza presupuse de aplicarea lui.

Serviciul RU este responsabil sa se asigure ca fiecare angajat are o FP valida in dosarul personal si sa intocmeasca / actualizeze baza de date electronica a FP.

Fisa Postului este Instrumentul de Management prin care compania ofera angajatului o imagine clara asupra pozitiei castigata in organizatie. Cu cat imaginea este mai completa, cu atat sansele companiei si ale salariatului de a se indrepta impreuna catre Succes, sunt mai mari.

Ca instrument de management, Fisa Postului:

asigura intelegerea responsabilitatilor / cerintelor postului; faciliteaza comunicarea manager-angajat ; constituie INPUT in procesele Recrutare si Selectie / Evaluarea Postului / Evaluarea Performantei si Dezvoltarea Angajatilor / Managementul Competentei.

Fisa Postului este un document obligatoriu, impus prin Codul Muncii si standardul SR EN ISO 9001/2008: „Cerintele Sistemului de Management al Calitatii”. Orice post din organizatie implica o Fisa de Post. Fisa se intocmeste atat pentru pozitiile noi, cat si pentru cele existente devenite vacante.

NOTA: * cand apare o pozitie vacanta, prima intrebare a managementului trebuie sa fie: „Mai este necesara aceasta pozitie, sau se pot redistribui atributiile altor pozitii existente ?”

Fisa Postului este elaborata de managerul direct si contine informatii despre: Denumirea postului, Locul in structura organizatiei, Rolul postului exprimat printr-o fraza-declaratie,

17

Indicatorii relevanti, Responsabilitati, Delegarea de atributii pe perioadele de lipsa ale titularului, Cerinte (studii, competente, experienta, abilitati), Criterii de succes.

Continutul FP trebuie sa fie clar si concis. Numarul maxim de pagini pe care il poate contine o FP este 3, in format A4.

Fisa Postului se ACTUALIZEAZA ori de cate ori apar schimbari semnificative in continutul unui post existent si se REVIZUIESTE obligatoriu o data la 2 ani, chiar daca nu intervin modificari esentiale in responsabilitatile postului – acest pas permite rafinarea continuua a continutului si formei. In ambele cazuri managerul direct este responsabil de proces, de obtinerea semnaturii angajatului si distribuirea unui exemplar original catre salariat si serviciul RU.

Semnarea Fisei Postului de catre angajat semnifica luarea la cunostinta, acceptarea, intelegerea responsabilitatilor si angajamentul acestuia de a le indeplini si respecta

4. DOSARUL DE PERSONAL

(CRU= Compartiment Resurse Umane)

(CIM= Contract Individual de muncă)

(IRU=Inspector Resurse Umane)

Obligatia angajatorului cu privire la dosarul personal al salariatului este reglementata de art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 500/2011. Angajatorul are obligatia:

• de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati • de a-l pastra in bune conditii la sediu, precum si • de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.

Dosarul trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele documente:

• actele necesare angajarii, • contractul individual de munca, • actele aditionale si • celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale

de munca, • acte de studii/certificate de calificare, precum si • orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru.

Angajatorul este obligat să elibereze, la solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii, urmatoarele: a) copii ale documentelor existente in dosarul personal; b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind inscrierile referitoare la: persoana sa si/sau

18

• un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, • durata activitatii, • salariul, • vechimea in munca, in meserie si in specialitate, • astfel cum rezulta din Revisal si din dosarul personal,

Atentie! Documentele vor fi eliberate in copie certificata de reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator pentru conformitate cu originalul. In masura in care, din motive obiective, angajatorul nu poate elibera documentele, salariatul sau fostul salariat poate solicita ITM din raza caruia angajatorul isi desfasoara activitatea eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte elementele continute in registru. Inspectoratul Teritorial de Munca in cauza elibereaza documentul, in baza registrului electronic transmis de angajator, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.

COMPONENŢA DOSARULUI DE PERSONAL

- toate documentele personale ale salariatului (certificat de nastere, buletin de identitate, certificat de casatorie, hotarâre de divort, livret militar daca este cazul, diploma ultimei scoli absolvite pe baza careia se face angajarea, orice certificat de perfectionare, specializare, reconversie profesionala obtinut de angajatul în cauza de la un centru de perfectionare acreditat - de la un formator, adeverinta medicala)

- totalitatea documentelor în ordine cronologica emise de candidat si înaintate conducerii (cererii, referate, plângeri, notificatii - toate vor fi datate)

- totalitatea ducumentelor întocmite de compartiment din partea conducerii catre persoana în cauza (acte aditionale, decizii de sanctionare, referate de promovari, declaratii de încetare a activitatii)

Toate se pastreaza într-un dosar plic neperforate pentru a li se asigura durabilitatea lor pe o perioada de 70 ani - reglementare prevazuta în decretul 92/1976 si ordinul Ministerului Muncii 136/1976 si in instructiunile ARHIVELOR STATULUI.

Pentru angajatii activi dosarele de personal se arhiveaza în cadrul CRU, iar pentru fostii salariati plecati, care au primit carnetul de munca, dosarul de personal integral fara nici o fila lipsa se arhiveaza în arhiva societatii.

Pentru o identificare rapida si corecta a fiecarui dosar în stânga sus i se va atribui un numar de marca (nr. matricol) în ordinea cronologica a angajarii. Acest numar se atribuie si pe organigrama societatii (Dir. Gen. nr1). În situatia plecarii angajatului din societate, numarul matricol nu se atribuie altei persoane, iar daca persoana revine dupa o perioada de timp îsi preia fostul numar matricol, îsi va reactiva dosarul din arhiva, îl va completa cu noile documente de personal care apar ca urmare a reangajarii. Pe toate celelalte documente care îi asigura salariatului statutul de angajat cu CIM se va trece numarul de marca pornind de la CIM care poate fi numerotat cu numarul de marca atribuit chiar daca CIM este înregistrat la ITM cu numar si data data de aceasta institutie în termenul legal; pe legitimatia de interior ecusonul;

19

pe legitimatia de exterior; pe fisa medicala daca societatea dispune de cabinet medical propriu sau este arondata în zona la o policlinica privata unde personalul are CIM cu timp partial cu societatea în cauza; pe fisa de inventar pentru mijlocul de munca asigurat de societate personalului acesteia în vederea desfasurarii procesului muncii conform meseriei sau functiei si sarcinilor ce îi revin; pe carnetul de munca al fiecarui angajat se scrie pe o bulina aplicata în stânga sus.

5.REGISTRUL DE PERSONAL

Tot în scopul unei evidente de personal fiecare CRU va avea un registru de personal care nu se confunda cu ReGeS, registrul general de evidenta a salariatilor.

Acest registru intern va avea urmatoarele coloane minimale ca numar:

numar curent - numar de marca numele si prenumele cu initiala tatalui la prenume data angajarii functia locul de munca numarul si data înregistrarii CIM seria si numarul carnetului de munca data încetarii activitatii temeiul legal al încetarii activitatii semnatura de primire a notei de lichidare si a carnetului de munca

Existenta acestui registru va asigura în orice moment o informare rapida a IRU cu:

- numarul de salariati existenti în scripte si devine bază de date personal pentru folosirea tehnicii de calcul in domeniul resurselor umane.

- numarul de salariati cu lipsa carnetului de munca - dar existenta obligatorie a declaratiei pe proprie raspundere facuta de angajat din care sa rezulte ca nu a posedat carnet de munca, nu a activat cu CIM sau nu i s-a întocmit în perioada anterioara.

Legea 53/2003 Codul Muncii obliga la art.17 pe conducatorul societatii sau reprezentantul acestuia IRU sa faca o informare verbala prealabila fiecarui viitor angajat cu privire la elementele ce constituie CIM pe o parte iar pe alta parte atributiile sau sarcinile ce trebuie sa le îndeplineasca angajatul pe postul respectiv;

riscurile specifice postului; data de la care functioneaza CIM; durata CIM pe postul respectiv; durata CO pe an calendaristic functie de timpul efectiv ca numar de luni lucrate în acel

an; conditii de acordare a unui preaviz si durata acestuia; salariul de baza si data platii în urma semnarii CIM; durata normala a muncii si programul de lucru pentru postul respectiv;

20

durata perioadei de proba daca postul prevede acest artificiu; mobilitatea activitatii salariatului în cadrul companiei; acceptul persoanei pentru relatiile pe care compania urmeaza sa le obtina despre

activitatea lui si despre starea lui disciplinara de ultimul loc de munca.

Informarea prealabila se face sub forma orala si se va regasi întocmai în CIM, exemplarul scris ramânând la CRU. Pe unicul exemplar scris persoana în cauza va semna (nume în clar si senatura) ca a luat la cunostiinta de cele mentionate si va semna si un PV, anexat informarii, de la care va prelua un exemplar

Hotararea Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 172 din 22.02.2006

In conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr. 161/ 2006 cu completarile si modificarile ulterioare, cu incepere de la data de 31 decembrie 2006, fiecare angajator are obligatia sa infiinteze un registru general de evidenta a salariatilor in format electronic si sa-l transmita la ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca ) in raza teritoriala in care isi are sediul (sau domiciliul).

Prezenta hotarare stabileste metodologia de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu acesta.

In conformitate cu prevederile Codului muncii, fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de munca , la solicitarea acestora.

Incadrarea in munca a unei persoane se realizeaza, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, numai prin incheierea unui contract individual de munca, in temeiul caruia persoana fizica, in calitate de salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.

6.REGISTRUL GENERAL DE EVIDENTA A SALARIATILOR

In M. Of. al Romaniei, Partea I, nr. 372/2011 a fost publicata H.G. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor.

H.G. nr. 500/2011 se aplica de la data de 01.august.2011 si abroga H.G. nr. 161/2006 ce reglementa registrul de evidenta electronica a salariatilor.

1. completarea si transmiterea datelor la ITM se va face numai de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa a angajatorului sau, de catre alte persoane, in baza unui contract de prestari servicii cu respectarea art. 20 al. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protectia datelor cu caracter personal; prestatorii se vor inregistra la ITM;

21

2. Registrul se intocmeste in forma electronica. Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente: a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal — CNP, cetatenia si tara de provenienta — Uniunea Europeana — UE, non-UE, Spatiul Economic European — SEE; b) data angajarii; c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea; d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative; e) tipul contractului individual de munca; f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia; g) salariul, sporurile si cuantumul acestora; h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale; i) data incetarii contractului individual de munca.

Nota: primele 7 elemente se transmit la angajarea fiecarui salariat, se inregistreaza si transmit in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul respectiv

3. datele despre salarii si sporuri se vor declara pentru contractele in curs in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii;

4. datele despre suspendarea contractelor de munca se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii;

5. incetarea contractului de munca se inscrie in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului care a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca;

6. angajatorul de baza completeaza pentru salariatii detasati perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii;

7. netransmiterea datelor in registru se sanctioneaza cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana angajata pentru care nu s-au transmis informatii fara a exista posibilitatea platii a jumatate din minimului amenzii in termen de 48 de ore. Pentru restul sanctiunilor se va aplica regula platii a jumatate minimului amenzii in termen de 48 de ore;

8. dosarul personal al angajatilor trebuie sa contina cel putin: actele necesare angajarii, contractul individual de munca, actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, acte de studii/certificate de calificare, precum si orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru;

9. registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati: a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;

22

b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica; c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator.

10. registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica, care au delegata competenta infiintarii registrului. Pentru depunerea on-line de catre angajatori a registrului de evidenta a salariatilor in format electronic se solicita obtinerea numelui de utilizator si a parolei de la sediul inspectoratului teritorial de munca in baza prezentarii urmatoarelor documente( potrivit art.23 din Ordinul Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nr.1918/2011 publicat in Monitorul Oficial nr.587 din 19.08.2011 .Obtinerea numelui de utilizator si a parolei este conditionata de transmiterea la sediul inspectoratului teritorial de munca a registrului general de evidenta a salariatilor conform noului sistem informatic aferent H.G.500/2011):

-solicitare scrisa pentru eliberarea numelui de utilizator si a parolei -imputernicire semnata si stampilata de angajator, in cazul in care persoana care solicita

obtinerea numelui de utilizator si a parolei este alta decit reprezentantul legal al angajatorului -copie dupa certificatul de inmatriculare -copie a actului de identitate al persoanei imputernicite

Hotararea Guvernului nr. 500/2011 este un act normativ privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor care stabileste, in principal, urmatoarele: – completarea si transmiterea registrului de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator, care detine calificare/specializare/perfectionare in domeniul resurselor umane si cunostinte de operare a calculatorului la nivel de utilizator; – posibilitatea angajatorilor de a contracta un serviciu de completare si transmitere a registrului, respectiv de a incheia contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca, care desfasoara atat activitatea de completare si transmitere a registrului, cat si activitatea de resurse umane; – instituirea obligatiei pentru misiunile diplomatice din Romania, respectiv ambasadele, reprezentantele, consulatele generale si consulatele oficiale de a infiinta si transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca; – instituirea obligativitatii de a completa registrul in ordinea angajarii; – termenele de completare/inregistrare a acestor elemente in registru; – modalitatea de transmitere la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) a registrului electronic; – obligatia angajatorilor/prestatorii de servicii inregistrati de a completa si transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul, dupa caz, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat, cu obligatia completarii acestuia cu elementele necesare;

23

– reglementarea obligatiei angajatorului de a intocmi dosarul personal pentru fiecare salariat, precum si reglementarea continutului acestui dosar; – detalierea modalitatii si termenului de eliberare de catre angajator, la cererea salariatului sau fostului salariat, a unor documente privind activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul general de evidenta si din dosarul personal; – instituirea unor contraventii individualizate pentru angajatorii care nu completeaza in registru anumite elemente ale contractului individual de munca, precum si pentru aceia care primesc la munca pana la 5 persoane fara transmiterea la ITM a contractelor individuale de munca; – ITM distribuie aplicatia informatica angajatorilor/prestatorilor care au obligatia de a infiinta si transmite registrul; – incheierea unor protocoale de colaborare intre Inspectia Muncii si alte autoritati si institutii publice, privind liberul acces reciproc la bazele de date ale acestora, referitoare la datele privind evidenta populatiei, declaratii fiscale sau vamale, asigurari si prestatii sociale, precum si orice date si informatii utile activitatii de control.

7.REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A CONVENŢIILOR CIVILE

Angajatorii trebuie să înregistreze convenţiile civile de prestări de servicii într-un registru care are următoarul format: numărul curent, numele şi prenumele, domiciliul,buletin/carte de identitate seria şi nr., precum şi codul numeric personal, data angajării, durata convenţiei civile de prestări de servicii, programul de lucru, numărulşi data înregistrării convenţiei civile de prestări de servicii la inspectoratul teritorialde muncă, funcţia/meseria şi observaţii. Registrul se înregistrează la Inspectoratul teritorial de muncă după ce a fost numerotat şi şnuruit.

8.REGISTRUL DE EVIDENTA A ZILIERILOR

Legea 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 276 din 20.04.2011, iar Normele metodologice de aplicare a Legii 52/2011 au fost publicate in Monitorul Oficial nr. 300 din 02.05.2011 Actul normativ reglementeaza modul in care zilierii pot executa activitati cu caracter ocazional, prin derogare de le Legea 53/2003 – Codul Muncii. Domeniile în care se poate lucra cu zilieri Domeniile in care se pot presta activitati care au caracter ocazional sunt: agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura, exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura si viticultura, apicultura, zootehnie, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, publicitate, activitati care au caracter cultural, manipulari de marfuri, activitati de intretinere si curatenie.

24

Registrul de evidenta a zilierilor Conform actului normativ, beneficiarul (persoana juridica pentru care zilierul executa activitati cu caracter ocazional) are obligatia intocmirii unui registru, denumit prin lege “ Registru de evidenta a zilierilor” pentru toate persoanele care desfasoara activitati cu caracter ocazional. Registrul de evidenta a zilierilor este un registru cu regim special, care se tipareste si se inseriaza de Imprimeria Nationala, iar distribuirea se face la cerere si contra cost de Inspectia Muncii prin Inspectoratele teritoriale de munca. Specificatiile pentru intocmirea registrului de evidenta a zilierilor, cuprind: * Inscrierile in registrul de evidenta a zilierilor se fac numai cu cerneala sau pasta albastra; * Orice modificare a datelor inscrise se face cu taierea cu o linie orizontala cu pasta rosie si prin inscrierea datelor corecte deasemenea cu pasta rosie, lasand vizibila inscrierea anterioara si prin aplicarea stampilei si semnaturii beneficiarului de lucrari; * Inscrierea datelor se face in ordinea cronologica pentru toti zilierii cu care beneficiarul are raporturi de munca; * Registrul se intocmeste zilnic, exceptand perioadele in care nu se apeleaza la serviciile zilierilor. * Numele se completeaza cu majuscule, fiind necesara si initiala tatalui Beneficiarul de lucrari are obligatia de a transmite catre inspectoratul teritorial de munca, o copie a registrului continand inregistrarile din luna precedenta, certificata “conform cu originalul” pana cel tarziu la data de 5 a fiecarei luni. In cazul in care activitatile cu caracter ocazional se desfasoara prin subunitati, carora le-a fost delegata competenta de a incheia raporturi juridice cu zilieri, obligatiile cu privire la conducerea, completarea si transmiterea registrului de evidenta a zilierilor , revine acestora. Raportul dintre zilier si beneficiar se stabileste fara incheierea unui contract de munca. Zilierul are dreptul la o remuneratie stabilita prin negociere directa intre zilier si beneficir, dar nu poate fi mai mica de 2 lei si mai mare de 10 lei pe ora, conform legii. Plata se va face la sfarsitul fiecarei zile de lucru. Varsta minima a persoanelor care desfasoara activitati cu caracter ocazional trebuie sa fie de 16 ani. Durata de timp pentru o zi este de minim o zi, corespunzator cu 8 ore de munca, si maxim 12 ore, respectiv sase ore in cazul minorilor. Daca, intr-o zi, munca desfasurata de catre zilier se rezuma la un timp mai mic, legea prevede ca acesta sa fie platit de catre beneficiar ca si cum ar fi lucrat opt ore. Perioada maxima de prestare a muncii catre acelasi beneficiar este de 90 de zile calendaristice cumulate pe durata unui an.

25

De asemenea, legea prevede ca beneficiarul nu poate angaja zilieri sa desfasoare activitatea in beneficiul unui tert. Dovada platii remuneratiei zilnice se face prin semnatura zilierului in Registrul de evidenta a zilierilor. Cea mai mare sanctiune prevazuta in actul normativ este pentru incalcarea prevederilor privind retinerea si virarea impozitului de catre beneficiar, fiind sanctionata atat cu amenda de 20.000 lei, cat si cu interzicerea utilizarii zilierilor pe toata durata de existenta a beneficiarului; Incalcarea prevederilor cu privire la durata activitatii, respectiv cuantumul indemnizatiei, se sanctineaza cu amenda de 10.000 lei; Incalcarea prevederilor cu privire la intocmirea si transmiterea registrului de evidenta a zilierilor, precum si incalcarea prevedrilor cu privire la obligativitatea beneficiarului de a asigura zilierului echipament de lucru si protectie, se sanctioneaza cu amenda de 6.000 lei. Obligatii din punct de vedere fiscal Din punct de vedere fiscal, veniturile realizate de zilieri, sub forma remuneratiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrari, reprezinta venit asimilat salariului, pentru care se datoreaza impozit pe venit in cuantul de 16% aplicat asupra indemnizatiei brute. Beneficiarul de lucrari are obligatia calcularii retinerii impozitului la data fiecarei plati a remuneratiei brute zilnice, si de asemenea ii revine obligatia virarii impozitului la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se platesc aceste venituri. Pentru veniturile realizate din activitatea prestata de zilieri nu se datoreaza contributiile sociale obligatorii nici de catre zilier, nici de catre beneficiar. Activitatea desfasurata de zilieri nu confera acestora calitatea de asigurat in sistemul public de pensii, sistemul asigurarilor sociale pentru somaj si nici in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Acesta va putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie

9.ACTUL DECIZIONAL

Procesul luarii si transmiterii deciziilor comporta trei etape principale:

1) etapa de pregatire a deciziei, în cadrul careia se contureaza solutiile posibile pentru rezolvarea problemei;

2) etapa de determinare a solutiei optime, realizabila în conditiile existente si de luare propriu-zisa a deciziei;

3) etapa de motivare, transmitere si control al deciziei.

26

Prima etapa, de elaborare a deciziei (s-ar putea denumi chiar de pregatire a deciziei) este deosebit de complexa. Ea este precedata de câteva masuri de clarificare a problemei care formeaza subiectul deciziei potentiale. In cadrul acestei etape au loc câteva faze care conduc la elaborarea unor solutii-variante, fiecare prezentând avantaje si dezavantaje în raport cu care se face evaluarea solutiilor:

a) definirea problemei si a domeniului ce o genereaza, a implicatiilor posibile asupra altor domenii precum si stabilirea scopurilor a caror realizare se urmareste prin decizia care va fi adoptata;

b) clarificarea tuturor elementelor necesare pentru solutionarea problemei si determinarea factorilor principali si secun-dari care pot influenta natura solutiilor ce urmeaza a se stabili;

c) formularea ideilor privind fiecare din solutiile ce se pot imagina pe baza întregului material strâns;

d) analiza situatiei pentru a evidentia solutia cea mai avantajoasa si care sa constituie subiectul deciziei.

Cea de-a doua etapa, de alegere a solutiei optime si luare a deciziei comporta urmatoarele faze:

a) compararea cu situatiile similare precedente a fiecareia din solutiile-variante ce se au în vedere;

b) estimarea consecintelor fiecareia din solutiile-variante;

c) determinarea solutiei optime, cea mai convenabila din punctul de vedere al avantajelor si dezavantajelor ce le cuprinde.

Etapa a treia, ultima din procesul atât de complex al adoptarii deciziei manageriale, o constituie supravegherea aplicarii solutiei si controlarea modului ei de realizare. In numeroase cazuri, aceasta etapa ocupa un loc periferic în atentia managerilor, deoarece acestia îsi formeaza falsa opinie ca din moment ce o decizie a fost elaborata corespunzator ea trebuie sa se realizeze exact cum a fost prevazuta.

Ca faze principale ale acestei a treia etape retinem:

a) motivarea cu scopul de a crea o stare de spirit favorabila realizarii deciziei în conditii optime;

b) transmiterea deciziei, însotita de instructiuni precise de realizare, prin canale de transmitere corecte si operative;

27

c) exercitarea unui control permanent, cu accent pe activitatea de îndrumare si ameliorare.

10.ADEVERINŢE . Obligatia angajatorului de a elibera documente care sa priveasca situatia de salariat a solicitantului este una legala, fiind prevazuta ca atare prin dispozitiile art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii , cu modificarile si completarile ulterioare. Legiuitorul nu arata in mod limitativ care sunt documentele care trebuie eliberate, sub sintagma generala de toate documentele intelegandu-se orice document solicitat, cu conditia ca actele sau faptele atestate sa fie reale si sa aiba legatura cu raporturile de munca, deci sa priveasca date legate de activitatea in munca a salariatului. Potrivit art. 34 alin. (5) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, la solicitarea salariatului, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. Totodata, art. 40 alin. (2) lit. h) prevede ca angajatorului ii revine obligatia sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului. Termenul de eliberare a adeverinţelor este de maximum 15 zile de la data solicitării dar există şi adeverinţe care se eliberează în regim de urgenţă. De regulă , adeverinţele se eliberează fără o taxă stabilită de angajator dar există instituţii publice care percep anumite taxe la eliberarea adeverinţelor. De exemplu, Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti elibereaza adeverintele de vechime, incepand cu data de 01.01.2012, contra cost. Taxa de eliberare a adeverintelor de vechime este in valoare de 40 lei. De asemenea, multe instituţii de stat şi private de învăţământ superior percep taxe la eliberarea adeverinţelor. Un aspect foarte important este precizarea termenului de valabilitate a adeverinţei de la data eliberării sale. Incepand cu 01 ianuarie 2011 datele privind evidenta muncii prestate salariati in baza unui contract individual de munca nu se mai inscriu in carnetele de munca, urmare abrogarii prin art. 296 din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, a Decretului nr.92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976. Astfel, vechimea in munca stabilita pâna la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca. Prin urmare, pentru perioada ulteriora datei de 31.12.2010 atestarea vechimii in munca a salariatului se poate face prin adeverinta eliberata de angajator. Astfel, la angajarea in munca in cadrul unui nou angajator, vechimea in munca pentru calculul concediului de odihna cuvenit salariatului se va putea dovedi cu inscrisurile emise de catre fostii angajatori. De aceea este absolut necesar sa se ceară acest inscris de la cei angajati in aceasta perioada. În adeverinţa eliberată trebuie să se regăsească datele de identificare ale unităţii, datele de identificare ale solicitantului precum şi destinaţia adeverinţei. Valabilitatea unei adeverinte de salariu este de 30 de zile. Dupa trecerea acestor 30

de zile este eliberata o noua adevarinta, pentru luna precedenta.

28

Adeverinta de asigurat CASS are o perioada de valabilitate de 3 luni de la data

emiterii. Adeverinta de de licenţă e valabila un an de zile de la eliberare ,12 luni de la data

eliberarii (termenul maxim admis pentru eliberarea diplomei de licenta, cf.regimului actelor de studii).

PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

In procesul intocmirii,gestionării şi arhivării documentelor se acordă o atentie deosebită prelucrării datelor cu caracter personal prin prisma garantării şi protejării drepturilor şi libertătilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viata intimă, familială şi privată.

Cadrul legislativ – comunitar

• Conventia privind protectia drepturilor omului şi a libertătilor fundamentale; • Conventia pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu

caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981; • Directiva Consiliului 95/46/EC a Parlamentului European si a Consiliului European din 24

octombrie 1995 cu privire la protectia persoanelor referitoare la procesarea datelor personale si la libera circulatie a acestor date;

• Directiva 2002/58/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 12.07.2002 privind procesarea datelor personale si protectia intimitătii în sectorul comunicatiilor electronice;

• Regulamentul (EC) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului privind protectia persoanelor cu privire la procesarea datelor personale de către institutiile şi organismele comunitare şi la libera circulatie a acestor date.

Cadrul legislativ – intern

• Constitutia României; • Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulatie a acestor date; • Legea nr. 682 din 28 noiembrie 2001 privind ratificarea Conventiei pentru protejarea

persoanelor fată de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981;

• Ordinul Avocatului Poporului nr. 52 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Cerintelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal.

În conformitate cu prevederile Legii 677/2001, prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează prin mijloace automatizate şi manuale, cu respectarea cerintelor legale şi în conditii care să asigure securitatea, confidentialitatea şi respectarea drepturilor persoanelor vizate.

29

Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea următoarelor principii:

• Legalitatea. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în temeiul şi conformitate cu prevederile legale;

• Scopul bine-determinat. Orice prelucrare de date cu caracter personal se face în scopri bine determinate, explicite şi legittime;

• Confidentialitatea. Persoanele care prelucrează, în numele unei institutii, date cu caracter personal au prevăzută în contractul de muncă şi în fişa postului o clauză de confidentialitate.

• Consimtământul persoanei vizate. Un element cheie al prelucrării datelor cu caracter personal îl reprezintă acordul pe care persoana vizată trebuie să îl exprime, care se manifestă pe baza unei temeinice informării şi a propriei alegeri;

• Informarea. Informarea persoanelor a căror date sunt procesate se face de către institutia care prelucrează datele personale ale persoanei vizate;

• Calitatea datelor. Datele care sunt procesate trebuie să fie adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate;

• Protejarea persoanelor vizate. Potrivit acestui principiu, persoanele vizate au dreptul de a avea acces la datele care sunt prelucrate, de a interveni asupra acestora, de opozitie şi de a nu fi supus unei decizii individuale, precum şi dreptul de a se adresa Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau instantei de judecată pentru apărarea oricăror drepturi garantate de lege, care le-au fost încălcate;

• Securitatea. Măsurile de securitate a datelor cu caracter personal sunt stabilite astfel încât să asigure un nivel optim de securitate a datelor cu caracter personal processate;

• Notificarea. Operatorul de date cu caracter personal este notificat la Autoritatea Natională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, primind un număr de operator.

Definiţii

a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitătii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terti prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea;

c) stocarea - păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;

d) sistem de evidentă a datelor cu caracter personal - orice structură organizată de date cu caracter personal, accesibilă potrivit unor criterii determinate, indiferent dacă această structură este organizată în mod centralizat ori descentralizat sau este repartizată după criterii functionale ori geografice;

30

e) operator - orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritătile publice, institutiile şi structurile teritoriale ale acestora, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; dacă scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, care este desemnată ca operator prin acel act normativ sau în baza acelui act normativ;

f) persoană împuternicită de către operator - o persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritătile publice, institutiile şi structurile teritoriale ale acestora, care prelucrează date cu caracter personal pe seama operatorului;

g) tert - orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritătile publice, institutiile şi structurile teritoriale ale acestora, alta decât persoana vizată, operatorul ori persoana împuternicită sau persoanele care, sub autoritatea directă a operatorului sau a persoanei împuternicite, sunt autorizate să prelucreze date;

h) destinatar - orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritătile publice, institutiile şi structurile teritoriale ale acestora, căreia îi sunt dezvăluite date, indiferent dacă este sau nu tert; autoritătile publice cărora li se comunică date în cadrul unei competente speciale de anchetă nu vor fi considerate destinatari;

i) date anonime - date care, datorită originii sau modalitătii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă.

Potrivit legislatiei în vigoare, cetătenii vizati potrivit Legii nr. 677/2001, au următoarele drepturi:

• dreptul la informare • dreptul de acces la date • dreptul de interventie asupra datelor • dreptul de opozitie • dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale • dreptul de a face plângere la ANSPDCP sau de a se adresa justitiei

Dreptul la informare

. Pentru rezolvarea solicitărilor care vin din partea cetătenilor, aceştia trebuie să completeze corect formularele care le sunt puse la dispozitie. Rrefuzul de a comunica datele cu caracter personal necesare poate duce la o solutionare negativă a cererii. Datele cu caracter personal vor fi puse la dispozitia autoritătilor române competente şi procesate de către acestea, după caz, în scopul luării unei decizii. Aceste date pot fi introduse şi stocate în bazele de date accesibile autoritătilor române competente.

Dreptul de acces la date

Cetătenii vizati conform Legii nr. 677/2001, pot solicita, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată, informatii de la operatorul de date cu caracter personal privind următoarele aspecte: dacă îi sunt

31

prelucrate datele cu caracter personal, ce date, în ce scop, cui le dezvăluie, de unde au fost colectate, ce mecanisme de prelucrare automată foloseşte, ce alte drepturi mai are.

Dreptul de interventie asupra datelor

Orice persoana vizată are dreptul de a obtine de la operator, la cerere şi în mod gratuit:

• după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă Legii nr.677/2001, în special a datelor incomplete sau inexacte;

• după caz, transformarea în date anonime a datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi;

• notificarea către tertii cărora le-au fost dezvăluite datele a oricărei operatiuni efectuate conform lit. a) sau b), dacă această notificare nu se dovedeşte imposibilă sau nu presupune un efort disproportionat fată de interesul legitim care ar putea fi lezat.

Dreptul de opozitie

Persoana vizata are dreptul de a se opune în orice moment, în mod gratuit şi fără nici o justificare, ca datele care o vizează să fie prelucrate în scop de marketing direct, în numele operatorului sau al unui tert, sau sa fie dezvaluite unor terti într-un asemenea scop.

Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale

Orice persoană are dreptul de a cere şi de a obtine:

• retragerea sau anularea oricărei decizii care produce efecte juridice în privinta sa, adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate, destinată să evalueze unele aspecte ale personalitătii sale, precum competentă profesională, credibilitatea, comportamentul său ori alte asemenea aspecte;

• reevaluarea oricărei alte decizii luate în privinta sa, care o afectează în mod semnificativ, dacă decizia a fost adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date care întruneşte conditiile prevăzute la lit. a).

Dreptul de a face plângere la ANSPDCP sau de a se adresa justitiei

Pentru orice încălcare a drepturilor lor, legată de prelucrarea datelor personale, cetătenii pot reclama nerespectarea drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001 operatorului de date cu caracter personal şi mai apoi Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. De asemenea, persoana vizată poate chema în judecată operatorul de date cu caracter personal pentru nerespectarea drepturilor sau pentru producerea unui prejudiciu prin prelucrarea ilegală a datelor.

4.GESTIONAREA ŞI ARHIVAREA DOCUMENTELOR

32

4.1.FONDARE DOCUMENTE

Fondarea sau determinarea apartenentei documentelor lo fond este operatiunea arhivistica de delimitare a documentelor apartinand unui creator.

Pentru efectuarea operatiunii arhivistice de fondare documente se intocmeste un plan metodic de lucru care cuprinde:

Date succinte referitoare la infiintarea creatorului, anii extremi ai existentei acestuia, sfera de activitate, schema de organizare si modificarile survenite in timp, denumiri conform legislatiei de infiintare si functionare a unitatii,sediul; Date referitoare la fond: cantitatea documentelor, sistemul de constituire a arhivei, ani extremi, eventualele lipsuri de documente din fondul respectiv si cauzele lor, starea de conservare a documentelor, locurile anterioare de depozitare, informatii privind instrumentele de evidenta si modul folosirii lor; Schema de ordonare a documentelor, daca este alta decat schema de organizare a unitatii creatoare; Stabilirea operatiunilor ce urmeaza a fi efectuate si ordinea executarii lor; sistemul de ordonare, sistemul de inventariere, modul de selectionare, categoriile de documente ce urmeaza a fi eliminate in procesul de prelucrare (ordonare, inventariere), cotarea, modul de constituire sau reconstituire a unitatilor arhivistice, alte indicatii necesare precizarii sistemului de lucru; Fortele de munca antrenate in respectivele activitati arhivistice si termenul de executare;

Bibliografia referitoare la creatorul fondului si la fond;

4.2.ORDONARE DOCUMENTE Ordonarea este operatiunea arhivistica de grupare a documentelor siunitatilor arhivistice conform unui anumit criteriu (cronologic, cronologic-structural, structural-cronologic, alfabetic, pe probleme, pe corespondenti etc.)

Documentele se ordoneaza cronologic, pe baza datei de emitere, chiar daca acestea cuprind insertii cu date mai vechi decat data documentului cadru. In cazul in care mai multe documente sunt scrise pe acelasi suport, ordonarea se va face la data celui maivechi document.

Documentele referitoare la formarea domeniilor si administrarea lor, cuprinse in fondurile institutiilor ecleziastice si in fondurile personale se vor ordana pe domenii, in cadrul acestora pe localitati, alfabetic, iar in cadrul localitatilor, cronologic sau pe probleme, si in cadrul acestora, cronologic.

Pentru efectuarea operatiunii arhivistice de ordonare documente se intocmeste un plan metodic de lucru care cuprinde:

Date succinte referitoare la infiintarea creatorului, anii extremi ai existentei acestuia, sfera de activitate, schema de organizare si modificarile survenite in timp, denumiri conform legislatiei de infiintare si functionare a unitatii,sediul; Date referitoare la fond: cantitatea documentelor, sistemul de constituire a arhivei, ani extremi, eventualele lipsuri de documente din fondul respectiv si cauzele lor, starea de

33

conservare a documentelor, locurile anterioare de depozitare, informatii privind instrumentele de evidenta si modul folosirii lor; Schema de ordonare a documentelor, daca este alta decat schema de organizare a unitatii creatoare; Stabilirea operatiunilor ce urmeaza a fi efectuate si ordinea executarii lor; sistemul de ordonare, sistemul de inventariere, modul de selectionare, categoriile de documente ce urmeaza a fi eliminate in procesul de prelucrare (ordonare, inventariere), cotarea, modul de constituire sau reconstituire a unitatilor arhivistice, alte indicatii necesare precizarii sistemului de lucru; Fortele de munca antrenate in respectivele activitati arhivistice si termenul de executare; Bibliografia referitoare la creatorul fondului si la fond

4.3.INVENTARIERE DOCUMENTE Inventarierea este operatiunea arhivistica de luare in evidenta a documentelor si unitatilor arhivistice dupa ordonarea lor conform unor criterii stabilite prin nomenclatorul arhivistic sau planul metodic de lucru.

Inventarierea fondurilor si colectiilor incepe cu intocmirea fiselor pentru fiecare unitate arhivistica in parte

Pentru efectuarea operatiunii arhivistice de inventariere documente se intocmeste un plan metodic de lucru care cuprinde:

Date succinte referitoare la infiintarea creatorului, anii extremi ai existentei acestuia, sfera de activitate, schema de organizare si modificarile survenite in timp, denumiri conform legislatiei de infiintare si functionare a unitatii,sediul; Date referitoare la fond: cantitatea documentelor, sistemul de constituire a arhivei, ani extremi, eventualele lipsuri de documente din fondul respectiv si cauzele lor, starea de conservare a documentelor, locurile anterioare de depozitare, informatii privind instrumentele de evidenta si modul folosirii lor; Schema de ordonare a documentelor, daca este alta decat schema de organizare a unitatii creatoare; Stabilirea operatiunilor ce urmeaza a fi efectuate si ordinea executarii lor; sistemul de ordonare, sistemul de inventariere, modul de selectionare, categoriile de documente ce urmeaza a fi eliminate in procesul de prelucrare (ordonare, inventariere), cotarea, modul de constituire sau reconstituire a unitatilor arhivistice, alte indicatii necesare precizarii sistemului de lucru; Fortele de munca antrenate in respectivele activitati arhivistice si termenul de executare; Bibliografia referitoare la creatoru lfondului si la fond;

4.4.SELECTIONARE DOCUMENTE Selectionarea este operatiunea arhivistica de stabilire a valorii documentar-istorice sau practice a unitatilor arhivistice dintr-un fond sau colectie, in vederea pastrarii permanente a celor ce fac parte din Fondul Arhivistic National si eliminarea celor lipsite de importanta

Pentru efectuarea operatiunii arhivistice de inventariere documente se intocmeste un plan metodic de lucru care cuprinde:

34

Date succinte referitoare la infiintarea creatorului, anii extremi ai existentei acestuia, sfera de activitate, schema de organizare si modificarile survenite in timp, denumiri conform legislatiei de infiintare si functionare a unitatii,sediul; Date referitoare la fond: cantitatea documentelor, sistemul de constituire a arhivei, ani extremi, eventualele lipsuri de documente din fondul respectiv si cauzele lor, starea de conservare a documentelor, locurile anterioare de depozitare, informatii privind instrumentele de evidenta si modul folosirii lor; Schema de ordonare a documentelor, daca este alta decat schema de organizare a unitatii creatoare; Stabilirea operatiunilor ce urmeaza a fi efectuate si ordinea executarii lor; sistemul de ordonare, sistemul de inventariere, modul de selectionare, categoriile de documente ce urmeaza a fi eliminate in procesul de prelucrare (ordonare, inventariere), cotarea, modul de constituire sau reconstituire a unitatilor arhivistice, alte indicatii necesare precizarii sistemului de lucru; Fortele de munca antrenate in respectivele activitati arhivistice si termenul de executare; Bibliografia referitoare la creatorul fondului si la fond;

4.5.CONSTITUIRE DOSAR Constituirea Dosarelor se realizeaza in functiie de problemele si termenele de pastrare prevazute in Nomenclator. In cazul in care Nomenclatorul arhivistic lipseste, dosarele se vor grupa in dosare in functie de criteriul de ordonare al fondului arhivistic prevazut in planul metodic de lucru. Documentele cuprinse in dosare, potrivit nomenclatorului, se predau la compartimentul de arhiva, in al doilea an de la constituire. In vederea predarii dosarului se efectueaza o serie de operatiuni. Prima operatiune este ordonarea documentelor in dosar cronologic, sau in cazuri speciale, supa alte criterii. Atunci cand in constituirea dosarelor se foloseste ordonarea cronologica, actele mai vechi vor sta deasupra celor noi. Odata cu clasarea documentelor, in cadrul dosarului se separa dubletele, notele de insemnari personale care au servit la redactarea referatelor, ciornele, actele care nu au legatura cu problema din dosar, fie ca au fost repartizate gresit, fie ca au fost consultate si nu au fost puse la locul lor. Dubletele si ciornele sunt inlaturate cu avizul comisiilor de selectionare, iar documentele care nu fac obiectul dosarului respectiv se trec la dosarul din care apartin. Dosarele constituite nu trebuie sa depaseasca 250-300.Daca se depaseste aceasta cifra, se vor constitui mai multe volume pentru acelasi dosar. In cadrul fiecarui dosar, filele se numeroteaza cu creion negru in coltul din dreapta sus. La sfarsitul unitatii arhivistice, pe o foaie nescrisa, lucratorul desemnat sa constituie dosarul va face certificarea dosarului mentionand urmatoarele:"Prezentul dosar contine...file", notat in cifre si in

35

litere cuprinse in paranteze. La finalul acestor elemente se vor trece data certificarii si semnatura responsabilului care a efectuat-o. Pe coperta dosarului se inscriu urmatoarele informatii:

Denumirea institutiei si a compartimentului creator Indicativul din Nomenclator Termenul de pastrare Numarul de ordine al dosarului din inventar Anul inventarului Continutul pe scurt al documentelor din dosar Datele extreme Numarul de file Volumul(daca este cazul)

4.6.NOMENCLATOR ARHIVISTIC Nomenclatorul arhivistic se intocmeste potrivit articolului 8 din Legea Arhivelor Nationale nr 16/1996 si a modelului prevazut in anexa nr.1 din lege Pentru intocmirea nomenclatorului arhivistic trebuie sa se implice conducerea unitatii, care sa solicite, propuneri de la toate compartimentele. Pentru realizarea Nomenclatorului sunt necesare Organigrama si Regulamentul de Organizare si Functionare a institutiei creatoare a documentelor de arhiva. Nomenclatorul se va modifica numai atunci cand se va schimba structura organizatorica a institutiei, sau in cazul in care acesta are nevoi de completari cu noi categorii de documente ca urmare a dezvoltarii atributiilor compartimentelor. Dupa elaborare, Nomenclatorul Arhivistic trebuie abrobat de conducerea institutiei creatoare de documente si confirmat de Arhivele Nationale pentru unitatile centrale si de catre Serviciile Judetene ale Arhivelor Nationale pentru Unitatile Teritoriale. Gruparea documentelor pe baza Nomenclatorului are mare insemnatate nu numai in activitatea curenta ci si pentru activitatile ulterioare: consultarea unitatilor arhivistice, inventarierea si selectionarea acestora, valorificarea informatiilor din documente. In cadrul compartimentului, mai intai cuprindem dosarele, apoi cele preconstituite. Ordinea dosarelor in cadrul compartimentului se stabileste in functie de importanta actelor ce le compun. In nomenclator grupele de documente se repeta de atatea ori de cate ori se creeaza in activitatea unitatii de catre diferitele sale compartimente. Nomenclatorul arhivistic se intocmeste sub forma unui tabel in care se inscriu, pe compartimente, categoriile de documente grupate pe probleme si termene de pastrare. In tabel, compartimentele sunt asezate dupa organigrama unitatii.

36

4.7.RECICLARE ARHIVA Documentele in care sunt inscrise date foarte importante, dar care au depasit termenul de pastrare si de care nu mai este nevoie in activitatea zilnica a companiei, pot fi trimise spre reciclare.

Documentele care contin date importante, precum detalii referitoare la politica firmei si strategia acesteia, date despre proprii angajati, sau clienti ori furnizori, toate trebuiesc distruse intr-un mediu de siguranta maxima, evitandu-se astfel scurgerea de informatii.

De asemenea, benzile magnetice, hard-disk-urile, CD-urile sau DVD-urile trebuiesc incluse intr-un program de distrugere si reciclare intr-un mediu sigur.

4.8.TERMENELE DE PĂSTRARE A DOCUMENTELOR

Directia Serviciul Denumirea dosarului (Continutul pe scurt al problemelor la care se refera)

Termenul de pastrare

Observatii

DIRECTIA RESURSE UMANE

A. Serviciul Resurse Umane

1. Dosarele personale ale salariatilor permanenti si temporari, cartile de munca

70 ani

2. Registrul de evidenta dosarelor personale si a cartilor de munca

70 ani

3. Registrul de evidenta miscarii personalului si fostilor salariati

70 ani

4. Evidenta legitimatiilor eliberate 5 ani 5. Cereri, reclamatii, sesizari 3 ani 6. Corespondenta cu ministere, alte organe centrale si subunitati pentru toate problemele serviciului

3 ani

7. Registrul de evidenta reclamatiilor si sesizarilor

3 ani

8. Probleme de personal, adeverinte eliberate personalului

2 ani

9. Cererile angajatilor care nu au putut fi

1 an

37

rezolvate B. Serviciul Salarizare

1. State functii, lucrari si situatii privind miscarea personalului

Permanent

2. Calcul, analize privind fondul de referinta (salarii)

Permanent

3. Documente privind plata drepturilor salariale (premii, referate legate de diverse drepturi: derogare, studii vechime, conventii, colaboratori, raportari numar personal si fond salarii)

50 ani

4. Dari de seama statistice 2 ani C. Serviciul Pregatire Profesionala

1. Dosare cu evidenta participarii la invatamant, perfectionare, invatamant postuniversitar in tara

5 ani

2. Dosare cu evidenta participarii la cursuri de specializare in strainatate

5 ani

3. Fise individuale de evaluare profesionala a salariatilor

5 ani

D. Secretariat

1. Lucrari de secretariat 10 ani 2. Registre intrare-iesire a corespondentei

10 ani

3. Condici de prezenta 3 ani ANEXE ANEXA 1 :MODELE DE DOCUMENTE ÎNTOCMITE-GESTIONATE DE COMPARTIMENTUL DE RESURSE UMANE

A1.1. .MODEL C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet

Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

38

C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML -

#încheiat şi înregistrat sub nr. ... / ......... în registrul general de evidentă a salariatilor

CAPITOLUL A: Părtile contractului C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Angajator - persoana juridică/fizică ................ , cu sediul/domiciliul în .............. , înregistrată la registrul comertului/autoritătile administratiei publice din ................ sub nr. ............... , cod fiscal .............. , telefon ............. , reprezentată legal prin ................ , în calitate de .................. , C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #şi C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #salariatul/salariata - domnul/doamna .................... , domiciliat/domiciliată în localitatea .............. , str. .............. nr. ..... , judetul ............ , posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate/paşaportului seria ........ nr. ....... , eliberat/eliberată de ........... la data de ........... , CNP ................. , autorizatie de muncă/permis de şedere în scop de muncă seria .......... nr. ............... din data ..................... , C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele conditii asupra cărora am convenit: CAPITOLUL B: Obiectul contractului C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #............................................................................................................... CAPITOLUL C: Durata contractului C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)nedeterminată, salariatul/salariata ........................... urmând să înceapă activitatea la data de ...................... ; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)determinată, de ......... luni, pe perioada cuprinsă între data de .............. şi data de .............. /pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post. CAPITOLUL D: Locul de muncă C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #1.Activitatea se desfăşoară la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.) ....................... din sediul social/punctul de lucru/alt loc de muncă organizat al angajatorului .................... C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet

39

Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #2.În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel: ............................... CAPITOLUL E: Felul muncii C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Functia/meseria ..................................... conform Clasificării ocupatiilor din România CAPITOLUL F: Atributiile postului C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Atributiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă. CAPITOLUL F1: Criteriile de evaluare a activitătii profesionale a salariatului C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #...................................... CAPITOLUl G: Conditii de muncă C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #1.Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #2.Activitatea prestată se desfăşoară în conditii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. CAPITOLUL H: Durata muncii 1.O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de .......... ore/zi, .......... ore/săptămână. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ............. (ore zi/ore noapte/inegal). C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)Programul de lucru se poate modifica în conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #2.O fractiune de normă de...... ore/zi, ore/săptămână.......; CAPITOLUL I: Concediul C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML -

40

#Durata concediului anual de odihnă este de ............ zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (normă întreagă, fractiune de normă). C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ..................... CAPITOLUL J: Salarizare C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #1.Salariul de bază lunar brut: ...lei 2.Alte elemente constitutive: C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)sporuri ... ; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)indemnizatii ... ; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b1)prestatii suplimentare în bani .......; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b2)modalitatea prestatiilor suplimentare în natură ...........; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #c)alte adaosuri .... C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #3.Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #4.Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ... CAPITOLUL K: Drepturi specifice legate de sănătatea şi securitatea în muncă C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)echipament individual de protectie ... ; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)echipament individual de lucru ... ; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #c)materiale igienico-sanitare ... ;

41

C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #d)alimentatie de protectie ... ; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #e)alte drepturi şi obligatii privind sănătatea şi securitatea în muncă ... CAPITOLUL L: Alte clauze C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)perioada de probă este de .............. zile calendaristice; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)perioada de preaviz în cazul concedierii este de ............ zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #c)perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003, republicată, sau contractului colectiv de muncă aplicabil; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #d)în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informatiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regăsi şi în contractul individual de muncă; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #e)alte clauze. CAPITOLUL M: Drepturi şi obligatii generale ale părtilor 1.Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)dreptul la salarizare pentru munca depusă; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)dreptul la repaus zilnic şi săptămânal; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #c)dreptul la concediu de odihnă anual; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #d)dreptul la egalitate de şanse şi de tratament; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #e)dreptul la securitate şi sănătate în muncă; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML -

42

#f)dreptul la acces la formare profesională. 2.Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligatii: C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)obligatia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atributiile ce îi revin conform fişei postului; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)obligatia de a respecta disciplina muncii; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #c)obligatia de fidelitate fată de angajator în executarea atributiilor de serviciu; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #d)obligatia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #e)obligatia de a respecta secretul de serviciu. 3.Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)să dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitătii lor; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #c)să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sanctiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #d)să stabilească obiectivele de performantă individuală ale salariatului; 4.Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligatii: C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a)să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activitătii; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #a1)să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #b)să asigure permanent conditiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi conditiile corespunzătoare de muncă;

43

C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #c)să informeze salariatul asupra conditiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relatiilor de muncă; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #d)să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activitătii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi specialitate; C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #e)să asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului. CAPITOLUL N: Dispozitii finale C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispozitiile Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/national, înregistrat sub nr. ........... / .............. la Inspectoratul teritorial de muncă a judetului/municipiului ........................... /Ministerul Muncii şi Solidaritătii Sociale. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale, cu exceptia situatiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte. CAPITOLUL O: C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - # C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt solutionate de instanta judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat …………………… Semnatura………………….

Data…………………………… Reprezentant legal, …………………………………

C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Pe

44

data de ...................... prezentul contract încetează în temeiul art. ....... din Legea nr. 53/2003, republicată, în urma îndeplinirii procedurii legale. C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #Angajator, ..........................

A1.2.MODEL C:\Documents and Settings\Admin\Local Settings\Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\MKL5C9O5\adela-d\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00061964.HTML - #

ACT ADITIONAL CU CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE LA CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

la contractul individual de muncă înregistrat sub nr. .................. din .......................

în registrul Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială a .....................

Încheiat astăzi .........................

la .................................

Între:

Angajatorul

• S. C. .................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) ................................................, str. ............................... nr. ................, bloc ........, scara ..........., etaj ........, apartament ......., judeţ/sector ............................., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ................................., sub nr. .......................... din ......................., cod fiscal nr. ........................................... din ..................................................., având contul nr. ...................................................., deschis la ........................\........................................................, reprezentată de ........................................., cu funcţia de ........................................................

sau

• Asociaţia/Fundaţia ........................................................................................................................, cu sediul în (localitatea) ................................................................, str. ................................... nr. .................., bloc ........., scara ........, etaj ........, apartament ........, sector/judeţ ............................, înregistrată în registrul persoanelor juridice prin Sentinţa civilă nr. ................................................ din ........................................., a Tribunalului ..........................., codul fiscal nr. ........................... din .............................., având contul nr. ................................, deschis la ..................................., reprezentată de ......................................................., cu funcţia de ...............................................

45

sau

• Întreprinderea/Asociaţia ..............................................................................................................., cu sediul în (localitatea) .................................................., str. .......................................... nr. ............, bloc ........, scara ........, etaj ............, apartament ..................., sector/judeţ ..................................., posesoarea autorizaţiei nr. ................... din .................., eliberată de Primăria ............................, codul fiscal nr. ............................ din ........................., având contul nr. ..........................................., deschis la .............................., reprezentată de ..........................., cu funcţia de ...........................,

Salariatul/angajatul

• D. ....................................................., domiciliat în ....................., str. .......................................... nr. ..........., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........, sector/judeţ ............................., născut la data de (ziua, luna, anul) .................................. în (localitatea) ...................................., sector/judeţ ........................................................, fiul lui ............................................................... şi al ........................, posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ............. nr. ......................., eliberat de .........................., cod numeric personal .........................................,

au convenit să încheie prezentul act adiţional la contractul individual de muncă/convenţia civilă de prestări de servicii de mai sus, convenind asupra următoarelor clauze:

I. CLAUZE DE CONFIDENŢIALITATE

1. Informaţiile pe care le obţine, potrivit prezentului act adiţional, salariatul/angajatul, ca efect al executării contractului individual de muncă/convenţiei civile de prestări servicii intervenite între părţi, sunt strict confidenţiale.

2. Sunt confidenţiale următoarele informaţii, date şi documente de care salariatul a luat cunoştinţă sau incidental*):

a) situaţia financiară;

b) proiectele şi programele de afaceri;

c) produsele nelivrate;

d) procedeele de fabricaţie;

e) licenţele sau brevetele de invenţie;

f) rezultatele activităţii de cercetare/proiectare;

g) structura băncii de date;

h) modul de promovare a produselor; etc.

1. Salariatul/angajatul poate dezvălui informaţii sau date, ori poate pune la dispoziţie

46

documente din domeniile menţionate la pct. 2 numai persoanelor implicate în executarea obligaţiilor de serviciu care au legătură cu ele sau acelor persoane pentru care se dă aprobare în scris de către .................................................................................................................................................... .

2. Salariatul/angajatul se obligă ca pe toată durata validităţii contractului individual de muncă/convenţiei civile de prestări servicii să nu-şi constituie o societate comercială cu obiect de activitate identic sau asemănător cu cel al societăţii angajatorului, să nu devină asociat sau acţionar într-o asemenea societate ori să-şi asume funcţia de administrator, membru în consiliul de administraţie sau cenzor într-o altă societate comercială cu obiect de activitate identic sau asemănător cu cel al societăţii angajatorului.

3. Salariatul/angajatul se obligă ca, timp de cel puţin ..... ani de la data încetării contractului individual de muncă sau a convenţiei civile de prestări de servicii, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, datelor şi documentelor cu care a luat contact pe cale directă sau incidentală în cursul executării acestora.

4. În cazul în care salariatul/angajatul, cu intenţie sau din culpă, divulgă informaţii, date sau documente confidenţiale se obligă să despăgubească societatea corespunzător prejudiciilor pe care i le-a produs.

II. CLAUZE DE FIDELITATE

1. În cazul în care salariatul/angajatul este trimis pe cheltuiala angajatorului la cursuri de pregătire sau de perfecţionare profesională (inclusiv la cele efectuate cu burse sau la stagii de pregătire practică sau specializare în străinătate), se obligă să lucreze la societatea angajatorului cel puţin ........ ani.

2. În cazul în care salariatul/angajatul reziliază contractul individual de muncă sau convenţia civilă de prestări de servicii înăuntrul termenului de ..... ani prevăzut la cap. II/pct. 1, se angajează să ramburseze toate cheltuielile suportate de angajator, proporţional cu timpul neservit în folosul acestuia. Prezentul act adiţional care face parte integrantă din contractul individual de muncă/convenţia civilă de prestări de servicii, s-a încheiat într-un număr de ............ exemplare, din care .............. astăzi, data semnării lui.

ANGAJATOR,

ANGAJAT,

*) După caz, se înscrie în actul adiţional.

A1.3.MODEL

CONVENŢIE CIVILĂ DE PRESTĂRI SERVICII*)

47

Societatea Comercială .............................. Sediul ........................................................Codul fiscal ...............................................Telefon ...................................................... CONVENŢIE CIVILĂ DE PRESTĂRI SERVICII*) I. Părţile contractante 1..............................., cu sediul în ..............................., str. ........................................... nr..............., telefon ................, cont de virament nr. ..................., deschis la................................, reprezentată prin ..............................., în calitate de......................., numită în prezentul contract angajator (beneficiar), şi 2. .................................., domiciliat în ................., str. .......................... nr. ..........., judeţul ..............., născut în localitatea ..............................., la data de...................., posesor al actului de identitate seria .................... nr. .....................,eliberat de ........................ la data de ........................., codul numeric personal.............................., în calitate de prestator de servicii (executant), am încheiat prezenta convenţie civilă în următoarele condiţii stabilite de comun acord: II. Obiectul convenţiei civile •activitatea/lucrarea care urmează să fie prestată ............................. •remuneraţia brută stabilită pentru prestaţie ..................... lei •data efectuării plăţii remuneraţiei .................................. III. Drepturile şi obligaţiile părţilor 1.Angajatorul se obligă: •să-l remunereze pe prestator pentru rezultatul muncii sale; •să creeze prestatorului condiţii corespunzătoare de muncă, cu respectareanormelor de protecţia muncii; •să reţină şi să vireze impozitul prevăzut de lege pentru venitul realizat deprestator. 2.Prestatorul se obligă: •să presteze activitatea sau să predea lucrarea la termenul convenit, în condiţiileşi de calitatea cerute de beneficiar; •să respecte secretul lucrărilor şi regulile disciplinare stabilite de beneficiar pentrusalariaţii săi; •să respecte normele de protecţie a muncii specifice activităţii. IV. Durata convenţiei civile •Durata nedeterminată/determinată .........................., timpul de lucru ..............ore pe zi (pentru activitate cu caracter de regularitate, conform art. 3 lit. a)din Legea nr. 130/1999) . •Durata executării lucrării ..................... (pentru activităţi prestate la asociaţiile delocatari sau de proprietari, conform art. 3 lit. b) din Legea nr. 130/1999) . V. Modificarea convenţiei civile Modificarea oricărei clauze a convenţiei civile se poate face numai prin înţelegere între părţi, convenită în scris, prin act adiţional. VI. Încetarea convenţiei civile Prezenta convenţie civilă încetează: 1.prin acordul scris al părţilor; 2.din iniţiativa temeinic motivată a uneia dintre părţi, cu un preaviz de 15 zilelucrătoare. VII. Răspunderea părţilor

48

Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prinprezenta convenţie civilă atrage răspunderea părţii în culpă, în afară de cazurile de exonerare prevăzute de lege. Litigiile ivite în derularea prezentei convenţii civile se soluţionează pe caleamiabilă sau de către judecătorie, în cazul în care nu s-au soluţionat pe caleamiabilă. Prezenta convenţie civilă a fost încheiată în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar al treilea exemplar pentru inspectoratul teritorial de muncă.................... . Angajator (Beneficiar) Prestator (Executant) Avizat, Funcţionarul inspectoratului teritorial de muncă Numele şi prenumele .......................................Semnătura .................................

