Suport de curs: Proiectul Academia Sindicatelor

Suport de curs: Proiectul Academia Sindicatelor

Suport de curs: Proiectul Academia Sindicatelor

3 Decembrie 2008

Cuprins:

Pagina:

1. Introducere

2

1.1 Economia, resurse si constrangeri

2

1.2 Piata fortei de munca, a serviciilor financiare

si a bunurilor si serviciilor; legatura dintre ele

3

1.3 Factori economici de baza

4

1.4 Politici economice

5

2. Salariul

6

2.1 Diferenta intre salariu si venit

6

2.2 Distinctia intre remunaratia monetara si cea non-monetara

6

2.3 Salariul real vs. salariul nominal

7

2.4 Productivitatea fortei de munca

8

3. Locul de munca

8

3.1 Cum apar sau dispar locurile de munca?

8

3.2 Somajul structural, ciclic, frictional si clasic

10

3.3 Legatura dintre productivitate si locul de munca

10

3.4 Diferente sectoriale

12

3.5 Locurile de munca, rata somajului si cresterea economica

13

4. Salariul si sindicatele

14

4.1 Rolul sindicatelor in negocierea salariului

14

4.2 Limitari ale capacitatii de negociere

15

4.3 Mecanismul salarii-competitivitate-preturi

17

5. Globalizarea si impactul acesteia asupra sindicatelor si salariilor

18

5.1 Economiile regionale – rolul politicii fiscale si a costului

fortei de munca

18

5.2 Migratia fortei de munca

20

1. Introducere

1. 1 Economia, resurse si constrangeri

In viata de zi cu zi fiecare agent economic trebuie sa raspunda la trei intrebari de baza si anume:

· Ce fel de bunuri si servicii sa produca

· Cum sa le produca (reconciliere intre cererea nelimitata de bunuri si servicii vs. resursele limitate; tehnologia necesara pentru producerea lor)

· Pentru cine sa le produca (identificarea consmatorilor potentiali)

Economia este analiza pe care societatea o face pentru a raspunde celor trei intrebari de mai sus.

'Tax Wedge', % din costul fortei de munca, 2007

0

10

20

30

40

50

60

BeHuRoCRPoSpSkUS

%

Frontiera posibilitatilor de productie (FPP) arata cantitatea maxima fezabila a unui set de bunuri si servicii, X, care poate fi produs dat fiind un nivel de productie al unui alt set de bunuri si servicii, Y. De exemplu, daca X reprezinta cantitatea de bunuri si servicii publice produse intr-o economie iar Y pe cea privata, FPP este data de curba AD in Figura 1.1.

Figura 1.1 Optiunea societatii de a alege intre cantitatea de bunuri si servicii publice si/sau private

FPP arata punctele in care societatea produce bunuri si servicii in mod eficient. FPP arata un compromis: producerea intr-o cantitate mai mare a lui X implica producerea in canitate mai mica a lui Y.

O economie in care statul are un rol important, produce aprope de punctul A (tarile nordice, de ex. Suedia) pe cand cele in care statul are un rol mai redus in economie produc aproape de punctul D (i.e. SUA)

Q: In functie de rolul statului, ce structura de economii pot exista in lume?

A: Economiile pot fi de trei feluri:

· Libere, in care statul nu intervine deloc

· Mixte, in care guvernul si sectorul privat interactioneaza pentru rezolvarea problemelor economice

· Planificata sau de stat, in care guvernul controleaza productia si consumul

1.2 Piata fortei de munca, a serviciilor financiare si a bunurilor si serviciilor; legatura dintre ele

Fluctuatiile economice sunt rezultatul interactiunilor proceselor de ajustare de pe trei piete si anume:

a. Piata fortei de munca. Aceasta stabileste un nivel de echilibru al salariului pe economie corespunzator unui numar de angajati. Punctul de echilibru se afla acolo unde cererea de forta de munca – determinata de necesitatile firmelor – este egala cu oferta fortei de munca – data de disponibilitatea celor care lucreaza de a-si oferi serviciile pentru un anumit nivel al salariului. Piata fortei de munca impreuna cu nivelul de tehnologie la un moment dat in economie determina oferta agregata din econmie (figura 1.2.a).

b. Piata bunurilor si serviciilor identifica punctele de echilibrul intre economisire si nivelul investitiilor in economie. Relatia dintre cele doua determina cantitatea de bunuri si servicii produse. De exemplu, o firma anticipeaza un anumit nivel al cererii pentru produsele sale si in consecinta stabileste cat anume sa investeasca pentru a atinge un nivel de productie corespunzator.

c. Piata serviciilor financiare stabileste nivelurile de interactiune generate de cererea si oferta pentru cantitatea de bani dintr-o economie. Punctul de intersectie dintre cererea si oferta banilor stabileste un nivel al ratei doanzii in economie.

Punctul de echilibru dat de interactiunea pietelor serviciilor financiare si cea a bunurilor si serviciilor genereaza cererea agregata in economie.

In final, intersectia dintre oferta si cererea agregata determina un nivel de echilibru al pretului si cantitatii de bunuri si servicii produse intr-o economie (fig. 1.2b).

1.3 Factori economici de baza

· Produsul intern brut (PIB) – reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse in economie.

· Cresterea PIB reprezinta procentul cu care PIB variaza de la o perioada la alta. In general, perioada standard implicit aleasa in economie este un an.

· Forta de munca reprezinta populatia active din economie. In general, aceasta este data de numarul celor cu varste cuprinse intre 18-65 de ani. In Romania, la sfarsitul anului 2007 forta de munca reprezenta aproximativ 10 milioane.

· Rata somajului reprezinta procentul din populatia activa care nu are un loc de munca la un moment dat. In Septembrie 2008, rata somajului in Romania era de 3,9%.

