Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA***
SERVICIUL DE SUPRAVEGHERE DE STAT A SĂNĂTĂȚII PUBLICE***
CENTRUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
SUPRAVEGHEREA DE STATA SĂNĂTĂŢII PUBLICE
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(RAPORT NAȚIONAL)
CHIȘINĂU – 2014
2
CZU 351.77:614(478)(047)S 95
SUPRAVEGHEREA DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(Raport Național)
Supravegherea de stat a sănătăţii publice în Republica Moldova (raport național, ediția 2013), reprezintă o lucrare științifi co-practică bazată pe analiza statistică și interpretare descriptivă a datelor despre activitatea in-stituțiilor teritoriale în domeniul prevenirii și profi laxiei bolilor, protecției și promovării sănătății, caracteristica igienică a unor factori de mediu, inclusiv, despre rezultatele de monitorizare și identifi care a factorilor de risc pentru sănătatea populației. Lucrarea este elaborată ca rezultat al activității Serviciului de SSSP întru realizarea și implementarea principiilor și prevederilor Legii Republicii Moldova privind supravegherea de stat a sănătății publice nr.10-XVI din 02.03.2009.
Informațiile cuprinse în acest raport sunt bazate pe materiale ofi ciale (rapoarte statistice) de dare de seamă, prezentate de instituțiile teritoriale ale Serviciului de supraveghere de stat a sănătății publice, conform rezultatelor de supraveghere sanitară și activitate de laborator, inclusiv, rezultatele activității de cercetare-inovare obținute de către savanții CNSP.
Actuala ediție este destinată unui cerc larg de utilizatori care activează sau studiază în domeniile supraveghe-rii sănătății publice, epidemiologiei, prevenirii și profi laxiei bolilor, promovării sănătății, medicilor de familie, specialiștilor din sectoarele de producere, specialiștilor din administrația publică locală, precum și profesorilor, doctoranzilor și studenților din domeniu.
Sub redacția:
Dr. în med. Mihail PÎSLA, Director general al Centrului Naţional de Sănătate Publică,adjunct al medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova
Colectivul de autori:
Bahnarel I., dr. hab. în med., prof. univ., Pantea V., dr. în med., conf. cercet., (resp. de ediție), Şalaru I., Gheorghiţă Stela., dr. în med., Spînu C., dr. hab. în med., prof. univ., Busuioc Ecaterina, Calmîc V., dr. în med., Ciburciu A., Cojocaru R., dr. în med., Costic Natalia, Gheorghiţă Şt., Ghidirim Victoria, dr. în med., Guriev V., dr. în med., Halacu Ala, Lungu Vera, dr. în med., Melnic A., dr. în med., Obreja Galina, Osoianu Iurie, Overcenco Ala, dr. în geon., Pînzaru Iu., dr. în med., Prudnicionoc Svetlana, Scurtu Raisa, Silitrari Natalia, Sireţeanu D., Sohoţchi V., Spînu I., dr. în med., Țurcan Laura, dr. în med., Tutunaru Mariana, dr. în med., Ursulean I., Vasiliev V., Volneanschi Ana, dr. în med., conf. cercet.
Compilare și tehnoredactare computerizată de:Dragomir Nina, Osman Rodica, Purice I., Mateuța V. și Țurcanu Gh.
Exprimăm mulţumiri medicilor şefi şi specialiştilor Centrelor de Sănătate Publică municipale şi raionale, Centrului Naţional de Management în Sănătate pentru contribuţia la colectarea şi prezentarea datelor statistice anuale.
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII
Supravegherea de Stat a Sănătății Publice în Republica Moldova: (Raport național) / colectiv de aut.: Bahnarel I., Pantea V., Șalaru I. [et al.]; sub red.: M. Pîsla; Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, Centrul Naț. de Sănătate Publică. – Chișinău : Centrul Național de Sănătate Publică, 2014 (Tipogr. AȘM). – 244p.
250 ex.ISBN 978- 9975-4027-2-9.351.77:614(478)(047)S 95
© CNSP 2014 ([email protected]) // Toate drepturile asupra prezentului document aparţin Centrului Naţional de Sănătate Publică. Reproducerea materialelor este permisă doar cu acordul conducerii CNSP și indicarea sursei.
ISBN 978- 9975-4027-2-9.
3
CUPRINS
INTRODUCERE .......................................................................................................................... 4I. ACTIVITATEA DE ELABORARE A CADRULUI LEGISLATIV ŞI NORMATIV............. 5II. ACTIVITATEA DE IMPLEMENTARE A SUPORTULUI NORMATIV ............................. 6III. ASIGURAREA CU PERSONAL MEDICAL AL SERVICIULUI SSSP................................. 6IV. ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ȘI CONTROLUL BOLILOR
NETRANSMISIBILE................................................................................................................... 8
Promovarea sănătăţii………..…………….………………………………………….............… 8Reducerea efectelor negative a fumatului şi consumului nociv de alcool…………........……... 10Prevenirea bolilor netransmisibile….…..................................................................................... 12
V. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ. SĂNĂTATEA UNOR CATEGORII DE POPULAŢIE... 15Sănătatea copiilor și tinerilor......................................................................................................... 15Sănătatea angajaţilor în relaţie cu factorii de risc ...................................................................... 23Sănătatea mediului……………………………………..............................……………………. 33Calitatea solului, aerului atmosferic............................................................................................. 36Starea igienică a factorilor fi zici.................................................................................................... 39Siguranța chimică și toxicologică.................................................................................................. 40Radioprotecția și expunerea profesională la radiații ionizante...................................................... 48Igiena transporturilor.................................................................................................................... 54Siguranța alimentelor................................................................................................................... 58Expertiza sanitară a materialelor de construcţie şi fi nisare.......................................................... 61Factorul termic și impactul temperaturilor extreme asupra sănătăţii populaţiei………............. 63
VI. SUPRAVEGHEREA, PREVENIREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE..... 68Programul Naţional de Imunizări 2011 – 2015…......……………………..............…..….......… 68Infecțiile intestinale (holera, boli diareice acute, febra tifoidă, infecţia rotavirală, dizenteria,salmoneloza) ................................................................................................................................ 75Infecțiile transmisibile: (rabia, antraxul, leptospiroza, borelioza boala Lyme)........................... 79Supravegherea epidemiologică a infecţiei HIV……………..……………………............……. 82Controlul infecțiilor nosocomiale, rezistența antimicrobiană și dezinfecția................................ 86Supravegherea parazitozelor........................................................................................................ 92Supravegherea epidemiologică a hepatitelor virale…………………......................................... 95Supravegherea epidemiologică și virusologică a gripei, infecții respiratorii virale acute(IRVA) și infecții respiratorii acute severe (SARI)...................................................................... 102Diagnosticul de laborator a poliomielitei şi enterovirozelor........................................................ 106
VII. ACTIVITATĂȚILE DE LABORATOR ÎN DOMENIUL SUPRAVEGHERII SĂNĂTĂȚII PUBLICE........................................................................................................................................ 108
Investigații sanitaro-igienice ........................................................................................................ 108Cercetări sanitaro-microbiologice................................................................................................. 113
VIII. ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂȚII PUBLICE............................................................................ 118
IX. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR DE SUPRAVEGHERE DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE........................................................................................................................................ 122
X. COLABORAREA INTERNAȚIONALĂ ................................................................................... 126XI. ANEXE……………………………….......................……………………............………………. 130
4
INTRODUCERE
Etapa contemporană de dezvoltare a societății în secolul XXI, deține anumite carac-teristici prin care diferă semnifi cativ de perioada postbelica (a. a. 1945-1965) a secolului trecut. Pentru ramura sănătății publice, datorită dezvoltării și implementării unui sistem de măsuri de prevenire și profi laxie a maladiilor, aceasta s-a manifestat prin diminuarea esențială a maladiilor transmisibile, sau dispariția completă a unora, impactul cărora pe timpuri conducea la o rată destul de înaltă a mortalității în rândul populației, dar în special în rândul copiilor. Conform raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), privind sănătatea în Europa, principalele cauze ale poverii bolilor în regiunea europeană a OMS sunt bolile netransmisibile (77%), leziunile şi intoxicaţiile (14%) şi bolile trans-misibile (9%). Această structură este similară şi pentru Republica Moldova, cu unele fl uctuaţii ale proporţiilor procentuale. Actualmente, bolile netransmisibile reprezintă principala ameninţare pentru sănătatea publică. Abordările moderne prevăd înglobarea acţiunilor integrate, întreprinse în privinţa identifi cării și diminuării infl uenței factorilor de risc şi a determinanţilor, care stau la baza bolilor netransmisibile în toate ramurile economiei naţionale, cu accent asupra fortifi cării eforturilor sistemului de sănătate în prevenirea şi controlul acestor boli. În aceste scopuri sunt identifi cate și necesită apli-care practică măsuri concrete pentru realizarea obiectivelor de ordin general și specifi c.
Obiectivele generale includ dezvoltarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea po-liticilor de prevenire şi control a bolilor netransmisibile prioritare în Republica Mol-dova, consolidarea eforturilor sistemului de sănătate şi implicarea, interacţiunea şi co-ordonarea structurilor statale, a autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor medico-sanitare, persoanelor particulare, ale organizaţiilor neguvernamentale şi celor internaţionale ca parteneri în realizarea acţiunilor de prevenire asupra factorilor de risc şi a determinanţilor lor în toate sectoarele economiei naţionale, reducerea impactului lor asupra sănătăţii.
Obiectivele specifi ce includ fortifi carea componentei de promovare a sănătăţii şi de implementare a sistemului informaţional de supraveghere a bolilor netransmisibile, uti-lizarea tehnologiilor moderne de colectare a informaţiilor din cadrul ţării şi între ţări, pentru a asigura posibilitatea de comparare internaţională. Domeniul sănătății publice, pentru realizarea acestor obiective, necesită a deține un suport legal care ar facilita im-plementarea reformelor destinate îmbunătățirii sănătății umane și diminuării sau elimi-nării infl uenței factorilor nocivi și/sau determinanților de sănătate.
Astfel, reforma Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice în Republica Moldova vizează realizarea măsurilor menite să asigure efi cientizarea implementării celor 10 operaţiuni esenţiale stipulate în Strategia Națională de Sănătate Publică:
- Supravegherea şi evaluarea stării de sănătate şi a bunăstării populaţiei;- Identifi carea problemelor de sănătate şi a pericolelor pentru sănătate în comunita-
te;- Nivelul de pregătire şi planifi care pentru situaţiile de urgenţă în sănătatea publică;- Protecţia sănătăţii (de mediu, ocupaţionale, siguranţă a alimentelor etc.);- Prevenirea bolilor;- Promovarea sănătăţii;- Evaluarea calităţii şi efi cacităţii serviciilor de sănătate acordate individului şi ser-
viciilor comunitare de sănătate;
5
- Asigurarea cu resurse umane competente în domeniul sănătăţii publice;- Liderismul, administrarea şi iniţierea, dezvoltarea şi planifi carea politicii de să-
nătate publică;- Cercetarea în domeniul sănătăţii publice.
I. ACTIVITATEA DE ELABORARE A CADRULUI LEGISLATIV ŞI NORMATIV
În contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în a. 2013 au fost elaborate, aprobate și implementate un set de acte legislative şi normative din do-meniul sănătăţii publice, orientate spre îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.
Astfel, în această perioadă în domeniul Sănătăţii Publice au fost elaborate și aprobate spre realizare prevederile:
a. Hotărîrii Guvernului nr.115 din 08.02.2013 privind controlul nitraţilor în produ-sele alimentare de origine vegetală elaborat în colaborare cu Ministerul Agri-culturii şi Industriei Alimentare. Obiectivul principal al căruia ţine de implemen-tarea normelor comunitare în ceea ce priveşte stabilirea nivelurilor maxime de nitraţi admise în producţia vegetală, aplicarea metodelor comunitare în procesul de prelevare a probelor întru exercitarea controlului de stat asupra inofensivităţii producţiei vegetale.
b. Hotărîrii Guvernului nr. 229 din 29.03. 2013 Regulamentul sanitar privind adi-tivii alimentari.
c. Hotărîrii Guvernului nr. 278 din 24.04.2013 Regulamentul sanitar privind materi-alele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare.
d. Hotărîrii Guvernului nr. 931 din 20.11.2013 privind Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane. Publicat în MO nr. 276-280/1037 din 29.11.2013.
e. Hotărîrii Guvernului nr. 951 din 25.11.2013 Regulamentul privind sistemul na-ţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi eveni-mentelor de Sănătate Publică. Publicat în MO nr. 284-289 din 06.12.2013.
f. Hotărîrii Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013 privind Strategia Naţională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020. Publicat în MO nr. 304-310/1139 din 27.12.2013.
g. Ordinului MS nr. 1022 din 25.09.2013 cu privire la implementarea vaccinului contra infecţiei pneumococice.
h. Ordinului MS nr. 1249 din 06.11.2013 privind vaccinarea contra gripei sezoniere; i. Ordinului MS nr. 1438 din 12.12.2013 cu privire la programarea vaccinărilor
pentru anul 2014 şi organizarea efectuării lor. j. Ordinului MS nr. 419 din 08.04.2013 cu privire la organizarea şi desfăşurarea
Săptămânii Europene a Imunizărilor în perioada 22 - 27 aprilie 2013. k. Ordinului MS nr. 646 din 04.06.2013 cu privire la realizarea procedurilor de ve-
rifi care a eliminării rujeolei şi rubeolei. l. Ordinului MS nr. 1551 din 12.12.2013 Cu privire la aprobarea Ghidului şi Ma-
nualului operaţional de supraveghere epidemiologică de generaţia II.m. Ordinului MS nr. 1552 din 26.12.2013 Cu privire la aprobarea Ghidului privind
profi laxia primară a infecţiei cu HIV.
6
Concomitent, a fost elaborat proiectul Legii privind ajustarea cadrului legal în do-meniul controlului tutunului în conformitate cu prevederile Convenţiei cadru a OMS şi directivelor UE examinat la şedinţa Guvernului la data de 17.12.13. Actualmente este promovat spre examinare în Parlament.
În perioada de referinţă în adresa Ministerului Sănătăţii sunt promovate spre exami-nare următoarele documente:
a. Proiectul Hotărârii Guvernului Cu privire la acţiunile de implementare a Regu-lamentului Sanitar Internaţional în prevenirea transmiterii transfrontaliere a pe-ricolelor pentru sănătatea publică, (scrisoarea CNSP Nr. 01-3/51 din 10.01.14).
b. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Programul Naţional de acţiuni în dome-niul alimentaţiei şi nutriţiei (scrisoarea CNSP nr.06a-3/1700 din 26.06.2013).
c. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Concepţia Serviciului Medicina Muncii. d. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Regulamentul sanitar privind supraveghe-
rea sănătăţii lucrătorilor. e. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Regulamentul sanitar buna practică de
fabricaţie a materialelor şi obiectelor destinate să vină în contact cu produsele alimentare armonizat cu regulamentul.
f. Proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea Planului de acţiuni pentru im-plementarea Strategiei naţionale de prevenire şi controlul bolilor netransmisibile pe anii 2013-2020 cu crearea Consiliului naţional de coordonare a activităţilor de prevenire şi control al bolilor netransmisibile (BNT).
g. Indicaţiile metodice privind diagnosticul holerei ș.a.
II. ACTIVITATEA DE IMPLEMENTARE A SUPORTULUI NORMATIV
Pe parcursul perioadei de referință în sistemul de sănătate și serviciul de suprave-ghere a sănătății au continuat activităţile de implementare a prevederilor actelor norma-tive armonizate la directivele și legislația UE, cum ar fi :Hotărîrea Guvernului nr.147 din 25.02.2013 pentru punerea în aplicare a Legii
nr.131 din 08.06.2012;Hotărîrea Guvernului nr. 229 din 29.03.2013 cu privire la aprobarea Regula-
mentului sanitar privind aditivii alimentari (MO nr. 69-74 din 05.04.2013);Hotărîrea Guvernului nr. 278 din 24.04.2013 privind materialele şi obiectele din
plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare;Hotărîrea Guvernului nr. 694 din 05.09.2013 cu privire la aprobarea Metodologi-
ei generale de planifi care a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc.
III. ASIGURAREA CU PERSONAL MEDICAL AL SERVICIULUI SSSP
Asigurarea instituțiilor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în a. 2013 cu personal a cuprins cifra de 2642,25 unități de funcţii, din ele 2409 au fost ocu-
7
pate de 2118 persoane fi zice. Pe parcursul anului au activat 479 medici, 107 specialişti cu studii superioare nemedicale (biologi, chimişti, ingineri din secţiile operative ş.a.), 825 persoane medicale cu studii medii, 45 specialişti cu studii medii nemedicale, per-sonal medical inferior 150 persoane și alt personal auxiliar 512.
Funcţiile ocupate sunt refl ectate în fi gura 1 de mai jos.
664
42
952
45
149
557 Medici
Speciali ti cu studii superioare nemedicale
Personal medical mediu
Speciali ti cu studii medii nemedicale
Personal medical inferior
Alt personal
Din numărul total de medici – 348 deţin categoria superioară, 54 – prima şi 30 – categoria a doua de califi care profesională şi 47 nu deţin categorie. În structura de ca-lifi care a personalului medical cu studii medii 535 persoane dețin categoria superioară, 83 întâia, 94 categoria a doua şi 86 – sunt fără categorie.
În cadrul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au fost angajaţi în această perioadă 35 de medici şi 32 persoane cu studii medii medicale. În perioada de referință, sau eliberat din propria iniţiativă 26 de medici şi 42 persoane cu studii medii medicale (tab. nr. 1)
Tab. nr. 1Fluxul de personal în Serviciul SSSP (a. a. 2011-2013)
Funcţii Au fost angajați Au abandonat serviciul
2011 2012 2013 2011 2012 2013
Medici 40 9 35 25 23 26
Personal medical mediu 29 17 32 43 26 42
Total 69 26 67 68 49 68
Din datele raportate de către CSP teritoriale se observă, că exodul de personal conti-nuă să se mențină la un nivel înalt, iar în rândul efectivului de personal cu studii medii medicale acest indicator a crescut, comparativ cu a. 2012 de 1,6 ori.
Fig. 1. Funcţii de personal ocupate la fi nele anului
8
IV. ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI CONTROLUL BOLILOR NETRANSMISIBILE
PROMOVAREA SĂNĂTĂŢIIO atenţie deosebită la acest capitol se acordă activităţilor de promovare a modului
sănătos de viaţă, care permite oamenilor să-şi sporească controlul asupra sănătăţii lor şi asupra determinanţilor sănătăţii, astfel, contribuind la menţinerea şi fortifi carea sănătă-ţii.
Politicile, strategiile şi legislaţia ce ţin de promovarea sănătăţii se bazează pe roluri şi responsabilităţi clare ale statului şi instituţiilor în domeniul promovării sănătăţii, precum şi colaborarea dintre instituţiile sistemului sănătăţii, autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii relevante sănătăţii.
Acum, societatea caută răspunsuri efi cace la criza fi nanciară, politică, umanitară şi de mediu, la resursele insufi ciente pentru sănătate, la nivelul înalt al morbidităţii şi mortalităţii îndeosebi a bolilor cronice netransmisibile, consumul excesiv de alcool şi epidemia fumatului la tineri şi adolescenţi, principiile sus-menţionate capătă o actualita-te deosebită. Accesul la informaţii şi servicii ce ţin de informare, comunicare, consiliere sunt esenţiale pentru a rezolva aceste probleme.
Activitatea de promovare a sănătăţii şi comunicare se realizează conform preve-derilor Programului naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 658 din 12.06.2007, ordinul Ministerului Sănătăţii nr.524 din 01.06.2012 „Cu privire la elaborarea şi utilizarea continuă a materi-alelor educaţionale şi informaţionale destinate promovării sănătăţii”, planul Ministeru-lui Sănătăţii şi a CNSP etc.
Pe parcursul anului 2013, în parteneriat cu organizaţiile internaţionale, ONG-uri şi alte ministere, s-a realizat analiza situaţională a politicilor în domeniul prevenirii şi con-trolului bolilor netransmisibile, ce include un capitol privind factori de risc asociaţi cu stilul de viaţă/de comportament, care ulterior au servit drept argumente pentru elabora-rea Strategiei naţionale de sănătate publică ce conţine un obiectiv strategic în domeniul promovării sănătăţii populaţiei, programele naţionale de control a bolilor cardiovascu-lare şi cancer planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de control a bolilor netransmisibile.
La capitolul mobilizarea socială a populaţiei s-au desfăşurat campanii de sensibi-lizare a publicului privind promovarea sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate în cadrul evenimentelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a Zilelor Mondiale, a lunilor şi săptă-mânilor de promovare a sănătăţii şi profi laxia bolilor, inclusiv: Zilei Mondiale de pro-fi laxie şi combatere a cancerului – 4 februarie cu genericul „Prevenirea cancerului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer”; Zilei Mondiale privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului – 3 martie 2013; Zilei Mondiale de prevenire a bolilor renale – 14 martie cu genericul: „Rinichii pentru viaţă: Preveniţi leziunile acute ale rinichi-lor”; Zilei Mondiale a Apei – 22 martie, cu genericul „Anul Internaţional al cooperării în domeniul apei”; Zilei Mondiale de combatere şi profi laxie a tuberculozei – 24 martie, cu genericul: „Stop tuberculoza pe durata vieţii”; Zilei Mondiale a Sănătăţii cu slo-ganul: „Ţineţi sub control tensiunea arterială”; Săptămânii Europene de Imunizări în perioada 22-27 aprilie 2013, sub sloganul „Protejează lumea – vaccinează-te”; Zilei Mondiale de combatere a malariei – 25 aprilie; lunii de profi laxie a bolilor diareice acu-
9
te, intoxicaţiilor alimentare şi holerei 1-31 mai; Zilei Mondiale fără tutun, cu genericul: „Să interzicem publicitatea tutunului, promovarea şi sponsorizarea”, Zilei Mondiale a Inimii, a Hepatitelor virale, a Diabetului, Zilele Naţionale fără alcool şi fără fumat etc., - în total 28 de evenimente.
Mesajele de comunicare, informaţiile ce ţin de promovarea sănătăţii mai des se trans-mit prin comunicarea interpersonală, cum ar fi : convorbiri individuale şi în grup, pre-legeri, întruniri etc. De asemenea, se utilizează mijloacele mass-mediei: radiou, televi-ziune, presa scrisă şi cea electronică. Promovarea acţiunilor de comunicare în sănătate se abordează în cadrul festivităţilor şi acţiunilor în masă: festivaluri, concerte, întreceri sportive. În activităţi de comunicare sunt antrenaţi voluntarii în educaţie de la egal la egal, colaboratorilor centrelor prietenoase tinerilor, liderii comunităţilor, personalităţilor publice, reprezentanţii cultelor etc.
Tab. nr. 2Activităţi de promovare a sănătăţii pe parcursul anilor 2011 - 2013
Anii
Activitatea de promovareSemina-
re deinstrui-
re apersona-
lului
Materiale metodico- informa-
tive
EmisiuniPubli-caţii
în pre-să
Prele-geri
Convor-biri
Se-rate
tema-tice
Buleti-ne sa-nitare
Tele-vizate
Ra-dio
2011 4811 2771 1107 1118 2474 101050 1763831 1510 15428
2012 5119 1672 1187 758 2151 92753 1478679 2118 13097
2013 4992 1105 1423 740 1969 98910 1410779 1719 14474Sursa: conform raportului statistic de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate
Tendinţa generală a activităţilor de promovare a sănătăţii în anul 2013 faţă de anii precedenţi este în descreştere. Se atestă o insufi cienţă în colaborarea cu mijloacele me-dia: emisiuni radio, publicaţii în presă (prezentat în tabelul nr.2).
De menţionat, că în anul 2013, comparativ cu anii precedenţi au fost elaborate şi edi-tate un număr impunător de materiale informaţionale în domeniul promovării sănătăţii şi prevenirea bolilor transmisibile, inclusiv: pentru instruirea şi informarea tinerilor au fost elaborate şi editate cu suportul UNICEF Moldova 4 tipuri de materiale informaţionale, în tiraj total de 36 000 exemplare, din bugetul de stat s-au elaborat şi editat alte 6 tipuri de materiale informaţionale (pliante, postere, calendare) pentru diferite grupuri ţintă în domeniul promovării alimentaţiei sănătoase, activităţii fi zice, prevenirii consumului de alcool, prevenirii anemiei la gravide şi promovarea consumului de apă potabilă sigură, în tiraj total de peste 850 mii exemplare.
La diferite posturi de televiziune naţională (Moldova 1, Prime TV, Jurnal TV, Pu-blica TV etc.) sunt derulate unele emisiuni dedicate sănătăţii, în cadrul programelor informative şi de divertisment, sunt difuzate diferite informaţii, comunicate cu tematica promovării sănătăţii, situaţiei epidemiologice existente, evenimentelor importante din activitatea sistemului de sănătate, precum şi în profi laxia bolilor.
Există probleme legate de participarea la activităţi comune cu mass-media, ce ţin de instruirea insufi cientă a medicilor în domeniul comunicării, conducătorii instituţiilor
10
medicale nu sunt pregătiţi pentru o comunicare efi cientă în situaţii de criză, interesul major a mijloacelor media pentru senzaţii, decât pentru mesaje de comportament sănă-tos şi prevenirea bolilor. În ţară nu există emisiuni interactive în domeniul sănătăţii cu frecventă zilnică.
A fost implementată Campania naţională de comunicare antifumat orientată spre uti-lizatorii curenţi şi potenţiali ai tutunului, obiectivele de comunicare fi ind:
Sporirea nivelului de conştientizare privind consecinţele negative asupra sănătăţii induse de fumat şi fumatul pasiv.
Motivarea pe cei care nu fumează, să nu iniţieze fumatul sau să rămână ex-fumă-tori.
Crearea de servicii şi suport pentru fumători să renunţe la fumat şi a încuraja ne-fumătorii să-şi apere dreptul lor la aer fără fum de tutun.
În acest context s-au desfăşurat: 1 atelier de lucru cu jurnaliştii în domeniul profi la-xiei fumatului, 3 instruiri a medicilor de familie şi a specialiştilor din CSP teritoriale. S-au distribuit în IMSP din teritoriu şi prin sursele media 5 tipuri de spoturi sociale cu te-matica dată, care au fost activ mediatizate. S-au elaborat şi editat un set de materiale in-formaţionale privind prevenirea fumatului pentru diferite grupuri-ţintă, inclusiv, pentru adolescenţi şi tineri, pentru gravide, pentru adulţi, sfaturi pentru părinţi. La 21 noiem-brie curent s-a desfăşurat Ziua Naţională anti-fumat, unde s-au realizat diferite acţiuni de comunicare, informare şi sensibilizarea populaţiei privind riscurile fumatului asupra sănătăţii, inclusiv, derularea spoturilor sociale prin sursele mass-media, în incinta IMSP, supermarkete, s-a desfăşurat o expoziţie a desenelor copiilor privind spaţiile libere de fumat, fl ash-mob a tinerilor ”Aruncă ţigara din viaţa ta” în grădina publică Ştefan cel Mare şi Sfânt din mun. Chişinău. În colaborare cu Ministerul Educaţiei s-a desfăşurat o oră specială pentru elevii claselor VI, VII, VIII privind prevenirea fumatului. În acest context Centrul Naţional de Sănătate Publică a elaborat şi editat ghidul profesorului şi fi şa elevului pentru susţinerea acestor activităţi.
Impedimente în activitatea de promovare a sănătăţii:
1. Persistența defi citului de personal califi cat ce activează în domeniul promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate.
2. Insufi cient se colaborează la nivel teritorial cu instituţiile de învăţământ, societă-ţii civile, comunităţilor, reprezentanţii cultelor, mijloacelor de informare în masă, lideri-lor de opinie şi altor parteneri interesaţi.
3. Lipseşte formularul de evidenţă primară a activităţilor de promovare a sănătăţii (f.038-e), ceea ce creează dubii privind veridicitatea datelor statistice la acest capitol.
REDUCEREA EFECTELOR NEGATIVE A FUMATULUI ŞI CONSUMULUI NOCIV DE ALCOOL
Au fost efectuate în conformitate cu prevederile Politicii Naţionale de Sănătate, apro-bate prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 06.08.2007.
Răspîndirea cu o creştere continuă a deprinderilor dăunătoare în rîndurile populaţiei cum ar fi fumatul şi consumul excesiv de alcool prezintă probleme majore pentru sănă-tatea publică în Republica Moldova. Fiind unele din cele mai acceptate comportamente sociale dăunătoare sănătăţii, condiţionate în majoritatea cazurilor de modul (stilul) de
11
viaţă, ele se soldează cu consecinţe destul de serioase asupra sănătăţii populaţiei, avînd un rol crucial în diminuarea numărului populaţiei, ceea ce reprezintă una din principale-le provocări a sănătăţii publice şi a securităţii demografi ce a ţării.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare OMS) confi rmă că 40% din bolile şi decesele timpurii sunt condiţionate de trei factori de risc ce pot fi preîntâmpi-nați: fumatul, alcoolul şi accidentele rutiere, ultimele în mare măsură fi ind consecinţa consumului de alcool.