A1.4. MODEL1. FISA POST SECRETARĂ Antet societate/institutie 1. DENUMIREA POSTULUI: Secretara 2. OBIECTIVUL POSTULUI: Functia de secretara presupune omniprezenta ei la diferite activitati organizate de conducere, consemnarea lucrarilor respective, preluarea, plasarea si arhivarea documentelor rezultate, etc. 3. RESPONSABILITATILE POSTULUI: - preia si transmite mesaje, - redacteaza corespondenta simpla, - expediaza corespondenta, - primeste vizitatorii, - organizeaza sedinte, conferinte, - organizeaza agenda sefului, - are cunostinte de contabilitate (Stocuri) - participa la intalnirile de afaceri, - traduce din si in limbi straine 4. RELATIILE DE MUNCA Secretara este subordonata Directorului General. Secretara colaboreaza cu: - Ceilalti angajati ai firmei;

49

- Serviciul financiar-contabil pentru confirmarea evidentei stocurilor - Coordonatorul departamentelor de marketing si secretariat 5. SCHITA POSTULUI Secretara desfasoara urmatoarele activitati: - Intocmeste si actualizeaza baza de date; - Intocmeste oferte de marfuri; - Acorda asistenta tehnică si comercială clientilor si potentialilor clienti; - Tine evidenta stocurilor; - Intocmeste fisele de magazie - Intretine relatiile cu clientii din portofoliu; - Primeste vizitatorii; - Asigura protocolul; - Participa la sedintele saptamanale organizate in cadrul firmei; In limita timpului disponibil si in conformitate cu dispozitiile primite participa la indeplinirea atributiilor generale privind vanzarea marfurilor. 6. CONDITIILE FIZICE: Secretara isi desfasoara activitatea in biroul situat in Corpul administrativ la adresa -------------,Bucuresti, dotat cu calculator si echipamente periferice, avand acces la telefon, fax, internet. 7. SALARIUL SI CONDITIILE ASIGURATE: Salariul realizat se compune din: - salariul de incadrare: lei, indexabili; - bonificatii si prime, in functie de indeplinirea obiectivelor si in limita fondului de salarii stabilit prin Bugetul de venituri si cheltuieli. Secretara isi desfasoara activitatea in cadrul programului de lucru al organizatiei de 8 ore pe zi (h: 09,00-17,00), 5 zile pe saptamana. Secretara beneficiaza de un concediu de odihna anual platit de 21 zile lucratoare. Programarea concediului de odihna se face conform dispozitiilor legale. Secretara poate beneficia, in functie de rezultatele activitatii, de asistenta medicala privata si de asigurare de viata cu acumulare in fonduri (pensia privata), instruire de specialitate prin participarea la programe de training. 8. CARIERA PROFESIONALA:

50

Secretara poate promova in functia de asistent manager 9. PERSOANA CARE OCUPA POSTUL:..................................................... 10. APLICARE: Prezenta fisa de post este valabila incepand cu data de ................................... si pana la anularea ei. Prezenta fisa de post este anulata incepand cu data de _______________ prin actul _________________________________ . Contract Individual de Munca nr.__________/data________________ . Semnatura angajatului de luare la cunostinta: ___________________ . Data:.................................. DIRECTOR,

A1.5.MODEL 2 FISA POSTULUI Antet societate/institutie DENUMIREA POSTULUI: ASISTENT MANAGER CLASIFICARE COR : ............. LOCUL DE MUNCA: sediul firmei-servicii functionale COMPARTIMENTUL: secretariat CERINTELE POSTULUI: STUDII: superioare tehnice, economice sau administrative SPECIALIZARI: - VECHIME IN SPECIALITATE: 2 ani ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI: - Capacitatea de organizare a timpului, sarcinilor si locului de munca; - Capacitatea de a se concentra pe realizarea mai multor sarcini in acelasi timp; - Atentii catre detalii; - Preia si directioneaza apelurile telefonice; - Asista directorul general in probleme de comunicare, documentare si coordonare interna; - Primeste corespondenta (trimisa prin posta, electronic sau fax), o prezinta directorului general (sau economic), o inregistreaza si distribuie personalului caruia i-a fost repartizata; - Expediaza corespondenta produsa de personalul societatii, prin posta, electronic sau fax, dupa caz; - Redacteaza scrisori sau raspunsuri la scrisori, la indicatia directorului general; - Primeste persoanele romane sau straine – reprezentanti ai unor institutii publice, colaboratori, firme – care vin in contact cu directorul general sau alti salariati ai societatii, in interes de serviciu; - Urmareste asigurarea transportului de la si la aeroporturi a colaboratorilor – persoane straine, precum si cazarea lor;

51

- Tine evidenta persoanelor straine care se prezinta in calitate de colaboratori ai societatii; - Asigura activitatea de protocol in cadrul intalnirilor, in conformitate cu cerintele zilnice; - Tehnoredacteaza materiale produse de serviciile functionale; - Respecta regulamentul de ordine interioara; - Respecta si indeplineste cu strictete normele PSI si de protectie a muncii; - Indeplineste si alte servicii dispuse de directorul general.

RELATII DE MUNCA: - Ierarhice: Directorul general - Functionale: compartimentul financiar si administrativ TITULARUL POSTULUI __________________ Luat la cunostiinta:Data:..................................... Semnatura.................................... INTOCMIT: Inspector resurse umane __________________________ Semnatura....................................

A1.6. MODELE DE DECIZII SPECIFICE COMPARTIMENTULUI DE RESURSE UMANE

DECIZIE IMPUTERNICIRE A PERSOANEI CE COMPLETEAZA SI TRANSMITE ReGES

Antetul societatii

DECIZIA nr. ……../………………

S. C. __________________________ S.R.L., reprezentata legal prin dl./dna./dra. _________________________________ in calitate de ______________,

In baza prevederilor art. 2 alin. 5 din H.G. nr. 500/2011,

In temeiul prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a prerogativelor stabilite prin actul constitutiv al societatii,

DECID:

Art.1. Incepand cu data de___________, completarea si transmiterea registrului general de evidenta a salariatilor va fi efectuata de catre dna./dra./dl. ______________________________, CNP ___________.

Art.2. Departamentul resurse umane va duce la indeplinire prezenta decizie.

Administrator,

52

MODEL D E C I Z I E PRIVIND RADIEREA SANCTIUNII DISCIPLINARE

DECIZIA Nr....../........... privind radierea sanctiunii disciplinare

Avand in vedere ca s-au implinit 12 luni de la aplicarea sanctiunii disciplinare __________ (se mentioneazatipul sanctiunii) dlui / dnei________________ prin decizia nr. ____ /_______ si tinand cont ca in aceasta perioada, dlui./dnei ________________ nu i s-a mai aplicat o noua sanctiune disciplinara, In temeiul art. 248 alin. 3 din Codul Muncii, SC __________SA cu sediul in ____________, inregistrata la ORC ____________ sub nr. ________, CUI ______ , reprezentata prin dl./dna. __________, Director, numit prin decizia ____ / __________emite urmatoarea

D E C I Z I E

Art. 1. Incepand cu data de ______ se radiaza de drept sanctiunea disciplinara _____(se mentioneaza tipul sanctiuniii) aplicata prin decizia nr.___ /____________ dlui / dnei ____________ angajat(a) in functia de ____________ in cadrul departamentului\serviciului ________________ Art. 2. Cu ducerea la indeplinire a prezentei decizii, se ocupa Serviciul Resurse Umane. DIRECTOR, (nume)_______ _________/ Semnatura ____________ / data _________ SEF SERVICIU RESURSE UMANE, (nume)_______ / Semnatura _____ / data _________ Am luat la cunostinta, (nume salariat)________________ / Semnatura _____ / data _________

MODEL

Antetul societatii

DECIZIE DE CONCEDIERE nr. …..………. din data de ...........................................

S.C. ................................................................................................................ reprezentată

prin d-l (d-na) ........................................................ în calitate de ............................................................

Având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990 cu privire la organizarea, funcţionarea şi conducerea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare;

Având în vedere : 1. Referatul nr. ............../................. prin care s-a consemnat gravitatea abaterii disciplinare

….....………......………… ……………..................…; 2. Încălcarea de către salariatul ............................................................. a următoarelor dispoziţii

din regulamentul intern / fişa postului / contractul individual de muncă / contractul colectiv de muncă ;

3. Prezentarea / neprezentarea salariatului la convocarea făcută prin adresa nr. ............./.............., motivându-şi gravitatea faptei prin ..................................................... ,

53

apărări care au fost / nu au fost luate în considerare din următoarele motive ....................................................... ;

4. Rezultatul cercetării disciplinare prealabile , consemnată prin procesul verbal de cercetare nr........../................ ;

Angajatul a fost / nu a fost asistat de către un reprezentat al sindicatului în cadrul cercetării prealabile.

În temeiul art. 39 alin. (2) lit. „a”, „b”, „c”, „e” , art. 40 alin. (1) lit. „a” şi „e”, art. 52 alin. 1, lit. „a”, art. 61 lit. „a”, art. 264 alin. (1) lit. „f”, art. 266 din Legea nr.53/2003 (Codul Muncii) şi art. ............. din Regulamentul intern / contractul colectiv de muncă nr. .................. ;

DECIDE :

Art. 1. Începând cu data de ............................., se desface contractul individual de muncă al d-lui (d-nei) .............................................................................încadrat în meseria(funcţia) de ....................................... la S.C.............................................., conform art.61 lit. „a” coroborat cu art. 264 alin.1 lit. „f” din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii); Art. 2. În perioada de la ............................ până la ............................ contractul individual de muncă al salariatului ......................................... este suspendat conform art. 52 alin.1 lit. „a” din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii); Art. 3. Compartimentele juridic, resurse umane şi financiar-contabil vor duce la îndeplinire prezenta decizie de concediere ; Art. 4. Împotriva prezentei decizii de desfacere a contractului individual de muncă, salariatul se poate adresa cu plângere la................................................. în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare. Art. 5. Prezenta decizie va fi comunicată salariatului ......................................................... în termen de cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii .

ANGAJATOR, .................................................

Spre luare la cunoştinţă şi ducere şa îndeplinire :

1. Comp. Juridic .................................................. Am luat la cunoştinţă, 2. Comp. Resurse umane Salariat ................................ ................................................. 3. Comp. Financiar – contabil B.I.(C.I.)..................... ................................................. Data ............................

Semnătura, ................................................

54

MODEL DECIZIE PROGRAMARE A CONCEDIULUI DE ODIHNA

Antetul societatii

DECIZIE INTERNA

nr. ……/data…………

Obiect: PROGRAMAREA CONCEDIILOR DE ODIHNA PENTRU ANUL ………..

Reprezentantul legal al S.C. ……….S.R.L., dl. /dna./dra. ……….. in calitate de Administrator/Director general In baza art. 143 din Codul Muncii; In temeiul prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a prerogativelor stabilite prin actul constitutiv al societatii,

D E C I D E:

Art. 1. Se aproba programarea concediilor legale de odihna pe anul ..... pentru salariatii nostri, conform tabelului de mai jos, tabel ce face parte integranta din prezenta decizie.

Art. 2. Se aprobă acordarea a ... (.....) zile de concediu de odihna suplimentar pentru ......, avand functia .../ gradul de invaliditate .../ fiind minor. (Nota: salariatii care lucreaza in medii de lucru periculoase, grele sau vatamatoare beneficiaza de minim 3 zile suplimentare de concediu; salariatii incadrati la un grad de invaliditate – au dreptul la 3 zile suplimentare de concediu; nevazatorii au dreptul la 6 zile suplimentare de concediu de odihna; tinerii de pana la 18 ani beneficiaza de un minim de 24 de zile de concediu de odihna).

Art. 3. Cu punerea în aplicare a prevederilor .......prezentei dispoziţii se incredinteaza Departamentul Resurse Umane/dl./dna.

Astfel, programarea concediilor de odihna va avea urmatoarea structura:

Nr. crt. Numele si prenumele salariatului

Date completate de angajati dupa consultarea cu angajatorul

Perioada efectuarii C.O. Semnatura

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Data, Administrator / Director general,

…………………… ……………………………

55

A1.7. ADEVERINŢE

MODEL

Antetul societatii

ADEVERINTA SALARIU

Prin prezenta se adevereste ca Dl............... domiciliat in ........... , str.......... , nr........, jud.......... , posesor al C.I seria. . nr.......... , CNP: ............, eliberat de Politia ............. la data de ............... angajat al SC ..................SRL cu contract de munca pe o perioada nedeterminata , nu beneficiaza de deducere suplimentara .

Prezenta s-a eliberat fiindu-i necesara sotiei .

DATA ................ ADMINISTRATOR.........................

MODEL

ADEVERINTA CONCEDIU MEDICAL

Antetul societatii ADEVERINTA

Se adevereste prin prezenta ca Dl./Dna ………….......................….………………..fiul/fiica lui……………………….. si al/a ……………...……. nascut (-a) la data de …………..… în localitatea …………………. judet (sector) ………….. cod numeric personal ………………… domiciliat (-a) în localitatea ...…..…………………… str. …………………...……… nr. …… bl. … sc. … et. … ap. … judet/sector ………………, posesor (-oare) al/a actului de identitate BI/CI/CP serie …… nr. ………., eliberat de ……………….….…la data de ……….……… este angajat (-a) la S.C. ………………………………………….. S.R.L. (S.A.) în baza contractului individual de munca nr. ……….. din …………………. înregistrat la registrul Inspectoratului Teritorial de Munca al mun./jud. ……………………………...

Precizam ca Societatea achita contributia legala pentru asigurari sociale de sanatate (7% - cota

56

angajatorului si 6,5% - retinuta de la salariati) la Bugetul asigurarilor sociale de sanatate în contul nr. ……………………………. deschis la Trezoreria operativa a judet ……………… sector …

Se elibereaza prezenta spre a-i servi la …………………....………….…………………

……………………………………………………………………………………….…..

Facem precizarea ca salariatul nostru înregistreaza/nu înregistreaza un numar de ..... zile de incapacitate temporara de munca în ultimele 12 luni de zile.

ANGAJATOR,

(nume si prenume) .............................................. (functie) ..............................................

(semnatura) ..............................................

MODEL ADEVERINŢĂ de SALARIAT

Unitatea………………………………….. str. ……………………………. nr. … Localitate ………………., judeţ/sector …………… Cod unic: ……………….. Tel.: ………….; Fax: ………… Nr. …. data ……………

ADEVERINŢĂ

Se adevereşte prin prezenta că Dl./Dna ………….......................….………………..fiul/fiica lui……………………….. şi al/a ……………...……. născut (-ă) la data de …………..… în localitatea …………………. judeţ (sector) ………….. cod numeric personal ………………… domiciliat (-ă) în localitatea ...…..…………………… str. …………………...……… nr. …… bl. … sc. … et. … ap. … judeţ/sector ………………, posesor (-oare) al/a actului de identitate BI/CI/CP serie …… nr. ………., eliberat de ……………….….…la data de ……….……… este angajat (-ă) la S.C. ………………………………………….. S.R.L. (S.A.) pe durată determinată/nedeterminată, în funcţia de ………………………. având un salariu de bază brut lunar de încadrare de ……. lei/lună în baza contractului individual de muncă nr. …. din ……. înregistrat la registrul Inspectoratului Teritorial de Munca al mun./jud. ……………………...,

Se eliberează prezenta spre a-i servi la …………………………….…………………………… ……………………………………………………………………………………………….…. ANGAJATOR, .............................................. (nume şi prenume) ..............................................

57

(funcţie) ..............................................

ADEVERINTA ASIGURAT SĂNĂTATE

Unitatea………………………………….. str. ……………………………. nr. … Localitate ………………., judeţ/sector …………… Cod unic: ……………….. Tel.: ………….; Fax: ………… Nr. …. data ……………

ADEVERINTA

Prin prezenta se certifica faptul ca domnul/doamna......................., CNP...................., act de identitate...... seria......... nr........, eliberat de............ la data de............, cu domiciliul in...........,

str.................... nr...., bl..., ap..., sectorul/judetul..........., are calitatea de salariat si i s-a retinut si virat lunar contributia pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind

reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare. Persoana mai sus mentionata figureaza in evidentele noastre cu urmatorii coasigurati (sot/sotie,

parinti, aflati in intretinere): 1. Nume, prenume,.............................. CNP...................... 2. Nume, prenume,.............................. CNP...................... 3. Nume, prenume,.............................. CNP......................

Prezenta adeverinta are o perioada de valabilitate de 3 luni de la data emiterii. Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele din adeverinta sunt

corecte si complete.

ANGAJATOR, ..............................................

(nume şi prenume) ..............................................

(funcţie) ..............................................

ANEXA 2

DIVERSE DOCUMENTE ADMINISTRATE DE COMPARTIMENTUL DE RESURSE UMANE Accept invitatie seminar Acord de consiliere pentru gasirea unui loc de munca

58

Act aditional conducatori auto la Contractul individual de munca Act aditional cu clauza de confidentialitate la Contractul individual de munca Act aditional la Contractul individual de munca Act aditional la Regulamentul de ordine interioara Acte necesare pentru inregistrarea angajatorilor in evidenta ITM Acte necesare pentru somaj/inregistrarea persoanei in cautarea unui loc de munca Acte necesare si conditii pentru obtinerea ajutorului de deces Acte necesare si conditii pentru obtinerea unei pensii anticipata partiala Acte necesare si conditii pentru obtinerea unei pensii anticipate Acte necesare si conditii pentru obtinerea unei pensii de urmas Acte necesare si conditii pentru obtinerea unei pensii de urmas Acte necesare si conditii pentru obtinerea unei pensii pentru limita de varsta Adeverinta concediu medical Adeverinta concediu si indemnizatie crestere copil Adeverinta de somaj Adeverinta de vechime Adeverinta detasare Adeverinta sanatate Adverinta de salariu Agajament de pastrare si completare a carnetelor de munca Anexa la contractul individual de munca Angajament de confidentialitate

59

Angajament de plata Anunt de angajare in domeniul Resurselor Umane Avertisment absente nemotivate Avizul pentru incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite - Continutul dosarului Cerere de inscriere Cerere pastrare carti de munca la sediul firmei Cerere pentru acordarea indemizatiei de veteran de razboi Cerere pentru recalcularea pensiei Cerere solicitare informatii la ITM (sau alta institutie publica) Certificat stagiu de cotizare Comanda carnete noi munca la ITM Comanda supliment carnet munca la ITM Comunicare desfacere contract de munca Contract de angajare Contract de asigurare sociala Contract de constituire a garantiei materiale pentru gestionari Contract de interventie Contract formare profesionala Contract individual de munca Contract individual de munca (cluburi sportive profesioniste) Conventie civila de prestari de servicii Convocare angajat

60

Decizie de concediere Decizie de desfacere a contractului individual de munca Decizie de imputare Decizie de incetare a contractului de munca Decizie incetare de drept a CIM Decizie incetarea CM prin acordul partilor Decizie incetarea CM prin demisie Decizie registru evidenta salariati Decizie suspendare contract de munca Declaratie carnet munca nou Declaratie existenta carnet de munca Declaratie martor accident de munca Declaratie neprezentare la locul de munca Declaratie pe propria raspundere privind respectarea legislatiei de protectia muncii Declaratie pe propria raspundere Protectia Muncii Declaratie pe proprie raspundere a persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului Dispozitie de repartizare Documente ce pot fi solicitate de inspectorii de munca in timpul controalelor Fisa Consiliere Juridica Fisa de deschidere a cazului Fisa de evaluare a nevoilor Fisa de expunere la riscuri profesionale

61

Fisa de identificare a riscurilor privind securitatea si sanatatea in munca Fisa de instruire colectiva CSSM(Compartimentul securitatii si sanatatii in munca) Fisa de semnalare eveniment Fisa individuala de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta Informare privind semnarea unui act aditional la CIM Instiintare privind incadrarea in munca Interviul pentru angajare Notificare ridicare carnet munca Oferta de angajare Preaviz angajat cu referat director general Proces verbal de cercetare a cazului de boala profesionala Proces verbal de predare-primire carnete de munca Raport abatere disciplinara savarsita de un salariat Reclamatie administrativa la ITM Regulament de functionare a Comitetului de securitate si sanatate in munca Regulament de ordine interioara Scrisoare de recomandare angajat Scrisoarea de intentie - Ghid de completare Sesizare ITM privind contractul de munca Solicitare examinare medicala pentru angajare Tehnici privind cautarea unui loc de munca

62

ANEXA 3

DOCUMENTE CE POT FI SOLICITATE DE INSPECTORII DE MUNCA IN TIMPUL CONTROALELOR

Documente uzuale ce pot fi solicitate de inspectorii de muncă în timpul controalelor (cu nominalizarea reglementărilor care impun verificarea acestora) 1. Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului cu anexele aferente (O.U.G. 76/2001 republicată); 2. Autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii (L 90/1996, republicată, art. 9 al. 1); 3. Decizii interne pentru: - personalul cu atribuţii in domeniul SSM (L 90/1996 republicată, art. 8, alin. 2, L 90/1996 republicată, art. 18(1), lit. d); - componenta serviciului de SSM (NGPM/2002, art. 28) - conducătorii locurilor de muncă; ( NGPM/2002, art. 11, lit. f) - personalul cu responsabilităţi conform NSSM ( ex, manipulare depozitare recipiente cu oxigen; deservire instalaţii aer comprimat) etc.; 4. Documentele Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă (CSSM): - decizia de înfiinţare; Ordinul MMPS nr. 187/1998, NGPM/2002, art. 44); - raportul anual al conducătorului unităţii în CSSM cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă ( NGPM/2002, art. 47); - raportul medicului care asigură supravegherea stării de sănătate a salariaţilor; (NGPM/2002, art. 42); - planul anual de măsuri în domeniul SSM şi fondul de cheltuieli necesar (anexa 2, NM 7, L 90/1996, republicată ); - programul de activitate al serviciului de SSM (NGPM/2002, art. 31 lit. a); 5. Evaluarea riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă (NGPM/2002, art. 11 lit. b); 6. Dosarul medical individual (anexa 6, NGPM/2002; NGPM/2002, art. 476 – La cererea Inspectoratului Teritorial de Munca şi Direcţiei de Sănătate Publică medicul de medicină a muncii trebuie să furnizeze copii ale dosarului medical. ); 7. Fişa de aptitudini (NGPM/2002, art. 61); 8. Înscrierea în fişa de instructaj „Apt pentru lucru la înălţime” (NSSM 12, art. 11); 9. Foaia de parcurs (NSSM 23 art. 16 lit. e si NSSM 23 art. 45); 10. Raport de şedinţa siguranţa circulaţiei; 11. Nota de comanda reparaţii; 12. Programe de instruire, testare pe meserii sau activităţi (NGPM/2002, art. 11 lit. p); 13. Masuri tehnico-organizatorice de prevenire alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor (NGPM/2002, art. 99, lit. d); 14 Tematici de instruire (NGPM/2002, art. 109); 15. Diploma de absolvire a cursurilor de protecţia muncii (NGPM/2002, art. 119); 16. Verificarea testelor utilizate pentru evaluarea cunoştinţelor în procesul de instruire (NGPM/2002, art. 105);

63

17. Fisele individuale de instructaj de protecţia muncii (NGPM/2002, art. 91 al. 1); 18. Procese verbale care sa ateste modul de efectuare a instructajului periodic (NGPM/2002, art. 91, al. 3); 19. Foaie de prezenta; 20 Normativul intern de acordare a echipamentelor individuale de protecţie (EIP) şi de lucru (EIL), corespunzător riscurilor activităţii (NGPM/2002, art. 137, L 90/1996, republicată, art. 13); 21. Certificate de conformitate pentru EIP si EIL (NGPM/2002, art. 149, NM 2, L 90/1996, republicată); 22. Fişe de magazie pentru dotarea cu EIP; 23. Documentele care să ateste că ET utilizate în cadrul unităţii sunt certificate de organismele competente, potrivit legii (NM 3, L 90/1996, republicată ); 24. Registre de supraveghere a parametrilor tehnologici ai instalaţiilor în funcţiune (L 90/1996, republicată, art. 41 al. 7, lit. e); 25. Contractul colectiv de muncă întocmit la nivelul unităţii (clauzele referitoare la protecţia muncii, la timpul de muncă, regimul pauzelor, munca în schimburi şi intensitatea acesteia) (L 90/1996, republicată, art. 7); 26. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern (L 90/1996, republicată, art. 8 al. 1); 27. Măsuri tehnice şi/sau organizatorice luate pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă (L 90/1996, republicată, art. 41(4) lit. g); 28. Buletine de verificări PRAM (STAS 12604/5/1990); 29. Determinările de noxe, în cazul unităţilor cu tehnologii care degajă noxe chimice (în vederea stabilirii măsurilor specifice de protecţie a muncii) (L 90/1996, republicată, art. 41(4) lit. b); 30. Determinarea limitelor de zgomot la locurile de muncă ( dacă sunt sub cele maxim admise pentru protecţia neuropsihică şi psihosenzorială a executanţilor) (L 90/1996, republicată, art. 41(4) lit. b); 31. Reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecţia muncii corespunzător condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă (L 90/1996, republicată, art. 18 (1) lit. e); 32. Autorizarea din punct de vedere al protecţiei muncii pentru salariaţii care exercită meserii ce trebuie autorizate (NGPM/2002, art. 11 lit. p, L 90/1996, republicată, art. 18 (1) lit. j); 33. Evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite: vătămătoare, grele şi periculoase ( art. 18 (1) lit. e din L 90/1996, republicată); 34. Certificate medicale cu diagnostic “accident” (art. 33 NM 6, L 90/1996, republicată); 35. Implementare noilor prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate în muncă (NGPM/2002, art. 238); 36. Documentul privind protecţia la explozie şi evaluarea riscurilor de explozie (NGPM/2002, art. 267); 37. Buletine de verificare metrologica a AMC–urilor din dotare (NGPM/2002, art. 11 lit. y); 38. Verificările ISCIR (NGPM/2002 art. 394); 39. Fişa postului (NGPM/2002, art. 11, lit. f); 40. Permisul de lucru cu foc (anexa 7, NDPSI în industria chimica şi petrochimică); 41. Permis gass free, în situaţiile de lucrări în spaţii închise unde există pericol de explozie (L 90/1996, republicată, art. 18 (1), lit. c); 42. Documentul privind protecţia la explozie (NGPM/2002, art. 267); 43. Autorizaţie de lucru în zone Ex (conform prescripţiilor din standardele de securitate specifice);

64

44. Proiect de zonare Ex şi clasificarea ariilor periculoase (conform prescripţiilor din standardele de securitate specifice); 45. Plan tehnic de exploatare (NSPMMCSLB nr. 46, art. 1, pct. 6); 46. 46. Registrul de evidenţă a elementelor pentru legare a sarcinilor, după caz (PT R 14-2002); 47. Registrul cu orele de funcţionare a echipamentelor tehnice (ET) (ex. compresoare) (L 90/1996, republicată, art. 41, al (7) lit. e); 48. Programul de revizii şi reparaţii a ET din dotare (L 90/1996, republicată, art. 41, al. (5) lit. g); 49. Plan de evacuare în caz de urgentă (NSPPMMCSMB/97 PT-C 01, art. 1); 50. Registre de evidenţă a accidentaţilor in munca (L 90/1996, republicată, art. 38, al (1) din NM 6); 51. Registre de evidenţă a accidentelor uşoare (L 90/1996, republicată, art. 38, al (1) din NM 6); 52. Registre de evidenţă a incidentelor periculoase (L 90/1996, republicată, art. 38, al (1) din NM 6); 53. 53. Registre de evidenţă a îmbolnăvirilor profesionale (L 90/1996, republicată, art. 61 din NM 6); 54. Raportare semestrială a accidentelor de munca (L 90/1996, republicată, art. 42 din NM 6); 55. Registrul de serviciu la bordul navelor (L 90/1996, republicată, art. 18 (1) lit. c); 56. Registrul pentru substanţe toxice (Decretul 466/1979 anexa I pct. 1, art. 8 lit. a); 57. Registrul de evidenţă a materialelor explozive ( L 126/1995, republicată); 58. Formular comandă şi îndeplinirea comenzii pentru utilizarea materialelor explozive ( L 126/1995, republicată); 59. Cartea tehnică a utilajului (L 90/1996, republicată, NM 3); 60. Instrucţiuni de lucru (L 90/1996, republicată, art. 5 al. (6), NGPM/2002, art. 5 al. 1); 61. Proces verbal de punere în funcţiune a schelei (NGPM/2002, cap VII, secţiunea 3); 62. Convenţiile de lucru (L 90/1996, republicată, NM 6, art. 34, al 2); 63. Proiectele de execuţie a construcţiilor, ET (L 90/1996, republicată, art. 18, lit. a); 64. Măsurile preventive şi metodele de lucru stabilite de angajator (L 90/1996, republicată, art. 18, lit. c); 65. Proces verbal de control propriu din punct de vedere al protecţiei muncii (L 90/1996, republicată, art. 18 (1) lit. f); 66. Materiale necesare informării şi educării angajaţilor (NGPM/2002, art. 11, lit k); 67. Fişele tehnice de securitate pentru substanţe toxice (NGPM/2002, art. 446); 68. Contractele de lucrări (L 90/1996, republicată, NM 6, art. 34, al. (2)); 69. Modul de acordare a materialelor igienico sanitare (NGPM/2002, art. 150-157); 70. Fişa de expunere la riscuri profesionale (NGPM/2002, art. 11, lit. gg); 71. Evidenţe nominale ale angajaţilor cu handicap şi a celor cu vârsta sub 18 ani (NGPM/2002, art. 11, lit. ii); 72. Dosare de cercetare a accidentelor cu ITM (L 90/1996, republicată, NM 6, art. 14(2), 21 (1), 24); 73. Registrul unic de control (L 252/2003); NOTĂ: Distinct de documentele uzuale solicitate de inspectorii de muncă în timpul controalelor,

65

pentru domeniile specifice (minier, forestier, agricol, al extracţiei petroliere, al chimiei şi petrochimiei, al producerii şi distribuţiei energiei electrice, al activităţii cu explozivi şi alte activităţi specifice) se cer documente proprii acestor sectoare de activitate, a căror prezentare formează obiectul unor reglementări separate.

ANEXA 4

H.G. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si al art. 34 alin. (7) dinLegea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare:

Art.1 Prezenta hotarare stabileste metodologia de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor, denumit in continuare registru, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu acesta.

Art.2 (1) Incadrarea in munca a unei persoane se realizeaza, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, republicata, numai prin incheierea unui contract individual de munca, in temeiul caruia persoana fizica, in calitate de salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. (2) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta si transmite la inspectoratul teritorial de munca un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora. (3) Angajatorii care au infiintat sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, carora le-au delegat competenta incadrarii personalului prin incheierea de contracte individuale de munca, pot delega acestora si competenta infiintarii registrului. (4) Au obligatia de a infiinta si transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca si misiunile diplomatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, respectiv, dupa caz, institutele culturale si reprezentantele comerciale si economice ale altor state in Romania, pentru personalul angajat local care are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania. (5) Completarea si transmiterea registrului se fac de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator. (6) Angajatorii pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin incheierea, cu respectarea dispozitiilor art. 20 alin. (5) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, de contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca, care isi desfasoara activitatea in conditiile prevederilor legale in vigoare. (7) Prestatorii prevazuti la alin. (6) nu pot subcontracta, la randul lor, serviciile de completare si transmitere a registrului incredintate de angajator. (8) In situatia prevazuta la alin. (6), angajatorul are obligatia informarii, in scris, a inspectoratului teritorial de munca despre incheierea contractului de prestari servicii. (9) Contractarea serviciului de completare si transmitere a registrului nu exonereaza angajatorul

66

de obligatiile stabilite de prezentul act normativ. (10) Angajatorii/prestatorii care opereaza efectiv in registru au obligatia sa prelucreze datele cu caracter personal ale salariatilor angajatorilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. (11) Procedura si actele pe care angajatorii sunt obligati sa le prezinte la inspectoratul teritorial de munca pentru obtinerea parolei se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale. Art.3 (1) Registrul se intocmeste in forma electronica. (2) Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente: a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal — CNP, cetatenia si tara de provenienta — Uniunea Europeana — UE, non-UE, Spatiul Economic European — SEE; b) data angajarii; c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea; d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative; e) tipul contractului individual de munca; f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia; g) salariul, sporurile si cuantumul acestora; h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale; i) data incetarii contractului individual de munca.

Art. 4 (1) Completarea, respectiv inregistrarea in registru a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) se face dupa cum urmeaza: a) la angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)—g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza; b) elementul prevazut la art. 3 alin. (2) lit. g) se completeaza si pentru contractele individuale de munca deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari; c) elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. h) se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii; d) elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. i) se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca; e) pentru salariatii detasati, angajatorul de baza completeaza perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii. (2) Orice modificare a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)—g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut la art. 17 alin. (5) din Legea nr. 53/2003, republicata. Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.

67

(3) Orice corectie a erorilor survenite in completarea registrului se face la data la care angajatorul a luat cunostinta de acestea.

Art. 5 (1) Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati: a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii; b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica; c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator. (2) Evidenta registrelor, respectiv a datelor cuprinse in acestea, transmise de angajatori/prestatori de servicii, se tine intr-o baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii. (3) Procedura privind transmiterea registrului in format electronic se stabileste prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, dupa adoptarea solutiei tehnice a registrului in format electronic si in functie de aceasta.

Art. 6 (1) Angajatorii sau, dupa caz, prestatorii de servicii au obligatia de a completa si transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au angajatorii sediul sau domiciliul, dupa caz, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat, cu obligatia completarii acestuia conform art. 3. (2) Unitatile fara personalitate juridica care au competenta infiintarii registrului au obligatia de a completa elementele contractului individual de munca conform art. 3 si de a transmite registrul, in termenele prevazute la art. 4, la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea, cu indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta hotarare. Art. 7 Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica, care au delegata competenta infiintarii registrului.

Art. 8 (1) Angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati, de a-l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora. (2) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente: actele necesare angajarii, contractul individual de munca, actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, acte de studii/certificate de calificare, precum si orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru. (3) La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat sa ii elibereze acestuia: a) copii ale documentelor existente in dosarul personal; b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind inscrierile referitoare la persoana sa si/sau un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul general de

68

evidenta si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii. (4) Documentele sunt eliberate in copie certificata de reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator pentru conformitate cu originalul. (5) Registrul electronic si dosarele personale ale fiecarui salariat se vor pastra in conditii care sa asigure securitatea datelor, precum si pastrarea lor indelungata si corespunzatoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Angajatorul raspunde pentru asigurarea acestor conditii, precum si pentru orice prejudiciu produs salariatului, sau oricarei alte persoane fizice sau juridice, prin incalcarea acestor obligatii. (6) In masura in care, din motive obiective, angajatorul se afla in imposibilitatea de a elibera documentele prevazute la alin. (3), salariatul sau fostul salariat poate solicita inspectoratului teritorial de munca din raza caruia angajatorul isi desfasoara activitatea eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte elementele continute in registru, astfel cum a fost intocmit si transmis de catre angajator. Inspectoratul teritorial de munca in cauza elibereaza documentul, in baza registrului electronic transmis de angajator, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.

Art. 9 (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte savarsite de angajatori, persoane fizice sau juridice: a) netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de munca prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)—g), cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza; b) refuzul de a pune la dispozitie inspectorului de munca registrul in format electronic, precum si dosarul personal al salariatilor; c) necompletarea elementelor contractului individual de munca conform art. 3, respectiv netransmiterea registrului in termenele prevazute la art. 4; d) completarea registrului de catre alte persoane decat cele prevazute la art. 2 alin. (5) sau alin. (6); e) completarea registrului cu date eronate sau incomplete; f) alterarea sau stergerea datelor din registru, precum si interventia neautorizata asupra aplicatiei informatice a registrului. g) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (8) privind informarea inspectoratelor teritoriale de munca cu privire la prestatorii de servicii; h) refuzul angajatorului de a elibera copii dupa documentele prevazute la art. 8 alin. (3), solicitate de catre salariat; i) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (7); j) nerespectarea prevederilor art. 7. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cea prevazuta la lit. a), cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana primita la munca fara transmiterea la inspectoratul teritorial de munca a registrului completat cu toate elementele contractului individual de munca, fara ca amenda totala cumulata sa depaseasca suma de 50.000 lei; b) cele prevazute la lit. b)—c), cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei; c) cea prevazuta la lit. d)—f) si i) cu amenda de la 3.500 lei la 5.000 lei; d) cea prevazuta la lit. g) cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei; e) cea prevazuta la lit. h) si j) cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei.

69

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca. (4) Contravenientul poate achita in cel mult 48 de ore jumatate din minimul amenzii contraventionale prevazute la alin. (2) lit. b)—e). (5) Aplicarea contraventiilor si sanctiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se face cu respectarea: a) art. 22 din Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, respectiv ale art. 31 din Conventia de la Viena privind relatiile consulare referitoare la inviolabilitatea localurilor misiunilor diplomatice, respectiv ale oficiilor consulare; b) art. 31 din Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, respectiv ale art. 43 din Conventia de la Viena privind relatiile consulare referitoare la imunitatea de jurisdictie a agentilor diplomatici, respectiv a agentilor consulari.

Art. 10 Prevederile art. 9 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 11 (1) Inspectia Muncii adopta solutia tehnica privind registrul in forma electronica si aplicatia informatica pentru completarea si transmiterea registrului de catre angajatori. (2) Inspectoratul teritorial de munca distribuie aplicatia informatica angajatorilor care au obligatia de a infiinta si transmite registrul.

Art. 12 (1) Inspectia Muncii asigura accesul autoritatilor si institutiilor publice la datele din registru, pe baza unor aplicatii de interogare specifice, cu asigurarea masurilor de protectie a datelor cu caracter personal. Conditiile, procedura de lucru si limitele accesului la informatii se stabilesc, in conditiile legii, de Inspectia Muncii prin protocoale de colaborare incheiate cu autoritatile si institutiile publice solicitante. (2) In scopul combaterii muncii nedeclarate materializata prin neinregistrarea contractelor individuale de munca in registru, Inspectia Muncii beneficiaza de accesul la bazele de date detinute de autoritati si institutii publice, privind evidenta populatiei, declaratii si inregistrari fiscale/vamale, asigurari si prestatii sociale, precum si orice date si informatii utile activitatii de control. (3) Pentru familia ocupationala de functii bugetare “diplomatie”, prevederile art. 4—6 se aplica in conditiile stabilite printr-un protocol de colaborare incheiat intre Ministerul Afacerilor Externe si Inspectia Muncii.

Art. 13 Registrele infiintate si inregistrate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare, se pastreaza si se arhiveaza de catre angajatori, in conditiile legii.

Art. 14 (1) Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 august 2011. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, publicata in

70

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 22 februarie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

ANEXA 6 (CODUL MUNCII ) TITLUL II - Contractul individual de muncă Art. 34. [REGISTRUL GENERAL DE EVIDENTA A SALARIATILOR] (1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor. (2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial. (3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite inspectoratului teritorial de munca in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile si cuantumul acestora, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, perioada detasarii si data incetarii contractului individual de munca. (4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii. (5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. (6) In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz. (7) Metodologia de intocmire a registrului general de evidenta a salariatilor, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu intocmirea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

OBSERVAŢII 1. Registrul general de evidenţă a salariaţilor constituie un carnet de muncă colectiv, care înlocuieşte carnetele individuale. 2. Este discutabila oportunitatea renuntarii la indicarea temeiului incetarii contractului individual de munca, daca se va interpreta ca aceasta a fost vointa legiuitorului atunci cand a reglementat doar cerinta mentionarii datei... 3. Nu se instituie nici o sancţiune pentru angajatorul care refuză să elibereze salariatului documentul solicitat de acesta care să ateste activitatea desfăşurată, vechimea în muncă,...

ANEXA 7

28 Ianuarie 2012 - Ziua Europeana a Protectiei Datelor

71

Pe data de 28 Ianuarie 2012 s-a celebrat Ziua Europeană a Protecţiei Datelor, de către toate statele membre ale Consiliului Europei, eveniment ce beneficiază de sprijinul Comisiei Europene pentru promovarea dreptului la viaţă privată şi la protecţia datelor personale.

Cu această ocazie se aniversează adoptarea, pe 28 Ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenţiei nr. 108 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal - act internaţional în domeniul protecţiei datelor la care au aderat deja 43 de state din Europa şi altele din lume.

Act normativ ce reprezintă o adevărată piatră de temelie a reglementărilor incidente domeniului protecţiei datelor, Convenţia 108 defineşte o serie de principii universale şi conţine prevederi de natură să asigure protecţia vieţii private a persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice sau entităţile private. Prin Protocolul Adiţional al Convenţiei au fost statuate noi prevederi referitoare la autorităţile naţionale de protecţie a datelor personale şi la transferul datelor personale, astfel încât să se asigure o platformă de cooperare între statele semnatare.

Rolul Autorităţilor pentru protecţia datelor personale, ce activează în fiecare din statele membre ale Uniunii Europene, a devenit din ce în ce mai important pentru asigurarea respectării principiilor de prelucrare a acestor date, iar sărbătorirea anuală a Zilei Europene a Protecţiei Datelor Personale constituie un mijloc util de a le aduce în atenţia publicului.

Doamna Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a subliniat recent că o protecţie efectivă a datelor personale este vitală pentru democraţie şi influenţează alte drepturi fundamentale şi libertăţi, subliniind necesitatea existenţei unui echilibru între viaţa privată şi libera circulaţie a datelor personale necesară în plan economic.

ANEXA 8. ARHIVAREA FIZICA A DOCUMENTELOR - LEGEA 16/1996 1.1. Arhivare documente (indosarierea documentelor in functie de specificul activitatii si de cerintele beneficiarului):

• Sortarea documentelor dupa data emiterii lor sau dupa alte criterii stabilite de beneficiar; • Indosarierea documentelor, numerotarea filelor indosariate in coltul din dreapta , fie

mecanic si intocmirea unui opis pentru dosarul arhivat, prin atasarea ca prima pagina in interiorul dosarului, a listei cu documentele continute in fiecare dosar - Anexa nr. .....;

• Sortarea documentelor dupa data emiterii lor sau dupa alte criterii stabilite de beneficiar;Indosarierea documentelor, numerotarea filelor indosariate in coltul din dreapta , fie mecanic si intocmirea unui opis pentru dosarul arhivat, prin atasarea ca prima pagina in interiorul dosarului, a listei cu documentele continute in fiecare dosar - Anexa nr. .....;

• Pe o foaie nescrisa adaugata la sfarsitul dosarului sau pe ultima pagina ramasa nescrisa se trece sub semnatura arhivarului mentiunea ca: "Prezentul dosar contine ....... file - in cifre si in paranteza in litere";

72

• Arhivarea documentelor se face in mape specifice arhivarii, legate, in functie de dorinta beneficiarului arhivarea se poate face si in alte tipuri de dosare

• Documentele din fiecare dosar se cos sau se leaga in mape, in asa fel incat sa se asigure citirea completa a textului, datelor, rezolutiilor, etc.;

• Dosarele NU trebuie sa aiba mai mult de 250 - 300 de file; • Pe coperta dosarului se aplica Anexa ........, care se completeaza cu datele dosarului; • Pe cotorul mapei / biblioraftului se vor trece datele pe care acesta le contine: numarul din

nomenclator, datele extreme, volumul dosarului, • Pentru fiecare serviciu/compartiment/departament in parte, fiecare an va incepe cu

volumul 1 de documente arhivate, aplicabil pentru fiecare tip de document; • Persoana desemnata cu arhiva completeaza un proces verbal de predare- primire a

documentelor, Anexa ....., ce va fi semnat atat de persoana autorizata cat si de arhivar.

Gruparea documentelor pentru arhivare se face potrivit NOMENCLATORULUI DOSARELOR. Acesta se intocmeste sub forma de tabel, in care se redau grupele de documente pe servicii/compartimente/departamente etc., in dreptul grupelor de documente care se pastreaza permanent se trece cuvantul "permanent" daca exista acte pentru care nu se stabilesc prin lege termenele de pastrare, se poate trece un numar de ani).La cererea beneficiarului, serviciile pot include intreg suportul material necesar arhivarii (mape). 1.2. Identificare documente Pe documentele arhivate, pentru identificare, pot fi aplicate etichete . 1.3. Depozitarea documentelor 1.3.1. Introducerea documentelor in arhiva

• Dosarele se depun in arhiva, pe baza de Inventar si Proces Verbal de predare-primire; • Persoana autorizata aduce arhivarului inventarul (Anexa ....) semnat de superiorul

ierarhic, arhivarul completeaza procesul verbal de predare-primire (Anexa ....) ce va fi semnat atat de persoana autorizata cat si de arhivar;

• Dosarele sunt depozitate pe rafturi identificabile prin numere, dosarele se vor ordona pe ani, serviciu/compartiment/departament termene de pastrare;

• Pentru documentele cu termen de pastrare permanent se asigura un loc separat;

1.4. Iesirea documentelor din arhiva si predarea spre redepozitare este permisa Superiorului ierarhic sau unei persoane desemnate din serviciu / compartimentul / departamentul respectiv

• Persoana autorizata din fiecare serviciu / compartiment / departament inmaneaza arhivarului formularul standard (Anexa ......), semnat de Superiorul ierarhic (nume, prenume - in litere de tipar, semnatura). Formularul va contine o lista a documentelor ce se vor scoate din arhiva

• Arhivarul completeaza un proces verbal de predare-primire (Anexa .......), semnat de persoana autorizata si de arhivar.

73

• Arhivarul inregistreaza in Registrul de Evidenta Anexa ....... toate dosarele pe care le primeste sau le imprumuta pentru consultare personei desemnate din cadrul institutiei/banci;

• In locul dosarului imprumutat se pune o fisa de control (Anexa ......) semnata de solicitant si care se restituie persoanei respective in momentul inapoierii dosarului;

• Persoana autorizata inmaneaza arhivarului formularul standard (Anexa ......), semnat de Superiorul ierarhic (nume, prenume - in litere de tipar, semnatura) impreuna cu documentele imprumutate.

• Formularul va contine lista documentelor ce vor fi depozitate; arhivarul completeaza un Proces verbal de predare-primire (Anexa .......) semnat de persoana autorizata si de arhivar; arhivarul restituie fisa de control persoanei autorizat

1.5. Obligatia beneficiarului este de a pastra documentele in conditii corespunzatoare, asigurandu-le impotriva distrugerii, degradarii si sustragerii. Documentele sunt pastrate in conditii de igiena, temperatura si umiditate adecvata. Depozitarea arhivei este ferita de igrasie, expuse pericolului de infiltratie, inundatie, incendiu, explozie, etc. Spatiu de depozitare este dotat cu rafturi. In incinta depozitului este interzisa folosirea radiatoarelor, resourilor, fumatului sau a utilizarii unor instalatii electrice defecte. Depozitele sunt prevazute cu stingatoare portabile cu bioxid de carbon si praf, asigurandu-se conditiile necesare de stingere a incendiilor. Depozitele sunt prevazute cu mijloace de alarma. 1.6. Indatoririle beneficiarului sunt urmatoarele:

• transportul in maxima siguranta a documentelor de la Creatorul documentelor la depozitul destinat arhivarii;

• primirea in depozit a documentelor create si gestionarea lor; • manipularea acestora la depozitul de arhiva; • intocmirea Nomenclatorului Arhivistic conform propunerilor Creatorilor de documente; • selectionarea documentelor care au indeplinit termenul de pastrare; • pastrarea in bune conditii si asigurarea securitatii documentelor; • asigurarea desprafuirii periodice a documentelor, a dezinsectiei si deratizarii; • asigurarea temperaturii, umiditatii si a ventilatiei propice; • asigurarea conditiilor de ordine, paza si securitate; • inregistrarea in Registrul de Evidenta (Anexa ....) a tuturor dosarelor pe care le primeste

sau le imprumuta pentru consultare, punandu-se in locul dosarului imprumutat o fisa de control (Anexa ....) semnata de solicitant si care se restituie persoanei respective in momentul inapoierii dosarului;

2. Arhivarea documentelor pe suport electronic si crearea de baze de date

• crearea unei baze de date pentru documentele ce urmeaza a fi copiate prin scanare sau alte metode de capturare a datelor;

• copierea prin scanare a documentelor emise; • capturare prin tastare directa, procesare si stocare de noi document;

74

La finalul fiecarei etape de lucru, furnizorul intocmeste si pune la dispozitia beneficiarului toate rapoartele de activitate, in urmatoarele conditii:

• se salveaza pe dischete/cd-uri reinscriptibile/alte medii electronice baza de date a arhivarilor electronice iar acestea se predau beneficiarului, prin intocmirea unui proces verbal de predare primire;

• salvarea datelor pe cd-uri reinscriptibile ofera posibilitatea Creatorului de documente de a beneficia prin metoda arhivarii electronice si de actele ce se emit ulterior si se vor adauga la documentele intiale (contracte de leasing, polite de asigurari de viata, etc

ANEXA 9. INSTRUCŢIUNI

privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale prin

Ordinul de zi nr. 217 din 23 mai 1996 Prezentele Instrucţiuni reglementează organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi

arhivistice, în mod unitar, la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documente, în conformitate cu art. 5, pct. a, din Legea Arhivelor Naţionale.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. t. - Constituie izvoare istorice şi alcătuiesc Fondul Arhivistic Naţional al României documentele, indiferent de suportul lor, create de-a lungul timpului de organele de stat, organismele publice sau private, economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de persoanele fizice. Acestor documente statul le asigură protecţie specială, în condiţiile Legii Arhivelor Naţionale.

Art. 2. - Administrarea, supravegherea, după caz, şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României se realizează de Arhivele Naţionale - unitate bugetară în cadrul Ministerului de Interne. Atribuţiile acestora se exercită prin compartimentele specializate şi direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale.

Art. 3. - Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente răspund de evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea lor, în condiţiile prevederilor Legii Arhivelor Naţionale.

Art. 4. - Persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente, au obligaţia de a înfiinţa compartimente de arhivă, organizate în funcţie de complexitatea şi cantitatea arhivelor pe care le creează sau le deţin. Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, precum şi structura şi competenţa compartimentelor de arhivă vor fi stabilite de conducerea unităţii creatoare şi deţinătoare de documente, cu avizul de specialitate al Arhivelor Naţionale sau, după caz, al direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.

Fac excepţie de la aceste prevederi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, alte organe cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Formarea, perfecţionarea şi atestarea personalului compartimentului de arhivă se realizează prin Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică, contra cost.

Art. 5. - Atribuţiile personalului compartimentului de arhivă sunt: a) iniţiază şi organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului dosarelor, în cadrul

unităţii respective; asigură legătura cu Arhivele Naţionale, în vederea verificării şi confirmării nomenclatorului', urmăreşte modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea dosarelor;

75

b) verifică şi preia de la compartimente, pe bază de inventare, dosarele constituite; întocmeşte inventare pentru documentele fără evidenţă (anexa nr. 2), aflate în depozit; asigură evidenta tuturor documentelor intrate şi ieşite din depozitul de arhivă, pe baza registrului de evidenţă curentă (anexa nr. 3);

c) şeful compartimentului de arhivă este secretarul comisiei de selecţionare şi, în această calitate, convoacă comisia în vederea analizării dosarelor cu termene de păstrare expirate şi care, în principiu, pot fi propuse pentru eliminare ca fiind nefolositoare; întocmeşte formele prevăzute de lege pentru confirmarea lucrării de către Arhivele Naţionale; asigură predarea integrală a arhivei selecţionate la unităţile de recuperare;

d) cercetează documentele din depozit în vederea eliberării copiilor şi certificatelor solicitate de cetăţeni pentru dobândirea unor drepturi, în conformitate cu legile în vigoare;

e) pune la dispoziţie, pe bază de semnătură, şi ţine evidenţa documentelor împrumutate compartimentelor creatoare; la restituire, verifică integritatea documentului împrumutat; după restituire, acestea vor fi reintegrate la fond;

f) organizează depozitul de arhivă după criterii prealabil stabilite, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale, menţine ordinea şi asigură curăţenia în depozitul de arhivă; solicită conducerii unităţii dotarea corespunzătoare a depozitului (mobilier, rafturi, mijloace P.S.I. ş.a.): informeazăconducerea unităţii şi propune măsuri în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei;

g) pune la dispoziţia delegatului Arhivelor Naţionale toate documentele solicitate cu prilejul efectuării acţiunii de control privind situaţia arhivelor de la creatori;

h) pregăteşte documentele (cu valoare istorică) şi inventarele acestora, în vederea predării la Arhivele Naţionale, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale.

Art. 6. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să comunice în scris, în termen de 30 de zile, Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, înfiinţarea, reorganizarea sau oricare alte modificări survenite în activitatea instituţiei, cu implicaţii asupra compartimentului de arhivă.

Art. 7. - Arhivele Naţionale şi direcţiile judeţene controlează aplicarea şi respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, pe linia muncii de arhivă şi stabilesc măsurile ce se impun, potrivit legii.

CAPITOLUL II Obligaţiile creatorilor şi deţinătorilor de documente

A. Evidenţa documentelor Art. 8. - Creatorii de documente sunt obligaţi să înregistreze toate documentele intrate,

ieşite ori întocmite pentru uz intern Art. 9. - înregistrarea documentelor se face la registratura generală, fie într-un singur

registru de intrare-ieşire, fie, concomitent, în mai multe, fără ca numerele de înregistrare date documentelor să se repete.

Când creatorul de documente primeşte, emite şi întocmeşte pentru uz intern un număr mare de documente, înregistrarea acestora se poate face şi la fiecare compartiment de muncă In această situaţie, la registratura generală se înscrie numărul de înregistrare atribuit de expeditor şi denumirea compartimentului la care se repartizează spre înregistrare şi rezolvare.

Înregistrarea documentelor se efectuează cronologic, în ordinea primirii lor. Înregistrarea documentelor începe de la l ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale

fiecărui an. La înregistrarea documentelor se vor preciza următoarele clemente: numărul de

înregistrare, data înregistrării, numărul şi data documentului date de emitent, numărul filelor

76

documentului, numărul anexelor, emitentul, conţinutul documentului în rezumat, compartimentul căruia i s-a repartizat, data expedierii, modul rezolvării, destinatarul, numărul de înregistrare al documentului la care se conexează şi indicativul dosarului după nomenclator, care se va stabili şi completa în registru după rezolvarea documentului.

Documentele care se referă la aceeaşi problemă se conexează la primul document înregistrat; în dreptul fiecărui document conexat se trece, în rubrica corespunzătoare, numărul de înregistrare al documentului la care se face conexarea.

Documentele expediate din oficiu şi cele întocmite pentru uz intern se înregistrează ca şi documentele intrate, completându-se coloanele adecvate.

In cazul documentelor expediate ca răspuns, acestea vor primi numărul de înregistrare al documentului la care se răspunde.

B. Gruparea documentelor în dosare Art. 10. - Anual, documentele se grupează în dosare, potrivit problemelor şi termenelor de

păstrare stabilite prin nomenclatorul dosarelor. a) întocmirea nomenclatorului dosarelor Art. 11. - Nomenclatorul dosarelor se întocmeşte de către fiecare creator pentru

documentele proprii, după modelul din anexa nr. 1. Nomenclatorul se întocmeşte sub forma unui tabel în care se înscriu, pe compartimente

de muncă, categoriile de documente grupate pe probleme şi termene de păstrare. In prima rubrică a nomenclatorului se trec denumirile compartimentelor de muncă, în

ordinea în care figurează în schema de organizare a creatorului, şi se numerotează cu cifre romane.

In rubrica a doua se trec subdiviziunile compartimentelor de muncă şi se numerotează cu litere majuscule.

In rubrica a treia se trece, în rezumat, conţinutul documentelor ce constituie dosarul, fiecare dosar numerotându-se cu cifre arabe, începând cu nr. l la fiecare compartiment de muncă.

In nomenclator se trec şi registrele, cartotecile, condicile şi alte materiale preconstituite Cifra romană, litera majusculă şi cifra arabă formează indicativul dosarului. Acesta poate

fi format numai din litera majusculă şi cifra arabă sau numai din cifra arabă, dacă creatorul are ca părţi componente numai compartimente de muncă fără subdiviziuni sau nici compartimente de muncă.

La înregistrarea documentelor, indicativul dosarului va figura în registrul de intrare-ieşire, la rubrica rezervată acestuia, ca şi pe fiecare document în parte.

In rubrica a patra a nomenclatorului se înscrie termenul de păstrare. Stabilirea lui se face ţinându-se seama de legile în vigoare, de importanţa practică pentru activitatea creatorului de documente şi, în mod deosebit, de importanţă ştiinţifică a informaţiilor pe care !e conţin documentele.

In dreptul grupelor de documente care se păstrează permanent se trece cuvântul „permanent" (prescurtat „P"), iar pentru acelea care se păstrează temporar, cifra arabă care reprezintă numărul anilor cât se păstrează (l, 3, 5, K) etc.). Dacă termenul de păstrare al unor grupe de documente nu poate fi stabilit cu certitudine, în momentul întocmirii nomenclatorului, sau dacă există motive să se presupună că, în anumite conjuncturi, informaţiile documentelor pot avea importanţă ştiinţifică, lângă termenul de păstrare temporară se menţionează „C.S." (comisie de selecţionare). La expirarea termenului de păstrare, aceste documente vor fi analizate de comisia de selecţionare şi, după caz, pot fi propuse pentru eliminare sau reţinute permanent.

77

Intr-un dosar se grupează documente referitoare la aceeaşi problemă, cu acelaşi termen de păstrare. In cazul aceloraşi genuri de documente, întocmite pe perioade de timp diferite şi, respectiv, cu, termene de păstrare diferite (planuri, dări de seamă lunare, trimestriale, anuale s.a.), se constituie dosare separate, pentru fiecare termen de păstrare.

Art. 12. - Nomenclatorul dosarelor nu se modifică anual, ci numai atunci când se produc schimbări în structura creatorului de documente. Dacă se înfiinţează noi compartimente de muncă sau subdiviziuni, nomenclatorul se completează cu denumirea acestora şi cu dosarele nou create. In cazul compartimentelor de muncă sau subdiviziunilor lor care îşi dezvoltă activitatea creând alte grupe de documente decât cele prevăzute iniţial, nomenclatorul se completează cu noile dosare.

Art. 13. - Şeful fiecărui compartiment răspunde de întocmirea proiectului de nomenclator pentru documentele specifice compartimentului respectiv. Aceste proiecte se centralizează de şeful compartimentului de arhivă şi se înaintează, în două exemplare, spre aprobare şi confirmare.

Art. 14. - Nomenclatorul se aprobă de către conducerea unităţii creatoare de documente şi se confirmă, la nivel central, de Arhivele Naţionale şi, la nivel local, de direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale.

Art. 15. - După confirmare, nomenclatorul va fi difuzat la toate compartimentele, în vederea aplicării lui.

b) Constituirea dosarelor Art. 16. - După rezolvarea lor, documentele se grupează în dosare, potrivit

nomenclatorului şi se predau la compartimentul de arhivă, în al doilea an de la constituire. Art. 17. - In vederea predării dosarelor la compartimentul de arhivă se efectuează

următoarele operaţiuni: • documentele cuprinse în dosar se ordonează cronologic sau, în cazuri speciale, după

alte criterii (alfabetic, geografic etc.); când în constituirea dosarului se foloseşte ordinea cronologică, actele mai vechi trebuie să se afle deasupra şi cele mai noi dedesubt;

• se îndepărtează acele, clamele, agrafele metalice, filele nescrise, dubletele. • documentele din fiecare dosar se leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se

asigure citirea completă a textului, datelor şi rezoluţiilor; • dosarele nu trebuie să aibă mai mult de 250 - 300 file; în cazul depăşirii acestui număr,

se constituie mai multe volume ale aceluiaşi dosar; • filele dosarelor se numerotează în colţul din dreapta sus, cu creion negru; în cazul

dosarelor compuse din mai multe volume, filele se numerotează începând cu numărul l pentru fiecare volum;

• pe coperta dosarului se înscriu: denumirea unităţii şi a compartimentului creator, numărul de dosar din inventar, anul, indicativul din nomenclator, datele de început şi de sfârşit, numărul de file, volumul şi termenul de păstrare;

• pe o foaie nescrisă, adăugată la sfârşitul dosarului, sau pe prima pagină nescrisă a registrelor şi condicilor, lucrătorul de Ia compartimentul creator al dosarului face următoarea certificare: „Prezentul dosar (registru, condică) conţine ... file", în cifre şi , între paranteze, în litere, după care semnează şi pune data certificării.

C. Inventarierea dosarelor. Predarea la compartimentul de arhivă Art. 18. - Dosarele se depun la compartimentul de arhivă pe bază de inventare, întocmite

după modelul prezentat în anexa nr. 2. Inventarul cuprinde toate dosarele cu acelaşi termen de păstrare, create în cursul unui an, de către un compartiment de muncă. Astfel, fiecare

78

compartiment va întocmi atâtea inventare câte termene de păstrare sunt prevăzute în nomenclator, la compartimentul respectiv.

In cazul dosarelor formate din mai multe volume, în inventar fiecare volum va primi un număr curent distinct.

Art. 19. - Inventarele se întocmesc în 3 exemplare pentru documentele nepermanente şi în 4 exemplare pentru documentele permanente, dintre care un exemplar rămâne la compartimentul care face predarea, iar celelalte se depun o dată cu dosarele la compartimentul de arhivă.

Art. 20. - Dosarele neîncheiate în anul respectiv, ca şi cele care, din motive justificate, se opresc la compartimentele de muncă, se trec în inventarul anului respectiv, cu menţionarea nepredării lor; în momentul predării lor ulterioare, în inventar se va menţiona acest lucru.