Rata somajului si cresterea economica in Romania

-10

-5

0

5

10

15

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

%

Cresterea PIBRata somajului

· Rata dobanzii. Reprezinta costul banilor in economie. Exista mai multe rate ale dobanzii; distinctie intre rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, rata dobanzii la imprumuturi sau la depozite oferita de bancile comerciale.

· Inflatia. Reprezinta procentul de variatie a nivelului general al preturilor in economie. Este un process continuu. Masurarea inflatiei se face cu ajutorul unui asa numit cos de consum in care bunurile si serviciile au anumite ponderi. In Romania acest indice al preturilor de consum (IPC) este calculat lunar de catre Institul National de Statistica (exemplu).

Inflatia anuala - Romania si EU-27

0

4

8

12

16

20

Jan-05Jul-05Jan-06Jul-06Jan-07Jul-07Jan-08Jul-08

%

EU-27Romania IPCRomania IPP

1.4 Politici economice

Politicile economice urmaresc in general sa urmareasca trei obiective si anume:

· O rata a somajului cat mai redusa, ideal cat mai apraope de zero. Acest fapt inseamna ca produsul intern brut sa fie mentinut constant la o valoare corespunzatoare nivelului la care numarul angajatilor in economie corespunde fortei de munca (mai putin cei care se afla in cautarea unui nou loc de munca).

· Mentinerea inflatiei la un nivel constant, ideal cat mai apropiat de zero. (In realitate, din considerente practice, in economiile dezvoltate nivelul optim al inflatiei este considerat undeva intre 2-2,5% pe an).

· Mentinerea balantei de plati la nivelul zero si a ratei de schimb la un nivel stabil si predictibil. Acest fapt reduce impactul fluctuatiilor de pe pietele internationale pe piata interna. Evident, in practica acest lucru este dificil de realizat.

Politicile economice au doua componente majore:

· Politica fiscala. Aceasta este sub controlul guvernului si incorporeaza stabilirea nivelului taxelor si a impozitelor in economie, precum si a cheltuielilor pe care guvernul le face (sanatate, invatamant, asigurari sociale, infrastructura, etc). Stabileste nivelul deficitului bugetar si datoriei publice.

· Politica monetara. Este in responsabilitatea BNR. Delegarea politicii monetare catre BNR, o institutie independenta, este un fenomen relativ nou in Romania. Rolul politicii monetare este de a asigura o rata a inflatiei stabila si redusa prin managementul masei monetare din economie.

Mix-ul de politici fiscale si monetare in economie este decisiv pentru evolutia economica a unei tari si pentru stabilitatea economica.

De remarcat: Este nevoie de timp pentru obtinerea anumitor efecte scontate prin implementarea unor politici economice. In plus, fluctuatiile economice generate atat pe pietele internationale cat si pe cea interna conditioneaza atingerea obiectivelor economice.

Alte politici specifice – care insa folosesc elemente din cele doua politici de mai sus - pot fi politica de stabilizare ( a cresterii economice sau inflatiei de exemplu), politica ratei de schimb (de exemplu, intre 2000-2004 BNR a dus o politica de control a ratei de schimb, permitand deprecierea controlata a leului vis-a-vis de USD si EUR), politici de comert, etc.

2. Salariul

2.1 Diferenta intre salariu si venit

Q: Ce reprezinta salariul pentru angajat si angajator?

A: Pentru angajat, salariul reprezinta remuneratia pentru efortul depus. Orice angajat isi evalueaza munca depusa pe o anumita perioada de timp data in functie de alternativele existente, intensitatea efortului, atractivitate, etc.

Pentru angajator, salariul reprezinta un cost in procesul de productie (alaturi de costul capitalului si al tehnologiei). Astfel, decizia angajatorului de a plati un anumit nivel al salariului se bazeaza pe un calcul economic. Angajatorul trebuie sa fie profitabil, altfel poate disparea de pe piata. Angajatorul plateste un nivel al salariului care depinde de valoarea adaugata pe care angajatului o are, nivelul de cunostinte si eficienta acestuia.

Venitul reprezinta totalitatea castigurilor financiare ale unui individ. Pe langa salariu, acesta poate include venituri din diverse alte activitati, cum ar fi venituri din investitii (i.e. actiuni, depozite bancare, chirii, etc) sau venituri din activitati ocazionale (ruleta, loto, mosteniri, etc)

2.2 Distinctia intre remunaratia monetara si cea non-monetara

Remuneratia angajatului pentru munca depusa poate avea doua forme si anume:

· Monetara, care include salariul si bonusurile.

· Ne-monetara, care include anumite beneficii cum ar fi:

· bonurile de masa,

· facilitatarea accesului la diverse alte servicii (gradinita, cantina, vacante, etc.),

· acordarea dreptului de folosinta asupra unor bunuri (telefon, masina, locuinta, etc),

· cursuri de imbunatatire a cunostintelor, seminarii, conferinte, etc.

Remuneratiile de ordin non-monetar reprezinta un cost pentru angajator. Angajatul beneficiaza in mod direct de beneficiile non-monetare iar evaluarea efortului de munca depus de acesta trebuie automat sa tina cont si de acest tip de remuneratie.

De remarcat: Cursurile de imbunatatire a cunostintelor, participarea la seminarii sau conferinte reprezinta o investitie in capitalul uman individual. Acest tip de investitie creste valoarea de piata a angajatului pe tot parcursul vietii.

2.3 Salariul real vs salariul nominal.

In practica angajatul si angajatorul negociaza un salariu nominal. Ceea ce conteaza insa este puterea de cumparare a salariului, adica salariul real. Ceea ce erodeaza aceasta putere de cumparare a salariului nominal este inflatia. Cu cat inflatia este mai mare (adica preturile bunurilor si serviciilor cresc rapid) si mai putin previzibila, cu atat riscul de erodare al puterii de cumparare este mai ridicat.