Utilizarea tutunului şi consumul nociv de alcool provoacă peste 20% din totalul de decese înregistrate, cauzate de cancer, afecţiuni cardiovasculare, cerebrovasculare, he-patice, ulcer stomacal, diabet etc. şi, care sunt de 2,3 ori mai răspândite decât media pe ţările Europene din grupul A (OMS 2011) şi, au un rol crucial în scăderea numărului de populaţie, constituie o problemă naţională şi reprezintă unele din principalele provocări sănătăţii publice şi a securităţii demografi ce a Republicii Moldova.
Consumul excesiv de alcool se soldează şi cu majorarea numărului de persoane afec-tate de alcoolism cronic şi dereglări psihice în ţară, care în prezent înregistrează peste 46000 persoane afectate de alcoolism cronic şi psihoze alcoolice, dintre care peste 7000 sunt femei.
Estimările costurilor economice a utilizării tutunului şi consumului excesiv de al-cool, legate de productivitatea pierdută din cauza deceselor premature, spitalizărilor şi tratamentului ambulatoriu a bolilor legate de fumat şi alcool constituie anual până la 20% din PIB sau peste 2,5 mlrd. lei anual.
Constatarea prin rezultatele studiilor efectuate a faptului răspândirii înalte a fumatu-lui şi consumului băuturilor alcoolice în ţară şi, consecinţele lor au impus măsuri conti-nue privind combaterea fumatului şi de reducere a consumului nociv de alcool.
Luând în considerare că legislaţia existentă în domeniul controlului tutunului nu transpune în totalitate prevederile Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului a OMS (în continuare – CCCT), la care din 2009 Republica Moldova este parte, Acordului de asociere cu UE la capitolul Sănătate Publică, subcapitolul controlul tutunului, a fost ela-borat şi deja aprobat în Şedinţa de Guvern din 17.12.2013 şi remis Parlamentului pentru adoptare, proiectul de lege privind modifi carea şi completarea unor acte legislative care include Legea nr.278 din 14.12.2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun modifi -cată şi prezentată cu titlu „Lege privind controlul tutunului” şi un pachet de documente de modifi cări la legislaţia în vigoare, care va asigura implementarea acestor prevederi.
Pentru ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul controlului alcoolului la politicile OMS şi legislaţia UE au fost elaborate proiectele de modifi cări şi completări la actele legislative existente în domeniul dat.
Pentru realizarea prevederilor CCCT prin intermediul Ministerului Sănătăţii au fost înaintate propuneri, privind semnarea Protocolului cu privire la eliminarea comerţului ilicit cu produse din tutun, în contextul realizării prevederilor articolului 15 „Comerţul ilicit cu produse ce conţin tutun” al CCCT, aprobat la Conferința a V-a a părţilor, din noiembrie 2012, Seul, Coreea şi, ca rezultat, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 840 din 28.10.13 „Pentru aprobarea semnării Protocolului privind comer-ţul ilicit cu produse de tutun” a fost aprobată semnarea Protocolului menţionat. Aceasta va permite ratifi carea şi implementarea prevederilor lui prin eliminarea de către Părţi a tuturor formelor de comerţ ilicit şi contrabandă cu produse ce conţin tutun etc.
Pentru implementarea Programelor naţionale privind controlul tutunului în anii 2012-2016 şi controlul alcoolului pe anii 2012-2020, s-a participat cu note informative
12
la organizarea Şedinţelor Consiliilor Naţionale Coordonatoare cu elucidarea lacunelor existente în aceste domenii. S-a înaintat propuneri privind necesitatea efectuării modifi cărilor şi completărilor în legislaţia naţională pentru aliniere la legislaţia UE, politicile şi recomandările OMS, măsuri de ameliorare a situaţiei etc.
Pe parcursul a.2013 s-a realizat Campania naţională de comunicare axată pe utili-zatori curenţi şi potenţiali ai tutunului.
În scopul supravegherii respectării prevederilor legislaţiei în domeniul controlului tutunului a fost efectuată expertiza sanitară la 18 dosare cu materiale, prezentate de producători şi importatori privind conţinutul substanţelor nocive specifi cate, datelor to-xicologice referitoare la ingredientele utilizate etc. Efectuată expertiza a 52 de dosare prezentate pentru avizare sanitară a articolelor de tutun, remise 14 scrisori de intenţie în adresa operatorilor de tutun, privind necesitatea prezentării rapoartelor în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi înlăturarea încălcărilor admise etc.
Din 15167 obiective de comercializare a articolelor din tutun au fost supravegheate de către specialiştii SSSSP 12648 (83,39%), din care 94,64% deţin autorizaţie sanitară de funcţionare şi 4,3% nu corespund cerinţelor sanitare.
Din 12904 obiective de profi l alimentar, cu excepţia obiectivelor de alimentaţie pu-blică, supuse supravegherii, la 6252 (48,45%) au fost implementate interdicţiile privind fumatul. Din 4327 obiective de alimentaţie publică la 2003 (46,3%) au fost implemen-tate interdicţiile privind fumatul şi, 1241 de obiective (28%) dispun de spaţii libere de fumat.
A fost realizat Studiul Global privind Prevalenţa Fumatului la Adolescenţi şi lucră-torilor privind politicile în domeniul prevenirii fumatului din instituţiile preuniversitare ale Republicii Moldova etc.
Totodată, situaţia curentă impune necesitatea măsurilor continue privind reducerea consumului de alcool şi combaterea fumatului prin:
- adoptarea de către Parlament a proiectelor de Legi cu propuneri de modifi cări şi completări în actele legislative existente în domeniul controlului tutunului şi alcoolului;
- elaborarea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratifi carea Protocolului privind comerţul ilicit cu produse din tutun la CCCT;
- aplicarea şi lărgirea serviciilor de consiliere, tratament şi de asistenţă necesară pen-tru reducerea consumului de alcool şi renunţare la fumat;
- monitorizarea consumului de alcool, tutun cu interzicerea publicităţii băuturilor alcoolice şi a articolelor din tutun;
- informarea permanentă a populaţiei în privinţa pericolelor consumului alcoolului şi a fumatului, consecinţele pentru sănătate şi măsurilor de protejare;
- respectarea cerinţelor privind interzicerea realizării producţiei alcoolice şi a artico-lelor din tutun copiilor şi adolescenţilor;
- asigurarea colaborării efi ciente intersectoriale dintre autorităţi şi agenţii impli-cate în implementarea măsurilor complexe de control al alcoolului şi a tutunului, între autorităţi şi agenţii guvernamentale şi ONG-urile din domeniile menţionate.
PREVENIREA BOLILOR NETRANSMISIBILEUn alt aspect al acestui compartiment de activităţi este profi laxia şi prevenirea boli-
lor netransmisibile.Povara globală şi riscul determinat de bolile netransmisibile constituie o provocare
13
majoră de sănătate publică care subminează dezvoltarea socială şi economică în întreaga lume. Acest spectru de boli reprezintă o prioritate majoră accentuată la nivel naţional în Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova pentru 2007-2021, în Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, cât şi în Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017. În pofi da progresului impre-sionant obţinut de reforma sistemului de sănătate, mortalitatea prin bolile netransmisi-bile continuă să înregistreze un nivel sporit în Republica Moldova, fi ind răspunzătoare pentru 87% din decesele survenite.
679,6 653,7 700,1 671,4 676 657,4 663,2 688,1 633,4 641,6
114,1 119,4 112,3 115,5 121,9100,2 103,1
99,4 97 103,686,3 86,6
79 69,379,2 72,9 72,1 68,9 64,7 68,3
53,4 48,8
163,2160,1160160,5157,4152,6153,4145,8141,5138,5122,5128,6
116,3
101,9105108,4101,6103,2
0150300450600750900
10501200
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Boli cardiovasculare Cancere Boli digestiveTraume i otr viri Boli respiratorii cronice
O proporţie importantă din anii de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza dizabilităţii şi a decesului prematur (DALY) rezultă din cauza bolilor cardiovasculare, cancere şi diabetul de tip II, care sunt determinate în mare măsură de factorii de risc comun, precum consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, consumul nociv de alcool şi lipsa activităţii fi zice.
Conform prevederilor Strategiei naţionale de prevenire şi control a bolilor netransmi-sibile pe anii 2012–2020, Ordinul nr. 869 din 27 decembrie 2010 privind supravegherea şi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova, Programelor naţi-onale în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile, pe parcursul anului 2013 s-au efectuat activităţi orientate spre realizarea următoarelor obiective:
1. Dezvoltarea în continuare a politicilor în domeniul prevenirii şi controlului boli-lor netransmisibile.
2. Elaborarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova până în anul 2020.
3. Participarea la desfăşurarea activităţilor de informare, educare şi comunicare în prevenirea bolilor netransmisibile şi diminuarea factorilor de risc, precum com-baterea tabagismului, reducerea consumului de alcool, raţionalizarea alimenta-ţiei, evitarea sedentarismului, controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului za-harat şi a dislipidemiilor.
Fig. 2. Dinamica mortalităţii generale cauzată de bolile netransmisibile prioritare în Republica Moldova, a.a. 2003-2012 (la 100 mii locuitori)
14
4. Intensifi carea procesului de instruire a specialiştilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii în domeniul prevenirii şi controlului BNT.
La acest capitol s-au iniţiat activităţi în domeniul studierii impactului obezităţii asu-pra sănătăţii publice şi efectuarea analizei epidemiologice retrospective a fenomenului obezităţii la copiii spitalizaţi în secţia endocrinologie a IMSP SCRC „Em. Coţaga”. Rezultatele au fost publicate în articolele „Identifi carea factorilor de risc care au infl u-ențat dezvoltarea obezităţii la copiii spitalizaţi în IMSP SCRC „Em. Coţaga” în perioada anilor 2010-2012” şi “Impactul obezităţii asupra sănătăţii publice”, editate în revistele ştiinţifi ce: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Ultimul articol a fost prezentat la lucrările celui de-al VII-lea Congres al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova (capitolul Medicină socială, economie şi management).
În perioada octombrie-noiembrie 2013, a demarat primul studiu naţional privind evaluarea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, utilizând abordarea STEPS (paşi) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Studiul a permis de a culege date despre principalii factori de risc în dezvoltarea bolilor netransmisibile şi de a evalua răs-pândirea lor în populaţia Republicii Moldova într-un mod standardizat. Realizarea Studiului STEPS este un pas important în cadrul sistemului de supraveghere a BNT, deoarece permite de a iniţia activităţi concrete de supraveghere şi control a bolilor netransmisibile şi a elabora politici şi strategii bazate pe dovezi în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile.
De asemenea, a continuat implementarea în teritoriile-pilot a sistemului naţional de supraveghere nutriţională, a programelor de screening în oncologie şi cardiologie.
Un aport semnifi cativ în consolidarea capacităţilor naţionale a servit procesul de instruire a specialiştilor instituţiilor medico-sanitare şi a altor servicii cu scopul sporirii nivelului de cunoştinţe, dezvoltării deprinderilor şi abilităţilor teoretice şi practice în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile, precum şi creării unei poziţii active a specialiştilor în vederea realizării şi fortifi cării stării de sănătate a populaţiei.
În concluzie, atingerea obiectivelor trasate pentru anul 2013 în domeniul prevenirii şi controlul bolilor netransmisibile înseamnă un pas înainte spre protecţia sănătăţii po-pulaţiei şi prevenirea morbidităţii, dezabilității şi mortalităţii prin bolile netransmisibile, adică mai multă siguranţă pentru ziua de mâine la capitolul sănătate publică.
Cu toate acestea, din probleme nesoluţionate au rămas promovarea HG cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de pre-venire şi control a bolilor netransmisibile până în anul 2020, respectiv şi elaborarea ordinului MS de implementare a Planului de acţiuni. Astfel, în anul 2014 vom conti-nua promovarea spre aprobare a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile; dezvoltarea Ghidului privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile; continuarea procesului de in-struire în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile şi a factorilor de risc ce le de-termină precum şi, desfăşurarea activităţilor de informare, educare şi comunicare în acest domeniu.
15
V. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ. SĂNĂTATEA UNOR CATEGORII DE POPULAŢIE
„Copilul este aidoma albinei, care adună nectarul pentru a face miere. Copilul preface totul în miere”.
A de S. ExupereSĂNĂTATEA COPIILOR ŞI TINERILORActivitatea în domeniul sănătăţii copiilor şi tinerilor s-a realizat în temeiul Legii nr.
10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Regulamentului Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, aprobat prin Hotărârea Guver-nului nr. 384 din 12.05.2014 şi altei legislaţii sanitare în domeniu.
Specialiştii Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au evaluat con-diţiile de instruire şi educaţie a copiilor şi au stabilit factorii de risc ce pot periclita să-nătatea lor.
În perioada anului 2013 pe teritoriul Republicii Moldova au activat 1387 de instituţii preşcolare, 69 şcoli primare-grădiniţe, 1332 instituţii de învăţământ preuniversitar, 61 instituţii de învăţământ mediu de specialitate, 36 instituţii de învăţământ superioare, 34 instituţii de învăţământ speciale şi 645 instituţii de învăţământ complementar. Numărul copiilor instituţionalizaţi este diferit în perioada anilor 2009-2013. Astfel, numărul de instituţii preşcolare în perioada de referinţă se menţine la acelaşi nivel, dar numărul de copii este în descreştere. Ponderea instituţiilor preuniversitare în perioada anilor 2009-2013 este în diminuare (tab.3). Indicii care caracterizează supravegherea sanitară a co-lectivităţilor pentru copii s-au stabilizat. Cota obiectivelor supuse supravegherii sanitare curente se afl ă la nivelul precedent. Cota obiectivelor ce nu au corespuns normelor sanitare în anul 2013 a constituit 14,5%, inclusiv, instituţii preşcolare – 16,8%, şcoli primare-grădiniţe – 7,3%, instituţii de învăţământ preuniversitar – 15,5%, instituţii de învăţământ mediu de specialitate – 19,7%, instituţii de învăţământ superioare – 13,9%, instituţii de învăţământ speciale – 17,6% şi, instituţii de învăţământ complementar – 11,3%. Cota obiectivelor ce nu corespund normelor sanitare este în diminuare compa-rativ cu anul 2012 care a constituit 14,8%.
Tab. nr. 3Numărul instituţiilor pentru copii funcționale în perioada anilor 2009-2013
Tipul instituţieiAnii
2009 2010 2011 2012 2013
Instituţii preşcolare 1389 1388 1389 1388 1387
Număr de copii 122490 129129 134676 134627 142174
Instituţii preuniversitare 1526 1439 1411 1375 1332
Număr de elevi 434016 398512 359491 365220 346498
Supravegherea sanitară preventivă. În perioada anului 2013 comparativ cu anul 2010 a crescut numărul de avize eliberate pentru selectarea terenului pentru construc-ţii, numărul proiectelor de construcţie şi reconstrucţie examinate, numărul obiectivelor
16
în construcţie pentru instituţiile pentru copii, ceea ce sunt relatate în tab. 4. Numărul proiectelor examinate care nu au corespuns normelor sanitare a constituit 6,2% în anul 2013, care de asemenea este în creştere comparativ cu anul 2010 (4,8%).
Tab. nr. 4Supravegherea sanitară preventivă a instituţiilor pentru copii
IndicatoriiAnii
2010 2011 2012 2013
Avize la selectarea terenului 94 119 124 107
Examinate proiecte, din ele 63 87 109 80
Neconforme normelor sanitare 3 (4,8%) 10 (11,5%) 5 (4,6%) 5 (6,2%)
Numărul obiectivelor în construcţie şi reconstrucţie, din ele 147 193 233 233
Controlate 142 (96,6%) 183 (94,8%) 225 (96,5%) 230 (98,7%)
Ca problemă majoră pentru sănătatea publică în rândurile elevilor rămâne a fi su-prasolicitarea programelor de studii în instituţiile de învățământ preuniversitar, care se manifestă prin numărul majorat de ore pe săptămână, includerea orelor pare la diverse obiecte, lipsa perioadelor de adaptare la început de săptămână şi de relaxare la mijloc de săptămână, întocmirea incorectă a orarului. În unele instituţii preuniversitare durata recreaţiilor este de 5 minute. Continue să activeze în 2 schimburi 23 (1,7%) din institu-ţiile din ţară.
Totodată menţionăm, că instituţiile de învățământ preuniversitare au activat cu zi prelungită fără organizarea alimentaţiei.
Unul din factorii determinanţi ai stării de sănătate a copiilor este calitatea alimentaţi-ei şi condiţiile în care este organizată alimentaţia. Starea sanitară a blocurilor alimentare din instituţiile de învățământ preşcolare (IP) denotă următoarele defi cienţe: 60,7% dis-pun de apă caldă curgătoare, 84,9% apă rece curgătoare, unele din ele (11,7%) activează cu apă transportată în cisterne. Nu toate blocurile alimentare din cadrul instituțiilor pre-şcolare dispun de secţii separate de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor (tab. 5). Sunt dotate cu sistem de ventilaţie mecanică 48,7% blocuri alimentare, din ele nu func-ţionează 36,1%. Aceiași situaţie similară denotă starea sanitară a blocurilor alimentare din instituţiile de învățământ preuniversitare (IÎP). În perioada anului 2013 nu toate IÎP au dispus de blocuri alimentare (3,3%). O problemă importantă la acest capitol rămâne a fi asigurarea blocurilor alimentare cu apă rece şi caldă curgătoare, dotarea cu secţii de prelucrare preliminară a legumelor şi cărnii. O problemă importanţă este dotarea blo-curilor alimentare cu sistem de ventilaţie mecanică. Din 96,7% IÎP care sunt asigurate cu blocuri alimentare, doar 58% dispun de sisteme de ventilaţie mecanică, din ele nu funcţionează 33,0%.
Concomitent, în IP şi IÎP se constată defi cienţe privind asigurarea cu veselă, inventor de tranşare şi utilaj frigorifi c a blocurilor alimentare.
17
Tab. nr. 5Starea sanitară a blocurilor alimentare din instituţiile de învățământ preşcolare
şi preuniversitare (a. 2013)
IndicatoriiCota, %
instituţii preşcolare
instituţii preuniversitare
Au ospătării, inclusiv 100 96,7
Cu apă caldă curgătoare 60,7 62,8
Cu apă rece curgătoare 84,9 87,6
Inclusiv cu apă adusă 11,7 10,7
Cu secţii de prelucrare preliminară a cărnii 17,5 34,9
Cu secţii de prelucrare preliminară a legumelor 22,1 36,8Cu secţii comune de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor 73,7 59,0
Analiza calităţii alimentaţiei copiilor instituţionalizaţi în perioada anilor 2010-2013 denotă un consum sporit al pâinii, crupelor, pastelor făinoase, produselor de patiserie şi uleiului. În raţia alimentară se denotă un defi cit evident atât al produselor de origine animalieră (carne, peşte, lapte etc.), cât şi a celor de origine vegetală (tab. 6). Alimen-taţia neechilibrată a copiilor poate duce la înregistrarea a diferitor boli în rândurile lor, una dintre ele fi ind obezitatea. Astfel, în perioada anului 2013 au fost depistaţi în stadiul de obezitate la vârsta de 13 ani 1,9% fete şi 1,5% băieţi, iar în stadiul care precede obe-zitatea, respectiv, 4,4% şi 4,3%. La vârsta de 15 ani comparativ cu cei de 13 ani, cota copiilor depistaţi în stadiul de obezitate a scăzut şi, a constituit 1,5% fete şi 1,2% băieţi, iar în stadiul care precede obezitatea s-a mărit – 5,3% fete şi 5,4% băieţi.
Tab. nr. 6Ponderea defi citului de produse alimentare la copiii din instituţiile de învățământ
preşcolar în perioada anilor 2010-2013 (%)
Denumirea produselor Anii
2010 2011 2012 2013
Pâine >100 >100 >100 >100Crupe, paste făinoase, făină de grâu >100 >100 >100 >100
Produse de patiserie >100 >100 >100 >100
Cartofi 20 22 17 15,0
Legume 25,5 24 23 19,0
Fructe proaspete 34 28 27 21,2
Fructe uscate 66,8 75,5 74 69,4
Zahăr 1,4 8 5 18,4
Unt 4 23 16 20,7
Ulei >100 >100 >100 >100
Ouă 46 24 40 44,1
18
Lapte 38,6 37,5 35,5 24,5
Brânză, caşcaval 33,6 48 45,5 36,5
Carne 31 34 29 26,1
Peşte 37 43 37 38,0
Smântână 32 34 19 13,2
Alimentaţia copiilor din cadrul IÎP este organizată doar în clasele primare şi la cei socialmente vulnerabili. În tab. 7 este prezentată dinamica alimentaţiei elevilor din in-stituţiile de învățământ preuniversitar în perioada anilor 2010-2013, în care se atestă o tendinţă constantă a elevilor care sunt alimentaţi în IÎP. Ponderea IÎP în care copiii nu sunt alimentaţi este în diminuare constituind 3,7% în anul 2010, iar în anul 2013 – 1,5%.
Tab. nr. 7Starea alimentaţiei elevilor din instituţiile de învățământ preuniversitar
AniiNumărul total de copii
care se alimenteazăInclusiv din ei iau
micul dejunInclusiv se alimentează
de 2 ori
abs. % abs. % abs. %2010 164848 41,4 140566 85,3 27470 16,7
2011 174492 48,5 154714 88,7 29222 16,7
2012 160494 43,9 146188 91,1 24074 14,9
2013 153881 44,4 143591 93,3 19407 12,6
Defi cienţe fi nanciare sunt resimţite în calitatea alimentaţiei. Astfel, elevii au fost asi-guraţi insufi cient cu produse de origine animalieră şi vegetală (tab. 8).
Tab. nr. 8Ponderea defi citului de produse alimentare la elevii din instituţiile de învățământ
preuniversitar în perioada anilor 2010-2013 (în %)
Denumirea produselorAnii
2010 2011 2012 2013Carne 39,8 40,5 34,9 28,5
Lapte 14,4 47,6 45,05 37,2
Produse lactate 55,7 49,4 40,5 34,8
Legume 15,4 43,3 38,4 31,4
Fructe 63,5 52,0 42,0 30,3
Starea sanitară în instituţiile pentru copii este infl uenţată de calitatea asigurării cu apă potabilă de calitate, racordarea la sistemul de canalizare şi asigurarea cu sistem de încăl-zire adecvat, care să menţină parametrii microclimaterici în limitele normelor sanitare. Ponderea instituţiilor pentru copii care au fost racordate la sistemul de apeduct este în creştere în perioada anilor 2010-2013, oscilând de la 72,8% până la 85,3% IP, iar IÎP au fost racordate în această perioadă de referinţă de la 78,9% până la 87,8% (fi g. 3).
19
În perioada anilor 2010-2013 s-a constatat creşterea ponderii racordării instituţiilor pentru copii la sistemul de canalizare (fi g. 4.).
Fig. 3. Ponderea asigurării cu sistem de apeduct a instituţiilor de învățământ preşcolar şi preuniversitar în perioada anilor 2010-2013 (%)
Fig. 4. Ponderea asigurării cu sistem de apeduct a instituţiilor de învățământ preşcolar şi preuniversitar în perioada anilor 2010-2013 (%)
În instituţiile preşcolare s-a determinat creşterea ponderii racordării IP la sistemul autonom de încălzire variind de la 37,2% în anul 2010 până la 52,6% în anul 2013. Ponderea instituţiilor care sunt dotate cu sobe şi au sistem centralizat de încălzire este în diminuare (fi g. 5).
instituții preuniversitare instituții preșcolare
instituții preșcolare instituții preuniversitare
20
Fig. 5. Asigurarea cu sistem de încălzire a instituţiilor de învățământ preşcolarîn perioada anilor 2010-2013 (%)
29,4
24,7
23,2
26,9
14,7
11,4
8,87
8,6
56,8
65,1
67,8
65,3
0 10 20 30 40 50 60 70 80
2010
2011
2012
2013
centralizat sobe autonome
Aceiași situaţie s-a constatat şi în cazul IÎP la care ponderea dotării cu sistem de încălzire autonom este în creştere, comparativ cu cele care sunt dotate cu sistem centra-lizat de încălzire şi sobe (fi g. 6).
Fig. 6. Asigurarea cu sistem de încălzire a instituţiilor de învățământ preuniver-sitar în perioada anilor 2010-2013 (%)
Factorii nominalizaţi infl uenţează nemijlocit starea de sănătate a copiilor instituţi-onalizaţi. Analiza dinamicii morbidităţii generale a copiilor în perioada anilor 2008-2013 denotă creşterea nivelului morbidităţii generale atât la preşcolari cât şi la elevi (fi g. 7).
Pe parcursul anilor 2008-2013 nivelul morbidităţii cronice la copiii instituţionalizaţi are un caracter oscilant (fi g. 8).
Copiii din instituţiile preşcolare, cât şi cei din instituţiile preuniversitare se îmbolnă-vesc cel mai frecvent de bolile aparatului respirator, care ocupă I loc în structura mor-bidităţii generale. La preşcolari pe locul doi se plasează bolile aparatului digestiv, trei
centralizată sobe autonome
21
- bolile infecţioase şi pe locul patru – bolile sistemului nervos (fi g. 9). La elevi structura morbidităţii diferă mult de cea a preşcolarilor. Pe al doilea loc se plasează bolile ochilor şi anexelor sale, pe al treilea loc – bolile sistemului nervos, iar pe al patrulea loc - bolile aparatului digestiv (fi g.10).
53,459,2 54,4 60,8 54,4 50,4
129,2134 121,3136,6 132 141,5
0
50
100
150
200
250
2008 2009 2010 2011 2012 2013
pre colari elevi
Fig. 7. Dinamica morbidităţii generale la copiii instituţionalizaţi în perioada anilor 2008-2013
Fig. 8. Dinamica morbidităţii cronice la preşcolari şi elevi în perioada anilor 2008-2013
În perioada estivală a fost organizată odihna copiilor în cadrul taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor. Astfel, conform datelor parvenite din teritorii în perioada estivală 2013 au funcţionat 180 tabere de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor cu 69755 copii, din ele 77 tabere de odihnă cu regim staţionar cu 62061 copii în 2-8 schim-buri şi 103 tabere cu sejur de zi cu 7694 copii în 1-2 schimburi.
Pe parcursul perioadei estivale 2013 a funcţionat ilicit tabăra de odihnă staţionară din s. Morenii-noi, r-nul Ungheni, care a fost dislocată în gospodăria cetăţeanului D. Copiii au fost cazaţi în condiţii antisanitare. Alimentaţia copiilor a fost organizată în condiţii
preșcolari elevi
preșcolari
22
neprielnice, neconforme normelor sanitare în vigoare. Copiii au fost acceptați în tabără fără certifi cate medicale, iar personalul nu a fost instruit şi nu a susţinut examenul me-dical.
Fig. 9. Structura morbidităţii generale a copiilor din instituţiile de învățământ preşcolar
Fig. 10. Structura morbidităţii generale a copiilor din instituţiilede învățământ şcolar
Pe parcursul monitorizării stării sanitare a taberelor de odihnă colaboratorii Serviciu-lui de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au întocmit 20 procese-verbale de con-travenţie administrativă (CSP mun. Chişinău – 9, CSP Cimişlia – 2; CSP Călăraşi – 2, CSP Taraclia – 2, CSP Orhei – 3, CNSP – 1 şi CSP Criuleni – 1) şi 14 prescripţii sanitare privind ameliorarea condiţiilor sanitare din taberele de odihnă pentru copii.
Concluzii:1. Analizând starea sanitară a instituţiilor de învăţământ pentru copii în relaţie cu sta-
rea de sănătate, s-a constatat că pe parcursul anilor 2008-2013 mai rămâne ca problemă pentru unele din ele atât racordarea la sistemul de apeduct şi canalizaţie, cât şi instalarea sistemului autonom de încălzire.
bolile aparatului respirator
bolile aparatului digestiv
bolile infecțioase fără helmintiazebolile sistemului nervos
bolile sîngelui și sistemului hematopoeticaltele
bolile aparatului respirator
bolile ochilor și anexelor sale
bolile sistemului nervos
bolile aparatului digestiv
23
2. Analiza consumului de produse alimentare în instituţiile de copii în perioada anilor 2010-2013 denotă defi citul din partea celor de origine animalieră şi vegetală. Consumul produselor de panifi caţie, pastelor făinoase şi uleiului de fl oarea soarelui depăşeşte nor-mele fi ziologice de consum pe zi la un copil.
3. Condiţiile de alimentaţie sunt determinate de starea sanitară a blocurilor alimen-tare. Unele din ele nu sunt racordate la sistemul de apeduct şi canalizaţie, nu dispun de secţii separate de prelucrare preliminară pentru materia primă etc.