Art. 21. - Dosarele care cuprind acte din mai mulţi ani se vor inventaria la anul de început, menţionându-se în inventar datele extreme.

Art. 22. - In ce priveşte completarea rubricii „Conţinutul dosarului", se vor preciza genurile (corespondenţa, sinteze, rapoarte, memorii, ordine etc.) de documente, emitentul, destinatarul, problema sau problemele conţinute şi, după caz, perioada la care se referă.

Art. 23. - Constituirea dosarelor, inventarierea şi predarea lor intră în obligaţia compartimentelor creatoare de documente. Predarea la arhiva generală se face conform unei programări prealabile, stabilită de comun acord între cele două compartimente (predător şi primitor).

Art. 24. - La preluare, compartimentul de arhivă verifică fiecare dosar, urmărind respectarea modului de constituire a dosarelor şi concordanţa între conţinutul acestora şi datele înscrise în inventar. In cazul constatării unor neconcordanţe, ele se aduc la cunoştinţă compartimentului creator, care efectuează corecturile ce se impun.

Art. 25. - Evidenţa dosarelor şi a inventarelor depuse la compartimentul de arhivă se ţine în registrul de evidenţă curentă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4. In cazul în care compartimentul de arhivă păstrează şi alte fonduri arhivistice, în registrul de evidenţă curentă se deschide câte o partidă pentru fiecare fond.

Art. 26. - In registrul de evidenţă curentă, la capitolul „Preluări", se trec, în ordinea preluării, toate inventarele dosarelor preluate; fiecare inventar se trece separat, sub un alt număr de ordine.

Pentru fiecare inventar se notează: • numărul de ordine al inventarului: • data preluării documentelor din inventarul respectiv; • denumirea compartimentului de la care provine inventarul; • datele extreme ale documentelor; • totalul dosarelor din inventar: • totalul dosarelor primite efectiv în arhivă din inventarul respectiv: • numărul dosarelor lăsate la compartiment şi depuse ulterior. Se va înscrie numărul din inventar al fiecărui dosar reţinut de compartiment. La capitolul „Ieşiri" se trec: • dala ieşirii dosarelor din evidenţă: • unde s-a predat; • denumirea, numărul şi data actului pe baza căruia au fost scoase din evidenţă; • totalul dosarelor ieşite. Art. 27. - Scoaterea dosarelor din evidenţa arhivei se Tace cu aprobarea conducerii

creatorilor sau deţinătorilor de documente şi cu confirmarea Arhivelor Naţionale, în urma

79

selecţionării, transferului către altă unitate deţinătoare sau ca urmare a distrugerii provocate de evenimente neprevăzute.

Art. 28. - Dosarele sunt scoase din evidenţa arhivei pe baza unuia din următoarele acte. după caz.:

• proces-verbal de selecţionare (conform anexei nr. 5); • proces-verbal de predare-preluare (conform anexei nr. 6); • proces-verbal de " constatare a deteriorării complete a documentelor sau a lipsei

acestora. Documentele deteriorate vor fi scoase din evidenţă în urma propunerii comisiei de

selecţionare, aprobată de conducerea unităţii creatoare sau deţinătoare şi confirmată de Arhivele Naţionale.

D. Selecţionarea documentelor Art. 29. - In cadrul fiecărei unităţi creatoare şi deţinătoare de documente funcţionează

câte o comisie de selecţionare, numită prin decizia sau ordinul conducătorului unităţii respective.

Ari. 30. - Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, numiţi din rândul specialiştilor proprii, reprezentând principalele compartimente creatoare de arhivă.

Şeful compartimentului de arhivă este de drept secretarul comisiei de selecţionare. Art. 31. - Anual sau ori de câte ori este nevoie, la sesizarea secretarului, preşedintele

convoacă comisia de selecţionare. Secretarul prezintă comisiei inventarele dosarelor cu termene de păstrare expirate. In aprecierea importanţei documentelor, comisia de selecţionare are în vedere

respectarea termenelor de păstrare a documentelor, prevăzute în nomenclatorul dosarelor, acordând o atenţie deosebită celor care au, pe lângă termenul de păstrare, menţiunea „C.S.".

Când comisia de selecţionare constată greşeli de încadrare a documentelor la termenele de păstrare sau stabileşte ca unele din acestea să fie păstrate permanent, ele se trec în inventarele corespunzătoare termenului lor de păstrare, la anul şi compartimentul de muncă respectiv.

La încheierea lucrărilor, comisia întocmeşte procesul-verbal model anexa nr. 5, care se înaintează spre aprobare conducerii unităţii.

Art. 32. - Comisia efectuează selecţionarea atât a documentelor create de unitatea respectivă, cât şi a celor create de alte unităţi şi păstrate în depozitul unităţii.

Art. 33. - Inventarele dosarelor propuse de comisia de selecţionare spre a fi eliminate, însoţite de procesul-verbal aprobat de conducerea unităţii şi de inventarul documentelor permanente create în perioada pentru care se efectuează selecţionarea (câte un exemplar)

se înaintează, cu adresă înregistrată, pentru confirmare, la Arhivele Naţionale, în cazul unităţilor centrale, sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, în cazul unităţilor locale

Art. 34. - Arhivele Naţionale sau direcţiile judeţene pot hotărî păstrarea permanentă a unor dosare, chiar dacă. potrivit nomenclatorului, acestea au termene de păstrare temporară.

Art. 35. - Documentele se păstrează, în ordine, pe rafturi pentru a fi verificate de organele de control ale Arhivelor Naţionale, în vederea confirmării lucrării de selecţionare. Matricele sigilare (sigilii, ştampile, parafe), confecţionate din metal, cauciuc sau orice alte materiale, se inventariază, în ordinea dării lor în folosinţă, într-un registru, după modelul prezentai în anexa nr. 6.

80

Art. 36. - Selecţionarea matricelor sigilare scoase din uz se efectuează de către comisiile de selecţionare, pe bază de proces-verbal însoţit de inventar, cu confirmarea Arhivelor Naţionale.

Aprecierea valorii istorice a matricelor sigilare scoase din uz se face indiferent de suportul acestora, întrucât la stabilirea valorii se au în vedere şi alte elemente: însemnele şi înscrisul din câmpul sigilar, valoarea artistică, frecvenţa s.a.

E. Ordonarea, inventarierea şi selecţionarea documentelor secrete de stat Art. 37. - Documentele secrete de stat se înregistrează manipulează, studiază si

păstrează potrivit actelor normative în vigoare privind apărarea secretului de stat. Art. 38. - Gruparea în dosare, inventarierea şi selecţionare! se fac potrivit prezentelor

Instrucţiuni, cu următoarele precizări: • gruparea documentelor în dosare se face pe baza nomenclatorului, în care se cuprind şi

categoriile de documente din listele de date şi informaţii secrete de stat. • gruparea documentelor secrete în dosare se face separat de cele nesecrete; • documentele secrete de serviciu şi nesecrete, care fac corp comun cu documentele

secrete de stat (situaţii, grafice, schiţe, labele) şi care nu pot fi separate, vor intra în componenţa dosarului cu documente secrete de stat;

• gruparea documentelor secrete de stat în dosare, legarea acestora, numerotarea filelor şi certificarea se fac în anul următor creării lor, la compartimentul special, urmând a se preda compartimentului de arhivă, pe bază de inventare, la expirarea caracterului secret. Păstrarea şi selecţionarea lor la compartimentul de arhivă se fac în acelaşi mod ca la documentele nesecrete.

Art. 39. - Documentele secrete de stat care îşi păstrează acest caracter şi după expirarea termenului de păstrare prevăzut în nomenclator se selecţionează la compartimentul special de către o comisie de selecţionare având în componenţă persoane care au acces ia date, informaţii şi documente secrete de stat. Şeful compartimentului special va face parte din această comisie.

La selecţionarea documentelor secrete de stat se vor respecta prevederile prezentelor Instrucţiuni.

F. Operaţiuni arhivistice la documentele neconstituite pe probleme şi termene de păstrare

Art. 40. - Documentele care se găsesc în arhivă neconstituite conform nomenclatorului se ordonează, inventariază şi selecţionează a compartimentul de arhivă. In acest sens se au în vedere: determinarea apartenenţei la fond (fondarea), ţinându-se seama de denumirea

destinatarului, ştampila de înregistrare, rezoluţie sau note tergale conţinutul actului; ordonarea documentelor în cadrul fondului, după un criteriu stabilit (pe am şi compartimente

de muncă, iar în cadrul compartimentului, pe probleme; pe compartimente şi ani, iar în cadrul anului pe probleme, alfabetic s.a.).

In cazul în care un dosar cuprinde documente din mai mulţi ani se ordonează la anul cel

mai vechi al dosarului, fără a se lua în consideraţie datele documentelor anexate. Numerotarea dosarelor se face începând cu numărul 1, pe fiecare an. Art. 41. - In carul în care documentele nu sunt constituite în dosare (foi volante), fondarea

se efectuează după criteriile amintite mai sus. Ordonarea documentelor se execută după criteriul cronologic, iar apoi se grupează pe probleme, în dosare. Constituirea dosarelor se va face conform art. 17:

81

• inventarierea dosarelor, registrelor etc. se întocmeşte pe ani, indiferent de termenul de păstrare;

• selecţionarea se efectuează de către comisia de selecţionare pe baza inventarului. Comisia de selecţionare cercetează dosarele, poziţie cu poziţie, stabilind unităţile arhivistice care se elimină şi cele care se reţin, acestea prezentând importanţă ştiinţifică şi practică.

Pentru unităţile arhivistice care se propun a fi eliminate se întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează anul creării documentului şi numărul curent al unităţii arhivistice din inventar.

Art. 42. - Pe parcursul ordonării documentelor fără evidenţe, aflate în depozitul de arhivă, se separă documentele de acelaşi fel, cu termene de păstrare 1 - 5 ani (boniere, chitanţiere, fişe de pontaj, condici de prezenţă), în vederea eliminării lor globale, cu ocazia selecţionării, la expirarea termenului de păstrare. Inventarele vor cuprinde: numărul curent, categoria de documente, anii extremi, cantitatea (în metri lineari sau unităţi arhivistice), poziţia din nomenclator şi termenul de păstrare.

G. Folosirea documentelor Art. 43. - Documentele din Fondul Arhivistic Naţional pot fi folosite pentru cercetare

ştiinţifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, documentări, eliberarea unor copii, extrase, certificate.

Documentele din Fondul Arhivistic Naţional pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare.

Art. 44. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice sau juridice, certificate, copii şi extrase după documentele pe care le creează şi le deţin, chiar dacă nu au îndeplinit termenul de 30 de ani, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant, cum sunt: vechimea în muncă, studii, drepturi patrimoniale.

Art. 45. - Certificatul trebuie să cuprindă o expunere exactă şi clară a datelor rezultate din documente, care sunt în directă legătură cu obiectul cererii. Se vor indica numai datele existente, fără să se întregească perioadele pentru care nu există documente. Perioadele pentru care lipsesc documente sau nu se găseşte înscris numele solicitantului se vor menţiona în adresa de expediere a certificatului. In certificat se vor indica denumirile documentelor din care s-au extras elementele necesare întocmirii certificatului şi, apoi, datele cuprinse în aceste documente

In certificate nu vor fi expuse concluzii personale sau generalizări în legătură cu conţinutul documentelor cercetate.

In certificat datele se expun în ordinea cronologică. Redactarea certificatului se face pe baza unui referat scris pe cerere, cu cerneală,

întocmit, datat şi semnat de persoana care a făcut cercetarea. Referatul trebuie să cuprindă denumirea fondului cercetat şi cotele unităţilor arhivistice

cercetate (anul şi numărul din inventar). Art. 46. - In cazul în care, la cererea petiţionarului sau din dispoziţia conducerii unităţii

creatoare sau deţinătoare, recercetându-se documentele, se găsesc noi date, se poate elibera fie un nou certificat, menţionându-se ca îl completează pe cel anterior, cu indicarea numărului şi datei de emitere a precedentului, fie se poate emite un nou certificat, menţionându-se toate datele, inclusiv cele din certificatul anterior, care se va anula şi retrage; noul certificat va primi alt număr de înregistrare.

82

Art. 47. - In cazul în care în arhivă nu se găsesc date cu privire la obiectul cererii, aceasta situaţie se comunică în scris solicitantului; dacă se cunoaşte unitatea deţinătoare a documentelor ce fac obiectul cererii, cererea în original se trimite spre rezolvare respectivei unităţi, comunicându-i-se şi solicitantului acest lucru.

In textul certificatului nu sunt admise ştersături sau completări printre rânduri. Persoana care a întocmit referatul şi şeful său ierarhic poartă răspunderea asupra exactităţii datelor comunicate.

Copiile sau extrasele se certifică sau, după caz, se legalizează de unitatea care le eliberează.

Certificatele, copiile si extrasele se eliberează personal solicitantului ori împuternicitului său legal sau se expediază prin poştă.

Diplomele, certificatele de studii, actele de stare civilă sau alte acte originale personale aflate în dosar se restituie titularului, sub semnătură, reţinându-se la dosar o copie certificată de responsabilul arhivei.

Evidenţa cererilor se ţine pe bază de fişe întocmite pentru fiecare solicitant în parte. Fişa va cuprinde: numele şi prenumele solicitantului, numărul şi data de înregistrare a cererii. Fisele se ordonează alfabetic. In cazul în care dotarea permite, să se creeze un subsistem arhivistic computerizat de evidenţă şi regăsire a cererilor şi actelor eliberate.

Art. 48. - Scoaterea documentelor din depozitul de arhivă, pentru cercetare, se consemnează într-un registru de depozit, conform anexei nr. 8. In locul dosarului scos pentru cercetare se va introduce în raft o fişă de control, conform anexei nr. 9; fişa se va anula la rearhivarea dosarului.

II. Ordonarea, inventarierea, selecţionarea şi valorificarea documentelor tehnice şi de înregistrare tehnică

Art. 49. - Prin documente tehnice şi de înregistrare tehnică, în spiritul Legii Arhivelor Naţionale, se înţelege: totalitatea actelor purtătoare de informaţie tehnică sau produse ale acţiunii de înregistrare tehnică pe suporţi magnetici, fotosensibili sau din hârtie tratată special etc.

Art. 50. - Prevederile acestui capitol se aplică în cazurile speciale ale arhivelor tehnice şi de înregistrare.

Art. 51. - Documentele tehnice şi de înregistrare, indiferent de natura informaţiilor, a suportului sau a scrisului, se înregistrează Ia intrarea, crearea sau ieşirea lor, după caz.

înregistrarea se poate face fie pe bază de registru de intrare-ieşire, fie pe calculator, într-un fişier special, fie prin alte mijloace moderne de înregistrare, într-o registratură generală, ori pe compartimente, cu condiţia asigurării regăsirii rapide a documentelor în circulaţia lor de la intrare/creare la ieşire/arhivare.

Art. 52. - O dată înregistrat, documentul poate deveni o piesă într-un grupaj sau temei pentru crearea unei unităţi arhivistice, noţiune definibilă prin totalitatea documentelor care se referă la o problemă dată şi se constituie ca unitate de păstrare.

Art. 53. - Unităţile arhivistice constituite de compartimentele de lucru (servicii, birouri, laboratoare etc.) se predau Ia arhivă în al doilea an după crearea lor sau în al doilea an după ce procesul tehnic, pentru care au fost întocmite, a fost încheiat.

Predarea se face pe bază de proces-verbal (anexa nr. 3) şi inventare (anexa nr. 2). Art. 54. - Intrările, ca şi ieşirile din gestiunea arhivei, se consemnează în registrul de

evidenţă curentă, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 4. Art. 55. - Lucrătorii de arhivă au răspundere civilă şi penală pentru documentele pe care

le au în gestiune.

83

Prelucrarea arhivistică Art. 56. - întreaga activitate desfăşurată asupra documentelor tehnice şi de înregistrare se

realizează cu respectarea principiilor generale - „unitatea fondurilor", „respectul faţă de creatorul de fond şi sistemul său de organizare" şi „drepturile comunităţilor locale asupra documentelor proprii" - precum şi a celor specifice arhivelor tehnice şi de înregistrare: „compatibilitatea sistemelor" şi prioritatea conservării asupra tuturor celorlalte principii, criterii, modalităţi.

In acest sens, toate documentele create de o societate, instituţie, familie sau persoană fizică (fonduri arhivistice), ori selecţionate de o instituţie, familie sau persoană fizică (colecţie) trebuie să se păstreze într-un singur loc, sub o singură gestiune şi prelucrare (principiul unităţii fondurilor).

In acelaşi timp, este necesar să se respecte succesiunea unităţilor arhivistice în fond (sau colecţie), potrivit sistemului de organizare dat de creator (principiul respectului faţă de creator).

Totodată, fondurile şi colecţiile arhivistice se impun a fi păstrate în zona geografică în care au fost create (principiul dreptului comunităţilor locale).

Pe de altă parte, având în vedere că arhivele tehnice şi de înregistrare se prezintă în cele mai dese cazuri pe suporţi de diferite naturi şi care din această cauză impun condiţii de păstrare specifice (principiul priorităţii conservării), este necesară găsirea unor forme de administrare care să asigure compatibilitatea sistemului cu tradiţie arhivistică (principiul compatibilităţii sistemelor).

Art. 57. - Documentele tehnice şi de înregistrare pot apărea incidental în interiorul unui fond clasic sau pot constitui fonduri şi colecţii integrale.

Prelucrarea documentelor tehnice şi de înregistrare incidentale Art. 58. - Documentele tehnice şi de înregistrare incidentale pot apărea fie ca ilustraţii

cuprinse în text, fie ca anexe, fie ca unităţi arhivistice de sine stătătoare. Când documentele sunt |n text, ca ilustraţie sau ca anexă, ele se vor ordona, inventaria,

eventual selecţiona, împreună cu unitatea arhivistică în care sunt încorporate. In cazul în care documentul tehnic şi de înregistrare este o unitate sau mai multe unităţi

arhivistice incidentale, ele se vor constitui în parte structurală separată, ordonate pe baza criteriului cronologic sau a criteriului tematic (şi în cadrul lui, cronologic).

Prelucrarea fondurilor şi colecţiilor constituite integral din documente tehnice şi de înregistrare

Art. 59. - Deşi în mod teoretic documentele tehnice şi de înregistrare nu formează singure fondul arhivistic al instituţiei creatoare, ci numai o structură a acestuia, în mod practic ele se organizează separat. Motivele acestei separaţii sunt determinate atât de natura suportului şi deci a conservării, cât şi de regimul de consultare şi valorificare.

a) Ordonarea Art. 60. - Ordonarea documentelor tehnice şi de înregistrare se face conform structurii

organizatorice a creatorului de fond, după natura suportului şi în cadrul acesteia, pe baza criteriilor:

• cronologic; • zona geografică sau grad geografic; • categorie de document; • alfabetic; • tematic; • formă; • format; • scara;

84

• faza de proiect; • alte criterii. Art. 61. - Criteriile de ordonare se pot combina în cursul acţiunii, în funcţie de natura

informaţiei, solicitarea vitezei de acces, conservarea documentelor. Astfel, documentele de cercetare teoretică se ordonează cronologic - după data lansării

temei de cercetare - şi în cadrul cronologiei, alfabetic sau tematic, ori tematic şi în interiorul tematicii, cronologic şi/sau alfabetic; documentele de proiectare-dezvoltare se ordonează cronologic, după formă - în parte scrisă şi parte desenată, eventual înregistrările experimentale - iar partea desenată, mai ales după format, scară; documentele climatologice se ordonează după categoria de act (T.M.) şi în cadrul acesteia, alfabetic, pe staţii şi apoi cronologic; documentele cartografice geologice, pe zonă geografică - sau grad - apoi pe scară de proporţii, în sfârşit cronologic ele.

Art. 62. - Succesiunea criteriilor de ordonare se stabileşte de către creatori într-un sistem logic, menţinut consecvent în întreaga prelucrare a fondului. Ea se menţionează fie într-un plan metodic de lucru - în cadrul fondurilor închise, aflate la diverşi deţinători, fie în regulamentul de funcţionare a arhivei, în cadrul fondurilor deschise aflate la creatori.

Art. 63. - Acţiunea de ordonare propriuzisă constă în aşezarea unităţilor arhivistice, pe rafturi sau în alt mobilier specific, în ordinea prestabilită prin planurile metodice de lucru sau regulamentul menţionat la articolul precedent.

b) Cotarea unităţilor arhivistice si inventarierea lor Art. 64. - Odată terminată ordonarea sau concomitent cu ordonarea unităţilor arhivistice.

se trece la inventarierea şi cotarea documentelor. Fiecare unitate (totalitatea documentelor constituite într-un dosar, o rolă ori înregistrate pe o bandă sau un disc magnetic/optic, păstrate într-o mapă/sul, fiind legate prin conţinut/temă unele de celelalte) primeşte o cotă, reprezentată prin numărul curent de inventar

Se exceptează de la prevederea din alineatul anterior instituţiile din proiectare-dezvoltare, care dau aceeaşi cotă atât la partea scrisă, cât şi la partea desenată (sau de înregistrări de laborator), la care se adaugă un simbol alfabetic sau numeral.

Art. 65. - Inventarierea documentelor tehnice şi de înregistrare se poate executa fie cronologic (în ordinea intrării lor în arhivă ) , deci de la l la n , anual , fie pe structuri organizatorice şi apoi cronologic , fie pe categorii de acte şi cronologic , fie alfabetic şi cronologic.

In cursul inventarierii se consemnează : cota documentului (nr. curent din inventar ) ; conţinutul pe scurt al documentului sau grupării de documente ; nr. file ; nr. file + nr. foi volante ; desen sau nr. înregistrări experimentale ; lungimea (in cazul rolelor de microfilm, film, banda) ori durata Ia turaţia n ;. anii extremi ai documentelor; obsedaţii.

In cazul documentelor cartografice şi planurilor tehnice la rubricaţia inventarului se adaugă scara (de reducţie cartografică) , măsurile suportului, tehnica de realizare , eventual autorul

In cazul documentelor ştiinţifice , cinematografice , orale şi de proiectare (mai ales cele de arhitectură ) se menţionează ori în cuprinsul rezumatului , ori ca rubricaţie separată coordonatorul lucrării, respectiv principalii realizatori (elementele de generic).

In cazul documentelor fotografice care reprezintă grupuri de persoane, în rezumat vor fi menţionate persoanele surprinse de aparatul fotografic şi ocazia care a prilejuit înregistrarea lor pe peliculă.

La unităţile arhivistice cu cotaţii de corespondenţă, la observaţii se va menţiona locul de păstrare a pieselor suplimentare (desene, înregistrări foto sau magnetice etc.).

85

Art. 66. - Inventarele o dată încheiate se numerotează, certifică şi înregistrează în registrul de evidenţă curentă.

c) Selecţionarea Art. 67. - Documentele tehnice şi de înregistrare, la împlinirea termenului de păstrare

prevăzut în nomenclatorul de arhivă al instituţiei creatoare sau deţinătoare, întocmit conform art. 11, se pot selecţiona, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 68. - Având în vedere atât valoarea documentară prelungită a documentelor tehnice şi de înregistrare, cât şi cea juridică ( probatorie, mai ales a celor din proiectare-dezvoltare), dar şi cea istorică, pentru această categorie de documente procedura de selecţionare se prevede în prezentele instrucţiuni (art. 29 - 35).

Termenele de păstrare ale documentelor tehnice cuprinse în nomenclatoare se vor pune în concordanţă cu prevederile legale privind garantarea produsului pe toată durata existenţei şi funcţionării acestuia.

Comisiile de selecţionare pentru aceste documente vor fi formate din cei mai buni specialişti în domeniul în care lucrează în sistemul organizatoric al creatorului şi vor cuprinde în mod obligatoriu consilierul juridic al instituţiei.

In cazul în care creatorii are în organizare o comisie (consiliu) ştiinţifică, aceasta trebuie să-şi dea avizul pentru selecţionarea arhivelor tehnice şi de înregistrare; în cazul instituţiilor care nu au un asemenea consiliu, avizul se dă de către consiliul de administraţie.

Art. 69. - După aprobarea lucrării de selecţionare de către Arhivele Naţionale, în inventare, la rubrica observaţii, se va menţiona: .Selecţionat conform aprobării Arhivelor Naţionale cu nr. ..."; totodată, în registrul de evidenţă curentă se va înscrie ieşirea unităţii arhivistice şi cantitatea de arhivă selecţionată.

Art. 70. - Scoaterea din evidenţă a unor documente propuse spre selecţionare, dar neaprobate de către comisia de selecţionare a Arhivelor Naţionale, se consideră fapt penal şi se sancţionează în consecinţă.

In aceeaşi categorie se înscrie orice distrugere de documente tehnice şi de înregistrare, indiferent de forma de proprietate.

d) Microfilmarea şi alte forme de reproducere pentru asigurare şi protecţie Art. 71. - Având în vedere, pe de-o parte, rezistenţa relativ redusă a suporţilor şi

înregistrarea informaţiilor pe suporţi, pe de altă parte, pentru asigurarea în caz de catastrofe naturale sau război, toţi creatorii şi deţinătorii de arhivă tehnică şi de înregistrare vor realiza copii de asigurare pe bază de microfilm sau alte forme de reproducere magnetică (disc, bandă s.a.) după documentele clasate ca permanente în propriul nomenclator arhivistic.

O copie pozitivă sau o a doua copie magnetică se poate folosi pentru înlocuirea originalelor în cercetare (microfilme sau copii de protecţie).

Art. 72. - In cazurile în care creatorii sau deţinătorul realizează acţiuni de completare a fondului propriu sau a fondurilor deţinute, se realizează copii de asigurare şi protecţie şi pentru acestea.

Art. 73. - Realizarea copiilor de înlocuire (microfilmarea sau reproducerea informatică a unor documente create în cantităţi mari şi fără valoare documentar-istorică, dar cu valoare practic sau juridică) se poate face numai cu aprobările de principiu ale Arhivelor Naţionale şi Ministerului Justiţiei.

Art. 74. - Copiile de microfilm sau magnetice pentru schimb şi comercializare se realizează potrivit reglementărilor proprii ale instituţiilor Creatoare sau deţinătoare.

Art. 75. - Copiile de asigurare se ordonează pe fonduri şi în ordinea numărului de rolă.

86

Art. 76. - Evidenţa microfilmării sau a celorlalte mijloace de asigurare şi protecţie se ţine în inventarele fondurilor şi colecţiilor create şi deţinute prin înregistrarea la rubrica „Observaţii" a numărului rolei şi cadrelor unde sunt reproduse unităţile arhivistice respective.

Art. 77. - Numai copiile de înlocuire se pot selecţiona, cu îndeplinirea prevederilor legale. In cazurile în care se constată deprecierea în timp a copiilor de asigurare, se va acţiona

pentru recopierea documentelor după originale, iar copiile depreciate se vor scădea din evidenţă pe baza unui proces-verbal de scoatere din gestiune.

Art. 78. - Copiile pe microfilm sau alte forme de reproducere, întocmite pentru asigurare, vor fi păstrate în depozite adecvate conservării acestora, situate, pe cât posibil, într-o localitate diferită de cea în care îşi desfăşoară activitatea creatorul sau deţinătorul.

e) Valorificarea informaţiilor din documentele tehnice si de înregistrare Art. 79. - Valorificarea informaţiilor din documentele tehnice şi de înregistrare se

reglementează de către proprietarul de jure al documentelor, în baza unui regulament de acces aprobat de către consiliul de administraţie.

Art. 80. - Indiferent de forma de proprietate, delegatul Arhivelor Naţionale are drept de acces la toate nivelurile de informaţii, cu respectarea prevederilor legale privind secretul de serviciu şi celelalte categorii de secret impuse de proprietarul de jure şi de facto al documentelor

I. Păstrarea documentelor; organizarea depozitului de arhivă Art. 81. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze documentele în

condiţii corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte situaţii decât cele prevăzute de lege.

Art. 82. - Documentele de arhivă se păstrează în depozite construite special sau în încăperi amenajate în acest scop, cu asigurarea condiţiilor necesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor şi pentru protecţia lor faţă de acţiunea agenţilor de deteriorare: praf, lumina solară, solicitări la uzura mecanică, variaţii de temperatură şi umiditate, temperaturi excesive, surse de infecţie sau întreţinere a agenţilor biologici, pericol de foc, inundaţii sau infiltraţii de apă.

Art. 83. - Noile construcţii ale creatorilor şi deţinătorilor de arhivă vor fi avizate numai în cazul în care au spaţii prevăzute pentru păstrarea arhivei.

Elementele de rezistenţă ale construcţiei vor fi dimensionate conform standardelor în vigoare, ţinându-se seama că încărcarea cu arhivă (numai în zona rafturilor) se apropie ca valoare de sarcina dată de hârtia depozitată în vrac.

Art. 84. - Depozitele vor fi dotate cu rafturi, rastele, dulapuri şi alte mijloace de depozitare specifice, de preferinţă din metal acoperit cu vopsele stabile, anticorozive şi fără emanaţii.

Art. 85. - Dimensionarea elementelor de păstrare a arhivei (rafturi, dulapuri etc.) se va face în funcţie de dimensiunile materialului suport (hârtie, film etc.). ale materialelor de protecţie (cutii, containere etc.). ale spaţiului din construcţie aferent, asigurându-se accesul la materialul depozitat şi posibilitatea unei evacuări rapide în caz de necesitate.

Se recomandă amplasarea rafturilor perpendicular pe sursa de lumină naturală, iar iluminatul artificial va urmări culoarul dintre rafturi.

Se vor lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii sistemelor de depozitare. Art. 86. - Intre pereţi şi rafturi, ca şi între rafturi se asigură un spaţiu liber de 0,7 - 0,8 m

lăţime. In depozitele mari se pot organiza şi coridoare centrale de 1,5 - 2,0 m lăţime, pe lungimea sau pe lăţimea depozitului, pentru manevrarea documentelor.

Art. 87. - Pentru depozite mai mari de 50 mp este necesară organizarea de camere de lucru lângă depozit

87

Art. 88. - Toate depozitele de arhivă mai înalte de 2,4 m se dotează cu scări de arhivă. In funcţie de necesităţi, depozitele pot fi dotate şi cu cărucioare de transport interior.

Art. 89. - Pentru protejarea împotriva degradării, documentele se introduc în cutii de carton, mape, plicuri, tuburi etc. în raport de natura şi dimensiunea lor.

Art. 90. - Aşezarea documentelor în rafturi se face pe manşeta de îndosariere sau pe manşeta inferioară.

Art. 91. - In cazul în care creatorul deţine documente de mai multe tipuri (hârtie, filme, fotografii, benzi magnetice etc.) acestea se depozitează pe categorii, dependente de natura materială a acestora, astfel încât păstrarea şi conservarea lor să poată fi organizată în mod corespunzător.

Art. 92. - Depozitele de benzi magnetice nu vor avea în apropiere câmpuri magnetice. Art. 93. - In depozitele de arhivă conţinând documente scris trebuie să se asigure un

microclimat caracterizat prin temperaturi cuprinse între 15 - 24° C şi umidităţi relative de 50 - 60%.

Art. 94. - Pentru depozitele de materiale fotografice, ca şi pentru cele cuprinzând benzi magnetice, temperaturile optime sunt cuprinse între 14 - 18° C, iar umiditatea relativă de 40 - 50%.

Art. 95, - Pentru măsurarea şi urmărirea parametrilor de microclimat, depozitele vor fi dotate cu aparate de control (termometre, higrometre şi alte asemenea), iar citirile vor fi consemnate într-un caiet de depozit.

Art. 96. - Ferestrele vor fi asigurate împotriva luminii solare prin perdele de doc sau alte sisteme parasolare (geamuri absorbante, obloane etc.).

Art. 97. - Depozitele, atunci când nu dispun de instalaţii de climatizare sau centrale de ventilaţie, se vor aerisi natural. Această aerisire se va efectua atunci când umiditatea atmosferică se încadrează în limitele specificate la art. 91, fără a se depăşi 1 - 3 schimburi de aer/oră, iar viteza curentului de aer se va înscrie în limitele de 0, 1 - 0,3 m/secundă.

88

Art. 98. - In timpii! operaţiunilor de. legătorie aplicate dosarelor se îndepărtează corpurile metalice (ace, agrafe, şine de îndosariere ele.); cusătura de legătură se aplică la distanţă de cel puţin 12 - 15 mm de la partea scrisă spre margine. In cazul în care marginea de îndosariere aste mai mică de 15 mm se lipeşte o alonjă de îndosariere.

Art. 99. - In depozitele de arhivă se vor asigura curăţenia şi ordinea interioară, pentru a se evita insalubrizarea acestora sau instalarea de focare biologice (rozătoare, insecte, mucegai); în cazul semnalării pericolului de degradare a documentelor se iau măsuri de înlăturare a acestuia, cerându-se, in cazurile deosebite, sprijinul Arhivelor Naţionale.

înlăturarea agenţilor dăunători se face prin desprăfuire, curăţire mecanică, dezinsecţie şi deratizare. Desprăfuirea documentelor se face cu peni moi sau tampoane, iar absorbţia prafului rezultat, cu aspiratoare electrice. Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea depozitelor de arhivă se fac ori de câte ori este nevoie şi cel puţin o dată la 5 ani.

Este interzisă păstrarea oricăror alte materiale ce nu aparţin depozitelor de arhivă Reparaţiile interioare, zugrăvelile şi lucrările de întreţinere a depozitului de arhivă se fac

ori de câte ori este nevoie, asigurându-se în permanentă igiena încăperilor şi funcţionarea normală a instalaţiilor electrice şi sanitare.

Art. 100. - Pentru prevenirea incendiilor se interzice folosirea focului deschis, a radiatoarelor, reşourilor, fumatului în incinta depozitului, precum şi utilizarea comutatoarelor, întrerupătoarelor sau altor instalaţii electrice defecte.

Art. 101. - Camerele de lucru, depozitele de arhivă, ca şi terenul învecinat construcţiei de arhivă vor fi menţinute în ordine şi curăţenie, cu păstrarea liberă a căilor de acces, a locurilor din apropierea gurilor de apă şi a instalaţiilor de stingere a incendiilor.

Art. 102. - Depozitele şi celelalte încăperi din vecinătatea acestora vor fi prevăzute cu stingătoare portabile, cu încărcătură de dioxid de carbon şi praf sau gaze inerte, asigurându-se toate celelalte condiţii necesare stingerii incendiilor, prevăzute în normele de stat în vigoare.

Depozitele vor fi prevăzute cu mijloace de alarmare şi semnalizare antiincendiu, iar după caz şi cu instalaţii de stingere automată a incendiilor.

Art. 103. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze în stare perfectă de funcţionare utilajul şi materialele de prevenire şi stingere a incendiilor, pe care Ie au în dotare şi să controleze periodic existenţa şi starea de funcţionare a acestora.

Art. 104. - Ferestrele şi alte locuri de acces vor fi prevăzute cu gratii care să prevină efracţia în depozite.

Art. 105. - La manipularea şi transportul documentelor se iau măsurile de protecţie necesare asigurării arhivei pe toată durata transportului

Art. 106. - Creatorii şi deţinătorii de documente au obligaţia să comunice Arhivelor Naţionale sau direcţiilor judeţene intenţia de a construi sau amenaja depozite de arhivă, pentru a primi confirmarea locurilor unde urmează să amplaseze depozitele de arhivă.

Art. 107. - In cazuri deosebite, creatorii şi deţinătorii de documente pot solicita consultanţă de specialitate Arhivelor Naţionale şi direcţiilor judeţene, după caz, pentru organizarea unor măsuri de conservare, asigurare şi protecţie a documentelor pe care le deţin.

Orice situaţie de calamitate în depozitele de documente se comunică imediat Arhivelor Naţionale sau direcţiilor judeţene, după caz.

Art. 108. - Dosarele preluate de la compartimentele de muncă se organizează în depozitul de arhivă pe ani şi, în cadrul anului, pe compartimente şi termene de păstrare, sau pe compartimente şi, în cadrul compartimentului, pe ani şi pe termene de păstrare.

Pe rafturi, dosarele se aşează de sus în jos şi de la stânga la dreapta. Rafturile şi poliţele se numerotează.

89

J. Depunerea documentelor la Arhivele Naţionale Art. 109. - Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente ce fac parte din

Fondul Arhivistic Naţional le depun spre păstrare permanentă la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după cum urmează:

• documentele scrise, după 30 de ani de la crearea lor; • documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor; • actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor;

90

• documentele fotografice, precum şi peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea lor;

• matricele sigilare, după scoaterea lor din uz. Creatorii şi deţinătorii de documente le pot deţine, după expirarea termenului de

depunere, dacă le sunt necesare desfăşurării activităţii, pe baza aprobării Arhivelor Naţionale sau a direcţiilor judeţene, după caz.. In această situaţie, creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să depună la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene câte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le deţin.

Art. 110. - Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile individuale ale cetăţenilor, vor fi păstrate de creatori şi deţinători.

Art. 111. - In cazul desfiinţării unei unităţi creatoare de documente, fără ca activitatea acesteia să fie continuată de o alta, şeful compartimentului de arhivă întocmeşte un proces-verbal în prezenţa reprezentantului Arhivelor Naţionale, în care se consemnează: denumirea fondului arhivistic, cantitatea, anii extremi, stadiul de prelucrare (inventariere, selecţionare), starea de conservare. Procesul-verbal va fi semnat de şeful compartimentului de arhivă din unitatea desfiinţată şi de membrii comisiei de lichidare; un exemplar al procesului-verbal se predă reprezentantului Arhivelor Naţionale. In situaţia mai sus prevăzută, documentele cu valoare ştiinţifică vor fi preluate de Arhivele Naţionale sau de direcţiile judeţene, iar cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, extrase şi certificate privind drepturile individuale ale cetăţenilor vor fi depuse la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau la direcţiile judeţene ale acestuia.

Documentele aparţinând Fondului Arhivistic Naţional, o dată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora.

Ari. 112. - Preluarea documentelor de la creatori şi deţinători de către Arhivele Naţionale se efectuează prin confruntarea inventarelor cu unităţile arhivistice. Totodată, se face şi verificarea modului de constituire a mulaţilor arhivistice predate, împreună cu documentele se preiau şi inventarele acestora, în trei exemplare. Predarea-preluarea se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în două exemplare, conform modelului anexa nr. 6.

Procesul-verbal se întocmeşte şi se înregistrează la unitatea creatoare sau deţinătoare, numărul procesului-verbal fiind trecut în registrul de evidenţă curentă, în dreptul inventarelor dosarelor predate. Procesul-verbal se înregistrează şi la Arhivele Naţionale.

Un exemplar rămâne la unitatea creatoare sau deţinătoare, :celelalte merg la Arhivele Naţionale.

K. Răspunderi şi sancţiuni Art. 113. - Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional sunt bunuri de

interes naţional, cărora statul le acordă protecţie specială, pedepsind pe cei ce aduc prejudicii integrităţii Fondului Arhivistic Naţional sau nu iau măsuri privind evidenţa, selecţionarea şi păstrarea acestor documente conform Legii Arhivelor Naţionale.

Art. 114. - Sustragerea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform prevederilor Codului penal.

Art. 115. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către împuterniciţii Arhivelor Naţionale sau ai direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se pot face plângeri, în termen de zile de la primirea comunicării, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia

.

91

Legea nr. 135/2007, legea privind arhivarea documentelor in forma electronica [Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 345 din 22/05/2007

Capitolul I - Dispozitii generale Art. 1 Prezenta lege stabileste regimul juridic aplicabil crearii, conservarii, consultarii si utilizarii documentelor in forma electronica arhivate sau care urmeaza a fi arhivate intr-o arhiva electronica. Art. 2 Operatiunile de prelucrare arhivistica a documentelor in forma electronica se fac cu respectarea dispozitiilor Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a reglementarilor in vigoare privind conservarea, accesul si protectia informatiei cu caracter public sau privat.

Capitolul II - Definitii Art. 3 In intelesul prezentei legi, termenii si notiunile de mai jos au urmatoarea semnificatie: a) administrator al arhivei electronice - persoana fizica sau juridica acreditata de autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu sa administreze sistemul electronic de arhivare si documentele arhivate in cadrul arhivei electronice; b) arhiva electronica - sistemul electronic de arhivare, impreuna cu totalitatea documentelor in forma electronica arhivate; c) furnizor de servicii de arhivare electronica - orice persoana fizica sau juridica, acreditata sa presteze servicii legate de arhivarea electronica; d) mediu de stocare - orice mediu pe care se poate inregistra sau de pe care se poate reda un document in forma electronica; e) mesaj electronic - documentul in forma electronica ce contine date de identificare privind expeditorul, destinatarul, precum si momentul de timp la care acesta a fost expediat, realizat in scopul transmiterii la distanta a unei informatii prin mijloace electronice; f) regim de acces la document - gradul in care se acorda drept de acces la document de catre titularul dreptului de dispozitie asupra documentului; g) sistem electronic de arhivare - sistemul informatic destinat colectarii, stocarii, organizarii si catalogarii documentelor in forma electronica in scopul conservarii, consultarii si redarii acestora; h) titular al dreptului de dispozitie asupra documentului - persoana fizica sau juridica proprietara sau, dupa caz, emitenta a documentului, care are dreptul de a stabili si modifica regimul de

92

acces la document, conform legislatiei in vigoare.

Capitolul III - Furnizarea serviciilor de arhivare a documentelor in forma electronica Art. 4 Orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a depune spre pastrare documente in forma electronica in cadrul unei arhive electronice, in conditiile prezentei legi. Art. 5 Furnizarea serviciilor de arhivare electronica nu este supusa niciunei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea actelor normative in vigoare. Art. 6 (1) Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatilor legate de arhivarea documentelor in forma electronica, persoanele care intentioneaza sa furnizeze servicii de arhivare electronica au obligatia de a notifica autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu cu privire la data inceperii acestor activitati. (2) Odata cu efectuarea notificarii prevazute la alin. (1), administratorul arhivei electronice are obligatia de a comunica autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu toate informatiile referitoare la procedurile de securitate si de conservare utilizate, precum si orice alte informatii cerute de catre autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu. (3) Administratorul arhivei electronice are obligatia de a comunica autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, cu cel putin 10 zile inainte, orice intentie de modificare a procedurilor de securitate si de conservare, cu precizarea datei si orei la care modificarea intra in vigoare, precum si obligatia de a confirma, in termen de 24 de ore, modificarea efectuata. (4) In cazurile de urgenta in care securitatea serviciilor de arhivare este afectata, administratorul arhivei electronice poate efectua modificari ale procedurilor de securitate si de conservare, urmand sa comunice, in termen de 24 de ore, autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, modificarile efectuate si justificarea deciziei luate. (5) Administratorul arhivei electronice este obligat sa respecte, pe parcursul desfasurarii activitatii, procedurile de securitate si de conservare declarate potrivit alin. (2)-(4).

Capitolul IV - Crearea arhivei electronice Art. 7 Primirea unui document in forma electronica in arhiva electronica este conditionata de indeplinirea urmatoarelor cerinte: a) semnarea documentelor in forma electronica, cu semnatura electronica extinsa a titularului dreptului de dispozitie asupra documentului, denumita in continuare semnatura electronica; b) valabilitatea semnaturii electronice a titularului dreptului de dispozitie asupra documentului; c) depunerea cheii de criptare si decriptare pentru documentele criptate care cad sub incidenta

93

Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; d) transmiterea informatiilor prevazute la art. 8 alin. (2). Art. 8 (1) Documentul in forma electronica ce indeplineste conditiile prevazute la art. 7 este semnat electronic de catre administratorul arhivei electronice, cu semnatura electronica, in care se atesta si faptul ca documentul respectiv are valoare de original sau copie, conform hotararii titularului dreptului de dispozitie asupra documentului. Documentul in forma electronica, astfel identificat, este arhivat in locatia stabilita de administratorul arhivei electronice. (2) Administratorul arhivei electronice ataseaza, pentru fiecare document in forma electronica arhivat, o fisa in forma electronica, ce va contine cel putin urmatoarele informatii: a) proprietarul documentului in forma electronica; b) emitentul documentului in forma electronica; c) titularul dreptului de dispozitie asupra documentului; d) istoricul documentului in forma electronica; e) tipul documentului in forma electronica; f) nivelul de clasificare a documentului in forma electronica; g) formatul digital in care este arhivat documentul in forma electronica; h) cuvintele-cheie necesare identificarii documentului in forma electronica; i) elementele de localizare a suportului fizic; j) identificatorul unic al documentului in forma electronica, in cadrul arhivei electronice; k) data emiterii documentului; l) data arhivarii; m) termenul de pastrare a documentului. (3) In cazul in care documentul in forma electronica a fost generat prin transferarea informatiei de pe suport analog pe suport digital, fisa va contine in plus urmatoarele informatii: a) referiri la proprietarul originalului si locatia in care se gaseste originalul; b) metoda de transfer utilizata; c) dispozitivul hardware utilizat; d) programul de calculator utilizat. Art. 9 (1) Administratorul arhivei electronice este obligat sa inregistreze si sa tina evidenta tuturor documentelor in forma electronica, intrate in arhiva electronica in cadrul unui registru in forma electronica. (2) Accesul la registrul arhivei electronice este public numai pentru documentele pentru care titularul dreptului de dispozitie asupra documentului a stabilit un regim de acces public. (3) Referinta, in registrul arhivei, la un document care face parte din categoria documentelor clasificate, poate fi obtinuta in functie de drepturile de acces ale solicitantului. Art. 10 (1) Administratorul arhivei electronice trebuie sa dispuna de resurse financiare pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea cauza cu prilejul desfasurarii activitatilor de arhivare electronica. Modalitatea asiguratorie se stabileste prin decizie a autoritatii de reglementare si supraveghere specializata in domeniu. (2) In cazul in care arhiva electronica contine sau urmeaza sa contina documente clasificate, administratorul arhivei electronice trebuie sa indeplineasca conditiile legale privind protectia

94

informatiilor clasificate. Art. 11 Fisa de insotire a documentului va fi arhivata separat de document si inregistrata in registrul electronic al arhivei electronice. In cazul in care fisa face referire la un document clasificat, referinta in registru va fi criptata.

Capitolul V - Conservarea arhivei electronice Art. 12 (1) Administratorul arhivei electronice este obligat sa pastreze codul-sursa al tuturor programelor utilizate pentru construirea si exploatarea arhivei electronice, in fisiere semnate electronic si clasificate, dupa caz. (2) Administratorul arhivei electronice este obligat sa depuna la Arhivele Nationale o copie a codului-sursa al tuturor programelor utilizate pentru construirea si exploatarea arhivei electronice. (3) In cazul in care administratorul arhivei electronice nu dispune de codul-sursa, prevederile alin. (1) si (2) se aplica pentru codul-sursa executabil. Art. 13 (1) Administratorul arhivei electronice are obligatia sa asigure intretinerea si sa puna la dispozitie programe informatice, care sa permita translatarea oricarui document in forma electronica, arhivat din formatul in care a fost generat intr-un format care sa permita vizualizarea, reproducerea si stocarea documentului respectiv la nivelul tehnologiilor in uz curent. (2) In momentul arhivarii unui document generat intr-un format nerecunoscut de produsele existente in biblioteca de algoritmi si programe informatice, administratorul arhivei electronice are obligatia ca, odata cu arhivarea documentului, sa adauge in biblioteca descrierea formatului acestuia, precum si programele informatice cu care documentul a fost generat si poate fi vizualizat.

Capitolul VI - Consultarea arhivei electronice Art. 14 (1) Regimul de acces la un document in forma electronica, precum si modificarea acestuia se stabilesc exclusiv de catre titularul dreptului de dispozitie asupra documentului printr-un act, care va fi semnat atat de titularul dreptului de dispozitie asupra documentului, cat si de administratorul arhivei electronice. (2) Regimul de acces la documentul in forma electronica, stabilit in conformitate cu alin. (1), va fi inscris in fisa de format electronic a documentului, iar actul prin care s-a stabilit acest regim, generat electronic sau transferat in format electronic, va constitui o anexa a documentului arhivat. (3) Administratorul arhivei electronice este obligat sa respecte regimul de acces la document,

95

stabilit conform alin. (1), atat la arhivare, cat si la acordarea accesului la documentul in forma electronica din arhiva. (4) Raspunderea pentru stabilirea regimului de acces la un document in forma electronica revine in exclusivitate titularului dreptului de dispozitie asupra documentului, iar raspunderea pentru respectarea regimului de acces la documentul in forma electronica, atat la arhivare, cat si la acordarea accesului la document, revine administratorului arhivei electronice. Art. 15 Administratorul arhivei electronice va asigura, in conditiile prevazute la art. 14 si in concordanta cu prevederile legislatiei in vigoare, modul de acces permanent sau la cerere, pentru fiecare document in forma electronica in parte. Art. 16 Administratorul arhivei electronice are urmatoarele obligatii: a) intretinerea arhivei electronice; b) crearea unei arhive electronice de siguranta, care sa cuprinda toate documentele in forma electronica arhivate si care se actualizeaza permanent off-line; c) utilizarea unui sistem de securitate omologat, care sa garanteze integritatea, securitatea si, unde este cazul, confidentialitatea documentelor in forma electronica arhivate; d) asigurarea redarii oricarui document in forma electronica continut in arhiva; e) asigurarea distrugerii documentelor a caror perioada de arhivare a expirat; f) notificarea autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, cu cel putin 60 de zile inainte, a intentiei de incetare a activitatii, cu exceptia cazurilor de forta majora. In acest caz, administratorul arhivei electronice are obligatia de a transfera arhiva electronica catre alt furnizor de servicii de arhivare electronica, cu acordul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu. Art. 17 (1) Arhivele electronice sunt depozitate in centre de date supuse autorizarii prealabile, cu respectarea normelor privind asigurarea: a) integritatii si securitatii documentelor in forma electronica; b) securitatii si integritatii spatiului ocupat de echipamentele care gazduiesc arhivele electronice; c) recuperarii informatiei in urma dezastrelor naturale, conform reglementarilor in vigoare. (2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu va emite norme metodologice privind autorizarea centrelor de date.

Capitolul VII - Infractiuni si contraventii Art. 18 Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea contraventionala, civila sau penala. Art. 19 Divulgarea, de catre administratorul arhivei electronice, a cheii de criptare constituie infractiune

96

si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani. Art. 20 Accesarea neautorizata a documentelor din arhiva electronica constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Art. 21 Copierea neautorizata a documentelor din arhiva electronica constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani. Art. 22 Modificarea neautorizata a documentelor din arhiva electronica constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 15 ani. Art. 23 Distrugerea arhivei electronice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 la 15 ani. Art. 24 Constituie contraventie daca, potrivit legii, nu constituie infractiuni, nerespectarea de catre administratorul arhivei electronice a prevederilor art. 6, 8, 9, 11, 15 si 16. Art. 25 Contraventiile prevazute la art. 24 se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei. Art. 26 (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in cadrul prezentului capitol sunt de competenta personalului cu atributii de control din cadrul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu. (2) Contraventiilor prevazute in prezentul capitol le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 27 (1) Responsabilitatea aplicarii dispozitiilor prezentei legi si a reglementarilor legate de aceasta revine autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, prevazuta la cap. IV din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica. (2) In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu, in colaborare cu Arhivele Nationale, va elabora reglementari si metodologii in aplicarea prezentei legi, procedura acordarii, suspendarii, retragerii deciziei de acreditare a administratorului arhivei electronice, precum si a autorizarii centrelor de date.

97

Bibliografie

1. Armstrong, Michael - Managementul resurselor umane : manual de practica , Editura Codecs, Bucuresti, 2003

2. Martin, Malcolm şi Jackson ,Tricia - Practica de personal ,Editura CODECS ,Bucuresti, 2010

3. Currie, Donald - Introducere în managementul resurselor umane, Editura CODECS ,Bucuresti, 2010 4. Chişu,Viorica Ana, Florin Rotaru - Manualul specialistului în resurse umane , Casa de Editură

IRECSON, Bucureşti, 2002 5. Ilie Suzana Camelia , Roxana Georgescu - Organizarea resurselor umane, Editura Oscar Print ,

Bucuresti, 2006 6. Burloiu, Petre, Managementul resurselor umane, ediţia a III-a ,Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2001 7. Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, ediţia a IV-a,Bucureşti, Editura Economică, 2003 Resurse legislative - Codul Muncii, republicat in MO 345 / 2011

HG 500 / 2011: Registrul General de Evidenta a Salariatilor – actualizata cu HG 1105/2011 HG 161/2006 intocmirea si completarea Registrului general de evidenta a salariatilor Ordin 20/2007 aprobarea procedurii de transmitere a Registrului general de evidenta in Format Electronic Ordinul 1083 / 7.03.2011 pentru aprobarea Procedurii de lucru privind eliberarea carnetelor de munca salariatilor angajatorilor pentru care inspectoratele teritoriale de munca pastrau si completau, respectiv certificau legalitatea inregistrarilor efectuate in carnetele de munca Ordin 590/2008 aprobarea Procedurii privind intocmirea si eliberarea adeverintelor pentru munca in grupa I si a IIa Ordin 64/2003 aprobarea Modelului-cadru al Contractului Individual de Munca actualizat cu ORDIN 1616/2011

98

MODULUL II

ORGANIZAREA RECRUTĂRII ŞI SELECŢIEI PERSONALULUI

2.1. Identificarea necesarului de personal şi metodele de recrutare stabilite

2.2. Redactarea şi lansarea mesajului de recrutare

2.3. Întocmirea şi păstrarea bazei de date cu rezultatele recrutării

2.4. Organizarea programului de selecţie

2.5. Participarea la procesul de selecţie a candidaţilor

2.6. Anunţarea rezultatelor procesului de selecţie

2.1. Identificarea necesarului de personal şi metodele de recrutare stabilite

Necesarul de personal este identificat numeric şi pe posturi pe baza informaţiilor furnizate de

organigrama şi statul de funcţiuni. Găsirea şi atragerea unui grup de candidaţi calificaţi din care să se

selecteze cele mai potrivite persoane pentru posturile vacante.

In domeniul resurselor umane, pentru a avea succes şi mai ales pentru a supravieţui, organizaţiile

în general şi firmele în special trebuie să soluţioneze următoarele aspecte:

- identificarea calificărilor sau a aptitudinilor si alegerea candidaţilor care corespund cel mai bine

cerinţelor posturilor nou create sau vacante;

- identificarea si atragerea candidaţilor competitivi folosind cele mai adecvate metode, surse sau

medii de recrutare;

- respectarea legislaţiei in domeniul referitor la oportunităţi egale de angajare si corectarea

practicilor discriminatorii existente sau a unor dezechilibre.

Soluţionarea favorabila a acestor probleme înseamnă succesul întregului proces de asigurare cu

personal, proces foarte important in economia unei firme având in vedere efectele unor posibile greşeli

sau erori de angajare.

Înainte de a se lua decizia de angajare a unor noi solicitanţi este necesar sa se verifice realitatea

nevoii de recrutare si sa se ia in considerare si posibilităţile de realizare a altor alternative. Mai exact,

daca un post exista nu înseamnă si ca este necesar sa existe; daca postul a rămas vacant, exista

posibilitatea de a-l desfiinţa. Se poate decide transferul sarcinilor unui alt post sau se poate păstra postul

vacant când se schimba unele circumstanţe.

99

Prin urmare, recrutarea resurselor umane se refera la confirmarea necesitatii de a angaja personal,

la unele schimbari in situatia angajarii cu personal, precum si actiunile intreprinse de localizare si

identificare a potentialilor candidati si pentru atragerea celor competitivi, capabili sa indeplineasca cat

mai eficient cerintele posturilor.

Din aceasta perspectiva, nevoile de recrutare pot fi strategice, deoarece raspund unor nevoi pe

termen lung, pot raspunde unor urgente temporare sau unor cerinte conjuncturale sau pot fi legate de

miscarile interne de personal (promovare, transferuri, dezvoltari).

Recrutarea personalului poate avea caracter permanent si sistematic sau se poate realiza numai

atunci cand apare o anumita necesitate. Daca recrutarea resurselor umane se desfasoara continuu si

sistematic, organizatia are avantajul mentinerii unui contact permanent cu piata muncii.

De asemenea, recrutarea resurselor umane poate fi spontana sau provocata, cand organizatia

doreste sa ocupe un anumit post.

Recrutarea resurselor umane este procesul managerial de mentinere si dezvoltare a celor mai

adecvate surse interne si externe necesare asigurarii cu personal competitiv in vederea realizarii

obiectivelor organizatiei. Astfel, recrutarea poate fi un proces activ mai ales cand organizatia isi propune

mentinerea si pastrarea legaturilor ori contactelor cu sursele externe de recrutare.

Asigurarea cu personal a unei organizatii, numita si angajare, cuprinde mai multe activitati de

baza, anume: planificarea resurselor umane, recrutarea si selectia personalului.

Procesul de asigurare cu personal din exteriorul organizatiei cuprinde recrutarea, selectia si

orientarea sau integrarea personalului, in timp ce asigurarea cu personal din interiorul organizatiei

presupune unele transferuri, promovari, recalificari, reincadrari, dezvoltari, precum si eventuale

pensionari, demisii, concedieri sau decese.

Intr-un sens mai larg, procesul de asigurare cu personal cuprinde si alte activitati din domeniul

resurselor umane, de exemplu: analiza posturilor si proiectarea muncii. Recrutarea este primul pas in

procesul de asigurare cu personal, precum si primul pas in procesul de selectie al acestuia.

Obiectivul activitatii de recrutare consta in identificarea unui numar suficient de mare de

candidati, astfel incat cei care indeplinesc conditiile sa poata fi selectati. Astfel, cele mai eficiente metode

sau procedee de selectie a personalului sunt limitate de eficienta procesului de recrutare a acestuia.

Recrutarea resurselor umane are in vedere, de asemenea, analiza posturilor si proiectarea muncii,

datorita faptului ca rezultatele de baza ale acestor activitati sunt esentiale in procesul de recrutare a

personalului. Acest lucru presupune ca persoana care recruteaza sau angajeaza trebuie sa detina

100

informatiile necesare referitoare la caracteristicile postului, cat si la calitatile viitorului detinator al

acestuia.

Cunoasterea din timp a necesarului de personal sau anticiparea acestuia, ca urmare a procesului de

planificare a resurselor umane, permite desfasurarea in bune conditii si cu mai multe sanse de succes a

procesului de recrutare a personalului.

Procesul recrutarii resurselor umane este legat indisolubil de multe activitati de personal, cum ar fi

evaluarea performantelor, recompensele angajatilor, pregatirea sau dezvoltarea personalului si relatiile cu

angajatii. Astfel, candidatii cu pregatire corespunzatoare au in general performante mai bune, iar existenta

in cadrul organizatiei a unor preocupari permanente pe linia performantei implica identificarea si

atragerea unor candidati cat mai competitivi.

In esenta, procesul de asigurare cu personal este un proces de triere, trecerea printr-o serie de filtre

in urma caruia solicitantii sunt selectati in urma unor activitati specifice domeniului resurselor umane care

sunt desfasurate succesiv.

Recrutarea de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a

căuta şi a găsi candidaţi pentru posturile vacante ale organizaţiei, astfel încât aceasta să poată selecta cele

mai potrivite persoane. Se au în vedere atât obţinerea necesarului numeric, cât şi asigurarea unei anumite

calităţi a forţei de muncă atrase pentru a satisface necesităţile organizaţiei, concomitent cu minimizarea

costurilor aferente.

Recrutarea este un proces complicat şi costisitor, cu un impact puternic asupra organizaţiei.

Eforturile pentru succesul recrutării trebuie dezvoltate pornind de la previziunea şi planificarea resurselor

de personal şi de la analiza posturilor ce urmează a fi ocupate. Dacă previziunea necesarului de personal

reclamă o nevoie de resurse umane, atunci organizaţia va trebui să recruteze sistematic noi angajaţi. Pe de

altă parte, recrutarea trebuie să se concentreze pe căutarea şi atragerea de personal calificat. Astfel,

succesul recrutării depinde de cât de bine este definit postul vacant. Indiferent dacă postul este nou sau

este disponibilizat, cerinţele sale trebuie să fie specificate foarte exact pentru ca recrutarea să fie eficientă.

Analiza postului oferă informaţii asupra naturii şi cerinţelor specifice.

Figura de mai jos ilustrează relaţiile dintre planificarea necesarului de personal, analiza postului,

recrutarea şi selecţia personalului. Acesta constituie un model de intercondiţionare a respectivelor

activităţi, din punctul de vedere al organizaţiei.