Asa cum se observa si din graficul de mai jos, in anii 1999-2000, rata anuala de crestere a salariului mediu net pe economie in Romania a fost mai mica decat rata inflatiei. In consecinta, puterea de cumparare a salariului a scazut, deoarece cu aceeasi bani se putea cumpara mai putine bunuri si servicii. Incepand cu sfarstiul anului 2000, rata de crestere a salariului net a fost superioara ratei inflatiei, indicand o crestere a puterii de cumparare a salariului.

Cresterea anuala

0

10

20

30

40

50

60

Jun-99Jun-00Jun-01Jun-02Jun-03Jun-04Jun-05Jun-06Jun-07Jun-08

%

Salariul netInflatia

Q: Cum se calculeaza salariul real?

A: Daca W reprezinta salariul nominal si P reprezinta un indice care masoara inflatia, atunci raportul W/P reprezinta salariul real. In practica este necesara stabilirea unui punct de reper, adica a unui an de referinta.

Exemplu: Sa presupunem ca perioada de referinta este decembrie 2006. Salariul mediu pe economie in decembrie 2006 in Romania a fost de 1.099 RON. In decembrie 2007, salariul mediu a fost 1.266 RON. Cresterea nominala a salariului in perioada decembrie 2006 – decembrie 2007 a fost de (1.266-1.099)/1.099 * 100 = 15,2%.

In decembrie 2006, indicele preturilor de consum este fixat la 100 (reprezinta valoarea de referinta). Inflatia anuala in decembrie 2007 a fost de 6,56%, ceea ce inseamna ca indicele inflatiei in decembrie 2007 a fost 106,56.

In consecinta, salariul real in decembrie 2006 este: 1.099/100 iar in decembrie 2007 este 1.266/106,56. Astfel, rata de crestere a salariului real in perioada considerata a fost de 8,1%.

2.4 Productivitatea fortei de munca

Productivitatea se calculeaza ca raport intre valoarea economica finala produsa si forta de munca/capitalul utilizat. De exemplu, la nivelul unei firme, productivitatea fortei de munca reprezinta raportul intre productie, Y, si numarul de angajati, L, pe care il are firma.

Din punct de vedere al angajatorului, acesta urmareste sa obtina un mix optim de capital si forta de munca, pentru a-si mari productivitatea companiei. Anumite industrii permit substitutia fortei de munca cu capitalul (automatizarea, robotizarea proceselor, etc). Alte industrii sunt intensive din punct de vedere al fortei de munca (de ex. industria textila).

Din punct de vedere al angajatului, nivelul de cunostinte si experienta il poate ajuta sa-si imbunatateasca productivitatea.

Aspecte legate de masurarea productivitatii fortei de munca:

· Trebuie sa fie masurata pe aceeasi baza – in situatiile in care se doreste sa se compare. In practica, este diferita intre diverse sectoare in functie de intensitatea capitalului sau a fortei de munca utilizate.

· Productivitatea se poate raporta la numarul de ore lucrate. Uneori numarul de ore lucrate/angajat este mai relevant decat numarul total de angajati.

Mai multe caracteristici ale productivitatii fortei de munca in Romania sunt prezentate in sectiunea 3.3/

3. Locul de munca

3.1 Cum apar sau dispar locurile de munca?

· Locurile de munca apar in urma fluctuatiilor economice – asa numitele cicluri economice. Pe partea ascendenta a ciclului economic cererea agregata creste, firmele angajeaza mai mult personal pentru a-si creste productia (si implicit vanzarile), rata somajului scade, nivelul salariilor creste (fapt care alimenteaza suplimetar cererea agregata). Pe partea descendenta a ciclului economic este valabil reversul acestor procese.

· Locuri de munca pot aparea in urma aparitiei unor ‘nise’ de piata data de oportunitati

· Similar, ele pot disparea/reloca in alte regiuni/tari daca anumite sectoare devin neprofitabile – i.e. costul de productie (personal, materiale, costuri curente, etc) devine mai mare decat pretul de vanzare.

La un moment dat, o persoana se poata afla in trei ipostaze pe piata fortei muncii, si anume:

· Ca angajat

· In somaj

· In afara fortei de munca

Figura 3.1 de mai jos arata modalitatile prin care o persoana din piata fortei de munca poate ajunge in una din cele trei ipostaze.

Figura 3.1 Fluxul pietei fortei de munca

Cei care lucreaza (angajatii) pot sa devina someri in urmatoarele cazuri:

· Prin concedieri – atunci cand firmele/agentii economici unde acestia lucreaza decid astfel

· Disponibilizari temporare – acestia pot spera sa fie reangajati de aceeasi companie in viitorul apropiat

· Cei care decid sa paraseasca locul de munca din proprie initiativa

3.2 Somajul structural, ciclic, frictional si clasic

In trecut clasificarea somajului se facea in functia de cauza care statea la baza acestuia:

· Somajul frictional, este nivelul minim ireductibil de somaj intr-o societate dinamica. Include oamenii care cu handicap si care nu pot munci precum si oamenii care se afla intre doua job-uri, adica in cautarea unui loc de munca.

· Somajul structural apare atunci cand exista o nepotrivire intre nivelul de cunostinte/experienta si oportunitatile de angajare existente la un moment dat. Acest fapt se intampla adesea atunci cand cererea si productia in anumite sectoare ale economiei isi schimba radical structura. De exemplu, un sudor care a lucrat 25 de ani la un santier naval, este disponibilizat la varsta de 55 de ani datorita restrangerii activitatii in industria respectiva. Datorita varstei, firmele ar putea fi reticente sa-i ofere oportunitatea unor cursuri de recalificare si atunci acesta devine parte a somajului structural.