4. Starea de sănătate a copiilor instituţionalizaţi este infl uenţată şi de regimul instruc-tiv-educativ. În perioada anului 2013 ‒ 161 (12,1%) IÎP au activat cu ore supranormă, 23 (1,7%), IÎP au activat în 2 schimburi, 265 (19,9%) au activat cu grupe cu zi prelungită, iar din ele 100 (37,7%) IÎP au activat cu zi prelungită fără organizarea alimentaţiei.
5. Nivelul morbidităţii generale la preşcolari în perioada anilor 2008-2013 manifestă o tendinţă de creştere de la 667,7‰ până la 832,8‰ în anul 2013. Aceeaşi situaţie s-a constatat la elevii din instituţiile de învăţământ preuniversitar, la care nivelul morbidită-ţii generale a variat de la 456,7‰ în perioada anului 2008, până la 493,4‰ în anul 2013.
SĂNĂTATEA ANGAJAŢILOR ÎN RELAŢIE CU FACTORII DE RISC Protecţia sănătăţii angajaţilor de pericole la locul de muncă, ridicarea bunăstării fi zi-
ce, psihice şi sociale, prevenirea bolilor profesionale şi a invalidităţii la locurile de mun-că ale angajaţilor este baza îmbunătăţirii climatului economic în ţară şi sarcina prioritară a specialiştilor din sănătatea ocupaţională.
În anul 2013 la 1583 obiecte (an.2012-1553) sau 15,5% din numărul total (10189) obiecte industriale şi agricole (an.2012 – 14,7%, an.2011 – 19,2%) a fost organizat con-trolul de laborator la factorii chimici în aerul zonei de muncă. Din ele nu corespund nor-melor sanitare 14,6% (an.2012 –14,4%, an.2011 – 10,4%). Numărul locurilor de muncă investigate la factorii chimici a constituit 8362 (an.2012 –10551, an.2011 – 11078), din care nu au corespuns normelor sanitare în medie 12,7% (an.2012 –6,6%, an.2011 – 5,2%).
În ultimii ani (începând cu an.2006) volumul investigaţiilor de laborator la compar-timentul sănătatea ocupaţională, efectuate anual de laboratoarele CSP, s-a stabilizat în jurul la 24-30 mii, iar cota investigaţiilor cu depăşiri a VLO în aceşti ani nu depăşeşte 8,4%. (Fig.11).
Fig. 11. Dinamica investigaţiilor efectuate (abs.) de CSP şi numărul investigaţiilor cu depăşiri a VLO (în %), Republica Moldova, anii 2006-2013
Volumul investigațiilor de laborator (cifre absolute) Cota investigațiilor cu depășiri a VLO (în %)
24
Conform rezultatelor analizelor de laborator a aerului zonei de muncă la majoritatea obiectivelor din ramurile economiei naţionale se atestă o creştere ponderală a probelor neconforme normelor sanitare (tab. 9).
Tab. nr. 9Ponderea probelor a aerului zonei de muncă care nu au corespuns normelor
sanitare în aa.2012-2013 (%)
Obiecte
Vapori şi gaze
Inclusiv substanţe chimice de
clasa 1 şi 2 de periculozitate
Praf şi aerosol
Inclusiv substanţe chimice de
clasa 1 şi 2 de periculozitate
2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013Industri-ale 1,8 1,1 1,4 2,5 1,3 0,5 6,8 7,8 11,5 4,4 4,5 10,2
Industria uşoară 2,4 1,6 2,4 0,6 5,6 5,5 0,0 0,0
Industria de pre-lucrare a produse-lor agri-cole
- 1,0 5,3 - 1,9 2,0 - 5,1 21,6 - 4,0 20,8
Agricole 1,6 7,6 4,7 1,9 1,2 1,6 24,6 19,9 13,6 7,5 17,0 0,6
Transport 4,6 5,9 5,0 16,0 8,8 13,4 14,0 19,9Comu-nicaţii şi informa-tică
- 7,0 9,6 - 9,7 9,8 - 0,0 2,0 - 0,0 0,0
Gospodă-rie comu-nală
- 0,9 36,8 - 1,9 25,0 - 5,1 26,7 - 4,0 40,0
În baza rezultatelor de laborator a aerului din zona de muncă, efectuate de către CSP teritoriale în perioada menţionată, demonstrează, că la obiectivele din diferite ramuri ale economiei naţionale se atestă o creştere a locurilor de muncă neconforme normelor sa-nitare la factorii chimici (agricultură, industrie, comunicaţii şi informatică, construcţii). (Fig.12).
Fig. 12. Ponderea locurilor de muncă neconforme normelor sanitare la factorii chimici în anul 2013 (în %)
Agricole Industriale Transport Comunicații și informatică
Gospodăria comunală
Energetica Construcții
2012 2013
25
Conform datelor CSP teritoriale s-a constatat, că în condiţii cu depăşire ale VLO a factorilor chimici la locurile de muncă cercetate lucrează 1430 angajaţi, inclusiv, 585 femei (40,9%), (tab. 10).
Tab. nr. 10Caracteristica condiţiilor de muncă conform factorilor chimici (în %)
Denumireaindicilor
Agricole Industri-ale
Trans-port
Comu-nicaţii şi infor-matică
Gospo-dăria co-munală
Energe-tică
Con-strucţii
2012
2013
2012
2013
2012
2013
2012
2013
2012
2013
2012
2013
2012
2013
Vapo
ri şi
gaz
e, P
raf ş
i aer
ozol Ponderea
angajaţilor ocupați la loc. de muncă cu depăşiri CMA
4,6 2,8 6,6 1,7 9,3 2,9 0,6 0,5 4,3 2,9 5,9 1,3 1,1 0,3
Inclusiv, femei 0,8 2,8 4,1 1,5 1,3 2,4 0,2 0,7 0,7 1,2 0,2 0,7 0,3 0,1
Efectuând o analiză a datelor obţinute în caracteristica condiţiilor de muncă conform factorilor chimici, observăm în ramura economiei naţionale a agriculturii o creştere con-siderabilă în rândul femeilor 2,8% an.2013 (an.2012 - 0,8%).
Evaluarea rezultatelor de laborator efectuate la conţinutul de substanţe chimice to-xice în aerul zonei de muncă (investigaţii sanitaro-chimice efectuate de către CSP în an.2013) demonstrează o creştere a ponderii probelor în care s-au depistat cantităţi ce depăşesc VLO evidenţiate prin probele de pulberi şi metale toxice. Ponderea substanţe-lor chimice nocive depistate în aerul zonei de muncă an. 2013. (Fig. 13).
Fig. 13. Structura substanţelor chimice toxice ce depăşeau VLOîn aerul zonei de muncă (în %)
pulberi aldehidaformică
metaleletoxice
solvențiiorganici
aerozoli la procesul de
sudare
dioxid de sulf
acizi organici și neorganici
amoniac
26
La efectuarea investigaţiilor instrumentale au fost examinate în total pe republică în an.2013 – 145577 locuri de muncă (2012 – 133518, an.2011 – 155415) din ele necon-forme normelor sanitare sunt respectiv 8,7% - 8,7% - 7,7%.
Nu s-au efectuat investigaţii instrumentale ale zgomotului de către CSP Cahul, Ba-sarabeasca, Ştefan Vodă. Nici un CSP teritorial în an.2013 nu a efectuat măsurări ale vibraţiei, în afară de CSP mun. Bălţi.
Evaluarea factorilor fi zici investigaţi la obiectivele industriale, agricole, obiectivele de transport şi de producere a materialelor de construcţie, comunale, cu profi l alimentar total pe republică este prezentată în (tab. 11).
Analiza datelor denotă o creştere a numărului de obiective şi locurilor de muncă exa-minate cu ajutorul investigaţiilor instrumentale conform zgomotului microclimatului şi iluminatului în a.2013 comparativ cu anul precedent în mediu de la 1,1% până la 10%.
De asemenea, se observă o majorare a ponderii obiectivelor neconforme normelor sanitare după nivelul microclimatului şi iluminatului în mediu cu 10,1-41,3% în anul 2013 în comparaţie cu a.2012 şi o diminuare după parametrii zgomotului cu 17,7%, în acest timp s-a majorat numărul total al obiectivelor examinate cu 8,8%.
S-a diminuat ponderea obiectivelor industriale, de transport, de producere a materia-lelor de construcţii neconforme normelor sanitare după nivelul zgomotului, microclimei şi iluminatului, ce constituie în mediu cu 2-2,6%, cu excepţia obiectivelor agricole, unde aceşti indici s-au majorat cu 2-15%, (tab. 12).
Tab. nr. 11Supravegherea obiectivelor cu surse de factori fi zici
Anii
Zgomotul Microclimatul Iluminatul
Obiectivele controlate
Locuri de muncă
controlateObiectivele controlate
Locuri de muncă
controlateObiectivele controlate
Locuri de muncă
controlate
Tota
l
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
Pond
erea
obi
ectiv
elor
nec
onfo
rme
norm
e-lo
r san
itare
, %
Tota
l
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
Pond
erea
loc
urilo
r de
mun
că c
are
nu
core
spun
d no
rmel
or sa
nita
re, %
Tota
l
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
Pond
erea
obi
ectiv
elor
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
, %
Tota
l
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
Pond
erea
locu
rilor
de
mun
că
neco
nfor
me
nor
mel
or sa
nita
re, %
Tota
l
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
Pond
erea
obi
ectiv
elor
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
, %
Tota
l
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
Pond
erea
locu
rilor
de
mun
că
neco
nfor
me
nor
mel
or sa
nita
re, %
2011
2894
364
12,5
1573
7
1417
9,0
9515
1424
14,9
6083
7
5600
9,2
1434
2
844
5,9
7884
1
4972
6,3
2012
2300
403
17,5
1183
2
1478
12,5
9762
1380
11,4
5469
7
5813
10,6
1451
4
867
6,6
6698
9
4271
6,4
2013
2992
371
12,4
1305
9
1803
13,8
1076
3
1429
13,3
5806
7
5854
10,1
1512
4
1066
7,0
7445
1
5005
6,7
27
Tab. nr. 12Ponderea obiectivelor din diferite ramuri ale economiei naţionale,
care nu corespund normelor sanitare
Anii
Industriale Agricole De transportDe producere a materialelor de
construcţie
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
2011 12,8 11,6 9,9 23,0 22,1 17,3 3,7 9,9 8,3 34,2 22,8 16,5
2012 19,3 16,7 11,8 21,5 17,9 12,1 7,8 15,8 13,4 27,7 39,2 23,6
2013 12,8 14,6 11,2 23,5 17,9 15,0 7,0 11,3 12,5 21,9 19,9 12,6
În an. 2013 cu ajutorul investigaţiilor instrumentale a zgomotului au fost controlate 5726 locuri de muncă a femeilor, din ele neconforme normelor sanitare 7,8% (an.2012 - 15,9%); a microclimei -9,8% (an.2012 - 13,1% ); a iluminatului - 6,9% (an.2012 - 5,6%), (tab. 13).
Tab. nr. 13Ponderea locurilor de muncă a femeilor, neconforme
normelor sanitare
Anii Locurile de muncă Zgomotul Microclimatul Iluminatul
2012
Numărul locurilor de muncă controlate 3931 21977 27807
Din ele neconforme normelor sanitare 625 2875 1547
Ponderea locurilor de muncă neconforme normelor sanitare, % 15,9 13,1 5,6
2013
Numărul locurilor de muncă controlate 5726 28607 31510
Din ele neconforme normelor sanitare 452 2813 2186
Ponderea locurilor de muncă neconforme normelor sanitare, % 7,8 9,8 6,9
În a.2013 în comparaţie cu a.2012 ponderea locurilor de muncă neconforme nor-melor sanitare s-a majorat la obiectivele de producere a materialelor de construcţie cu 13,6% şi obiectivele agricole – cu 6,1%.
La obiectivele industriale, agricole, de transport ponderea locurilor de muncă con-form parametrilor microclimaterici şi iluminatului în a.2013 în comparaţie cu a.2012 s-a diminuat în mediu cu 2-24%, (tab. 14).
28
Tab. nr. 14 Ponderea locurilor de muncă a femeilor, neconforme normelor sanitare
la obiectivele din diferite ramuri ale economiei naţionale
Anii
Industriale Inclusiv de confecţii Agricole De transport
De producere a materialelor de
construcţie
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
Zgom
otul
Mic
rocl
imat
ul
Ilum
inat
ul
2012 10,5 17,3 7,3 5,5 21,8 5,3 5,8 11,0 9,9 71 24,3 8,2 9,4 38,5 3,4
2013 8,3 8,3 7,0 6,0 6,9 3,6 11,9 9,8 4,7 1,9 10,7 8,0 23,1 14,5 8,2
În aa. 2009-2013 în Republica Moldova au fost înregistrate 59 de cazuri de boală profesională cu 64 afectaţi. Indicele morbidităţii profesionale a constituit 0,51 la 100 mii de angajaţi, (Fig. 14).
Fig. 14. Morbiditatea profesională în dinamică pe anii 2009-2013
În ultimii 10 ani prin efectuarea examenelor medicale periodice nu s-au înregistrat cazuri noi de boală profesională. Această situaţie are loc din cauza, că pe întreg terito-riul administrativ examenele medicale periodice se efectuează la un nivel superfi cial. În componenţa comisiilor medicale nu sunt incluşi specialişti în domeniul patologiilor profesionale, iar medicii de familie, specialiştii curativi nu sunt orientaţi spre depistarea patologiilor profesionale.
Printre nozologiile înregistrate, ponderea cea mai mare se atribuie la osteochondro-ză – 46,9%, în descreştere este: tuberculoza cu 10,9%; hepatitele virale „B”, „C”, „D” toxice – 6,3%; encefalopolioneuropatia – 4,7%; intoxicaţii cu pesticide – 4,7%; bronşita şi astmul bronşic – 1,4%; artroza – 1,6%; alergia – 1,6% (Fig.15).
14
12
19
13
6
1,2
1,05
1,7
1,2
0,51
0 5 10 15 20 25
2009
2010
2011
2012
2013
Total afecta ți Indicele morbidității, %Total afecta i Indicele morbidit ii, %
29
Fig. 15. Ponderea bolilor profesionale aa. 2009-2013 prin prismaentităților nozologice, (în %)
Ponderea de afectaţi în dependenţă de factorii nocivi din mediul de producere, care au provocat aceste maladii, s-au repartizat în felul următor: vibraţiile; substan-ţelor chimice toxice; factori biologici patogeni; pesticide; alţi factori şi zgomotul. (Fig. 16).
Fig. 16. Ponderea afectaţilor în dependenţă de factorii nocivi din mediulocupaţional aa. 2009-2013 (în %)
Conform profesiilor morbiditatea profesională în perioada gestionată se manifestă
astfel: mecanizatorii – 56,3%; lucrători medicali – 17,2%; muncitorii de la întreprinderi-le industriale – 14,1%; lucrătorii cu agrochimicatele – 4,7%; alte profesii în sumă 7,8% (Fig. 17).
Vibrație Substanțe chimice toxice
Factoriibiologicipatogeni
Pesticide Alte pricini Zgomotul
30
Cauzele principale ale depistării tardive şi incomplete a bolilor profesionale sunt:- existenţa unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă şi asi-
gurarea insufi cientă cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie, impactul factorilor de risc de origine chimică, fi zică, biologică, psihoemoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor;
- lipsa sistemei unice a serviciului profpatologic, decentralizarea sistemului de ocro-tire a sănătăţii s-a manifestat prin slăbirea, iar uneori chiar şi ruperea, legăturilor de interdependenţă şi continuitate dintre medicina primară şi serviciul patologiilor profe-sionale;
- lipsa de interes a angajatorului în asigurarea efectuării examenelor medicale profi -lactice angajaţilor supuşi acţiunii factorilor de risc profesional la locul de muncă;
- lucrătorii ascund simptomele premorbide ale bolilor profesionale până la pierderea permanentă a capacităţii de muncă.
În an.2013 s-a majorat acoperirea cu examene medicale a persoanelor care activează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă la obiectivele industriale de la 89,1% până la 91,4%, obiectivele din transport de la 92,6% până la 95,5%, obiectivele din construcţii de la 92,6% până la 95,5%. Astfel, s-au micşorat aceşti indici la obiectivele din agricul-tură de la 87,8% până la 85,1% (r-nele Basarabeasca - 34,5%, Cahul - 53,9%, Criuleni - 50,1%, Şoldăneşti - 54,6%, Străşeni - 24,7% etc.) tab. 15.
Acoperirea cu examene medicale a contingentului respectiv este la un nivel mai jos în industria de prelucrare a produselor agricole - 87,7%, industria uşoară - 89,5% şi industria extractivă - 92,3% etc.
Ponderea angajaţilor, care trebuie tansferaţi temporar şi permanent la alt lucru, cu ex-cluderea factorilor de producţie, a constituit corespunzător 1,1% şi 0,8% în agricultură; 0,6% şi 0,7% în industrie.
Fig. 17. Cota bolilor profesionale prin prisma profesieiîn perioada 2009-2013, (în %)
Mecanizatori Muncitorii de laîntreprinderile
industriale
Lucrători medicali Lucrători cu pesticide
Alte profesii
31
Tab. nr. 15Examenul medical al angajaților în muncă (în %)
Domeniulde activitate
Examinaţi medical
Admişi la lucru după examenul
medical
Angajaţi, transferați
temporar la alt lucru după
examenul medical
Angajaţi,transferați permanent la alt lucru,
după examenul medical
2012 2013 2012 2013 2012 2013 2012 2013
Industrie 89,1 91,4 99,1 99,2 0,6 0,6 0,5 0,7Industria constructoare de maşini
95,0 94,5 8,5 98,9 1,0 1,8 0,9 1,9
Transport 92,6 95,5 92,5 98,9 0,3 0,7 0,6 0,5
Construcţii 92,2 94,4 97,3 97,4 2,1 1,4 1,7 2,3
Agricultură 87,8 85,1 95,0 97,7 1,6 1,1 2,5 0,8
Au fost instruiţi igienic 93,4% (an. 2012 – 95,7%) angajaţi ai obiectivelor industriale şi 85,0% (an.2012 – 93,3%) angajaţi ai obiectivelor agricole din numărul planifi cat.
În ansamblu pe Republica Moldova morbiditatea cu incapacitate temporară de mun-că în ultimii 5 ani atestă o scădere a numărului de cazuri de la 58,2 în anul 2009 până la 54,9 în anul 2013 la 100 de salariaţi şi, a numărului de zile de la 895,5 până la 871,4 la 100 salariaţi, în an.2013 comparativ cu an.2012 avem o creştere a numărului de cazuri de la 50,6 până la 54,9 şi zile de la 778,5 până la 871,4. Printre femei în an.2013 numărul de cazuri constituie 58,1 (an.2012 – 52,9) şi numărul de zile – 922,3, (an. 2012 – 770,5) (Fig. 18, fi g. 19).
Fig. 18. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor, inclusiv, a femeilor (aa.2009-2013, cazuri la o sută)
Numărul de cazuri la 100 salariați Numărul de cazuri la 100 femei
32
În scopul asigurării supravegherii sanitare a sănătăţii angajaţilor la locul de muncă specialiştii serviciului în decursul anului au efectuat evaluarea riscurilor la 7531 obiecte industriale şi 1602 obiecte agricole.
În decursul an. 2013 au fost supuse expertizei sanitare 831 de proiecte de construcţie (reconstrucţie) a diverselor obiective din economia naţională (an.2012 - 896, an.2011 - 1261); dintre care 2,6% neconforme normativelor sanitare în vigoare (an.2012 – 1,2%, an.2011 – 1,0%), ponderea obiectivelor afl ate în construcţie (reconstrucţie), unde în tim-pul inspectării au fost depistate încălcări a normelor sanitare şi documentaţiei de proiect a constituit 0,7% (an.2012 – 5,3%, an.2011 – 1,7%).
În an. 2013 comparativ cu an.2012, se atestă o scădere a obiectelor supuse suprave-gherii sanitare curente, respectiv, la obiectivele industriale de la 77,6% până la 75,9% şi a celor agricole de la 85,2% până la 83,9%.
Ponderea obiectivelor industriale şi agricole supravegheate de către medici în an.2013 a constituit - 56% (a.2012- 56,8% şi a.2011- 61,8%) şi corespunzător 59,1% (2011-47,4% şi 2011-54,3%).
În an.2013 au fost examinate cu aplicarea metodelor de laborator şi instrumentale 49,1% obiective din agricultură (an.2012 – 44,4%, an.2011 – 42,3%) şi 68,4% obiective industriale (an.2012 – 62,7%, an.2011 – 65,8%). Aceşti indici sunt sub media pe ţară. Astfel, au fost examinate cu aplicarea metodelor de laborator obiectivele industriale în r-nele Comrat - 12,7%, Floreşti - 18,9%, Rîşcani - 19,7%, în obiectivele agricole: r-nele Cimişlia - 5,1%, Rezina - 6,7%, Hînceşti - 9,8%.
Ca urmare a diverselor defi cienţe depistate la obiectivele industriale şi agricole pe parcursul anului 2013 de către specialiştii în sănătatea ocupaţională au fost aplicate 54 amenzi (an.2012 - 120, an.2011 – 98, an.2010 - 85), pregătite şi emise 55 (an.2012 – 58, an.2011 - 45, an.2010 - 76) hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor, dintre care la 507 a fost stopată activitatea. Specialiştii CSP (r-nele Cahul, Nisporeni, Făleşti, Dro-chia) nu au fost aplicate sancţiuni de constrângere administrativă.
750770790810830850870890910930950
2009 2010 2011 2012 2013
Numarul de zile la 100 salariati Numarul de zile la 100 femei
Fig. 19. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor, inclusiv a femeilor (aa. 2009-2013, zile la o sută)
Numărul de zile la 100 salariați Numărul de zile la 100 femei
33
SĂNĂTATEA MEDIULUI
Un aspect al acestui compartiment de activităţi este sănătatea mediului.Activităţile efectuate în a.2013 privind ameliorarea mediului ambiant şi a condiţiilor
de habitat au fost îndreptate pentru formarea în continuare a cadrului normativ de acti-vitate a serviciului în supravegherea sănătăţii mediului.
În perioada de referință a intrat în vigoare Legea Apelor nr. 272 din 23.12.2011 şi integral serviciul a participat la elaborare a 16 acte normative adoptate de Guvernul Re-publicii Moldova, inclusiv, a cerinţelor de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane (HG nr. 890 din 12.11.2013, HG nr. 931 din 12.11.2013) a instituirii cerinţelor de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane (HG nr. 932 din 20.11.2013). Au fost aprobate cerinţele privind zonele de protecţie cu prizele de apă (HG 949 din 25.11.2013). Au fost fi nalizate lucrările de implementare a Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciului în domeniul autorizării sanitare de folosinţă specială a apei incluse în HG 894 din 12.11.2013.
Pentru realizarea măsurilor de ameliorare a sănătăţii mediului o deosebită atenţie s-a acordat evaluării indicilor de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de mediu cu pregătirea mai multor propuneri în adresa ministerelor şi administraţiei publice locale cu întocmirea diferitor rapoarte naţionale şi teritoriale. A continuat activitatea de moni-torizare a calităţii apei potabile de suprafaţă, de irigare, de recreere a aerului atmosferic în localităţile şi graniţele zonei de protecţie sanitare (ZPS). Datele de calitate a mediului şi analiza măsurilor de implementare a planurilor naţionale privind construcţia de siste-me de alimentare cu apă, implementarea măsurilor pentru executarea Protocolului Apa şi Sănătatea, strategia gestionării deşeurilor etc., permite să conchidem că situaţia în ţară cu calitatea mediului de viaţă în localităţi nu se înrăutăţeşte la unele componente, inclusiv, la aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, acoperirea cu sisteme de sanitaţie, inclusiv, în şcoli, grădiniţe este în creştere.
Pe parcursul anului 2013 de către specialiştii CSP au fost examinate şi eliberate 1804 avize sanitare de atribuire a terenurilor (2011-1789, 2012-1885). În procesul efec-tuării supravegherii sanitare preventive au fost examinate 1701 proiecte de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor comunale sau poluante a mediului (2011-2141,2012-1595), din ele 7,05% au fost avizate negativ şi remise pentru corectare (2011-3,26, 2012-1,8). Se menţine la un nivel înalt numărul de obiective în construcţie afl ate la supraveghere în domeniul sănătăţii mediului 3647 (2011- 4014,2012-4041). De asemenea, este înaltă cota obiectivelor la care s-au stabilit abateri de la proiect - 1,4% - (2011- 1,54 , 2012– 1,4%). Ponderea obiectivelor la care s-au depistat abateri de la proiect şi normele sani-tare în vigoare şi, suspendată construcţia a constituit 1,2% - (2011-3,5, 2012 – 3,3 %).
Cu toate că în republică mai multe localităţi au planuri generale de sistematizare, nivelul de efectuare a controlului îndeplinirii măsurilor prevăzute în ele este foarte mic şi constituie pentru localităţi urbane 4,6%, iar în localităţile rurale 0,5%.
Starea de supraveghere a calităţii apei potabile denotă nivele sporite de neconformi-tate a calităţii acesteia din surse subterane şi din sistemele de distribuire.
Ponderea probelor neconforme la parametrii chimici din sursele centralizate subte-rane în a. 2013 a constituit 69,58 %, comparativ cu 71,5% în a. 2012. Situaţia cea mai agravantă se înregistrează în rr. Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Călăraşi, Cimişlia, Căuşeni, Hînceşti, Leova, Glodeni, Ceadâr-Lunga, Comrat.
34
O înrăutăţire relativă se atestă la parametrii microbiologici în cazul apeductelor comunale urbane din surse de suprafaţă, care a constituit 1,91% (2012-0,77%). Persis-tă difi cultăţi ale calităţii apei potabile din apeductele instituţiilor pentru copii, unde în a.2013 a constituit 20,28% (a. 2012-54,38%,) la parametrii microbiologici şi, 62,37% la parametrii sanitaro-chimici (a. 2012 – 54,38%) tab. 16.
Tab. nr. 16Ponderea probelor de apă potabilă din apeducte şi fântâni, neconforme
normelor sanitare la parametrii microbiologici și sanitaro-chimici
Denumirea
Ponderea probelor de apă neconforme la parametrii
sanitaro-chimici (%)
Ponderea probelor de apă neconforme la parametrii
microbiologici (%)2011 2012 2013 2011 2012 2013
Apeducte comunale urbane din surse subterane 43,7 44,5 39,46 9,2 10,82 8,21
Apeducte rurale 51,6 61,5 51,31 14,1 14,24 14,6Apeducte urbane din surse de suprafaţă 10,4 8,27 5,89 3,3 0,77 1,91
Fântâni 82,9 84 79,68 41,2 38,3 36,17
Cerinţelor sanitare în perioada anilor 2011-2013 la parametrii chimici fi ind la un nivel înalt de poluare constituie: în 2011 – 29,8% pentru toate fl uviile, inclusiv, a apeir. Nistru – 7,4 şi 21,1% în apa r. Prut, în 2012 – 32,5% pentru toate fl uviile, inclusiv, a apei r. Nistru – 9,6% şi 22,9% în apa r. Prut, în 2013 – 29,4% pentru toate fl uviile, inclu-siv, a apei r. Nistru – 5,4% şi 28,0% în apa r. Prut. Variabilele înregistrate se caracterizea-ză într-un vârf de maximă incidenţă în anul 2012 pentru r. Nistru şi r. Prut la parametrii chimici, datele sunt reprezentate în fi g. 20.
Fig. 20. Ponderea probelor de necorespundere a apei rr. Nistru şi Prut conform parametrilor chimici
Continuă să se menţină ridicat nivelul de poluare a apei acestor râuri la parametrii microbiologici, ponderea cărora a constituit pentru r. Nistru în perioada anilor 2011-2013 (54,4%-6,9%), respectiv, pentru r. Prut (56,3% – 52,0%). Variabilele înregistrate se caracterizează într-un vârf de maximă incidenţă în anul 2011 pentru r. Nistru şi pentru r. Prut la parametrii microbiologici, datele sunt reprezentate în fi gura 21.
r. Prut r. Nistru
35
Practic, în toate cazurile de neconformităţi în apa rr. Nistru şi Prut a fost mărit indi-cele bacteriilor coliforme lactozopozitive. În anul 2013 din apa r. Nistru a fost depistată microfl ora patogenă.
Cea mai poluată rămâne a fi apa râurilor mici (de categoria a II-a), care sunt folosite de populaţie pentru irigare şi în scopuri de recreere. Ponderea probelor neconforme nor-melor sanitare în perioada anilor 2011-2013 după parametrii chimici constituie (45,3% - 54,8% ) şi, după parametrii microbiologici (39,9% – 43,8%), datele sunt prezentate în fi gura 22.