101

Figura 1. Locul recrutării în cadrul procesului de asigurare cu resurse umane

Analizând procesul de recrutare din aceeaşi perspectivă - a organizaţiei - pot fi avuţi în vedere mai

mulţi factori care influenţează această activitate, aparţinând fie mediului extern, fie mediului intern al

organizaţiei. Din mediul extern, cele mai importante influenţe aparţin condiţiilor specifice de pe piaţa

muncii şi reglementărilor statale. Acestea afectează procesul de recrutare şi constrâng organizaţia să

adopte anumite strategii în funcţie, evident, şi de influenţa factorilor interni, proprii organizaţiei.

Condiţiile de pe piaţa muncii au un impact puternic asupra recrutării. Dacă pe piaţa muncii există

o abundenţă de personal calificat disponibil care se potriveşte necesităţilor firmei, atunci chiar şi un efort

mic de recrutare va genera o sferă foarte largă de candidaţi. Această situaţie prezintă avantajul că firma

poate selecta personalul cel mai bun pentru posturile sale vacante; în schimb, există dezavantajul creat de

efortul de selecţie dificil, de durată şi costisitor. Dimpotrivă, dacă piaţa muncii este restrânsă în ceea ce

priveşte anumite categorii de personal, atunci firma care va căuta acest tip de calificare va trebui să

depună eforturi însemnate pentru a găsi şi a atrage candidaţii; ea va trebui să ofere condiţii deosebite -

recompense mai mari, o securitate sporită a muncii sau orice alt tip de stimulente.

102

Cunoaşterea condiţiilor concrete ale pieţei muncii determină în mare măsură succesul recrutării.

Specialiştii din domeniul resurselor umane trebuie să fie permanent la curent cu aceste condiţii, cu

modificările lor, chiar dacă firma nu are planuri imediate de recrutare.

Reglementările statale joacă un rol important în toate activităţile legate de conducerea resurselor

umane. În domeniul recrutării, acestea au un impact diferit în instituţiile publice faţă de cele private, în

sensul unei implicări sporite în primul caz (ne referim, mai ales, la corelaţia între poziţia postului şi

calificarea cerută, la nivelul salariului de bază pentru noul angajat, la anumite cerinţe de desfăşurare a

recrutării şi selecţiei). Indiferent de natura instituţiei, în cele mai multe ţări reglementările statale se

implică în eliminarea discriminărilor privind rasa, sexul, apartenenţa la grupuri etnice, religioase etc. în

procesul recrutării şi selecţiei.

Surse şi metode de recrutare

103

Orice organizaţie îşi poate acoperi posturile disponibile apelând fie la recrutarea de candidaţi din

interiorul firmei, fie la atragerea candidaţilor din exterior. Este o decizie majoră a procesului de recrutare.

Cele mai multe firme combină aceste două tipuri de surse. O altă decizie importantă se referă la ce

metode anume vor fi alese pentru recrutare.

Entitatea economică trebuie să decidă cum să identifice sursele de recrutare şi cum să desfăşoare

contactele de recrutare.

Recrutare internă

Recrutarea din interior este posibilă şi poate fi eficientă mai ales dacă organizaţia a desfăşurat în

perioadele precedente un susţinut proces de recrutare de personal calificat şi cu un bun potenţial. În mod

uzual, recrutarea din interior ia forma promovării sau a transferului în cadrul organizaţiei.

Recrutarea din sursele interne poate avea o serie de avantaje: poate constitui un bun factor de

motivare a angajaţilor, mai ales dacă aceştia ştiu că pot trece de la o muncă grea la un post mai bun sau de

la o funcţie de execuţie la una de conducere. În plus, candidaţii interni nu au nevoie de o familiarizare cu

politica organizaţiei, iar posibilitatea apariţiei insatisfacţiilor legate de firmă va fi mult mai redusă decât

în cazul unor candidaţi din exterior4. În sfârşit, recrutarea internă este mult mai puţin costisitoare decât

cea externă, ea constituind de fapt o investiţie pentru organizaţie. Trebuie menţionată necesitatea

existenţei unui sistem eficace de evaluare a personalului şi a unui "inventar al calificărilor" pe care să se

bazeze recrutarea internă, pentru ca toate aceste avantaje să fie reale. Există şi dezavantaje ale recrutării

din interior. Candidaţii interni nu pot aduce idei noi, nu pot produce schimbări, ei fiind deja conectaţi la

"spiritul" firmei. Adeseori, dacă sunt promovaţi, ei îşi menţin vechile legături cu colegii de muncă, ceea

ce le poate afecta negativ performanţa (diverse favoruri pe care le vor face, grija de a nu răni vechii colegi

şi prieteni care acum vor fi colaboratori etc.). De asemenea, candidaţii interni care nu vor fi selectaţi sau

promovaţi ar putea avea resentimente faţă de firmă.

Există două aspecte majore ale recrutării din interiorul organizaţiei.

În primul rând, organizaţia are nevoie de adeziunea angajaţilor şi dezvoltarea programelor manageriale

trebuie să-i asigure de şansele lor de promovare, de lărgirea responsabilităţilor.

În al doilea rând, se pune problema bazei pe care se face promovarea în muncă; în timp ce în instituţiile

publice sau sub presiunea unor uniuni sindicale promovarea se face mai ales pe baza vechimii în muncă,

tot mai multe alte organizaţii preferă drept criteriu de promovare performanţele şi potenţialul uman.

Înştiinţarea angajaţilor despre existenţa unui loc de muncă disponibil se face printr-un anunţ scris,

afişat în mod vizibil, în locurile în care toţi angajaţii au posibilitatea să-l citească; de asemenea, anunţul

104

poate fi tipărit într-o publicaţie a firmei (de uz intern) sau a sindicatului. Anunţul trebuie să specifice

poziţia (titlul) postului, nivelul salariului şi calificarea necesară

ocupării lui. Departamentului de resurse umane îi revine sarcina întocmirii şi afişării anunţului de

recrutare.

Pentru ca această metodă de recrutare internă să fie eficientă, este necesară respectarea unor

cerinţe, şi anume:

- atât promovarea, cât şi transferurile trebuie anunţate;

- anunţul trebuie afişat cu o anumită perioadă de timp înainte de a începe recrutarea din exterior;

- criteriile de selecţie să fie clarificate şi comunicate.

Recrutare externă

Organizaţiile au la dispoziţie o multitudine de surse externe de recrutare a personalului.

Recrutarea din exterior este necesară mai ales firmelor care se dezvoltă rapid sau celor pentru care se

manifestă un interes deosebit din partea forţei de muncă superior calificate (inclusiv a managerilor).

Recrutarea din afara organizaţiei poate oferi mai multe avantaje. Candidaţii din exterior pot veni

cu idei inovatoare la locul de muncă, cu noi perspective în ceea ce priveşte politica firmei. Aceştia sunt

mai puţin susceptibili de a se conforma presiunilor sau altor fenomene negative de grup, fenomene

negative care afectează morala angajatului şi productivitatea muncii sale. În plus, poate fi mai uşor şi mai

puţin costisitor pentru firmă să angajeze un profesionist sau un manager bine pregătit din exterior, decât

să dezvolte sau să perfecţioneze personalul din interior. Această situaţie este valabilă mai ales în

organizaţiile pentru care se manifestă imediat cererea de angajare din partea forţei de muncă înalt

calificate.

Un prim dezavantaj al recrutării din surse externe este acela că atragerea, contactarea şi evaluarea

potenţialului candidaţilor sunt dificile, necesită timp relativ îndelungat şi costuri ridicate. Pe de altă parte,

noii angajaţi vor avea nevoie de o perioadă mai lungă de acomodare cu noul loc de muncă, cu noii colegi

şi cu procedurile şi politica firmei, până când vor putea ajunge la randamentul maxim.

Foarte importante sunt aspectele psihosociale: dacă există angajaţi care îi resping pe noii veniţi,

atunci aceştia din urmă vor fi mai puţin motivaţi şi se vor integra mai greu, ceea ce le va afecta

productivitatea; de asemenea, dacă noii angajaţi vor fi situaţi "deasupra" liderilor din interior ai unor

grupuri înalt coezive, atunci acestea le vor respinge prezenţa şi vor încerca direct sau indirect să-i facă să

plece. Dacă se trece peste faza recrutării interne, angajaţii care ar fi îndeplinit condiţiile necesare ocupării

105

posturilor libere vor fi afectaţi din punct de vedere moral şi îşi vor reduce gradul de implicare (motivare)

în muncă.

Există mai multe metode de recrutare din exterior, fiecare dintre ele prezentând anumite atuuri şi

satisfăcând în mod diferit nevoile conducerii. Anunţurile publicitare sunt cel mai des folosite în

recrutarea din exterior. Acestea pot fi tipărite în ziare locale sau centrale, reviste de specialitate sau pot fi

difuzate pe canale de radio sau televiziune. Această metodă se foloseşte pentru recrutarea de personal

pentru orice poziţie de pe scara ierarhică a firmei. În funcţie de posibilităţile financiare ale organizaţiei şi

de importanţa ierarhică a postului vacant, recrutarea se poate transforma într-o adevărată campanie

publicitară. În această situaţie, publicitatea trebuie concepută astfel încât să atragă atenţia, să creeze şi să

menţină interesul, să stimuleze acţiunea din partea celor interesaţi, ceea ce se poate realiza prin:

- specificarea nevoii de recrutare

- număr de posturi libere, tipul lor, descrierea şi specificaţia posturilor;

- selectarea populaţiei-ţintă, la care trebuie să ajungă mesajul publicitar;

- determinarea şi popularizarea "punctelor tari" ale firmei şi ale postului, care pot constitui o

atracţie pentru candidaţi;

- alegerea mesajului şi a mijlocului mass-media adecvat populaţiei ţintă;

- stabilirea conţinutului anunţului de recrutare, astfel încât să includă informaţii despre firmă

(tipul activităţii, locul pe piaţă, succese, strategie etc.), posturile libere, tipul de persoană

căutat,

- avantajele oferite (materiale, profesionale sau morale) şi despre modul în care firma poate fi

contactată.

Studiile de specialitate au demonstrat că imaginea pe care firma o transmite prin anunţurile de

recrutare este foarte importantă în atragerea candidaţilor doriţi. Aceasta are un impact mult mai mare

decât modul în care este descris postul vacant.

Responsabilitatea organizării şi evaluării campaniei de recrutare prin anunţuri publicitare revine

departamentului de resurse umane al firmei.

Instituţiile de învăţământ reprezintă o sursă importantă de recrutare a unor talente manageriale,

tehnice, profesionale. Recrutarea din instituţiile de învăţământ nu este un proces simplu. Este necesar un

timp îndelungat pentru dezvoltarea relaţiilor cu şcolile. Pentru a putea recomanda candidaţii potriviţi,

şcoala trebuie să cunoască organizaţia, cerinţele sale, strategiile sale. Organizaţia poate facilita aceste

relaţii oferind materiale publicitare, angajări pe durata vacanţelor şcolare (pe timpul verii) sau diverse

106

colaborări (stagii de practică), precum şi menţinând un contact permanent cu instituţiile de învăţământ; de

regulă, aceste relaţii sunt întreţinute prin intermediul departamentelor specializate pentru acest tip de

recrutare, care există atât la nivelul şcolilor, cât şi la nivelul firmelor.

Un rol deosebit îl au persoanele însărcinate cu recrutarea din şcoli; ele trebuie bine selectate şi

pregătite în acest sens, deoarece imaginea pe care o prezintă are un impact puternic asupra candidaţilor.

Printre calităţile pe care trebuie să le posede aceste persoane putem enumera: abilitatea de comunicare cu

tinerii, entuziasm, buna cunoaştere a organizaţiei şi a posturilor libere, deţinerea unui anumit titlu oficial

sau a unei funcţii de conducere.

O altă sursă de recrutare din exteriorul organizaţiei o reprezintă persoanele care vin într-un

contact anume cu firma - vizitatori, practicanţi, chiar şi parteneri de afaceri sau diverşi colaboratori ş.a.

Marile firme îşi întocmesc "fişiere de cereri de angajare" ale persoanelor care au contactat firma

fie direct, fie prin poştă, oferindu-şi forţa de muncă; aceste fişiere pot fi utilizate la nevoie pentru

selectarea persoanelor dorite, ceea ce reprezintă un efort de recrutare minim din partea organizaţiei.

Renumele firmei are un impact deosebit asupra numărului şi calităţii persoanelor din aceste

categorii, care vor solicita angajarea în cadrul organizaţiei. Sistemele de recompensare, condiţiile de

muncă, relaţiile în interiorul firmei, dar şi cu exteriorul sunt factori care pot afecta pozitiv sau negativ

imaginea firmei şi deci inclusiv eficienţa acestei modalităţi de recrutare.

Nu trebuie neglijate nici referinţele oferite de angajaţii firmei privind persoanele ce pot fi

recrutate de întreprindere. Adeseori, chiar întreprinderea este cea care îşi implică angajaţii fie formal, fie

informal, în procesul de recrutare, încercând să-i cointereseze într-un anumit fel.

Totuşi, această sursă de recrutare trebuie folosită cu mare atenţie, deoarece este lucru ştiut că angajaţii

tind să recomande firmei persoanele cele mai apropiate - rude, prieteni - şi nu neapărat persoanele cele

mai potrivite.

Agenţiile de forţă de muncă, publice sau private, pot fi foarte utile în procesul de recrutare

externă. Agenţiile publice sunt administrate de stat şi menţin un contact permanent cu persoanele aflate în

căutare de lucru (şomeri, tineri absolvenţi şi alţii). Recrutarea prin agenţii publice de forţă de muncă este

o metodă puţin costisitoare, dar oferă în principal candidaţi mai

puţin calificaţi sau pentru nivelurile ierarhice inferioare. De aceea, adeseori, agenţiile respective sunt

privite cu reticenţă atât de către firmele solicitante, cât şi de către persoanele care caută un loc de muncă.

Un interes mai mare îl prezintă agenţiile private, în fapt firme specializate în recrutarea-selecţia de

personal sau în consultanţă pe domeniul resurselor umane. Ele pot fi generale, oferind candidaţi pentru

107

toate categoriile de posturi, specializate pe anumite domenii de activitate sau pot avea drept scop numai

recrutarea de personal de conducere (aşa numitele agenţii „head-hunters”). Serviciile prestate de aceste

agenţii sunt compensate fie de către firmele care le solicită, prin plata unui onorariu stabilit de comun

acord, fie de către persoanele angajate prin intermediul lor, printr-o anumită cotă procentuală din

veniturile obţinute la noul loc de muncă, pe o perioadă determinată.

În procesul de recrutare din exteriorul organizaţiei pot fi folosite şi alte surse. Asociaţiile

profesionale, târgurile de forţă de muncă, firmele care intenţionează să reducă personalul şi altele pot

oferi ocazia întâlnirii şi contactării candidaţilor.

Cine face recrutarea?

În organizaţiile mari şi în cele de mărime mijlocie, recrutarea de personal este o activitate a

departamentului de resurse umane. Acesta include un birou în care lucrează persoane specializate în

recrutare, interviuri sau diverse activităţi de selecţie. Rolul acestor persoane pentru întreaga organizaţie

este deosebit de important. Ele trebuie să redacteze anunţurile de recrutare, să întreţină relaţii cu

instituţiile de învăţământ sau cu alte surse externe, să răspundă cererilor de angajare ale candidaţilor

(interni sau externi); ele trebuie deci să posede abilităţi de comunicare şi să menţină imaginea firmei în

procesul de recrutare-selecţie. În organizaţiile de mici dimensiuni, funcţia de recrutare, pe lângă alte

multe responsabilităţi, revine unei singure persoane; adeseori, această persoană este chiar conducătorul

firmei.

Evaluarea programului de recrutare

Un prim pas în evaluarea recrutării îl reprezintă stabilirea criteriilor de succes. Aceasta este o

problemă dificilă, dat fiind faptul că nevoia de recrutare se poate modifica permanent şi chiar rapid, odată

cu schimbarea condiţiilor din mediul intern sau din mediul extern al organizaţiei.

Departamentul de resurse umane sau specialistul în probleme de personal trebuie să întocmească

un program de evaluare a recrutării, în funcţie de condiţiile specifice care există în organizaţia respectivă.

Există totuşi unele modele prezentate în literatura de specialitate care vor servi drept surse de inspiraţie

pentru întocmirea unui asemenea program.

Modelul lui Wanous (1980) oferă perspectiva evaluării recrutării atât pe termen scurt, cât şi pe termen

lung. El este prezentat în tabelul de mai jos:

108

Modelul oferă posibilitatea evidenţierii punctelor forte şi a slăbiciunilor unui program de

recrutare, el nu poate da informaţii cantitative referitoare la costuri şi beneficii ale recrutării.

Spre deosebire de acest model, cel al lui Hawk (1967) face posibilă estimarea costurilor şi a

beneficiilor (tabelul următor). Acesta este însă mai degrabă un model de evaluare pe termen scurt şi nu

oferă perspectiva măsurării efectelor recrutării asupra performanţei individuale şi colective, asupra

personalului, în general, şi a moralei acestuia.

2.2. Redactarea şi lansarea mesajului de recrutare

BUGETUL RECRUTĂRII Cheltuieli financiare ………………………………………………………….

109

Anunţ de recrutare …………………………………………………………….

Cheltuieli papetărie ……………………………………………………………

Cheltuieli resurse de timp ……………………………………………………

(Venit orar al celor implicaţi în recrutare x Numărul de ore alocate)

Descriere posturi vacante ………………………………………………………

Redactare şi plasare anunţ …………………………………………………….

Evaluarea (verificarea) dosarelor

de candidatură şi sortarea lor ………………………………………………….

Aplicarea şi interpretarea testelor ……………………………………………

Interviuri ………………………………………………………………………….

Luarea deciziei ………………………………………………………………….

Orientarea şi instruirea noilor angajaţi ………………………………………

Total cheltuieli recrutare ………………………………………………………

Exemplul 1:

ANUNŢ DE RECRUTARE (PRESA SCRISĂ)1

Dacă:

eşti absolvent de studii superioare,

ai experienţă în vânzări şi marketing,

vorbeşti fluent limba engleză,

doreşti să lucrezi într-o echipă de profesionişti,

atunci îţi oferim oportunitatea unei cariere de succes într-o companie dinamică. Te invităm să ne trimiţi

CV şi scrisoare de intenţie prin poştă, la adresa .............................., sau prin e-mail, la adresa ...................,

până la data de .............................

sau

Firma ............................... , din Bucureşti, recunoscută în domeniul produselor cosmetice, angajează

persoane interesate în desfăşurarea de activităţi comerciale (identificarea clienţilor, negocierea şi

110

încheierea de contracte de vânzare a produselor firmei).

Cerinţe: studenţi în domeniul economic, cunoaşterea limbii engleze.

Nu se cere experienţă în domeniu; firma acordă training-ul necesar.

Se oferă: program de lucru part-time; salariu atractiv + comision.

Depuneţi personal CV, cel mai târziu ..................., la următoarea adresă ..............., în atenţia

.........................

1 Indiferent de modalitatea în care va fi făcut public (prin intermediul anunţurilor stradale sau în mass-

media, prin postarea pe internet, prin afişare în cadrul companiei sau al instituţiilor de învăţământ, prin

transmitere către agenţia pentru ocuparea forţei de muncă) anunţul de recrutare trebuie:

- să atragă atenţia (nu uitaţi că şi concurenţii dvs. caută salariaţi competenţi);

- să stârnească şi să menţină interesul (descrieţi într-un mod atractiv şi interesant postul, precizaţi care

sunt cerinţele sale, recompensele şi beneficiile pe care sunteţi dispus să le oferiţi, precum şi o dată-limită

de depunere a candidaturii);

- să îndemne la acţiune (personalizaţi anunţul şi încurajaţi candidatul să îşi depună candidatura

indicând modalităţi facile pentru a face acest lucru).

Exemplul 2:

ANUNŢ DE RECRUTARE ON-LINE1

Tipul ofertei: fulltime

Denumirea postului: contabil

Nivel de carieră: entry level (sub 3 ani)

Denumirea firmei: S.C. ABC S.R.L.

Salariu oferit: .....................................

Ţara: România

Oraş(e): Bucureşti

Domeniile ofertei: Finanţe/Contabilitate, Bănci

Data introducerii: 2012-05-01

111

Descrierea firmei:

ABC este o companie înfiinţată în anul 2002 care are ca obiect principal de activitate comerţul de

mobilier. ABC numără în prezent 20 de angajaţi şi se află într-un proces amplu de dezvoltare.

Suntem convinşi că succesul companiei noastre se datorează competenţelor angajaţilor pe care îi

sprijinim să se dezvolte oferindu-le acces la diferite programe de formare profesională.

Valorile în care credem sunt: profesionalismul, responsabilitatea, calitatea, corectitudinea,

încrederea, implicarea.

Descrierea postului:

- întocmire documente primare;

- înregistrare şi revizuire în contabilitate;

- întocmire declaraţii fiscale, ştate de plata, declaraţii salariale şi declaraţii aferente;

- întocmire situaţii financiare lunare, semestriale si anuale;

- înregistrarea documentelor;

- participarea la controale din partea instituţiilor de stat.

Cerinţe:

- absolvent studii economice;

- minimum 2 ani de experienţă într-un post similar;

- cunoştinţe de limbă engleză reprezintă avantaj;

- cunoştinţe Ciel (avantaj), Excel;

- persoană dinamică, pozitivă, motivată.

Oferta (bonusuri, beneficii):

- pachet salarial motivant;

- accesul la programe de training de specialitate;

- mediu de lucru plăcut.

112

1 Indiferent de modalitatea în care va fi făcut public (prin intermediul anunţurilor stradale sau în mass-

media, prin postarea pe internet, prin afişare în cadrul companiei sau al instituţiilor de învăţământ, prin

transmitere către agenţia pentru ocuparea forţei de muncă) anunţul de recrutare trebuie:

- să atragă atenţia (nu uitaţi că şi concurenţii dvs. caută salariaţi competenţi);

- să stârnească şi să menţină interesul (descrieţi într-un mod atractiv şi interesant postul, precizaţi care

sunt cerinţele sale, recompensele şi beneficiile pe care sunteţi dispus să le oferiţi, precum şi o dată-limită

de depunere a candidaturii);

- să îndemne la acţiune (personalizaţi anunţul şi încurajaţi candidatul să îşi depună candidatura

indicând modalităţi facile pentru a face acest lucru).

2.3. Întocmirea şi păstrarea bazei de date cu rezultatele recrutării

Activitatea de recrutare este o activitate complexă şi extrem de costisitoare, care necesită o atenţie

deosebită în ceea ce priveşte consecinţele organizaţionale interne si externe, precum si necesităţile de

resurse umane existente si viitoare. În acest context recrutarea personalului tinde să devină o activitate de

sine-stătătoare.

113

Figura 3 Planul de recrutare a resurselor umane

Recrutarea personalului este considerata de numeroşi specialişti ca fiind baza întregului proces de

asigurare cu personal din exteriorul organizaţiei, folosind cat mai multe metode sau surse posibile de

recrutare.

Recrutarea presupune un set de activităţi realizate cu scopul general de a obţine un număr

semnificativ de candidaţi calificaţi pentru un post. Planul de recrutare şi selecţie primit este analizat cu

atenţie astfel încât să se asigure înţelegerea corectă a acestuia.

114

Întocmirea şi păstrarea bazei de date cu rezultatele recrutării oricare ar fi sursele şi metodele de

recrutare alese, va evidenţia faptul că la baza acestei activităţi au stat următoarele principii:

a) competiţia deschisă, prin asigurarea accesului liber de participare la concurs sau examen a

oricărei persoane care îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru ocuparea postului vacant;

b) selecţia în funcţie de competenţa psiho-socio-profesională, prin stabilirea persoanelor admise

pentru ocuparea posturilor vacante exclusiv pe baza rezultatelor obţinute;

c) asigurarea transparenţei, prin punerea, la dispoziţia tuturor celor interesaţi, a informaţiilor

referitoare la modul de desfăşurare a concursului;

d) garantarea şanselor egale pentru toţi candidaţii prin aplicarea, în mod nediscriminatoriu, a

unor criterii de selecţie clar definite şi cât mai puţin subiective, astfel încât orice candidat să aibă şanse

egale la ocuparea postului respectiv;

e) confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor furnizate pe parcursul procedurilor de

recrutare şi selecţie, prin garantarea protejării datelor personale ale candidaţilor, în condiţiile legii.

2.4. Organizarea programului de selecţie

Selecţia reprezintă alegerea, potrivit anumitor criterii, a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui anumit post în cadrul organizaţiei.

La baza selecţiei stau pregătirea, aptitudinile şi capacitatea de muncă ale candidaţilor; acestea

sunt, de fapt, criteriile de alegere a persoanelor ale căror calităţi corespund cel mai bine cerinţelor

postului.

Decizia de angajare este deosebit de importantă, atât pentru organizaţie, cât şi pentru individ. Ea

antrenează o serie de costuri (ale recrutării şi selectării, plasării la noul loc de muncă, integrării) ce trebuie

recuperate prin performanţele noului angajat la locul său de muncă. Angajarea unei persoane este, de fapt,

o investiţie făcută de organizaţie şi, de aceea, ea trebuie

să-şi dovedească rentabilitatea. O decizie greşită în acest domeniu poate aduce prejudicii importante

organizaţiei.

Selecţia se referă la stadiul final al luării deciziei în procesul de recrutare. Ea trebuie să prezinte

două caracteristici esenţiale:

a) să identifice, dintr-o mulţime de angajaţi, acea persoană potrivită postului liber şi care să realizeze

performanţele solicitate de organizaţie;

115

b) să fie eficientă, respectiv resursele utilizate pentru proiectarea şi desfăşurarea procesului de selecţie

să fie justificate de calitatea noilor angajaţi.

Figura 4. Candidaţii calificaţi

Principiile de bază în cadrul procesului de selecţie sunt:

realizările anterioare sunt cel mai bun predictor pentru cele viitoare

organizaţie trebuie să strângă doar atâtea informaţii referitoare la candidaţi cât este economic şi

să le folosească apoi în selectarea celui mai potrivit candidat pentru postul respectiv

Derularea procesului de selecţie

La baza procesului de selecţie stau diverse metode şi tehnici care uşurează efortul organizaţiei de

luare a deciziei finale. Astfel, selecţia se poate efectua pe cale empirică, bazându-se pe recomandări,

impresii, modul de prezentare la interviu, aspect fizic etc., sau pe cale ştiinţifică, utilizând criterii

riguroase de alegere şi folosind drept metode de selecţie testele, chestionarele, probele practice.

Alegerea metodelor de selecţie ce vor fi utilizate trebuie să aibă în vedere câteva elemente, printre

care putem enumera caracteristicile postului, calitatea candidaţilor, experienţa acestora, timpul

disponibil pentru luarea deciziei finale, experienţa organizaţiei în procesul de selecţie ş.a. De

asemenea, reţinem faptul că oricare dintre metodele alese trebuie să satisfacă unele cerinţe, şi anume:

• validitatea - măsura în care prezice cu acurateţe performanţa la viitorul locul de muncă;

• eficienţa - raportarea costurilor de selecţie la rezultatele obţinute;

• practicabilitatea - metoda să fie uşor de aplicat şi acceptată de ambele părţi;

• generalitatea - posibilitatea aplicării pentru mai multe tipuri de posturi/funcţii/activităţi;

116

• acceptabilitatea, legalitatea - eliminarea discriminărilor, a oricărei posibilităţi de a stânjeni sau a

leza candidatul.

Un proces tipic de selecţie urmăreşte parcurgerea unor faze, fiecare dintre ele identificându-se cu

o anumită metodă de selecţie. Categoriile de posturi pentru care se caută personal, numărul

persoanelor ce urmează a fi angajate şi altele sunt factori care influenţează procesul de selecţie.

Derularea acestui proces este ilustrată în figura 5:

Figura 5: Etapele procesului de selecţie

A. Cel mai adesea, răspunsul candidaţilor la eforturile de recrutare ale organizaţiei se materializează

într-o scrisoare de intenţie (de introducere) şi un curriculum vitae, care sunt expediate prin poştă sau

depuse direct la firma solicitantă.

Prima fază a procesului de selecţie constă, în acest caz, în analiza şi trierea acestor documente, în raport

cu exigenţele postului (experienţă, pregătire profesională, vârstă etc.). Experienţa a demonstrat că în acest

fel se elimină între 60 şi 80% dintre candidaţi. În afara informaţiilor pe care le oferă scrisoarea de intenţie

şi curriculum vitae (nume, vârstă, adresă, calificări, experienţă, obiective, pasiuni şi altele), există şi alte

elemente care participă la procesul de triere. Astfel, calitatea redusă a textului (dactilografiat sau scris de

mână), greşelile de ortografie, caligrafia în „suferinţă”, lipsa semnăturii şi a formulelor de politeţe etc. pot

influenţa decizia de eliminare a candidatului. Pe de altă parte, organizaţia poate cere trimiterea acestor

documente scrise de mână pentru a folosi testele grafologice care pot oferi şi ele informaţii interesante

despre candidat.

Ca o alternativă la scrisoarea de intenţie şi curriculum vitae sau chiar împreună cu acestea se

foloseşte întocmirea unor chestionare de către candidaţi. Aceste chestionare au un anumit format, propriu

117

organizaţiei şi, eventual, categoriei de post pentru care se solicită angajarea. Ele sunt structurate pe mai

multe grupe de informaţii, ca de exemplu: date personale, pregătire profesională, studii, pregătire

complementară, experienţă profesională, diverse (pasiuni, loc de muncă dorit, salariul actual şi cel

solicitat etc.).

Exemplu:

CHESTIONAR PENTRU SELECŢIA PERSONALULUI

Stimate candidat,

Informaţiile pe care ni le veţi furniza prin intermediul acestui chestionar sunt strict confidenţiale. Vă

mulţumim pentru colaborare.

Solicitare pentru postul: ………………………………………..............................………….

Nume: ……………………..............… Prenume: ………….................…………………….

Data naşterii: ……………………… Cetăţenia: …………...……………

Starea civilă: necăsătorit(ă) căsătorit(ă) divorţat(ă) văduv(ă)

Copii: …………

Vârstele copiilor: …………………………….

Adresa: ……………………………………………………………………

……………………………………………………………………………..

Nr. telefon (acasă): ……….............................…….Nr. telefon (serviciu): ……………...........…

1. Starea sănătăţii Suferiţi de vreo boală care ar putea avea consecinţe negative asupra activităţii dvs.? Da Nu Este cazul unui handicap cu grad avansat? Da Nu Dacă da, aţi solicitat un certificat de handicapat? Da Nu Sunteţi de acord ca, înainte de angajare, să vă consulte un medic? Da Nu 2. Serviciul militar/civil Chemarea în armată: este posibilă nu mai este cazul

118

3. Statutul juridic Aveţi cazier? Nu Da, din cauza ……………. Sunteţi implicat,în prezent, într-un proces penal? Nu Da, din cauza ………………… 4. Evoluţia de până acum: Scrieţi în ordine cronologică toate formele de învăţământ absolvite (inclusiv cursuri postliceale sau postuniversitare), cu datele de început şi de sfârşit, şi eventualele atestări obţinute. Numiţi toate activităţile pe care le-aţi desfăşurat ca practicant, voluntar etc. şi perioada (perioadele) în care aţi fost şomer: ………………………………………………………………………...........................................

………………………………………………………………………...........................................

………………………………………………………………………..........................................

………………………………………………………………………...........................................…

5. Cunoştinţele profesionale de specialitate şi experienţa a) Limbi străine. În ce limbă puteţi să:

citiţi corespondaţi vorbiţi traduceţi (scris-oral)

b) Calculator. Ce programe? ……………………………………………..........................................

………………………………………………………………………………....................................

c) Carnet de conducere. Ce categorie? …………..

d) Alte cunoştinţe: …………………………………………………………..........................................

………………………………………………………………………...........................................…

………………………………………………………………………...........................................…

6. Informaţii referitoare la relaţia de muncă anterioară Decizia de plecare a fost luată de: şeful dvs. dvs. ambele părţi Puteţi începe să lucraţi în organizaţia noastră din data de …………………… Există o clauză de neconcurenţă? Da Nu Ultimul salariu lunar brut: Lei …………………………………… Numărul salariilor lunare: ……………………………………

119

Primă de Crăciun: Lei …………………………………… Alte prime/Comisioane: Lei …………………………………… 7. Alte informaţii pentru angajare Salariul dorit (brut/lună): Lei ……………………………………

Pregătire suplimentară dorită: ……………………………………………………........................

…………………………………………………………………………………………....................

Aţi mai lucrat în organizaţia noastră? Da Nu

Dacă da, la ce departament? ………………………………………………………........................

Aţi mai solicitat vreodată angajarea în organizaţia noastră? Da Nu

Dacă da, pentru ce post? …………………………………………………………..........................

Aveţi prieteni de familie sau rude care lucrează în firma noastră? Da Nu

Dacă da, notaţi numele şi domeniul lor de activitate: …..……………………….........................

…………………………………………………………………………………………....................

Ce alte activităţi mai profesaţi în afara serviciului? ………………………………........................

…………………………………………………………………………………………....................

Ce funcţii onorifice vă interesează?...........................................................................................

…………………………………………………………………………………………....................

Aţi fi pregătit să vă mutaţi într-un alt departament? Da Nu

Aţi călători, la cerere, în interes de serviciu? Da Nu

Aţi fi dispus, la cerere, să faceţi ore suplimentare sau să lucraţi în ture? Da Nu

Vă asigur că am răspuns sincer şi complet la toate întrebările. ...………...........................…….. ……………………… Locul, Data Semnătura

Informaţiile oferite de candidaţi în aceste documente de solicitare de posturi trebuie să fie veridice

şi complete. Evident, cele referitoare la calificare, pregătire profesională, studii vor fi susţinute cu

"probe", respectiv diplome sau certificate de absolvire. În ceea ce priveşte organizaţia, după faza selecţiei,

aceasta este datoare să ofere un răspuns tuturor candidaţilor, indiferent că este pozitiv sau negativ, într-un

timp cât mai scurt de la primirea solicitărilor lor.

120

B. Interviul de angajare este probabil cea mai folosită - şi cea mai criticată - metodă de selecţie.

Popularitatea sa este dată de uşurinţa cu care se poate utiliza, indiferent de nivelul ierarhic al postului

pentru care se selectează personal - de la posturi inferioare, care cer munci necalificate, până la funcţiile

de conducere. În schimb, unii autori critică această metodă de selecţie, considerând-o nerelevantă şi deci

invalidă, datorită subiectivităţii pe care o poate manifesta intervievatorul. Interviul este utilizat cu succes

în promovarea personalului, transferuri în cadrul firmei sau angajări din afara organizaţiei.

Interviul de selecţie poate avea un dublu scop:

- să informeze candidatul asupra organizaţiei, postului vacant şi cerinţelor acestuia; astfel,

interviul poate fi considerat şi un instrument al relaţiilor publice ale firmei;

- să dea candidatului posibilitatea să prezinte informaţii cât mai ample privind trecutul său

profesional şi aspiraţiile sale în perspectivă.

Pentru a-şi îndeplini scopul şi pentru a fi eficient, un interviu de selecţie trebuie să îndeplinească

mai multe condiţii:

a) să fie utilizat pentru relevarea acelor caracteristici ale candidatului care pot fi analizate cel mai bine

prin această metodă; ne referim mai ales la: înfăţişare, ţinută, stăpânire, de sine, limbaj, stabilitate în

muncă, entuziasm, motivare şi alte caracteristici. În schimb, cunoştinţele profesionale, de exemplu, pot fi

mult mai bine testate prin alte metode decât interviul;

b) să pornească de la buna cunoaştere a informaţiilor prezentate în scrisoarea de intenţie, curriculum vitae

sau chestionarul de angajare, astfel încât aceste date să nu mai necesite o reluare în timpul interviului;

c) să fie structurat pe etape ale desfăşurării, astfel încât să permită intervievatorului să-şi facă o imagine

completă asupra candidatului şi, mai ales, să facă posibilă trierea; se vor urmări, aşadar, aspecte precum:

înfăţişare şi aptitudini fizice, pregătire, inteligenţă, motivaţii şi interese, dispoziţia pentru slujba

respectivă, impactul asupra celorlalţi angajaţi, adaptabilitate emoţională;

d) să se desfăşoare într-un cadru relaxant, liniştit, în care cel intervievat să nu se simtă presat, stresat sau

în inferioritate;

e) intervievatorul să fie pregătit şi antrenat în acest scop; el trebuie să ştie să deschidă discuţia într-un

mod care să destindă atmosfera, să-l facă pe candidat să se simtă important şi apreciat şi, de asemenea, să-

i transmită o bună imagine a firmei; să formuleze întrebările astfel încât răspunsul să nu fie un simplu

"da" sau "nu", ci să-l încurajeze pe candidat să ofere cât mai multe informaţii; să ştie să asculte şi să

interpreteze comportamentul nonverbal al candidatului; în sfârşit, el trebuie să "ia notiţe", să reţină

121

informaţiile relevante asupra candidatului, astfel încât să îl poată evalua eficient, şi să încheie interviul cu

fermitate, tact şi politeţe;

f) să se încheie cu o evaluare a candidatului de către intervievator; acesta va întocmi fişă de evaluare, în

care va include aprecierile sale favorabile sau nefavorabile asupra punctelor atinse în interviu. Astfel,

pentru fiecare punct (grup de caracteristici) se va utiliza o scală de apreciere, respectiv:

- favorabil, nefavorabil, incert;

- foarte mult sub medie, sub medie, mediu, peste medie, foarte mult peste medie;

- note de la 1 (foarte slab) la 5 (foarte bun) ş.a.m.d.

C. Testele de selecţie sunt foarte variate şi utilizarea lor urmăreşte, în general, cunoaşterea punctelor

slabe ale candidatului, care pot fi restricţii pentru postul respectiv, şi stabilirea unei anumite ierarhii a

aptitudinilor candidatului, evidenţiindu-se acelea care sunt cerute de postul vacant.

Baterii de teste:

trebuie să fie adecvată nivelului de instruire a candidatului şi să reliefeze aptitudinile esenţiale

necesare în profesia respectivă

trebuie să aibă un înalt grad de încredere (încrederea se referă la măsura în care aceste

informaţii sunt repetitive).

trebuie să fie validă - validitatea = corelaţia care există între un predictor (orice informaţie care

se obţine în timpul procesului de selecţie) şi un criteriu (o măsură a performanţei aşteptate)

Cele mai folosite teste în selecţia de personal sunt:

• testele de inteligenţă - evaluează aptitudinea unei persoane de a desfăşura o gamă largă de activităţi,

într-o diversitate de situaţii; ele se folosesc mai ales în cazul angajării persoanelor tinere, fără experienţă,

dar şi a cadrelor de conducere;

• testele de abilităţi specifice - se utilizează pentru măsurarea altor aptitudini, cum ar fi cele motrice,

senzoriale, muzicale ş.a., necesare în desfăşurarea unor activităţi anume;

• testele de cunoştinţe - sunt folosite atunci când este necesară o triere "masivă" a candidaţilor, iar

informaţiile cuprinse în curriculum vitae nu sunt suficiente pentru departajare; sunt utile atunci când este

necesară evaluarea cunoştinţelor acumulate de către candidat, însă ele pot fi aplicate şi în cazul selecţiei

unor manageri; în această categorie intră şi probele de lucru;

122

• testele de personalitate - au drept scop stabilirea trăsăturilor care sunt direct legate de succesul într-o

anumită activitate; ele includ întrebări deschise, dând posibilitatea angajatului să exprime o

părere despre o anume situaţie sau să explice cum ar reacţiona în diferite situaţii;

• testarea comportamentului de grup sau discuţiile de grup ("assessment") - sunt utilizate pentru a

evalua comportamentul individului în cadrul unor şedinţe de grup, modul de comunicare şi de analiză şi

contribuţia la generarea comportamentului de grup;

• testele medicale - sunt, în unele cazuri, cerute de lege (mai ales în industrii cu un anumit grad de

periculozitate, în activităţile în care se manipulează alimente ş.a.); ele se impun în special acolo unde

postul cere anumite calităţi fizice - forţă, o vedere bună, auz, capacitate de a sta continuu în picioare,

rezistenţă - şi oriunde sănătatea şi siguranţa clienţilor sau a partenerilor de muncă sunt implicate.

D. În procesul de selecţie intervin şi alte tehnici sau metode de triere.

Astfel, pot fi menţionate centrele de evaluare-selecţie, în care se utilizează un pachet de teste de

selectare a candidaţilor, exerciţii de simulare, de pregătire, interviuri; acestea au o mare validitate şi

generalitate, dar sunt costisitoare şi dificil de organizat (candidaţii sunt evaluaţi pe grupuri, de către

grupuri de evaluatori, procesul de selecţie are o durată mai mare decât în cazul celorlalte metode etc.).

Aceste centre de evaluare pot fi folosite şi în activităţile de perfecţionare profesională.

De asemenea, o metodă universal folosită este aceea a verificării referinţelor despre candidat; se

utilizează fie concomitent, fie după aplicarea celorlalte metode de selecţie prezentate anterior. În mod

deosebit prezintă interes informaţiile referitoare la postul anterior al candidatului, perioada de angajare,

activităţile desfăşurate, rezultate, motivul plecării; în schimb, opiniile privind aptitudinile candidatului,

capacitatea sa de a presta munca cerută de un anumit post sunt mai puţin valide şi demne de încredere.

Unele firme folosesc chestionare standard celor ce oferă referinţe, în scopul obţinerii informaţiilor dorite.

2.5. Participarea la procesul de selecţie a candidaţilor

Participarea la procesul de selecţie a candidaţilor se face individual şi fiecare candidat va avea

propriul dosar de candidatura. De regulă acesta conţine datele din modelul de mai jos:

DOSARUL DE CANDIDATURĂ1

formularul de candidatură oferit spre completare de către firmă;

un CV;

referinţe;

123

o fotografie recentă a candidatului;

o scrisoare de intenţie redactată de mână (pentru un eventual examen grafologic);

alte date relevante despre candidatura respectivă. 1 Procesul de sortare a candidaturilor presupune alegerea acelor candidaţi care corespund cerinţelor

postului, prin separarea de cei care, în mod clar, nu satisfac respectivele cerinţe.

Intervievarea tuturor ar fi nu doar consumatoare de timp, dar, la un moment dat, chiar imposibilă. De

aceea, sortarea candidaturilor se face, în general, pe baza dosarelor de candidatură.

Metodologia specifică majorităţii organizaţiilor combină două metode de selecţie:

- metoda „obstacolelor multiple”

- „metoda egalizatoare”.

Metoda cel mai des utilizată o constituie metoda „obstacolelor multiple” (figura 6). Aceasta

consideră selecţia drept o „cursă sportivă”, în care „obstacolele” - peste care candidatul trebuie să treacă -

sunt criteriile de selecţie, iar „câştigătorul cursei” este cel care a trecut, fără să doboare, toate

„obstacolele” şi a ajuns primul la „linia de sosire”. Spre exemplu, să presupunem că procedura de selecţie

pentru un post cuprinde, drept criterii, o probă practică şi un interviu. Aplicarea metodei mai sus

menţionată ar putea presupune, ca prim „obstacol”, proba practică. Astfel, numai acei candidaţi care au

obţinut calificativul „admis” la aceasta probă vor putea ajunge la cel de-al doilea „obstacol”, care este

interviul, şi numai aceia care vor fi consideraţi „admişi” după interviu vor putea fi angajaţi. Facem

precizarea că, la fiecare „obstacol”, candidaţii trebuie să obţină un calificativ apreciat ca fiind minimal

pentru promovarea în etapa următoare a „cursei”.

124

Figura 6. Metoda „obstacolelor multiple”

Spre deosebire de aceasta, prin metoda „egalizatoare” (figura 7) candidatul îşi poate compensa

calificativele „slabe” obţinute la unul sau la mai multe criterii, prin obţinerea unora excepţionale la

celelalte. Referindu-ne la acelaşi exemplu, utilizarea acestei metode ar presupune acceptarea la interviu şi

a candidaţilor care nu au avut calificative de „trecere” la proba practică, urmând ca interviul să stabilească

şi cunoştinţele profesionale ale acestora. Unul dintre avantajele metodei „obstacolelor multiple” (apreciat

ca fiind cel mai important pentru majoritatea organizaţiilor din ţara noastră) îl constituie costurile scăzute

ale selecţiei.

Figura 7. Metoda „egalizatoare””

125

La propunerea compartimentelor interesate, preşedintele comisiei de selecţie poate stabili, pentru

fiecare dintre probele de concurs sau criteriile de selecţie prevăzute, o anumită pondere, în funcţie de

gradul de importanţă acordat acestora.

2.6. Anunţarea rezultatelor procesului de selecţie

Pasul final în procesul de selecţie este alegerea unui individ care să ocupe postul vacant şi

anunţarea finalizării procesului de selecţie prin atribuirea postului candidatului care a întrunit condiţiile

cerute. Ca urmare, este necesar să se facă o evaluare a tuturor informaţiilor obţinute anterior, în procesul

de selecţie, pentru a alege persoana cea mai potrivită.

Responsabilitatea luării deciziei finale de selecţie poate fi împărţită între personalul de conducere

de pe diferite niveluri ierarhice. În organizaţiile mari, întregul proces de selecţie este condus de

departamentul de resurse umane, cu excepţia deciziei finale. În firmele mici, activitatea de selecţie, ca şi

decizia finală revin managerului sau patronului.

De regulă, decizia finală în procesul de selecţie, respectiv decizia de angajare a candidatului, este

luată de şeful ierarhic al postului vacant care utilizează toate informaţiile oferite de ceilalţi participanţi

la selectarea candidaţilor şi care participă la interviul final de selecţie (sau la "interviul diagnostic").

Exemplu de formular de evaluare a selecţiei:

FORMULAR DE EVALUARE A SELECŢIEI

Denumirea postului

Numărul de posturi

vacante

Numărul total de

candidaţi pentru interviu

Numărul candidaţilor

acceptaţi

Numărul celor

angajaţi

126

În ceea ce priveşte angajarea personalului de pe cele mai înalte niveluri de conducere, decizia

finală poate fi luată de patron, de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul de administraţie.

Anunţarea în termenul stabilit a rezultatelor procesului de selecţie se va face de către o persoană

abilitată căreia i s-a încredinţat această sarcină prin postarea unui anunţ final într-un loc specializat sau în

cadrul site-ului întreprinderii la Departamentul Resurse Umane.

Pentru candidatul respins se va elabora o scrisoare de respingere şi va fi comunicată acestuia, după

formatul de mai jos:

SCRISOARE DE RESPINGERE A UNUI CANDIDAT

Data.........................

Stimate domnule…………………………………….,

Vă mulţumim pentru că aţi răspuns recentei noastre oferte pentru postul de……………... Am fost

încântaţi să aflăm din scrisoarea dvs. de intenţie că sunteţi interesat să colaboraţi cu firma noastră.

Din păcate, am fost nevoiţi să ne restrângem căutările la acele CV-uri care făceau dovada tuturor

calificărilor şi a experienţei cerute de postul anunţat. Deşi scrisoarea dvs. de intenţie nu vine direct în

întâmpinarea cerinţelor noastre, vom păstra numele dvs. în banca noastră de date, timp de 6 luni, în

eventualitatea în care se va elibera un post care să corespundă solicitării, respectiv ofertei pe care ne-aţi

făcut-o.

Vă mulţumim încă o dată pentru interesul acordat firmei noastre şi vă urăm mult succes în

127

obţinerea locului de muncă dorit.

Cu sinceritate,

……………….

(Semnătura)

…………………………

(Nume şi prenume)

Manager Resurse Umane

Încheiat procesul de selecţie, prin luarea deciziei finale, se va proceda la întocmirea formalităţilor

de angajare a persoanei selectate. Angajarea se va face respectând legislaţia în vigoare; de regulă, aceasta

se realizează prin încheierea unui contract de muncă, pe durată determinată sau nedeterminată,

respectându-se condiţiile stabilite în timpul interviului. În acelaşi timp, clauzele contractului individual de

muncă vor trebui să respecte prevederile contractului colectiv de muncă şi ale legislaţiei în domeniul

muncii şi protecţiei sociale.

Noul angajat va trebui "introdus" în cadrul organizaţiei, în grupul de muncă şi la locul său de

muncă; din acest moment se poate vorbi despre integrarea noului venit.

Integrarea reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale activităţii

firmei, ale compartimentului şi locului de muncă. Ea reprezintă un proces social deosebit de important, cu

efecte majore asupra performanţelor în muncă ale personalului şi asupra satisfacţiei acestuia.

Bibliografie 1. Ion-Ovidiu PANISOARA, Georgeta PANISOARA, Managementul resurselor umane. Ghid practic

Editia a II-a, Polirom, 2005

2. Currie, Donald - Introducere în managementul resurselor umane, Editura CODECS ,Bucuresti, 2010

3. MANOLESCU A., Managementul resurselor umane, Ed. Economică, Bucureşti, 2001

4. VERBONCU I. Manageri şi management, Ed. Economică, Bucureşti, 2000

5. Chişu,Viorica Ana, Florin Rotaru - Manualul specialistului în resurse umane , Casa de Editură

IRECSON, Bucureşti, 2002

6. Ilie Suzana Camelia , Roxana Georgescu - Organizarea resurselor umane, Editura Oscar Print ,

128

Bucuresti, 2006

7. Elvira NICA, Gestiunea resurselor umane, Editura Economică, 2011

129

MODULUL III

ÎNTOCMIREA ŞI GESTIONAREA CONTRACTELOR DE MUNCĂ ALE PERSONALULUI

ANGAJAT

3.1. REGISTRUL GENERAL DE EVIDENŢĂ A SALARIAŢILOR

3.1.1. Reglementarea legală

Hotărârea de Guvern nr. 500/2011, privind registrul general de evidenţă a salariaţilor publicată în

Monitorul Oficial al României nr.372/27 mai 2011, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.1.105/2011,

publicată în Monitorul Oficial nr.798/10.11.2011.

Hotărârea stabileşte metodologia de întocmire şi completare a registrului general de evidenţă a

salariaţilor, înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte elemente în legătură cu acesta.

Ordinul nr.1.918/2011 pentru aprobarea procedurii şi actelor pe care angajatorii sunt obligaţi să le

prezinte la inspectoratul teritorial de muncă pentru obţinerea parolei, precum şi a procedurii privind

transmiterea registrului general de evidenţă a salariaţilor în format electronic, emis de Ministerul muncii,

familiei şi protecţiei sociale, publicat în Monitorul Oficial nr. 587/19.08.2011.

3.1.2. Înfiinţarea registrului general de evidenţă a salariaţilor

Au obligaţia de a înfiinţa, completa şi transmite registrul general de evidenţă a salariaţilor în

format electronic angajatorii, persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt definiţi la art.14 alin.1 din

Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale

altor state în România, respectiv institutele culturale şi reprezentanţele comerciale şi economice ale altor

state în România, pentru personalul angajat local care are cetăţenia română sau reşedinţa permanentă în

România.

Conform art.14 din Codul muncii, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate,

potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.

Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din

momentul dobândirii personalităţii juridice.

Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de

angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

130

Persoana juridică este subiectul colectiv de drept care are o organizare de sine stătătoare şi un

patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general. Aceasta

dobândeşte personalitate juridică ca rezultat al înfiinţării sale:

- prin actul de dispoziţie al organului competent, în cazul autotităţilor şi al instituţiilor publice, al

unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi al operatorilor economici care se constituie de către

stat sau de către unităţile administrativ – teritoriale;

- prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, autorizat, în condiţiile legii;

- în orice alt mod prevăzut de lege.

De exemplu, societăţile comerciale devin persoane juridice de la data înmatriculării în Registrul

comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială îşi au sediul, iar asociaţiile şi fundaţiile de la

data înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi au

sediul.

Persoana fizică, subiectul individual de drept, dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu la

împlinirea vârstei de 18 ani.

Unităţile fără personalitate juridică ale angajatorilor – sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de

lucru, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare şi reprezentanţele comerciale şi economice ale

altor state în România, au obligaţia de a înfiinţa, completa şi transmite registrul general de evidenţă a

salariaţilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

- au primit delegare de competenţă pentru încadrarea personalului prin încheierea de contracte

individuale de muncă;

- au primit delegare de competenţă pentru înfiinţarea şi completarea registrului general de

evidenţă a salariaţilor.

Unităţile fără personalitate juridică care îndeplinesc aceste condiţii pot încheia contracte de prestări de

servicii în vederea completării şi transmiterii registrului, dacă au primit delegare în acest sens.

3. 1.3. Completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor

Registrul general de evidenţă a salariaţilor cuprinde contractele individuale de muncă în desfăşurare la

data intrării în vigoare a prevederilor H.G. nr.500/2011, indiferent dacă acestea sunt suspendate la data de

1 august 2011.

Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează în ordinea încheierii, modificării,

suspendării sau încetării contractelor individuale de muncă.

131

Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează de către angajatori cu ajutorul aplicaţiei

informatice distribuite gratuit de Inspecţia Muncii sau cu ajutorul aplicaţiei informatice proprii ale

angajatorilor.

La data de 10 noiembrie 2011 s-a publicat Hotărârea de Guvern nr.1.105/2011 prin care se modifică

prevederile Hotărârii de Guvern nr. 500/2011. Drept urmare, Inspecţia Muncii pune la dispoziţia

angajatorilor versiunea actualizată a aplicaţiei informatice Revisal pentru înfiinţarea şi completarea

registrului general de evidenţă a salariaţilor:

Revisal 5.0.8 (pentru Windows XP / Vista / 7)

Versiunea actualizată a aplicaţiei Revisal permite:

- introducerea şi actualizarea sporurilor salariale inclusiv în valoare procentuală, astfel cum sunt

prevăzute în contractul individual de muncă;

- preluarea datelor aferente registrului din versiunea anterioară a aplicaţiei Revisal 5.0.6;

- actualizarea nomenclatorului COR conform clasificării compatibile ISCO 08, reglementată prin

Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1832 din 6 iulie 2011 / Institutului Naţional

de Statistică nr. 856 din 11 iulie 2011;

- generarea registrului ce urmează a fi transmis către inspectoratul teritorial de muncă;

- validarea registrului generat din aplicaţii proprii de gestiune a salariaţilor, altele decât Revisal,

conform specificaţiilor tehnice de mai jos.

Completarea registrului se face de către una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisă

de către angajator.

Angajatorii pot contracta serviciul de completare şi transmitere a registrului prin încheierea de

contracte de prestări servicii cu prestatori înregistraţi la inspectoratele teritoriale de muncă, care îşi

desfăşoară activitatea în condiţiile prevederilor legale în vigoare.

În vederea înregistrării prestatorilor de servicii inspectoratele de muncă, angajatori au obligaţia de a

informa în scris inspectoratele teritoriale de muncă despre încheierea contractului cu prestatorul cu care a

contractat serviciul de completare şi transmitere a registrului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data

încheierii contractului de prestări de servicii.

Informarea va consta dintr-o adresă întocmită de angajator care va cuprinde:

- denumirea prestatorului de servicii;

- certificatul de înregistrare al prestatorului, eliberat de registrul comerţului;

- dovada înregistrării prestatorului ca operator de date cu caracter personal;

132

- data de la care s-a contractat serviciul de completare şi transmitere a registrului.

Completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor prin utilizarea aplicaţiei puse la dispoziţie

de Inspecţia Muncii se face în conformitate cu instrucţiunile de utilizare obţinute de pe pagina de internet

a Inspecţiei Muncii www.inspectiamuncii.ro sau de la sediul inspectoratelor teritoriale de muncă.

Pentru ipoteza în care angajatorii folosesc aplicaţii informatice proprii de gestiune a salariaţilor,

aceste aplicaţii trebuie să cuprindă şi să furnizeze elemente obligatorii, similar aplicaţiei informatice puse

la dispoziţie de Inspecţia Muncii. Structura şi formatul de fişier aferente registrului general de evidenţă a

salariaţilor în format electronic se pun la dispoziţia angajatorilor care utilizează aplicaţii informatice

proprii de Inspecţia Muncii.

3. 1.4. Transmiterea registrului general de evidenţă a salariaţilor

Transmiterea registrului se face de către una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisă

de către angajator.

Registrul general de evidenţă a salariaţilor se transmite la inspectoratul teritorial de muncă prin una

dintre modalităţile prevăzute la art. 5 alin. (1) din hotărâre, în conformitate cu procedura stabilită şi cu

instrucţiunile de utilizare a aplicaţiilor. Termenele de completare, respectiv înregistrare în registru a

elementelor prevăzute în hotărâre sunt stabilite astfel:

- cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul în cauză pentru

elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g) din hotărâre;

- în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, pentru elementul referitor la salariu,

sporuri şi cuantumul acestora, în cazul contractelor individuale de muncă deja înregistrate. Prin salariu se

înţelege salariul de bază lunar brut stipulat în contractul individual de muncă;

- cel târziu în ziua lucrătoare anterioară împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare prevăzut de lege,

de la data apariţiei modificării elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) din hotărâre, cu

excepţia situaţiilor în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti sau ca efect al

unui act normativ când înregistrarea în registru se face în ziua în care angajatorul se prezumă, potrivit

legii, că a luat cunoştinţă de conţinutul acestora.

133

Registrul completat pe baza aplicaţiei informatice proprii sau distribuite de Inspecţia Muncii se

transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul ori

domiciliul, după caz, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către primul salariat.

Unităţile fără personalitate juridică ale angajatorilor, care au competenţa înfiinţării, completării şi

transmiterii registrului, au obligaţia de a transmite registrul la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui

rază teritorială acestea îşi desfăşoară activitatea, cu îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de hotărâre.

3.1.4.1.Transmiterea on-line prin intermediul portalului Inspecţiei Muncii

Transmiterea on-line se face după solicitarea şi obţinerea de către angajator a numelui de utilizator şi

a parolei, indiferent dacă angajatorul prestează serviciul de completare şi transmitere a registrului sau are

încheiat un contract de prestări de servicii, şi activarea accesului la portalul Inspecţiei Muncii

http://itmonline.inspectiamuncii.ro

Obţinerea numelui de utilizator şi a parolei se face la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a

cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul, în baza prezentării următoarelor documente:

solicitare scrisă pentru eliberarea numelui de utilizator şi a parolei; împuternicire semnată şi ştampilată de

angajator, în cazul în care persoana care solicită obţinerea numelui de utilizator şi a parolei este alta decât

reprezentantul legal al angajatorului; copie de pe certificatul de înmatriculare; copie a actului de identitate

al persoanei împuternicite.

Începând cu data intrării în vigoare a acestei proceduri, obţinerea numelui de utilizator şi a parolei

este condiţionată de transmiterea la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului general de

evidenţă a salariaţilor, conform noului sistem informatic aferent hotărârii.

Modelul de împuternicire poate fi obţinut de pe pagina de internet a Inspecţiei Muncii sau de la sediul

inspectoratelor teritoriale de muncă. Obţinerea numelui de utilizator şi a parolei pentru unităţile fără

personalitate juridică ale angajatorilor se face la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază

teritorială acestea îşi desfăşoară activitatea, în baza unei împuterniciri semnate şi ştampilate de

reprezentantul legal al unităţii fără personalitate juridică, însoţită de o copie a următoarelor documente:

delegarea de competenţă pentru încadrarea personalului prin încheierea de contracte individuale de

muncă; delegarea de competenţă pentru înfiinţarea şi completarea registrului general de evidenţă a

salariaţilor în format electronic; certificatul de înmatriculare al angajatorului; certificatul fiscal al unităţii

fără personalitate juridică.

134

3.1.4.2.Transmiterea prin e-mail pe bază de semnătură electronică

Angajatorii care deţin semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, obţinut de la un

furnizor de servicii de certificare în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, pot

depune registrul general de evidenţă a salariaţilor la adresa de e-mail pusă la dispoziţie de Inspecţia

Muncii. Modalitatea de transmitere prin e-mail şi adresa de e-mail pot fi obţinute de pe pagina de internet

a Inspecţiei Muncii.

3.1.4.3. Depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă

Transmiterea registrului prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă se face pe suport

CD, dischetă 3,5 inch/1,44 MB sau medii de stocare USB cu sistem de fişiere FAT/FAT. Registrul

general de evidenţă a salariaţilor, însoţit de o adresă de înaintare semnată şi ştampilată de către

reprezentantul legal, se depune după cum urmează: la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui

rază teritorială persoanele fizice sau juridice îşi au domiciliul, respectiv sediul; la sediul inspectoratului

teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea unităţile fără personalitate juridică.