· Somajul ciclic, apare in conditiile pantei descendente a ciclului economic, atunci cand cererea agregata scade iar fimele sunt nevoite sa isi restranga activitatea.

· Somajul clasic descrie somajul creat atunci cand exista anumitor rigiditati pe piata fortei de munca. Acestea fac ca nivelul mediu al salariului sa fie artificial mentinut la o valoare superioara fata de cea care s-ar putea obtine pe o piata a fortei de munca competitive (data de intersectia cererii si ofertei fortei de munca). Printre tipurile de rigiditati se pot numara fie impunerea unui salariu minim sau existenta unor sindicate puternice.

Analiza moderna a somajului pune accent pe diferenta intre somajul voluntar si cel involuntar.

Un individ este somer involuntar daca ar accepta un salariu la nivelul ofertei curente de pe piata.

3.3 Legatura dintre productivitate si locul de munca

In Romania, productivitatea fortei de munca converge desul de rapid catre media UE, desi diferenta ramane inca semnificativa.

De remarcat: Pentru angajator, productivitatea totala este cea care conteaza, i.e. incorporand productivitatea capitalului si efectul tehnologiei asupra procesului de productie.

Factori care au dus la cresterea recenta a productivitatii muncii in Romania:

· Investitii substantiale

· Ajustarea numarului de angajati pentru optimizarea mix-ului forta de munca/capital

· Realocarea resurselor catre procese mai productive

· Imbunatatirea guverantei corporatiste si a mediului de afaceri

Evidenta sugereaza ca cea mai mare parte a castigurilor recente de productivitate este atribuita cresterii productivitatii la nivel sectorial. Productivitatea datorita ajustarilor intra-sectoriale ramane inca scazuta in Romania.

Imbunatatirea productivitatii totale are un efect direct asupra cresterii salariale. Dupa cum se poate remarca si din Figura 3.3.1 costurile cu forta de munca in Romania au crescut in medie cu 60% in perioada 2005-2007.

Chiar si asa insa, costurile cu forta de munca raman in mod substantial sub media UE.

De retinut:

· Cresterea productivitatii firmei se reflecta in cele din urma in cresterea salariilor si deci a imbunatatirii traiului pentru anagajati.

· Cresterea productivitatii din ultima perioada in Romania s-a realizat concomitent cu scaderea somajului

· O firma care este competitiva are posibilitatea de a creea noi locuri de munca prin extinderea activitatii

3.4 Diferente sectoriale

Pentru angajat, nivelul salariului net este cel care conteaza deoarece acesta este cel care este raportat la puterea de cumparare. In Romania, nivelul salariului mediu brut difera semnificativ in functie de sector (vezi figura 3.4.1):

Figura 3.4.1 Salarii medii brute pe sectoare in Romania (septembrie 2008)

050010001500200025003000350040004500

Intermedieri financiare

Administratie publica si aparare

Posta si telecomunicatii

Invatamant

Media Economie

Industrie

Sanatate

Constructii

Comert

Agricultura

RON

Exista cateva explicatii pentru diferentele salariale inter-sectoriale, astfel:

· Necesitatea/potentialul unor sectoare de a se dezvolta mai rapid. De exemplu, sectorul financiar, care a canalizat fluxurile financiare catre economie intr-o perioada in care cererea pentru astfel de servicii a fost foarte mare.

· Competita mai accentuata in anumite sectoare. De exemplu, anumite servicii furnizate de sectorul public nu au concurenta. In consecinta, nivelul salariilor din acest sector este mai ridicat.

· Mobilitatea redusa inter-sectoriala datorita cerintelor unui set de cunostinte diferite. Acest fapt este cuplat cu oferta de cursuri de recalificare relativ scazuta.

· Fenomenul de emigratie din ultimii ani care a afectat distributia cunostintelor fortei de munca in mod asimetric

· Intensitatea diferita a productivitatii fortei de munca si a capitalului. De exemplu, sectorul serviciilor, in general, este mai putin intensiv din punct de vedere al capitalului. Astfel, aportul tehnologic si nivelul de calificare/cunostinte al fortei de munca reprezinta cele mai mari costuri.

De remarcat: Diferenta de salarii trebuie sa fie ajustata pentru alti factori, indeosebi:

· Acordarea de avantaje non-monetare de catre angajator

· Posibilitatea de castiguri suplimentare, care nu sunt ‘oficializate’. De exemplu, in sectorul constructiilor, o parte din remuneratie nu este prinsa in contractele oficiale, incurajand economia subterana

· Timpul efectiv de lucru si intensitatea medie de lucru. De exemplu in sectorul invatamantului acesti doi factori au intensitati mai reduse comparativ cu sistemul financiar, de exemplu.

Q: Se poate echilibra diferentialul de salarii inter-sectorial?

A: Teoretic da, in conditiile in care piata fortei de munca este flexibila iar economia este aceea a unei piete competitive. In practica, existenta unor distorsiuni impiedica realizarea acestui echilibru. Astfel, migratia inter-sectoriala a fortei de munca este relativ scazuta in Romania.

3.5 Locurile de munca, rata somajului si cresterea economica

Economia Romaniei parcurge de mai aproape doua decenii un proces de restructurare. Aceasta inseamna eficientizarea si cresterea profitabilitatii la nivelul tuturor sectoarelor din economie. In particular, anumite industrii, care nu mai sunt viabile, sunt pe cale de disparitie, iar altele apar si se consolideaza.