Fig. 21. Ponderea probelor de necorespundere a apei rr. Nistru şi Prut conform parametrilor microbiologici
Fig. 22. Ponderea probelor de necorespundere a apei râurilor mici de categoriaa II-a, conform parametrilor chimici şi microbiologici
Continue să fi e depistate în apă ouă viabile de helminţi, ponderea necorespunderii normelor în vigoare pe perioada anilor menţionaţi constituie în r. Nistru 7,93% - 25,8%, r. Prut 11,67 % - 30,0%.
Aceste date denotă faptul că în Republica Moldova funcţionează nesatisfăcător ma-joritatea staţiilor de epurare, nu se efectuează salubrizarea corespunzătoare a teritoriului şi nu se soluţionează problema colectării şi epurării apelor meteorice. În total pe repu-blică, în anul 2013 din 105 de deversări a apelor reziduale la care s-au efectuat studii, cota probelor neconforme cerinţelor sanitare la parametrii chimici constituie 73,4 % şi la parametrii microbiologici 59,4%.
r. Prut r. Nistru
Chimici Microbiologici
36
Situaţia descrisă are tendinţe de ameliorare, însă construcţia sistemelor de evacuare şi epurare se tergiversează din an în an. În 2013 au fost primite în exploatare numai 18 sisteme de canalizare, din ele cu staţii de epurare au fost numai 10, corespunzător în 2012 – 17 şi 8. Aceea pe fonul creşterii cu mult a construirii apeductelor 2013 au fost primite în exploatare 52 de apeducte, în 2012 - 77 de apeducte.
Cu toate acestea în Republica Moldova în aa. 2011-2013 nu s-au înregistrat cazuri de erupţii epidemiologice legate cu factorul hidric la oameni, luând în consideraţie faptul că în apele de suprafaţă s-a depistat Vibrionul Cholerae H01, salmonela Enteritidis, iar ponderea probelor neconforme normelor în vigoare la indicatorii microbiologici în 2013 a constituit integral pe ţară 32,9%.
CALITATEA SOLULUI, AERULUI ATMOSFERICConform planului anual de activitate ‒ au fost prelevate şi investigate 783 probe la
indicatorii chimici, 1288 – microbiologici şi 1055 ‒ helmintologici.Conform evaluărilor efectuate se poate de menţionat, că solul a fost infl uenţat de
poluări, în special, organice. Ponderea probelor de sol neconforme normelor sanitare la parametrii microbiologici în perioada a.2010-2013 s-a majorat de la 9,3% până la 14,3%. Zonele cele mai contaminate continue a fi zonele rezidenţiale, unde este stabilită necorespunderea de 10,5% cazuri (13,3% în a. 2010) şi teritoriile instituţiilor pentru copii – 13,2% (2012 - 7,3%) fi g. 23. Este alarmantă situaţia în contextul contaminării solului cu ouă viabile de helminţi, care constituie 17,1% probe neconforme (13,8% în a. 2010), inclusiv, terenurile pentru copii 14,1% şi solul din zonele de protecţie sanitară a surselor de apă potabilă şi zonele de recreaţie a populaţiei – 17,2%.
Privind starea insalubră a teritoriilor localităţilor SSSSP agenţii economici şi persoa-nele fi zice întreprind permanent măsuri de constrângere administrativă prin înaintarea prescripţiilor sanitare, sistarea funcţionării obiectivelor poluatoare a factorilor de mediu, aplicarea amenzilor şi transmiterea materialelor în organele de anchetă.
0
10
20
30
40
50
60
2011 2012 2013
Chimici Pesticide Saruri a metalelor grele Microbiologici Helmintologici
Fig. 23. Ponderea probelor de sol neconforme normelor sanitare
37
Conform evaluării rezultatelor obţinute am constatat, că solul în perioada esti-mată a fost infl uenţat preponderent de poluări organice. Ponderea probelor de sol neconforme normelor sanitare la parametri microbiologici în perioada aa. 2010-2013 s-a majorat de la 9,3 până la 14,2%. În a. 2013 sectoarele cele mai contami-nate au fost terenurile de joacă, intracartiere, pentru copii şi zonele de protecţie sanitară (ZPS) a surselor de apă, unde ponderea probelor neconforme a constituit, corespunzător 17,5 şi 17,3%. Ponderea probelor neconforme de sol la parametrii microbiologici pe terenurile instituţiilor preşcolare şi zonele rezidenţiale au consti-tuit, respectiv, 13,2 şi 10,5%. De menţionat, că în a. 2012 comparativ cu a. 2013 procentul probelor de sol neconforme normelor sanitare la indicii microbiologici pe terenurile de joacă în cartiere a fost de 1,7 ori mai mare, iar pe terenurile instituţiilor preşcolare de 1,8 mai mic.
De către SSSSP, au fost supuse estimării şi supravegherii 61 de localităţi ur-bane şi 1228 rurale din republică (în 2012, corespunzător, 60 – urbane şi 1298 – rurale). Ponderea populaţiei cu acces durabil la surse sigure de apă potabilă (Fig. 24), în a. 2013, a constituit 55,5% (a. 2012 – 54,6%), în sectorul urban acest indice este de 88% (a. 2012 – 84,7%), în cel rural – 33% (a. 2012 – 33,1%).
În republică, au avut acces durabil la sisteme colective de canalizare 24,5 la sută din populaţie (a. 2012 – 23,3%), dintre care 56,1 la sută din sectorul urban (a. 2012 – 52,5%) şi 2,6 la sută din sectorul rural (a. 2012 – 2,4%).
84,7 88
33,1 33
54,6 55,5
0102030405060708090
100
2012 2013
Urban Rural Total
Fig. 24. Starea sanitaro-igienică a localităţilor (%)
Procentul populaţiei asigurate cu colectarea centralizată a deşeurilor în anul estimat a constituit 34,7% (a. 2012 – 34,1%), în sectorul urban de acest servi-ciu au benefi ciat 72,8 la sută din populaţie (a. 2012 – 68,9 %), în sate – 8,3 la sută (a. 2012 – 9,1%). Dacă în oraşe acest indice în comparaţie cu anul anterior s-a mărit atunci în satele republicii el este în descreştere.
Din numărul total al localităţilor urbane 6,6 la sută dispun de zone de odihnă şi recreere autorizate, în sectorul rural aceste zone sunt disponibile doar în 0,98 din localităţi.
38
Au fost cercetate, referitor la igiena locuinţelor (Fig. 25), 79,5 din localităţi (a. 2012 – 80,8%). În anul curent au fost investigate cu 5,4% mai multe locuinţe com-parativ cu a. 2012 (10,3%), din ele neconforme cerinţelor sanitare 28,7% (a.2012 – 29,7%). Procentul locuinţelor în care starea sanitară a fost determinată prin intermediul studiilor instrumentale şi investigaţiilor de laborator a scăzut în a. 2013 comparativ cu a. 2012 de 1,8 ori. Cota parte a populaţiei ce locuiesc în locuinţe neconforme normelor sanitare, în ultimii doi ani, practic, nu s-a schimbat, constituind corespunzător în a. 2013 – 6,7% şi în a. 2012 – 6,8%.
La evidenţa Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice s-au afl at 16669 de obiective comunale, cu 100 de unităţi mai multe faţă de a. 2012 şi, de 1,15 ori mai puţine, comparativ cu a. 2011 (tab.17).
Tab. nr. 17Caracteristica obiectelor comunale supravegheate de Serviciul SSSP
Anii
Total obiecte supuse su-
pravegherii
Din ele au fost supravegheate
Inclusiv:
de medicicu folosirea măsurăto-
rilor
obiecte autoriza-te sani-
tare
nu corespund cerinţelor igienice
abs. abs. % % % % %2011 19188 15648 81,5 36,5 51,1 83,6 15,0
2012 16569 13543 81,7 37,1 52,6 89,9 14,7
2013 16669 13422 80,5 35,4 52,2 95,5 17,4
Din numărul total de obiecte înregistrate, în anul estimat, au fost supravegheate 80,5% (de medici - 35,4%, cu folosirea măsurătorilor şi a investigaţiilor de laborator - 52,2%), ponderea dată fi ind cea mai mică din ultimii trei ani. Numărul de obiecte comunale cu autorizaţie sanitară în a. 2013, comparativ cu aa. 2012 şi 2011 s-a mărit, respectiv, cu 5,6 şi 11,9%. Tot odată, a crescut şi ponderea obiectelor comunale ce nu corespund cerinţelor sanitare, de la 15,0% în a. 2011 până la 17,4% în a. 2013.
În ultimii trei ani a scăzut esenţial numărul persoanelor din sfera comunală ce ne-cesită examen medical pentru a activa, de la 57512 în a. 2011 până la 15373. Aceiaşi
80,8 79,5
10,3 15,7
29,7 28,7
0102030405060708090
2012 2013
localitatile cercetate locuintele cercetate locuintele ce nu corespund
Fig. 25. Starea sanitaro-igienică a locuinţelor (în %)Localitățile cercetate Locuințele cercetate Locuințele ce nu corespund
39
tendinţă este caracteristică şi pentru numărul persoanelor ce necesită instruire sanitară, care s-a micşorat comparativ cu a. 2011 de 1,4 ori.
Ponderea personalului din sfera comunală care a trecut examenul medical în a. 2013 (Fig. 26) a constituit 95,0%, dintre care au fost admişi în câmpul de muncă 80,2%. În anii anteriori (2012, 2011), cota persoanelor ce treceau examenul medical, practic nu a variat esenţial faţă de anul curent, însă, comparativ cu a. 2013 în mediu cu 19% a fost mai mare procentul persoanelor admise la lucru (respectiv, 99,2 şi 99,5%).
Fig. 26. Date cu privire la examenele medicale și instruirea sanitară a contingentului decretat
În a. 2013, din numărul total de persoane ce au activat în sfera deservirii populaţiei au fost supuşi instruirii sanitare 78,2%, comparativ cu anii 2012 şi 2011 acest indice a fost corespunzător cu 16,3 şi 17,3% mai mic.
STAREA IGIENICĂ A FACTORILOR FIZICIÎn a. 2013 în blocurile locative pe teritoriul zonei rezidenţiale au fost efectuate 4562
investigaţii instrumentale a zgomotului (an.2012 – 5344; an.2011 – 8054), din ele ne-conforme normelor sanitare 609 sau 13,4%; în a.2012 respectiv, 851 sau 15,9% şi, în a.2011 respectiv, 518 sau 6,4% tab. 18.
În a.2013 s-au efectuat 9645 investigaţii instrumentale a iradierilor electromagnetice, în a.2012 – 12206 şi a.2011 – 6344, depăşiri a nivelului maxim admis nu s-au depistat.
Tab. nr. 18Ponderea investigaţiilor instrumentale neconforme normelor sanitare la zgomot
şi iradieri electromagnetice, efectuate în mediul ambiant (abs.,%)
Denumirea obiectivelor
Zgomot, CEM2012 2013
măsură-tori
din ele ne-conforme
NS% măsură-
tori
din ele ne-conforme
NS%
Obiective de transport, TOTAL, inclusiv: 616 468 75,9 614 367 59,8
Automagistrale şi gări 604 463 76,7 569 355 62,4
Examinați medical Admiși la lucru Instruiți
40
Cai ferate şi gări 16 5 31,3 37 12 32,4Aeroporturi şi gări 0 0 0 9 0 0Întreprinderi industriale, plasate în raioanele locative
432 71 16,4 3460 222 6,4
Instituţii, organizaţii şi întreprinderi amplasate în casele de locuit şi ataşate la ele
4227 309 7,3 365 1 0,3
Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli etc. 65 3 4,6 123 19 15,5
Obiective cu surse de iradieri electromagnetice nonionizante
12206 0 0 9645 0 0
Petiţii la obiectivele cu surse de zgomot 389 122 31,4 264 100 37,9
SIGURANŢA CHIMICĂ ŞI TOXICOLOGICĂÎn ultimii 15-20 de ani se atestă o creştere anuală a volumului de substanţe chimice,
iar semnifi cația lor pentru sănătatea populației rămâne actuală atât în plan mondial, cât și cel local. Industria chimică, care a înregistrat circa 140000 substanţe chimice este una din cele mai mari sectoare (ramuri) ale economiei globale. Anual se atestă o creştere de aproximativ 3-4%. În această direcţie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) indică faptul că producţia industriei chimice la nivel mondial a fost evaluată la 171 miliarde de dolari în 1970. În 2010, surse din cadrul industriei a valori-fi cat producţia la nivel mondial la aproximativ 4,12 trilioane dolari SUA.
Substanţele chimice sunt o parte integrantă a vieţii moderne de zi cu zi. Practic, nu există nici o industrie în care nu sunt utilizate substanţe chimice şi, nu există nici un sector economic în care substanţele chimice nu joacă un rol important. Milioane de oa-meni din întreaga lume duc o viaţă mai bogată, mai productivă şi mai confortabilă din cauza miilor de substanţe chimice care sunt astăzi pe piaţă. Aceste substanţe chimice sunt utilizate într-o gamă largă de produse: îmbrăcăminte şi materiale de construcţii, în agricultură – pesticide şi îngrăşăminte, produse de uz farmaceutic şi, în timp ce ele sunt o contribuţie majoră la economia naţională şi mondială, buna gestionare a lor de-a lungul ciclului lor de viaţă – de la extracţie până la eliminare – este esenţială pentru a evita riscurile semnifi cative şi, din ce în ce mai complexe pentru sănătatea publică şi ecosisteme şi, costurile substanţiale pentru economia naţională.
Pentru a proteja sănătatea umană şi mediul, pentru a benefi cia pe deplin de valoarea pe care substanţele chimice o pot produce, toate ţările trebuie să includă în priorităţile lor de dezvoltare economică disponibilitatea Registrelor Naţionale a Substanţelor Chi-mice potenţial toxice pentru gestionarea substanţelor chimice.
Aplicarea produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor În anii 2010-2013, comparativ cu perioada 2000-2003, numărul de produse de uz
fi tosanitar utilizate în agricultură a sporit de 8 ori atingând cifra de 796. Nivelul aplicării produselor de uz fi tosanitar pe terenurile agricole în anii 2005-2013 denotă o variaţie a acestui indice între 1,05-1,59 kg/ha, în anul 2013 acest indice a constituit 1,55 kg/ha (fi g. 27).
41
Perioada aa. 2010-2013 se caracterizează printr-o sporire moderată a cantităţii pre-paratelor de uz fi tosanitar şi extinderea sortimentului de produse utilizate (tab. 19). În anul 2013 conform datelor statistice pe teritoriul republicii au fost utilizate 811 prepara-te de uz fi tosanitar şi fertilizanţi (771 preparate în anul 2012) în volum de 2481,02 tone şi constituie o sporire cu circa 200 tone, comparativ cu anul 2012, de unde se constată şi o sporire a intensităţii aplicării pesticidelor.
Tab. nr. 19Aplicarea preparatelor de uz fi tosanitar în perioada anilor 2010-2013
Anii
Cantita-tea pes-ticidelor utilizate (tone)
Nr. de pre-
parate utiliza-
te
Cantitatea pesticidelor după formă preparativă (tone):
compu-şii cu-prului
compu-şii sul-fului
compuşii clorfeno-
xelor
carbamat, ditio- şi
tiocarba-mate
organo- fosfori-
cealtele
2010 2486,99 756 552,4 137,41 446,05 464,05 264,78 266,3
2011 2477,27 654 493,1 93,5 462,63 301,18 293,61 263,7
2012 2296,5 771 389,1 80,15 437,33 279,81 316,44 210,3
2013 2425,3 811 508,0 88,55 379,76 290,82 332,87 216,49
Intensitatea aplicării produselor de uz fi tosanitar în Republica Moldova în anii 2004-
2013 (kg/ha substanţă activă) este prezentată în fi gura 27.
Din cele 22 depozite existente în anul 2012, în anul de raportare, din Republica Mol-dova au mai fost evacuate 538 tone de pesticide inutilizabile şi, interzise 6 depozite din raioanele Ocniţa, Cantemir, Căuşeni, Taraclia, Basarabeasca şi Anenii Noi.
De mai mult timp specialiştii CSP Vulcăneşti nu organizează în limita competenţelor supravegherea sanitară a Poligonului din s. Cişmichioi (unde sunt păstrate circa 4000 mii tone de pesticide inutilizabile şi interzise) în scopul evaluării riscului asupra calită-ţii apelor de profunzime, solului şi sănătăţii populaţiei din zonă.
E de menţionat, că în CSP teritoriale specialiștii în domeniul siguranţei chimice acor-dă o atenţie mai mică activităţilor ce ţin de evaluarea condiţiilor de muncă şi evidenţa
Fig. 27. Nivelul aplicării produselor de uz fi tosanitar în anii 2004-2013
Cantitatea, kg/ha
42
substanţelor chimice la producere, comercializarea şi depozitarea lor, de care sunt preo-cupaţi doar specialiştii din sănătatea mediului, sănătatea ocupaţională, sănătatea copiilor şi tinerilor etc., fără a avea o bază unică de date (Fig. 28).
În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specialiştii CNSP sunt incluşi în calitate de experţi în procesul de atestare şi omologare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor destinate utilizării în agricultură şi silvicultură sub aspect toxico-igienic.
Fig. 28. Harta depozitelor de pesticide (situaţia la 31.12.2013)
Depozit central raional
Poligonul de pesticidedin s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia
43
De menţionat, că în perioada 2008-2013, experţii au evaluat dosarele toxicologice a 1334 produse, dintre care pentru 68, ori (0,05%) au fost eliberate avize negative (tab. 20).
Tab. nr. 20Lista avizelor sanitare eliberate în perioada 2008-2013
Anii Nr. dosarelor evaluate Din ele avizate negativ2008 164 62009 185 12010 237 92011 265 202012 223 152013 260 17
TOTAL 1334 68
Supravegherea sanitară curentăÎn perioada anului 2013 la evidenţa instituţiilor Serviciului de Supraveghere de Stat a
Sănătăţii Publice au fost 1138 obiective, care au prestat servicii de depozitare, comercia-lizare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor, cu 66 obiective mai puţin comparativ cu anul 2012 şi, care a constituit 1204 obiective. Au fost supuse supraveghe-rii sanitare doar 982 obiective (86,3%), comparativ cu 1107 în anul 2012 (CSP Străşeni – 21,8%). Din totalul obiectivelor de chimizare supravegheate de medici, au fost doar 679 (59,7%), în anul 2012 (755 – 68,2%), iar cu folosirea măsurătorilor şi investigaţiilor de laborator – 323 (28,4%) obiective comparativ cu 32,3% în anul 2012. Autorizație sa-nitară de funcţionare au deţinut 817 obiective care au prestat servicii de depozitare, co-mercializare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor (71,8%), în raport cu cele 843 în anul 2012 (raioanele Basarabeasca, Străşeni – 20% obiective deţin autori-zaţie sanitară de funcţionare, Floreşti – 34,8%, Ştefan Vodă – 35,7%, Taraclia – 39,1%).
În anul gestionar s-au determinat 246 obiective care au prestat servicii de depozi-tare, comercializare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor (21,6%) neconforme cerinţelor sanitare în vigoare (Basarabeasca şi Străşeni 80% obiective care au prestat servicii de depozitare, comercializare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor neconforme cerinţelor sanitare în vigoare, Floreşti – 65,2%, Ştefan Vodă – 64,3%, Taraclia – 60,9%).
Cercetări de laborator a materiei prime şi produselor alimentare, obiectivelor mediului la conţinutul remanențelor de pesticide şi nitraţi
Dat fi ind faptului la 16 ianuarie 2013 Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 51 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, unele atribuţii inclusiv, responsabilitatea examinării de laborator şi eliberării certifi catului de inofensivitate, au fost delegate Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor de structuri teritoriale ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, au fost efectuate 15315 investigaţii a produselor agroalimentare şi a mediului înconjurător pen-tru determinarea remanenţelor de pesticide şi nitraţi sau cu 6426 investigaţii mai puţine, decât în anul 2012, dintre care 10271 investigaţii pentru determinarea pesticidelor şi 5044 pentru nitraţi (a. 2012 respectiv, 13816 la pesticide şi 7925 la conţinutul de nitraţi).
44
Cercetări de laborator a materiei prime şi produselor alimentare de origine animală la conţinutul remanenţelor de pesticide şi nitraţi au fost efectuate 437 (3,5%) investigaţii (a.2012 – 915 investigaţii – 4,2%), iar de origine vegetală şi produselor destinate prelu-crării industriale – 12018 (96,5%) investigaţii (a.2012 – 16307 investigaţii – 94,7%). În total s-au efectuat 12455 investigaţii (a.2012 – 17222). 5044 investigaţii au fost efectu-ate pentru determinarea conţinutului de nitraţi (40,5%), în anul 2012 – 7925 investigaţii (36,5%).
Luând în considerare, că investigaţii pentru determinarea remanenţelor de pestici-de şi nitraţi s-au efectuat mai mult la produse de origine vegetală şi produselor supuse prelucrării industriale, conform prevederilor HG nr. 929 din 31.12.2009 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Cerinţe de calitate şi comercializare pentru fructe şi legume proaspete” (tab. 21), mostrele au fost investigate la pesticidele organoclorurate, organofosforice, organice de cupru, piretroizi etc.
Au mai fost investigate la conţinutul reziduurilor de pesticide, dar într-un număr mai redus apa, solul, produsele pentru copii etc.
Tab. nr. 21Caracteristica igienică a produselor alimentare de origine vegetală şi supuse
prelucrării, conform conţinutului de remanenţe de pesticide şi nitraţi
Anii
Tota
l inv
estig
aţii
Din ele pe grupe de pesticide
organo-clorurate
organo-fosforice
organice de
Cuprupiretroizi alte
pesticide nitraţi
tota
l nu
core
spun
d no
rmel
or sa
nita
re
tota
l
nu c
ores
p.
tota
l
nu c
ores
p.
tota
l
nu c
ores
p.
tota
l
nu c
ores
p.
tota
l
nu c
ores
p.
tota
l
nu c
ores
p.2011 19417 1857 0 4326 10 1533 0 1672 2 2224 11 7805 553 576
2012 16307 1558 1 2337 7 1564 2 1113 4 1186 10 7925 399 452
2013 12018 1016 1 1708 1 928 0 806 0 1921 2 5044 232 238
În rezultatul evaluării cercetărilor de laborator efectuate pentru determinarea rema-nenţelor de pesticide şi nitraţi în produsele de origine animală şi vegetală concluzionăm: în produsele de origine animală în anul 2013 nu au fost depistate cantităţi care depăşesc limitele maxime admisibile comparativ cu anul 2012, concomitent în produsele de ori-gine vegetală s-au înregistrat valori care depăşesc limita maximal admisibilă la pesticide 0,06% (a.2012 – 0,64%) şi, la nitraţi 4,6% (a.2012 – 5,04%).
Intoxicaţii acute neprofesionale de etiologie chimicăPe parcursul anului 2013 în Republica Moldova s-au înregistrat 6486 ca-
zuri de intoxicaţii acute neprofesionale de etiologie chimică, (Fig. 29) cu 3040 (53,1%) cazuri mai mult, comparativ cu anul 2012, dintre care 219 cazuri decese (anul 2012 – 185).
45
Datele din fi g. 29, atestă sporirea intoxicaţiilor la medicamente cu 36,1%, care sunt plasate pe primul loc din numărul total de afectaţi 1595 (mun. Chişinău – 631 afectaţi, raionul Hînceşti – 71 pers., mun. Bălţi – 60 afectaţi, raionul Orhei – 58 afectaţi, raionul Ialoveni – 55 afectaţi etc.) şi, 5 decedaţi, pe când în anul 2012 această grupă de into-xicaţii s-a plasat pe locul doi cu 1019 afectaţi şi 3 decedaţi. Locul doi este ocupat de intoxicaţiile cu alcool care constituie 1438 afectaţi (mun. Chişinău – 546 afectaţi, raioa-nele Floreşti – 137 afectaţi, Hînceşti – 88 afectaţi, mun. Bălţi – 87 afectaţi, Făleşti – 72 afectaţi etc.) şi 80 decedaţi, iar în anul 2012 – s-a situat pe locul întâi cu 1110 afectaţi şi, 106 decedaţi. Pe locul trei s-au situat intoxicaţiile cu gaze, cu numărul de afectaţi 509 persoane (mun. Chişinău – 181 afectaţi, raionul Anenii Noi – 31 afectaţi, raionul Tara-clia – 31 afectaţi, raionul Rîşcani – 29 afectaţi, raionul Hînceşti – 27 afectaţi etc.) şi, 73 decedaţi (anul 2012 – 289 persoane afectate şi 57 decedaţi).
Urmează intoxicaţiile cu pesticide 173 persoane afectate (mun. Chişinău – 24 afec-taţi, raioanele Soroca – 18 afectaţi, Cantemir – 17 afectaţi, Căuşeni – 14 afectaţi, Criu-leni – 11 afectaţi etc.) şi, 15 persoane care au decedat cu scop de suicid, în anul 2012 s-au înregistrat, respectiv, 118 cazuri afectaţi şi 9 decedaţi. Pesticidele, care au cauzat intoxicaţiile şi decesele ulterioare în 2013 au fost Bi-58, pesticide organofosforice şi cele cu conţinut de sulf, pesticide din grupa piretroizelor.
La grupul de intoxicaţii alte substanţe toxice (ex.: acidul acetic, clorul etc.) s-au în-registrat 2514 cazuri (mun. Chişinău – 1572 afectaţi, raioanele Hînceşti – 102 afectaţi, Soroca – 97 afectaţi, Străşeni – 73 afectaţi, Drochia – 70 afectaţi etc.) şi, 43 decedaţi comparativ cu anul 2012 (648 persoane afectate şi 10 decedaţi).
Intoxicaţiile acute neprofesionale de etiologie chimică la repartizarea pe grupe de vârste (Fig. 30), reprezintă cea mai afectată grupă, cea de adulţi total (18 ani şi mai mare) cu numărul de afectaţi 2868 persoane, inclusiv 124 decese.
Pe locul secund s-a plasat grupa de femei sub 57 de ani cu 1267 din cazuri de in-toxicaţii inclusiv, 30 cazuri de decese. Urmează grupa de vârstă bărbaţi sub 62 de ani cu 1238 intoxicaţii, inclusiv, 61 decese. Locul patru este urmat de copiii de vârstă 3-18 ani cu 758 din cazuri inclusiv 3 cazuri de deces. Copiii din grupa de vârstă 1-3 ani au înregistrat cel mai mic număr de intoxicaţii acute – 355 din cazuri, inclusiv 1 decedat.
Fig. 29. Caracteristica etiologică a intoxicaţiilor acute neprofesionalede etiologie chimică (abs.)
afectați 2013 decedați 2013 afectați 2012 decedați 2013
46
Datele parvenite de la IMSP către CSP teritoriale denotă că intoxicaţiile acute ne-profesionale cu substanţe chimice refl ectă o raportare generalizată cu întârziere (datele generalizate parvin la CSP doar la fi nele anului).
Examenul medical şi instruirea igienică al angajaţilor care activează în condiţii nocive şi nefavorabile
Calitatea examenelor medicale la angajarea în câmpul muncii şi cele periodice, pre-cum şi organizarea instruirii igienice a lucrătorilor au o importanţă majoră în supra-vegherea sănătăţii publice şi calitatea vieţii angajaţilor, care contactează pe perioada activităţii cu preparatele de uz fi tosanitar şi fertilizanţi.
Fig. 30. Intoxicaţii acute neprofesionale de etiologie chimicăpe grupe de vârstă
Fig. 31. Examenul medical al angajaţilor care activează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă şi, utilizează preparate de uz fi tosanitar şi fertilizanţi
Copii 1-3 aniBărbați sub 62 ani
Copii 3-18 aniFemei sub 57 ani
Adulți total (18 ani și peste)
Nr. deangajați, careau fost supușiexamenelor
medicale
Examinați Admiși la lucru
Nr. deangajați la care s-au
depistat boli generale
Nr. deangajați
transferați temporar
la alt lucru
Nr. deangajați
transferați permanent la alt lucru
Nr. deangajați cu suspecții de
boli somatice profesionale
Alcool Pesticide Medicamente Stupefi ante Gaze Alte substanțetoxice
47
Rezultatele examenelor medicale ale angajaţilor care lucrează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă şi, utilizează preparate de uz fi tosanitar şi fertilizanţi sunt repre-zentate în fi gura 31 ce indică că, din 5723 persoane angajate 242 (4,2%) le constituie fe-meile. Cel mai mare număr de angajaţi implicaţi în prestarea serviciilor de comercializa-re, depozitare şi utilizare a preparatelor de uz fi tosanitar şi fertilizanţi supuşi examenului medical este atestat în raionul Râșcani – 549 de lucrători, iar femei, care activează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă, în mun. Chişinău – 97 persoane. În anul 2013 au fost examinaţi 5227 (91,3%) persoane (în raioanele Străşeni doar 21,6% examinaţi, Basarabeasca – 60%, Cimişlia – 63,8%, Taraclia – 72,2%) inclusiv, 224 femei (4,3%), admise la lucru cu preparate de uz fi tosanitar şi fertilizanţi – 5031 (87,9%) persoane, in-clusiv 219 femei (4,4%). 656 (11,5%) lucrători au fost depistaţi cu diferite boli generale, inclusiv 6 femei (0,9%), totodată 128 (2,2%) angajaţi au fost transferaţi temporar (cu excluderea factorului de producţie contraindicat) la alt loc de lucru, 73 (1,3%) angajaţi au fost transferaţi permanent (cu excluderea factorului de producţie contraindicat) la alt loc de lucru, inclusiv 2 femei (2,7%), însă un control riguros asupra reangajării persoa-nelor din partea CSP nu este organizat.