Pentru prima depunere la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului adresa de înaintare este

însoţită de o copie a certificatului de înmatriculare la registrul comerţului, a certificatului de înregistrare

fiscală, respectiv o copie a actului de identitate - în cazul angajatorului persoană fizică. Pentru prima

depunere la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului de către unităţile fără personalitate

juridică ale angajatorilor, adresa de înaintare este însoţită de o copie a următoarelor documente: delegarea

de competenţă pentru încadrarea personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă;

delegarea de competenţă pentru înfiinţarea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor în

format electronic; certificatul de înmatriculare al angajatorului; certificatul fiscal al unităţii fără

personalitate juridică.

În cazul modificării elementelor de identificare a angajatorului sau a unităţilor fără personalitate

juridică ale acestuia, depunerea ulterioară a registrului general de evidenţă a salariaţilor în format

electronic trebuie însoţită de o copie a certificatului de înmatriculare la registrul comerţului şi a

certificatului de înregistrare fiscală, care să ateste aceste modificări. Completarea eronată a registrului

general de evidenţă a salariaţilor în format electronic sau a datelor de identificare a angajatorului dă

dreptul inspectoratului teritorial de muncă de a refuza înregistrarea acestuia.

135

3.2 CONTRACTELE DE MUNCĂ

3.2.1 Contractul colectiv de muncă

3.2.2 Noţiunea

Potrivit art. 1 lit.j din Legea dialogului social nr.62/2011, contractul colectiv de muncă este convenţia

încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală şi reprezentanţii angajaţilor, prin

care se stabilesc clauze privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din relaţiile de muncă.

3.2.3 Categorii de contracte colective de muncă

Contractele colective de muncă se încheie la nivelul unităţilor, grupurilor de unităţi şi sectoarelor de

activitate.

Unitatea este persoana juridică care angajează nemijlocit forţă de muncă.

În categoria unităţilor se includ:

- societăţile comerciale;

- regiile autonome şi companiile naţionale;

- autorităţile/instituţiile publice;

- unităţile bugetare, inclusiv cele şcolare, sanitare, de cultură;

- asociaţiile, fundaţiile, alte persoane juridice.

Grupurile de unităţi sunt forme de structurare în vederea negocierii colective la acest nivel. Un grup

de unităţi se poate constitui din două sau mai multe unităţi care au acelaşi obiect principal de activitate

conform codului din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (cod CAEN).

Companiile Naţionale, Regiile Autonome, instituţiile sau autorităţile publice pot constitui grupuri de

unităţi dacă au în componenţă,, în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează

forţă de muncă.

Grupurile de unităţi se pot constitui voluntar pentru negocierea şi încheierea contractelor colective de

muncă, prin una din următoarele modalităţi:

o constituirea prin hotărâre judecătorească;

o constituirea prin proces-verbal sau orice altă convenţie scrisă între părţi.

Sectoarele de activitate sunt acele sectoare ale economiei naţionale care grupează domenii de activitate

definite conform codului CAEN.

Potrivit codului CAEN, sectoarele de activitate sunt înregistrate pe secţiuni, respectiv Agricultură,

Silvicultură, Pescuit, Industria Prelucrătoare, Construcţii, Activităţi ale Organizaţiilor Extrateritoriale,.

136

3.2.4 Încheierea contractelor colective de muncă

Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată care nu poate fi mai mică de 12

luni şi mai mare de 24 de luni, dar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului de muncă o singură

dată, cu cel mult 12 luni.

Legea dialogului social prevede că în cazul în care într-o unitate nu există un contract colectiv de muncă,

părţile pot conveni negocierea acestuia în orice moment.

Contractele colective de muncă şi actele adiţionale la acestea se încheie în formă scrisă şi se înregistrează

prin grija părţilor, după cum urmează:

a) contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă;

b) contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unităţi şi al sectoarelor de

activitate, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

3.3 Contractul individual de muncă

3.3.1 Noţiunea

Potrivit art.10 din Codul muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o

persoană, numită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator,

persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii, denumire salariu.

Pornind de la definiţia legală a contractului individual de muncă, în doctrină acesta a fost definit ca

fiind aceea convenţie în temeiul căreia o persoană fizică, denumită salariat sau angajat, se obligă să

presteze o anumită activitate pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană juridică sau persoană

fizică, care, la rândul său, se obligă să plătească remuneraţia, denumită salariu şi să asigure condiţii

adecvate desfăşurării activităţii, menţinerii securităţii şi sănătăţii în muncă.

3.3.2 Reglementarea legală

- Codul muncii, modificat prin Legea nr.40/2011

- Legea dialogului social nr. 62/2011

- Ordinul nr.1616 din 2.06.2011, emis de Ministerul muncii, Familiei şi Protecţiei sociale, privind

modificarea şi completarea modelului – cadru al contractului individual de muncă

3.3.3 Condiţiile de validitate

137

Condiţiile cerute pentru încheierea valabilă a unui contract individual de muncă privesc:

- capacitatea părţilor

- consimţământul părţilor

- obiectul contractului

- cauza contractului

3.3.3.1 Capacitatea părţilor

Capacitatea juridică a persoanei fizice

Potrivit art. 13 din Codul muncii, persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei

de 16 ani.

Între 15 şi 16 ani, legea recunoaşte persoanei fizice o capacitate de muncă parţială, ceea ce conduce

la recunoaşterea capacităţii restrânse de a se încadra în muncă, dar numai cu acordul părinţilor sau al

reprezentanţilor legali.

Potrivit art.42 din Codul civil, minorul poate să încheie acte juridice referitoare la munca, la

îndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi

cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul. În acest caz, minorul exercită singur drepturile

şi execută obligaţiile născute din aceste acte şi poate dispune singur de veniturile dobândite.

La momentul încheierii contractului de muncă se va face menţiune despre încuviinţare, iar părinţii sau

tutorii minorului vor semna contractul alături de el.

În lipsa acordului părinţilor sau tutorelui, contractul de muncă se sancţionează cu nulitatea absolută,

iar angajatorul va răspunde contravenţional sau patrimonial pentru eventualele pagube produse.

În situaţia în care dezvoltarea minorului este pusă în pericol, se poate retrage acordul părintelui sau

ocrotitorului legal, iar contractul de muncă încetează.

Incompatibilităţi

În scopul ocrotirii persoanei sau al apărării unor interese generale ale societăţii, prin lege sunt

instituite incompatibilităţi, adică limitări sau restrângeri ale capacităţii juridice.

Incompatibilităţile se referă la:

- vârstă;

- măsurile de protecţie a tinerilor şi femeilor;

- apărarea avutului public sau privat;

- evitarea fraudei fiscale;

138

- exercitarea unor funcţii;

- restrângerea capacităţii juridice potrivit legii penale;

- capacitatea juridică a străinilor.

Examenul medical

Potrivit art.27 alin.1 din Codul muncii, o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui

certificat medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei muncii.

În acelaşi sens sunt şi prevederile Legii nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, conform cărora

angajatorul are obligaţia să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a

testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure

controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic, ulterior angajării.

În lipsa certificatului medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea muncii,

încheierea contractului d emuncă este nulă în mod absolut.

Capacitatea juridică a angajatorului

Legea dialogului social prevede că angajatorul este persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii,

să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu.

Pentru a fi parte într-un contract individual de muncă, angajatorul trebuie să aibă capacitate juridică

care se analizează diferit după cum este vorba de un angajator persoană juridică sau angajator persoană

fizică.

3.3.3.2 Consimţământul părţilor

Consimţământul este o condiţie esenţială, de fond şi generală a actului juridic civil, care constă în

hotărârea de a încheia un act juridic civil, manifestată în exterior.

Potrivit art.16 alin.1 din Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie pe baza

consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, iar conform art.1204 Cod civil, pentru a fi

valabil, consimţământul trebuie să întrunească următoarele condiţii:

- să fie serios, în sensul că manifestarea de voinţă trebuie să fie făcută cu intenţia de a produce

efecte efecte juridice şi nu în glumă;

- să fie liber, adică să nu fie afectat de vreun viciu de consimţământ (eroare, dol, violenţă,

leziune);

- să fie exprimat în cunoştinţă de cauză, adică părţile să ştie că încheie un anumit contract juridic.

139

Eroarea este falsa reprezentare a realităţii la momentul încheierii contractului.

Dolul constă în inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o

determina să încheie un act juridic.

Violenţa constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi produce o temere ce o determină să

încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat.

Leziunea apare atunci când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de

lipsa de cunoştinţe a celeilate părţi, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane, o prestaţie de o

valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii.

3.3.3.3 Obiectul contractului

Obiectul contractului este operaţiunea juridică convenită de părţi, astfel cum rezultă din drepturile şi

obligaţiile contractuale.

Obiectul contractului individual de muncă este format din două elemente:

- prestarea muncii de către salariat;

- salarizarea muncii de către angajator.

3.3.3.4 Cauza contractului

Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.

Prin încheierea contractului individual de muncă, angajatorul urmăreşte ca salariatul să presteze

munca, iar salariatul urmăreşte primirea salariului pentru munca prestată.

3.3.4 Încheierea contractului

Conform art.11 Codul muncii, clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi

contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

Obiectul contractului trebuie să fie determinat, licit şi moral.

Contractul se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română

Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de

evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din

contractul individual de muncă.

Angajatorul are obligaţia să informeze persoana selectată în vederea angajării/salariatul, cu privire la

140

clauzele esenţiale ale contractului pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice,

respectiv:

- identitatea părţilor,

- locul de muncă;

- sediul sau domiciliul angajatorului:

- funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România;

- fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;

- criteriile de evaluare a activităţii profesionale;

- riscurile specifice postului;

- data de la care îşi produce efecte contractul;

- durata (în cazul contractelor pe durată determinată sau de muncă temporară);

- durata concediului de odihnă;

- condiţiile de acordare a preavizului;

- salariul de bază,

- alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului,

- durata normală a muncii exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;

- indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului;

- durata perioadei de probă.

Orice modificare a unuia din elementele contractului individual de muncă în timpul executării

contractului individual de muncă împune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20 de

zile lucrătoare de la data apriţiei modificării, cu excepţia cazurilor în care o asemenea modificare este

prevăzută în mod expres de lege.

La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă, oricare dintre părţi poate

fi asistată de terţi, conform propriei opţiuni.

Clauzele specifice ale contractului privesc:

- formarea profesională;

- neconcurenţa;

- mobilitatea;

- confidenţialitatea.

Clauza de neconcurenţă este reglementată în art.21 din Copdul muncii, care prevede că la

încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi

141

cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea

contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea

prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se

obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.

Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază

şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului în ultimele 6 luni anterioare

datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de

muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata

contractului.

Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la

calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.

Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data

încetării contractului individual de muncă.

Dacă salariatul nu respectă, cu vinovăţie, clauza de neconcurenţă, va fi obligat să restituie

indemnizaţia primită şi să plătească anagajatorului daune – interese pentru prejudiciul cauzat acestuia.

Potrivit art.25 din Codul muncii, prin clauza de mobilitate părţile în contractul individual de

muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către

salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz, salariatul beneficiază de prestaţii

suplimentare în bani sau în natură, cuantumul acestora fiind specificate în contractul individual de muncă.

Prin clauza de confidenţialitate – art.26 din Codul muncii – părţile convin ca, pe toată durata

contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au

luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în

contractele cplective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei de

muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă.

3.3.5 Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului individual de muncă

Drepturile salariatului

Conform art.39 alin.1 din Codul muncii, salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

- dreptul la salarizare pentru munca depusă;

- dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

142

- dreptul la concediu de odihnă anual;

- dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;

- dreptul la demnitate în muncă;

- dreptul la securitate şi sănătate în muncă;

- dreptul la acces la formarea profesională;

- dreptul la informare şi consultare;

- dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de

muncă;

- dreptul la protecţie în caz de concediere;

- dreptul la negociere colectivă şi individuală;

- dreptul de a participa la acţiuni colective;

- dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;

- alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Obligaţiile salariatului

Conform art.39 alin.2 din Codul muncii, salariatul are următoarele obligaţii:

- obligaţia de a realiza norma de muncă sau de îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei

postului;

- obligaţia de a respecta disciplina muncii;

- obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de

muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;

- obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

- obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii;

- obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

Drepturile angajatorului

Potrivit art. 40 alin.1 din Codul muncii, angajatorul are următoarele drepturi:

- dreptul să stabilescă organizarea şi funcţionarea unităţii;

- dreptul să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat;

- dreptul să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

- dreptul să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu,

143

- dreptul să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,

potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;

- dreptul să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a

realizării acestora.

Obligaţiile angajatorului

Conform art.40 alin.2 din Codul muncii, angajatorul are următoarele obligaţii:

- să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc

desfăşurarea relaţiilor de muncă;

- să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor

de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;

- să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă

aplicabil şi din contractele individuale de muncă;

- să comunice periodic salariaţilor situaţia econimică şi financiară a unităţii, cu excepţia

informaţiilor sensibile sau secrete care prin divulgare sunt de natură să prejudicieze activitatea

unităţii;

- să se conculte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, în privinţa deciziilor

susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;

- să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze

contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi;

- să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de

lege;

- să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

- să asigure confisenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

3.3.6 Modificarea şi suspendarea contractului individual de muncă

2.2.6.1.Modificarea contractului individual de muncă

Art.41 din Codul muncii prevede două cazuri de modificare a contractului:

a) prin acordul părţilor, care constituie regula;

b) unilateral, de către angajator, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:

144

durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă,salariul, timpul de muncă şi timpul de

odihnă.

2.2.6.2.Suspendarea contractului individual de muncă

Potrivit art. 49 din Codul muncii, suspendarea contractului individual de muncă poate interveni:

- de drept;

- prin acordul părţilor;

- prin actul unilateral al uneia dintre părţi.

Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către

salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.

Suspendarea de drept are loc în următoarele situaţii:

- concediu de maternitate;

- concediu pentru incapacitate temporară de muncă;

- carantină;

- exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată

durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel;

- îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;

- forţa majoră;

- în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală;

- de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările

necesare pentru exercitarea profesiei.

Suspendarea din iniţiativa salariatului are loc în următoarele situaţii:

- concediu pentru creşterea copilului în vrstă de până la 2 ani, sau până la împlinirea vârstei de 3

ani în cazul copilului cu handicap;

- concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, sau în cazul copilului cu

handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

- concediu paternal;

- concediu pentru formare profesională;

- exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central

sau local, pe toată durata mandatului;

- participarea la grevă.

145

Suspendarea din iniţiativa angajatorului poate avea loc în următoarele situaţii:

- pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii;

- în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost

trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea

definitivă a hotărârii judecătoreşti;

- în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă,

pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

- pe durata detaşării;

- pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor

necesare pentru exercitarea profesiilor.

3.3.7 Încetarea contractului indivual de muncă

Potrivit art.55 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta:

- de drept;

- ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;

- ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi condiţiile limitative prevăzute

de lege.

Conform art. 56 din Codul muncii, contractul individual de muncă existent încetează de drept:

- la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizica, precum şi în cazul dizolvării

angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;

- la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub

interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;

- la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare

pentru pensionare;

- la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate parţiale,

pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare;

- ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care

nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;

- ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane

concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii

judecatoreşti de reintegrare;

146

- ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii

definitive a hotărârii judecatoreşti;

- de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori

atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;

- ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori

pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a

dispus interdicţia;

- la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;

retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu vârsta

cuprinsă între 15 şi 16 ani.

3.3.8 Diferite tipuri de contracte individuale de muncă

3.3.8.1 Contractul individual de muncă pe durată determinată

Contractul individual de muncă pe durată determinată se paote încheia numai în cazurile prevăzute de

art.83 din Codul muncii, respectiv:

- înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în

care acel salariat participă la grevă;

- creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului;

- desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;

- în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza

temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;

- angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de

pensionare pentru limită de vârstă;

- ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor

neguvernamentale, pe perioada mandatului;

- angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;

- în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfpşurarea unor lucrări, proiecte sau

programe.

Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de

36 de luni, iar salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus

unei perioade de probă care nu va depăşi:

147

- 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;

- 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;

- 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;

- 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere pentru o durată a

contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.

Art. 87 din Codul muncii instituie principiul egalităţii de tratament între salariaţii cu contract

individual de muncă pe durată determinată şi cei cu contract individual de muncă pe durată

nedeterminată.

Salariaţii cu contract individual de muncă nu vor fi trataţi mai puţin favorabil decât salariaţii

permanenţi comparabili. Salariatul permanent comparabil reprezintă salariatul al cărui contract

individual este încheiat pe durată nedeterminată şi care desfăşoară aceeaşi activitate sau una similară, în

aceeaşi unitate, avându-se în vedere calificarea/aptitudinile profesionale. Atunci când nu există un salariat

cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil în aceeaşi unitate, se au în

vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale

în domeniu.

3.3.8.2 Munca prin agent de muncă temporară

Conform art. 88 alin. 1 din Codul muncii, „munca prin agent de muncă temporară este munca prestată

de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară

şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea

acestuia din urmă.”

Salariatul este temporar pentru că este parte a unui contract de muncă temporară, adică a unui contract

individual de muncă încheiat pe durată determinată.

Agentul de muncă temporară este angajatorul unui salariat temporar, calitate pe care o pot avea numai

acele persoane juridice care au fost autorizate în acest sens de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale.

Utilizatorul, persoană fizică sau juridică, este beneficiarul muncii salariatului temporar, adică cel care

apelează, prin intermediul agentului de muncă temporară, la acest salariat.

Misiunea temporară reprezintă perioada de timp în care salariatul temporar lucrează pentru utilizator,

faţă de care se subordonează şi execută în beneficiul acestuia, sarcini precise cu caracter temporar.

148

Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni,

care poate fi prelungit pe perioade succesive, fără a se putea depăşi o perioadă de 36 de luni.

Munca temporară presupune încheierea a două contracte diferite ca natură juridică:

1. contractul de muncă temporară, încheiat între agentul de muncă temporară şi salariat;

2. contractul de punere la dispoziţie, încheiat între agentul de muncă temporară şi utilizator

Contractul de muncă temporară prezintă următoarele trăsături:

- este un contract individual de muncă pe durată determinată;

- salariatul prestează munca la utilizatorul căruia îi este afectat de către angajator, pe o perioadă

convenită cu angajatorul;

- se încheie în formă scrisă, pentru una sau mai multe misiuni.

3.3.8.3 Contractul individual de muncă cu timp parţial

Contractul individual de muncă cu timp parţial este reglementat în art. 103-107 din Codul muncii şi

este frecvent folosit, reprezentând o modalitate de flexibilizare a muncii.

Salariatul cu fracţiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate

săptămânal, sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă

întreagă comparabil.

De regulă, numărul de ore al unui salariat cu normă întreagă, comparabil, este de 8 ore zilnic, 40 de

ore pe săptămână şi 170 de ore pe lună.

Salariatul cu fracţiune de normă trebuie să nu atingă pragul celor 40 de ore pe săptămână sau 170 de

ore pe lună.

Angajatorul poate încadra salariaţi cu fracţiune de normă prin contracte individuale de muncă pe

durată nedeterminată, sau pe durată determinată, care se numesc contracte individuale de muncă cu timp

parţial, în care se menţionează durata muncii, repartizarea programului de lucru, condiţiile în care se

poate modifica programul de lucru, interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţiile prevăzute de

lege.

Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă

întreagă, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile, iar drepturile

salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat raportat la drepturile stabilite pentru programul

normal de lucru.

149

3.3.8.4 Munca la domiciliu

Specificul acestui tip de muncă este dat de locul de desfăşurare al muncii, care nu este la unitatea

angajatorului, ci la domiciliul sau reşedinţa salariatului. În acest caz, programul de lucru, nemaiputând fi

stabilit de către angajator, se stabileşte de către salariatul care prestează munca la domiciliu, dar

angajatorul are dreptul să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condiţiile stabilite de

contractul individual de muncă.

Conform art. 109 din Codul muncii, contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în

formă scrisă şi conţine, alături de clauzele esenţiale ale oricărui contract individual de muncă, precizarea

expresă că salariatul lucrează la domiciliu, programul în cadrul căruia angajatorul are dreptul să

controleze activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului, precum şi obligaţia

angajatorului de asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, al materiilor prime şi materialelor pe

care le utilizează în activitate, al produselor finite pe care le realizează.

Un salariat cu munca la domiciliu are aceleaşi drepturi recunoscute prin lege şi prin contractele

colective de muncă ce se aplică salariaţilor al căror loc de muncă este la sediul angajatorului.

ANEXA 1 – MODEL DE CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

S.C. ______________________

CUI - _____________________

NR. ______/________________

C O N T R A C T I N D I V I D U A L D E M U N C Ă

încheiat şi înregistrat sub nr. …/…în registrul general de evidenţă a salariaţilor

A. Părţile contractului

1.Angajator - Persoana juridică ………….., cu sediul/domiciliul în str.. ……………., nr..., bl. …, sc..

…, et.. …, ap.. …, loc.. ……………, Judetul ……….., Cod postal……….., înregistrată la Registrul

Comertului ………………, sub numărul J…/…../……….., cod fiscal ……….., telefon ……………,

reprezentată legal prin ………………., în calitate de …………………,

şi

150

2.Salariatul/salariata – domnul/doamna ……..…………………….............................., domiciliat(ă) în

localitatea ........................………......, str. .…………………....................... nr. …............, judeţul

......…..............……, posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria

...….……......, nr. .....………..……………., eliberat/eliberată de .......................................... la data de

......……..........., CNP ………………………………….., permis de munca seria ……..… nr.

………..……… din data…………..………,

am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am

convenit:

B. Obiectul contractului...............................................................

C. Durata contractului:

a)nedeterminată, salariatul/salariata ........………............................. urmând să înceapă activitatea la data

de .......................;

b)determinată, de..............luni, pe perioada cuprinsă între data de .....………………………............. şi

data de ..................../pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post.

D. Locul de muncă

1.Activitatea se desfăşoară la ………………………………................................

2.În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel:………………………………..

E. Felul muncii

Funcţia/meseria ……..………………............................... conform Clasificării Ocupaţiilor din

România;

F. Atribuţiile postului

Atribuţiile postului precum si obiectivele de performanta individuala sunt prevăzute în fişa postului,

anexă la contractul individual de muncă.

G. Condiţii de muncă:

151

1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991

2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr.

263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare

H. Durata muncii:

1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de .......... ore/zi ……….. ore/săptămână.

a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează ……………………. (ore zi/ore

noapte/inegal);

b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de

muncă aplicabil.

2. O fracţiune de normă de …… ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), ……….. ore/săptămână.

a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează:…………………….(ore zi/ore noapte);

b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de

muncă aplicabil.

c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente

destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.

I. Concediul

Durata concediului anual de odihnă este de .......... zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (normă

întreagă, fracţiune de normă).

De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ……………………….............................

J. Salarizare:

1. Salariul de bază lunar brut: .....………………….................... lei;

2. Alte elemente constitutive:

a). sporuri ............................………………;

b). indemnizaţii …………………………..…;

c). alte adaosuri…………………………….;

3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori

în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu,

conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

152

4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ......................... .

K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea si sănătatea în muncă:

a). echipament individual de protecţie .......................................;

b). echipament individual de lucru .............................................;

c). materiale igienico-sanitare ................................................…;

d). alimentaţie de protecţie .....................................…;

e). alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă ......................................... .

L. Alte clauze:

a) Perioada de proba este de ………………

b) Perioada de preaviz în cazul concedierii conform art. 61 lit. c si d si art. 65 si 66 Codul muncii este de

……… conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;

c) Perioada de preaviz în cazul demisiei este de ……… conform Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii sau

contractului colectiv de muncă;

d). In cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute la

art.18 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regăsi şi în contractul individual de muncă;

e) Clauza de confidentialitate.................................

f) Clauza privind drepturile de proprietate intelectuala.............................

g) Criteriile de evaluare a realizarii obiectivelor de performanţa individuala ale salariatului sunt:

1)...........................................................

2)..........................................................

3)...........................................................

h) Alte clauze

M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor:

(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;

b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

c) dreptul la concediu de odihnă anual;

153

d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;

e) dreptul la demnitate în muncă;

f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;

g) dreptul la acces la formarea profesională;

h) dreptul la informare şi consultare;

i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;

j) dreptul la protecţie în caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;

l) dreptul de a participa la acţiuni colective;

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei

postului;

b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;

c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă

aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;

d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;

f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

g) obligatia de a realiza obiectivele de performanță individuala stabilite prin fisa postului si de a se

supune criteriilor de evaluare a realizării acestora

h) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(3) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;

b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;

c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

154

e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii,

contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.

f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării

acestora.

(4) Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea

relaţiilor de muncă;

b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de

muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;

c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi

din contractele individuale de muncă;

d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor

sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea

comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;

e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor

susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;

f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze

contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;

h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

j) sa evalueze realizarea obiectivelor de performanță individuala ale salariatilor stabilite prin fisa postului,

numai dupa criteriile de evaluare a realizării acestora

N. Dispoziţii finale

Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003 -

Codul Muncii, republicat şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul

angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, înregistrat sub nr. ………/............ la Inspectoratul teritorial

de muncă/Ministerul muncii, Familiei şi Solidarităţii sociale.

155

Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă

impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.

Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului

contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească competentă material şi

teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,

Reprezentant legal,

Bibliografie

1. Codul muncii, modificat prin Legea nr.40/2011

2. Legea dialogului social nr. 62/2011

3. Ordinul nr.1616 din 2.06.2011, emis de Ministerul muncii, Familiei şi Protecţiei sociale, privind

modificarea şi completarea modelului – cadru al contractului individual de muncă

4. Hotărârea de Guvern nr. 500/2011

5. Hotărârea de Guvern nr.1.105/2011

6. Ordinul nr.1.918/2011

156

MODULUL IV

INTOCMIREA DOSARULUI DE PENSIONARE

I. PRINCIPIILE SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii

bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;

b) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii,

obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ

cu îndeplinirea obligaţiilor;

c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza

contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile

de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

d) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii,

contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie

juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

e) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata

obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;

f) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi

asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor

asigurate prevăzute de lege;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii,

conform legii;

h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

i) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.

Înţelesul unor termeni şi expresii din sistemul public de pensii:

157

a) asigurat - persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătească

contribuţia individuală de asigurări sociale, precum şi persoana fizică ce achită, în nume propriu,

contribuţia de asigurări sociale;

b) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului

Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, cu

respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul

naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;

c) contract de asigurare socială - contractul încheiat voluntar între persoane fizice şi casele

teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii;

d) contribuabil - persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului

public de pensii, conform prezentei legi;

e) declaraţie individuală de asigurare - documentul depus la casele teritoriale de pensii, pe baza

căruia se înregistrează în sistemul public de pensii persoanele care desfăşoară activităţi independente,

asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii;

f) declaraţie nominală de asigurare - declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a

obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat;

g) locuri de muncă în condiţii deosebite - locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii

de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului

normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în

activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor;

h) locuri de muncă în condiţii speciale - locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de

risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din

timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în

activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor;

i) locuri de muncă în alte condiţii - locurile de muncă şi activităţi din domeniul apărării

naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale care implică pericol permanent de vătămare corporală

gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii - captivitate, terorism, răpiri,

luări ca ostatici ori alte asemenea situaţii - şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de

protecţie;

j) perioade asimilate - perioadele pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuţii de asigurări

sociale şi care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii;

158

k) prestaţii de asigurări sociale - veniturile de înlocuire acordate la intervenirea riscurilor

asigurate sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de prestaţii prevăzute de lege, pentru pierderea

totală ori parţială a veniturilor asigurate;

l) punctaj lunar - numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea

câştigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit

baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă,

comunicat de Institutul Naţional de Statistică;

m) punctaj anual - numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic,

obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare;

n) punctaj mediu anual - numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea

punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători

stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării;

o) riscuri asigurate - evenimentele care, la producerea efectelor lor, obligă instituţiile sistemului

public de pensii să acorde asiguraţilor prestaţiile sociale, cu respectarea prevederilor legii (invaliditate,

bătrâneţe şi deces);

p) stagiu de cotizare - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la

sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie individuală de asigurare sau

contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de

pensii;

q) stagiu de cotizare în specialitate - perioada în care o persoană din sistemul naţional de apărare

naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciare s-a aflat

în una dintre următoarele situaţii:

1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;

2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei şcoli

militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare

naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi

funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului

militar;

3. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

4. a fost în captivitate;

159

5. a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile din sistemul de apărare

naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciare;

6. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract şi/sau de soldat şi gradat voluntar;

r) stagiu complet de cotizare - perioada de timp prevăzută de lege în care asiguraţii au realizat

stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie

anticipată parţială;

s) stagiu de cotizare necesar - perioada de timp prevăzută de lege, în funcţie de vârstă, în care

asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru obţinerea unei pensii de invaliditate;

t) stagiu minim de cotizare - perioada minimă de timp prevăzută de lege în care asiguraţii au

realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;

u) stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de lege, considerată stagiu de cotizare şi acordată

la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecţiunilor

invalidante;

v) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de lege, pentru bărbaţi şi femei, la care aceştia

pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează

reducerile prevăzute de lege.

În sensul legii, prin câştig salarial brut/soldă brută/salariu lunar brut se înţelege veniturile din

salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, conform prevederilor Codului fiscal.

II. PENSIILE

În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.

A. Pensia pentru limită de vârstă

160

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data

pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în

specialitate, după caz, prevăzute de lege.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea

acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui

stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare.

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea

acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare.

În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) al Legii 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru

bărbaţi. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare.

În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) al Legii 263/2010, stagiul minim de

cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu

se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare în specialitate.

În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) al Legii 263/2010, stagiul complet de

cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează

prin creşterea stagiului complet de cotizare.

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă,

cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:

a) conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii

deosebite de muncă;

Tabelul nr. 1

Stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite

(ani împliniţi)

Reducerea vârstei standard de pensionare cu:

Ani Luni

6 1 -

8 1 6

10 2 -

12 2 6

14 3 -

16 3 6

18 4 -

20 4 6

22 5 -

24 5 6

161

26 6 -

28 6 6

30 7 -

32 7 6

35 8 -

b) conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de

muncă încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) şi în condiţii speciale prevăzute la

art. 30 alin. (1) ale Legii 263/2010;

Tabelul nr. 2

Stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale

(ani împliniţi)

Reducerea vârstei standard de pensionare cu:

Ani Luni

2 1 -

3 1 6

4 2 -

5 2 6

6 3 -

7 3 6

8 4 -

9 4 6

10 5 -

11 5 6

12 6 -

13 6 6

14 7 -

15 7 6

16 8 -

17 8 6

18 9 -

19 9 6

20 10 -

21 10 6

22 11 -

23 11 6

24 12 -

25 12 6

26 de ani şi peste 13 -

c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de

23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind

vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)- c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr.

118/1990, republicat.

Vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 50 de ani, cu excepţia balerinilor şi

acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani

pentru bărbaţi.

162

B. Pensia anticipată

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare,

persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de

cotizare prevăzut de lege.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare

perioadele asimilate.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei

pentru limită de vârstă.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată

se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a

eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.

Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.

C. Pensia anticipată parţială Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de

pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit

stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parţiale nu se iau în

considerare perioadele asimilate.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă

care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la

îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită

extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc,

mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor

localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată

parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor

163

asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate

parţiale.

Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.

D. Pensia de invaliditate Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din

capacitatea de muncă, din cauza:

a)accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

b)neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

c)bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

Au dreptul la pensie de invaliditate şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel

puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale

survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii

mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu

evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale

anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii

în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a)de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de

autoîngrijire;

b)de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de

autoîngrijire;

c)de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă,

persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul

normal de muncă.

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de

către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă.

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun

la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente,

în funcţie de domiciliul solicitantului.

164

În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor

sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală

asupra capacităţii de muncă.

În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale sunt necesare investigaţii sau examinări de

specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei

concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în

termen de 5 zile de la emitere.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la

comunicare, la comisiile medicale de contestaţii.

Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală

a capacităţii de muncă şi Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de

Muncă.

Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea

contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în

termen de 30 de zile de la comunicare.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile necontestate în termen rămân

definitive.

Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor

accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate dacă au realizat stagiul de

cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.

Tabelul nr. 3

Vârsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă Stagiul de cotizare necesar (ani)

până la 20 ani 1

de la 20-23 ani 2

23-25 ani 3

25-29 ani 6

29-33 ani 9

33-37 ani 11

37-41 ani 14

41-45 ani 17

45-49 ani 20

49-53 ani 23

53-57 ani 25

165

57-60 ani 26

Peste 60 de ani 27

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o

indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.

Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie,

stabilită în condiţiile legii.

Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la

intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele

stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, emite o nouă decizie

medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea

plăţii pensiei.

E. Pensia de urmaş

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era

pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la vârsta de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea

acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una

dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei

standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

166

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul

pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu

6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este

invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei,

dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale

şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie

ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unui sau mai mulţi copii

în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a

vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru

care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.

Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:

a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii,

susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea

îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de

susţinător, aferent pensiei, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) 50% - pentru un singur urmaş;

b) 75% - pentru 2 urmaşi;

c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea

drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege

pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

F. Calculul pensiilor

167

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu

valoarea unui punct de pensie.

Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte

rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului

complet de cotizare.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare

realizate în anul calendaristic respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar

asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut

din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar

stabilit în condiţiile legii se corectează cu raportul dintre contribuţia datorată la sistemul public de pensii

şi contribuţia prevăzută de lege pentru condiţii normale de lucru.

G. Stabilirea şi plata pensiilor

Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei

căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin

mandatar desemnat prin procură specială.

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor

prevăzute de lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii

competentă, în a cărei rază domiciliază persoana.

În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege,

în funcţie de categoria de pensie solicitată.

Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după

caz, emisă în condiţiile prevăzute de lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii.

În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei

teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei

anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.

În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.

168

Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a

încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură

specială.

În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care

asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii pentru limită de vârstă;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul

III de invaliditate;

d) copiii, pensionari de urmaş.

Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din

activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35%

din câştigul salarial mediu brut.

169

ANEXA Nr. 1: VÂRSTE STANDARD de pensionare, stagii complete

şi stagii minime de cotizare 1. Femei

Luna şi anul naşterii

Luna şi anul pensionării

Vârsta asiguratului la ieşirea la pensie

(ani/luni)

Stagiul complet de cotizare

(ani/luni)

Stagiul minim de cotizare

(ani/luni)

Aprilie 1944 Aprilie 2001 57/0 25/0 10/0

Mai 1944 Mai 2001 57/0 25/0 10/0

Iunie 1944 Iunie 2001 57/0 25/0 10/0

Iulie 1944 Iulie 2001 57/0 25/0 10/0

August 1944 August 2001 57/0 25/0 10/0

Septembrie 1944 Septembrie 2001 57/0 25/0 10/0

Octombrie 1944 Octombrie 2001 57/0 25/0 10/0

Noiembrie 1944 Noiembrie 2001 57/0 25/0 10/0

Decembrie 1944 Decembrie 2001 57/0 25/0 10/0

Ianuarie 1945 Ianuarie 2002 57/0 25/0 10/0

Februarie 1945 Februarie 2002 57/0 25/0 10/0

Martie 1945 Martie 2002 57/0 25/0 10/0

Aprilie 1945 Mai 2002 57/1 25/1 10/1

Mai 1945 Iunie 2002 57/1 25/1 10/1

Iunie 1945 Iulie 2002 57/1 25/1 10/1

Iulie 1945 August 2002 57/1 25/1 10/1

August 1945 Septembrie 2002 57/1 25/1 10/1

Septembrie 1945 Noiembrie 2002 57/2 25/2 10/2

Octombrie 1945 Decembrie 2002 57/2 25/2 10/2

Noiembrie 1945 Ianuarie 2003 57/2 25/2 10/2

Decembrie 1945 Februarie 2003 57/2 25/2 10/2

Ianuarie 1946 Martie 2003 57/2 25/2 10/2

Februarie 1946 Mai 2003 57/3 25/3 10/3

Martie 1946 Iunie 2003 57/3 25/3 10/3

Aprilie 1946 Iulie 2003 57/3 25/3 10/3

Mai 1946 August 2003 57/3 25/3 10/3

Iunie 1946 Septembrie 2003 57/3 25/3 10/3

Iulie 1946 Noiembrie 2003 57/4 25/4 10/4

August 1946 Decembrie 2003 57/4 25/4 10/4

Septembrie 1946 Ianuarie 2004 57/4 25/4 10/4

Octombrie 1946 Februarie 2004 57/4 25/4 10/4

Noiembrie 1946 Martie 2004 57/4 25/4 10/4

Decembrie 1946 Mai 2004 57/5 25/5 10/5

Ianuarie 1947 Iunie 2004 57/5 25/5 10/5

Februarie 1947 Iulie 2004 57/5 25/5 10/5

Martie 1947 August 2004 57/5 25/5 10/5

Aprilie 1947 Septembrie 2004 57/5 25/5 10/5

Mai 1947 Noiembrie 2004 57/6 25/6 10/6

Iunie 1947 Decembrie 2004 57/6 25/6 10/6

Iulie 1947 Ianuarie 2005 57/6 25/6 10/6

August 1947 Februarie 2005 57/6 25/6 10/6

Septembrie 1947 Martie 2005 57/6 25/6 10/6

170

Octombrie 1947 Mai 2005 57/7 25/7 10/7

Noiembrie 1947 Iunie 2005 57/7 25/7 10/7

Decembrie 1947 Iulie 2005 57/7 25/7 10/7

Ianuarie 1948 Septembrie 2005 57/8 25/8 10/8

Februarie 1948 Octombrie 2005 57/8 25/8 10/8

Martie 1948 Noiembrie 2005 57/8 25/8 10/8

Aprilie 1948 Ianuarie 2006 57/9 25/9 10/9

Mai 1948 Februarie 2006 57/9 25/9 10/9

Iunie 1948 Martie 2006 57/9 25/9 10/9

Iulie 1948 Mai 2006 57/10 25/10 10/10

August 1948 Iunie 2006 57/10 25/10 10/10

Septembrie 1948 Iulie 2006 57/10 25/10 10/10

Octombrie 1948 Septembrie 2006 57/11 25/11 10/11

Noiembrie 1948 Octombrie 2006 57/11 25/11 10/11

Decembrie 1948 Noiembrie 2006 57/11 25/11 10/11

Ianuarie 1949 Ianuarie 2007 58/0 26/0 11/0

Februarie 1949 Februarie 2007 58/0 26/0 11/0

Martie 1949 Martie 2007 58/0 26/0 11/0

Aprilie 1949 Mai 2007 58/1 26/2 11/2

Mai 1949 Iunie 2007 58/1 26/2 11/2

Iunie 1949 Iulie 2007 58/1 26/2 11/2

Iulie 1949 Septembrie 2007 58/2 26/4 11/4

August 1949 Octombrie 2007 58/2 26/4 11/4

Septembrie 1949 Noiembrie 2007 58/2 26/4 11/4

Octombrie 1949 Ianuarie 2008 58/3 26/6 11/6

Noiembrie 1949 Februarie 2008 58/3 26/6 11/6

Decembrie 1949 Martie 2008 58/3 26/6 11/6

Ianuarie 1950 Mai 2008 58/4 26/8 11/8

Februarie 1950 Iunie 2008 58/4 26/8 11/8

Martie 1950 Iulie 2008 58/4 26/8 11/8

Aprilie 1950 Septembrie 2008 58/5 26/10 11/10

Mai 1950 Octombrie 2008 58/5 26/10 11/10

Iunie 1950 Noiembrie 2008 58/5 26/10 11/10

Iulie 1950 Ianuarie 2009 58/6 27/0 12/0

August 1950 Februarie 2009 58/6 27/0 12/0

Septembrie 1950 Martie 2009 58/6 27/0 12/0

Octombrie 1950 Mai 2009 58/7 27/2 12/2

Noiembrie 1950 Iunie 2009 58/7 27/2 12/2

Decembrie 1950 Iulie 2009 58/7 27/2 12/2

Ianuarie 1951 Septembrie 2009 58/8 27/4 12/4

Februarie 1951 Octombrie 2009 58/8 27/4 12/4

Martie 1951 Noiembrie 2009 58/8 27/4 12/4

Aprilie 1951 Ianuarie 2010 58/9 27/6 12/6

Mai 1951 Februarie 2010 58/9 27/6 12/6

Iunie 1951 Martie 2010 58/9 27/6 12/6

Iulie 1951 Mai 2010 58/10 27/8 12/8

August 1951 Iunie 2010 58/10 27/8 12/8

Septembrie 1951 Iulie 2010 58/10 27/8 12/8

Octombrie 1951 Septembrie 2010 58/11 27/10 12/10

Noiembrie 1951 Octombrie 2010 58/11 27/10 12/10

Decembrie 1951 Noiembrie 2010 58/11 27/10 12/10

171

Ianuarie 1952 Ianuarie 2011 59/0 28/0 13/0

Februarie 1952 Februarie 2011 59/0 28/0 13/0

Martie 1952 Martie 2011 59/0 28/0 13/0

Aprilie 1952 Mai 2011 59/1 28/2 13/2

Mai 1952 Iunie 2011 59/1 28/2 13/2

Iunie 1952 Iulie 2011 59/1 28/2 13/2

Iulie 1952 Septembrie 2011 59/2 28/4 13/4

August 1952 Octombrie 2011 59/2 28/4 13/4

Septembrie 1952 Noiembrie 2011 59/2 28/4 13/4

Octombrie 1952 Ianuarie 2012 59/3 28/6 13/6

Noiembrie 1952 Februarie 2012 59/3 28/6 13/6

Decembrie 1952 Martie 2012 59/3 28/6 13/6

Ianuarie 1953 Mai 2012 59/4 28/8 13/8

Februarie 1953 Iunie 2012 59/4 28/8 13/8

Martie 1953 Iulie 2012 59/4 28/8 13/8

Aprilie 1953 Septembrie 2012 59/5 28/10 13/10

Mai 1953 Octombrie 2012 59/5 28/10 13/10

Iunie 1953 Noiembrie 2012 59/5 28/10 13/10

Iulie 1953 Ianuarie 2013 59/6 29/0 14/0

August 1953 Februarie 2013 59/6 29/0 14/0

Septembrie 1953 Martie 2013 59/6 29/0 14/0

Octombrie 1953 Mai 2013 59/7 29/2 14/2

Noiembrie 1953 Iunie 2013 59/7 29/2 14/2

Decembrie 1953 Iulie 2013 59/7 29/2 14/2

Ianuarie 1954 Septembrie 2013 59/8 29/4 14/4

Februarie 1954 Octombrie 2013 59/8 29/4 14/4

Martie 1954 Noiembrie 2013 59/8 29/4 14/4

Aprilie 1954 Ianuarie 2014 59/9 29/6 14/6

Mai 1954 Februarie 2014 59/9 29/6 14/6

Iunie 1954 Martie 2014 59/9 29/6 14/6

Iulie 1954 Mai 2014 59/10 29/8 14/8

August 1954 Iunie 2014 59/10 29/8 14/8

Septembrie 1954 Iulie 2014 59/10 29/8 14/8

Octombrie 1954 Septembrie 2014 59/11 29/10 14/10

Noiembrie 1954 Octombrie 2014 59/11 29/10 14/10

Decembrie 1954 Noiembrie 2014 59/11 29/10 14/10

Ianuarie 1955 Ianuarie 2015 60/0 30/0 15/0

Februarie 1955 Februarie 2015 60/0 30/0 15/0

Martie 1955 Martie 2015 60/0 30/0 15/0

Aprilie 1955 Mai 2015 60/1 30/1 15/0

Mai 1955 Iunie 2015 60/1 30/1 15/0

Iunie 1955 Iulie 2015 60/1 30/1 15/0

Iulie 1955 Septembrie 2015 60/2 30/2 15/0

August 1955 Octombrie 2015 60/2 30/2 15/0

Septembrie 1955 Noiembrie 2015 60/2 30/2 15/0

Octombrie 1955 Ianuarie 2016 60/3 30/3 15/0

Noiembrie 1955 Februarie 2016 60/3 30/3 15/0

Decembrie 1955 Martie 2016 60/3 30/3 15/0

Ianuarie 1956 Mai 2016 60/4 30/4 15/0

Februarie 1956 Iunie 2016 60/4 30/4 15/0

Martie 1956 Iulie 2016 60/4 30/4 15/0

172

Aprilie 1956 Septembrie 2016 60/5 30/5 15/0

Mai 1956 Octombrie 2016 60/5 30/5 15/0

Iunie 1956 Noiembrie 2016 60/5 30/5 15/0

Iulie 1956 Ianuarie 2017 60/6 30/6 15/0

August 1956 Februarie 2017 60/6 30/6 15/0

Septembrie 1956 Martie 2017 60/6 30/6 15/0

Octombrie 1956 Mai 2017 60/7 30/7 15/0

Noiembrie 1956 Iunie 2017 60/7 30/7 15/0

Decembrie 1956 Iulie 2017 60/7 30/7 15/0

Ianuarie 1957 Septembrie 2017 60/8 30/8 15/0

Februarie 1957 Octombrie 2017 60/8 30/8 15/0

Martie 1957 Noiembrie 2017 60/8 30/8 15/0

Aprilie 1957 Ianuarie 2018 60/9 30/9 15/0

Mai 1957 Februarie 2018 60/9 30/9 15/0

Iunie 1957 Martie 2018 60/9 30/9 15/0

Iulie 1957 Mai 2018 60/10 30/10 15/0

August 1957 Iunie 2018 60/10 30/10 15/0

Septembrie 1957 Iulie 2018 60/10 30/10 15/0

Octombrie 1957 Septembrie 2018 60/11 30/11 15/0

Noiembrie 1957 Octombrie 2018 60/11 30/11 15/0

Decembrie 1957 Noiembrie 2018 60/11 30/11 15/0

Ianuarie 1958 Ianuarie 2019 61/0 31/0 15/0

Februarie 1958 Februarie 2019 61/0 31/0 15/0

Martie 1958 Martie 2019 61/0 31/0 15/0

Aprilie 1958 Mai 2019 61/1 31/1 15/0

Mai 1958 Iunie 2019 61/1 31/1 15/0

Iunie 1958 Iulie 2019 61/1 31/1 15/0

Iulie 1958 Septembrie 2019 61/2 31/2 15/0

August 1958 Octombrie 2019 61/2 31/2 15/0

Septembrie 1958 Noiembrie 2019 61/2 31/2 15/0

Octombrie 1958 Ianuarie 2020 61/3 31/3 15/0

Noiembrie 1958 Februarie 2020 61/3 31/3 15/0

Decembrie 1958 Martie 2020 61/3 31/3 15/0

Ianuarie 1959 Mai 2020 61/4 31/4 15/0

Februarie 1959 Iunie 2020 61/4 31/4 15/0

Martie 1959 Iulie 2020 61/4 31/4 15/0

Aprilie 1959 Septembrie 2020 61/5 31/5 15/0

Mai 1959 Octombrie 2020 61/5 31/5 15/0

Iunie 1959 Noiembrie 2020 61/5 31/5 15/0

Iulie 1959 Ianuarie 2021 61/6 31/6 15/0

August 1959 Februarie 2021 61/6 31/6 15/0

Septembrie 1959 Martie 2021 61/6 31/6 15/0

Octombrie 1959 Mai 2021 61/7 31/7 15/0

Noiembrie 1959 Iunie 2021 61/7 31/7 15/0

Decembrie 1959 Iulie 2021 61/7 31/7 15/0

Ianuarie 1960 Septembrie 2021 61/8 31/8 15/0

Februarie 1960 Octombrie 2021 61/8 31/8 15/0

Martie 1960 Noiembrie 2021 61/8 31/8 15/0

Aprilie 1960 Ianuarie 2022 61/9 31/9 15/0

Mai 1960 Februarie 2022 61/9 31/9 15/0

Iunie 1960 Martie 2022 61/9 31/9 15/0

173

Iulie 1960 Mai 2022 61/10 31/10 15/0

August 1960 Iunie 2022 61/10 31/10 15/0

Septembrie 1960 Iulie 2022 61/10 31/10 15/0

Octombrie 1960 Septembrie 2022 61/11 31/11 15/0

Noiembrie 1960 Octombrie 2022 61/11 31/11 15/0

Decembrie 1960 Noiembrie 2022 61/11 31/11 15/0

Ianuarie 1961 Ianuarie 2023 62/0 32/0 15/0

Februarie 1961 Februarie 2023 62/0 32/0 15/0

Martie 1961 Martie 2023 62/0 32/1 15/0

Aprilie 1961 Aprilie 2023 62/0 32/1 15/0

Mai 1961 Mai 2023 62/0 32/2 15/0

Iunie 1961 Iulie 2023 62/1 32/2 15/0

Iulie 1961 August 2023 62/1 32/3 15/0

August 1961 Septembrie 2023 62/1 32/3 15/0

Septembrie 1961 Octombrie 2023 62/1 32/4 15/0

Octombrie 1961 Noiembrie 2023 62/1 32/4 15/0

Noiembrie 1961 Ianuarie 2024 62/2 32/5 15/0

Decembrie 1961 Februarie 2024 62/2 32/5 15/0

Ianuarie 1962 Martie 2024 62/2 32/6 15/0

Februarie 1962 Aprilie 2024 62/2 32/6 15/0

Martie 1962 Mai 2024 62/2 32/7 15/0

Aprilie 1962 Iulie 2024 62/3 32/7 15/0

Mai 1962 August 2024 62/3 32/8 15/0

Iunie 1962 Septembrie 2024 62/3 32/8 15/0

Iulie 1962 Octombrie 2024 62/3 32/9 15/0

August 1962 Noiembrie 2024 62/3 32/9 15/0

Septembrie 1962 Ianuarie 2025 62/4 32/10 15/0

Octombrie 1962 Februarie 2025 62/4 32/10 15/0

Noiembrie 1962 Martie 2025 62/4 32/11 15/0

Decembrie 1962 Aprilie 2025 62/4 32/11 15/0

Ianuarie 1963 Mai 2025 62/4 33/0 15/0

Februarie 1963 Iulie 2025 62/5 33/0 15/0

Martie 1963 August 2025 62/5 33/1 15/0

Aprilie 1963 Septembrie 2025 62/5 33/1 15/0

Mai 1963 Octombrie 2025 62/5 33/2 15/0

Iunie 1963 Noiembrie 2025 62/5 33/2 15/0

Iulie 1963 Ianuarie 2026 62/6 33/3 15/0

August 1963 Februarie 2026 62/6 33/3 15/0

Septembrie 1963 Martie 2026 62/6 33/4 15/0

Octombrie 1963 Aprilie 2026 62/6 33/4 15/0

Noiembrie 1963 Mai 2026 62/6 33/5 15/0

Decembrie 1963 Iulie 2026 62/7 33/5 15/0

Ianuarie 1964 August 2026 62/7 33/6 15/0

Februarie 1964 Septembrie 2026 62/7 33/6 15/0

Martie 1964 Octombrie 2026 62/7 33/7 15/0

Aprilie 1964 Noiembrie 2026 62/7 33/7 15/0

Mai 1964 Ianuarie 2027 62/8 33/8 15/0

Iunie 1964 Februarie 2027 62/8 33/8 15/0

Iulie 1964 Martie 2027 62/8 33/9 15/0

August 1964 Aprilie 2027 62/8 33/9 15/0

Septembrie 1964 Mai 2027 62/8 33/10 15/0

174

Octombrie 1964 Iulie 2027 62/9 33/10 15/0

Noiembrie 1964 August 2027 62/9 33/11 15/0

Decembrie 1964 Septembrie 2027 62/9 33/11 15/0

Ianuarie 1965 Octombrie 2027 62/9 34/0 15/0

Februarie 1965 Noiembrie 2027 62/9 34/0 15/0

Martie 1965 Ianuarie 2028 62/10 34/1 15/0

Aprilie 1965 Februarie 2028 62/10 34/1 15/0

Mai 1965 Martie 2028 62/10 34/2 15/0

Iunie 1965 Aprilie 2028 62/10 34/2 15/0

Iulie 1965 Mai 2028 62/10 34/3 15/0

August 1965 Iunie 2028 62/10 34/3 15/0

Septembrie 1965 Iulie 2028 62/10 34/4 15/0

Octombrie 1965 August 2028 62/10 34/4 15/0

Noiembrie 1965 Septembrie 2028 62/10 34/5 15/0

Decembrie 1965 Octombrie 2028 62/10 34/5 15/0

Ianuarie 1966 Noiembrie 2028 62/10 34/6 15/0

Februarie 1966 Ianuarie 2029 62/11 34/6 15/0

Martie 1966 Februarie 2029 62/11 34/7 15/0

Aprilie 1966 Martie 2029 62/11 34/7 15/0

Mai 1966 Aprilie 2029 62/11 34/8 15/0

Iunie 1966 Mai 2029 62/11 34/8 15/0

Iulie 1966 Iunie 2029 62/11 34/9 15/0

August 1966 Iulie 2029 62/11 34/9 15/0

Septembrie 1966 August 2029 62/11 34/10 15/0

Octombrie 1966 Septembrie 2029 62/11 34/10 15/0

Noiembrie 1966 Octombrie 2029 62/11 34/11 15/0

Decembrie 1966 Noiembrie 2029 62/11 34/11 15/0

Ianuarie 1967 Ianuarie 2030 63/0 35/0 15/0

2. Bărbaţi

Luna şi anul naşterii

Luna şi anul pensionării

Vârsta asiguratului la ieşirea la pensie

(ani/luni)

Stagiul complet de cotizare

(ani/luni)

Stagiul minim de cotizare

(ani/luni)

Ianuarie 1939 Ianuarie 2001 62/0 30/0 10/0

Februarie 1939 Februarie 2001 62/0 30/0 10/0

Martie 1939 Martie 2001 62/0 30/0 10/0

Aprilie 1939 Aprilie 2001 62/0 30/0 10/0

Mai 1939 Mai 2001 62/0 30/0 10/0

Iunie 1939 Iunie 2001 62/0 30/0 10/0

Iulie 1939 Iulie 2001 62/0 30/0 10/0

August 1939 August 2001 62/0 30/0 10/0

Septembrie 1939 Septembrie 2001 62/0 30/0 10/0

Octombrie 1939 Octombrie 2001 62/0 30/0 10/0

Noiembrie 1939 Noiembrie 2001 62/0 30/0 10/0

Decembrie 1939 Decembrie 2001 62/0 30/0 10/0

Ianuarie 1940 Ianuarie 2002 62/0 30/0 10/0

Februarie 1940 Februarie 2002 62/0 30/0 10/0

Martie 1940 Martie 2002 62/0 30/0 10/0

Aprilie 1940 Mai 2002 62/1 30/1 10/1

Mai 1940 Iunie 2002 62/1 30/1 10/1

Iunie 1940 Iulie 2002 62/1 30/1 10/1

175

Iulie 1940 August 2002 62/1 30/1 10/1

August 1940 Septembrie 2002 62/1 30/1 10/1

Septembrie 1940 Noiembrie 2002 62/2 30/2 10/2

Octombrie 1940 Decembrie 2002 62/2 30/2 10/2

Noiembrie 1940 Ianuarie 2003 62/2 30/2 10/2

Decembrie 1940 Februarie 2003 62/2 30/2 10/2

Ianuarie 1941 Martie 2003 62/2 30/2 10/2

Februarie 1941 Mai 2003 62/3 30/3 10/3

Martie 1941 Iunie 2003 62/3 30/3 10/3

Aprilie 1941 Iulie 2003 62/3 30/3 10/3

Mai 1941 August 2003 62/3 30/3 10/3

Iunie 1941 Septembrie 2003 62/3 30/3 10/3

Iulie 1941 Noiembrie 2003 62/4 30/4 10/4

August 1941 Decembrie 2003 62/4 30/4 10/4

Septembrie 1941 Ianuarie 2004 62/4 30/4 10/4

Octombrie 1941 Februarie 2004 62/4 30/4 10/4

Noiembrie 1941 Martie 2004 62/4 30/4 10/4

Decembrie 1941 Mai 2004 62/5 30/5 10/5

Ianuarie 1942 Iunie 2004 62/5 30/5 10/5

Februarie 1942 Iulie 2004 62/5 30/5 10/5

Martie 1942 August 2004 62/5 30/5 10/5

Aprilie 1942 Septembrie 2004 62/5 30/5 10/5

Mai 1942 Noiembrie 2004 62/6 30/6 10/6

Iunie 1942 Decembrie 2004 62/6 30/6 10/6

Iulie 1942 Ianuarie 2005 62/6 30/6 10/6

August 1942 Februarie 2005 62/6 30/6 10/6

Septembrie 1942 Martie 2005 62/6 30/6 10/6

Octombrie 1942 Mai 2005 62/7 30/7 10/7

Noiembrie 1942 Iunie 2005 62/7 30/7 10/7

Decembrie 1942 Iulie 2005 62/7 30/7 10/7

Ianuarie 1943 Septembrie 2005 62/8 30/8 10/8

Februarie 1943 Octombrie 2005 62/8 30/8 10/8

Martie 1943 Noiembrie 2005 62/8 30/8 10/8

Aprilie 1943 Ianuarie 2006 62/9 30/9 10/9

Mai 1943 Februarie 2006 62/9 30/9 10/9

Iunie 1943 Martie 2006 62/9 30/9 10/9

Iulie 1943 Mai 2006 62/10 30/10 10/10

August 1943 Iunie 2006 62/10 30/10 10/10

Septembrie 1943 Iulie 2006 62/10 30/10 10/10

Octombrie 1943 Septembrie 2006 62/11 30/11 10/11

Noiembrie 1943 Octombrie 2006 62/11 30/11 10/11

Decembrie 1943 Noiembrie 2006 62/11 30/11 10/11

Ianuarie 1944 Ianuarie 2007 63/0 31/0 11/0

Februarie 1944 Februarie 2007 63/0 31/0 11/0

Martie 1944 Martie 2007 63/0 31/0 11/0

Aprilie 1944 Mai 2007 63/1 31/2 11/2

Mai 1944 Iunie 2007 63/1 31/2 11/2

Iunie 1944 Iulie 2007 63/1 31/2 11/2

Iulie 1944 Septembrie 2007 63/2 31/4 11/4

August 1944 Octombrie 2007 63/2 31/4 11/4

Septembrie 1944 Noiembrie 2007 63/2 31/4 11/4

176

Octombrie 1944 Ianuarie 2008 63/3 31/6 11/6

Noiembrie 1944 Februarie 2008 63/3 31/6 11/6

Decembrie 1944 Martie 2008 63/3 31/6 11/6

Ianuarie 1945 Mai 2008 63/4 31/8 11/8

Februarie 1945 Iunie 2008 63/4 31/8 11/8

Martie 1945 Iulie 2008 63/4 31/8 11/8

Aprilie 1945 Septembrie 2008 63/5 31/10 11/10

Mai 1945 Octombrie 2008 63/5 31/10 11/10

Iunie 1945 Noiembrie 2008 63/5 31/10 11/10

Iulie 1945 Ianuarie 2009 63/6 32/0 12/0

August 1945 Februarie 2009 63/6 32/0 12/0

Septembrie 1945 Martie 2009 63/6 32/0 12/0

Octombrie 1945 Mai 2009 63/7 32/2 12/2

Noiembrie 1945 Iunie 2009 63/7 32/2 12/2

Decembrie 1945 Iulie 2009 63/7 32/2 12/2

Ianuarie 1946 Septembrie 2009 63/8 32/4 12/4

Februarie 1946 Octombrie 2009 63/8 32/4 12/4

Martie 1946 Noiembrie 2009 63/8 32/4 12/4

Aprilie 1946 Ianuarie 2010 63/9 32/6 12/6

Mai 1946 Februarie 2010 63/9 32/6 12/6

Iunie 1946 Martie 2010 63/9 32/6 12/6

Iulie 1946 Mai 2010 63/10 32/8 12/8

August 1946 Iunie 2010 63/10 32/8 12/8

Septembrie 1946 Iulie 2010 63/10 32/8 12/8

Octombrie 1946 Septembrie 2010 63/11 32/10 12/10

Noiembrie 1946 Octombrie 2010 63/11 32/10 12/10

Decembrie 1946 Noiembrie 2010 63/11 32/10 12/10

Ianuarie 1947 Ianuarie 2011 64/0 33/0 13/0

Februarie 1947 Februarie 2011 64/0 33/0 13/0

Martie 1947 Martie 2011 64/0 33/0 13/0

Aprilie 1947 Mai 2011 64/1 33/2 13/2

Mai 1947 Iunie 2011 64/1 33/2 13/2

Iunie 1947 Iulie 2011 64/1 33/2 13/2

Iulie 1947 Septembrie 2011 64/2 33/4 13/4

August 1947 Octombrie 2011 64/2 33/4 13/4

Septembrie 1947 Noiembrie 2011 64/2 33/4 13/4

Octombrie 1947 Ianuarie 2012 64/3 33/6 13/6

Noiembrie 1947 Februarie 2012 64/3 33/6 13/6

Decembrie 1947 Martie 2012 64/3 33/6 13/6

Ianuarie 1948 Mai 2012 64/4 33/8 13/8

Februarie 1948 Iunie 2012 64/4 33/8 13/8

Martie 1948 Iulie 2012 64/4 33/8 13/8

Aprilie 1948 Septembrie 2012 64/5 33/10 13/10

Mai 1948 Octombrie 2012 64/5 33/10 13/10

Iunie 1948 Noiembrie 2012 64/5 33/10 13/10

Iulie 1948 Ianuarie 2013 64/6 34/0 14/0

August 1948 Februarie 2013 64/6 34/0 14/0

Septembrie 1948 Martie 2013 64/6 34/0 14/0

Octombrie 1948 Mai 2013 64/7 34/2 14/2

Noiembrie 1948 Iunie 2013 64/7 34/2 14/2

Decembrie 1948 Iulie 2013 64/7 34/2 14/2

177

Ianuarie 1949 Septembrie 2013 64/8 34/4 14/4

Februarie 1949 Octombrie 2013 64/8 34/4 14/4

Martie 1949 Noiembrie 2013 64/8 34/4 14/4

Aprilie 1949 Ianuarie 2014 64/9 34/6 14/6

Mai 1949 Februarie 2014 64/9 34/6 14/6

Iunie 1949 Martie 2014 64/9 34/6 14/6

Iulie 1949 Mai 2014 64/10 34/8 14/8

August 1949 Iunie 2014 64/10 34/8 14/8

Septembrie 1949 Iulie 2014 64/10 34/8 14/8

Octombrie 1949 Septembrie 2014 64/11 34/10 14/10

Noiembrie 1949 Octombrie 2014 64/11 34/10 14/10

Decembrie 1949 Noiembrie 2014 64/11 34/10 14/10

Ianuarie 1950 Ianuarie 2015 65/0 35/0 15/0

Februarie 1950 Februarie 2015 65/0 35/0 15/0

Martie 1950 Martie 2015 65/0 35/0 15/0

178

ANEXA Nr. 2: SALARIUL MEDIU ANUAL

Anul Salariul mediu anual (lei)

