MODELUL PIEŢEI LIBERE VERSUS

MODELUL INTERVENŢIONISMULUI STATULUI

ICCV26 IANUARIE 2009

Suport pentru economia de piaţă

Problema

Cine ce primeşte, când şi cum? Cum ar trebui o societate să împartă resurse limitate? Care ar trebui să fie rolul statului în acest proces?

Două modele ideale ale economiei de piaţă: Modelul pieţei libere (modelul liberal, consensul

Washington) Modelul intervenţionismului statului (modelul social-

democrat, consensul social-democrat)

Care sunt mecanismele de suport pentru cele două modele?

Care sunt factorii (individuali şi societali) generatori de suport pentru cele două modele?

Ce ne spun studiile anterioare?

Post-1989, ţările din ECE au fost folosite de sociologi şi politologi pentru a analiza relaţia dintre democratizare şi marketizare: La nivel macro, cu accentul pe formarea noilor instituţii şi pe

performanţa acestora La nivel micro, punând accentul pe suportul pentru reformele

economice şi politice:Studiile anterioare:

Nu au distins între diferite forme ale economiei de piaţă. Au analizat suportul pentru economia de piaţă folosind un

singur item. Au analizat doar anumite componente ale economiei de piaţă

(reforme economice, privatizare, etc.).Acest studiu oferă o discuţie separată a suportului

pentru două modele diferite ale economiei de piaţă.

Variabile dependente

Pornesc de la patru variabile care indică atitudini faţă de diferite componente ale economiei de piaţă şi care plasează indivizii pe două dimensiuni: Suport pentru modelul pieţei libere (competiţie, proprietate

privată). Suport pentru modelul intervenţionismului statului

(egalitatea veniturilor, responsabilitate pentru bunăstarea indivizilor).

Cele două variabile sunt indicatori de suport difuz pentru cele două modele.

Avantaje: Distinge între suport difuz şi suport specific. Distinge între diferite modele de economie de piaţă

Ipoteza resurselor

Mecanism bazat pe resurse

Resursele de care o persoană dispune vor determina, parţial, preferinţa pentru un model al economiei de piaţă.

Cu cât o persoană dispune de mai multe resurse, cu atât suportul acesteia pentru modelul pieţei libere va fi mai mare, iar suportul pentru modelul intervenţionismului statului va fi mai redus.

Ipoteza ideologiei

Mecanism bazat pe ideologie.

De-a lungul vieţii oamenii formează şi dezvoltă o serie de atitudini, valori şi credinţe care trebuie asamblate într-un set unitar şi consistent.

Preferinţa indivizilor pentru unul din cele două modele ale economiei de piaţă trebuie să fie consistentă cu alte valori ale indivizilor.

Ipoteza nevoilor

Cele două ipoteze anterioare sunt explicaţii complementare, ele nu se află în competiţie. Ele indică drumuri diferite pe care se poate ajunge la preferinţa pentru un anumit model.

Mecanismul bazat pe resurse ar trebui să aibă un impact mai puternic asupra suportului pentru modelul intervenţionismului statului decât asupra suportului pentru modelul pieţei libere.

Atunci când oamenii se confruntă cu dificultăţi economice (resurse scăzute) ei tind mai degrabă să ceară ajutorul statului decât să ceară înlocuirea sistemului economic.

Ipoteza ex-comunistă

Crizele economice care au caracterizat tranziţiile post-comuniste au generat costuri ridicate ale tranziţiei pentru populaţie.

Mecanismul bazat pe resurse ar trebui să aibă un efect mai puternic asupra suportului pentru modelul intervenţionismului statului în fostele ţări comuniste, în timp ce mecanismul bazat pe ideologie ar trebui să aibă efecte similare în toate ţările.

Variabile independente: nivel individual

Ipoteza resurselor

Ipoteza ideologiei

Ipoteza ex-comunistă

Sex * *

Vârstă * * *

Educaţie * *

Venit *

Statut ocupaţional

* *

Satisfacţie cu viaţa

*

Interes în politică

*

Surse de informare

Stânga/dreapta *

Materialism/PM *

Variabile independente: nivel naţional

Patru tipuri de ţări: Societăţi post-industriale: corelaţie negativă între cele

două tipuri de suport Societăţi în curs de dezvoltare: corelaţie negativă, dar

mai mică decât în cazul anterior Societăţi ex-comuniste vestice: corelaţie pozitivă Societăţi ex-comuniste estice: corelaţie pozitivă, dar mai

mare decât în cazul anterior

Variabile: PIB per capita, rata inflaţiei, rata şomajului.

Cele trei variabile indică resurse la nivel naţional.

Rezultate preliminare

Analiză pe 44 ţări din valul 5 al WVS/EVS.Cele patru variabile dependente iniţiale se grupează

pe cele două dimensiuni teoretice doar în ţările din lumea vestică şi din America Latină (Australia, Bulgaria, Finlanda, Suedia – un singur factor).

În ţările din Africa şi Asia (excepţii: Etiopia, Japonia, Taiwan, Vietnam) variabilele fie nu sunt corelate, fie se grupează în alte moduri

Distincţia dintre cele două tipuri de suport nu funcţionează în toate contextele. Este posibil ca explicaţia să fie dată de factori culturali şi economici.