Din numărul total de 5723 angajaţi care au fost supuşi instruirii igienice, doar 4626 (80,9%) au fost instruiţi (în raioanele Străşeni acest indice a constituit 21,6%, Ungheni – 22,4%, mun. Chişinău – 42,9%, raionul Taraclia – 49,8%, Briceni – 61,1%).
Măsuri de constrângere administrativă aplicate de specialiştii CSPPe parcursul anului 2013 specialiştii Centrelor de Sănătate Publică teritoriale au apli-
cat la compartimentul siguranță chimică şi toxicologie un număr insufi cient de măsuri de constrângere administrativă, care într-un fi nal ar fi trebuit să contribuie la schimbarea pozitivă a situaţiei la obiectivele supuse supravegherii sanitare.
În rezultat au fost aplicate: 7 amenzi în sumă de 12400 lei (mun. Chişinău – 2 amenzi în sumă de 3400 lei,
raioanele Soroca – 2 amenzi în sumă de 2900 lei, Basarabeasca – o amendă în sumă de 4000 lei, Căuşeni – o amendă în sumă de 1200 lei şi Ştefan Vodă – o amendă în sumă de 900 lei), comparativ cu anul 2012, când au fost aplicate 15 amenzi în sumă de 17200 lei – dar în acelaşi timp, în ţară au funcţionat 321 obiective în lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare;
58 hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor (CSP Briceni a aplicat 41 hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor, Floreşti – 8 hotărâri, Hînceşti – 5 hotărâri, medicii şefi sanitari de stat din raioanele Basarabeasca, Căuşeni, Ialoveni şi Taraclia au aplicat câte o hotărâre de suspendare a exploatării obiectivelor), comparativ cu anul 2012 când au fost aplicate 84 hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor. De menţionat că din par-tea CSP lipseşte controlul asupra executării propriilor hotărâri de stopare emise de către medicii şefi sanitari de stat;
Interzisă utilizarea în consum uman a 47 kg de produse agroalimentare (anul 2012 – 183443 kg);
eliberate din serviciu la propunerea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătă-ţii Publice 141 de persoane (în raionul Hînceşti au fost eliberate din serviciu 37 persoa-ne, raionul Floreşti – 34 persoane, raionul Râșcani – 33 persoane, raionul Căuşeni – 17 persoane), comparativ cu anul 2012 când au fost eliberate din serviciu 180 persoane.
48
RADIOPROTECŢIA ŞI EXPUNEREA PROFESIONALĂLA RADIAŢII IONIZANTEUna din sarcinile prioritare ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Pu-
blice este asigurarea radioprotecţiei populaţiei a unor condiţii inofensive de muncă pentru angajaţii din sfera utilizării surselor cu radiaţii ionizante şi a prevenirii poluării radioactive a mediului ambiant.
Măsurile întreprinse de specialiştii Centrelor de Sănătate Publică în a.2013 la com-partimentul de radioprotecţie au contribuit la optimizarea calității serviciilor radiolo-gice prestate populaţiei, diminuarea dozelor de expunere a expuşilor profesionali şi a pacienţilor în timpul efectuării investigaţiilor radiologice şi a radioterapiei cu utilizarea surselor de radiaţii ionizante.
Pe parcursul a.2013 specialiştii Centrelor de Sănătate Publică au desfăşurat un volum vast de activităţi de supraveghere a stării radioprotecţiei la obiectivele radiologice şi de elaborare a măsurilor adecvate de ameliorare a acesteia. A fost desfăşurată activitatea de monitoring a iradierii prin habitat a populaţiei, expuşilor profesional şi de prevenire a cazurilor de supraexpunere la radiaţii ionizante. În acest context a fost implementat programul de evaluare a conţinutului de radionuclizi în produsele alimentare şi de larg consum, a apei potabile, apei minerale şi a bazinelor de suprafaţă, materialelor de con-strucţii.
Materialele analitico-informative generalizate privind starea de radioprotecţie, secu-ritatea nucleară la obiectivele supuse supravegherii şi factorii, care infl uenţează asupra sănătăţii expuşilor din sfera ionizantă (personalul de categoria A), denotă menţinerea la un nivel satisfăcător a condiţiilor de muncă a persoanelor implicate în lucru cu diferite surse de radiaţii ionizante. Cazuri de maladii profesionale în sfera acţiunii radiaţiilor ionizante în a.2013 nu s-au înregistrat.
Un alt aspect important al radioprotecţiei îl constituie expunerea profesională a an-gajaţilor din sfera acţiunii radiaţiilor ionizante. Pe parcursul a.2013 de către Laborato-rul Monitoring Dozimetric (MDI) au fost efectuate 4372 (a.2012-3809) măsurători în cadrul monitoringului dozimetric individual al expuşilor profesionali din 302 obiective radiologice, inclusiv 136 ‒ instituţiile medicale, 12 ‒ industriale, 1‒ agricole, 137 ‒ comunale, altele ‒ 16 (tab. 22). Au fost cuprinşi cu MDI-2013 în total 1581 persoane, inclusiv - 1128 (71,34%) persoane din instituţiile medico-sanitare şi 453 (28,66%) per-soane din alte instituţii. Ponderea femeilor din numărul total al personalului a constituit 59,39% (939 femei).
Tab. nr. 22Numărul instituţiilor, subdiviziunilor şi persoanelor expuşi profesional la radiaţii
ionizante cu monitoringul dozimetric individual
Instituţii
Nr. instituţii Nr. persoanelor
totaldin ele cu lucrători
femeitotal inclusiv
bărbaţi
ponde-rea B,
%
inclusiv femei
ponde-rea F, %
Industriale 12(0) 2(0) 49(0) 39(0) 79,59% 10(0) 20,41%Agricole 1(0) 1(0) 3(-1) 1(-1) 33,33% 2(0) 66,67%Comunale 137(+32) 70(+11) 324(+97) 164(+42) 50,62% 160(+55) 49,38%
49
Instituţii medico-sanitare
136(-1) 129(+1) 1128(-32) 371(-17) 32,89% 757(-15) 67,11%
Altele 16(0) 5(0) 77(-17) 67(-7) 87,01% 10(0) 12,99%TOTAL 302(+31) 207(+10) 1581(+47) 642(+7) 40,61% 939(+40) 59,39%din ele:Medica-le(C+IMS) 273(+31) 199(+10) 1452(+65) 535(+25) 36,85% 917(+40) 63,15%
Nemedi-cale 29(0) 8(0) 129(-18) 107(-18) 82,95% 22(0) 17,05%
* Notă: Totodată, în tabel în paranteze sunt prezentate diferenţele față de a. 2012 (”+” >, ”– ”<)
Din 1128 de persoane investigate, expuse profesional la radiaţii ionizante din institu-ţiile medico-sanitare publice - 371 au fost bărbaţi, iar 757 femei. Personalul instituţiilor comunale a constituit 324 persoane, inclusiv - 164 bărbaţi şi 160 femei, personalul altor instituţii - 77, inclusiv 67 bărbaţi şi 10 femei, iar din totalul de 49 de persoane din insti-tuţiile industriale 39 au constituit-o bărbaţii, iar femeile - 10 (Fig. 32).
49 3
1128
324
7739 1
371164
6710 2
757
16010
0
300
600
900
1200
Industriale Agricole Institu ii Medico-Sanitare
Comunale Altele
Nr.
lucr
tori
TOTAL, inclusiv: B rba i Femei
Fig. 32. Lucrători expuşi profesional la radiaţii ionizante cuprinşi cu MDI – 2013 (numărul femeilor, bărbaţilor)
La fi nele anului 2013 – 90,3% din totalul unităţilor radiologice şi nucleare afl ate la evidenţă aparţineau sectorului medical, iar 9,7% – altor sectoare. Din numărul total al instituţiilor cuprinşi cu MDI ponderea instituţiilor medico-sanitare publice constituie 45,03%, instituţiile comunale – 45,36%, industriale –3,97%, altele – 5,3%, agricole – 0,33% (Fig. 33).
Nivelul de iradiere al expuşilor profesionali s-a situat sub valoarea de 1 mSv/an, doza comparabilă cu expunerea la fondul radioactiv natural în Republica Moldova. Cazuri de suprairadiere ale personalului expus profesional cu depăşiri ale dozei maxime admise (20 mSv/an) conform „Normelor Fundamentale de Radioprotecţie. Cerinţe şi Reguli Igienice” (NFRP-2000) n-au fost depistate.
50
Fig. 33. Ponderea instituţiilor afl ate la evidenţă pentru efectuarea monitoringului dozimetric individual
Industriale3,97%
Agricole0,33%
Institu ii Medico-Sanitare45,03%
Comunale45,36%
Altele5,30%
Industriale AgricoleInstitu ii Medico-Sanitare ComunaleAltele
În cadrul monitoringului şi evaluării igienico-radiologice a teritoriului republicii, conform datelor centralizate în a. 2013 în teritoriile administrative au fost examinate 1436 mostre (a.2013-1489) la conţinutul substanţelor radioactive, ceea ce constituie o micşorare cu 3,6%, comparativ cu a. 2012. Au fost efectuate 2767 investigaţii (a.2012–2995) ale produselor alimentare, materialelor de construcţie la componența radionu-clizilor naturali, a plantelor medicinale, apei potabile, a mostrelor de apă a obiectelor acvatice, a mostrelor de sol şi de aer atmosferic. Numărul investigaţiilor s-a micşorat cu 7,3%, comparativ cu a. 2012. Cazuri de contaminare radioactivă ale produselor alimen-tare şi mediului ambiant n-au fost înregistrate.
Ponderea probelor investigate la gama-beta spectrometrie pe parcursul anului a constituit: plante medicinale - 57%, altele - 16%, produse alimentare - 10%, materiale de construcţie - 12%, apă potabilă - 4%, sol necultivat – 0,5% conform programului. (Fig. 34).
Fig. 34. Ponderea probelor investigate la Gamma-Beta spectrometru a. 2013
Produse alimentare
Plante medicinale
Apă potabilă
Materiale de construcție
Sol necultivat
Altele
51
Pe parcursul anului au fost efectuate: 666 măsurători ale concentraţiei de radon (222Rn) în aerul de interior, 113 măsurători în apa potabilă din surse de profunzime (fân-tână, sondă arteziană) (tab. 23).
Tab. nr. 23Numărul măsurătorilor efectuate a concentraţiei de radon (222Rn)
şi a fondului gamma extern Tipul măsurătorilor dozimetrice
efectuate
Nr. măsurătorilor
efectuate
Limitele de variaţie a rezultatelor
obţinute
Normele de expunere
Măsurători a concentraţiei de radon în aerul de interior 666 26 – 717 Bq/m3 150 Bq/m3
Măsurători a concentraţiei de radon în apa potabilă 113 0,059 – 6,648 Bq/l 60 - nivel de
intervenţie
Măsurători a fondului extern Gamma 5238 10 – 15 μR/h 100 – 15 ƞSv/h
_
Total măsurători efectuate 6017
Valorile măsurătorilor concentraţiilor de radon din spaţiul locativ şi birouri au variat în limitele de la 26 până la 717 Bq/m3, iar pentru apă potabilă de la 0,059 până la 6,648 Bq/m3 şi, sunt situate în limitele normativelor admise conform NFRP-2000, cu excepţia unor încăperi amplasate la demisol. Cota parte a măsurătorilor concentraţiilor de radon, a fondului natural şi la gama-spectrometrie constituie – 9413 investigații efectuate în cadrul Centrului de Radioprotecţie al CNSP care sunt reprezentate în fi gura 35. Măsu-rătorile fondului extern gama constituie 27,3%, măsurători ale concentraţiei de radon (222Rn) în aerul de interior – 22,6%, măsurători ale concentraţiei de radon în apă potabilă – 14,9%, investigaţii spectrometrice – 23,3%.
Fig. 35. Cota parte a măsurătorilor concentraţiilor de radon şi a fondului natural, efectuate în a. 2013
Investigații gammaspectrometrice
Măsurători a fondului gamma extern
Măsurători aconcentrației de radon în aerul de interior
Măsurători aconcentrației de radon la exalarea din sol
Măsurători aconcentrației de radon în sursele de apă potabilă
52
Pe parcursul anului au fost efectuate 26681 (a.2012 - 17715) măsurători dozimetrice, radiometrice, inclusiv 9667 (a.2012 - 4983) în cadrul controlului calităţii instalaţiilor de radiodiagnostic. În această perioadă au fost verifi caţi parametrii tehnici de funcţionare în cadrul controlului calității în 234 cabinete de radiodiagnostic din cadrul a 94 (49 - a.2012) obiective radiologice (tab. 24). În total au fost efectuate 9667 (a.2012 - 4983) măsurători, din ele măsurători ale parametrilor tehnici – 6282, măsurători de determina-re a dozelor efective -3385.
Tab. nr. 24Numărul instituţiilor, cabinetelor cu verifi carea parametrilor
tehnico-radiologici
Nr. instituţii
Nr. cabinete
Nr. măsurători Din ele:
TOTAL parametrii tehnici
doza efectivă
Total, din ele: 94 234 9667 6282 3385Instituţii Medico-Sanitare (bugetare) 77 205 8470 5505 2965
Instituţii comunale (private) 17 29 1197 777 420
Numărul măsurătorilor în cadrul controlului calităţii şi a dozei efective în diferite instituţii au constituit: la parametrii tehnici – 77 instituţii medico-sanitare (bugetare) – 5505 investigaţii, iar în 17 instituţii private – 1197 măsurători. Numărul măsurătorilor dozei efective în instituţiile bugetare a constituit - 2965, în instituţiile private – 420, (Fig. 36).
96678470
1197
6282 5505
777
3385 2965
4200
2000400060008000
1000012000
Total, inclusiv: Institu ii Medico-Sanitare (bugetare)
Institu ii comunale (private)
TOTAL, din ele: Parametrii tehnici Evaluare Doza efectiv
Fig. 36. Numărul măsurătorilor controlului calităţii şi a dozei efective în diferite instituţii
Numărul instituţiilor unde au fost efectuate măsurătorile în cadrul controlului ca-lităţii şi a dozei efective au constituit: 77 instituţii medico-sanitare – 205 cabinete de radiodiagnostic, iar în 17 instituţii private – 29 cabinete de radiodiagnostic (Fig. 37).
doza
53
Pe parcursul anului 2013 au fost efectuate calculele tehnico-radiologice barierelor staţionare de radioprotecţie a cabinetelor de radiodiagnostic la 23 de instituţii, din ele 7 bujetare şi 16 private. Cota instituţiilor bugetare au constituit – 30%, iar instituţiilor private – 70%, (Fig. 38).
Fig. 37. Numărul instituţiilor şi cabinetelor unde a fost efectuată verifi careaparametrilor tehnico-radiologici
Fig. 38. Cota instituţiilor bugetare şi private cu calculele tehnico-radiologicea barierelor staţionare
La capitolul Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice în perioada gestionată pe în-treg teritoriul republicii au fost examinate 532 obiective radiologice ceea ce constituie o majorare cu 5,5%, comparativ cu a.2012 - 503 obiective. Nivelul supravegherii igienice cu utilizarea metodelor de laborator şi a măsurătorilor instrumentale rămâne scăzut, ponderea investigaţiilor instrumentale în mediu pe republică constituind în a.2013 – 363 obiective (68,2%). Este în creştere numărul obiectivelor radiologice care dispun de au-torizaţii sanitare de funcţionare – 453 (a.2012 - 439).
Specialiştii în domeniu au participat la lucrările seminarului practic al zonei nord şi sud de pregătire şi califi care a specialiştilor instituţiilor RNOCL cu tematica „Activita-
94
234
77
205
17 29
0
50
100
150
200
250
Nr. institu ii Nr. cabineteTotal, inclusiv: Institu ii Medico-Sanitare (bugetare) Institu ii comunale (private)
Instituții bugetare Instituții private
54
tea instituţiilor şi laboratoarelor RNOCL în depistarea substanţelor radioactive, otrăvi-toare, puternic toxice şi agenţi biologici în mediul înconjurător”. Au fost instruite 62 de persoane participante la seminarele tematice. Pe parcursul anului de studii 2013 au fost prezentate prelegeri în cadrul cursului de „Igiena generală” la catedra de perfecţionare a medicilor UMSF „Nicolae Testemiţanu”. Un aspect important l-a constituit participarea la elaborarea aspectelor radioprotecţiei la compendiul „Managementul riscurilor şi ur-genţelor de sănătate publică” cu susţinerea Biroului Regional OMS.
În scopul educaţiei pentru sănătate şi promovarea modului sănătos de viaţă specia-liştii CSP pe parcursul a.2013 prin intermediul mass-media au participat în informarea populaţiei despre starea radioprotecţiei şi măsurile de protecţie a sănătăţii populaţiei în raport cu factorul radiaţional.
IGIENA TRANSPORTURILORSecţia igiena transporturilor evaluează starea sanitară a navelor aeriene, obiectelor
dislocate în Terminalul aeroport, Zona cu acces limitat, obiectelor din or. Aeroport; eli-berează autorizaţii sanitare de funcţionare obiectivelor supuse supravegherii sanitare de stat conform actelor normative în vigoare.
Secţia este implicată în acţiunile de prevenire, alertă şi răspuns în caz de apariţie a urgenţelor de sănătate publică de importanţă internaţională în conformitate cu Regula-mentul Sanitar - Internaţional 2005; planifi care şi organizare, colectare a analizelor de laborator de la obiectele supravegheate din aviaţia civilă; promovează măsuri de asanare a condiţiilor de muncă a personalului aeronautic şi terestru în relaţie cu mediul ocupa-ţional.
Condiţiile de muncă a personalului aeronautic şi terestruÎn republică sunt autorizate două aeroporturi internaţionale SRL ,,Avia Invest” şi
,,Aeroportul Internaţional Bălţi”. Aeroporturile din Cahul, Comrat şi Mărculeşti nu funcţionează.
La 31.01.2013 Republica Moldova dispune de 5 nave aeriene, inclusiv E 90 - două nave, E 120 – o navă, A320 - două nave.
Zilnic în aeroport se îndeplinesc tur/ retur 25 - 30 rute în 20 direcţii, care sunt de-servite de 1700 de angajaţi la sol.
Pe parcursul anilor 2011- 2013 în Aeroportul Internaţional Bălţi din motive economi-ce nu s-a efectuat nici o rută de zbor.
Eventualii factori nocivi persistenţi în mediul ocupaţional al personalului aero-nautic şi terestru:Zgomotul, vibraţia,Ultrasunetul, iradieri electromagnetice, factori meteorologici,Vaporii de combustibil, Monoxidul de carbon,Oxidul de azot,Uleiurile, lubrefi antele, Alte substanţe chimice nocive: lichidele hidraulice, antiderapante, de răcire, Stresul ocupaţional.
55
Factorii de mediu şi de producere, de trai ş.a. care infl uenţează direct sau indirect starea de sănătate a personalului aeronautic şi terestru sunt estimaţi cu efectuarea inves-tigaţiilor instrumentale şi monitorizaţi periodic de specialiştii CNSP. În 2013 a continu-at efectuarea investigaţiilor instrumentale în zona aeroportului pentru aprecierea zonei sanitare de protecţie.
O dată la cinci ani se efectuează organizat controlul de laborator a factorilor chimici în aerul zonei de muncă, a factorilor fi zici la obiectivele din aeroport (Fig. 39).
300
66 69 51 69
341
224
138
3330 30 31 0 120 0 0 0 0
625
Zgomoul i vibra ia Iradia iielecromagnetice
Iluminatul Factorii meteo Aerul din înc peri
2010 2011 2012 2013
Fig. 39. Factorii nocivi de mediu ocupaţional în dinamică (abs.)
Factorii fi zici (zgomot, microclimatul, iluminatul) nu corespund normelor igienice în 1-4%, factorii chimici în 5%.
Conform formularului statistic nr.16-itm se studiază starea de sănătate a angajaţilor cu incapacitatea temporară de muncă, dinamica morbidităţii este prezentată în fi gura 40.
Fig. 40. Dinamica morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă (abs.)
1300 14001190 1228
1000 1100900
501
0200400600800
1000120014001600
2010 2011 2012 2013
# ! # !Zile Cazuri
Analiza morbidităţii cu incapacitatea temporară de muncă comparativ cu 2010 atestă o stabilitate a numărului de cazuri de la 62,3 până la 78,0 la 100 salariaţi, numărul de zile sunt în micşorare de la 1000,0 la 100 salariaţi până la 501,0.
Zgomotulelectromagnetice
56
Principalele cauze ale creşterii morbidităţii cu itm a salariaţilor constă în: - adresarea tardivă a angajaţilor după asistenţă medicală califi cată; - stresul psihosocial în rândurile angajaţilor (fi g. 41).
Fig. 41. Dinamica examenelor medicale a angajaţilor (abs.)
1154 1130 1043 1050
120 115 115 200
0200400600800
1000120014001600
2010 2011 2012 2013Num rul total de angaja i Inclusiv femei
Practic majoritatea angajaţilor susţin examenul medical şi periodic. Listele conform actului fi nal anexa nr. 1 din ordinul MS nr. 132 din 17.06.1996 în urma rezultatelor exa-menelor medicale sunt prezentate administraţiilor din aviaţia civilă pentru îndeplinirea propunerilor.
Conform ordinului MS nr. 225 anual sunt supuşi examinării medicale persoane din alimentaţia publică în 2011 – 248 persoane; 2012 - 220; 2013- 210.
Tab. nr. 25Unele formele nozologice cu cea mai mare pondere în structura maladiilor
la personalul aeronautic (în %) Maladii 2010 2011 2012 2013
- Sistemului cardio-vascular 22,52 21,45 20,45 21,34
- respirator 14,56 15,78 16,0 15, 67
- gastrointestinal 16,21 16,00 16,78 15, 87
- nervos 3,02 2,89 2,76 3,98
- urogenital 7,42 6,88 6,54 6,89
- endocrinic 8,79 8,23 7,76 8,54
- locomotor 6,04 6,12 7,65 6,78
- hipoacuzie 4,94 4,32 4,54 4,97
Altele: 16,5 18,3 17,5 16,0
Din tabelul 25 expus se observă tendinţa de nivel înalt la maladiile sistemului car-diovascular, apoi respirator şi gastrointestinal această tendinţă rămâne la același nivel ultimii cinci ani.
Din anul 2001 la contingentul aeronautic şi terestru nu s-a înregistrat nici un caz de boală profesională (Fig. 42).
57
Durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile ultimii ani s-a redus considerabil; companiile aeriene ale republicii exploatează aeronave de tip mult mai neofensive (Embraer, Aerbus) pentru starea sănătății personalului aeronautic şi un factor de dimi-nuare a ne înregistrării morbidităţii din a. 2001 şi, că personalul care a exploatat navele aeriene de tip sovietic în aviaţia civilă a republicii, au ajuns la vârsta de pensionare şi, nu activează ultimii zece ani.
Media de vârstă a contigentului aeronautic este de 40 – 50 de ani la 80% şi 50-55 de ani la 20%.
Din anul 2001 până în 2008 personalul aeronautic al republicii au fost angajaţi de companii aeriene de peste hotare cu activitate în multe ţări endemice prin malarie.
Din 2009 lucrările de servicii peste hotare s-a diminuat considerabil de aceasta cazuri de malarie nu s-au înregistrat în ultimii ani.
Compartimentul supravegherea epidemiologică - controlul bolilor transmisibile pre-văzute de Regulamentul Sanitar Internaţional – 2005 la frontieră şi volumul acţiunilor desfăşurate este prezentat în tabelul 26.
Tab. nr. 26
Acţiuni 2010 2011 2012 2013
Aeronave supravegheate la decolare 6177 6876 7511 6095
Aeronave supravegheate la aterizare 6178 6876 7511 6095
Numărul de pasageri care au decolat din ţară 401194 462437 609168 1,400
Numărul de pasageri care au sosit în ţară 406902 474593 756918 1,400 miiVerifi carea certifi catelor de vaccinare şi revaccinare 56 50 36 34
Prin linia de control la sosire în ţară s-au depistat persoane cu pericol biologic: în
2010 – 2 persoane; din 2011- 2013 nu s-a depistat nici o persoană suspectă.Conform contractelor pe investigaţiile sanitaro-bacteriologice şi microbiologice la
obiectele supravegheate se efectuează anual analize tab. 27:
Fig. 42. Dinamica cazurilor de malarie la contingentul aeronauticşi terestru (abs.)
15
2722
5
20
14
24
50 0 0 1 0
05
1015202530
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
58
Tab. nr. 27Anii Numărul de analize % necorespunderii2011 1704 3,0%2012 1737 2,0%2013 1644 3,0%
Secţia igiena transporturilor în urma efectuării supravegherii de stat a eliberat auto-rizaţii sanitare de funcţionare în a.2011-56; a.2012 – 39; a 2013 -50.
Pe parcursul a.2013 de către specialiştii secţiei au fost întocmite şi aplicate şase pro-cese-verbale cu privire la contravenţie.
SIGURANȚA ALIMENTELORÎn anul 2013 au continuat activităţile privind elaborarea cadrului normativ în dome-
niul siguranţei alimentelor şi implementarea actelor normative nou aprobate în confor-mitate cu domeniile de competenţă a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.
Astfel, în scopul asigurării unui nivel mai înalt de protecţie a sănătăţii populaţiei, precum şi în scopul ajustării cadrului normativ la rigorile UE în perioada de referinţă a fost defi nitivat şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229 din 29.03.2013 Regula-mentul sanitar privind aditivii alimentari, care stabileşte cadrul necesar pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari.
A fost elaborat şi înaintat spre avizare ministerelor şi departamentelor cointeresate proiectul Hotărârii Guvernului de modifi care şi completare a Regulamentului sanitar privind formulele de început şi formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari şi copii mici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338 din 11.05.2011.
În scopul implementării actelor normative elaborate de către Ministerul Sănătăţii, precum şi alte ministere au fost elaborate:
- Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 530 din 01.05.2013 Cu privire la implementarea HG nr. 229 din 29.03.2013 privind aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari;
- Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 94 din 01.02.2013 „Cu privire la implementarea Hotărârii Guvernului nr. 51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor ”.
Conform prevederilor Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea princi-piilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor (Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 2012, nr. 143-148, art. 467), Hotărîrii Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sigu-ranţa Alimentelor (M.O. nr.15-17 din 22.01.2013), precum şi Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 94 din 01.02.2013 „Cu privire la implementarea Hotărârii Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor ” de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au fost delegate funcţiile şi competenţele în domeniul siguranţei alimentelor Agenţi-ei Naţionale privind Siguranţa Alimentelor, cu excepţia domeniilor de competenţă a Ministerului Sănătăţii în domeniul dat indicate în articolul 19 din Legea nr. 113 din
59
18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor.
În scopul implementării actelor normative sus-menţionate şi în conformitate cu Dis-poziţiile Ministerului Sănătăţii au fost organizate un atelier de lucru cu medicii şefi şi un seminar de instruire a specialiştilor în domeniul siguranţei alimentelor din Centrele de Sănătate Publică teritoriale fi ind puse în discuţie actele normative în vigoare şi com-petenţele Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în domeniul siguranţei alimentelor.
În perioada de referinţă a fost asigurată analiza situaţiei în domeniul siguranţei ali-mentelor în conformitate cu domeniile de competenţă şi elaborate 26 informaţii în adre-sa Guvernului, Ministerului Economiei, altor ministere şi instituţii.
Subiectele analizelor şi a informaţiilor au vizat diverse aspecte printre care: - privind realizarea Hotărârii Guvernului nr. 560 din 24.07.2013 ”Cu privire la
aprobarea Strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor pentru anii 2013-2020;- privind realizarea Hotărârii Guvernului nr. 1288 din 19.11.2006 ”Cu privi-
re la aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovarea exporturilor pentru a.a.2006-2015”;
- privind progresul realizat în implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi UE.
- privind realizarea Hotărârii Guvernului nr. 42 din 12.01.2007 cu privire la paten-ta de întreprinzător ş.a.
În a.2013 au fost examinate 17 proiecte de acte normative, elaborate de autorităţile administraţiei publice centrale, în special de Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali-mentare, Ministerul Economiei fi ind prezentate propuneri de modifi cări şi completări la ele ce ţin de protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei.
Au fost perfectate Notele Informative privind situaţia epidemiologică la toxiinfec-ţiile alimentare, otrăvirile cu ciuperci, care au fost examinate la şedinţele Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică în lunile iunie, septembrie şi decembrie ale a.2013.