Brut Net

1938 168 -

1947 261 -

1948 293 -

1949 335 -

1950 366 337

1951 397 365

1952 403 370

1953 447 410

1954 487 456

1955 536 499

1956 593 549

1957 671 619

1958 747 684

1959 784 726

1960 854 802

1961 898 833

1962 947 880

1963 1.005 932

1964 1.046 965

1965 1.115 1.028

1966 1.179 1.083

1967 1.210 1.107

1968 1.248 1.139

1969 1.297 1.180

1970 1.434 1.289

1971 1.471 1.318

1972 1.498 1.339

1973 1.563 1.391

1974 1.663 1.471

1975 1.813 1.595

1976 1.964 1.712

1977 2.102 1.818

1978 2.344 2.011

1979 2.457 2.108

1980 2.602 2.238

1981 2.721 2.340

1982 2.936 2.525

1983 3.024 2.601

1984 3.224 2.773

1985 3.285 2.827

1986 3.317 2.855

1987 3.337 2.872

1988 3.422 2.946

1989 3.538 3.063

1990 4.010 3.381

179

1991-2010: Salariul mediu brut lunar comunicat de Institutul Naţional de Statistică Sursa: Institutul Naţional de Statistică ANEXA Nr. 3: SALARIUL MINIM PE ŢARA

Anul Începând cu ziua, luna Salariul minim (lei)

Actul normativ prin care s-a stabilit

1949 166

1950 166

1951 166

1952 166

1953 166

1954 166

1955 220

1956 220

1957 1 mai 220 350

1958 350

1959 1 august 350 400

1960 400

1961 1 decembrie 400 475

1962 475

1963 475

1964 475

1965 1 septembrie 475 550

1966 550

1967 1 august 550 700

1968 700

1969 700

1970 1 martie 1 mai 700 750 800

1971 800

1972 1 septembrie 800 1.000

1973 1.000

1974 1 august 1.000 1.140

1975 1 iulie 1.140 1.200

1976 1.200

1977 1.200

1978 1.200

1979 1 august 1.200 1.425

180

1980 1.425

1981 1.425

1982 1.425

1983 1 septembrie 1.425 1.500

1984 1.500

1985 1.500

1986 1.500

1987 1.500

1988 1 iulie 1.500 2.000

1989 2.000

1990 2.000

1991 1 martie 1 aprilie 1 mai

1 septembrie 1 noiembrie

2.000 3.150 4.675 5.975 6.775 7.000

Hotărârea Guvernului nr. 133/1991 Hotărârea Guvernului nr. 219/1991 Hotărârea Guvernului nr. 219/1991 Hotărârea Guvernului nr. 579/1991 Hotărârea Guvernului nr. 780/1991

1992 1 ianuarie 1 martie 1 mai

1 septembrie 1 noiembrie

8.500 9.150 11.200 12.920 15.215

Hotărârea Guvernului nr. 19/1992 Hotărârea Guvernului nr. 149/1992 Hotărârea Guvernului nr. 218/1992 Hotărârea Guvernului nr. 499/1992 Hotărârea Guvernului nr. 774/1992

1993 1 ianuarie 1 martie 1 mai

1 octombrie 1 decembrie

16.600 17.600 30.000 40.200 45.000

Hotărârea Guvernului nr. 94/1993 Hotărârea Guvernului nr. 124/1993 Hotărârea Guvernului nr. 208/1993 Hotărârea Guvernului nr. 586/1993 Hotărârea Guvernului nr. 683/1993

1994 15 martie

1 iulie

45.000 60.000 65.000

Hotărârea Guvernului nr. 90/1994

Hotărârea Guvernului nr. 353/1994

1995 1 aprilie 65.000 75.000

Hotărârea Guvernului nr. 184/1995

1996 1 august

75.000 97.000

Hotărârea Guvernului nr. 594/1996

1997 1 februarie 1 august

1 octombrie

97.000 150.000 225.000 250.000

Hotărârea Guvernului nr. 27/1997

Hotărârea Guvernului nr. 468/1997

1998 1 aprilie 350.000 Hotărârea Guvernului nr. 208/1998

1999 1 mai 450.000 Hotărârea Guvernului nr. 296/1999

2000 1 februarie 1 decembrie

450.000 700.000

1.000.000

Hotărârea Guvernului nr. 101/2000

Hotărârea Guvernului nr. 1.166/2000

2001 1 martie

1.000.000 1.400.000

Hotărârea Guvernului nr. 231/2001

2002 1 martie

1.400.000 1.750.000

Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2001

2003 1 ianuarie 2.500.000 Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002

2004 1 ianuarie 2.800.000 Hotărârea Guvernului nr. 1.515/2003

2005 1 ianuarie 1 iulie

3.100.000 310 (RON)

Hotărârea Guvernului nr. 2.346/2004

2006 1 ianuarie 330 (RON) Hotărârea Guvernului nr. 1.766/2005

2007 1 ianuarie 390 (RON) Hotărârea Guvernului nr. 1.825/2006

2008 1 ianuarie 1 octombrie

500 (RON) 540 (RON)

Hotărârea Guvernului nr. 1.507/2007 Hotărârea Guvernului nr. 1.051/2008

2009 1 ianuarie 600 (RON) Hotărârea Guvernului nr. 1.051/2008

181

182

Acte necesare pentru pensionarea pentru limită de vîrstă, pensie anticipată sau anticipată

parţial

Se depune la Casa Judeţeană de Pensie sau a Municipiului Bucureşti un dosar care să cuprindă:

1. cerere pentru înscrierea la pensie pentru limita de vîrstă/ anticipată/anticipată parţială (cerere

tip);

2. carnetul de muncă (original şi copie);

3. alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte

sectoare de activitate (adeverinţe);

4. livretul militar (original şi copie) - dacă este cazul;

5. diploma de studii (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada

studiilor, precum şi forma de învăţămînt;

6. pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţămînt universitar în străinătate

este necesară dovada recunoaşterii lor de către statul român;

7. adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul

colectiv/individual de muncă;

8. adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite (dacă nu sînt trecute în carnetul

de muncă);

9. dovada certificării stagiului de cotizare (pentru perioade de după 1 aprilie 2001), care se poate

obţine de la sediul Casei Judeţene de Pensii sau a Municipiului Bucureşti;

10. procură specială pentru mandatar (dacă este cazul);

11. adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (pentru pensia anticipată şi

anticipată parţială). Este necesară doar pentru pensia anticipată şi anticipată parţial a căror plata este

condiţionată de încetarea calităţii de asigurat şi se depune după primirea deciziei de pensie;

12. acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, privind acordarea

unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie

1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei

faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 (dacă

este cazul).

Acte necesare pentru pensia de invaliditate

183

Pentru a obţine pensia de invaliditate, solicitanţii trebuie să depună un dosar care să cuprindă:

- cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (cerere tip);

- carnetul de muncă (original şi copie);

- acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte

sectoare de activitate;

- livretul militar (original şi copie) - dacă este cazul;

- diploma de studii (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada

studiilor, precum şi forma de învăţămînt urmată;

- pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţămînt universitar în străinătate

este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român;

- adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul

colectiv/individual de muncă (dacă este cazul);

- adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;

- dovada certificării stagiului de cotizare (pentru perioade de după 1 aprilie 2001), care se poate

obţine de la sediul Casei Judeţene de Pensii sau a Municipiului Bucureşti;

- procura specială pentru mandatar (dacă este cazul);

- adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (pentru pensia anticipată şi

anticipată parţială);

- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004

etc. (dacă este cazul);

- decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale;

- adeverinţă din care să rezulte încetarea plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de

muncă şi cuantumul acesteia.

Acte necesare pentru pensia de urmaş

Pentru solicitanţii pensiei de urmaş, dosarul care trebuie depus la Casa Judeţeană de Pensie trebuie

să cuprindă:

a) cererea pentru înscrierea la pensie de urmaş (cerere tip);

b) carnetul de muncă (original şi copie);

184

c) acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte

sectoare de activitate;

d) livretul militar (original şi copie) - dacă este cazul;

e) diploma de studii (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada

studiilor, precum şi forma de învăţămînt urmată;

f) pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţămînt universitar în străinătate

este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român;

g) adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul

colectiv/individual de muncă (dacă este cazul);

h) adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;

i) dovada certificării stagiului de cotizare (pentru perioade de după 1 aprilie 2001), care se poate

obţine de la sediul Casei Judeţene de Pensii sau a Municipiului Bucureşti;

j) procura specială pentru mandatar (dacă este cazul);

k) adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (pensia anticipată şi ant parţială);

l) acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;

m) actele de stare civilă ale solicitanţilor;

n) decizia de pensionare/talon de pensie (susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar);

o) adeverinţă de studii (elev sau student) pentru beneficiarii pensiei de urmaş;

p) acte privind cauza decesului (excepţia în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar).

Actele de la punctele b - m trebuie depuse pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea

calitatea de pensionar.

Acte necesare pentru recalcularea pensiei

În cazul solicitării recalculării pensiei prin valorificarea perioadelor lucrate după pensionare,

pensionarul trebuie să depună următoarele acte:

- cerere scrisă de mînă;

- cupon de pensie;

- carnetul de muncă (original şi copie cu perioada lucrată după pensionare);

- dovada certificării stagiului de cotizare (pentru perioadele de după 1 aprilie 2001), care poate fi

obţinută de la sediul Casei Judeţene de Pensii sau a Municipiului Bucureşti. Dacă pensionarul doreşte să

185

solicite recalcularea pensiei prin valorificarea unor sporuri cu caracter permanent, dosarul trebuie să

cuprindă:

- cerere scrisă de mînă;

- cupon de pensie;

- adeverinţă în original cu sporurile de care a beneficiat pensionarul.

Pentru trecerea de la pensie de invaliditate, la pensie pentru limită de vîrstă, pensionarul trebuie să

depună la sediul Casei Judeţene de Pensii o cerere scrisă de mînă însoţită de un cupon de pensie.

În cazul în care pensionarul doreşte să depună cerere de opţiune pentru trecerea de la pensia

proprie la pensia de urmaş, dosarul ce trebuie depus la Casa de Pensii trebuie să cuprindă:

- cererea tip pentru înscrierea la pensia de urmaş,

- acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, deces);

- cupoane de pensie aferente celor două dosare.

Bibliografie

Decretului-lege nr. 118/1990 Legii nr. 341/2004

186

MODULUL V

ÎNTOCMIREA STATULUI DE PLATĂ PENTRU PERSONALUL ÎNCADRAT

5.1. Culegerea informaţiilor necesare întocmirii statului de plată

5.2. Calculul salariilor realizate de fiecare persoană

5.3. Calculul obligaţiilor societăţii faţă de bugetul de stat

5.4. Transmiterea de către cei celor abilitaţi a informaţiilor din statul de plată

5.1. Culegerea informaţiilor necesare întocmirii statului de plată

Statul de salarii nu poate lipsi dintre documentele unei societati comerciale cu salariati, indiferent

de domeniul in care aceasta activeaza.

Statul de salarii serveste atat ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor si

al contributiilor si al altor sume datorate, cat si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Potrivit reglementarilor legale, el trebuie sa contina in mod obligatoriu anumite informatii.

Statul de salarii trebuie sa contina, in mod obligatoriu, cel putin informatii despre:

denumirea unitatii, sectiei, serviciului etc.;

denumirea formularului; intocmit pentru luna, anul;

numele si prenumele salariatilor;

venitul brut;

contributia individuala de asigurari sociale;

contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;

contributia pentru asigurari sociale de sanatate;

cheltuieli profesionale;

venitul net;

deducere personala de baza;

deduceri suplimentare;

venitul baza de calcul;

impozitul calculat si retinut;

salariul net.

Totodata, statul de salarii trebuie semnat, pentru confirmarea exactitatii calculelor, de catre persoana

care il intocmeste.

187

Documentul se arhiveaza, timp de 50 de ani, la compartimentul financiar contabil si, daca a fost

intocmit in dublu exemplar, si la compartimentul care l-a elaborat.

Codul muncii actualizat la Titlul IV Salarizare Capitolul I Dispoziţii generale Art.154 defineşte salariul

astfel:

(1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de

munca.

(2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la

un salariu exprimat in bani.

(3) La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare

sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune

politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate

sindicala

Remuneraţia se referă la planificarea, dirijarea, organizarea, coordonarea şi controlul resurselor

financiare, tehnice, umane, temporale şi informaţionale, necesare pentru procurarea şi conservarea mâinii de

lucru dobândite şi obţinerii de la aceasta a tipului de comportament care va permite organizaţiei să-şi atingă

obiectivele.

În acelaşi timp, remuneraţia trebuie înţeleasă şi tratată ca având semnificaţii şi roluri complexe şi diferite

pentru participanţii la schimbul care are loc într-o organizaţie, astfel:

- pentru patron, remuneraţia reprezintă uneori principalul cost de producţie. În anumite cazuri, acest

cost poate ajunge până la 80% din cheltuielile totale de exploatare (Nash şi Carroll, 1975) şi aceasta

în condiţiile în care, spre deosebire de alţi factori de producţie,

organizaţia nu poate calcula cu acelaşi grad de precizie rentabilitatea acestui cost. Ea nu se poate

încrede în aportul unei asemenea cheltuieli aşa cum o poate face pentru investiţiile în echipament sau

în alte elemente care fac parte din infrastructura de producţie.

- pentru angajat, remuneraţia reprezintă, cu siguranţă, principala sursă de venit, însă are, în aceeaşi

măsură, numeroase alte implicaţii. Astfel, dacă utilizăm terminologia lui Maslow, importanţa

remuneraţiei pentru individ este direct legată de satisfacerea nevoilor sale fiziologice, de securitate,

de stimă de sine, de autonomie şi actualizare, ca şi de importanţa particulară a fiecăreia dintre aceste

nevoi.

Statul de salarii se întocmeşte în 2 exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de

compartimentul care are această atribuţie, pe baza următoarelor documente de evidenţă a muncii, a

documentelor privind reţinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru

188

centralizarea la nivelul unităţii a salariilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii. Plăţile

făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de concediu etc., se includ

în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi reţinerile legale din

perioada de decontare respectivă. Unităţile pot să-şi stabilească, dacă necesităţile o cer, o altă machetă a

formularului, dar care să conţină informaţiile necesare unui eventual control.

Statul de salarii

Serveşte ca:

• Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiei

privind protecţia socială şi a altor datorii;

• Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Circulă:

La persoanele autorizate să exercite controlul financiar şi să aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unităţii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru

înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);

La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Se arhivează:

La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);

La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Circulaţia statelor de salarii este prezentată schematic în figura următoare:

189

Figura 1 Circulaţia statelor de salarii

Lista de avans chenzinal

Se întocmeşte lunar în 2 exemplare, de către compartimentul care are această atribuţie, pe baza

documentelor de evidenţă a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.

Lista de avans chenzinal serveşte ca:

- Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale;

- Document pentru reţinerea în statul de salarii a avansurilor plătite;

- Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

190

Documentul circulă:

- La persoanele autorizate să exercite controlul financiar şi să aprobe plata (exemplarul 1);

- La casieria unităţii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

- La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru

înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

- La compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de

salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).

Se arhivează:

- La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă

(exemplarul 1);

- La compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

Lista pentru plăţi parţiale

191

Se întocmeşte în două exemplare ori de câte ori se face o plată parţială în cursul lunii.

Serveşte ca:

- Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor pentru plăţile parţiale

efectuate;

- Document care stă la baza întocmirii statelor de salarii;

- Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Se arhivează:

- La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă

(exemplarul 1);

- La compartimentul care a întocmit lista pentru plăţi parţiale (exemplarul 2);

Model de state de salarii

192

193

194

195

196

197

198

5.2. Calculul salariilor realizate de fiecare persoană

Structural, salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaţilor, sporurile şi adaosurile

pentru condiţii deosebite de muncă şi pentru rezultatele obţinute (sporurile pentru condiţii deosebite de

muncă, sporurile pentru orele prestate pe timpul nopţii, sporurile pentru orele suplimentare de muncă,

sporurile pentru vechime), indemnizaţiile şi alte sporuri acordate pentru conducere, indexările de salariu şi

compensarea creşterilor de preţuri, indemnizaţiile pentru concediul de odihnă.

Sunt incluse în categoria decontărilor cu personalul, ajutoarele materiale şi de protecţie socială, sub

formă de: ajutoare de boală, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoare pentru îngrijirea

copilului, ajutoarele pentru deces şi alte ajutoare acordate de întreprindere, care se suportă din contribuţia

la asigurări sociale, precum şi sumele achitate potrivit legii, pentru şomaj tehnic.

De asemenea, sunt contabilizate în sfera decontărilor cu personalul, premiile acordate din beneficii şi

participările la profit.

Preţul forţei de munca, precum şi expresia valorică a părţii din venitul naţional, care este destinată

consumului individual direct al angajaţilor, poartă denumirea de salariu. Mărimea salariului este stabilită

prin negociere, între angajatori şi angajaţi, pe baza cadrului general, reprezentat de contractul colectiv de

muncă şi pe baza acordului individual, reprezentat de contractul individual de muncă. Societăţile

comerciale pot utiliza forme de salarizare, precum: salarizarea în acord, salarizarea pe bază de cote

procentuale, aferente veniturilor realizate din producţia obţinută, salarizarea în regie sau salarizarea după

timpul efectiv lucrat.

La nivel individual, salariul se stabileşte pornind de la salariul tarifar minim pe ţară, pentru o medie

de 170 de ore pe lună şi a unui tarif orar minim pe ţară.

Elementele de calcul şi decontare a remuneraţiei factorului muncă, aşa cum sunt evidenţiate la nivelul

unui stat de salarii, se prezintă după cum urmează:

I. În cazul veniturilor din salarii obţinute din funcţia de bază

199

Salariul de bază brut

(+) sporuri şi adaosuri

(+) indemnizaţiile de conducere şi alte sporuri acordate pentru conducere

(+) indexări de salarii sau compensări de creşteri de preţ

(+) sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, plătite din fondul de salarii

(+) primele anuale şi cele din cursul anului, sub diferite forme, altele decât cele ce reprezintă

participarea salariilor la profit

= Venitul brut

(-) contribuţia personalului la asigurările sociale (10,50% x salariul realizat)

(-) contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate (5,5% x salariul realizat)

(-) contribuţia angajatului la fondul de şomaj (0.5% din salariul de bază)

= Total contribuţii

Venitul net = (Venit brut – Total contribuţii)

(-) deducerea personală*

(-) cotizaţia la sindicat*

(-) contribuţia la schemele facultative de pensii private, în sumă de 400 euro/an*

* Notă: aceste deduceri, se acordă numai dacă salariatul are funcţia de bază în aceea societate.

Venitul impozabil = Venitul net – Deduceri

(-) impozit pe veniturile sub formă salarială (16% din venitul impozabil)

(-) avansuri acordate salariaţilor

(-) reţineri datorate terţilor

Salariul net = Venit brut – Total contribuţii – Impozit pe salarii – Avansuri – Reţineri

200

Se poate observa că, reţinerile suportate de către angajat, sunt: contribuţia la asigurările sociale

(10,50%), contribuţia la asigurările sociale de sănătate (5,5%), contribuţia la fondul de şomaj (0,5%),

impozitul pe salarii (16%) şi eventualele reţineri datorate terţilor.

Deducerea personală:

Este diferenţiată pe tranşe de venit, iar în cadrul fiecărei tranşe de venit, este diferenţiată în funcţie

de numărul de persoane aflate în întreţinere. Se acordă numai pentru veniturile din salarii, obţinute de

locul de muncă unde se află funcţia de bază, astfel:

Nr. pers. în

într.

Venit brut lunar

fără 1 pers 2 pers 3 pers 4 sau mai

multe pers.

0 - 1000 lei 250 lei 350 lei 450 lei 550 lei 650 lei

1001 - 3000 lei 250 [1-(VBL

-1000) /

2000]

350[1 -

(VBL -

1000)/2000]

450[1-

(VBL-

1000)/2000]

550[1-

(VBL-

1000)/2000]

650[1-

(VBL-

1000)/2000]

Peste 3000 lei 0 0 0 0 0

Persoanele aflate în întreţinere, pot fi:

- soţul/soţia, copiii sau alţi membrii ai familiei;

- rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia, până la gradul al doilea inclusiv.

Persoanele de mai sus, nu sunt considerate în întreţinere, dacă:

- veniturile lunare, din orice sursă, depăşesc 250 lei;

- deţin terenuri agricole sau silvice, în suprafaţă de peste 10.000 mp, în zonele colinare şi de şes,

sau de peste 20.000 mp, în zonele montane;

- obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere,

solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi valorificarea

arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi

pomicole, indiferent de suprafaţă.

Suma reprezentând deducerea personală, se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea

contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal, în care acestea au fost întreţinute.

Perioada se rotunjeşte la luni întregi, în favoarea contribuabilului.

201

Copiii minori sunt consideraţi întreţinuţi, cu excepţia celor cu vârsta între 16 şi 18 ani, angajaţi

cu contract individual de muncă.

În cazul în care, o persoană este în întreţinerea mai multor contribuabili, deducerea se acordă

unuia singur, pe baza înţelegerii dintre ei.

Deducerea personală, nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în

străinătate.

Prin locul unde se află funcţia de bază, se înţelege fie ultimul loc înscris în carnetul de muncă,

pentru angajaţii cu contract de muncă, la o singură societate, fie locul declarat drept funcţie de bază, de

către salariaţii care cumulează mai multe funcţii.

Rezultă că, un salariat îşi poate declara funcţia de bază, chiar şi la locul de muncă la care acesta este

angajat, prin contract individual de muncă cu timp parţial.

Un salariat care cumulează mai multe contracte individuale de muncă, beneficiază de deducere

personală, numai de la societatea unde a declarat funcţia de bază.

II. În cazul veniturilor din salarii obţinute în afara funcţiei de bază

Pentru angajaţii care nu au funcţia de bază la societate, salariul net se determină astfel:

Salariul de bază brut

(–) contribuţia la asigurările sociale

(–) contribuţia la asigurările sociale de sănătate

(–) contribuţia la fondul de şomaj

= Venit net

(–) impozit pe salarii (16% din venitul net)

(–) Reţineri

(–) Avansuri

= Salariu net de plată

Pentru aceşti angajaţi, nu se acordă deduceri personale.

202

5.3. Calculul obligaţiilor societăţii faţă de bugetul de stat

Plata drepturilor salariale, implică de asemenea, înregistrarea şi plata de către angajator, a

următoarelor contribuţii:

5.3.1. Contribuţia angajatorului la asigurările sociale

Baza lunară de calcul, este reprezentată de fondul total de salarii brute lunare, realizate de angajaţii

cu carte de muncă.

Contribuţia la asigurările sociale, datorată de către angajator, se determină prin aplicarea la baza

de calcul, a următoarelor procente:

203

20,8% - pentru angajatorii ce au condiţii normale de muncă;

25,8% - pentru angajatorii ce au condiţii deosebite de muncă;

30,8% - pentru angajatorii ce au condiţii speciale de muncă.

Dacă angajatorul desfăşoară activităţi, care sunt încadrate în mai multe categorii, din punct de vedere al

condiţiilor de muncă, baza impozabilă se stabileşte pentru fiecare dintre aceste trei categorii.

5.3.2. Contribuţia angajatorului la asigurări sociale de sănătate

Baza lunară de calcul, este reprezentată de fondul de salarii realizat lunar (inclusiv sumele plătite din

acesta, pentru concediile medicale). Contribuţia la asigurările sociale de sănătate, datorată de către angajator,

se determină prin aplicarea la baza de calcul, a coeficientului de 5,2%;

5.3.3. Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj

Se determină prin aplicarea la baza de calcul, stabilită pentru plata contribuţiei la asigurările sociale, a

procentului de 0,5%.

5.3.4. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Se determină prin aplicarea la fondul total de salarii brute lunare, a unui coeficient stabilit în funcţie

de codul CAEN (cuprins între 0,15% şi 0,85%), cu excepţiile prevăzute de lege.

5.3.5. Contribuţia la fondul pentru indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (concedii

medicale), se determină prin aplicarea procentului de 0,85%, la fondul total de salarii brute.

5.3.6. Contribuţia la fondul creanţelor salariale, se determină prin aplicarea procentului de 0,25%,

la fondul total de salarii.

Exemplul nr. 1 Pentru înţelegerea modului de calcul şi de înregistrare, a drepturilor salariale şi a

tuturor obligaţiilor ce apar din acestea, presupunem că într-o societate care are condiţii normale de lucru,

îşi desfăşoară activitatea doi salariaţi.

Salariatul S1:

Salariul de bază brut = 600 lei;

Sporul de vechime = 5%;

Are în întreţinere doi copii minori.

Salariatul S2:

204

Salariul de bază brut = 1100 lei

Nu are spor de vechime şi nici persoane în întreţinere.

Nume şi

prenume

Salariu

de

bază

Spo-

ruri

Venit

brut

CASS

5,5%

CAS

10,5%

Şomaj

0,5%

Venit

net

Deduceri Venit

impozabil

Impozit

16%

Salariu

net

S1 600 30 630 35 66 3 526 450 76 12 514

S2 1100 - 1100 61 116 6 917 238 679 109 808

Total: 1700 30 1730 96 182 9 1443 688 755 121 1322

Contribuţiile obligatorii datorate de angajator, sunt următoarele:

– contribuţia la asigurările sociale (CAS) = 1730 x 20,8% = 360 lei;

– contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) = 1730 × 5,2% = 90 lei;

– contribuţia la fondul de şomaj = 1730 x 0,5% = 9 lei;

– contribuţia la fondul de accidente şi boli profesionale (presupunem că procentul este de 0,50%) =

1730 × 0,50% = 9 lei;

- contribuţia unităţii pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate = 1730 lei x 0,85% = 15

lei

- contribuţia la fondul creanţelor salariale = 1730lei x 0,25% = 4 lei

Exemplul nr. 2 La nivelul lunii decembrie, anul 200N, pentru determinarea venitului net din salarii, se

aplică următoarele cote de reţineri: CAS = 10.5 %, CASS = 5.5 %, fond de şomaj = 0.5 %. În aceste

condiţii, să se calculeze valoarea impozitului ce i se va reţine unui salariat, încadrat cu un salariu brut de

1900 lei şi salariul net obţinut de către acesta. Impozitul pe venitul lunar impozabil este de 16 %, iar

salariatul are 2 persoane în întreţinere.

Rezolvare:

Reţinerile vor fi următoarele:

CAS = 200 lei;

CASS = 105 lei;

Fond de şomaj = 10 lei

205

Deducerea personală = 450 (1 - 2000

10001900 − ) = 248 lei

Venitul impozabil = 1900 – 200 – 105 – 10 - 248 = 1337 lei

Impozitul pe salarii = 16% x 1337 lei = 214 lei

Salariul net = 1900 – 200 – 105 –1 0 - 214 = 1371 lei Bibliografie: 1. Cicilia Ionescu – Contabilitate. Baze şi proceduri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008 2. OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 870 bis din 23 dec. 2008 3. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, modificată şi completată de OUG nr. 37/2011, Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 285/22 apr. 2011 4. Legea nr. 16/1996, Legea Arhivelor Naţionale, Monitorul Oficial al României nr. 71/19 apr. 1996,

modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin OG nr. 39/2006 5. Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Monitorul Oficial al României nr. 455/9 aug. 2001

206

MODULUL VI

ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIILOR PRIVIND CONTRIBUŢIILE LA BUGETUL DE STAT

Declaraţia 112 – „Declaraţia unică privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,

impozitului pe venit şi evidenta nominală a persoanelor asigurate”

Baza legală: Hotărârea Guvernului nr. 1397/2010, privind modelul, conţinutul, modalitatea de

depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe

venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate", publicată în Monitorul Oficial nr. 897/2010A.

Obligaţia de a depune o declaraţie corectă din punct de vedere legal aparţine în exclusivitate

contribuabilului. Ministerul Finanţelor Publice pune la dispoziţie programele suport şi de asistenţă, dar

acestea nu pot conţine validări complete conform legii. Autenticitatea şi veridicitatea declaraţie este un

proces ulterior depunerii, care se desfăşoară pe serverele centrale . După depunerea prin Internet sau la

ghişeu a declaraţiei D112, trebuie verificată starea acesteia accesând prin Internet adresa:

http://www.anaf.ro/StareD112/, accesibilă şi folosind echipamentele de la ghişeu. În cazul în care pe

pagina de vizualizare a stării declaraţiei se afişează un mesaj cu erorile pe care le conţine documentul

depus de dumneavoastră, este necesar ca în termenul de depunere legal, să corectaţi toate erorile

comunicate şi să reluaţi procesul de depunere a declaraţiei D112.

Pentru pregatirea D112 declarantul are la dispoziţie doua metode:

1. "Generarea Automata" prin programe proprii a fisierului XML, validarea si semnarea declaraţiei

folosind Soft-ul J (tehnologie JAVA) pentru cei care dispun de sisteme informatice pentru

gestiunea resurselor umane şi salarizare;

2. "Introducerea Datelor" de la tastaura cu validarea şi semnarea declaraţiei folosind Soft-ul A

(tehnologie ADOBE), pentru cei care nu dispun de sisteme informatice şi au un numar de angajati

de ordinul sutelor.

Oricare ar fi metoda folosită pentru pregatirea declaraţiei, depunerea se poate face prin Internet

(opţiune recomandată) sau la ghişeu. Pentru a fi expediata prin Internet, declaraţia trebuie semnata

electronic cu certificatul digital (necesită existenţa prealabilă a achiziţionării unui dispozitiv denumit

„token”). La ghişeu se prezinta declaraţia D112 în format electronic (fisier PDF pe compact disc sau

stick), însoţită de Anexa1 tipărită şi semnată.

207

Fluxul principal de depunere "Internet" este: 1. La sediul angajatorului (declarant) Varianta I

a. prin aplicatii proprii, generarea automata a fisierului XML din aplicatiile de resurse umane salarizare

conform cerintelor declaratiei D112

b. prin programul furnizat de MFP, verificarea fisierului XML pentru validarile principale conform

cerintelor declaratiei D112;

c. prin acelasi program furnizat de MFP, generarea fisierului PDF cu atasarea automata a XMLului, daca

acesta a trecut de validare, precum si semnarea documentului electronic pentru transmitere prin Internet;

d. prin Internet (www.e-guvernare.ro), autentificarea (in baza certificatului digital) si transmiterea

documentului electronic (fisier PDF semnat electronic cu XML atasat,);

e. memorarea "Indexului de Incarcare" afisat de sistemul MFP (pentru urmarirea procesarilor ulterioare)

Varianta II

a. introducerea datelor prin programul de asistenta furnizat de MFP (formular PDF inteligent);

b. validarea si semnarea daca s-a trecut de validare, documentului electronic pentru incarcare Internet;

c. prin Internet (www.e-guvernare.ro), autentificarea (in baza certificatului digital) si transmiterea

documentului electronic (fisier PDF cu XML atasat, semnat electronic);

d. memorarea "Indexului de Incarcare" afisat de sistemul MFP (pentru urmarirea procesarilor ulterioare)

La sediul MFP, dupa preluarea documentului prin Internet si afisarea „Indexului de incarcare”,

sistemul informatic MFP va trece la o prelucrare asincrona (de tip "back office") in urmatorii pasi

a. verificare document electronic (fisier PDF semnat electronic cu XML atasat,) cu validari primare (CUI

valid; certificat digital valid, inrolat si autorizat pentru CUI; perioada declarata valida).

b. daca verificarea se incheie cu succes, sistemul informatic MFP

c. va aloca un "Numar de Inregistrare al Declaratiei - Internet" si va genera un mesaj specific informand

declarantul ca documentul sau a fost verificat, ca este o declaratie D112 (dpdv structura si validari

primare); mesajul poate sa fie consultat de declarant prin Internet pe pagina Web de interogare a starii (in

baza "Indexului de Incarcare")

d. va face validarea detaliata conform normelor declaratiei D112

e. daca validarea se incheie cu succes, sistemul informatic MFP o va genera un mesaj specific informand

declarantul ca si-a indeplinit cu succes obligatia de declarare o va stoca declaratia in baza de date centrala

208

pentru prelucrarile ulterioare o va transmite detaliile specifice fiecarui beneficiar de date (CNPAS,

CNSAS, ANOFM, ANAF)

f. daca validarea nu se incheie cu succes, sistemul informatic MFP

o va genera un mesaj specific informand declarantului ca declaratia nu poate fi acceptata deorece

contine erori precum si lista erorilor !

o daca validarea nu se incheie cu succes, se considera ca declaratia nu a fost depusa si angajatorul

trebuie sa revina cu declaratia initiala corecta.

Pentru depunerea la Ghiseu, angajatorul (declarantul) are obligatia de a prezenta Anexa1

Angajator tiparita (fie din programul MFP de verificare sau programul MFP de asistenta). Pasii 2b – 2f

sunt comuni fluxului de depunere la "Ghiseu" sau prin Internet. Chiar daca la ghiseu a fost alocat un

"Numar de Inregistrare al Declaratiei – Internet" sistemele informatice MFP vor face in continuare

verificarea documentului electronic (fisier PDF cu XML inclus ne-semnat) prezentat la ghiseu) si

validarea detaliata conform normelor declaratiei 112.

Dupa incarcare pe Internet sau dupa depunerea la ghiseu, angajatorul are obligatia de a

verifica starea declaratie accesand prin Internet pagina Web de interogare a starii in baza "Indexului de

Incarcare" (comunicat la incarcarea Internet) sau a "Numarului de Inregistrare al Declaratiei (fie cel

generat la depunerea Internet, fie cel comunicat la ghiseu). Dupa validarea (pasul d) terminata cu sucess

(pasul e), angajatorul (declarantul) poate sa reia procesul de depunere-validare cu o declaratie rectificativa

pentru aceasi perioada de raportare. Daca dupa validarea (pasul d) au fost semnalate erori (pasul f),

angajatorul (declarantul) trebuie sa reia procesul de depunere validare cu o noua declaratie de acelasi tip

(initiala sau rectificativa) corectata.

Observaţie: Nu este recomandat ca angajatorul să trimită aceeaşi declaraţie simultan la ghişeu şi

Internet.

Sistemul informatic MFP nu permite prelucrarea unei noi declaratii pe aceasi perioada de

raportare daca pentru prima nu a fost trecut pasii de validare (pasi d,e,f). Din cauza prelucrari asincrone si

paralele de tip "back office" pentru pasi de verificare si validare, sistemul informatic MFP nu poate

garanta o anumita ordine de prelucrare a declaratiilor depuse pe canale diferite (sau depuse de mai multe

ori).

Angajatorul are obligaţia ca, in termenul de depunere legal stabilit, sa corecteze declaraţia

electronica astfel încât sa elimine toate erorile şi să reia procesul de depunere-validare.

209

210

211

Sarcina de a depune această Declaraţie revine:

• persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori;

• entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi

dependente, atât pe perioada în care se desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care se

beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pentru:

1. persoanele fizice rezidente, care realizează venituri din desfăşurarea unor activităţi, în

baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special

prevăzut de lege;

2. persoanele fizice nerezidente, care realizează venituri de natura celor menţionate la

punctul 1, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale, la care România este

parte;

• plătitorii de venituri, pentru persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele

decât cele de natură salarială şi pentru care, există obligaţia plăţii contribuţiei individuale de

asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj;

Când se depune?

Termenul de depunere al declaraţiei D112 este lunar, până în data de 25 a lunii următoare.

Însă, potrivit modificărilor aduse Codului Fiscal, prin OG 30/2011, anumiţi contribuabili trebuie să

depună trimestrial declaraţia unică 112.

În acestă categorie se încadrează:

212

• asociaţiile, fundaţiile sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia

instituţiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi,

exclusiv;

• persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, care în anul anterior au înregistrat venituri

totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi, exclusiv;

• persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care în anul

anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariati, exclusiv;

• persoanele fizice autorizate şi intreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care

exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice,

care au potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

Potrivit prevederilor legale, depunerea trimestrială a declaraţiei, constă în completarea şi

depunerea unei declaraţii, pentru fiecare lună din trimestru. Declararea şi plata impozitului pe

veniturile din salarii şi asimilate acestora şi a contribuţiilor sociale obligatorii aferente, se va face până la

data de 25 inclusiv, a lunii următoare trimestrului.

Trebuie să mai ştiţi că plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor, care au obligaţia

depunerii trimestriale a declaraţiei unice, trebuie să depună declaraţia 112, până la data de 25 inclusiv, a

lunii următoare celei în care, a intervenit încetarea calităţii de asigurat, a unui beneficiar de venit.

Astfel, dacă a încetat calitatea de asigurat în prima lună din trimestru, se depune declaraţia

aferentă acestei luni, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, iar declaraţiile aferente lunilor 2 şi 3

din trimestru, se depun până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare trimestrului. În cazul în care,

încetarea calităţii de asigurat are loc în luna a doua a trimestrului, se vor depune atât declaraţia pentru

prima lună a trimestrului, cât şi cea pentru luna a doua, pănă la data de 25 inclusiv a lunii 3 din trimestru,

urmând ca după încheierea trimestrului, să se depună numai declaraţia pentru luna a treia. În cazul în care,

încetarea calităţii de asigurat are loc în luna a treia a trimestrului, declaraţiile aferente întregului trimestru

se depun până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare trimestrului.

Totusi, contribuabilii care nu doresc să depună declaraţii trimestrial, au posibilitatea de a renunţa

la acest sistem de depunere.

Potrivit calendarului obligaţiilor fiscale, publicat pe site-ul ANAF, ei trebuie să depună până la 31

ianuarie, la organul fiscal competent, Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni,

213

privind schimbarea opţiunii pentru depunerea Declaraţiei 112. Mai exact, persoanele juridice trebuie să

depună formularul 010, iar persoanele fizice formularul 070.

Structura declaraţiei

Declaraţia este structurată pe două capitole: Angajator şi Asigurat care se repetă pentru fiecare

asigurat.

Capitolul Angajator este structurat pe mai multe sectiuni XML (în paranteză este făcută legătura cu

formatul declaraţiei furnizat de legislaţie – anexele unde se regăsesc informaţiile)

Secţiunea <Declaraţie> (Anexa 1 Angajator)

• Tip declaraţie: iniţială sau rectificativă

• Perioada de raportare: luna, an

• Date identificare declarant: nume, prenume, funcţie

Secţiunea <Angajator>

• Date de identificare plătitor: CIF, denumire, adresa fiscală (Anexa 1 Angajator)

• Adresa socială, nr. registru comerţului, caen, casă de asigurare de sănătate , Tarif de risc, datorează

(Tarif de risc), total obligaţii de plată (se obţine prin însumarea obligaţiilor de plată din secţiunea creanţe

fiscale) (Anexa 1.1. Angajator – alte date de identificare)

Secţiunea <Angajator A> (Anexa 1 Angajator)

• Creanţe fiscale (Obligaţii de plată) se repetă pentru fiecare creanţă datorată .Se completează cod

obligaţie, cod bugetar şi suma datorată (care se obţine conform formulelor, din datele asiguraţilor ) Suma

deductibilă, Suma de plată

Secţiunea <Angajator – B> indicatori statistici (anexa 1 .1 Angajator)

• Număr de asiguraţi şomaj, Număr de asiguraţi concedii şi indemnizaţii, Număr de asiguraţi pentru care

angajatorul datorează contribuţii de asigurări sociale, Total fond de salarii brute .

Aceste informaţii se calculează conform formulelor din anexa8_cu validări din datele asiguraţilor

Secţiunea <Angajator C1> (anexa 1 .1 Angajator)

• Indicatori condiţii de muncă solicitaţi de CNPAS

Secţiunea <Angajator C2> (anexa 1 .1 Angajator)

• Indicatori Indemnizaţii de sănătate solicitaţi de CNAS (FNUASS şi tarif risc)

Secţiunea <Angajator C3> (anexa 1 .1 Angajator)

• Indemnizaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, ajutoare de deces, indicatori solicitaţi de

CNPAS (FNUASS fara tarif risc)

214

Secţiunea <Angajator C4> (anexa 1 .1 Angajator)

• Sumă scutită din contribuţia la şomaj a angajatorului -ANOFM

Secţiunea <Angajator C5> (anexa 1 .1 Angajator)

• Subventie/scutire/reducere - ANOFM

Secţiunea <Angajator C6> (anexa 1 .1 Angajator)

• Contributie şomaj datorată de angajator - ANOFM

Secţiunea <Angajator C7> (anexa 1 .1 Angajator)

• Contribuţia la fondul de garantare - ANOFM

Secţiunile D şi E se completează numai de instituţii asimilate angajatorilor, datele se obţin conform

formulelor prin agregarea datelor de la nivelul asiguraţilor înscrişi în secţiunea asigurat

Secţiunea <Angajator D> (anexa 1 .1 Angajator)

• Indicatori statistici, pentru angajatorii asimilaţi, solicitaţi de CNPAS, CNAS, ANOFM

Secţiunea <Angajator E1> (anexa 1 .1 Angajator)

• Indicatori condiţii de muncă, pentru angajatorii asimilaţi, solicitaţi de CNPAS

Secţiunea <Angajator E2> (anexa 1 .1 Angajator)

• Indicatori Indemnizaţii de sănătate, pentru angajatorii asimilaţi, solicitaţi de CNAS

Secţiunea <Angajator E3>(anexa 1 .1 Angajator)

• Indemnizaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, pentru angajatorii asimilaţi, indicatori

solicitaţi de CNPAS (FNUASS fără tarif risc)

Secţiunea <Angajator E4> (anexa 1 .1 Angajator)

• Ajutoare de deces, pentru angajatorii asimilaţi, solicitare CNPAS

Secţiunea F se completează pentru impozitul pe venitul din salarii

Secţiunea <Angajator F1> (anexa 1 .1 Angajator)

• Sediul principal, Suma de plată pentru impozitul pe venitul din salarii

Secţiunea <Angajator F2>(anexa 1 .1 Angajator)

• Sedii secundare: cif, suma de plată pentru impozitul pe venitul din salarii (se completează pentru toate

sediile secundare numai dacă există sedii secundare)

Capitolul Asigurat se reia pentru fiecare angajat (sau asimilat) şi este structurat pe mai multe secţiuni

XML (acestea corespund cu secţiunile din Anexa 2-Asigurat)

Secţiunea <Asigurat> se repeta pentru fiecare asigurat

• Se completează datele de identificare pentru fiecare asigurat.

215

Secţiunea <CoAsigurat>

• Date despre coasiguraţi: tip,CNP, nume, prenume

Funcţie de tipul de asigurat, se completează doar una din secţiunile: <asigurat A> sau <asigurat-B>.

Se completează secţiunea <Asigurat A> pentru tipurile pentru salariaţii care se regăsesc în nomenclatorul

Tip Asigurat (Anexa 5) şi : nu au concedii medicale în cursul lunii, nu au scutiri şi nu au contracte

multiple de muncă la acelasi angajator.

Secţiunea <Asigurat A >

• tip asigurat, tip contract de muncă, timp lucrat, venit brut, baza de calcul şomaj, sănătate, asigurari

sociale, contribuţie şomaj, contribuţie sănătate, contribuţie asigurări sociale.

Se completează secţiunea B pentru tipurile de salariatii care se regasesc în nomenclatorul Tip Asigurat

(Anexa 5), şi : au concedii medicale în cursul lunii, şi/sau au scutiri si/sau au contracte multiple de muncă

la acelaşi angajator. Pentru tipul de asigurat B avem secţiunile:

Secţiunea <asigurat B1>

• Se completează date pentru contractul de muncă si/sau şomaj tehnic beneficiar de scutire; este o secţiune

repetitivă pentru fiecare contract de muncă a asiguratului la angajatorul care declară D112

Secţiunea <asigurat B11>

• Scutiri la plata- sectiune repetitiva pentru fiecare motiv de scutiri la plată

Secţiunea <asigurat B2>

• Condiţii de muncă

Secţiunea <asigurat B3>

• Indemnizaţii Asigurări Sociale conform .O.U.G. 158/2005 sau prestaţii conform Legii 346/2002

Secţiunea <asigurat B4>

• Centralizator pe asigurat :zile lucrate, baze de calcul, contribuţii

Se completează secţiunea C de către alte entitati asimilate angajatorului, numai pentru asiguraţi care se

regăsesc în nomenclatorul Tip Asigurat alte entităţi (Anexa 4)

Secţiunea <Asigurat C>

• tip asigurat, timp lucrat, venit brut, baza de calcul şomaj, sănătate, asigurari sociale, contributie şomaj,

contributie sănătate, contributie asigurari sociale, zile concediu medical...

Secţiunea D nu poate apărea la asiguratul de tip A numai impreună cu asiguratul de tip B sau C Secţiunea

<Asigurat D>

• Concedii medicale conform O.U.G. 158/2005. Secţiune repetitivă pentru fiecare certificat medical.

216

Anexa 1

217

ANEXA 1.1

218

219

220

ANEXA 1.2

221

222

223

Bibliografie: http://www.anaf.ro Hotărârea Guvernului nr. 1397/2010 Monitorul Oficial nr. 897/2010A

224

MODULUL VII

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

A. Identificarea rolului în echipă

1 Conceptul de echipă şi lucru în echipă

1.1 . Clarificarea conceptului de echipă

1.2 . Tipuri de echipe

1.3 . Dimensiunea echipei

2 Fişa postului şi atribuţiile conform fişei postului

2.1. Întocmirea fişei postului. Conţinut.

2.2. Utilitatea fişei postului pentru lucru în echipă

2.3. Sarcini şi elemente sociale ale funcţionării echipei care pot fi reflectate în fişa postului

3 Identificarea rolului în cadrul echipei

3.1. Persoanele din echipă şi viaţa în echipă

3.2. Definirea rolului în echipă

3.3. Tipuri de roluri în echipă

4 Raporturile ierarhice şi funcţionale – necesitatea respectării acestor raporturi

5 Cunoaşterea structurii organizatorice şi al regulamentului intern

B. Lucrul în echipă 1. Clarificarea conceptului de lucru în echipă

1.1 Respectarea termenelor în îndeplinirea sarcinilor;

1.2 Corelarea modului de realizare a sarcinilor cu cel al

celorlalţi membri ai echipei;

1.3 Asigurarea continuităţii activităţii în cazul apariţiei

225

unor situaţii neprevăzute;

1.4 Adaptarea stilului de lucru la stilul echipei;

1.5 Colaborarea cu ceilalţi membri ai echipei.

2. Eficientizarea lucrului în echipă

3.Trăsăturile echipelor eficiente

3.1 Apartenenţa la echipă

3.2 Claritatea sarcinii

3.3 Implicarea membrilor echipei

3.4 Practici de muncă eficace

LUCRUL ÎN ECHIPĂ Suntem în permanenţă angrenaţi în activităţi alături de alte persoane. Locurile de muncă pentru o

singură persoană sunt extrem de puţine. Lucrul în echipă constituie o temă importantă pentru managerii şi

inspectorii de resurse umane din fiecare organizaţie, indiferent de profilul acesteia. Schimbările majore

din ultimii ani au demonstrat că rezistă mult mai bine provocărilor generate de criza economică

organizaţiile în cadrul cărora angajaţii interacţionează şi cooperează eficient în cadrul echipelor.

Scopul acestui modul este acela de a arăta că echipele joacă un rol esenţial pentru

îndeplinirea obiectivelor unei organizaţii, cât şi al fiecărui departament în parte. Alcătuirea lor prin

selectarea personalului corespunzător este una dintre sarcinile importante ale managerilor de

resurse umane.

Ne propunem, alături de enumerarea modalităţilor de alcătuire a echipelor de lucru şi a soluţiilor

problemelor legate de cooperare şi lucrul în echipă, să arătăm că echipele, ca şi fiecare persoană în parte,

pot să exploateze cu abilitate potenţialul uman, unic şi extrem de puternic. Putem învăţa mult prin

folosirea conştiinţei pe care o posedăm. Putem folosi această capacitate în scopul îmbunătăţirii

funcţionării echipei.

Eficienţa lucrului în echipă nu poate fi realizată doar prin simple prescripţii, nici chiar din

existenţa unor fişe de post detaliate. Trebuie să se ţină cont de variaţia cadrului organizaţional, de la

companii petroliere multinaţionale la organizaţii voluntare, la organizaţii pentru sănătate sau armată.

226

În contextul internaţionalizării şi globalizării echipele sunt alcătuite tot mai mult din persoane care

vin din medii culturale distincte. În unele organizaţii, echipa depăşeşte graniţele unei ţări, având membri

care locuiesc în diverse state naţionale şi care trebuie să lucreze împreună eficient. In plus, schimbările

legate de condiţiile de muncă, precum jumătate de normă, timp flexibil, contract sau lucru acasă,

contribuie la eterogenitatea echipelor. Pe măsură ce configuraţia şi funcţionarea lor se diversifică din ce în

ce mai mult, membrii trebuie să înveţe să reflecteze şi să se adapteze la circumstanţele variabile pentru a

da rezultate. Acesta este mesajul destinat persoanelor care vor ca o echipă să funcţioneze eficient.

A. Identificarea rolului în echipă

Pentru identificarea rolului în echipă sunt necesare clarificări referitoare la conceptul de echipă.

Departamentul de Management al Resurselor Umane (MRU) al unei organizaţii are un rol esenţial în

stabilirea echipelor.

Managementul resurselor umane este definit ca fiind „un complex de măsuri concepute

interdisciplinar, cu privire la recrutarea personalului, selecţia, încadrarea, utilizarea prin organizarea

ergonomică a muncii, stimularea materială şi morală până în momentul încetării contractului de

muncă“P. Burloiu

1. Conceptul de echipă şi lucru în echipă 1.1. Clarificarea conceptului de echipă şi lucru în echipă Ce se înţelege prin echipă? Printre definiţiile generale se numără:

Persoane muncind împreună în grup pentru a realiza ceva. (Dicţionarul Freesearch- pe internet)

Un număr restrâns de persoane cu abilităţi complementare care urmăresc un scop, obiective de

realizat şi o abordare comună, pentru care se consideră reciproc responsabile. Katzenbach, J. R.,

& Smith, D. K. (1993).

Prima definiţie specifică faptul că o echipă are un scop clar, spre deosebire de un grup care se

formează întâmplător.

Cea de-a doua definiţie este preluată de la Facultatea de Business de la Harvard şi este mult mai

specifică.

Identifică câteva trăsături importante ale echipelor:

- un număr mic de persoane;

227

- cu abilităţi complementare – aceasta sugerează stabilirea dinainte a persoanelor care vor face

parte din echipă;

- urmărind un scop comun – motivul de ansamblu care aduce laolaltă aceste persoane;

- urmărind obiective comune de realizat – acestea aşteaptă anumite rezultate în urma

activităţilor lor;

- urmărind o abordare comună – o modalitate de lucru acceptată de toţi;

- se consideră reciproc responsabile – responsabilitate comună.

Munca în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idée comună.

Capacitatea de a direcţiona realizările individuale spre obiectivele organizaţionale. Este sursa ce le

permite oamenilor obişnuiţi să atingă rezultate neobişnuite. (Andrew Carnegie- Cel mai bogat om din

lume în 1901).

Aceasta se aplică şi contextului cursurilor de formare. Importanţa muncii în echipă este

recunoscută prin includerea „Lucrului cu ceilalţi” ca abilitate cheie la nivelurile 1 şi 2, şi a „Management-

ului relaţiilor interpersonale” la nivelul 3 în calificările profesionale naţionale româneşti.

O echipă reprezintă, la modul general, o colectivitate de persoane organizată în vederea

îndeplinirii unui scop comun. Se stabilesc în special pentru realizarea unor sarcini complexe şi care au, la

rândul lor, mai multe sub-sarcini. Există în cadrul atât în cadrul organizaţiilor mari, cât în cele mici şi

mijlocii, nu sunt izolate, ci şi interacţionează atât cu alte echipe din organizaţie cât şi cu organizaţia în

sine.

Echipele reprezintă pentru organizaţie singura modalitate de a colecta contribuţii (inputuri) de la

membri ei şi de a oferi membrilor organizaţiei sensul implicării în vederea atingerii ţintelor

organizaţionale. Mai mult, echipele permit organizaţiilor să fie flexibile în repartizarea membrilor la

diferite sarcini şi proiecte şi de asemenea permit ca grupurile trans-funcţionale să apară, să se formeze.

Deoarece trăim într-o perioadă care poate fi definită ca fiind dominată de tehnologii şi inovaţii

disruptive, şi lucru în echipă este într-o permanentă transformare.

Termenul de tehnologii disruptive a fost introdus de Clayton M. Christensen , profesor la Harvard

Business School, într-un articol apărut la Harvard Business Review în anul 1995 intitulat Tehnologii

disruptive – pe creasta valului schimbării. Sunt acele noi tehnologii care aduc o schimbare totală, produc

o adevărată revoluţie, nimic din ce a fost nu mai seamănă cu ce este. Ulterior termenul de „tehnologie

disruptivă” a fost înlocuit cu „inovare disruptivă”.

228

Prea puţine tehnologii sunt cu adevărat disruptive, cele mai multe se bazează pe inovaţii.

Impactul disruptiv este creat în principal de strategiile şi modelul de afaceri pe care tehnologia le face

posibile.

Câteva astfel de schimbări cu impact direct în ceea ce priveşte lucrul în echipă sunt:

- comunicarea prin intermediul reţelelor de calculatoare, se stă cât mai mult în spatele

computerului şi se dialoghează prin intermediul acestuia, mai puţin direct;

- posibilitatea executării anumitor activităţi din alte locuri, nu doar de la birou;

- înlocuirea anumitor locuri de muncă doar cu maşini sau roboţi;

- o mare diversitate servicii oferite on-line;

Vechile structuri se reformează, sunt schimbate. Deoarece organizaţiile caută să devină mai

flexibile în faţa schimbărilor rapide de mediu şi mai sensibile la nevoile clienţilor, ele experimentează noi

structuri, bazate pe echipe.

1.2 Tipuri de echipe Există şase tipuri majore de echipe (conform Jackson & Ruderman, 1996)

informală,

tradiţională,

de tip “rezolvare de probleme” (problem solving),

de tip “lider,

auto-coordonată

virtuală.

1. Echipa informală este socială prin natura ei, liderii pot fi alţii decât cei numiţi sau aleşi de către

organizaţie. Se formează în principal pentru rezolvarea unor probleme sociale, pentru sprijinirea

angajaţilor pentru preocupările comune, de exemplu să-şi îmbunătăţească condiţiile de muncă. Aceste

preocupări pot să fie sau să nu fie identice cu ale organizaţiei. Informaţiile venite din partea acestor

echipe sunt importante pentru managementul resurselor umane.

2. Echipele tradiţionale sunt grupurile organizaţionale privite (considerate) de regulă ca

departamente sau domenii funcţionale.

Liderii sunt numiţi de organizaţie şi au puteri legitime în cadrul echipei. Echipele sunt formate cu

scopul de a produce un serviciu sau de a furniza un serviciu. Pot de asemenea să fie echipe care

229

îndeplinesc o funcţie mandatată de organizaţie. Fiecare membru al echipei are o fişă de post în cadrul

căreia sunt prevăzute detaliat sarcinile de serviciu.

3. Echipele de tip “rezolvare de probleme se formează atunci când trebuie rezolvată o problemă

nouă care nu poate fi rezolvată altfel. Sunt în general echipe ai căror membri pot să provină din diferite

arii/părţi ale organizaţiei şi care au ca sarcină rezolvarea problemei.

4. Echipele de tip „lider”sunt formate la nivelul managementului de vârf pentru dezvoltarea

scopurilor şi a direcţiilor strategice ale firmei/companiei ca întreg. De exemplu, pentru ca un nou produs

să fie livrat pe piaţă responsabilii/ şefii de la finanţe, producţie, marketing etc, trebuie să interacţioneze şi

să vină cu o strategie comună pentru produsul respectiv.

5. Echipele auto-coordonate sunt echipe care au autonomie în legătură cu modul în care

efectuează o anumită sarcină care le-a fost încredinţată. Organizaţia le transmite un ţel, iar ele iau decizia

referitoare la modul în care acest ţel este atins. De cele mai multe ori nu există nici un manager sau un

lider numit pentru aceste echipe, iar diferenţele de statut între membri în cadrul echipei sunt foarte reduse

(în cazul în care aceste diferenţe există!). Acestor echipe li se permite de obicei să-şi aleagă noi membri,

să decidă alocarea sarcinilor în cadrul echipei, şi chiar li se poate da responsabilitatea evaluării membrilor

echipei. Echipele de genul acesta trebuie să întrunească standardele de calitate şi să interacţioneze atât cu

cumpărătorii cât şi cu furnizorii, dar pe de altă parte au o mare libertate în a determinarea ceea ce face

echipa. Echipa este responsabilă pentru realizarea proiectului, pentru recrutarea membrilor săi şi pentru

evaluarea acestora.

În mod normal, un manager acţionează ca lider de echipă şi este responsabil pentru definirea

scopurilor, metodelor şi funcţionării echipei. Totuşi, interdependenţele şi conflictele dintre diferitele părţi

ale unei organizaţii pot să nu fie vizate/rezolvate într-un model ierarhic al controlului. În modelul

organizaţional al echipei auto-coordonate managerul delegă responsabilitatea specifică şi autoritatea luării

deciziilor echipei înşişi, în speranţa că grupul va lua decizii mai bune decât orice individ.