Piata fortei de munca reactioneaza la fluxul ciclurilor economice. Insa, in Romania exista o reactie de intarziere a pietei fortei de munca ca raspuns la cresterea economica recenta. Rata de inactivitate a fortei de munca este ridicata, in special in randul populatiei tinere. In plus, o mare parte din populatia rurala este somera. Astfel, cum aproape 45% din pupulatie locuieste in mediul rural, somajul in aceste zone atinge de multe ori si doua cifre.

Se pot identifica trei cauze care explica sub-utilizarea potentialului de ajustare a fortei de munca in fata cererii crescande date de evolutia economica, si anume:

· O diferenta substantiala intre calificarea celor care cu fost disponibilizati in procesele de restructurare a intreprinderilor si caracteristicile calificarilor cerute de piata fortei de munca. Agricultura sau industriile de tip monolit sunt exemple clasice.

· Educatia. Sondajele de piata sugereaza ca o mare parte din absolventi trec direct in somaj. Acest fapt sugereaza ca exista deficiente in ceea ce priveste programa facultatilor si necesarul de calificare cerut de piata. In plus, calitatea educatiei este si ea deficitara.

· Mobilitatea interna redusa, in special intre zonele rurale si cele urbane. Situatia se explica partial, prin migratia acestor persoane in afara granitelor tarii, unde castigul salarial este mai ridicat.

O masura a dezechilibrului intre cererea si oferta pietei fortei de munca este data de rata de ne-ocupare a locurilor de munca. Figura 3.5.1 de mai jos sugereaza ca in Romania, aceata rata este destul de ridicata, si in crestere, fata de alte tari din EE.

Figura 3.5.1 Rata de neocupare, %, firmele cu peste 10 angajati

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

CZEEHULVLTPLSKSIBGRO

1Q 051Q 061Q 07

4. Salariul si Sindicatele

4.1 Rolul sindicatelor in negocierea salariului

Sindicatele reprezinta institutii dominante ale pietei fortei de munca. Ele actioneaza in calitate de agenti ai angajatilor pentru negocierea contractelor de angajare precum si stabilirea unui nivel salarial.

Rolul unui sindicat este acela de a:

· Proteja proprii membri

· Imbunatati conditiile de munca

· Imbunatati nivelul salariului

Efectul negocierii de catre un sindicat asupra nivelului salariului este prezentat in figura 4.1 mai jos:

· Pe o piata competitiva a fortei de munca, oferta fortei de munca, Ns, se va intersecta cu cererea din partea firmelor pentru forta de munca, Nd, in punctul A. Salariul oferit va fi W0 iar numarul de angajati N0.

· In prezenta unui sindicat, acesta va cauta sa negocieze un nivel al salariului W1, peste nivelul de echilibru competitiv W0. La acest nivel, firmele vor angaja N1, mai putini angajati, datorita costurilor mai ridicate cu salariile. Noul echilibru pe piata fortei de munca va fi in punctul B, la intersectia dintre cererea pentru forta de munca, Nd si oferta pentru forta de munca Nss.

· Diferenta dintre cantitatea de forta de munca oferita, N1s , si cea ceruta, N1 , reprezinta somajul indus de sindicat.

De retinut: In practica, salariul real este relevant in procesul de negociere angajat-angajator.

Figura 4.1 Echilibrul pe piata fortei de munca cu un sindicat la nivelul intregii economii

4.2 Limitari ale capacitatii de negociere

Exista doua metode prin care un sindicat poate negocia un salariu real mai mare si anume:

· Sa declare ca nimeni nu va munci pentru salariu daca acest salariu nu se afla peste un nivel minim agreeat de catre sindicat.

· Sau, alternativ, sindicatele pot defini un set de calificari minime acceptabile pentru anumite locuri de munca astfel incat numarul oamenilor care sa corespunda acestor calificari sa fie mai mic decat numarul celor care ar fi putu aplica pentru un astfel de loc de munca intr-o piata a fortei de munca competitiva.

In ambele cazuri, efectul asupra pietei fortei de munca este un nivel al salariului real mai ridicat si un reducere a numarului de angajati in economie.

In plus, datorita costului mai ridicat cu forta de munca, firmele se vor confrunta cu un pret mai ridicat al productiei economice concomitent cu o capacitate de productie mai scazuta.

Pentru estimarea influentei sindicatului asupra nivelului salarial – si deci, implicit, si identificarea limitelor de negociere, este necesar sa se tina seama de anumite caracteristici, cum ar fi:

· Educatie

· Sex

· Training

· Diferenta de productivitate intre diverse sectoare datorita intensitatii capitalului diferite

Mai jos (vezi tabelul 4.2), sunt prezentate estimari ale diferentialului de salariu intre sectoarele sindicalizate si cele ne-sindicalizate din Marea Britanie:

Tabelul 4.2 Diferentialul de salarii intre sectoarele unionizate si cele non-unionizate in Marea Britanie

Industria

Diferentialul Salariilor , %

Constructia de nave

18,2

Hartie

11,4

Imbracaminte si incaltaminte

10,7

Alimentara

6,6

Textila

6,6

Ciment, sticla

2,4

Electrica

2,0

Pielarie

-0,5

Din tabel se observa ca diferentialul de salarii variaza destul de mult in functie de sector.

Q: De ce exista o asa mare variatie intre puterea sindicala in diverse sectoare?

A: Acest fapt depinde de cat de competitiva este o industrie. Lipsa de concurenta intareste pozitia sindicatelor si creeaza premizele unor cerinte pentru salarii mai mari.

Limite de negociere in relatia sindicat - angajat:

· Exista un cost maxim pe care angajatorul si-l poate permite astfel incat sa ramana competitiv. Daca sindicatul cere un nivel prea ridicat al salariului, poate forta iesirea de pe piata a angajatorului.