În scopul efi cientizării activităţilor de supraveghere de stat a sănătăţii publice a fost verifi cată activitatea şi acordat ajutor metodic şi practic specialiştilor la compartimentul siguranţa alimentelor din Centrele de Sănătate Publică municipal Bălţi şi raional Sîn-gerei. În comun cu specialiştii CSP municipal Chişinău au fost cercetate izbucnirile de toxiinfecţii alimentare, cu decesul unei persoane, la restaurantul Golden Nica fi ind între-prinse măsurile de rigoare şi perfectarea Notelor Informative pentru şedinţele Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică şi Colegiul Ministerului Sănătăţii.
În adresa medicilor şefi sanitari de stat ai raioanelor şi municipiilor au fost perfectate 3 Circulare referitor la rezultatele supravegherii de stat a sănătăţii publice în domeniul siguranţei alimentelor şi cu privire la agravarea situaţiei epidemice în toxiinfecţiile ali-mentare şi măsurile urgente de redresare.
În cadrul colaborării interministeriale au fost examinate 17 proiecte de acte normati-ve, elaborate de autorităţile administraţiei publice centrale, fi ind prezentate propuneri de modifi cări şi completări la ele ce ţin de protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei.
60
În ultimii ani în Republica Moldova se atestă o agravare a situaţiei epidemiologice la toxiinfecţii alimentare, salmoneloze prin înregistrarea izbucnirilor epidemice (cu 5 cazuri şi mai mult) şi focarelor multiple (cu 2-4 cazuri) determinate de folosirea în con-sumul uman a produselor alimentare de origine animală nesigure.
Situaţia epidemiologică la boli diareice acute (BDA) determinate de folosirea în con-sumul uman a produselor alimentare nesigure rămâne a fi nefavorabilă şi în a.2013. Analiza morbidităţii populaţiei prin BDA determinate de folosirea în consumul uman a produselor alimentare nesigure denotă, că şi în a.2013 s-a atestat o uşoară diminuare a morbidităţii sumare prin aceste maladii.
Astfel, conform analizei morbidităţii populaţiei în perioada de referinţă au fost înre-gistrate 8877 focare de boli diareice acute (BDA) cu afectarea a 9188 persoane şi este în uşoară diminuare comparativ cu a. 2012, când au fost înregistrate 10033 focare cu afectarea a 10550 de persoane (tab. 28).
Tab. nr. 28Date despre unele boli infecţioase (BDA, botulism)
provocate de produsele alimentareAnii Numărul focarelor Numărul bolnavilor
2012 10033 10550
2013 8877 9188
Fig. 43. Numărul cazurilor de botulism înregistrate în aa. 2012-2013
În a. 2013 s-au înregistrat 7 cazuri de botulism cu afectarea a 7 persoane comparativ cu 3 cazuri de botulism înregistrate în anul 2012 cu afectarea a 3 persoane (Fig.43). Toate cazurile de botulism au fost determinate de folosirea în consum a produselor din carne şi peşte conservate în condiţii de casă.
De asemenea, în a. 2013 s-a înregistrat o creştere a cazurilor otrăvirilor cu ciuperci fi ind înregistrate 330 cazuri cu afectarea a 426 de persoane, inclusiv, 61 copii sub 17 ani, comparativ cu 171 cazuri de otrăviri înregistrate în anul 2012, unde au avut de suferit 186 de persoane, inclusiv 35 copii sub 17 ani. În anul 2013 ca urmare a otrăvirilor cu ciuperci au decedat 3 persoane, inclusiv 1 copil (Fig. 44).
Populaţia a fost informată despre unele aspecte ale siguranţei produselor alimentare, privind măsurile de profi laxie a bolilor transmisibile şi netransmisibile provocate de produsele alimentare. În acest sens au fost pregătite 5 materiale, care au fost difuzate prin intermediul mass-media.
cazuri persoane
61
În rezultatul supravegherii obiectivelor cu profi l alimentar, inclusiv în cadrul exami-nării petiţiilor s-au întreprins măsuri de redresare a situaţiei, iar în unele cazuri şi măsuri de constrângere administrativă.
Astfel, pe parcursul anului 2013 au fost aplicate 617 amenzi în sumă de 884300 lei, a fost sistată exploatarea a 150 obiective cu profi l alimentar şi interzisă plasarea pe piaţă şi folosirea în consumul uman a 8414,45 kg de produse alimentare necorespunzătoare actelor normative în vigoare.
ConcluziiÎn perioada de referinţă au continuat activităţile de elaborare a actelor normative,
ajustate la rigorile UE, în domeniul siguranţei alimentelor. Specialiştii din structurile Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice efectuează activităţi de suprave-ghere şi control a circuitului produselor alimentare şi intervin în caz de evenimente sau urgenţe în sănătatea publică condiţionate de siguranţa alimentelor. Aceste activităţi sunt integrate cu activităţile de supraveghere a factorilor de mediu. Este asigurată suprave-gherea stării de sănătate şi a nivelului de cunoştinţe al personalului implicat în activită-ţile obiectivelor cu profi l alimentar. De către CSP teritoriale se efectuează cercetarea şi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate de produsele alimentare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
EXPERTIZA SANITARĂ A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI FINISARE
Pe parcursul anului 2013 au continuat activităţile ce ţin de monitorizarea inofensivi-tăţii şi siguranţei materialelor de construcţie şi fi nisare, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 226 din 29.02.2008 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la produsele pentru construcţii.
În perioada de timp gestionată au fost supuse expertizei sanitare circa 335 probe de materiale şi articole de construcţie cu efectuarea a peste 3552 investigaţii de labora-tor (an. 2012 – 314 probe şi 4051 investigaţii), inclusiv 167 probe şi 1639 investigaţii de laborator a produselor chimice pentru lucrări de fi nisare interioară şi exterioară a edifi ciilor (lacuri, vopsele, adezivi, amestecuri uscate, grunduri etc.); 78 probe şi 722 investigaţii de laborator a articolelor din materiale plastice (profi le din polimeri de clo-
Fig. 44. Numărul cazurilor de otrăviri cu ciuperci înregistrate în perioada aa. 2012-2013
cazuri persoane copii
62
rură de vinil, plinte şi accesorii decorative, lambriuri etc.); 40 probe şi 411 investigaţii de laborator a articolelor de mobilier, plăcilor din lemn, parchet laminat; 22 probe şi 182 investigaţii de laborator a articolelor tehnico-sanitare (cazi pentru baie, articole de robinetărie, accesorii de montare etc.); 28 probe şi 598 investigaţii de laborator a altor materiale de construcţie şi fi nisare (fi g. 45).
167 78 28 40 22
1639
722 599
411182
0200400600800
10001200140016001800
Produse chimice Articole dinmateriale plastice
Alte materiale deconstruc ie
Articole demobilier
Articole tehnico -sanitare
probe investiga ii
Fig. 45. Materiale de construcţii avizate sanitar
Produsele au fost supuse expertizei sanitare pentru determinarea proprietăţilor odo-rimetrice şi verifi carea migraţiei substanţelor chimice nocive caracteristice materialelor cercetate, inclusiv la conţinutul aldehidei formice – 713 investigaţii (20,1%); fenol – 553 investigaţii (15,6%); amoniac – 294 investigatii (8,3%); metilmetacrilat – 276 investigaţii (7,8%); alcooll metilic – 252 investigaţii (7,1%); benzen – 193 investigaţii (5,4%); epiclorhidrină – 181 investigaţii (5,1%); clorură de hidrogen – 149 investigaţii (4,2%); vinilacetat – 123 investigaţii (3,5%) etc., (fi g. 46).
Fig. 46. Structura cercetărilor de laborator după indicii sanitaro-chimici caracte-ristici pentru materialele de construcţie a. 2013 (%)
63
În rezultatul investigaţiilor de laborator efectuate nu au fost depistate produse ne-conforme, fi ind eliberate circa 1050 avize sanitare de corespundere a materialelor de construcţie şi fi nisare cerinţelor regulamentelor sanitare în vigoare.
FACTORUL TERMIC ȘI IMPACTUL TEMPERATURILOR EXTREME ASUPRA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI
Încălzirea climatului condiţionează riscuri pentru sănătatea populaţiei prin declanşa-rea fenomenelor climatice extremale, care în ultimii 20-25 de ani devin mai frecvente şi intensive. Numărul anual de călduri extremale și a gerurilor cu temperaturi extrem de joase a sporit. Consecinţele temperaturilor extremale ale aerului asupra sănătăţii popu-laţiei, inclusiv în Moldova, nu se limitează doar la decese. Impactul acestora în mare măsură este asociat și cu morbiditatea indivizilor, calitatea şi condiţiile prestării servi-ciilor medicale, condiţiile de muncă, instruire, educaţie etc. În practica internaţională există deja modalităţi privind abordarea problemei şi ele poartă un caracter local. Con-ferinţa a V-ea Ministerială pentru Mediu şi Sănătate (Parma 2010) a adresat apelul său Statelor-membre ale Uniunii Europene să contribuie şi să sprijine efectuarea estimărilor naţionale a impactului schimbării climatului asupra sănătăţii cu elaborarea planurilor locale de acţiuni şi strategii de adaptare.
Efectul negativ a temperaturilor extremale în cea mai mare parte poate fi prevenit [1,2,3]*)1 . Prevenirea impactului asupra sănătăţii necesită organizarea măsurilor de răs-puns prin acţiuni la diferite nivele, avertizare timpurie şi informaţii privind evenimente-le extremale. Experiența și estimările altor țări explică infl uența nefastă a temperaturilor extremale prin lipsa de potenţial, cunoştinţe, metode sau evidenţă neadecvată a morbi-dităţii la anumite grupuri-țintă din populație. Reducerea impactului nefast a temperatu-rilor extremale asupra sănătăţii necesită răspunsuri la întrebări cum aceste evenimente pot fi constatate, pronosticate la nivel local şi cum țara, institutele și organele statale, populația să se adapteze la ele. Cea mai efi cientă modalitate de pregătire a sistemului de ocrotire a sănătăţii către asemenea situaţii este elaborarea şi implementarea planurilor de acţiuni, elementul de bază al cărora să fi e avertizarea oportună şi monitoringul operaţi-onal efectuate de serviciile medicale, cât şi de infrastructura societății.
Evaluarea epidemiologică a impactului temperaturilor extreme (înalte şi joase) asu-pra sănătăţii populaţiei în Moldova a fost efectuată în cadrul realizării proiectului insti-tuţional al CNSP de către specialiștii laboratorului științifi c socioigienic.
Studiul fenomenelor meteorologice în perioada caldă, ca factor de risc pentru sănă-tatea populaţiei a permis stabilirea gradului de disconfort şi precauţie (exprimate prin Temperatura Aparentă şi Humidex, indicele care combină temperatura şi umiditatea ae-rului) în timpul caniculei (tab.29). S-a determinat că depăşirea pragului de disconfort
*)
1. Ebi K.L., Smith J.B., Burton I. and S. Hitz, 2005: Adaptation to climate variability and change from a public health perspective. In: Ebi K.L., Smith J.B., and I. Burton (eds.), 2005: Integration of Public Health with Adaptation to Climate Change: Lessons learned and new directions. A.A. Balkema Publishers, Leiden, The Netherlands, pp 1-17.
2. Kirch W., Menne B. and Bertollini R. (eds.), Extreme Weather Events and Public Health Responses. Published on behalf of the WHO Regional Offi ce for Europe by Springer-Verlad, pp. 303.
3. Koppe C., Kovats S., Jendritzky G., and Menne B., 2004: Heat-waves: risks and responses, Health and Global Environmental Change, SERIES, No. 2, WHO Regional Offi ce for Europe, pp. 123.
64
și precauţie duce la creşterea deceselor excesive în mediul urban și în Sudul țării, unde coefi cientul regresiei β =0,3 şi β =0,2 este corespunzător. În rezultatul cercetărilor a fost stabilit că cele mai mari valori ale Temperaturii Aparente medie se observă în luna iulie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Anomalii cu temperaturi pozitive pe parcursul a mai multor zile ale Humidexului s-au înregistrat din luna mai şi, au durat până la decada a 3-ea a lunii iunie, înregistrând cel mai lung interval de timp – 47 de zile.
Tabelul nr. 29Scara Temperaturii Aparente şi Humidexului
Temperatura Aparentă Humidex
Diapazon Gradul de precauţie Diapazon Gradul de confort
27–32°C 1 Precauţie – odată cu expunerea şi activitatea prelungită este posibilă apariţia oboselii. Continuarea activităţii ar putea duce la crampe de căldură
Mai puţin de 29
1 Puţin sau nici un disconfort
30 - 34 2 Disconfort vizibil
32–41°C 2 Precauţie extremă - sunt posibile crampe de căldură şi epuizare termică. Continuarea activităţii ar putea duce la accident vascular cerebral
35 - 39 3 Disconfort evident
40 - 45 4 Disconfort intens; a evita eforturi
41–54°C 3 Pericol - sunt susceptibile crampe de căldură şi epuizarea termică; cu continuarea activităţii este probabil accidentul vascular cerebral
Mai mult 54
5 Accidentul vascular cerebral este probabil
Expunerea la soare completă poate creşte valorile indicelui TA cu până la 8°C
Pe parcursul perioadei mai – august anomaliile au ajuns la o diferenţă de 12ºC (Bălţi), demonstrându-se severitatea evenimentelor extremale termice.
Căldura opresivă din vara anului 2007 a provocat un număr semnifi cativ de decese suplimentare. În teritoriile în care au fost efectuate cercetările s-au înregistrat 587 cazuri de decese suplimentare, ceea ce este cu 12,1% mai mult în comparaţie cu perioada de referinţă.
În mun. Chişinău au fost înregistrate 191 cazuri, reprezentând o cotă de 32,5% din totalul cazurilor de decese suplimentare din toate teritoriile studiate. Se observă evident, că în timpul zilelor cu temperaturi ambientale înalte concomitent sporeşte şi nivelul deceselor suplimentare (asociate temperaturilor excesive). Aceste tendinţe sunt mai vi-zibile în regiunile Centru şi Sud, dar o creştere mai pronunţată a numărului de decese suplimentare este caracteristică în mun. Chişinău.
Cuantifi carea impactului temperaturilor ridicate asupra mortalităţii populației în Re-publica Moldova, într-o vară anormal caldă a anului 2007, a permis a deduce următoa-rele concluzii:
relațiile identifi cate sunt mai pronunțate pentru populația urbană, femeile și vârstnicii și, anume aceste categorii sunt cele mai sensibile la temperatură ambiantă ridicată;
65
rezistenţa corpului uman la căldură scade cu vârsta, cele mai sensibile la căl-dură sunt persoanele în vârstă;
ponderea majoră de decese excesive se înregistrează preponderent la persoanele cu patologii a sistemului cardiovascular;
creșterea temperaturii minimale (de noapte) deţine cel mai sporit efect pentru creșterea cazurilor de decese.
La rândul său, estimarea cantitativă a impactului temperaturilor ambientale la numă-rul de solicitări în asistența medicală de urgență (AMU) prin regresia liniară, a permis a fi stabilită dependenţa diferitor grupuri de vârstă de condiţiile vremii caniculare. Această cuantifi care demonstrează că relaţiile identifi cate sunt mai pronunţate pentru populaţia urbană, femei şi persoanele în vârstă de 18-39 ani şi 40-59; majoritatea cazurilor de solicitări în AMU sunt cauzate de bolile infecţioase şi parazitare, sistemul nervos şi cel circulator. Creşterea temperaturii medii şi maximale deține cel mai pronunţat efect în ceea ce priveşte creşterea numărului de solicitări în AMU în perioada caniculară (de la 0,3 până 0,5 cazuri abs. solicitări la creşterea temperaturii cu 1ºC).
Rezultatele evaluării vulnerabilităţii populaţiei țării la temperaturile înalte ale aeru-lui, au stat la baza elaborării unui ghid de conduită corectă pe perioada caniculei, care este publicat şi distribuit Centrelor teritoriale de Sănătate Publică. Acest ghid este reco-mandat pentru utilizare de către toată populația și la toate nivelele societăţii (de la au-torităţile publice locale până la instituţiile medico-sanitare publice şi de învăţământ), în scopul reducerii efectelor adverse ale vremii caniculare asupra sănătății populaţiei ţării.
Împreună cu valurilele de căldură, intervenția de frig în clima blândă și temperată a ţării noastre în timpul iernii pot, de asemenea, afecta în mod negativ starea de sănătate a oamenilor. În lista riscurilor climatice din perioada rece a anului se includ cât valurile de frig, atât şi singularităţile termice negative, materializate prin extreme termice, uneori cu repercusiuni destul de grave pentru om ca individ, societate şi mediul înconjurător.
Estimarea confortului organismului uman în perioada rece poate fi efectuată prin cal-cularea Indicelui răcirii eoliene (WindChill Index), care ia în consideraţie temperatura aerului atmosferic şi viteză vântului. WindChill este termenul folosit pentru a descrie rata de pierdere a căldurii de pe suprafaţa corpului uman, determinată de efectul combi-nat al temperaturii scăzute şi vânt. La creşterea vitezei vântului, căldura se degajă de pe suprafaţa corpului într-un ritm mai rapid, micşorând atât temperatura la suprafața pielii cât şi, eventual, temperatura internă a corpului (tab. nr. 30).
Analiza condiţiilor termice în mun. Chişinău şi alte regiuni (nord, centru şi sud) ne-a confi rmt faptul că perioadele iernelor din anii 2005-2006 şi 2009-2010 au fost cele mai reci perioade din intervalul de studiu. Aceste concluzii sunt în corespundere cu datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat, care a înregistrat răciri masive în ianuarie-fe-bruarie a. 2006 şi în ianuarie 2010, când temperaturile aerului au atins valoarea de -30°C.
Tabelul nr. 30 Scara Indicelui Răcirii Eoliene (WindChill)
WindChill Riscul de degerături Alte probleme de sănătate
De la 0 până la -9°C Risc scăzut Creşterea uşoară a disconfortului
De la -10°C până la -27°C Risc scăzut
Disconfort
Risc de hipotermie pentru perioade lungi de timp în exterior, fără protecţie adecvată.
66
De la -28°C până la -39°C
Risc: pielea expusă frigului poate îngheţa în interval de la 10 până la 30 de minute
Risc de degerături: culoare pătată galben cu alb și senzație de amorțire a pielii feţei şi extremităţilor.
Posibil risc de hipotermie la afl area de lung de timp în exterior fără îmbrăcăminte adecvată sau adăpost de vânt şi frig.
De la -40°C până la -47°C
Risc ridicat: pielea expusă frigului poate îngheța în interval de la 5 până la 10 minute*
Risc ridicat de degerături: coloare pătată galben cu alb, senzație de amorțire a pielii feţei şi extremităţilor sau pierderea completă de senzație.
Risc evident de hipotermie la afl area de lung de timp în exterior fără îmbrăcăminte adecvată sau adăpost de vânt şi frig.
De la -48°C până la -54°C
Risc foarte sporit: pielea expusă frigului poate îngheța în interval de la 2 până la 5 minute*
Risc foarte sporit de degerături: coloare pătată galben cu alb, pierderea completă de senzație a pielii feţei şi extremităţilor.
Risc grav de hipotermie pentru perioade lungi de timp în exterior, fără îmbrăcăminte adecvată sau adăpost de vânt și frig.
De la -55°C şi mai receRisc extrem de mare: pielea expusă frigului poate îngheţa în mai puţin de 2 minute*
PERICOL! Condițiile în aer liber sunt periculoase.
* În condiții de vânt de peste 50 de km/oră, degerăturile pot apărea mult mai repede decât la cea indicată. Sursa: Environment Canada, http://www.ec.gc.ca/meteo-weather/default.asp?lang=en&n =5FBF816A-1
Totalul deceselor suplimentare pentru 4 regiuni cercetate (Chişinău, Făleşti, Anenii Noi, Cahul) indică la 52 decese suplimentare în perioada de iarnă (decembrie-februarie) a anilor 2005-2006 şi 152 decese suplimentare în 2009-2010, iar în perioada rece (no-iembrie-martie) – 43 decese suplimentare în 2005-2006 şi 158 decese suplimentare în 2009-2010.
Pentru cuantifi carea impactului temperaturilor reci asupra sănătății populaţiei au fost efectuate două tipuri de analize: a) Regresie liniară şi b) Cross-corelare (întârzierea în timp a efectului). Reieşind din rezultatele analizei statistice a fost posibil a deduce, că în iarna rece 2005/2006 cel mai mare impact asupra sănătății urmat de decese suplimentare a fost determinat de scăderea temperaturii maximale a aerului – coefi cientul corelării este slab, dar statistic semnifi cativ (r=-0,234), iar în iarna rece 2009/2010 cel mai mare impact a avut scăderea temperaturii minime: r=-0,253. Estimarea întârzierii în timp a efectului factorului temperaturilor scăzute, estimată prin metoda Cross-corelare a arătat că în perioada iernii 2005/2006 cel mai pronunţat impact a avut combinarea temperaturi-lor scăzute cu viteza vântului exprimat prin indicele Windehill – în a două zi a expunerii la condiţiile termice stresante de frig (coefi cientul Cross-corelării fi ind cel mai mare şi
67
este -0,278), dar în iarna 2009/2010 cel mai mare impact asupra sănătății populației a fost determinat de temperaturile minimale diurne – decesele suplimentare au sporit în a doua zi de expunere (coefi cientul Cross-corelării fi ind egal cu 0,302).
În perioada iernii reci 2009/2010 în AMU din Chişinău s-a înregistrat un număr de solicitări mai mare faţă de perioada de referinţă – în decembrie şi ianuarie, respectiv 404 şi 128 cazuri de solicitări pe zi, în februarie excesul de solicitări nu s-a înregistrat. Cea mai semnifi cativă creştere a apelurilor la urgenţă a fost condiționată de bolile sistemului respirator (cu 388 şi 112 solicitări pe zi, respectiv). Cuantifi carea impactului pe sănă-tate ale temperaturilor joase din iarna indicată mai sus ne denotă că cel mai pronunțat efect asupra creşterii solicitărilor în AMU o dețin temperaturile diurne minime, odată cu scăderea temperaturii aerului cu 1°C creşte cu 8 cazuri numărul de adresări (r= -0,4 cu semnifi caţia statistică de 95%), inclusiv la copii – cu 5 (r= -0,3 cu semnifi caţia statistică de 90%), iar în structura nozologică, în special la bolile respiratorii – cu 9 (r= -0,4 cu semnifi caţia statistică de 95%).
La elaborarea planului naţional, cât şi planurilor locale, se va lua în consideraţie faptul că nu toţi indivizii reacţionează la factorii climatici în mod egal. Există un nu-măr semnifi cativ de persoane, organismul cărora este sensibil la valurile de căldură şi de frig, fi ind o situaţie care impune un risc la acest grup de populaţie. Conform rezultatelor evaluării vulnerabilităţii în aspect teritorial al riscurilor schimbării climei asupra sănătăţii, cele mai vulnerabile zone ale Republicii Moldova care pot fi şi sunt afectate de eventualele fenomene ale schimbării climei sunt mun. Chişinău, Sudul, şi parţial Centrul ţării.
Ofi ciul Regional al OMS pentru Europa declară că prevenirea efectelor schimbării climei (în cazul dat – temperaturi foarte înalte şi foarte joase) asupra sănătăţii şi reacţia la acestea va necesita un set de acţiuni la diferite niveluri – de la pregătirea sistemului de sănătate pentru reacţionarea promptă la avertizările meteorologice timpurii până la consultarea oportună publică şi medicală, măsuri de sistematizare a localităţilor şi creare a condiţiilor oportune de habitat.
Datele disponibile la moment indică faptul că serviciile publice și agenţiile de sănă-tate sunt actualmente slab pregătite către perioadele de căldură severă. Valurile de căl-dură şi de frig sunt insufi cient percepute ca problemă la nivel de stat. Dat fi ind faptul că, măsurile necesare pentru atenuarea efectelor a temperaturilor extreme în cea mai mare parte sunt simple, serviciile de stat subestimează riscurile pentru sănătate. Eventualele ameninţări a valurilor de căldură şi de frig trebuie să fi e luate în considerare la planifi ca-rea măsurilor pentru situaţii de urgenţe medicale la nivel local şi naţional.
Astfel, dimensiunile şi caracterul infl uenţei evenimentelor meteo extreme, cauza-te de schimbarea climei, asupra sănătăţii omului impune necesitatea de a conştientiza această problemă de către societate şi de a lua măsuri de răspuns elaborate în baza da-telor ştiinţifi c veridice. Actualmente, când încălzirea globală devine fapt indiscutabil, se cere o estimare a tuturor consecinţelor manifestărilor acestui fenomen şi defi nirea măsurile optimale de intervenţie şi adaptare.
68
VI. SUPRAVEGHEREA, PREVENIREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI 2011-2015Pe parcursul anului 2013 a continuat realizarea prevederelor Programului Naţional
de Imunizări (PNI) pentru anii 2011–2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1192 din 23.12.2010. Obiectivele PNI prevăd reducerea/eliminarea morbidităţii prin infecţiile imunodirijabile prin asigurarea unei cuprinderi înalte (peste 95%) cu imunizări a grupe-lor-ţintă de populaţie.
Una din cele mai importante priorităţi în realizarea obiectivelor de cuprindere înaltă cu vaccinări, garanţie a reducerii/eliminării morbidităţii, este asigurarea permanentă a instituţiilor de sănătate publică şi de asistenţă medicală primară cu vaccinuri, seringi şi consumabile. În acest scop au fost alocate mijloace fi nanciare sufi ciente, asigurându-se achiziţionarea prin licitaţii locale de la producători precalifi caţi de OMS a vaccinurilor tradiţionale contra tuberculozei (BCG), difteriei, tetanosului şi tusei convulsive (DTP), difteriei şi tetanosului pentru copii (DT) şi, pentru adolescenţi şi adulţi (Td), poliomieli-tei, hepatitei virale B, rujeolei, oreionului, rubeolei (ROR), seringi autoblocante pentru administrarea/reconstituirea vaccinurilor.
Prin cofi nanţare cu Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (GAVI) din contul mijloacelor bugetare au fost achiziţionate vaccinurile noi pentavalent (DTP-HepB-Hib), rotaviral Rotarix şi pneumococic Prevenar-13. De menţionat o creştere esenţială a fi nan-ţării procurărilor de vaccinuri şi consumabile, care constituie o investiţie prioritară în sănătatea populaţiei. Datele privind alocările fi nanciare pentru procurările vaccinurilor şi consumabilelor pentru prevenirea unor boli transmisibile prin vaccinări sunt prezen-tate în tabelul 29.
Din mijloace speciale ale CNSP, inclusiv donate de GAVI, au fost editate şi achi-ziţionate formulare statistice pentru evidenţa vaccinurilor şi vaccinărilor în sumă de 63.846,00 MDL, 20 frigidere şi 95 termocontainere speciale pentru păstrarea şi trans-portarea vaccinurilor şi 100 dispozitive speciale pentru monitorizarea permanentă a temperaturii de păstrare a vaccinurilor atestate de OMS ca corespunzătoare cerinţelor sistemului Performanţă, Calitate, Securitate (PQS) în sumă de 924.161,00 MDL.
Pe parcursul anului 2013, instituţiile medicale au fost deplin asigurate cu cantităţile necesare de vaccinuri şi consumabile pentru administrarea lor, asigurându-se continui-tatea neîntreruptă a procesului de imunizări. A fost asigurată monitorizarea lunară a pre-zentării rapoartelor statistice privind vaccinările efectuate, transferul datelor în format electronic, generalizarea şi analiza lor cu intervenţii de ameliorare a situaţiei.
Activitatea pozitivă a majorităţii instituţiilor medico-sanitare din ţară şi asigurarea sufi cientă cu vaccinuri şi seringi s-au scontat menţinerea unei ponderi înalte a cuprinde-rii cu vaccinări a copiilor (tab. 31).
Urmând prevederile PNI de la 01.10.2013 a fost implementată vaccinarea copiilor contra infecţiei cu pneumococi (ordinul MS nr. 1022 din 25.09.13). Cu prima doză de vaccin pneumococic în lunile octombrie – decembrie 2013 au fost cuprinşi 7515 copii, cu cea de a doua doză în luna decembrie – 1707 copii.
Contra difteriei şi tetanosului au fost revaccinaţi 330.732 adulţi ce constituie circa 84,4% din cei care necesitau revaccinarea. Cu vaccinări contra gripei sezoniere au fost vaccinate 160 mii persoane din contingentele de risc, vaccinul fi ind procurat de CNAM la costul de 10.155.200,00 LRM.