Nici managerul nici liderul echipei nu iau decizii în mod independent în aria de responsabilitate

delegată. Deciziile sunt în mod tipic luate prin consens în cadrul echipelor auto-coordonate de succes,

prin vot în cadrul echipelor foarte mari sau formale, şi prin dominaţie sau huliganism în echipele care nu

sunt de succes. Echipa ca întreg este responsabilă pentru rezultatele deciziilor şi acţiunilor sale.

Echipele auto-coordonate operează în multe organizaţii pentru a administra proiecte complexe

care implică cercetare, proiectare, procese de îmbunătăţire chiar şi rezolvări ale unor aspecte sistemice, în

230

mod particular pentru proiectele trans-departamentale care implică persoane cu niveluri similar de

vechime în muncă.

O echipă auto-coordonată are totuşi nevoie de sprijin din partea managementului superior pentru

a funcţiona bine.

Sunt echipe care există în majoritatea companiilor multinaţionale şi corespund foarte bine noilor

tipuri de organizaţii.

6.Echipele virtuale – putem spune că acestea au apărut ca urmare a dezvoltării tehnologiilor

disruptive. Noile tehnologii permit organizarea de video-conferinţe şi forumuri/platforme virtuale de

lucru şi astfel au îmbunătăţit abilităţile angajaţilor de a se întâlni, conduce afacerile, împărţi şi utiliza

documentele şi de a lua decizii fără a se găsi toţi în aceeaşi locaţie.

Echipele virtuale sunt grupuri de oameni care lucrează în mod interdependent cu scopuri

împărtăşite dincolo de spaţiu, timp şi graniţe organizaţionale utilizând tehnologia pentru a comunica şi

colabora.

Membri unei echipe virtuale pot fi localizaţi oriunde în lume, se întâlnesc rar faţă în faţă, pot

aparţine unor culturi diferite.

În vreme ce dinamica de bază a altor tipuri de echipe poate fi încă relevantă, dinamica şi

managementul echipelor virtuale pot fi foarte diferite.

Aspecte importante pot apare din lipsa indiciilor faciale sau legate de auditoriu (lipsa întâlnirii

directe, faţă în faţă); participanţii trebuie crezuţi pe cuvânt, chiar şi atunci când sunt utilizate facilităţile de

video-conferinţă.

Responsabilitatea este influenţată atunci când avem de-a face cu o echipă la nivel virtual.

Fiecare membru al echipei virtuale este responsabil pentru sarcinile proprii dar şi ale

echipei ca întreg, chiar dacă de regulă este vorba de o supraveghere minimală în aceste cazuri.

Factorii cheie pentru succesul unei echipe virtuale sunt formarea eficientă a echipei,

încrederea şi colaborarea dintre membri acesteia, şi o comunicare excelentă.

În afară de cele şase tipuri de echipe pe care le-am, prezentat anterior, se mai vorbeşte

adesea de echipe de proiect. O echipă folosită doar pentru o perioadă definită de timp şi pentru un scop

separat, concret definit, devine cunoscută ca echipă de proiect. Managerii etichetează în mod obişnuit

grupuri de persoane ca “echipă” pe baza unei funcţii comune pe care aceste grupuri o au. Membri acestor

echipe pot aparţine unor grupuri diferite, dar pot primi sarcini şi activităţi pentru acelaşi proiect,

permiţând astfel celor din afară să îi considere ca pe o singură unitate.

231

Astfel, stabilirea unei echipe înseamnă crearea, monitorizarea şi alocarea de sarcini unui grup de

persoane pe baza unui proiect.

1.2. Dimensiunea echipei

Dimensiunea echipei, compoziţia şi modul de alcătuire depind de tipul de echipă. Se discută pe

cazuri concrete şi trebuie să ţinem cont de faptul că aceste caracteristici influenţează procesele şi

rezultatele.

Dimensiunea optimă (şi compoziţia) echipei trebuie dezbătută / analizată şi va fi stabilită în

funcţie de sarcinile de realizat. Cel puţin un studiu legat de rezolvarea de probleme în grupuri a

demonstrat că dimensiunea optimă a grupului este de patru membri. Alte lucrări estimează o dimensiune

optimă a grupului de 5-12 membri. Mai puţin de 5 membri ar genera perspective reduse şi creativitate

diminuată. Un număr mai mare de 12 membri duce la creşterea stării conflictuale şi la un potenţial crescut

de formare a sub-grupurilor.

Pentru stabilirea dimensiunii este esenţial să răspundem să răspundem la întrebarea Eficient la ce

anume?

Referitor la compoziţie, toate echipele prezintă un elemente de omogenitate şi

eterogenitate. Cu cât grupul este mai omogen cu atât va fi mai coeziv. Cu cât grupul este mai

eterogen, vor fi mai mari diferenţele de perspectivă şi va creşte potenţialul de creativitate, dar

totodată creşte şi potenţialul de apariţie a conflictelor.

Întrucât în cadrul unei echipe membri echipei au în mod normal diferite roluri cum vom vedea în

capitolele următoare (de exemplu lider de echipă sau agenţi în echipă), echipele mari se pot diviza în sub-

echipe conform nevoilor pe care acestea le au.

2. Fişa postului şi atribuţiile conform fişei postului

Managementul Resurselor Umane are mai multe obiective într-o organizaţie, printre care şi

crearea unui climat propice muncii în echipă. Asigură asistenţă şi consiliere în ceea ce priveşte

întocmirea şi reactualizarea fişelor de post.

232

2.1. Întocmirea fişei postului. Conţinut. Întocmirea fişei postului se realizează conform cerinţelor postului. Managementul Resurselor

Umane din cadrul organizaţiei are printre atribuţiile sale analizarea propunerilor şi cerinţelor formulate de

către şefii de departamente. Analiza postului reprezintă procesul de examinare detaliată şi si tematică a

postului respectiv.

Fişa postului reprezintă un document formal care descrie conţinutul postului şi specifică sarcinile

şi responsabilităţile deţinatorului acestuia.

Pe baza acesteia se stabileşte profilul candidatului şi cuprinde aptitudinile, cunoştinţele şi

atributele necesare ocupantului postului precum şi experienţa şi trăsăturile de personalitate.

La momentul recrutării sunt precizate cerinţele minime şi cele de dorit, urmând ca aceasta să fie

completată cu noi specificaţii şi clarificări la momentul începerii activităţii.

Un aspect important este acela că, încă de la început sunt prezentate relaţiile de subordonare şi

dacă are sau nu pe cineva în subordine, relaţii funcţionale, responsabilităţi şi sarcini.

Exemplificare cu modele pentru Fişa postului pentru un Inspector de Resurse Umane.

Intocmirea fişei postului:

Scopuri:

- Ajută la (re)definirea postului pentru noi titulari

- Serveşte drept punct de pornire în întocmirea anunţurilor de recrutare

- Ajută la stabilire testelor profesionale în vederea angajării sau promovării

- Este un instrument de evaluare a performanţelor angajaţilor.

Cuprinde:

- Identificarea postului – titlul postului, codul, unitatea organizaţională, şeful, subordonaţii etc.

- Scopul postului – obiectivul principal al postului, rezultat din strategia organizaţiei

- Sarcinile şi responsabilităţile – principalele rezultate ale postului

- gradului de autonomie al postului

- Nivelul de confidenţialitate al informaţiilor în funcţie de nivelul postului

- Cerinţele (specificaţiile) postului – rezumă experienţa, nivelul studiilor, abilităţilor,

aptitudinilor necesare ocupării postului

2.2. Utilitatea însuşirii atribuţiilor din fişei postului pentru lucru în echipă

233

Pentru un lucru eficient în echipă în fişa postului trebuiesc trecute direcţii şi responsabilităţi clare.

Pentru persoanele cu atribuţii identice sau similare sunt similare şi fişele de post.

Membrii unei echipe stabilesc relaţii interpersonale bune în condiţiile în care îşi însuşesc

atribuţiile şi responsabilităţile trecute în fişa postului.

Direcţiile clare înseamnă că echipei i s-a dat un scop clar şi distinct, în directă relaţie cu

responsabilităţile individuale.

În continuare sunt prezentate unele dintre caracteristicile care fac o echipă eficientă:

• direcţii şi responsabilităţi clare;

• membri bine informaţi, inteligenţi;

• proceduri rezonabile de operare;

• relaţii interpersonale bune;

• succes şi eşec împărtăşit cu ceilalţi;

• relaţii externe bune.

Direcţii clare însemnă că echipei i s-a dat un scop clar şi distinct. Echipa poate fi împuternicită să

determine modalităţile de atingere a scopului, dar conducerea (management board) stabileşte de regulă

scopul în momentul formării echipei. Direcţie clară înseamnă totodată ca rezultatele echipei sunt

măsurabile.

Responsabilităţi clare înseamnă că fiecare membru al echipei înţelege ce se aşteaptă de la el/ea în

cadrul echipei. Rolurile trebuie să fie clare şi interesante pentru toţi membri echipei. Fiecare membru al

echipei trebuie să fie în stare să se bazeze pe ceilalţi membri în realizarea rolurilor lor astfel încât echipa

să poată funcţiona eficient. Altfel, unul sau doi membri ai echipei ar putea simţi că ei fac de fapt întreaga

muncă. Acesta este unul din motivele pentru care atât de multe persoane au la început reţineri în a se

alătura unei echipe.

Membri bine informaţi, inteligenţi

O echipă eficientă va fi compusă din indivizi care deţin abilităţile şi cunoştinţele necesare

realizării sarcinilor alocate echipei.

Cooperarea este esenţială în faza de început în inventarierea abilităţilor şi cunoştinţelor pe care

fiecare membru le aduce echipei, şi în determinarea manierei în care acele abilităţi să fie utilizate în

vederea îndeplinirii sarcinilor echipei.

234

Proceduri rezonabile de operare

Toate echipele necesită un set de reguli pe baza cărora să opereze. Echipele sportive de

exemplu,operează conform unui set de reguli foarte clar stabilit, referitor la modul în care jocul trebuie

jucat. În mod similar, echipele de muncă au nevoie de un set de proceduri pentru reuniuni, procesul de

decizie, planificare, diviziunea sarcinilor şi evaluarea progresului. Fixarea şi respectarea mai ales a

procedurilor ajută membri echipei să devină încrezători unii în alţii şi asigură comfortabilitatea acestora.

Relaţiile interpersonale

Echipele sunt compuse din diverşi indivizi, fiecare dintre ei venind în echipă cu setul propriu de

valori. Acestea generează şi influenţează relaţiile dintre membri echipei şi dintre membri echipei şi cei

din afara ei (inclusiv organizaţia).

2.3. Sarcini şi elemente sociale ale funcţionării echipei care pot fi reflectate în fişa postului

Există două dimensiuni fundamentale ale funcţionării echipei: sarcina pe care aceasta trebuie să o

ducă la bun sfârşit şi factorii sociali care influenţează relaţia dintre membri şi echipa văzută ca unitate

socială.

Motivul principal pentru crearea echipelor în cadrul organizaţiilor este convingerea că

acestea pot îndeplini sarcini şi obiective organizaţionale mai eficient decât prin muncă

individuală. În condiţiile în care fiecare persoană din cadrul echipei îşi însuşeşte corespunzător sarcinile

din fişa postului se poate duce la bun sfârşit în condiţii optime sarcina echipei.

În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că echipele pot fie să-i ajute, fie să-i împiedice pe

membrii lor în rezolvarea diverselor probleme emoţionale, sociale sau a altor nevoi umane pe care le au.

Pentru a da randament, membrii echipei trebuie să se concentreze asupra obiectivelor, să analizeze

regulat posibilităţile de a le atinge ca şi metodele de lucru în grup, activitate care poartă numele de

reflexivitate a sarcinii.

Simultan, pentru a promova bunăstarea membrilor săi, echipa trebuie să reflecteze asupra modului

în care le poate asigura sprijin sau atenua conflictele şi să determine climatul social general al grupului,

altfel spus reflecţia socială.

Scopul analizelor respective este acela de a oferi modalităţi concrete de schimbare a

obiectivelor echipei, a metodelor de lucru sau a funcţionării sociale în vederea maximizării

eficienţei echipei.

235

3. Identificarea rolului în cadrul echipei

Identificare rolului propriu în cadrul echipei se face în funcţie de tipul activităţii sau de tipul

lucrării de realizat sau de executat. Există multe multe studii referitoare la acest subiect. . Dr Meredith

Belbin este un gânditor de frunte în acest domeniu. Timp de câţiva ani a lucrat cu o echipă la centrul

Henley Management din MB, studiind modalităţile în care se comportă managerii de pretutindeni. În

timpul acestor exerciţii au fost evaluate comportamentul, personalitatea şi stilurile de gândire ale acestora,

iar în final Belbin a identificat ceea ce a definit drept roluri în echipă. Din punctul său de vedere ”un rol

în echipă este tendinţa de a te comporta, contribui şi interacţiona faţă de alţii într-un anume mod.”

(www.belbin.com)

3.1. Persoanele din echipă şi viaţa în echipă De multe ori conducerea unei organizaţii se concentrează pe sarcini şi ignoră persoanele implicate.

Şi se întâmplă acest lucru pentru că este mai uşor să organizezi o sarcină decât să conduci persoane.

Trebuie să remarcăm şi deosebirea dintre individ şi persoană – un individ este privit la modul

general, ca membru al unei specii, în timp ce o persoană presupune referi clare la caracteristicile sale, la

abilităţi şi deprinderi. Viaţa în echipă depinde foarte mult de setul propriu de valori al fiecărei persoane.

Relaţiile dintre membrii unei echipe sunt deosebit de complexe şi merită o atenţie deosebită. Sunt aspecte

particulare care nu pot fi cuprinse în fişa postului explicit.

Un grup format pentru îndeplinirea unei sarcini nu constituie neapărat o echipă. Pentru a forma o

echipă este necesar un anumit grad de coeziune.

Echipele au în mod normal membri cu abilităţi complementare şi generează sinergie printr-un

efort coordonat care permite fiecărui membru să îşi maximizeze calităţile şi să-şi minimizeze slăbiciunile.

Unele persoane folosesc termenul de „echipă” atunci când de fapt se referă la „angajaţi”.

3.2. Definirea rolului în echipă

O problemă care poate apărea în echipă este lipsa clarităţii cu privire rolurile membrilor. Este

necesară o definire clară a acestora, dar în aceeaşi măsură se poate realiza o negociere. Sunt anumite

exerciţii care pot fi făcute în acest scop. Propunem următoarele etape care pot fi parcurse:

236

Etapa 1

Fiecare membru trebuie să facă o planşă cu un grafic al obiectivelor şi activităţilor sale

principale.

Etapa 2

Foile se lipesc pe peretele încăperii, iar membrii examinează fiecare rol.

Etapa 3

Fiecare membru scrie în trei rubrici ce tip de comportament trebuie eliminat, încurajat să se

dezvolte sau menţinut la nivelul respectiv în relaţiile de lucru. De exemplu, asistenţii sau

secretarii particulari pot semnala faptul că ar dori ca şeful lor să le dea mai multe informaţii cu

privire la planurile pentru luna următoare, pentru a fi la curent cu mişcările sale. Asistentul poate să-i

ceară managerului să nu mai verifice atât de des rapoartele de activitate, deoarece angajaţii simt că sunt

controlaţi, în loc să li se acorde încredere. De asemenea, i-ar putea pretinde managerului să încurajeze

încercările de a îmbunătăţi comunicarea şi să-l implice pe secretarul particular, cerându-i părerea - acolo

unde este posibil cu privire la strategiile manageriale.

Fiecare persoană trebuie să semneze cererile legate de diminuarea, accentuarea sau menţinerea

unui anumit tip de comportament

Etapa 4

Se examinează apoi, în perechi, rezultatele obţinute. Cei doi negociază împreună pentru a cădea

de acord cu privire la diversele solicitări. Aceasta este o etapă cu participare intensă, unele echipe putând

avea nevoie de ajutor în coordonarea negocierilor, mai ales în cazul în care o pereche nu ajunge la un

consens.

Negocierea rolurilor contribuie la satisfacerea mai eficientă a necesităţilor indivizilor, activitatea

individuală a membrilor fiind adaptată mai bine la obiectivele şi nevoile generale ale echipei.

Acesta e un exerciţiu foarte eficient care poate să intensifice considerabil funcţionarea grupului,

depăşind problemele legate de pierderi şi coordonare discutate în capitolul al doilea.

3.3. Tipuri de roluri în echipă

Prezentăm pentru analiză studiile Dr Meredith Belbin . Acesta a identificat iniţial opt roluri în

echipă, dar mai apoi a adăugat un al nouălea – specialistul – care îşi aduce contribuţia individuală prin

cunoştinţe specifice. Unele informaţii referitoare la diversele roluri cât şi la contribuţia persoanelor aflate

237

în fiecare din cele nouă roluri sunt prezentate în tabel. Cele nouă roluri pot fi, de asemenea, puse în

legătură cu preferinţele membrilor echipei când acţionează, gândesc sau se concentrează asupra celorlalţi.

Roluri orientate spre acţiune

Roluri orientate spre persoane

Roluri orientate spre gândire

Modelator Implementator Cel care finalizează, termină

Coordonator Muncitor în echipă Investigator de resurse

Sursă de idei Evaluator monitor Specialist

Rolul în echipă descrie tiparul caracteristic de comportament al unui membru al echipei faţă de

ceilalţi, ce poate ajuta sau împiedica eficienţa echipei. Identificarea rolului pe care îl poate juca o

persoană este importantă pentru că permite ca:

• persoana care formează echipa, să facă alegeri mai bune în ceea ce priveşte componenţa echipei;

• individul să se cunoască mai bine astfel încât să poată să-şi organizeze punctele tari şi slabe şi să

lucreze mai eficient în echipă,

• echipa să-şi adapteze felul în care răspunde cerinţelor sarcinii propuse.

Munca în echipă presupune adesea o varietate de abilităţi, dacă o sarcină urmează a fi

realizată şi fiecare dintre membrii ei vine cu abilităţi individuale ce contribuie la realizarea

produsului.

În diversele etape din viaţa unei echipe persoanele cu roluri diferite în echipă pot să-şi aducă o

contribuţie specifică. În tabelul următor se prezintă rolurile în echipă în diversele etape din viaţa unei

echipe. Nu ar trebui să ignorăm contribuţiile potenţiale ale persoanelor cu alte roluri în fiecare etapă.

Faptul că un rol anume apare în mai multe etape nu înseamnă că o persoană cu acest rol este mai

importantă, pentru că toate rolurile sunt deopotrivă importante pentru o muncă eficientă în echipă.

Roluri cheie în echipă pe parcursul etapelor din viaţa unei echipe

Impl

emen

tato

r

Coo

rdon

ator

Mod

elat

or

Surs

ă de

idei

Inve

stig

ator

de

resu

rse

Eval

uato

r mon

itor

Mun

cito

r în

echi

pă

Cel

ca

re

final

izea

ză,

term

ină

Spec

ialis

t

238

Formare

Informare

Dezbateri

Reguli

Realizare

Transformare

Regrete

239

RO

LUR

ILE

JUC

ATE

DE

PER

SOA

NE

ÎN E

CH

IPE

Punc

te sl

abe

perm

ise

Perc

eput

ade

sea

ca m

anip

ulat

or, c

a pu

nând

u-i p

e al

ţii să

mun

ceas

că în

locu

l lui

Lips

ă de

flex

ibili

tate

, de

rece

ptiv

itate

la id

eile

ne

argu

men

tate

Tend

inţa

de

a-şi

face

grij

i în

priv

inţa

uno

r luc

ruri

măr

unte

; o re

ţiner

e în

a lă

sa lu

crur

ile să

se

desf

ăşoa

re

Îi lip

seşt

e do

rinţa

sau

capa

cita

tea

de a

-i m

otiv

a pe

ce

ilalţi

Igno

ră a

spec

tele

întâ

mpl

ătoa

re şi

est

e pr

ea

preo

cupa

t să

com

unic

e ef

icie

nt

Extre

m d

e op

timis

t, îş

i poa

te p

ierd

e in

tere

sul o

dată

ce

ent

uzia

smul

iniţi

al a

dis

păru

t

Încl

inaţ

ie sp

re p

rovo

care

, irit

are

şi n

erăb

dare

Lips

ă de

hot

ărâr

e în

mom

ente

le d

e cr

iză

Insi

stă

asup

ra a

spec

telo

r teh

nice

şi c

ontri

buie

nu

mai

în p

rivin

ţa u

nui s

egm

ent î

ngus

t

Cal

ităţi

pozi

tive

Cap

acita

tea

de a

cla

rific

a ob

iect

ivel

e şi

de

a pr

omov

a lu

area

de

deci

zii,

aloc

ă sa

rcin

ile

core

spn

ător

C

apac

itate

a de

a o

rgan

iza,

bun

sim

ţ pra

ctic

, tra

nsfo

rmă

idei

le în

acţ

iuni

Cap

acita

tea

de a

duc

e la

cap

ăt şi

de

a te

rmin

a la

tim

p, id

entif

ică

greş

elile

şi o

mis

iuni

le

Jude

cată

, dis

creţ

ie, î

ncăp

ăţân

are

Imag

inaţ

ie, c

apac

itate

a de

a re

zolv

a pr

oble

me

dific

ile

Cap

acita

tea

de a

con

tact

a pe

rsoa

nele

şi a

ex

plor

a or

ice

nout

ate

Dor

inţă

şi d

ispo

nibi

litat

e de

a în

frun

ta in

erţia

, lip

sa d

e ef

icie

nţă

şi c

ompl

acer

ea

Ştie

să a

scul

te, r

ăspu

nde

oam

enilo

r şi

situ

aţiil

or şi

form

ează

spiri

tul d

e ec

hipă

Furn

izea

ză c

unoş

tinţe

şi a

bilit

ăţi c

e nu

se p

rea

găse

sc în

gen

eral

240

Trăs

ătur

i tip

ice

Mat

ur, î

ncre

zăto

r, un

bun

co

nduc

ător

Dis

cipl

inat

, de

încr

eder

e,

cons

erva

tor,

efic

ient

Sârg

uinc

ios,

conş

tiinc

ios,

anxi

os

Sobr

u, st

rate

gic,

cu

spiri

t de

dis

cern

ămân

t

Cre

ator

, plin

de

imag

inaţ

ie,

neco

nen

ţiona

l Ex

trove

rtit,

entu

zias

t, co

mun

icat

iv

Prov

ocat

or, d

inam

ic, î

i pl

ace

pres

iune

a

Coo

pera

nt, b

lând

, re

cept

iv, d

iplo

mat

Con

cent

rat,

inde

pend

ent,

dedi

cat

Rol

ul în

ech

ipă

Coo

rdon

ator

Impl

emen

tato

r

Cel

car

e fin

aliz

ează

, te

rmin

ă Ev

alua

tor m

onito

r

Surs

ă de

idei

Inve

stig

ator

de

resu

rse

Mod

elat

or

Mun

cito

r în

echi

pă

Spec

ialis

t

4. Raporturile ierarhice şi funcţionale – necesitatea respectării acestor raporturi O echipă de lucru , aşa cum este ea definită, se formează pentru îndeplinirea unei sarcini, are un

scop clar definit. În cele mai multe situaţii, în funcţie de tipul de echipă, sunt stabilite raporturile

ierarhice. Chiar dacă , în funcţie de etapa de realizare a unei sarcini, rolurile se pot schimba, este

necesar să fie respectate aceste raporturi.

Necesitatea definirii clare a raporturilor ierarhice şi funcţionale

Raporturile ierarhice sunt specificate în fişa postului pentru fiecare membru al echipei.

Rolul mamagementului de resurse umane este acela de a colabora cu şefii diverselor departamente pentru

definirea clară a cestora.

În definirea postului se recurge la obiective, sarcini, autoritate, responsabilitate.

• Obiectivele postului - respectiv obiectivele individuale pe care ocupantul acelui post trebuie sã le

realizeze sunt derivate din obiectivele compartimentului, departamentului etc. şi respectiv, din

obiectivele generale ale firmei.

• Îndeplinirea obiectivelor presupune realizarea sarcinilor, adică a unor procese de muncã mai

simple sau mai complexe, corelate cu sarcini ale altor persoane, ocupante ale unor posturi din

acelaşi departament, atelier, secţie etc.

• Mijloacele care pot fi folosite de ocupantul unui post pentru îndeplinirea sarcinilor care-i revin

constituie competenţa sau autoritatea formală asociată postului. Atingerea obiectivelor

241

individuale implicã un anumit nivel de competenţã (autoritate) care trebuie sã fie corelat cu

responsabilitatea.

• Responsabilitatea este obligaţia ce revine ocupantului unui anumit post pentru realizarea

sarcinilor şi îndeplinirea obiectivelor, dar şi răspunderea pentru felul în care îşi exercitã autoritatea

(competenţa), pentru urmările pe care le are activitatea desfăşurată. Responsabilitatea stă la baza

unui anumit nivel şi tip de recompense şi sancţiuni.

În literatura de specialitate corelarea şi corespondenţa dintre sarcini, autoritate, responsabilitate şi

obiective sunt cunoscute sub denumirea de triunghiul de aur al managementului (Figura 1).

Figura 1.Triunghiul de aur al managementului,

242

(După I. Lazăr, M.Mortan, şi alţii, 2004, pag.178) Gruparea posturilor de muncă cu activităţi de acelaşi fel (munci omogene) se face în cadrul

compartimentelor

În cadrul compartimentelor se stabilesc relaţii de autoritate ierarhică, funcţională, de conducere,

de control

- autoritate ierarhică – delegarea autorităţii asupra persoanelor de la niveluri ierarhice inferioare

- autoritate funcţională - delegarea autorităţii asupra activităţilor ce se desfăşoară în compartimente de

la acelaşi nivel ierarhic

Compartimentele se situează pe diferite nivele ierarhice în funcţie de importanţa pe care o au în

cadrul activităţii generale, adică la o distanţã diferitã de conducerea superioarã a firmei.

5. Cunoaşterea structurii organizatorice şi al regulamentului intern

Ansamblul tuturor compartimentelor, persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora,

precum şi relaţiile stabilite dintre ele pe diferite niveluri ierarhice formează structura organizatorică.

Integrarea în structura organizatorică este precizată de asemenea în Fişa postului.

o Este vorba de poziţia postului de muncă în structura ierarhică a organizaţiei.

o Sunt definite poziţiile de subordonare, distanţa faţă de posturile superioare pe cale

ierarhică, relaţiile cu posturile învecinate şi cu cele din subordine.

o Este importantă menţionarea tipurilor de relaţii ierarhice, funcţionale şi de reprezentare.

Aceastã informaţie este utilă în vederea stabilirii unui plan de promovare.

Fiecare organizaţie are propriul Regulament de Ordine Interioară care este realizat în funcţie de

specificul activităţii desfăşurate şi în conformitate cu Codul Muncii. Se consultă şi sindicatul sau

reprezentanţii salariaţilor.

Poate cuprinde următoarele categorii de dispoziţii:

1. reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;

2. reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a

demnitatii;

3. drepturile si obligatiile angajatorului si al salariatilor;

4. procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor;

5. reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;

243

6. abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;

7. reguli referitoare la procedura disciplinara;

8. modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;

9. criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

B. Lucrul în echipă

1 Clarificarea conceptului de lucru în echipă Lucrul în echipă este un concept care descrie oameni care lucrează împreună, într-o

manieră cooperantă, în diverse domenii. Proiectele impun adesea ca oamenii să lucreze împreună pentru

realizarea unui obiectiv comun; aşadar, lucrul în echipă este factorul cel mai important în majoritatea

organizaţiilor.

Lucrul în echipă reprezintă abilitatea echipei de a lucra împreună eficient pentru

atingerea unor obiective comune organizaţionale şi este esenţială pentru succesul afacerii. De

aceea organizaţiile caută permanent să îmbunătăţească performanţele echipei. Organizaţiile

urmăresc să creeze şi să sprijine echipe cu performanţe cât mai ridicate, apte să înţeleagă

obiectivele afacerii organizaţiei şi să contribuie astfel la succesul organizaţional.

Legat de lucrul în echipă există şi conceptul de team building (construirea echipei).

Team building se referă în general la selectarea şi motivarea echipelor orientate către

rezultat, sau mai exact la auto-evaluarea grupului în teoria şi practica dezvoltării organizaţionale.

Când o echipă în contextul unei dezvoltări organizaţionale intră într-un proces de autoevaluare

pentru a măsura propria eficienţă şi deci pentru a-şi îmbunătăţi performanţa, se poate argumenta că ea se

angajează în team building, deşi aceasta poate fi considerată ca fiind o definiţie foarte restrânsă.

Procesul de team building include:

• clarificarea scopurilor şi construirea dreptului de proprietate în cadrul echipei;

• identificarea inhibitorilor muncii în echipă şi eliminarea sau depăşirea lor, sau dacă aceştia

nu pot fi eliminaţi, atenuarea efectelor lor negative asupra echipei.

Pentru a se auto-evalua, o echipă trebuie să folosească feedback-ul pentru a determina:

• punctele sale forte ca echipă;

• slăbiciunile sale.

244

Pentru a-şi îmbunătăţi performanţele actuale, o echipă utilizează feedback-ul din evaluarea echipei

în vederea:

• identificării oricărei diferenţe dintre starea dorită, aşteptată şi cea reală;

• elaborării unei strategii de eliminare, anulare a acestor diferenţe.

În abordarea ştiinţifică a conceptului de echipă şi lucrul în echipă există şi critici la

adresa lucrului în echipă.

Există astfel o serie de dezbateri privitoare la caracteristicile negative ale muncii în

echipă. În industrie şi servicii spre exemplu, deplasarea către munca în echipă a condus la

creşterea presiunii din partea “superiorului”, a managementului performanţei şi la un stres

crescut. Controlul managementului este văzut de către critici ca fiind revigorat prin transferul

dimensiunii disciplinare a managementului către angajaţi şi membri echipei înşişi.

Aceste studii arată deopotrivă cum membrii echipei exercită o presiune unii asupra altora pentru a

lucra mai mult.

Toate aceste aspecte au condus la o dezbatere asupra reglementării muncii în echipă şi

asupra nevoii de stabilire a unor reguli şi proceduri clare privind atât dezvoltarea acesteia cât şi limitele.

2. Eficientizarea lucrului în echipă

Pentru eficientizarea lucrului în echipă membrii acesteia trebuie să ţină cont de următoarele

cerinţe:

1. Respectarea termenelor în îndeplinirea sarcinilor;

2. Corelarea modului de realizare a sarcinilor cu cel al celorlalţi membri ai echipei;

3. Asigurarea continuităţii activităţii în cazul apariţiei unor situaţii neprevăzute;

4. Adaptarea stilului de lucru la stilul echipei;

5. Colaborarea cu ceilalţi membri ai echipei.

Orice echipă are unul sau mai mulţi conducători, în funcţie de tipul de echipă conform

clasificărilor făcute în prima parte a cursului. Conducătorul echipei , impus de către conducerea

organizaţiei, sau ales în acord cu dispoziţiile primite de la managementul de vârf, este responsabil pentru

îndeplinirea cu succes a sarcinilor.

Enumerăm trei îndatoriri generale ale conducătorului echipei:

1. să asigure îndeplinirea sarcinii,

2. formarea şi menţinerea unităţii echipei,

245

3. instruirea şi susţinerea echipei în vederea succesului (pentru o investigare extinsă a

acestor trei sarcini, vezi Hackman, 2002).

Pentru respectarea termenelor trebuie să fie create condiţiile adecvate – toţi membrii echipei au

o sarcină precisă de executat, fiecare dispunând de resursele necesare atingerii scopului în timp util.

Uneori coordonatorul trebuie să se zbată pentru a obţine bugetul necesar, cazarea, echipamentul IT sau

alte instrumente necesare sarcinii.

Corelarea modului de realizare a sarcinilor cu cel al celorlalţi membri ai echipei este în

directă corelaţie cu formarea echipei în funcţie de sarcină. Este necesar ca un coordonator să fie ferm şi să

urmărească scopul final.

Asigurarea continuităţii activităţii în cazul apariţiei unor situaţii neprevăzute

Membrii trebuie să ştie exact cine aparţine şi cine nu grupului - adică, limitele grupului

Crearea unor aşteptări inadecvate în legătură cu limitele echipei poate genera conflicte.

Dimensiunea echipelor nu trebuie să depăşească şase – opt membri. Pentru a crea şi menţine o echipă

unitară, conducătorul trebuie să se asigure că membrii posedă deprinderile şi abilităţile necesare.

Diversitatea este de asemenea importantă.

Coordonatorul trebuie să iniţieze procese care să contribuie la eficienţa echipei prin luarea unor

decizii convenabile, rezolvarea problemelor, managementul conflictelor şi dezvoltarea unor mijloace noi

şi îmbunătăţite ale muncii în echipă. Operativitatea acesteia nu se obţine decât prin exerciţiu.

Adaptarea stilului de lucru la stilul echipei – se poate asigura prin selecţia personalului,

formarea echipelor şi nu în ultimul rând prin pregătirea bună a angajaţilor.

Colaborarea cu ceilalţi membri ai echipei.

Coordonatorul trebuie să fie sensibil la dispoziţia membrilor şi la modul în care aceştia interacţionează

unul cu altul.

Trebuie să dea atenţie acestor procese, să încurajeze mai multe întâlniri între anumiţi membri, un

schimb mai mare de informaţii şi să le sprijine sugestiile. Rolul său presupune şi capacitatea de a-i ajuta

pe indivizi să-şi dezvolte deprinderile şi abilităţile, ceea ce necesită timp pentru a reveni asupra

obiectivelor, a vedea ce deprinderi trebuie să dezvolte fiecare şi pentru a crea oportunităţi de a acumula

noi cunoştinţe.

246

3. Trăsăturile echipelor eficiente. „Ce anume face eficientă o echipă?” Diagrama următoare, adaptare după Levin, P. & Kent, I. (2001) prezintă unele din trăsăturile care se observă în echipele eficiente.

3.1. Apartenenţa la echipă

Echipe eficiente

Mărimea potrivită

Viziune clară asupra obiectivelor şi sarcinilor

Combinaţia corectă de abilităţi

Comunicare bună

Sprijin şi grijă reciprocă

Consens şi responsabilitatea tuturor privind sarcina

Conflictele sunt ţinute sub control

Crearea şi verificarea ideilor noi

Diviziune clară a rolurilor şi sarcinilor pentru indivizi

Instrucţiuni de lucru şi obiective clare

Împărţirea muncii

Greşelile şi opţiunile nerealizabile sunt îndepărtate de

la început

Egalitate între membri

Monitorizare şi feedback

247

În ceea ce priveşte componenţa echipelor, e necesar să existe o combinaţie de persoane cu abilităţi

diferite şi caractere diferite. Dacă sunt prea asemănătoare, crearea de noi idei va fi limitată şi toată lumea

va dori să joace aceleaşi roluri şi să îndeplinească aceleaşi sarcini. Cu excepţia unei echipe foarte mici,

va fi necesar un conducător. Puteţi alege conducătorul sau puteţi lăsa unul să apară din rândul grupului.

De asemenea puteţi lucra cu echipe care se conduc singure şi care n-au nevoie de un conducător.

Trebuie să ne asigurăm că membrii acesteia sunt trataţi egal, atât în cadrul echipei cât şi de

persoanele din afara acesteia. Membrii pot juca roluri diferite, de exemplu, în general există un

conducător, dar aceasta nu înseamnă că el este mai important decât oricare alt membru al echipei.

Această recunoaştere egală trebuie să se raporteze şi la sex, capacitate intelectuală şi oricare din multele

diferenţe ce caracterizează indivizii.

De asemenea mărimea echipei este importantă. Într-o echipă de până la şase membri este probabil

ca toţi să devină activ implicaţi. Cei mai tăcuţi nu vor fi dominaţi de personalităţile mai puternice, iar

aceia care nu doresc să muncească nu se pot ascunde atât de uşor. În general, aceasta este mărimea

ideală. Grupurile mai mari, de până la zece persoane, cuprind adesea una sau două persoane care nu

contribuie foarte mult, dar care pot fi încă productive. În cele mai mari de atât observăm că mai puţini

vorbesc ori sunt realmente implicaţi activ şi un mic număr va domina activitatea întreprinsă.

Odată ce au fost stabiliţi membrii echipei, aceştia trebuie să înveţe să lucreze împreună. Munca în

echipă poate să aibă legătură cu persoane din afara grupului format din profesorul şi elevii din şcoala

dumneavoastră. De exemplu, pot fi implicaţi agenţii economici sau organizaţiile comunitare. Stabiliţi

când anume ar trebui să se întâlnească aceştia cu echipa şi care va fi implicarea lor. Stabiliţi de asemenea

protocoalele pentru aranjarea acestor întâlniri.

Aspecte organizatorice:

• urmăriţi varietatea în ceea ce priveşte componenţa echipei, luând în considerare caracteristicile

tehnice şi personale;

• stabiliţi mărimea fiecărei echipe, ţinând minte că deşi „unde-s mulţi puterea creşte”, o echipă mare

poate implica multe persoane care vin şi pleacă şi conflicte mai dese;

• plănuiţi-vă răspunsul privind identificarea unui conducător – nu uitaţi că puteţi dori să schimbaţi

prin rotaţie conducerea diverselor sarcini de către toţi membrii, pentru a ajuta fiecare persoană să-

şi formeze abilităţi de conducere;

• stabiliţi cum anume veţi ajuta echipele să se strângă laolaltă pentru a munci eficace;

• luaţi în considerare aranjamente pentru stabilirea unor contacte cu cei din afară;

248

• acceptaţi-vă rolul de ghid şi mentor al echipei, dar nu de membru al acesteia şi hotărât nu de

conducător al echipei.

3.2. Claritatea sarcinii

Trebuie să ne asigurăm că sarcina este clară pentru toţi. Aceasta n-ar trebui să se limiteze la a le

spune doar în ce constă. Trebuie să le permitem să se gândească la ea şi să pună întrebări pentru

clarificare. Aceasta nu numai că le va furniza informaţii concrete, ci le va şi permite să stabilească o

viziune mai clară în privinţa sarcinii şi a ceea ce ar trebui să realizeze. Ca punct de pornire pentru

informarea echipei, furnizaţi-le o privire de ansamblu asupra sarcinii înainte de a intra în detalii

amănunţite. Dacă încercaţi să prezentaţi fiecare aspect în detaliu, membrilor echipei le poate fi dificil să

vadă lucrurile în ansamblu. În acest scop adesea se dovedeşte de folos ilustrarea printr-o diagramă a unor

sarcini mai ample sau mai complexe.

Deşi obiectivele trebuie să fie cât se poate de explicite, rezultatele concrete ale muncii în echipă

pot varia în funcţie de felul în care lucrează echipa. În cazul muncii în echipă centrate pe elev felul în

care aceştia abordează sarcina şi activităţile pe care le realizează vor fi în mare măsura la latitudinea

echipei.

Rezultatele şi activităţile pot să se schimbe pe parcursul realizării sarcinii. Membrii vor avea noi

experienţe şi vor acumula idei noi. Aşa cum am sugerat că echipa are o viaţă trebuie să ne amintim că

membrii echipei sunt vii şi este normal să se dezvolte pe parcursul activităţii împreună.

De asemenea ar trebui să furnizăm informaţii de bază despre sarcină, precum orarul general şi

toate termenele de pe parcurs. Pe parcursul unei activităţi în echipă, mai îndelungate, fixarea unor

termene face sarcina mai uşor de abordat de către elevi, poate contribui la motivaţie şi fiecare etapă va fi

realizată cu succes şi totodată vă va ajuta să monitorizaţi progresul. Elevii trebuie să ştie ce resurse sunt

disponibile şi, dacă este cazul, cum anume să acceseze aceste resurse.

Şi, în final, dar nu mai puţin important, trebuie să clarificăm rolul pe care urmează să-l jucăm.

Atunci când predăm sau instruim ne este adesea dificil să le lăsăm elevilor noştri controlul. Dar în

general nu facem parte integrantă din echipă şi ar trebui să acţionăm doar în calitate de resursă. Chiar şi

atunci, trebuie să fim atenţi să nu oferim răspunsuri ci să-i ajutăm pe elevi să le descopere singuri.

Aspecte organizatorice:

• asiguraţi-vă că vă este clar ce doriţi să facă membri grupului şi ce doriţi să obţineţi de pe urma

exerciţiului muncii în echipă;

249

• oferiţi instrucţiuni clare referitoare la sarcină, cel puţin în privinţa obiectivelor, orarului şi

rezultatelor aşteptate;

• daţi-le membrilor posibilitatea să discute între ei şi să li se clarifice de către dvs. tot ceea ce este

necesar;

• oferiţi-le informaţii clare despre resursele fizice, informative şi umane disponibile.

3.3. Implicarea membrilor echipei

Ca o echipă să funcţioneze cu succes, membrii ei ar trebui să fie complet dedicaţi finalizării

sarcinii şi realizării obiectivelor. Ei trebuie să sprijine procesul şi produsul muncii în echipă.

Realizarea unui consens şi asumarea sarcinii de către fiecare membru al echipei este foarte

importantă, atât în vederea succesului muncii în echipă cât şi a dezvoltării fiecărui membru. Aceasta se

realizează în etapele „dezbateri” şi „reguli” din viaţa unei echipe.

Poate fi necesar să ajutăm echipa să realizeze un echilibru între absorbţia şi menţinerea

individualităţii membrilor. Competiţia dintre membrii unei echipe joacă rar un rol într-o muncă în echipă

eficace. Aceştia trebuie să devină camarazi, astfel încât să fie conştienţi de prezenţa celuilalt, să-şi ofere

sprijin şi să aibă grijă unul de celălalt, şi să-şi împartă munca echitabil într-o manieră care să promoveze

eficacitatea.

Dacă echipa dă dovadă de lipsă de coerenţă, poate fi necesar să introducem consolidarea echipei,

să permitem sau să încurajăm o pauză destinată unor transformări interne realizate de membri sau chiar să

intervenim şi să realizăm reorganizarea echipelor. Aceasta ar trebui să fie percepută ca o ultimă

încercare, întrucât este recunoaşterea eşecului echipelor cum au fost iniţial concepute.

Aspecte organizatorice:

• veţi fi plănuit apartenenţa la echipe astfel încât membrii acestora să poată lucra împreună, dar

gândiţi-vă la folosirea consolidării echipei în sprijinul acestui proces;

• nu uitaţi că procesul de fuzionare poate să nu pară o activitate productivă, dar este necesar pentru

munca eficace;

• aveţi în vedere posibilitatea ca echipele să fie reorganizate, dar faceţi aceasta numai în ultimă

instanţă.

3.4 Practici de muncă eficace

Factorul major care duce la realizări sub aşteptări sau lipsă de eficacitate în munca în echipă este

comunicarea defectuoasă.

250

O echipă eficace acceptă şi recunoaşte punctele tari şi slabe ale membrilor săi şi valorifică

punctele tari ale fiecărui membru. Membrii recunosc că este importantă contribuţia fiecărei persoane.

Deşi este posibil să nu fie de acord cu tot ceea ce spun sau fac ceilalţi, ei se respectă reciproc, recunosc

drepturile celorlalţi de a avea şi exprima opinii individuale. Apoi cad de acord cum să avanseze pe baza

unui consens. De asemenea ei recunosc şi apreciază faptul că performanţa combinată a unei echipe este

mai semnificativă decât suma contribuţiilor individuale.

O echipă eficace alocă sarcinile cu claritate şi identifică felul în care activităţile vor fi coordonate.

Aceasta poate presupune sisteme formale sau informale de raportare în cadrul echipei, în special în cazul

unei echipe mai mari sau atunci când echipa nu lucrează tot timpul în acelaşi loc.

Majoritatea sarcinilor presupun crearea unor idei, chiar dacă este vorba doar despre felul în care

o sarcină ar trebui să fie realizată. Dacă sarcina nu presupune crearea unor idei sau luarea unor

decizii, poate fi necesar să ne gândim la valoarea muncii ca exerciţiu pentru munca în echipă sau, dacă

folosim într-o manieră optimă posibilităţile pe care le avem. Echipa cea mai productivă va fi aceea ce

recunoaşte şi utilizează o serie de surse de informaţie şi inspiraţie. Trebuie să ne asigurăm că am

identificat şi plănuit disponibilitatea acestor surse.

Respectul reciproc în cadrul unei echipe înseamnă că procesul de generare şi testare a ideilor şi de

identificare şi îndepărtare a erorilor şi a opţiunilor care nu funcţionează se va derula fără poticneli.

În acelaşi timp, într-o echipă eficace, vor apărea rareori conflicte reale, iar echipa ca întreg va

putea să găsească o soluţie. Atât noi cât şi echipa trebuie să putem face distincţia între un diferend de idei

şi un conflict real. Primul poate fi soluţionat cu uşurinţă prin discuţii, adesea de către indivizii implicaţi,

în timp ce ultimul necesită de obicei intervenţia celorlalţi. Intervenţia poate fi posibilă în cadrul echipei,

ceea ce este situaţia ideală pentru a învăţa cum să soluţionezi un conflict sau poate face necesară

implicarea noastră ca profesori

O echipă eficace va fi de asemenea capabilă să recunoască dacă realocarea muncii sau

reorganizarea echipei este adecvată. De asemenea, membrii ei vor fi capabili să acţioneze dacă apare o

astfel de situaţie. Cu toate acestea, ei vor recunoaşte că aceste schimbări vor întârzia probabil activitatea

şi că nu constituie, în general, o trăsătură obişnuită a muncii în echipă.

Este esenţial un sistem de monitorizare eficace a performanţei pentru o muncă în echipă eficientă.

Deşi acesta va fi realizat parţial prin sistemul de raportare la care ne-am referit deja, este improbabil ca

aceasta să le dea cursanţilor posibilitatea să stea deoparte şi să-şi aprecieze obiectiv performanţa în

realizarea sarcinii. A învăţa cum să te monitorizezi este un aspect important al pregătirii cursanţilor

251

pentru muncă. Trebuie să le dăm posibilitatea să monitorizeze performanţa echipei lor şi de asemenea să

o monitorizăm şi noi. Feedback-ul la momentul potrivit şi într-o manieră acceptabilă pentru echipă poate

aduce o contribuţie majoră la succesul muncii unei echipe.

Aspecte organizatorice:

• stabiliţi legături între munca de comunicare şi munca în echipă astfel încât acestea să se sprijine

una pe cealaltă;

• în activităţile de început ale muncii în echipă gândiţi-vă la includerea unor activităţi destinate în

special să sprijine comunicarea eficace;

• fiţi atenţi în privinţa stabilirii respectului reciproc între membrii echipei şi acţionaţi când

consideraţi necesar;

• decideţi câtă îndrumare este necesară privind felul în care ar trebui să lucreze echipa, dar nu uitaţi

că rolul dvs. nu este de a controla echipa ci de a o îndruma;

• monitorizaţi realizările echipei când membrii acesteia încep să lucreze şi decideţi dacă trebuie să

contribuiţi la alocarea rolurilor;

• asiguraţi-vă că activitatea echipei este suficient de profundă şi provoacă cursanţii să gândească;

• fiţi atenţi la apariţia unor posibile conflicte şi facilitaţi soluţionarea acestora în cadrul echipei,

când este necesar. Interveniţi numai atunci când echipa nu este capabilă să rezolve conflictul într-

o perioadă de timp acceptabilă;

• monitorizaţi realizările echipei ca întreg şi ale membrilor echipei separat, folosiţi aceste informaţii

ca un ghid pentru intervenţiile pe care trebuie să le faceţi.

• plănuiţi cum anume pot fi folosite rezultatele monitorizării pentru a contribui la evaluarea

competenţelor cursanţilor;

• oferiţi un feedback adecvat în urma monitorizării la timp;

• oferiţi feedback-ul într-o manieră constructivă, acceptabilă .

Munca în echipă nu se realizează pur şi simplu automat, aducând un grup de persoane laolaltă şi

numindu-le echipă. Ca punct de pornire, trebuie formate pentru a munci în echipă.

Bibliografie

1. Michael A. West - Lucrul in echipa . Lectii practice - Editura POLIROM, 2005 2. Puscoci D.-Munca în echipă, motorul succesului unei acțiuni,2005, Articol în Ziarul de joburi 3. Stanciu R. Curs Manager Resurse Umane, 2012 ***www.legislatiamuncii.manager.ro/a/2436/fisa-de-post-inspector-resurse-umane

252

***www.belbin.com/belbin-team-roles.htm Descrierea de către Belbin a rolurilor în echipă

***www.businessballs.com O locaţie cu multe resurse despre predare şi învăţare

***www.belbin.com Website cu toate informaţiile oficiale despre lucrările lui Meredith Belbin

despre echipe

***www.belbin.com/belbin-team-roles.htm Descrierea de către Belbin a rolurilor în echipă

***www.businessballs.com O locaţie cu multe resurse despre predare şi învăţare

253

MODULUL VIII

DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

8.1. Identificarea nevoilor de formare

Elementele principale care au surprins mediile economice şi nu numai începând cu anul 1990

care a marcat intrarea în perioada tranziţiei la economia de piaţă în România au fost următoarele:

- modificările instituţional-structurale esenţiale şi ale mecanismelor economice;

-decalajul profund faţă de ţările dezvoltate în planul problemelor de natură tehnic-tehnologică,

economice şi de eficienţă mai ales privind productivitatea muncii, ineficienta şi nivelul scăzut al

rezolvărilor sociale;

- mentalităţile care se găseau sub influenţa centralizării decizionale, inovării relativ restrânse şi

nestimulate suficient;

- faptul că exista până la acea dată un interes redus privind activitatea administraţiei, bancară,

problematica managementului financiar contabil, marketingului şi managementului resurselor umane.

Până în 1990 a existat un sistem de pregătire la aproape toate nivelurile care însă a avut de suferit

în mod esenţial datorită a doi: factori:

a) sistemul a început să funcţioneze de jos în sus adică invers decât ar fi trebuit;

b) lucrurile relativ noi cuprinse în programe nu au avut decât foarte rar, câmp de aplicabilitate fiind

blocate de caracteristicile sistemului.

Care sunt nevoile de pregătire în general ale personalului din România ? Acestea se situează la

trei niveluri:

- nivelul I de cerinţe (nevoi) de pregătire/perfecţionare cu caracter individual care se referă mai ales la

completarea cunoştinţelor în domeniul strict profesional, la reconversii profesionale sau la complemente

determinate de nivelul general de dezvoltare (cunoştinţe în administraţie, economice, informatice,

limbi străine etc.);

- nivelul II de cerinţe (nevoi) de pregătire/perfecţionare la nivelul unităţilor din care fac parte diferiţi

oameni. Aceasta presupune o direcţionare a pregătirii/perfecţionării în raport de priorităţile organizaţiei

respective, de domeniul său de specialitate şi uneori de natura proprietăţii;

- nivelul III de cerinţe (nevoi) de pregătire/perfecţionare la nivelul societăţii în ansamblul ei corelate cu

noutatea pe care o reprezintă tranziţia la economia de piaţă şi procesele de competitivitate internă şi

externă, economice şi tehnologice.

254

In cele de urmează se schiţează unele nevoi specifice pentru următoarele patru categorii de

persoane mai importante pentru care sistemul de pregătire/perfecţionare trebuie să acţioneze rapid şi

corelat pentru a favoriza procesele proprii de dezvoltare şi de integrare europeană:

• CATEGORIA I-a persoane care lucrează în organisme de importantă naţională: guvern,

ministere, alte instituţii cu sarcini de maximă importanţă:

A. Caracterizarea personalului

- Personalul este în bună măsură îmbătrânit;

- Oamenii sunt fie sufocaţi de birocraţie fie nasc ei birocraţie;

- Le lipsesc cunoştinţe de tip strategic, de management şi economice;

- Au capacităţi relativ reduse de a face corelări în abordarea unor probleme;

- Efectivele sunt supraevaluate;

- Capacitatea de iniţiativă este redusă datorită lor şi excesului de autoritate.

B. Tipuri de cunoştinţe necesare:

- înţelegerea modului în care se elaborează şi se pun în practică strategii de dezvoltare globale,

sectoriale şi teritoriale;

- însuşirea caracteristicilor pe care le presupune managementului profesionist;

- corelarea viziunilor complexe de dezvoltare în plan naţional şi internaţional;

- abilităţi suplimentare în domeniile analizelor economice, studiilor de dezvoltare durabilă cu protejarea

mediului ambiant, evaluării impactului social al deciziilor luate, stăpânirea şi corectarea fenomenelor

deformante etc.

• CATEGORIA II-a - persoane care lucrează la nivelul organizaţiilor publice de tipul

administratiilor publice locale, unităţi private sau mixte pe funcţii de manageri:

A. Caracterizarea personalului

- Pregătirea neactualizată;

- Capacităţi reduse de a se raporta la unele viziuni strategice;

- Departe de profesionalismul managerial;

- Orientarea excesivă spre activitatea curentă;

- Disponibilităţi de manifestare autoritară şi o anume rezistenţă la schimbare;

- Cunoştinţe reduse în planul administraţiei, comercial, economic şi al managementului resurselor umane

mai ales.

255

B. Tipuri de cunoştinţe necesare: 1

- cunoştinţe care să determine modificări de mentalităţi care să elimine

rezistenţa la schimbări, realizând deschiderile reclamate de economia de piaţă, prioritate dată

contribuabililor, calităţii, nevoia de studiere aprofundată a pieţii;

- cunoştinţe aprofundate economice şi despre eficienţă, productivitate, competitivitate, folosirea mai

amplă a centrelor de profit;

- reaşezarea, la locul meritat, a problematicii resurselor umane şi a managementului acestora;

- înţelegerea reală a problematicii parteneriatului economic şi social;

- dezvoltarea amplă a preocupărilor pentru modernizarea dotărilor şi tehnologiilor şi pentru

managementul proiectelor;

- cunoştinţe ample referitoare la relaţiile internaţionale etc.

CATEGORIA III-a - persoane, specialişti, care lucrează în diferite organizaţii, instituţii,

întreprinderi:

A. Caracterizarea personalului

- în general pregătiţi în domeniul lor de bază, de specialitate;

- nu au fost cuprinşi multă vreme în programe de perfecţionare;

- nu au avut de loc un plan de carieră;

- pregătirea lor este relativ unilaterală;

- suportă negativ starea precară a dotărilor şi tehnologiilor;

- nu sunt motivaţi.

B. Tipuri de cunoştinţe necesare:

- cunoştinţe de specialitate aprofundate şi actualizate;

- însuşirea actualizării echipamentelor informatice moderne, a diferitelor programe care să răspundă

rezolvării diferitelor categorii de probleme;

- dezvoltarea unei gândiri economice asociate tratării tuturor problemelor, a evaluării impactului social

şi ecologic al acestora;

1Îîntr-un studiu întocmit de FIMAN (Fundaţia Internaţională de Management) domeniile în care managerii ar dori să se perfecţioneze prin programe de training au fost (răspunsurile au fost multiple): - marketing 36,1%; finanţe/contabilitate 27,2%; organizare 23,0%; economie 20,0%; stiluri de conducere 19,4%; producţie 17,8%; managementul contabilităţii 17,8%; gestionarea informaţiei 12,4%; juridic 11,3%; resurse umane 5,6%; relaţii cu sindicatele 0,9%.

256

- cunoştinţe care să amplifice capacitatea de concepţie în rezolvarea diferitelor situaţii

(metode de creativitate);

- cunoştinţe mai ample referitoare la soluţii, experienţe din ţările dezvoltate ale lumii.

• CATEGORIA IV-a muncitori care lucrează în diferite întreprinderi mai ales:

A. Caracterizarea personalului

- Relativ bine pregătit şi obţinând rezultate incredibile cu dotări şi tehnologii foarte vechi;

- Salarizare foarte redusă şi motivare la fel;

- Necuprinşi continuu în programe ordonate de perfecţionare;

- Inovarea, de care sunt capabili, nu este corect şi bine stimulată;

- Presaţi de spectrul şomajului; o mai redusă implicare în probleme de organizare şi de valorificare

superioară a resurselor şi uneori chiar de calitate.

B. Tipuri de cunoştinţe necesare

- Cunoştinţe actualizate privind utilizarea noilor dotări şi a noilor tehnologii;

- Responsabilizarea muncitorilor prin sisteme de pregătire şi/sau perfecţionare asupra calităţii

produselor realizate, fiabilităţii acestora, parametrilor de comportare la clienţi şi a competitivităţii lor;

- Înţelegerea semnificaţiei economiei de resurse la fiecare loc de muncă;

- Accentuarea semnificaţiei organizării locurilor de muncă, a producţiei şi a logisticii în întreprindere;

- Asigurarea unor comportamente adecvate privind creşterea productivităţii muncii.

În sinteză, perfecţionarea sistemului de pregătire a oamenilor trebuie să aibă în vedere şi

următoarele aspecte:

a) Perfecţionarea sistemului de pregătire şcolară, universală şi postuniversitară (conţinut, metode,

echilibru teorie-practică, formarea formatorilor, echipare/dotare modernă etc.);

b) Alocarea de fonduri adecvate şi poate legiferarea unei obligaţii a întreprinderilor şi

instituţiilor de a-şi rezerva fonduri pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului (sunt astfel de

exemple în ţările occidentale);

c) Asigurarea continuităţii proceselor de pregătire şi perfecţionare susţinute de sisteme care să

condiţioneze în parte promovările;

257

d) Promovarea pe scară largă şi cât de cât coordonată a parteneriatului cu ţările dezvoltate, cu

instituţii din aceste ţări, amplificarea sprijinului acestor ţări în domeniul educaţional ca şi o mai amplă

şi profesionistă intervenţie a organismelor regionale şi internaţionale;

e) Elaborarea programelor de pregătire şi/sau perfecţionare, va ţine seama de factorii care

influenţează elaborarea lor şi care sunt:

• participanţii pentru care esenţiale sunt elementele de caracterizare -pregătire, experienţă, vârstă,

funcţii ocupate;

• conţinutul nevoilor de pregătire şi/sau perfecţionare;

• gradul de omogenitate al grupului de participanţi la diferite programe care impune abordări diferite

după cum se constituie:

- grupe omogene în funcţie de domeniile de activitate, funcţiile ocupate, nivelele de organizare în

care sunt încadrate persoanele respective;

- grupe eterogene în raport de aceleaşi elemente.

• durata programului care impune o anumită intensitate a procesului de pregătire şi/sau perfecţionare;

• loc de desfăşurare care poate fi în instutitie/companie sau în centre locale sau naţionale.

Elaborarea programelor va putea fi puternic influenţată de analiza diagnostic prealabilă care va

reflecta starea de sănătate a organizaţiei, va releva punctele tari şi slabe şi va permite o anume

direcţionare a conţinutului programelor respective.

Programele fie dacă sunt elaborate de instituţiile de specialitate, fie dacă se prezintă sub forma

"taylor made" se cer negociate într-o formulă cadru din care să nu lipsească obligaţiile părţilor şi

conţinutul pragmatic al acestora.

Dincolo de celelalte elemente pe care le conţine oferta de program, un factor decisiv îl reprezintă

alegerea cadrelor didactice şi experţilor care vor susţine temele respective şi asigurarea perioadelor în

care aceştia se vor pregăti raportându-se la situaţiile concrete cu care se vor confrunta.

f) Principalele componente ale unui program de pregătire şi/sau perfecţionare a adulţilor sunt de

regulă:

• obiectivele programului care să definească acumulările ce se vor realiza, nivelele de performanţă ce

vor putea fi atinse, redefiniri de roluri, funcţii etc. pe cât posibil cuantificabile;

• participanţii - descriere categorială, funcţională sau folosind alte criterii de definire (pregătire,

vârstă) pentru a se putea clarifica în principal conţinutul programului şi metodele de instruire;

258

• durata programului - nr. de zile, săptămâni etc. precum şi programul orar zilnic adecvat

participanţilor şi conţinutului programului;

• conţinutul programului care relevă principalele teme ce se vor raporta direct la obiective, participanţi,

durată şi mod de desfăşurare;

• metodologia utilizată va conţine sublinieri referitoare la metodele de instruire utilizate, mijloacelor

audio-vizuale necesare, materialele didactice şi documentare de distribuit, locul de desfăşurare

a programului, alte facilităţi existente;

• evaluarea şi finalizarea programului care va prevedea modalităţile cerute în aprecierea de ansamblu

atât a programului cât şi a modului de însuşire a cunoştinţelor de către participanţi. Este de fapt o dublă

evaluare care se poate face pe parcurs şi în final. Ea poate fi realizată prin teste, chestionare etc. Tot în

această etapă se va stabili cum se va finaliza programul - cu sau fără lucrări şi/sau proiecte, vizate sau nu

de conducerile unităţilor de provenienţă precum şi ce document de confirmare a participării la program se

va elibera.