· Ore pierdute datorita actiunilor de protest a sindicatelor. Acestea reprezinta un cost important ce poate avea efecte externe semnificative, in special atunci cand membrii sindicatelor furnizeaza servicii de utilitate publica. Prelungirea lor excesiva, ca forma de protest, nu poate continua la nesfarsit. Exista posibilitatea ca angajatorul sa inlocuiasca angajatii care sunt membrii sindicatului cu altii care nu sunt sindicalizati.

· Chiar daca angajatorul si sindicatele au o disputa, ei au de asemenea si un interes comun, acela de a ‘imparti’ profitul. O performanta mai buna a firmei inseamna mai mult pentru angajati si angajatori deopotriva.

Q: Intre 2003 si Septembrie 2008 diferentialul salariilor brute din sectorul administratiei publice si cel reprezentand media pe economie a crescut in mod constant, de la 40% la 75% (vezi graficul de mai jos). Cum se explica acest fapt? Se poate spune ca sectorul administratiei publice actioneaza ca un sindicat?

Diferentialul salariilor, administratia publica vs. media pe

economie

20

40

60

80

Dec-00Dec-01Dec-02Dec-03Dec-04Dec-05Dec-06Dec-07

%

4.3 Mecanismul salarii-competitivitate-preturi

Q: Ce este competitivitatea?

A: Competitivitatea reprezinta capacitatea unei companii de a produce bunuri si servicii la un nivel calitativ similar insa la un pret de cost mai scazut decat alti competitori.

Costul cu forta de munca reprezinta o fractiune importanta din costul total al unei firme. In functie de sector, el poate varia puternic, intre 20-80% din costul total. Astfel, orice crestere a costului cu salariile afecteaza implicit competitivitatea firmei.

Q: Cum poate reactiona o firma la o crestere a costului cu salariile?

A: In principiu, exista trei metode de raspuns, si anume:

· Absorbirea acestui cost in marja de profit. Astfel, firma isi reduce profitul si evita transferul acestei cresteri in preturi. Aceasta solutie este posibila in contextul in care marja de profit este suficient de mare astfel incat sa permita aest lucru. Masurile de acest gen sunt percepute a fi, de regula, pe termen scurt in conditiile in care competitia nu se schimba.

· Transferul costului cu salariile in pretul final al producatorului. Astfel, aceasta masura duce la cresterea preturilor si, implicit, a inflatiei. Aceasta alternativa este utilizata de firmele care opereaza pe piete insuficient mature, cele care au un management deficitar sau cele care beneficiaza de o competitie redusa.

· Disponibilizarea unei parti a fortei de munca astfel incat costul total cu salariile sa ramana neschimbat.

De retinut:

· In practica, reactia firmelor contine de obicei un mix din cele trei masuri prezentate mai sus.

· In general, reactia firmelor este aceea de a transfera o mare parte din costul cu salariile in pretul final al produsului finit/serviciului oferit. In acest caz, cresterea (nominala) de salariu de care beneficiaza angajatul este iluzorie. Aceasta deoarece in termeni reali, cresterea salariului este anulata datorita cresterii nivelului general al preturilor.

· Singurul in care salariul real poate creste in mod viabil pe termen lung este prin cresterea productivitatii si, implicit a competitivitatii.

5. Globalizarea si impactul acesteia asupra sindicatelor si salariilor

5.1 Economiile regionale – rolul politicii fiscale si a costului fortei de munca

In utimii ani, o serie de economii din Europa de Est (EE) au aplicat politici fiscale orientate catre atragerea investorilor straini – si implicit pentru creearea de noi locuri de munca.

Tarile din EE erau atractive pentru investotorii straini deoarece:

· Aveau costuri cu forta de munca mai reduse comparativ cu tarile dezvoltate

· Costurile de constructie/chirie erau mai mici

· Potentialul de exapnsiune al pietei interne/regionale era ridicat

Pentru a oferi stimulente suplimentare, guvernele multor tari din EE si tarile Baltice au redus taxele si impozitele pe venit/profit/TVA (vezi Tabelul 5.1 de mai jos):

Tabelul 5.1 Competitia fiscala in EE si tarile Baltice:

Tara

Impozitul pe venit (%), anul in care a fost introdus in paranteze.

Impozitul pe profit (%)

Taxa pe valoarea adaugata (%)

Estonia

24 (1994)

24

18

Lituania

33 (1994)

15

18

Letonia

25 (1994)

15

18

Rusia

13 (1995)

24

18

Serbia

14 (2001)

10

18

Ucraina

13 (2003)

25

20

Slovacia

19 (2004)

19

19

Romania

16 (2005)

16

19

In conditiile in care investitiile de capital (adica investitiille in echipamente, mijloace fixe, etc) nu necesita costuri suplimentare mari (datorita mobilitatii capitalului) firmele straine au utilizat aceasta oportunitate oferita de o fiscalitate mai redusa si s-au extins in aceste tari.

In Romania, de exemplu, investitiile au ajuns la 29% din PIB in 2008, in crestere de la 19% in anul 2000.

Q: Chiar daca anumite taxe si impozite au niveluri atractive, sunt acestea cele mai relevante in procesul evaluarii firmelor a propriilor costuri cu forta de munca?

A: Nu. Costul cu forta de munca include toate taxele si impozitele pe care atat angajatul cat si angajatorul trebuie sa le plateasca la stat. Pentru o firma, acesta este costul relevant cu forta de munca.

Dupa cum se observa in figura 5.1.1 mai jos, Romania are unul dintre cele mai mari costuri cu forta de munca din EU. ‘Tax Wedge’ este definit ca raportul intre suma tuturor impozitelor si axelor aferente fortei de munca (contributiile la asigurari sociale, somaj, sanatate, etc) si salariul brut.