69
Tab. nr. 31Finanţarea PNI în anii 2011-2013
Surse de fi nanţare Denumirea produselor şi sumele alocate pe ani în LRM2011 2012 2013
Bugetul de statBCG, DTP, DT, Td, VPO, HepBped, ROR, seringi,
cutii de siguranţă
10.043.486,00 9.497.580,00 9.037.652,00
Bugetul de stat cofi nanţare GAVI
DTP-HepB-Hib DTP-HepB-Hib, Rota
DTP-HepB-Hib, Rota, Pneumo
522.679,00 1.782.273,00 3.734.703,00
Total Bugetul de stat 10.556.165,00 11.279.853,00 12.772.355,00
Donate de GAVI
DTP-HepB-Hib, seringi, cutii de
siguranţă
DTP-HepB-Hib, Rota, seringi, cutii de
siguranţă
DTP-HepB-Hib, Rota, Pneumo, seringi, cutii
de siguranţă
4.337.971,00 5.522.259,00 7.183.700,00
Total cheltuieli 14.904.136,00 16.802.112,00 19.956.055,00
Necătând la asigurarea materială sufi cientă, nivelul cuprinderii cu vaccinări continuă să fi e sub ţintele fi xate în PNI cu o tendinţă progresivă de diminuare, fi ind cauzat de nivelul jos al cuprinderii cu vaccinări în teritoriile din stânga Nistrului (tab. 32), refuzul de la vaccinări a unor grupuri de populaţie sub infl uenţa propagandei antivaccinale, nivelului jos al cunoştinţelor unor lucrători medicali privind contraindicaţiile medicale către vaccinare şi capacităţi insufi ciente de comunicare cu părinţii. Dinamica nivelului cuprinderii cu vaccinările primare este refl ectată în fi gura ce urm ează:
Fig. 47. Dinamica nivelului cuprinderii cu vaccinările primare
70
Tab.
nr.
32A
CO
PER
IRE
VA
CC
INA
LĂ
(%),
VÂ
RST
E, T
ER
ITO
RII
, anu
l 201
3In
dica
tori
BC
GH
VB
VPO
DT
/Td
DT
PH
ibR
OR
Rot
aLa
niv
el
naţio
nal
12 lu
ni -
97,8
1 an
- 92
,61
an -
93,0
1 an
- 91
,81
an -
90,9
1 an
- 90
,31
an -
90,1
12 lu
ni -
42,5
Fără
Tr
ansn
istri
a98
,093
,793
,893
,593
,192
,591
,544
,3
Tran
snis
tria
96,4
84,5
88,1
79,6
75,3
73,7
79,9
28,4
Bend
er -
76,4
Bend
er -
75,8
Tira
spol
- 73
,0Sl
oboz
ia -
62,0
Slob
ozia
- 61
,9Be
nder
-71,
9Rî
bnita
- 13
,4Ti
rasp
ol -
80,9
Rîbn
iţa -
83,6
Bend
er -7
4,1
Tira
spol
- 71
,6Ti
rasp
ol -
67,9
Rîbn
ita -
77,5
Slob
ozia
- 21
,5
Rîbn
iţa -
84,0
Cia
dîr-
Lung
a - 8
7,0
Slob
ozia
- 82
,0Be
nder
- 73
,2Be
nder
- 72
,0D
ubăs
ari S
N -
77,7
Bend
er -2
9,6
Sîng
erei
- 87
,7Sî
nger
ei -
87,7
Rîbn
ita -
83,6
Rîbn
ita -
83,1
Rîbn
ita -
83,6
Cia
dîr-
Lung
a -
80,0
Glo
deni
- 33
,8
Dubăs
ari -
88,
2Ti
rasp
ol -
89,2
Cia
dîr-
Lung
a - 8
7,0
C.-L
unga
- 87
,0C
.-Lun
ga -
87,0
Slob
ozia
- 80
,4C
hişi
nău
- 34,
1C
.-Lun
ga 8
8,9
Sîng
erei
- 87
,7Sî
nger
ei -
87,7
Sîng
erei
- 87
,7Ti
rasp
ol -
82,6
Tara
clia
- 35
,3La
niv
el
naţio
nal
XX
3 an
i - 9
5,2
3 an
i - 9
3,9
3 an
i - 9
3,6
XX
X
Fără
Tr
ansn
istri
aX
X96
,796
,496
,1X
XX
Tran
snis
tria
XX
84,1
75,5
74,3
XX
XBe
nder
- 77
,6Ti
rasp
ol -6
1,9
Tira
spol
- 60
,6Ti
rasp
ol -
80,8
Bend
er -
73,9
Bend
er -
72,0
Rîbn
iţa -
82,1
Slob
ozia
- 80
,1C
amen
ca -
76,4
Dubăs
ari S
N -
88,4
Rîbn
ita -
81,7
Slob
ozia
- 81
,0La
niv
el
naţio
nal
7 an
i - 8
4,1
X7
ani -
96,
47
ani -
96,
2X
X7
ani -
94,
3X
Fără
Tr
ansn
istri
a92
,0X
96,9
96,8
XX
95,1
X
Tran
snis
tria
29,3
X92
,791
,9X
X88
,4X
Ribn
ita -
11,8
Dubăs
ari S
N -
83,3
Dubăs
ari S
N -
83,3
Bend
er -
69,0
Tira
spol
- 20
,0Be
nder
- 85
,7Be
nder
- 85
,1Sî
nger
ei -
80,2
La n
ivel
naţio
nal
XX
15 a
ni -
96,8
15 a
ni -
96,6
XX
15 a
ni -
93,5
X
Fără
Tr
ansn
istri
aX
X97
,197
,1X
X94
,6X
Tran
snis
tria
XX
94,3
92,7
XX
88,3
X
71
Pe parcursul anului a fost asigurată supravegherea şi investigarea reacţiilor adverse postvaccinale (RAP). Analiza comparativă denotă, că numărul de reacţii adverse post-vaccinale înregistrate şi raportate în a.2013 au fost la nivelul anilor precedenţi (tab. 33).
Tab. nr. 33Numărul şi frecvenţa reacţiilor adverse după administrarea vaccinurilor
Vaccinul2011 2012 2013
Nr. doze
Reac. ND % Nr. doze Reac.
ND % Nr. doze Reac. ND %
BCG 78781 88 0,11 78571 117 0,15 76646 100 0,13
HVB 104606 0 0,0 92034 0 0,0 156246 0 0,0
Polio 248619 0 0,0 239919 0 0,0 233775 0 0,0DTP-HVB-Hib 118539 20 0,017 115759 11 0,01 112225 11 0,01
DTP 44633 2 0,005 41546 1 0,0 38753 1 0,003
DT 41134 0 0,0 40826 0 0,0 40712 0 0,0
Td 399266 0 0,0 386280 0 0,0 369750 0 0,0
ROR 121536 6 0,005 119157 15 0,013 113551 5 0,005
Rotaviral X X X 25223 0 0,0 60558 0 0,0
Pneumococic X X X X X X 9222 0 0,0
Gripa 0 0 0 103403 1 0,001 156890 0 0,0
Cele mai multe RAP au fost înregistrate după imunizările BCG - 79 la vaccinare şi 21 la revaccinare, frecvenţa lor constituind, respectiv 0,20% şi 0,06% (în 2012 – 0,17 % şi 0,11%, respectiv). Din numărul total de reacţii postvaccinale BCG 79 au fost limfadenite regio-nale, 9 ulcere la locul inoculării vaccinului, 2 osteite, 1 cicatrice cheloidale, lupus - 2 şi 7 abcese reci la locul inoculării vaccinului. După administrarea vaccinului pentavalent DTP-HepB-Hib au fost înregistrate – 11 (doza 1 – 6, doza 2 – 3, doza 3 – 2) RAP şi după vaccinul DTP4 – 1 RAP. Reacţiile după administrarea vaccinurilor DTP şi DTP-HVB-Hib s-au manifestat prin hiperpirexie, plâns neîntrerupt, convulsii pe fon de febră, reacţii locale, toate fi nalizându-se cu însănătoşire după tratamentul adecvat pe parcursul a 2 zile de spitalizare. Reacţiile după vaccinarea cu ROR s-au manifestat prin febră moderată, tu-mefi erea glandelor salivare, fi nalizându-se la fel cu însănătoşire în 2 zile.
Imunizările efectuate, monitorizarea permanentă a morbidităţii, măsurile profi lactice şi antiepidemice întreprinse, au permis menţinerea în anul 2013 a situaţiei epidemice favorabile. Nu au fost înregistrate cazuri de poliomielită, provocată de virusul sălbatic sau vaccin-asociate, tetanos şi tetanos neonatal, difterie, rubeolă şi rubeolă congenitală. Nu a căpătat răspândire rujeola la importul infecţiei date în teritoriul ţării. În anul 2013, în urma importului de rujeolă din Federaţia Rusă de persoane de etnie romă s-au creat 4 focare de rujeolă în raioanele Nisporeni şi Călăraşi cu 27 bolnavi, inclusiv 5 cazuri de import. Incidenţa prin rujeolă a constituit 0,66%000, inclusiv 4 cazuri (0,03%000) au avut loc între copii cu vârsta sub 2 ani, 6 cazuri (0,03%000) la copii de vârsta 3- 6 ani, restul cazurilor au fost înregistrate la copii cu vârsta 7-17 ani şi la adulţi. Din totalul de 27 ca-
72
zuri suspecte la rujeolă, prin investigaţii de laborator au fost confi rmate 20 (74,1%) şi 7 cazuri au fost cu confi rmare epidemiologică. Total au fost raportate 24 cazuri suspecte la rujeolă şi 24 la rubeolă, toate fi ind investigate epidemiologic şi 48 de laborator la rujeolă şi rubeolă.
Printre copii au fost înregistrate doar 3 cazuri de hepatită virală B (HVB), dintre care o persoană de etnie romă cu vârsta de 17 ani fără date de vaccinări şi domiciliu stabil, 2 copii vaccinaţi cu vârstele de 12 şi 15 ani, care în familii au avut contact apropiat cu părinţii infectaţi.
Numărul cazurilor înregistrate de tuse convulsivă a fost de 115, fi ind nesemnifi cativ mai mare în comparaţie cu anii precedenţi (2012 – 92 bolnavi, 2011– 95) şi 1 caz de pa-rapertuse (2012–5, 2011–7), dintre care 77 (67%) nu au fost vaccinaţi antipertusis. Ma-joritatea cazurilor de tuse convulsivă (99; 86,1%) au fost înregistrate în localităţi urbane (incidenţa 2,11%000), unde se atestă şi un nivel mai jos de cuprindere cu vaccinări, faţă de cele rurale (incidenţa 0,7%000). Cele mai multe cazuri – 56 (48,7%) au fost depistate la copii cu vârsta sub 2 ani (incidenţa 42,8%000), comparativ cu 17 (14,7%; incidenţa 0,9%000 ) la copii cu vârsta între 3-6 ani; 35 (30,4%) bolnavi au fost cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani şi 7 (6,1%) cazuri printre adulţi. Cu investigaţii epidemiologice au fost cuprinse 141 focare de tuse convulsivă, dintre care în 16 (11,4%) a fost depistată sursa de infecţie. Rata spitalizării bolnavilor suspecţi la tusea convulsivă a constituit 49,7%. Din totalul focarelor cu cazuri confi rmate de tuse convulsivă 72 au fost cu un bolnav şi 22 cu 2-4 bolnavi.
Incidenţa prin oreion 1,47%000 (60 cazuri) a scăzut de 2,2 ori comparativ cu anul 2012 (3,23%000 - 131 cazuri). Prin oreion mai afectată deasemeni a fost populaţia urbană – 34 (56,6%, incidenţa 1,84%000) cazuri, comparativ cu cea rurală – 26 (43,3%) cazuri, incidenţa 1,17%000). Oreionul a afectat mai frecvent copii de vârsta 3- 6 ani – incidenţa 9,84%000 (17 cazuri, 28,3%), fi ind urmaţi de copii cu vârsta 7-17 ani – incidenţa 4,72%000 (24 cazuri, 40,0%) şi mai rar copii cu vârsta sub 2 ani – incidenţa 3,06%000 (4 cazuri, 6,6%), printre adulţi fi ind înregistraţi 15 (25,0%) bolnavi, incidenţa 0,46%000. Total în anul 2013 au fost depistați 176 bolnavi cu suspecţie la oreion, dintre care 52 (29,6%) au fost spitalizaţi. Cu investigaţii epidemiologice au fost cuprinse toate 176 focare suspec-te, din 60 focare cu cazuri confi rmate de oreion, toate au fost cu un singur bolnav, sursa de infecţie a fost identifi cată în 5 focare (8,3%).
Incidenţa prin infecţia meningococică 0,76 %000 (31 bolnavi) a fost în scădere com-parativ cu anul 2012 - 0,86%000 (35 bolnavi). Prin infecţia meningococică mai afectată a fost populaţia rurală – incidenţa 1,08%000 (77,4% bolnavi). Cea mai afectată grupă de vârstă a rămas cea de 0-2 ani 14,53%000 (19 - 61,3% cazuri), fi ind urmată de grupa de vârstă a copiilor 3-6 ani – 2,89 %000 (5 – 16,3% cazuri). Din 82 cazuri de bolnavi prin infecţia meningococică au fost spitalizaţi 86,6%. Cu investigaţii epidemiologice au fost cuprinse 91,5% focare, sursa de infecţie fi ind depistată doar într-un singur focar. Cu investigaţii clinice şi de laborator au fost cuprinşi 234 contacţi, fi ind depistaţi 4 (1,7%) purtători de meningococi. Din totalul focarelor confi rmate 28 au fost cu 1 caz de boală, 2 cu 2-4 cazuri de bolnavi şi prtători.
Morbiditatea prin scarlatină – 10,73%000 (437 cazuri) a fost în scădere, comparativ cu a. 2012 (603 cazuri - 14,8%000). Incidenţa în mediul populaţiei urbane - 18,9%000 (348 – 79,6% cazuri) a fost de 4,7 ori mai înaltă decât în mediul rural – 4,0%000 (89 – 20,4%
73
cazuri). Cei mai afectaţi prin scarlatină au fost copii cu vârsta între 3 şi 6 ani cu incidenţa de 158,6%000 (274 cazuri, 62,7 %), fi ind urmaţi de copii din grupa de vârstă 0 – 2 ani cu incidenţa de 35,2%000 (46 cazuri, 10,5%).
Implementarea din iulie 2012 a vaccinării contra infecţiei cu rotavirusuri a contri-buit la diminuarea de circa 2 ori a morbidităţii prin această infecţie: de la 782 cazuri (19,46%000) în a. 2012 la 367 cazuri în a. 2013 (9,02%000).
În anul 2013 s-a atestat o diminuare uşoară a morbidităţii prin varicelă, fi ind înre-gistraţi 12101 bolnavi, incidenţa 297,2%000 (2012 – 318,6%000, 2011 - 333,2%000, 2010 - 210,78%000), incidenţa în populaţia rurală - 203,1%000 (4522 – 37,3% cazuri), fi ind de 1,7 ori mai joasă decât în mediul urban 411,9%000 (7579 – 62,6% cazuri). Cei mai afectaţi prin varicelă au fost copii cu vârsta între 3 şi 6 ani cu incidenţa de 3472,8%000 (5917 cazuri, 48,9%), fi ind urmaţi de copii din grupa de vârstă 0 – 2 ani cu incidenţa de 1389,2%000 (1823 cazuri, 15,6%).
Conform rapoartelor statistice (formular nr. 2), prezentate de CSP/CIE în anul 2013 au fost înregistrate 3592 cazuri noi de tuberculoză a organelor respiratorii (TB OR), incidenţa constituind 88,2%000. Incidenţa în mediul populaţiei rurale 90,4%000 (2013 – 56,1% cazuri) a fost mai înaltă decât în mediul populaţiei urbane 85,62%000 (1579 – 43,9% cazuri). În mediul populaţiei cu vârsta de peste 18 ani au fost înregistraţi 3435 (95,6%) bolnavi cu TB a organelor respiratorii, incidenţa – 105,23%000. Printre copii cu vârsta 0-2 ani incidenţa prin TB OR a constituit 16,1%000 (21 - 0,58% cazuri), cu vârsta 3-6 ani, respectiv 14,3%000 (25 – 0,7% cazuri), cu vârsta între 7-17 ani – inci-denţa 22,2%000 (111 – 3,1% cazuri). În anul 2013 au fost supravegheate 3065 focare de tuberculoză, rămase în evidenţă din anul 2012. Au fost luate în evidenţă 3547 focare noi de tuberculoză din care în 98,3% a fost efectuată ancheta epidemiologică cu ela-borarea planurilor de asanare. Total în focarele noi au fost efectuate 4214 vizite ale medicilor epidemiologi şi asistenţilor lor cu organizarea şi efectuarea masurilor an-tiepidemice. Cu dezinfecţia fi nală au fost cuprinse 96,5% focare de tuberculoză, fi ind efectuate 4040 dezinfecţii. În focarele de tuberculoză au fost identifi caţi 27.209 con-tacţi (în mediu 7,8/focar), dintre care 94,3% au fost investigaţi medical, fi ind depistaţi 226 bolnavi cu tuberculoză activă (incidenţa 881,0%000). La 2650 (10,3%) contacţi a fost prescris tratament profi lactic antituberculos, dintre care au primit cursul integral de tratament 86,9%.
Pe parcursul anului gestionar a continuat măsurile în menţinerea statutului ţării ca liberă de poliomielită. Astfel, în a. 2013 au fost înregistrate, examinate şi raportate 3 cazuri de paralizie acută fl ască (PAF). Rata de depistare a PAF a constituit – 0,34%000 (2012 – 0,8%000, 2011 - 1,2%000, 2010 - 2,21%000), nefi ind atins indicatorul minimal de 1 caz la 100.000 copii cu vârsta până la 15 ani. Toate cele 3 cazuri de PAF fi ind de origine nepoliomielitică. În 100% au fost investigate în laborator cu câte 2 probe adecvate de fecalii în termenii stabiliţi. Au fost repetat examinate la prezenţa paraliziilor peste 60-90 zile după debut numai 2 din cele 3 cazuri (66,7%). Un caz de PAF a decedat, nefi ind investigat peste 60-90 de zile după debut. Indicele integral de supraveghere PAF a con-stituit 0,52, fi ind sub nivelul minimal cel de 0,8 estimat de OMS.
În scopul supravegherii circulaţiei virusurilor de poliomielită şi enterovirusurilor în anul 2013 au fost investigate virusologic 449 de probe de materiale biologice dintre care 101 au fost cu rezultat pozitiv ceia ce constituie 22,5% (tab. 34).
74
Tab. nr. 34Volumul şi rezultatele investigaţiilor virusologice
Anii Nr. probe investigate
Nr. probe cu rezultat
pozitiv
Inclusiv la:
polio-virusuri
polio+enterovir.
entero- virusuri
virusuri ne- identif.
2011 412 77 51 2 17 7
2012 396 54 21 1 19 13
2013 449 101 2 6 93 0
Datele privind spectrul polio şi enterovirusurilor izolate sunt prezentate în tab. 35.
Tab. nr. 35Spectrul polio şi enterovirusurilor izolate în în anii 2011-2013
Anii Nr. izolate
Identifi cate
Pol. 1 Pol. 2 Pol. 3 Polio 1-3
Pol + EV Еснî- Сîх. Ne-
identf.2011 77 4 11 11 25 2 8 9 7
2012 54 0 5 2 14 1 17 2 13
2013 101 0 2 0 0 6 57 36 0
Prin identifi carea virusurilor izolate s-a constatat că 8 (7,9%) s-au referit la diferite serotipuri de poliovirusuri, 93 (92,0%) - virusuri ECHO şi Coxackie B 1-6. Dintre en-terovirusurile izolate în anul 2013 mai frecvent a fost identifi cat virusul ECHO 11 – 48 tulpini şi virusul Coxsckie B 1- 6 - 36 tulpini (8 tulpini - virusul ECHO 6 şi o tulpină –ECHO 4). Tulpinile de poliovirusuri izolate au fost transportate în Laboratorul Regional de Referinţă [LRR], Moscova unde a fost confi rmată originea lor vaccinală.
În anul 2013 s-au înregistrat 892 de cazuri de infecţie enterovirală, incidenţa de 21,91%000, fi ind mai înaltă, comparativ cu anul 2013 – 15,9%000. Indicatorii de manifes-tare a infecţiei enterovirale sunt prezentaţi în tabelul 36.
Tab. nr. 36Indicii de morbiditate prin infecţia enterovirală în anul 2013
Indicatori Total Rural Urban Copii Adulţi0-2 ani 3-6 ani 7-17 aniInfecţia cu enterovirusuri
Nr. cazuri 892 173 719 305 282 159 146Ponderea % X 19,4 80,6 34,2 31,6 17,8 16,4Incidenţa la 100 mii 21,9 7,8 39,7 232,4 165,5 30,7 4,5Inclusiv forme cu meningite aseptice
Nr. cazuri 76 11 65 5 25 37 9Ponderea % 8,5 14,5 85,5 6,6 32,9 48,7 11,2Incidenţa la 100 mii 1,87 0,5 3,53 3,8 14,7 7,3 0,3
75
Cei mai înalţi indicatori de incidenţă s-au înregistrat în municipiile Tiraspol –81,57%000, Bălţi - 61,56%000 şi Chişinău - 50,27%000; raioanele Glodeni – 44,14%000, Ialoveni - 39,02%000). Cazuri de îmbolnăvire au avut loc în toate lunile anului dar pre-ponderent în iunie - septembrie (100, 207, 120 şi 78 cazuri, respectiv).
În rezultatul examinării virusologice a biosubstratelor (74 probe fecale, 25- lichid cefalorahidian) recoltate de la 81 bolnavi cu infecţie enterovirală, inclusiv meningita seroasă, au fost izolate 14 tulpini de enterovirusuri, inclusiv 11 tulpini de virus Coxackie B 1-6 (10 tulpini izolate din fecale şi una din lichid cefalorahidian), o tulpină de ECHO 6 şi 2 tulpini de ECHO 11.
INFECŢIILE INTESTINALE (holera, boli diareice acute, febra tifoidă, infecţia rotavirală, dizenteria, salmoneloza) Sistemul de supraveghere a bolilor diareice acute include la fel ca şi în cazul altor
nozologii depistarea precoce, notifi carea cazurilor de boală în baza defi niţiilor de caz, analiza datelor cu formularea propunerilor pentru implementarea propunerilor de sănă-tate publică. De asemenea în punctele sentinelă pe parcursul perioadei sezoniere la BDA se monitorizează circulaţia agenţilor cauzali în obiectele de mediu.
Holera. În a.2013 în rândul populaţiei nu s-au depistat cazuri de holeră şi infecţia NAG. Prezenţa vibrionilor holerei non-aglutinabili în mediul ambiant s-a majorat până la 30,0% probe colectate (a.2010 - 21,2%, a.2011 - 17,8%, 2012 - 26,1%). Se menţine la nivel înalt persistenţa NAG-vibrionilor în hidrobionţi şi mâl – 75,0%, râuri – 34,0%, lacuri şi iazuri – 25,9%, în apă reziduală din SBI şi localităţi se depistează în cazuri uni-ce (8,3%-16,7%). A scăzut până la 4265 numărul persoanelor din contingentele de risc investigate la holeră, 90,4% fi ind persoanele internate în azilurile pentru bătrâni.
Circulaţia intensă a agenţilor cauzali ai holerei în mediul înconjurător, existenţa ca-zurilor unice şi izbucnirilor de holeră în unele ţări, migraţia intensă, inclusiv în zone endemice, precum şi particularităţile de răspândire a agentului cauzal al holerei de la om la om caracterizată prin perioada scurtă de incubare, receptivitatea înaltă a popula-ţiei, posibilitatea unui număr mare de cazuri într-o perioadă scurtă de timp determină necesitatea menţinerii capacităţilor de detectare precoce şi măsuri de sănătate publică. Măsurile de prevenire a holerei includ implementarea unui şir de acţiuni de la monito-rizarea circulaţiei agentului cauzal în mediu, examinarea contingentelor de risc până la suspectarea şi confi rmarea cazurilor de boală.
Bolile diareice acute. După perioada de creştere anuală a morbidităţii sumare prin BDA în ţară (malul drept) începând cu anul 2000 (250,0 la 100 mii) până la 521,3 în a.2012, în a.2013 (fi g.48) morbiditatea sumară a scăzut până la 447,6 la 100 mii (la 14,1%).
În Republica Moldova, inclusiv raioanele de Est indicii morbidităţii sumare prin BDA s-au diminuat de la 552,68 în anul 2012 până la 480,15 în anul 2013. Scăde-rea morbidităţii se atestă la majoritatea nozologiilor, inclusiv la dizenterie cu 23,4%, la BDA cu etiologie determinată cu 15,4%, cu excepţia toxiinfecţiilor alimentare cu etiologie nedeterminată. O scădere bruscă se atestă la infecţia rotavirală de la 22,4 în a.2012 (indicele maximal în ultimii ani) până la 10,2 la 100 mii în a.2013, ce se poate explica prin introducerea imunizării contra infecţiei rotavirale conform schemei: 2 doze la vârsta de 2 şi 4 luni cu interval minim 1 lună (4 săpt.), începând cu luna aprilie 2012.
76
Ponderea copiilor 0-17 ani în structura morbidităţii prin BDA în a.2013 a constituit
69,1% (a. 2012 – 70,5%, a.2011 – 69,7%, a.2010 – 70,5%), fără diferenţe statistice sem-nifi cative în ultimii 4 ani.
Infecţia rotavirală. Începând cu anul 2008 odată cu implementarea supravegherii sentinelă la IRV în două IMSP mun. Chişinău (SCM C nr.1 şi Spitalul Clinic Municipal boli contagioase la copii), datorită depistării active şi înrolării cazurilor în supraveghere în baza criteriilor standardizate s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri de in-fecţie rotavirală. În supravegherea santinelă, în anul 2013 au fost incluşi 1350 copii de vârsta până la 5 ani spitalizaţi din cauza diareii, ponderea infecţiei rotavirale a constituit 23,3% şi a variat de la 5-9% până la 36-49% în perioada sezonieră (noiembrie - mar-tie). După implementarea vaccinării s-a evidenţiat o diminuare semnifi cativă a cazurilor BDA, inclusiv de infecţie rotavirală, precum şi o pondere în scăderea rezultatelor pozi-tive în special, la copiii de vârstă până la 1 an (fi g.49).
Fig. 48. Morbiditatea prin BDA în anii 1992-2013
Fig. 49. Dinamica cazurilor de boli diareice şi infecţiei rotavirale la copiii <1 an spitalizaţi, aa. 2012 – decembrie 2013, supraveghere santinelă
0
100
200
300
400
500
600
700
800
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
incide
nala10
0mii
BDA determinate BDA nedeterminate BDA (total)
0-12 luni rez. pe caz 0-12 luni caz (abs.)
77
Febra tifoidă. După înregistrarea a două cazuri importate de febră paratifoidă A în a. 2013, cazuri nu s-au mai întâlnit, iar cazuri de febra tifoidă nu se înregistrează începând cu a.2008.
Dizenteria. După atingerea celui mai jos nivel al morbidităţii pentru toată perioada de monitorizare, în a. 2012 s-a atestat majorarea ciclică a nivelului incidenţei de la 7,2 în a. 2011 până la 13,3 la 100 mii populaţie în a. 2012, inclusiv din contul izbucnirilor. În a.2013 morbiditatea a scăzut până la 9,9 la 100 mii. În a. 2012 - 2013 nu s-a înregistrat formarea tulpinilor epidemice de shighelle, însă reieşind din creşterea ciclică a morbi-dităţii cu o periodicitate de 5-7 ani, este aşteptată sporirea morbidităţii pentru perioada următoare.
Salmoneloza în a. 2013 s-a caracterizat printr-o scădere nesemnifi cativă (2,3%) a morbidităţii de la 34,1 până la 32,6 la 100 mii populaţie (fi g. 50). În a. 2013 nu s-au înregistrat modifi cări semnifi cative în structura etiologică a salmonelelor în populaţie şi în mediul ambiant. Serovariantele Salmonella typhimurium şi S.enteritidis reprezintă 95,3% din peisajul salmonelelor la oameni şi 89,2% în mediul ambiant. Migraţia intensă a populaţiei, importul produselor alimentare condiţionează circulaţia a serovariantelor noi (a.2011 – S.texas, S.kimuenza, a. 2012 – S.ruzizi, ferrush, rissen, a.2013 – S.menden, S.wingrove ). În a.2013 SSSSP din mediul ambiant a depistat 37 tulpini de salmonele(a. 2012 - 76) din ele, în produse alimentare au fost depistate 32 (86,5%) tulpini, inclusiv 46,9% din carne şi produsele ei. Nivelul înalt al morbidităţii, inclusiv înregistrarea per-manentă a izbucnirilor epidemice, transmiterea unor funcţii de supraveghere Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor determină necesitatea intensifi cării măsurilor complexe de prevenire a salmonelozelor în ţară.