După caz, acest cadru al programului de pregătire şi/sau perfecţionare, poate fi completat şi cu alte

elemente.

g) Analiza sumară a proceselor de pregătire şi/sau perfecţionare managerială în instituţiile de profit

din ţara noastră permite să elaborarea unor constatări, insa mai înainte se cuvin o serie de aprecieri

pozitive, determinate mai ales de:

- o anumită dezvoltare a preocupărilor în condiţiile opoziţiei sistemului politic şi economic dinainte de

1990;

- rapiditatea adaptărilor imediate după 1990, ceea ce dovedeşte existenţa, mai ales în mediul

universitar şi în centre şi instituţii care aveau preocupări în domeniu, a unui potenţial pozitiv, a unor

acumulări care au fost puse imediat în valoare;

- dezvoltarea multiplă a relaţiilor internaţionale, transferul de know-how şi de dotare;

- apariţia unui număr mare de lucrări în domeniu;

- amplificarea numărului de instituţii de pregătire şi perfecţionare managerială şi diversitatea

acestora (vezi Centre Regionala de Formare Profesionala a Adultilor (pentru someri), SNSPA, facultăţile

de administraţie publică, alte firme private specializate in formarea profesionala).

Subliniem că axul proceselor de dezvoltare în domeniu le-au reprezentat activităţile de training

şi mai apoi de consultanţă;

259

- organizarea unor manifestări cu caracter naţional de mare avengură şi cu impact în procesele de

dezvoltare managerială (forumuri, conferinţe, simpozioane, dezbateri etc.).

Se pot face, fireşte, şi alte multe aprecieri pozitive.

Un subiect de o excepţională importanţă pentru pregătirea şi perfecţionarea Resurselor Umane, il

reprezinta caracterizarea "The New Business School".

Inainte însă, este util să ne oprim şi la unele observaţii, şi anume:

• blocarea unei evoluţii normale a RU datorită sistemului politic de până în 1990;

• după 1990 s-a constatat un anume exces de abordare academică, un dezechilibru între dimensiunile

informative şi formative ale proceselor de pregătire şi/sau perfecţionare managerială de tip post-

universitar care s-a atenuat pe parcurs;

• inexistenţa unei adevărate reţele în domeniu atât pentru instituţiile de specialitate cât şi cu grupuri

ale clienţilor. Poate că o excepţie o reprezintă Camera de comerţ şi industrie a României;

• încă se mai poate observa un transfer dificil al noutăţilor în domeniul managerial în practica

economică, putem spune, la to ate n iv elu rile d e o rgan izare. Ex istă un an u me emp irism în

abordarea practică a problemelor manageriale;

• problemele de tip taylor-made sunt încă relativ puţine ş.a.

Ca o concluzie generală putem spune că modernizarea activităţilor, în şcolile de management şi de

afaceri, depinde şi de construcţia în ansamblu a sistemului educaţional.

Constatăm că sunt semne ale unor reorientări benefice care, probabil, vor face din sistemul de

pregătire şi/sau perfecţionare nu un vector corectiv ci unul prospectiv.

h) Credem că pentru a se putea realiza programe de pregătire şi/sau perfecţionare a managerilor,

instituţiile de specialitate în domeniu care desfăşoară cursuri post-universitare ar trebui, să-şi

perfecţioneze la rândul lor managementul.

8.2.Studierea legislaţiei şi a documentelor specifice

1. Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare

2. Hotărârea nr. 522 /2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG

129/2000 privind formarea profesionala a adultilor (http://www.scribd.com/doc/70691649/Prelegeri-La-

MRU)

8.3.Participarea la cursuri şi seminarii pentru perfecţionare

260

8.3.1. Stabilirea scopului şi a obiectivelor formării

Proiectarea activităţilor de formare este o componentă esenţială a procesului de formare de care

depinde organizarea şi desfăşurarea eficientă a activităţilor în care sunt implicaţi formatorii şi cei ce

urmează să fie formaţi.

Proiectarea activităţilor de formare reprezintă un ansamblu de procese şi operaţii de anticipare a

modului de desfăşurare a activităţii, de fixare prealabilă a etapelor care se vor parcurge în cadrul

demersurilor de formare.

Modelul modern al proiectării include anticiparea şi prefigurarea procesului de formare, a

strategiilor de formare, învăţare şi evaluare, a modului orientativ în care se va desfăşura activitatea. În

viziune modernă, proiectarea activităţilor de formare se realizează într-o manieră flexibilă, care îi dă

formatorului posibilitatea de adaptare a demersului de formare la caracteristicile situaţiei concrete de

formare.

Elementul generator al proiectării activităţilor de formare este unitatea de învăţare, care reprezintă

o structură de formare deschisă şi flexibilă, cu următoarele caracteristici:

- contribuie la formarea unui comportament specific formabili, generat prin integrarea unor obiective;

- este unitară, din punct de vedere tematic;

- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;

- se finalizează prin evaluare.

8.3.2. Proiectarea unei activităţi de formare

Proiectarea unei activităţi de formare presupune parcurgerea unor etape distincte care au rolul de a

ghida şi orienta demersul practic în care sunt implicaţi agenţii formării. Aceste etape sunt:

- încadrarea activităţi de formare lecţiei în sistemul de activităţi;

- stabilirea obiectivelor operaţionale, (concrete);

- selectarea, prelucrarea şi adecvarea conţinutului;

- elaborarea strategiei de formare şi stabilirea metodologiei de evaluare/autoevaluare.

a. Încadrarea activităţii de formare în sistemul de activităţi

În această etapă formatorul stabileşte scopul activităţii de formare şi o încadrează în sistemul

activităţi. Scopul activităţii de formare reprezintă finalitatea care evidenţiază sensul în care va fi

valorificat conţinutul ideatic: transmitere, dobândire, recapitulare, verificare, evaluare etc.

261

b. Stabilirea obiectivelor operaţionale

Stabilirea obiectivelor operaţionale se realizează în funcţie de conţinut şi de finalitatea pe termen

mai lung a formării.

Operaţionalizarea obiectivelor reprezintă strategia de transpunere a scopurilor în obiective

concrete, activitate care constă în specificarea unor comportamente cognitive, afective, şi psihomotorii ale

participanţilor, observabile şi măsurabile, ca urmare a parcurgerii unor experienţe de învăţare.

c. Selectarea, prelucrarea şi adecvarea conţinutului

Se realizează în funcţie de: nivelul general de pregătire al participanţilor, sistemul de cunoştinţe şi

abilităţi intelectuale şi practice ale participanţilor.

d. Elaborarea strategiei de formare

Se realizează în concordanţă cu obiectivele operaţionale. Strategia didactică reprezintă o manieră

de combinare a unor metode, mijloace, procedee de instruire menită să asigure eficientizarea diferitelor

activităţi de formare.

Activitatea de elaborare a strategiei de formare vizează: sistemul metodelor şi procedeelor de

formare, resursele materiale ale formării şi formele de organizare.

e. Stabilirea metodologiei de evaluare/autoevaluare

Vizează alegerea şi combinarea metodelor, tehnicilor şi probelor de evaluare a formării, în

conformitate cu obiectivele operaţionale urmărite şi cu conţinuturile selectate.

Prin intermediul etapei de evaluare/autoevaluare se poate stabili în ce măsură au fost atinse obiectivele

operaţionale, iar în caz contrar, evaluarea oferă posibilitatea reglării şi optimizării instruirii.

Parcurgerea acestor etape se obiectivează în elaborarea unui proiect de activitate.

8.3.3. Definirea obiectivelor formării

Obiectivele formării exprimă finalităţile unei activităţi de formare sub forma unor comportamente

observabile şi măsurabile la participanţi.

Operaţionalizarea reprezintă o strategie de analiză a finalităţilor procesului de formare, realizată

de formator prin intermediul a două acţiuni complementare, care vizează eficientizarea activităţii de

formare: deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale şi specifice, incluse în programele de

formare; formularea obiectivelor concrete, ca sarcini pe care trebuie să le îndeplinească participanţii în

timpul activităţii.

262

Esenţial pentru operaţionalizare este faptul că se precizează ceea ce va face formabilul,

performanţa sau competenţa de care va fi capabil acesta după parcurgerea unei secvenţe de formare.

În literatura de specialitate întâlnim mai multe tehnici de operaţionalizare a obiectivelor.

Tehnica lui R.F. Mager presupune precizarea a trei parametri în formularea unui obiectiv

operaţional:

- specificarea comportamentului final (performanţa);

- precizarea condiţiilor în care formabilii urmează să demonstreze că au dobândit performanţa;

- precizarea criteriilor de evaluare.

Cerinţele care trebuie respectate în elaborarea obiectivelor operaţionale sunt:

- obiectivul să se refere la activitatea de învăţare a particpanţilor şi nu la activitatea formatorului;

- obiectivul să descrie comportamente observabile la participanţi;

- obiectivul să fie formulat în termeni expliciţi, care să vizeze o singură operaţie sau acţiune;

- obiectivele să fie variate, depăşind nivelul simplei reproduceri de informaţii;

- să se evite un număr mare de obiective pentru o activitate;

În formularea şi ordonarea obiectivelor de formare problema importantă este de a specifica

domeniile schimbărilor provocate în personalitatea formabilului. Taxonomiile, ca abordări sistematice

clasificatoare, s-au impus în special datorită cercetărilor publicate de B. Bloom şi colaboratorii săi. După

domeniul activităţii psihice implicate, obiectivele se clasifică pe trei niveluri:

- Cognitive (vizează asimilarea de cunoştinţe şi formarea unor capacităţi şi deprinderi

intelectuale);

- Afective (se referă la formarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor);

- Psihomotorii (vizează operaţiile manuale, deprinderile motrice).

Pentru domeniul cognitiv, criteriul principal de organizare îl reprezintă ordonarea obiectivelor de

la simplu la complex, astfel:

- Achiziţia cunoştinţelor vizează cunoaşterea terminologiei, a datelor factuale, a definiţiilor,

teoriilor. Se cere redare, reproducere, recunoaştere.

- Comprehensiunea presupune reformulare, rezumare, interpretare.

- Aplicarea vizează utilizarea cunoştinţelor pentru a rezolva situaţii noi.

- Analiza presupune descompunerea unui material în părţi, relevarea relaţiilor dintre componente.

263

- Sinteza echivalează cu capacităţile de ordin creativ, materializându-se în producerea unei lucrări

personale (compunere), în elaborarea unui plan de acţiune etc.

- Evaluarea implică formularea judecăţilor de valoare în legătură cu o anumită problemă, pe

criterii de coerenţă, rigoare, eficienţă etc.

- Domeniul afectiv adoptă drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau valori:

- Receptarea presupune conştientizarea de către elev a prezenţei unor valori, norme, exigenţe şi

acordarea atenţiei.

- Reacţia presupune răspunsul voluntar la aceste valori (elevul le caută şi simte satisfacţie în raport

cu ele).

- Valorizarea implică preţuirea şi preferinţa elevului pentru valori, acceptarea acestora.

- Organizarea implică ierarhizarea valorilor în sistem şi stabilirea valorilor dominante.

- Caracterizarea se referă la faptul că sistemul de valori constituit exprimă personalitatea elevului.

Domeniul psihomotor utilizează ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stăpânire a unei

deprinderi pentru a îndeplini o activitate motorie:

- Perceperea este actul preparator pentru o deprindere motorie şi se bazează pe stimulare şi

descifrare senzorială.

- Dispoziţia se referă la starea de pregătire pentru a putea efectua un act motor (cunoaşterea ordinii

operaţiilor, a instrumentelor necesare).

- Reacţia dirijată are în vedere executarea componentelor din care se constituie o deprindere.

- Automatismul reprezintă deprinderea finalizată, exersată în mod repetat.

- Reacţia complexă implică deprinderile eficiente, în contexte diferite.

Domeniul cognitiv:

1. Cunoaştere: să definească, să identifice, să enumere, să recunoască;

2. Comprehensiune: să explice, să exemplifice, să distingă, să spună cu cuvinte proprii;

3. Aplicare: să aplice, să stabilească legături, să demonstreze, să descopere, să folosească;

4. Analiză: să clasifice, să aleagă, să compare, să observe;

5. Sinteză: să compună, să rezume, să creeze, să planifice, să formuleze o concluzie;

6. Evaluare: să aprecieze, să decidă, să argumenteze.

Domeniul afectiv:

1. Receptare: să asculte, să diferenţieze, să combine;

264

2. Reacţie: să discute, să practice, să joace, să se conformeze;

3. Valorizare: să accepte, să renunţe, să nege, să dezbată;

4. Organizare: să organizeze, să armonizeze, să ajute;

5. Caracterizare: să schimbe, să revizuiască, să aprecieze critic.

Domeniul psihomotor:

1. Percepere: să observe, să recunoască, să urmărească;

2. Dispoziţie: să dorească, să insiste, să manifeste interes;

3. Reacţie dirijată: să execute, să aplice, să răspundă;

4. Automatism: să execute, să repete, să exerseze;

5. Reacţie complexă: să execute corect, fără efort.

8.3.4. Stabilirea strategiei şi construirea programului de formare

Stăpânirea unei game largi de strategii de formare, ca şi aplicarea lor adecvată condiţionează în

mare măsură eficienţa activităţii oricărui formator. Utilizate cu consecvenţă, strategiile didactice devin

caracteristici ale stilului de formare al formatorului.

Conceptul de strategii de formare are cel puţin trei accepţiuni:

- un anumit mod de abordare a învăţării prin problematizare, euristică, algoritmizare, cercetare

experimentală;

- un anumit mod de combinare a metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ, formelor de

organizare a învăţării;

- mod de programare (selectare, ordonare, ierarhizare) într-o succesiune optimă a fazelor şi

etapelor (evenimentelor) proprii procesului de desfăşurare a formării.

Strategiile de formare sugerează trasee generale de parcurs, modele de acţiune, care presupun mai

multe decizii pe care le ia formatorul cu privire la desfăşurarea procesului de formare, în vederea atingerii

obiectivelor propuse.

În opţiunea pentru o strategie de formare, formatorul ia în calcul mai multe variabile:

- concepţia pedagogică generală şi cea personală - care pot fi tradiţionale sau moderne;

265

- obiectivele urmărite - o strategie este cu atât mai bună cu cât este mai centrată pe obiectivele

date. Astfel, există strategii specifice însuşirii de cunoştinţe, formării de atitudini, de deprinderi

intelectuale sau practice;

- natura conţinuturilor vehiculate - acestea sunt teoretice, practice, tehnice, artistice şi pot fi

predate în moduri diferite: într-o formă gata constituită, într-o manieră interactivă, de invitaţie la elaborări

personale, creative din partea formabililor;

- tipul de învăţare propus - de exemplu, învăţarea prin descoperire solicită o cale inductivă, bazată

pe demonstraţie, observaţie, sau experiment, în timp ce o învăţare prin receptare necesită un traseu

deductiv, folosind metode de comunicare orală/scrisă a informaţiilor;

- principiile didactice - impun alegerea unor metode sau mijloace adecvate situaţiilor de instruire,

subiecţilor implicaţi;

- caracteristicile fizice şi psihice ale formabililor - nivelul de dezvoltare, experienţa de cunoaştere,

ritmul învăţării, suportul motivaţional, atitudinile;

- dotarea materială a şcolii, caracteristicile spaţiului de instruire;

- timpul disponibil (Cerghit, Vlăsceanu, 1988).

Clasificarea strategiilor de formare:

După logica gândirii se disting:

- strategii inductive - conduc formabilul de la analiza faptelor concrete la elaborarea noilor

noţiuni, de la percepţia intuitivă la gândirea abstractă, de la particular la general;

- strategii deductive - mijlocesc învăţarea de la general la particular, de la noţiune la exemplu

concret, de la definiţie la particularizări;

- strategii analogice - sunt bazate pe studiul modelelor;

- strategii transductive - de genul explicaţiei prin metafore;

După gradul de dirijare/nondirijare a învăţării, strategiile pot fi:

- strategii algoritmice - prescriu pas cu pas desfăşurarea procesului didactic, impun o dirijare

foarte strictă a învăţării (strategiile expozitive, algoritmice, programate);

- strategii nealgoritmice - dirijarea învăţării este redusă la minimum, accentul deplasându-se pe

efortul propriu al elevului. Acestea se divid în:

- strategii euristice (descoperirea independentă sau semidirijată, conversaţia euristică,

problematizarea);

266

- strategii creative (presupun exersarea gândirii divergente, a originalităţii, spontaneităţii).

Programele de formare profesională cuprind, în principal, următoarele elemente:

a) obiectivele programului de formare profesională exprimate în competenţele profesionale ce

urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează programul;

b) durata de pregătire pentru realizarea obiectivelor propuse;

c) numărul minim şi maxim de participanţi pentru un ciclu sau o serie de pregătire;

d) persoanele cu atribuţii de instruire teoretică şi practică - formatori;

e) programa de pregătire;

f) mijloacele şi metodele care asigură asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare

ocupaţiei respective;

g) descrierea materialelor de pregătire, a dotărilor şi echipamentelor utilizate;

h) criteriile de evaluare de proces şi finală a îndeplinirii obiectivelor specifice programului de

formare profesională.

Standardul ocupaţional este documentul care precizează unităţile de competenţă şi nivelul calitativ

asociat rezultatelor activităţilor cuprinse într-o ocupaţie. Standardele ocupaţionale sunt o sursă de

informare valoroasă pentru elaborarea programelor de formare profesională. Un standard ocupaţional

furnizează date care pot fi folosite în trei mari domenii ale formării:

- determinarea obiectivelor de referinţă;

- elaborarea conţinutului programului de formare profesională;

- stabilirea criteriilor şi metodelor de evaluare a competenţei.

Standardele ocupaţionale sunt o sursă utilă de informaţii pentru formatori şi pentru cei care

elaborează programe de formare. Există câteva etape în stabilirea obiectivelor de referinţă şi elaborarea

unui program de formare pe baza standardului ocupaţional.

Aceste etape sunt:

1. Stabilirea obiectivului general programului de formare

2. Identificarea obiectivelor de referinţă

3. Elaborarea conţinutului programului de formare

4. Pregătirea activităţilor de învăţare

5. Alegerea modalităţilor de formare

6. Elaborarea ofertei de formare

267

Ansamblul acestor etape poate fi considerat strategia de formare profesională pe care un furnizor

de formare profesională o poate elabora pentru a acoperi nevoile specifice în domeniul formării

profesionale.

Obiectivul general al programului de formare se referă la ceea ce dorim sa furnizăm

participantului, altfel spus topicul programului sau al modulului. Nu există o regulă universal valabilă de

definire a obiectivului general al programului cu ajutorul standardului ocupaţional. Unii dezvoltatori de

programe pot examina standardele ocupaţionale şi pot decide să elaboreze programul la nivelul unei

unităţi de competenţă, alţii se pot focaliza doar pe un element de competenţă dintr-o unitate, alţii pot alege

să se focalizeze pe o serie de elemente de competenţă înrudite din mai multe unităţi de competenţă.

Desigur, un program de formare se poate focaliza pe conţinutul mai multor unităţi de competenţă, dacă

cel care îl elaborează consideră că în acest fel poate fi atins cel mai bine scopul programului şi sunt

respectate în acela şi timp atât interesele participantului cât şi cele ale furnizorului de formare.

Obiectivele de referinţă descriu deprinderile şi cunoştinţele pe care trebuie să le dobândească

participantul în urma parcurgerii unui program de formare pentru a fi capabil să îndeplinească activităţile

descrise în standardul ocupaţional. Ele rezultă din interpretarea informaţiilor conţinute în standardul

ocupaţional. În stabilirea obiectivelor de referinţă ale unui program de formare bazat pe un standard

ocupaţional, cel care elaborează programul va examina competenţele pentru a determina deprinderile şi

cunoştinţele corespunzătoare. Obiectivele de referinţă constituie o detaliere a informaţiilor conţinute în

standardul ocupaţional, având în vedere faptul că aceste informaţii au fost formulate, la scrierea

standardului, la un nivel mai general.

Formularea unui obiectiv bine enunţat trebuie să conţină:

- acţiunea care va fi realizată de către cursant (prezentată în termeni de comportament)

- condiţiile în care performanţa trebuie să se manifeste

- criteriile de performanţă pentru a localiza rezultatele aşteptate

Pentru elaborarea conţinutului programului de formare în primul rând trebuie analizate

informaţiile din standardul ocupaţional. În această etapă cel care elaborează programul poate să

interpreteze şi să completeze standardul cu detalii necesare.

Conţinutul programului trebuie să fie elaborat de specialişti în subiectele conţinute în modulul

respectiv, care raportează cunostintele proprii la cerinţele specifice ale standardului ocupaţional.

268

Cu toate că standardul conţine o cantitate semnificativă de informaţii, trebuie reamintit faptul că el

constituie doar o descriere generală a competenţelor, el fiind doar un cadru de referinţă şi un ghid pentru

formatori.

Activităţile de învăţare sunt activităţile pe care trebuie să le conţină un program fie ca set de

exerciţii practice, fie exemple care să servească la evidenţierea unor aspecte legate de aplicarea practică a

ceea ce se învaţă teoretic. Activităţile de învăţare pot avea forme diferite dar trebuie să fie astfel alese

încât participantul să fie conştient că face un lucru care se relaţioneaza direct cu competenţa care şi-o

formează. În pregătirea activităţilor de învăţare, cei care stabilesc conţinutul programului trebuie să-şi

fundamenteze raţionamentul pe cerinţele standardului ocupaţional şi pe obiectivele de referinţă

identificate.

Principiile activităţilor de învăţare sunt:

- Activităţile de învăţare trebuie să implice participantul într-o varietate de experienţe de învăţare

activă ca mod de dobândire a cunostintelor şi deprinderilor;

- Secvenţialitatea activităţilor de învăţare trebuie structurată de la simplu la complex; de la teorie

la practică, dar şi de la practică la teorie;

- Activităţile de învăţare trebuie să ofere participanţilor posibilitatea optării pentru modul de

învăţare cel mai adecvat.

Formatorii au la dispoziţie mai multe variante şi combinaţii ale acestora privind modul în care îşi

pot organiza programul pentru atingerea obiectivelor stabilite. Aceste modalităţi variază de la

tradiţionalele ore de curs desfăşurate sub formă de prelegere, seminar, atelier de lucru până la programe

individuale supravegheate în sistem tutorial sau bazate pe ajutorul computerului.

Programul de formare trebuie să conţină informaţii clare asupra conţinutului formării. Fiecare

elaborator de program poate utiliza descriptori de conţinut diferiţi.

Un conţinut clar trebuie să cuprindă următoarele categorii generice:

- Program / Titlul modulului: descrie subiectul programului şi/sau obiectivul general

- Scop: precizează care sunt competenţele care vor fi dobândite prin parcurgerea programului de

formare

- Relaţia cu standardul ocupaţional: specifică legătura între program şi unităţile de competenţă din

standardul ocupaţional

- Condiţii de acces: orice pregătire anterioară de la care trebuie să pornească programul oferit

- Sumar de continut: specifică conţinutul programului

269

- Modalităţi de învăţare: modul în care se va derula programul

- Resurse necesare: materiale, echipamente necesare desfăşurării programului

- Activităţi de învăţare: activităţile desfăşurate de participanţi pe parcursul programului de

formare/instruire

- Obiective de referinţă: lista obiectivelor de referinţă

- Criterii de evaluare: modul şi criteriile în raport cu care participantul va fi evaluat

Bibliografie

1. Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare

2. Hotărârea nr. 522 /2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG

129/2000 privind formarea profesionala a adultilor

3. http://www.scribd.com/doc/70691649/Prelegeri-La-MRU

4. Tom BUTLER-BOWDON, 50 de carti fundamentale pentru dezvoltarea personala. Solutii pentru

dezvoltarea vietii, Meteor Press, 2008

270

MODULUL IX

OFERIREA INFORMAŢIILOR PRIVIND PROBLEMELE DE PERSONAL

1. IDENTIFICAREA SOLICITĂRILOR

Prin intermediul inspectorului de resurse umane, salariaţii unei organizaţii au posibilitatea să

primească informaţii care pot fi grupate în două categorii:

• informaţii care privesc încheierea contractului individual de muncă;

• informaţii care privesc executarea contractului de muncă.

1.1. Informaţii care privesc încheierea contractului individual de muncă

Referitor la încheierea contractului individual de muncă, solicitările pot să privească condiţiile de

angajare, documentele necesare angajării, clauzele esenţiale ale contractului individual de muncă.

De altfel, potrivit art.17 alin.1 din Codul muncii, anterior încheierii contractului individual de muncă,

angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectată în vederea angajării cu privire la clauzele

esenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contract.

Conform dispoziţiilor legale, persoana selectată are dreptul să fie informată cu privire la următoarele

elemente:

• identitatea părţilor;

• locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în

diverse locuri;

• sediul sau domiciliul angajatorului;

• funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte

normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;

• criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul anagajatorului;

• riscurile specifice postului;

• data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;

• în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară,

durata acestora;

• durata concediului de odihnă la care are dreptul salariatul;

• condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;

271

• salariul de bază, precum şi alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, periodicitatea plăţii

salariului;

• durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;

• indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului

• durata perioadei de probă.

În cazul unui contract individual de muncă cu timp parţial, art.105 din Codul muncii prevede şi

includerea altor elemente, cum ar fi:

• durata muncii şi repartizarea programului de lucru;

• condiţiile în care se poate modifica programul de lucru;

• interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte

lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor

acestora.

Pentru ipoteza în care salariatul îţi va desfăşura munca în străinătate, funcţionează obligaţia

angajatorului de a-i furniza acestuia informaţii referitoare la:

• durata perioadei de muncă ce urmează a fi prestată în străinătate;

• moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, precum şi modalităţile de plată;

• prestaţiile în bani şi/sau în natură aferente desfăşurării activităţii în străinătate;

• condiţiile de climă;

• reglementările principale din legislaţia muncii din acea ţară;

• reglementările cuprinse în legi speciale cu privire la criteriile specifice muncii în străinătate;

• obiceiurile locului a căror nerespectare iar pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa personală;

• condiţiile de repatriere a lucrătorului.

1.2. Informaţii care privesc executarea contractului individual de muncă

În timpul executării contractului individual de muncă angajatorul are obligaţia să-l informeze pe

salariat cu privire la:

• clauzele esenţiale pe care intenţionează să le modifice în contractul individual de muncă;

• elementele care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă, precum şi situaţia economică şi

financiară a unităţii;

• încheierea contractului colectiv de muncă;

272

• locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, în cazul salariaţilor cu contract de muncă

pe durată determinată;

• apariţia unor locuri de muncă cu fracţiune de normă sau cu normă întreagă, pentru a permite

transferurile de la norma întreagă la fracţiuni de normă.

Salariatul poate să solicite informaţii cu privire la:

• modificarea contractului individual de muncă;

• nulitatea contractului individual de muncă;

• regulamentul intern;

• prelungirea delegării sau a detaşării;

• normarea muncii;

• prestarea de ore suplimentare;

• acordarea zilelor de repaos în mod cumulat;

• programarea concediilor de odihnă;

• obiectivele de performanţă profesională;

• programe de calificare, specializare şi recalificare profesională;

• normele de sănătate şi securitate în muncă;

• evaluarea profesională.

2. OFERIREA INFORMAŢIILOR

Pentru a oferi informaţiile solicitate de salariat, inspectorul de resurse umane va identifica sursele

autorizate pentru furnizarea informaţiilor, va selecta informaţiile relevante şi îi va formula răspuns

solicitantului.

Pentru corecta informare a solicitantului se vor avea în vedere dispoziţiile legale prin care au fost

instituite obligaţii în sarcina angajatorului privind informarea salariaţilor, în acord cu legislaţia naţională

şi a Uniunii Europene.

273

MODULUL X

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII PROPRII 10.1 Identificarea obiectivelor

10.2 Identificarea modalităţilor de îndeplinire a activităţii

10.3 Întocmirea planului de activităţi

10.1 Identificarea obiectivelor

Managementul resurselor umane se defineşte, în mod convenţional, ca un ansamblu de

activităţi prin care se asigură procurarea, dezvoltarea şi conservarea resurselor umane de care are

nevoie o organizaţie pentru a-şi atinge obiectivele.

În general, sistemul de management al resurselor umane este definit ca o entitate compusă din părţi

diferenţiate şi interdependente, fiecare din ele aducându-şi o contribuţie specifică la crearea şi menţinerea

lui. Această definiţie evidenţiază principalele componente ale sistemului:

a) Rezultatele dorite

Orice sistem caută să producă unul sau mai multe rezultate care vor fi utilizate de alte sisteme.

Rezultatele dorite reprezintă însăşi raţiunea de a exista a unui sistem. Ele permit delimitarea unui sistem

de altul şi, totodată, măsurarea gradului în care sunt atinse rezultatele dorite, evidenţiind funcţionarea şi

eficacitatea sistemului.

b) Activităţile

Activităţile reprezintă ansamblul sau secvenţa de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a atinge

rezultatul (sau rezultatele) dorit(e).

c) Resursele („inputs” sau intrări)

În gama resurselor intră de obicei resursele umane, tehnologia, echipamentul, mijloacele financiare şi

informarea.

d) Feedback (reacţia inversă)

Feedback se traduce într-o informaţie generată de către sistem cu scopul de a evidenţia gradul de

realizare a rezultatelor dorite. Atunci când este necesar, această informaţie permite să se aducă corecţii în

alocarea resurselor, în ordonanţarea activităţii sau în formularea de obiective.

e) Distribuţia

274

Această componentă a sistemul urmăreşte încadrarea în mediu a rezultatelor produse astfel încât să

servească drept resurse altor sisteme utilizatoare.

Performanţa profesională stă în puterea de a folosi eficient timpul de muncă și de aici este absolut

necesară o întocmire riguroasă a planificării activitășilor propr ii; aceasta va viza corelarea între volumul

de muncă pe care îl are alocat fiecare parte a sistemului de management al resurselor umane şi timpul

destinat pentru rezolvarea sarcinilor ce îi revin. În literatura de specialitate se afirmă că duşmanul cel mai

mare al funcţionarului este folosirea ineficientă a timpului de muncă, care se scurge implacabil, indiferent

dacă este folosit sau nu.

Punctul de plecare în organizarea activitășilor din departamentul de resurse umane își are

originea în obiectivele organizașiei constând în producţia de bunuri şi servicii pentru satisfacerea

nevoilor specifice ale unei populaţii, în condiţiile satisfacerii propriilor săi membri. Apare aşadar un

obiectiv de natură economică (productivitatea) şi unul de natură umană (satisfacţia). În consecinţă, se

poate afirma că productivitatea şi satisfacţia sunt cei doi termeni reţinuţi pentru a traduce finalităţile

specifice sistemului de management al resurselor umane. Pentru a răspunde acestor exigenţe de ordin

economic şi uman, la nivelul managementului resurselor umane ne propunem să obţinem următoarele

rezultate:

• punerea la dispoziţia organizaţiei publice efective de personal corespunzătoare, sub raport cantitativ şi

calitativ, în concordanţă cu posturile existente;

• asigurarea stabilitășii relative a resurselor umane;

• să ofere indivizilor şi grupurilor posibilitatea de a găsi răspuns la aşteptările lor şi la nevoile lor, sau

astfel spus, să creeze şi să menţină un mediu de muncă satisfăcător şi valorizant.

Activităţile

Sub raportul activităţilor, M.R.U. are două mari dimensiuni: dimensiunea operaţională şi

dimensiunea emergentă.

Dimensiunea operaţională se compune din cele mai multe activităţi specifice care pot fi ordonate

logic şi temporal astfel:

• determinarea obiectivelor generale şi a politicilor care să asigure utilizarea eficientă şi tratarea echitabilă

a resurselor;

• fundamentarea unui suport structural care să permită divizarea responsabilităţilor şi a autorităţii între

responsabilii ierarhici şi specialiştii din domeniul resurselor umane sau revizuirea structurilor existente;

• planificarea necesarului de resurse umane;

275

• asigurarea resurselor umane, ceea ce presupune:

- descrierea posturilor şi a calificării cerute;

- recrutarea resurselor umane;

- selecţia resurselor umane;

- primirea şi integrarea noilor angajaţi în organizaţie.

• dezvoltarea resurselor umane, respectiv:

- evaluarea potenţialului şi a performanţelor angajaţilor;

- determinarea nevoilor de formare;

- elaborarea programelor de formare;

- derularea acţiunilor de formare; - evaluarea şi controlul.

• conservarea resurselor umane, respectiv:

- evaluarea posturilor;

- punerea la punct a unui sistem de salarizare;

- administrarea avantajelor sociale;

- activităţile legate de deciziile care privesc promovările, transferurile, creşterea sau reducerea

efectivelor;

- administrarea disciplinei;

- elaborarea şi administrarea programelor de securitate şi de igienă a muncii.

Dimensiunea emergentă

Toate activităţile care ţin de dimensionarea operaţională au un puternic impact asupra climatului

organizaţional, putând să-l îmbunătăţească sau să-l deterioreze.

Fără a intenţiona să prezentăm o listă exhaustivă a activităţilor legate de dimensiunea emergentă a

M.R.U., menţionăm câteva:

• reliefarea, cu participarea personalului implicat, a direcţiilor necesare, aşa cum rezultă ele din

anchetele psiho-sociale întreprinse;

• revizuirea sau adoptarea unei filosofii de management care să fie compatibilă cu noile valori

ale societăţii şi cu aşteptările indivizilor sau grupurilor de muncă;

• stabilirea, atunci când este necesar, a unor noi forme de organizare a muncii cum ar fi

îmbogăţirea verticală a sarcinilor, crearea grupurilor de muncă semiautonome sau modificarea

orarelor de muncă;

• modificarea sistemului de management, astfel încât subalternii să se simtă mai

276

• implicaţi în realizarea obiectivelor de organizare şi antrenare;

Stabilirea şi evaluarea activităţilor ce duc la îndeplinirea obiectivelor presupune:

identificarea corectă a obiectivelor entitășii economice; dimensionarea și alocarea resurselor

ierarhizarea prioritășilor

alocarea timpului

cadrul legislativ actualizat

10.2 Identificarea modalităţilor de îndeplinire a activităţii

Identificarea modalităţilor de îndeplinire a activităţii are ca principale scopuri următoarele:

Identificarea modului de lucru optim şi în conformitate cu procedurile organizaţiei dar şi cu

legislaţia specifică;

Replanificarea activităţilor nerealizate;

Alocarea corectă a resurselor necesare pentru îndeplinirea activităţilor.

Pentru a realiza în mod eficient sarcinile, responsabilitășile și atribușiile trebuie șinut cont de

următoarea structură a activitășilor:

- activităși de realizat în fiecare zi (curente)

- activităși neprogramate (ori de câte ori este necesar sau se impune prin imperativul

situașiei)

- activităși programate (necesită mai multe etape de realizare).

Determinarea structurii zilei de muncă a unei persoane se poate face prin mai multe metode dintre

care prezentăm:

a) Autocontrolul-

o cel în cauză înregistrează activităţile efectuate şi notează situaţiile în care se află în

cursul autocontrolului. Pentru verificarea modului de folosire a timpului de muncă

trebuie să dovedeasă curaj, sinceritate şi corectitudine.

b) Controlul şefilor -

o şeful este un colaborator apropiat al funcţionarului şi poate deveni un observator

obiectiv al utilizării timpului de muncă, asigurând „radiografia unui timp petrecut”.

Raţionalizarea activităţii presupune planificarea muncii, care cuprinde sarcinile

curente şi cele de perspectivă. Organizarea timpului de muncă este în mare măsură o

277

problemă de autodisciplină. Realizarea acestui obiectiv depinde în mare măsură de

trăsăturile distinctive ale inspectorului de personal. O persoană care îşi foloseşte

timpul raţional se deosebeşte de o altă persoană care risipeşte timpul prin următoarele

trăsături importante:

are o memorie bună, aducându-şi aminte cu exactitate şi la timpul oportun de

datele decare are nevoie, cunoscând importanţa fiecărei probleme şi ce anume

trebuie făcut pentru a orezolva;

are încredere în sine, urmărindu-şi ferm programul pe care l-a schiţat, fără să

se lasesustras de anumite detalii şi cereri contradictorii şi îşi urmăreşte

consecvent priorităţile;

are o percepere reală a timpului.

Există trăsături personale şi deprinderi în activitate care împiedică utilizarea adecvată a timpului

cum ar fi:

- pierderea de timp pentru a scuza sau explica unele disfuncţionalităţi din activitatea sa;

- nehotărârea, care duce la tărăgănare şi la trecerea ineficientă de la o problemă la alta;

- minuţiozitate exagerată;

- emoţiile negative, cum ar fi ostilitatea, frustrarea şi neliniştea, care împiedică gândirea

şi judecata limpede şi abate energia care poate fi mai bine folosită pentru rezolvarea obiectivelor;

- încordarea excesivă care poate întrerupe procesul gândirii şi poate provoca o tensiune

prearidicată, oboseala fizică şi mintală exagerată, scurtând astfel timpul disponibil pentru munca

deconducere.

Îndeplinirea activitășilor într -un mod eficient și optim depinde de câteva reguli de bază ce

trebuie respectate, astfel:

- împărșirea activitășilor zilnice pe norme de timp relativ mici. (presupune o cunoaștere

minușioasă a fiecărei sarcini, a timpului în care poate fi rezolvată, a modului optim de

abordare, a rezultatului final previzionat).

- ierarhizarea prioritășilor zilnice (presupune trierea sarcinilor în funcșie de ceea ce trebuie

realizat în regim de urgenșă, de ceea ce este monoton, de ceea ce este plăcut, sau de

valorificarea unui interval orar al zilei cu evitarea perioadelor mai aglomerate).

278

- delegarea (presupune una dintre cele mai eficiente metode de a economisi timp, permișând

focalizarea atenșiei pe problemele cu adevărat importante; delegarea se poate realiza practic

fie către o persoană (coleg de serviciu), fie către un alt serviciu (prin externalizare).

- valorificarea utilizării într-un mod adecvat a tehnologiei (tehnologia joacă un rol cheie în

toate serviciile și la toate nivelurile, depinde însă cu predilecșie de modul în care este

folosită, de volumul cunoștinșelor celui care o utilizează)

- existenșa unor timpi de rezolvarea a unor probleme personale (nu se poate lucra în mod

constant 8 ore la rând fără întrerupere, de aceea este necesară existenșa unor mici pauze care

să ne conducă la o bună funcșionare atât din punct de vedere fizic dar și psihic; graba poate

conduce în mod inevitabil la greșeli ce se pot repara cu costuri (de timp și de bani) mai

mari decât dacă am acșiona preventiv.

- organizarea locului de muncă (aici se are în vedere modul în care sunt dispuse toate resursele

și instrumentele ce vor fi utilizate pe tot parcursul zilei; cele ce sunt folosite în mod curent

în imediata vecinătate, cele care sunt utilizate mai rar în alte locuri mai la distanșă; un birou

plin de acte nu înseamnă neapărat o activitate eficientă)

10.3 Întocmirea planului de activităţi

Fiecare compartiment de resurse umane va funcșiona în parametrii optimi atât timp cât va exista

un plan de activităși ce trebuie îndeplinit și în care se va șine cont de:

Planificarea activităţilor astfel încât să fie realizate la termen şi eficient;

Analizarea eventualelor situaţii neprevăzute;

Asigurarea fluenţei în activitate şi evitarea disfuncţionalităţilor.

Stabilirea priorităţilor.

În planul de activităși se va expune în mod explicit:

- Sarcina (problema de rezolvat);

- Cine este cel care răspunde (nominal una sau mai multe persoane);

- Termenul de realizare (de la ora la ora/din data până în data);

- Resursele (cele care urmează a fi antrenate sau consumate);

- Raportarea îndeplinirii (neîndeplinirii) sarcinii.

Activitatile din domeniul resurselor umane pot fi grupate pe urmatoarele niveluri:

- executiv (vicepresedinte cu resursele umane, directorul de personal);

279

- functional (seful departamentului salarizare);

- specializat (salariati care se ocupa cu analiza muncii, consultanti externi);

- de birou (functionari din cadrul departamentului, secretarele, etc.).

Specialistii din domeniul resurselor umane trebuie sa fie la zi cu problemele resurselor umane,

sa știe cum sa obșină informașia necesara, cum sa o foloseasca, cum sa utilizeze calculatorul, cum sa

gaseasca si sa aplice solutii. Trebuie sa fie experti in legislatia muncii, sistemul de taxe si impozite,

statistica etc.

Organizarea interna a departamentului de resurse umane - departamentul de resurse umane

poate desfasura activitati in urmatoarele domenii:

- personal (recrutare, selectie, incadrare si promovare, gestionarea cartilor de munca, evidenta

salariatilor etc.);

- invatamant (pregatirea personalului, specializarea si perfectionarea acestuia);

- salarizare (stabilirea drepturilor salariale, motivare, promovare);

- normarea muncii (elaborarea si revizuirea normelor de munca locale, evaluarea

performantelor);

- analiza muncii (la nivel individual si pe ansamblul organizatiei);

Tehnica de a anticipa problemele şi de a le preveni sau de a minimiza consecinţele lor se poate fi

denumită și planificarea neprevăzutului. Este cel mai puternic instrument de control al crizelor. În forma

cea mai simplă, planificarea neprevăzutului implică următoarele etape:

1.Identificarea potenţialelor probleme. Trebuie folosit ceea ce s-a învăţat din proiectele anterioare,

din experienţa altor oameni, din bunul simţ; gândirea trebuie să conveargă în toate etapele spre

următoarera întrebare „ce ar putea să meargă mai rău”

2.Clasificarea problemelor identificate în ordinea priorităţii luând în considerare atât gravitatea

lor, cât şi probabilitatea ca ele să apară.

3.Conceperea unor măsuri de prevenire sau limitare a consecinţelor.

4.După lista cu potenţialele probleme, se evaluează probabilitatea de apariţie a acestora şi

gravitatea situaţiei dacă aceasta ar apărea.

5.Paşii care trebuie făcuţi pentru a praveni sau micşora impactul fiecărei crize.

În practică se întâlnesc următoarele situașii cronofage , care perturbă activitășile și eficienșa

lor:

- Întreruperi neprogramate (telefoane, vizitatori neanunșași etc.);

280

- ședinșe incorect dimensionate și slab gestionate;

- Birocrașie excesivă;

- Delegare defectuoasă;

- Delegare inversă;

- Planificare defectuoasă a muncii;

- Perfecșionismul;

- Utilizarea într-un mod neadecvat a tehnicii și a tehnologiei;

Planificarea optimă a timpului înseamnă:

Departamentului de resurse umane îi revine trei roluri organizaţioale importante:

1.Coordonează şi conduce munca profesională şi informaţională a lucrătorilor dintr-o organizaţie.

2.Integrează munca realizată pe toate nivelurile cu funcţiile din organizaţiile respective.

3.Cuplează organizaţia cu mediul extern.

Succes

Decizii mai eficace

Mai puţin

stres

Mai mult timp liber pentru activităţile

preferate

Mai mult control

O mai mare

productivitate

Rezultatele planificării corecte

a timpului

281

Pentru a îndeplini aceste roluri, se vor desfăşura cinci activităţi importante:

1.crearea documentelor;

2.introducerea informaţiilor în fişiere și baze de date;

3.eliberarea documentelor;

4.coordonarea persoanelor individuale şi a grupurilor din departament;

5.repartizarea pe sarcini a persoanlor individuale şi a grupurilor.

De obicei managementul documentelor consumă aproximativ 60% din efortul total, pentru

celelalte activităţi se pot împărţi celelalte 40% în mod egal.

Bibliografie 1. Mac Kenzie A.,(2001), Capcana timpului.Editura Teora: Bucureşti. 2. Nicolescu, O., coord.,(2003), Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei. vol.2, Editura Economică: Bucureşti. 3. Burduş,E., (2005), Tratat de management.Editura economică: Bucureşti. 4. Diaconu C., (2007) Management judiciar. Editura C.H. Beck: Bucureşti.

282

MODULUL XI

ADMINISTRAREA BAZEI DE DATE DE EVIDENŢĂ A PERSONALULUI UTILIZÂND PC-UL

11.1 Stabilirea cerinţelor bazei de date de personal

11.2 Întreţinerea bazei de date de personal

11.3 Obţinerea rapoartelor din baza de date de personal

11.1 Stabilirea cerinţelor bazei de date de personal

Fiecare entitate economică va gestiona resursele umane după propriul model de organizare.

Depinde în exclusivitate de direcţiile de acţiune trasate de management şi de competenţele responsabilului

cu resursele umane. Cerinţele de bază se stabilesc în funcţie de posibilităţile de asigurare cu resurse

informatice. În funcţie de numărul de salariaţi şi de dotarea cu echipamente tehnologice de calcul, în

funcţie de existenţa in unitate a departamentului Informatică, sau în funcţie de o soluţie personalizată se

poate alege maniera de gestionare a datelor centralizat despre personalul din firmă. O altă cerinţă privind

baza de date vizează felul şi modul de organizare a activităţilor de resurse umane ale organizaţiei, astfel

încât prin baza de date să se stabilească de aşa manieră încât să asigure posibilitatea integrării sistemelor

informatice privitoare la diferite activităţi de resurse umane. Priorităţile în domeniul prelucrării

electronice a informaţiilor se stabilesc în funcţie de gradul de repetitivitate şi numărul de operaţii

presupuse de diferite activităţi de resurse umane şi de permisivitatea cadrului legislativ. Realizarea unei

baza de date de personal va avea la baza sistemului principiul general valabil intrări-prelucrări-ieşiri

legat de particularitatea activităţii de resurse umane.

O bază de date, uneori numită și „bancă de date”, reprezintă o modalitate de stocare a unor

informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a

regăsirii rapide a acestora. De obicei o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fișiere. Un

fişier este un ansamblu de înregistrări fizice, omogene din punct de vedere al conţinutului şi al prelucrării.

Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate care conţin nucleul de date necesare unui

sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un model al unor aspecte ale realităţii unei unităţi

economice, modelată prin intermediul datelor. Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de

gestiune a bazelor de date. Cel mai răspândit tip de baze de date este cel relațional, în care datele sunt

memorate în tabele. Pe lânga tabele, o bază de date relațională mai poate conține: indecși, proceduri

283

stocate, declanșatori, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de securitate și de

gestiune a tranzacțiilor etc.

Departamentul Personal stochează deasemenea detalii despre angajaţi:

Personal (NumărMarcă, Nume, Prenume, Adresa, NumărTelefon, Funcţie, DataNaşterii,

NumărAsigurare, NumărSecţie) O înregistrare fizică este o unitate de transfer între memoria internă şi cea externă a

calculatorului.O înregistrare logică este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului

utilizator. O înregistrare se compune din câmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte ale realităţii.

O baza de date trebuie să asigure:

• abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realităţii),

• integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecţii de date intercorelate, cu redundanţă

controlată),

• integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate şi manipulate astfel încât să se

respecte restricţiile de integritate),

• securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date),

• partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulţi utilizatori, eventual în acelaşi timp),

• independenţa datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru utilizatori, modificările în baza

de date să nu afecteze programele de aplicaţii).

Legat de evidenţă-personal baza de date vă permite să puteți stoca orice fel de informație în baza de

date a angajaților prin metode inovatoare aproape toate informațiile pe care o organizație le necesită.

Aceasta include:

• Datele personale și contactele: urmărirea informațiilor de bază despre angajați precum nume,

prenume, detalii de contact etc.

• Statutul familial și permisele de muncă sau vizele: urmărirea statutului familial, al permiselor de

muncă și vizelor ce reprezintă informații cheie într-un mediu globalizat.

• Managerierea pozițiilor: asignarea către angajați a rolului în organizație, a managerului lor, a

descrierii job-ului și urmărirea istoricului tuturor pozițiilor pe care fiecare angajat le-a ocupat în

cadrul organizației.

284

• Managerierea skillurilor: definirea unui set de competențe particularizate care pot fi legate de

diversele roluri, și urmărirea modului în care fiecare angajat își îndeplinește cerințele impuse de

organizație.

• Informații training: urmărirea istoricului și a situației de training a fiecărui angajat: la ce cursuri

participă, la ce cursuri au participat sau trebuie să fie înscriși.

• Salarii și beneficii: urmărirea ușoară a salariilor și beneficiilor, prin folosirea unei interfețe

simple dar puternice.

Această bază de date poate fi legată de orice platformă de plăți, integrând toate datele despre

salarizare (incluzând fișele de plată) în baza de date și în motorul de raportare.

Bază de date în Access 2007: aspecte secvenţiale

285

Figura 1 – implementarea bazei de date în Access

Interfaţa unei baze de date în Access:

286

Figura 2 – Interfaţă bază de date personal

11.2 Întreţinerea bazei de date de personal

Sistemul legat de toate serviciile de bază necesare pentru organizarea şi întreţinerea bazei de date,

include următoarele aspecte:

• Transferarea datelor în şi din fişierele fizice de date, în funcţie de cerinţe.

• Gestionarea accesului concurenţial la date al mai multor utilizatori, inclusiv prevenirea

conflictelor care ar putea fi cauzate de actualizările simultane.

• Gestionarea tranzacţiilor, astfel încât toate modificările făcute asupra bazei de date printr-o

tranzacţie să fie executate ca o singură unitate. Cu alte cuvinte, dacă tranzacţia reuşeşte, toate

modificările efectuate de tranzacţie sunt înregistrate în baza de date; dacă tranzacţia eşuează, nici

una dintre modificări nu este înregistrată în baza de date.

• Acceptă un limbaj de interogare, care reprezintă sistemul de comenzi folosit de utilizator

pentru a obţine date din baza de date. SQL este principalul limbaj folosit pentru sistemele

relaţionale.

• Funcţii pentru salvarea bazei de date şi pentru refacerea bazei de date în urma erorilor.

287

• Mecanisme de securitate pentru împiedicarea accesului neautorizat la date şi modificarea

acestora.

11.3 Obţinerea rapoartelor din baza de date de personal

Obţinerea rapoartelor din baza de date existentă se poate face prin interogare. Aceasta constă în

extragerea datelor dintr-o tabelă ( tabele), dintr-o interogare anterioară sau din ambele, prelucrarea

acestora într-o formă mai mult sau mai puţin complexă şi furnizarea informaţiilor către utilizatori.

Rezultatele interogărilor pot fi folosite ca atare sau pot constitu i su rsă de în registrări

pentru crearea formularelor şi rapoartelor.

Principalele operaţii care se pot realiza cu ajutorul interogărilor sunt:

• extragerea din tabele numai a câmpurilor relevante pentru utilizatori (persoanele care au fost

în Concediu Medical);

• extragerea înregistrărilor din tabele prin specificarea unor criterii de selecţie (alegerea acelor

salariaţi care au studii superioare);

• crearea de câmpuri calculate (determinarea celor care au primit sporuri în valoare mai mare de

suma X);

• extragerea datelor din una sau mai multe tabele şi realizarea unor informaţii sintetice (dacă

există mai multe tabele se pot extrage cumulat date din Tabelul Evidenţa Personal – numele şi

prenumele, CNP, adresă, din Tabelul Departament – locul unde este încadrat, din Tabelul

Training- participarea la un anumit curs de specializare);

• crearea de tabele, adăugarea înregistrărilor în tabele, ştergerea înregistrărilor din tabele şi

actualizarea datelor;

• combinarea şi compararea ieşirilor prin realizarea mai multor interogări în acelaşi timp;

• interogarea şi a altor baze de date ( Foxpro, SQL Server).

Access permite crearea următoarelor tipuri de interogări:

• interogări de selecţie;

• interogări parametrizate;

• interogări de tip total;

• interogări de acţiune;

• interogări încrucişate;

Crearea unei cereri de interogare se poate face în mai multe moduri:

288

• proiectarea pas cu pas a cererii în modul Design View;

• utilizând instrumentul Wizard;

• exprimarea cererii în limbajul SQL ;

• crearea unui filtru şi salvarea acestuia ca cerere de interogare.

În Access:

Fereastra SQL View, generează automat codul SQL al interogării din fereastra Query By

Example ( QBE ). Aceeaşi fereastră este folosită şi pentru scrierea directă a unei interogări cu

ajutorul instrucţiunilor SQL.

Crearea unei interogări

Pentru crearea unei interogări se parcurg următorii paşi:

1. În fereastra Database ( Bază de date) se execută clic pe eticheta Queries ( Interogări) şi

apoi pe butonul New (Nou). Access afişează caseta de dialog New Query (

Interogare nouă).

2. Se selectează opţiunea Design View ( Vizualizare proiect) şi apoi se apasă pe butonul

OK. Access afişează fereastra Query Design ( Interogare de selecţie),

289

şi caseta de dialog Show Table ( Afişare tabel) suprapusă peste aceasta. Caseta de dialog

Show Table ( Afişare tabel) conţine tabelele ( afişare implicită), interogările sau combinaţiile dintre

acestea, de unde utilizatorul alege sursa de date pentru interogare curentă.

3. Se selectează tabela sau interogarea cu datele necesare interogării. Pentru aceasta se

execută clic pe tabelă sau interogare şi apoi clic pe butonul Add ( Adăugare). Dacă sunt necesare

date din mai multe tabele sau interogări se procedează asemănător şi pentru celelalte obiecte.

În partea superioară a ferestrei Query Design ( Interogare de selecţie) vor fi afişate tabelele

sau interogările, fiecare cu lista câmpurilor conţinute. În cazul în care tabelele din care se extrag

datele pentru interogare au fost în relaţie anterior, ele apar în fereastra Query Design ( Interogare

de selecţie) cu liniile de legătură precizate ( 1-1 sau 1-∞). Dacă nu, relaţia între tabele poate fi

creată în cadrul interogării.

4. Se aduc câmpurile din tabele sau interogări pe grila de interogare într-o ordine

dorită de utilizator. Sunt mai multe posibilităţi pentru a aduce câmpurile pe grila de interogare.

Ne vom referi numai la două dintre acestea:

Pentru a aduce câmp cu câmp pe grilă, se execută clic pe câmpul din tabelă şi se

trage pe grila de interogare, sau se execută dublu clic pe câmp, acesta adăugându-se automat în

grilă;

Pentru a aduce toate câmpurile tabelu lu i deodată, se execută dublu clic pe numele

tabelului şi se trag câmpurile pe grilă.

Observaţie:

290

După aducerea câmpurilor din tabele sau interogări pe grila de interogare sunt posibile

operaţii de inserare a unui câmp, ştergerea unui câmp, deplasarea unui câmp într-o altă poziţie,

modificarea dimensiunilor unei coloane şi modificarea numelui unui câmp.

Pentru ca rezultatele interogării să fie interpretate mai uşor, utilizatorul poate să ceară

ordonarea înregistrărilor în funcţie de valorile anumitor câmpuri.

Sortarea este posibilă pe câmpurile numerice, de tip text şi data calendaristică. Se pot

specifica sortări pe mai multe câmpuri din cadrul aceleiaşi interogări. Utilizatorul de regulă are

nevoie numai de anumite date din tabele, extrase selectiv în funcţie de anumite criterii. De

asemenea, are nevoie de informaţii sintetice, de informaţii complexe, comparative. Toate acestea în

condiţiile în care baza de date trebuie actualizată permanent.

Pentru a afişa rezultatele interogării se declanşează execuţia acesteia ( RUN) sau se

comută în fereastra Datasheet View.

Rezultatul realizării unei interogări în baza de date:

Figura 3 – interogarea bazei de date personal

PREZENTAREA PROGRAMULUI REVISAL

Aplicaţia Revisal este folosita pentru infiintarea si completarea registrului general de evidenta a

salariatilor in format electronic. Aceasta aplicatie poate fi folosita gratuit si este disponibila pentru

descarcare pe pagina de internet a Inspectiei Muncii www.inspectiamuncii.ro.

Dupa descarcare, se ruleaza fisierul revisal.msi si se urmeaza pasii indicati pentru instalarea aplicatiei pe

calculatorul utilizatorului.

291

Aplicatia se instaleaza in mod implicit in C:\Program Files\Revisal si se genereaza un link de

pornire in meniul Start al sistemului de operare. Aplicatia ReviSal poate gestiona simultan mai multe

registre electronice ale mai multor angajatori.

Succesiunea operatiunile principale din aplicatia ReviSal:

1. Preluare

2. Instalare

3. Introducerea datelor despre Angajator

4. Introducerea datelor despre Salariati si Contracte

5. Actualizarea datelor despre Angajator

6. Actualizarea datelor despre Salariati si Contracte

7. Transmiterea registrului electronic

Aplicaţia RevisSal

Figura 4. Aplicaţia ReviSal versiunea 5.0.8.033 valabilă în aprilie 2012

După instalarea programului se vor parcurge următoarele etape:

1. Înregistrarea angajatorului (primului angajator)

1.1 Definire angajator

292

Figura 5 – Informaţii generale angajator

1.2 Date despre persoana juridică

293

Figura 6 – Informaţii despre persoana juridică

2. Introducerea datelor despre Salariaţi şi Contracte

După introducerea angajatorului pentru care se înfiinţează si se completează registrul, se pot

adaugă salariaţii si contractele de munca ale acestora.

Figura 7 – Introducere date despre salariaţi

3. Introducerea datelor despre Contracte

294

Figura 8 – Informaţii despre contracte

4. Utilizarea Rapoartelor

Figura 9 – Meniul Rapoarte – registru Salariaţi

5. Opţiunea Instrumente

Figura 10 – Meniul Instrumente

Această versiunea nouă a aplicaţiei Revisal este conform Hotărârii de Guvern nr. 1.105/2011

prin care sunt modificate prevederile Hotărârii de Guvern nr. 500/2011.

295

În data de 10 noiembrie 2011 s-a publicat Hotărârea de Guvern nr. 1.105/2011 prin care se modifică

prevederile Hotărârii de Guvern nr. 500/2011. Drept urmare, Inspecţia Muncii a pus la dispoziţia

angajatorilor versiunea actualizată a aplicaţiei informatice Revisal pentru înfiinţarea şi completarea

registrului general de evidenţă a salariaţilor:

- Revisal 5.0.8 (pentru Windows XP / Vista / 7)

- Ghid de instalare şi utilizare (format .pdf - Portable Document Format)

Versiunea actualizată a aplicaţiei Revisal permite:

- introducerea şi actualizarea sporurilor salariale inclusiv în valoare procentuală, astfel cum sunt

prevăzute în contractul individual de muncă;

- preluarea datelor aferente registrului din versiunea anterioară a aplicaţiei Revisal 5.0.6;

- actualizarea nomenclatorului COR conform clasificării compatibile ISCO 08, reglementată prin

Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1832 din 6 iulie 2011 / Institutului Naţional

de Statistică nr. 856 din 11 iulie 2011;

- generarea registrului ce urmează a fi transmis către inspectoratul teritorial de muncă;

- validarea registrului generat din aplicaţii proprii de gestiune a salariaţilor, altele decât Revisal,

conform specificaţiilor tehnice de mai jos.

Specificaţiile tehnice ale registrului conform Hotărârii de Guvern nr. 1.105/2011 prin care

sunt modificate prevederile Hotărârii de Guvern nr. 500/2011

Inspecţia Muncii pune la dispoziţia angajatorilor specificaţiile tehnice actualizate de completare a

registrului general de evidenţă a salariaţilor. Specificaţiile tehnice se adresează angajatorilor care

utilizează aplicaţii proprii de gestiune a salariaţilor, altele decât Revisal, şi detaliază structura registrului

ce urmează a fi transmis, precum şi regulile de completare aferente fiecărui element:

- specificaţii tehnice versiune revizuită 06.12.2011(format .pdf - Portable Document Format)

- reguli de completare versiune revizuită 06.12.2011(arhivat în format .zip - 4 fişiere .xsd - XML

Schema Definition)

Pentru suport tehnic şi sugestii referitoare la registrul în format electronic, Inspecţia Muncii pune

la dispoziţie adresa de e-mail .

Utilizarea calculatoarelor şi a tehnologiei informaţiei cu tot ceea ce implică este indispensabilă

astăzi desfăşurării în condiţii optime a oricărei activităţi legate de gestionarea personalului dintr-o unitatea

economică.