Relaţia dintre cele două tipuri de suport

1990 - 1995 1996 - 2000 2001 - 2007 All years Post Industrial Societies -0.799 *** -0.490 * -0.705 * -0.691 ***

N 22

17

9

48 Developing Societies -0.529 # -0.177

-0.354

-0.417 **

N 13

15

19

47 Western Ex-Communist Societies -0.551

0.472

0.865

-0.221

N 12

15

3

30

Eastern Ex-Communist Societies -0.710 0.536 * 0.513 # 0.307 # N 5 18 13 36

Notes: Data source: WVS/EVS 1990 – 2007. *** p < 0,001, ** p < 0,050, * p < 0,010, # p < 0,100.

Scurtă discuţie

Corelaţia dintre cele două variabile dependente în cele patru ţări este, în mare parte, cea aşteptată.

În ţările ex-comuniste vestice corelaţia nu este semnificativă, pe când în cele estice corelaţia este pozitivă (exceptând 1990-1995).

Ţările ex-comuniste au început tranziţia cu nivel ridicat de suport pentru modelul pieţei libere sau cu un nivel mediu de suport pentru modelul intervenţionismului statului.

În timp, aceste ţări s-au îndreptat înspre mai puţin liberalism şi mai mult intervenţionism (Bulgaria, Cehia, Germania de Est, Ungaria, Polonia, România).

Suportul cel mai ridicat pentru modelul pieţei libere s-a înregistrat atât în ţări care au implementat reforme economice radicale cât şi în ţări care aceste reforme au fost întârziate. Aceasta sugerează că implementarea reformelor a depins de elitele politice şi nu de public.

Suport pentru modelul pieţei libere

Suport pentru modelul intervenţiei statului

Analize pe 23 de ţări din valul 5 al EVS/WVS (2005-2007). Ţările provin din lumea vestică şi America Latină.

Cea mai mare parte din variaţie se înregistrează în interiorul ţărilor, între indivizi. Între ţări variaţia este de 9% în cazul suportului pentru modelul pieţei libere şi de 5% în cazul suportului pentru modelul intervenţiei statului (Model 1).

Modelele 2-4 arată influenţa factorilor individuali asupra suportului.

Modelul 5 permite ca nivelul mediu de suport să varieze între ţări şi foloseşte GDP per capita ca predictor pentru acesta.

Modelele 6a-6d arată interacţiunile semnificative dintre ex-comunism şi variabilele independente.

Sex: Bărbaţii suportă modelul PL, femeile modelul IS. Efect dublu în modelul PL. Efectul nu este diferit în ţările ex-comuniste.

Vârstă: Modelul 4 arată că grupul 60+ suportă modelul PL

mai mult şi modelul IS mai puţin. Dar … În ţările ex-comuniste aceştia suportă mai puţin

modelul PL şi mai mult modelul IS. Efectul vârstei depinde de context.

Educaţie: Cei mai educaţi suportă mai mult modelul PL şi mai

puţin modelul IS. Efectul educaţiei asupra modelului PL este acelaşi în

toate ţările. Efectul asupra modelului IS diferă cu contextul: în

ţările ex-comuniste cei cu educaţie mai mare suportă în mai mică măsură intervenţia statului în economie.

Venit: Venitul ridicat este asociat cu suport crescut pentru PL

şi suport redus pentru IS, efect similar în toate ţările. Efectul venitului este mai puternic asupra suportului

pentru IS decât asupra suportului pentru PL.

Statut ocupaţional: Cei din sectorul privat suportă mai mult modelul PL în

timp ce cei din sectorul de stat îl sprijină mai puţin. Pensionarii din ţările ex-comuniste suportă în mai mică măsură modelul PL.

Cei din sectorul privat suportă în mai mică măsură modelul IS.

Cei din sectorul privat din ţările ex-comuniste suportul pentru modelul IS creşte. Pensionarii din aceste ţări suportă în măsură semnificativ mai mare modelul IS.

Satisfacţia cu viaţa: Satisfacţie ridicată asociată cu suport crescut pentru

PL şi suport scăzut pentru IS. Efectul este de trei ori mai mare în modelul IS.

Materialism / postmaterialism: Post-materialiştii din ţările ex-comuniste au suport

crescut pentru PL şi suport scăzut pentru IS.

Stânga / dreapta: Efect aproape dublu în modelul IS comparat cu

modelul PL.

GDP creşte suportul pentru PL, în timp ce inflaţia şi şomajul scad suportul pentru PL. Efectul asupra suportului pentru IS nu este semnificativ.

Suportul pentru PL este de asemenea influenţat pozitiv de indicele dezvoltării umane, eficienţa guvernării, calitatea legilor, domnia legii şi controlul corupţiei.

Suportul pentru PL este mai mare în ţările dezvoltate, în care statul performează mai bine.

Coeficienţii pentru sex, vârstă, educaţie şi venit sunt consistenţi cu ipoteza resurselor. Respondenţii cu mai multe resurse au nivele mai ridicate de suport pentru PL şi mai scăzute pentru IS.

Coeficienţii pentru evaluare, stânga/dreapta şi materialism/postmaterialism sunt consistenţi cu ipoteza ideologiei.

Ipoteza nevoilor este confirmată de coeficienţii educaţiei şi venitului, care au un efect mai puternic asupra IS decât asupra PL.

Ipoteza ex-comunistă este confirmată. Vârsta, educaţia, statutul ocupaţional şi materialism/postmaterialism au efecte diferite sau mai puternice în ţările ex-comuniste.