Dupa cum se observa, la inceputul anului 2007, in Romania, 47,5% din costul cu salariile il reprezentau impozitele si taxele platite la buget. Acesta reprezinta un cost urias cu forta de munca pe care companiile care opereza in Romania trebuie sa il plateasca.

Pe langa nivelul ridicat al taxelor aferent costului fortei de munca, un alt cost important pentru angajator il reprezinta rigiditatea legislativa existenta in Codul Fiscal din Romania care protejeaza angajatii. Din punct de vedere al angajatului, acest aspect pare a fi pozitiv deoarece ii confera o mai mare siguranta a locului de munca. In practica insa, pe termen mediu si lung, o flexibilitate redusa a legislatiei fortei de munca, care impune costuri ridicate angajatorului atat la angajare cat si la concedieri, poate avea efecte negative asupra economiei datorita competitiei regionale. Efectele pot fi:

· De relocare a proceselor productive in tari din regiune care ofera costuri mai mici cu forta de munca si au o legislatie mai favorabila pietei fortei de munca, incurajand flexibilitatea

· Reducerea numarului locurilor de munca, cresterea somajului, si scaderea activitatii economice

· Cresterea costurilor sociale

· Cresterea somajului structural

De retinut: Pe termen mediu si lung politicile fiscale care adreseaza aspecte legate de costul fortei de munca trebuie sa tina seama si de tendintele regionale/internationale. Pericolul realocarii capacitatilor productive de catre firme in tari unde acest cost este mai scazut este real (ex. China, Ucraina, etc).

5.2 Migratia fortei de munca

Migratia externa are rolul de a amplifica distorsiunile existente pe piata fortei demunca. Numarul romanilor care lucreaza in afara granitelor tarii este estimat la peste 2 milioane. Un studiu al Bancii Mondiale arata ca 88% din populatia tanara a Romaniei, cu varste cuprinse intre 15-24 ani, ar considera varianta lucrului in strainatate. Din acestia, numai 20% insa ar pleca definitiv.

Q: Care sunt efectele migratiei fortei de munca?

A:

· Creeaza o inertie a ajustarii pietei fortei de munca concomitent cu reducerea ratei de participare pe piata fortei de munca. Acest fapt se poate vedea in figura 5.2 mai jos:

Sursa: Eurostat

· Duce la scaderea ofertei fortei de munca, cresterea salariului si scaderea competitivitatii

· Exercita un transfer al puterii de cumparare pe plan intern echivalent cu valoarea sumelor trimise acasa de cei care lucreaza in strainatate. In 2007, aceste sume au reprezentat echivalentul a peste 5% din PIB (aproximativ 6 miliarde de euro)

· Poate duce ulterior la un transfer de cunostinte in cazul in care o parte din cei care lucreaza in strainatate decid sa revina in Romania si sa desfasoare activitati productive aici.

Q: Care este implicatia fenomenului migratiei pentru tendinta de asociere a

angajatilor in sindicate:

A: Un fenomen al migratiei ridicat slabeste, in principiu, capacitatea angajatilor de a se constitui in sindicate.

Cei care lucreaza

Someri

Cei care se afla in afara fortei de munca

Cei care accepta un loc de munca

Angajati descurajati

Angajati noi

Disponibilizati

Noi intrati sau re-intrati

D

C

B

A

Bunuri si sevicii publice

Bunuri si sevicii private

Puncte de discutie

In contextul intrebarilor de mai sus, cum isi poate aloca un individ timpul? In ce categorie intra activitatile petrecute in timpul liber? Cine sunt producatorii si consumatorii in acest caz? De exemplu, in cazul unui concert sau vizionarii unui film.

Diponibilizati temporari

Puncte de Discutie:

Punctele deasupra FPP (i.e. E) nu sunt posibile. De ce?

Punctele in interiorul FPP (i.e. F) nu sunt eficiente. De ce?

Care sunt avantajele si dezavantajele producerii in punctul A? Dar D?

Exista bunuri si servicii care pro fi furnizate atat de sectorul public cat si de cel privat?

E

F

Puncte de discutie

In practica, acest nivel de echilibru este rareori atins. Fluctuatiile de pe cele trei piete fac ca nivelul preturilor si al productiei sa varieze permanent in jurul acelei valori de echilibru.

Puncte de discutie

In economie exista mai multi indici de inflatie. Pe langa IPC mai exista indicele preturilor productiei industriale (IPP), deflatorul PIB, al consumului, etc. Cum explicati variatiile dintre acesti indici? Sunt acestea relevante?

Puncte de discutie

In Europa, agenda Lisabona promoveaza un set de politici care au tinte si obiective comune. Astfel, politicile economice la nivel national trebuiesc ‘sincronizate’ pe alocuri cu cele europene.

Romania are ca obiectiv aderarea la zona euro in 2014 si pentru aceasta trebuiesc indeplinite anumite criterii (Maastricht) legate de deficitul bugetar, datoria publica sau inflatie. Aceste criterii se alfa sub controlul direct al autoritatilor care stabilesc politica monetara si fiscala.

Puncte de discutie

Angajatul este interesat de salariul disponibil, adica de salariul net, dupa plata tuturor impozitelor si taxelor.

Care este alegerea potrivita pentru indicele inflatiei in vederea calcului salariului real? Poate fi IPC, IPP, deflatorul PIB, al consumului, etc.

Fiecare individ are un cos de consum specific (i.e. bunuri si servicii). Inflatia acestui cos individual de consum poate fi diferita fata de cea pe economie.

Puncte de discutie:

Progresul tehnologic poate duce la dislocarea fortei de munca din diverse sectoare. Insa, traditional, numarul de locuri noi create in industriile adiacente a depasit numarul locurilor de munca distruse

Statul ca si angajator. Cat de mult isi poate permite statul sa angajeze intr-o economie cum este cea a Romaniei?

Pe ce parte a ciclului economic se situeaza Romania in prezent? Exista riscul disparitiei unor industrii autohtone?

Atragerea ce fonduri structurale poate genera locuri de munca? Sunt ele sustenabile?

Puncte de discutie:

Ce fel de somaj a fost creat cu preponderenta prin activitatile de disponibilizare a angajatilor din sectorul de stat in anii 1990 in Romania?

In septembrie 2008, numarul somerilor inregistrati in Romania era de 353.000 (corespunzator unei rate a somajului de 3,9%). In ce categorii de somaj credeti ca s-ar putet incadra acestia?

Salariul, W

Numar angajati, N

W0

W1

N0

Nss

Ns

A

B

Nd

N1s

N1

Puncte de discutie:

Daca un sindicat negociaza un contract salarial pe un an, de unde stie cum sa aproximeze o rata a inflatiei medie astfel incat sa poata negocia un salariu real?

Puncte de discutie:

Exista in Romania sectoare unde se poate observa un diferential al salariilor intre sectorul sindicalizat si cel non-sindicalizat?

Puncte de discutie:

In noiembrie 2008, sindicatele din sectorul invatamantului au amenintat cu greva, solicitand salarii mai mari. Chiar daca promisiunile lor nu au fost satisfacute, asa cum au dorit initial, acestea au abandonat ideea grevei. De ce ? Care este rolul celorlalte sindicate din sectorul public (sanatate, etc) in actiunile de coordonare ale activitatilor de acest gen ?

Figura 3.3.1.Romania: Indexul costului fortei de munca (2000 = 100)

159,9

150,5

149,5

139,4

134,5

125,1

120,6

126,1

122,9

116,5

80

90

100

110

120

130

140

150

160

170

2005q1

2005q2

2005q3

2005q4

2006q1

2006q2

2006q3

2006q4

2007q1

2007q2

Puncte de discutie:

In Romania, rata mobilitatii fortei de munca este ridicata. Angajatii tind sa schimbe locul de munca pentru un castig salarial marginal. Care credeti ca este impactul acestui fenomen asupra productivitatii muncii. Dar asupra potentialului economiei de a creea noi locuri de munca?

2006

2005

2004

2003

2002

80

70

60

50

40

63,6

63,8

63,4

63,7

64,6

51,8

Barbati

51,5

52,1

51,5

53

Figura 5.2.Rata participarii fortei de munca in Romania, barbati si femei (%)

Femei

Puncte de discutie:

Credeti ca evolutia din ultimii 4 ani a inflatiei din Romania poate explica mecanismul salarii-competitivitate-preturi?

Care credeti ca este rolul ratei de schimb in evolutia competitivitatii? (indicatie: considerati efectul preturilor materiilor din import, preturile/salariile indexate la rata de schimb, etc.)

Puncte de discutie:

In economiile dezvoltate, cursurile de recalificare ocupa un loc prioritar in programa guvernelor. Care credeti ca ar fi impactul acestora asupra migratiei inter-sectoriale in Romania in ipoteza in care aceste cursuri vor capata o amploare mai mare si la noi? Exista numite sectoare care ar putea benficia, potential, mai mult decat altele? Care credeti ca ar fi beneficiul net pentru economie in acest caz?

Puncte de discutie:

In contextul crizei financiare globale, credeti ca tendinta fenomenului de emigratie din ultimii ani se va inversa? Daca da, cum credeti ca va afecta aceasta nivelul salariilor?

Credeti ca, in medie, diferentele salariale dintre cei care lucreaza in strainatate si decid sa revina in Romania, si cei care lucreaza deja aici in sectoare asemanatoare, sunt diferite in mare masura? Existe si alte criterii, in afara nivelului salarial, care sa-i determine pe cei care lucreaza in straintatate sa revina in Romania?

Puncte de discutie:

Unul din punctele programului de guvernare a PNL mentine scaderea CAS cu 10 puncte procentuale in urmatorii 4 ani. Astfel, ‘tax wedge’ ar putea ajunge la 30% in 2012. In eventualitatea in care PNL ajunge la guvernare si va implementa aceasta masura, care credeti ca va fi efectul asupra economiei? (companii, bugetul de stat, furnizarea de servicii sociale)

PSD a propus reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru angajatii care au un salariu sub media pe economie. Care credeti ca sunt categoriile socaile mai avantajate si dezavantajate in fiecare din cele doua cazuri? (masurile PSD si PNL). Care politica credeti ca este mai eficienta in reducerea costurilor cu forta de munca?

� Adaptat dupa Begg et all (1994).

� Adaptat dupa ‘Agenda Lisabona, al 5-lea Raport’, GEA, 2007.

� Adaptat dupa ‘Agenda Lisabona, al 5-lea Raport’, GEA, 2007.

� Adaptat dupa M. Stewart, ‘Union Wage Differentials, Product Market influences and the Division of Rents’, Economic Journal, 1990.

� Costul cu forta de munca include si costurile non-monetare, deci costul cu salariile este mai mic decat costul cu forta de munca.

� Pe parcursul anului 2008, ‘tax wedge’ a scazut datorita, in principal, reducerii CAS, ajungand in Decembrie 2008 la 40%.

� Un raport recent al UE estimeaza ca in Europa lucreaza oficial 1,8 milioane de romani. Acesta ar putea fi insa mult mai mare, poate chiar catre 3,5 milioane.

� World Development Report 2007, Development and the Next Generation, World Bank, 2006.

PAGE

1