Fig. 50. Morbiditatea prin salmoneloze în anii 1992-2013
Izbucnirile de BDA. După o descreştere a numărului în perioada 2008-2009 în peri-oada următoare se atestă o tendinţă de creştere a numărului de izbucniri începând cu a. 2010. În a. 2012 au fost înregistrate 32 izbucniri cu 465 bolnavi, a. 2013 – 32 izbucniri cu 503 bolnavi (fi g. 51). În 24 (75,0%) izbucniri agenţii cauzali au fost transmişi pe cale alimentară şi în 8 pe cale habituală de transmitere.
Din 24 izbucniri pe calea alimentară s-au înregistrat: la întreprinderile de alimentaţie publică - 6 (25,0%) în comparaţie cu a. 2010 – 9, a. 2011 – 6, a. 2012 – 11, în condiţii
77,6
44,5
43,2 49
,5
49,5
25,5 32
,6
22,4
15,6 22
,5
23,5
21,9
23,7
21,2 31
,1
28,8
18,4
34,8
35,1
31,6
33,6
32,9
0102030405060708090
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
La10
0miipo
pulatie
La 100mii populatie
La 1
00 m
ii po
pula
ție
La 100 mii populație
78
casnice - 16 (66,7%), în instituţii de educaţie pentru copii şi adolescenţi - 2. Structura etiologică a agenţilor microbieni care au cauzat izbucnirile s-au distribuit în felul ur-mător: în 15 (46,9%) agentul etiologic identifi cat a fost salmonelele (S.typhimurium şi S.enteritidis), în 4 izbucniri – rotavirus, în 2 – Sh. sonnei, în 5 – fl oră condiţionat patoge-nă, 6 – nu a fost stabilit agentul etiologic. În izbucnirile epidemice de infecţie rotavirală (a. 2012 – 3) calea de transmitere a fost cea habituală şi au fost înregistrate la grădiniţe.
În a.2013 au fost înregistrate 442 focare multiple cu 2-4 cazuri, fapt ce indică la un risc potenţial sporit al apariţiei izbucnirilor (a. 2011 – 392, a.2012 – 373).
14 14 24 30 29 13 12 23 28 32 32
438
257301
613
424
286
178
380
329
465503
0
100
200
300
400
500
600
700
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Nr.
tota
l
Numarul izbucnirilor Numarul bolnavilor
Fig. 51. Izbucniri de BDA în anii 2003-2013
În a.2013 au fost investigate cu scop profi lactic 36206 persoane la încadrarea în lucru, depistate 18 purtători de salmonele şi 7 – de shighelle, persoanele încadrate in-vestigate – 11486, depistați 9 purtători de salmonele, 1 – shighelle. În a.2013 la CSP au fost primite 19924 fi şe de notifi care urgentă primare (a. 2011 – 21843, a.2012 – 22303 ),anchetate 17220 de focare (86,4%), 15442 (77,5%) bolnavi au fost spitalizaţi, în foca-re au fost investigaţi 10577 contactaţi - 0,6 la un focar (în a.2010 – 0,9 a. 2011 – 0,7, a.2012 – 0,6), din care s-au depistat 127 bolnavi (purtători). În focarele anchetate, sursa de infecţie a fost stabilită numai în 2,8% cazuri (a.2012 – 2,3%), factorul de transmitere – 56,5% ( a.2012 –74,8%).
În a. 2013, din 17220 focare epidemice de BDA anchetate în 8566 focare (50,0%) a fost stabilită calea alimentară de transmitere (a.2012 –51,5%).
Din 19531 bolnavi de BDA – 3354 (17,2%) constituie copiii în primul an de viaţă, ce indică la instruirea insufi cientă a mamelor, condiţii igienice precare de îngrijire şi alimentaţie a copiilor.
Implementarea măsurilor de sănătate publică pentru prevenirea BDA sunt acţiuni implementate de către specialiştii sectorului de sănătate şi alte sectoare ce trebuie să se focuseze pe următoarele compartimente:
Numărul izbucnirilor Numărul bolnavilor
79
- Intensifi carea măsurilor întreprinse de către specialiştii asistenţei medicale pri-mare şi spitaliceşti pentru depistarea precoce şi stabilirii diagnosticului clinic în baza defi niţiilor standard de caz, colectării şi transportării biosubstratelor la CSP teritoriale, raportării cazurilor de boală, inclusiv în sistemul electronic, precum şi implementarea măsurilor primare de prevenţie;
- Sporirea vigilenţei şi reactualizarea cunoştinţelor lucrătorilor medicali pentru suspectarea yersiniozei, febrei tifoide şi paratifoide, dizenteriei, salmonelozei, BDA cu etiologie virală etc;
- Extinderea de către laboratoarele CSP teritoriale a listei metodelor de laborator pentru confi rmarea cazurilor de boală şi planifi carea procurărilor pentru evitarea lipsei reactivelor şi serurilor pentru tipizarea tulpinilor;
- Intensifi carea de către CSP teritoriale a activităţilor de organizare a anchetării epidemiologice cu prezentarea informaţiilor specialiştilor din asistenţa medicală şi au-torităţilor publice locale pentru implementarea măsurilor de limitare a răspândirii BDA.
Concluzie. BDA reprezintă o problemă socio-economică şi medicală. Reducerea circulaţiei agenţilor cauzali în rândul populaţiei şi în mediul ambiant, prevenirea lor, limitarea răspândirii cazurilor de boală poate fi realizată prin implementarea măsurilor profi lactice complexe, inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor socioeconomice, sanitaroigienice, fortifi carea programelor de informare a populaţiei, mai ales din mediul rural precum şi fortifi carea sistemului de asistenţă medicală primară (acce-sibilitatea) etc.
INFECŢIILE TRANSMISIBILE (rabia, antraxul, leptospiroza, borelioza, boala Lyme)1. Situaţia epizootologică la unele zooantroponoze se afl ă în vizorul autorităţii de
sănătate publică şi rezidă în monitorizarea continue a diversităţii speciilor şi a numărului populaţional al rezervorilor (micromamifere) şi vectorilor (ţânţari căpuşe) ai agenţilor microbieni în diverse biotopuri de evidenţă anuală şi multianuală (puncte sentinelă) în zonele de nord, centru şi sud. Mamiferele mici, ingluviile păsărilor răpitoare şi căpuşe-le ixodide colectate, selectiv sunt investigate pentru identifi carea intensităţii circulaţiei şi a spectrului de agenţi ce pot cauza boli infecţioase, inclusiv extrem de periculoase ca: tularemia, febra-Q, leptospiroza, encefalita acariană, infecţia cu virusul West Nile, borrelioza Lyme şi febrele hemoragice. În anul 2013 situaţia epizootologică la acest grup de nozologii cu excepţia rabiei, se apreciază ca satisfăcătoare. Astfel, la animalele domestice (sursa Serviciu Vetrinar) nu s-a diagnosticat bruceloza şi leptospiroza. Toto-dată în raionul Soroca s. Vădeni a fost depistată o bovină bolnavă de antrax, numai după constatarea antraxului la 4 persoane contacte cu animalul în cauză.
Rezultatele investigării probelor din mediul ambiant. Prin investigarea de laborator a probelor din mediul ambiant s-a depistat prezenţa antigenului tularemic la 4,3% inglu-vii (r-le Ungheni, Străşeni, Cahul, mun. Chişinău, Tiraspol), boreliilor - la 26,7% căpu-şe (r-le Ungheni, Străşeni, mun. Chişinău, Bender, Tiraspol). Rezultate pozitive pentru depistarea agenţilor cauzali ai yersiniozei şi leptospirozei la MM nu au fost depistate.
Rabia animalieră. În ultimii ani se constată o situaţie epizootologică nesatisfăcă-toare la rabia animalieră. Practic în teritoriul republicii se manifestă epizootia rabică cu afectarea în a.a.2012-2013 a tuturor teritoriilor administrative, cu excepţia raioanelor Ocniţa, Vulcăneşti şi mun. Bălţi.
80
Deşi numărul animalelor depistate cu rabie s-a diminuat de la 209 în a.2012 până la 130 în a.2013, se menţine la nivel înalt numărul teritoriilor administrative (35) afectate de rabie (fi g. 52).
Riscul înalt de expunere a omului la rabie este determinat de prezenţa animalelor cu virusul rabic, mai frecvent acestea fi ind identifi cate în r-le Călăraşi (12 cazuri), Străşeni (10), Anenii Noi, Soroca, Ungheni (câte 5) şi mun. Chişinău (8 cazuri). Numărul exce-siv de vulpi (18-25 specimene la 1000 ha) condiţionează circulaţia intensă a agentului cauzal al rabiei cu implicarea altor animale, îndeosebi domestice (bovine - 42, câini - 38, pisici - 18, caprine - 2, cabaline - 2).
Fig. 52. Numărul cazurilor de rabie animalieră şi teritoriilor administrative afectate de rabie în Republica Moldova, anii 2009-2013
Asistenţa antirabică. Prevenirea rabiei la oamenii agresaţi de animale se efectuează în cadrul asistenţei antirabice. În a.2013 au fost agresate de către diferite categorii de animale 4572 persoane (129,7 la 100 mii populaţie), în a.2012 - 5244 (147,3 la 100 mii populaţie). Riscul de expunere a populaţiei la rabie este înalt şi este menţinut de prezenţa masivă a surselor active de agresiune – animale domestice cu/fără stăpân, în întreţinerea cărora nu survin schimbări, de asemenea, de numărul mare de animale bolnave de rabie, condiţionat de circulaţia intensă a virusului rabic în populaţia excesivă de vulpi. Aceste particularităţi determină un nivel de adresabilitate înaltă a populaţiei după asistenţă an-tirabică.
Analiza datelor expuse în ,,Activitatea antirabică” denotă defi cienţe serioase în ac-tivitatea specialiştilor responsabili de acordarea asistenţei antirabice. Astfel, cota per-soanelor consultate de specialiştii responsabili constituie 90,8%, iar cota persoanelor ce au primit cursul deplin de tratament nu depăşeşte 79,0%. Totodată specialiştii în cauză, cât şi medicii epidemiologi nu asigură monitorizarea realizării cursului de tratament prescris, îndeosebi persoanelor agresate de animale sălbatice sau de animale cu diagnos-ticul confi rmat de rabie.
În situaţia epizootologică creată, de rând cu ameliorarea calităţii asistenţei antirabice, este stringent necesar de activizat măsurile de propagare a comportamentului adecvat al populaţiei la contactul cu orice categorie de animale.
2. Situaţia epidemiologică. În rândul populaţiei în acest an nu s-au înregistrat cazuri de bruceloză, rabie, tularemie, febră Q.
60
140
66
209
130
23 32 28 37 35
0
50
100
150
200
250
2009 2010 2011 2012 2013
Abs. Nr.teritoriilor administrative afectate de rabie
81
Antraxul. În Republica Moldova, în perioada anilor 2001-2012 (12 ani) antraxul la oameni a fost înregistrat doar în anul 2002 (iulie) – îmbolnăvire în grup cu 3 bolnavi (r-nul Hînceşti); în anul 2004 (iulie, august) – îmbolnăviri în grup cu 2 (r-nul Cimişlia) şi 3 bolnavi (r-nul Nisporeni) şi în anul 2008 (octombrie) – caz solitar (r-nul Criuleni). Bolnavii, proprietari de animale (5), cât şi cu alte îndeletniciri (4) din r-le Nisporeni, Hînceşti, Cimişlia, Criuleni s-au molipsit în timpul sacrifi cării animalelor bolnave, ne-asigurând examinarea anticipată a acestora de către specialiştii medicinii veterinare. Manifestarea clinică a bolii la toate persoanele bolnave a fost cea cutanată.
La animale în această perioadă au fost înregistrate 26 cazuri de boală – porcine (14), bovine (11) şi ovine (1) – toate aparţinând sectorului privat. Cazurile de antrax la anima-le au fost raportate în majoritatea lunilor anului: ianuarie-aprilie – 11 cazuri şi în lunile mai – octombrie – 15.
În a.2013 (iunie) în r-nul Soroca, s.Vădeni, la o minifermă privată s-au îmbolnăvit concomitent de antrax 4 persoane antrenate la sacrifi carea unei bovine bolnave nevacci-nată contra antraxului şi neexaminată de specialiştii veterinari. Diagnosticul de antrax a fost confi rmat prin metode bacteriologice şi de biologie moleculară, forma clinică a bolii - cutanată. Agentul cauzal a fost depistat de asemenea în carnea de bovină şi în probele de sol de la locul sacrifi cării. Măsurile antiepidemice în focar au fost efectuate în volum deplin şi calitativ.
Totodată constatăm că din cauza cunoaşterii insufi ciente a manifestărilor clinice a zooantroponozelor şi neutilizării metodelor de laborator, maladiile (ex. leptospiroza) sunt depistate sporadic sau în general nu sunt depistate aşa maladii ca febra Q, tularemia ş.a. Menţionăm că în scopul depistării leptospirozei în a.2013 au fost investigaţi doar 63 pacienţi (în 16 teritorii), tularemiei - 51 (în 5 teritorii), febrei Q - 16 (în 6 teritorii), fapt ce nu permite depistarea deplină şi precoce a posibililor bolnavi şi aprecierea reală a situaţiei epidemiologice.
Leptospiroza. În anul de referinţă au fost înregistrate 4 cazuri de leptospiroză – în r-le Drochia (2), Donduşeni şi Cahul. Pacienţii s-au îmbolnăvit în lunile iulie, august şi septembrie (2), în timpul scăldatului în bazine posibil impurifi cate (3) şi într-un caz a fost suspectă transmitere agenţilor infecţioşi pe cale alimentară. Ca agenţi cauzali iden-tifi caţi la bolnavi au fost: Leptospira icterohemorrhagiae şi L.gripotyphosa (în câte 2 cazuri) – variante serologice predominante în anii 2011-2013 (fi g. 53).
Fig. 53. Structura etiologică a leptospirelor identifi cate în cazurile de boală la om, aa. 2009-2013 (%)
29,8
29,8
8,5
12,8
10,6
2,122,12 4,25
L.icterohaemorrhagiae
L.grippotyphosa
L.sejroe
L.pomona
L.iavanica
L.canicola
L.hardjo
L.ballum
82
Boala Lyme. În a.2013 morbiditatea prin boala Lyme s-a diminuat (fi g. 54), înregistrându-se 104
cazuri de boală (2,55 la 100 mii populaţie), în a.2012 - 189 (4,7).
Fig. 54. Incidenţa prin boala Lyme în Republica Moldova, a.a. 2009-2013(la 100 mii populaţie)
Maladia în cauză a fost depistată în 12 teritorii administrative, majoritatea cazurilor (61,9%) în
mun. Chişinău. Frecvent boala este depistată în raioanele Călăraşi, Orhei, Străşeni, teritorii cu
condiţii favorabile pentru supravieţuirea şi menţinerea la nivel înalt a numărului căpuşelor Ixodes
ricinus – vectorul acestei nozologii. În 17,3% cazuri de această boală au suferit copiii în vârstă de
până la 17 ani. Borelioza Lyme s-a depistat în toate lunile anului, însă 74,0% cazuri au fost
înregistrate în lunile mai-septembrie, perioadă de activitate biologică intensă a căpuşelor.
SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ ŞI PREVENIREA INFECŢIEI CU HIV
Infecţia cu HIV în Republica Moldova continuă să prezinte o problemă prioritară de sănătate
publică, care este sub supraveghere şi monitorizare permanentă.
Pe parcursul anului 2013, secţiile Supraveghere epidemiologică HIV/SIDA şi Prevenire în
HIV/SIDA au efectuat un şir de activităţi în implementarea Programului Naţional de Prevenire şi
Control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015, atingerea
Obiectivului de Dezvoltare ale Mileniului 6, respectarea angajamentelor ţării la Accesul Universal la
servicii de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV/SIDA.
Scopul principal al activităţilor - menţinerea situaţiei epidemice în stadiul epidemiei
populaţia cheie.
Sarcinile principale: asigurarea realizării prevederilor planurilor MS, CNSP pe anul 2013,
Programului Naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere
sexuală pentru anii 2011-2015, aprobat prin HG nr. 1143 la 16.12.2010, monitorizarea şi evaluarea
implementării actelor normative, inclusiv Standardului de supraveghere epidemiologică a infecţie
HIV, ghidurilor, instrucţiunilor şi altor acte normative în supraveghere şi prevenire, acordarea
asistenţei practice, organizator-metodice instituţiilor guvernamentale, ONG-lor. organizarea şi
realizarea seminarelor, atelierelor de lucru, altor activităţi de instruire a cadrelor şi monitorizarea
indicatorilor Programului Naţional.
În perioada de referinţă se atestă o reducere neesenţială a cazurilor noi a infecţiei cu HIV.
Conform datelor IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile pe parcursul anului 2013
prin metoda de laborator au fost confirmate 706 (2012-757) cazuri noi HIV, inclusiv în teritoriile de
est – 237 (2012-274).
În 2013 incidenţa infecţiei HIV a constituit 17,18 cazuri la 100000 populaţie (13,23 în teritoriile
din dreapta Nistrului şi - 43,97 în teritoriile de est). Cazuri de boala SIDA au fost confirmate la 188
persoane (2012 – 232 persoane) (figura 55a).
83
Fig.55a. Incidenţa prin infecţia cu HIV la 100 mii populaţie.
Cazurile de diagnostic de laborator ,,Infecţia cu HIV,, au fost înregistrate după cum urmează:
mun. Chişinău - 103; or. Tiraspol - 99; mun. Bălţi - 59; raioanele Slobozia - 51; Rîbniţa - 42; or. Bender
- 25; raioanele Ştefan Vodă - 23; Anenii Noi - 18; Căuşeni - 17; Sînjerei - 16; Basarabeasca şi
Grigoriopol - câte 15; Ungheni - 13; Cahul, Hînceşti şi Comrat - câte 12; Rîşcani şi Soroca - câte 11;
Floreşti, Orhei şi Rezina - cîte 10; Cimişlia - 9; Criuleni şi Briceni - cîte 8; Calaraşi, Făleşti, Ialoveni,
Şoldăneşti şi Străşeni - câte 7; Drochia, Edineţ, Nisporeni şi Teleneşti - câte 6; Donduşeni, Ciadîr-
Lunga şi Glodeni - câte 5; Cantemir şi Dubăsari - câte 4; Vulcăneşti, Ocniţa şi Camenca - câte 3; Leova,
Dubăsari (Coşniţa) şi Taraclia - câte 2 cazuri (figura 55b).
Fig.55b Distribuţia incidenţei infecţie cu HIV teritorială
Se observă o descreştere a depistării cazurilor noi de infecţie cu HIV în segmentul de vârstă
0- 39 ani de la 75,9 % în 2012 la 74,2% în 2013 şi în segmentul de vârstă 15-24 ani de la 18,5% la
17,56% din numărul total de cazuri depistate, iar în segmentul de vârstă 40 ani şi mai mult o
creştere de la 24,0% la 25,78%, respectiv.
Ponderii femeilor implicate în procesul epidemic s-a redus neesenţial de la 50,72% în 2012
la 46,03% în 2013.
Din 706 cazuri noi a infecţiei cu HIV 311 cazuri au fost înregistrate în teritoriile rurale, ce
constituie 40,05 %.
Conform datelor supravegherii epidemiologice de generaţia II în rândul populaţiei cu risc
sporit de infectare (a.a. 2012 - 2013), prevalenţa HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile
constituie în Chişinău - 8,5%, în Bălţi - 41,8% şi în Tiraspol 23,9%; în rândul lucrătoarelor sexului
5,4 4,7 6,0
8,4
12,5 14,7
17,4 19,3
17,1 17,1 17,6 18,4 17,18
5,5
4,1 4,7 6,2
8,5 9,9
11,5 12,5 12,4 12,6 13,7 13,57 13,23
1 0
5
10
15
20
25
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Teritoriile de est Malul Drept Incidența medie pe republică
17,18 13,23 12,86
39,4
51,99
32,27
21,65 19,25 18,55 16,84 16,37
45,6
64,46
54,39 52,79
36,27
24,54
706
467
103 59 15 23 18 10 17 12 7
239 99
51 42 15 25
0100200300400500600700800
0
10
20
30
40
50
60
70
Incidenţa 2013 Cazuri
84
comercial în Chişinău - 11,6% şi în Bălţi - 21,5%; în rândul bărbaţilor care practică sex cu
bărbaţii în Chişinău - 5,4% şi în Bălţi - 8,1%. Răspândirea infecţiei cu HIV în populaţia generală
constituie 0,16%, fiind de 2,4 ori mai joasă de cea estimată - 0,39%.
În perioada anilor 1987-2013 au fost înregistrate cumulativ 8588 persoane infectate cu HIV,
inclusiv în teritoriile de est -2780. Către finele anului 2013 prevalenţa infecţiei cu HIV a constituit
166,74 cazuri la 100 mii populaţie, inclusiv în teritoriile din dreapta Nistrului – 125,33 şi în
teritoriile de est – 452,90.
Pe parcursul a.2013 au fost realizate un şir de măsuri de sănătate publică în prevenirea şi
supravegherea infecţiei cu HIV. În adresa Guvernului a fost expediată nota informativă privind
realizarea Programului Naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu
transmitere sexuală, pentru perioada anului 2012.
În adresa Direcţiei Sănătăţii a Consiliului mun. Chişinău, Secţiei Sănătăţii Primăriei mun.
Bălţi, Direcţiei Sănătăţii şi Protecţiei Sociale U.T.A. Găgăuzia, Centrelor de Sănătate Publică,
Instituţiilor medico-sanitare publice republicane, municipale şi raionale, Centrelor de sănătate
prietenoase tinerilor, Organizaţiilor non-guvernamentale în domeniul HIV/SIDA a fost expediată
nota informativă ,,Situaţia epidemiologică în infecţia HIV în anul 2012 şi măsurile de redresare”.
Specialiştii CSP teritoriale au fost instruiţi în cadrul a 5 seminare la care au fost abordate
subiectele: Situaţia epidemiologică în infecţia HIV/SIDA. Tendinţele şi pronosticul; Organizarea şi
efectuarea măsurilor de prevenire şi fortificarea capacităţilor.
Pentru racordarea la sistemele informaţionale europene şi în scop de asigurare a supravegherii
epidemiologice a infecţiei cu HIV a fost completată baza de date a cazurilor noi înregistrate în
anul 2012, conform programului computerizat TESSy şi expediată la Centrul European de
Control al Maladiilor EURO CDC.
Pe parcursul perioadei de referinţă au fost elaborate şi aprobate prin ordinele Ministerului
Sănătăţii nr. 1551 din 26.12.2013, nr. 1552 din 26.12.2013 şi nr. 1553 din 26.12.2013, respectiv
“Ghidul Naţional şi Manualul Operaţional în supravegherea epidemiologică de generaţia a II-a a
infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova”, Ghidul “Prevenirea primară a infecţiei cu HIV” şi
Instrucţiunea “Prevenirea infecţiei cu HIV în populaţiile cheie”.
În revista medicală ”Curierul Medical” au fost publicate 3 articole ştiinţifice, în revista
”Cronica Sănătăţii Publice” - 2 articole şi în revista “Doctorul familiei tale” - un articol.
În cadrul congresului specialiştilor din domeniul sănătăţii publice şi managementului sanitar
din Republica Moldova, desfăşurat la 25-26 octombrie de către specialiştii CNSP au fost prezentate
2 comunicări – „Coinfecţia HIV/TB – problemă prioritară de sănătate publică”, ”Evaluarea
serviciilor medicale acordate femeilor infectate cu HIV în timpul sarcinii” şi un poster ”Analiza
accesabilităţii şi satisfacţiei populaţiei RM la serviciile de consiliere şi testare voluntară”.
În teritoriile administrative continuă realizarea programelor teritoriale de prevenire şi
control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală, activează comisii teritoriale.
Specialiştii CNSP au evaluat realizarea Programului Naţional şi a Programelor teritoriale de
prevenire şi control a infecţiei HIV/SIDA/ITS, îndeplinirea actelor legislative şi normative în
HIV/SIDA, depistarea şi testarea la marcherii HIV, efectuarea măsurilor antiepidemice şi
profilactice, profilaxia intraspitalicească a infecţiei cu HIV, au efectuat activităţi educaţionale şi de
comunicare, au acordat suport consultativ şi metodic cu deplasarea în 11 teritorii (mun. Bălţi,
raioanele Soroca, Drochia, Floreşti, Şoldăneşti, Cimişlia, Criuleni, Ciadîr - Lunga, Ocniţa Briceni şi
Cahul).
În perioada de raportare au fost realizate două Campanii Naţionale: la 19 mai dedicată Zilei de
comemorare a persoanelor decedate de SIDA şi la Unu Decembrie dedicată Zilei Mondiale de
contracarare a infecţiei HIV/SIDA. În cadrul campaniilor nominalizate: au fost elaborate şi
85
implementate Planul activităţilor privind desfăşurarea lunii de promovare a cunoştinţelor şi
atitudinilor în prevenirea infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) şi a Zilei
Mondiale de combatere a infecţiei HIV/SIDA- Unu Decembrie şi Planul comun al activităţilor
planificate pentru organizarea şi desfăşurarea în Republica Moldova a Zilei Internaţionale de
Comemorare a persoanelor care au decedat de SIDA, 19 mai 2013. Au fost elaborare şi expediate
note informative în adresa IMSP republicane, municipale şi raionale, CSP, ONG în domeniul
HIV/SIDA; au fost publicate 2 comunicate de presă. În conlucrare şi parteneriat cu autorităţile
administraţiei publice locale, instituţiile de învăţământ, ONG, confesiile religioase şi alte organizaţii
au fost realizate activităţi de educare, informare şi comunicare, inclusiv evenimente sociale în locuri
publice, seminare tematice, mese rotunde, concursuri pentru elevii din instituţiile de învăţământ,
flash-moburi, concerte, expoziţii de fotografii şi cărţi, aplicarea stikeri-lor informative pe vitrinele
unor agenţi economici şi unităţi de transport public, distribuirea materialelor informaţionale şi
realizată consilierea şi testarea voluntară cu teste rapide pe salivă în locuri publice.
În perioada de referinţă au fost organizate şi realizate 6 seminare de instruire, 13 ateliere
de lucru, mese rotunde cu tematica infecţia cu HIV.
În scopul evaluării răspunsul naţional la situaţia epidemiologică HIV în infecţia HIV în
perioada 2012- 2013 şi definirii acţiunilor concrete pentru accelerarea procesul ”Tendinţa zero”
prin сonsolidarea eforturilor tuturor partenerilor din sectorul public, privat şi societatea civilă la 16-
18 decembrie 2013 a fost organizată şi desfăşurată Conferinţa Naţională HIV/SIDA 2013, ediţia a
V la care au participat reprezentanţii structurilor statale, organizaţiilor internaţionale şi non-
guvernamentale.
Pe parcursul anului, lucrătorii medicali au participat la 340 de seminare, elaborat 45 materiale
informaţionale, participat la 39 emisiuni televizate şi 18 emisiuni radiofonice, realizat 54 publicaţii,
susţinut 6569 de prelegeri, petrecut 85438 convorbiri, desfăşurat 134 acţiuni de mobilizare a
societăţi, au elaborat 991 buletine sanitare şi au participat la organizarea şi desfăşurarea lunarelor,
săptămânilor, decadelor, zilelor mondiale.
În cadrul Şcolii de Management în Sănătatea Publică a USMF „Nicolae Testemiţanu” s-a
realizat instruirea la distanţă în domeniul HIV a 565 specialişti cu studii medicale superioare şi
reprezentanţi ai ONG.
La linia telefonică verde din cadrul secţiei de prevenire HIV/SIDA a CNSP au fost
recepţionate 641 apeluri telefonice, acordate consultaţii la subiectele privind infecţia cu HIV şi
prevenirea transmiterii HIV.
Promovarea modului sănătos de viaţă în rândul tinerilor se realizează în 36 de Centre de
sănătate prietenoase tinerilor, în care au beneficiat de consultaţi la subiectele infecţiei cu HIV –
11621 tineri, au fost distribuite 476434 prezervative şi 97200 materiale informative.
Pe parcursul anului 2013 în rândul populaţiei cheie sau realizat 14 proiecte de prevenire a
infecţiei cu HIV, inclusiv: 5 proiecte în rîndurile persoanelor utilizatoare de droguri injectabile cu
acoperirea a 23 localităţi; 2 proiecte pentru deţinuţii utilizatori de droguri injectabile cu acoperirea
a 12 penitenciare; 3 proiecte de terapie de substituţie cu metadonă, care acoperă 2 localităţi şi 7
penitenciare; 3 proiecte pentru lucrătoarele sexului comercial cu acoperirea a 4 localităţi; 1 proiect -
prevenirea infecţiei cu HIV şi ITS în în rândul bărbaţilor care practică sex cu bărbaţi cu acoperirea
a 2 localităţi. Au beneficiat de servicii de prevenire HIV în anul 2013 - 8712 utilizatori de droguri
injectabile, 2704 lucrătoare a sexului comercial şi 1686 bărbaţi care practică sex cu bărbaţi. În
perioada de referinţă în rîndul populaţiei cheie au fost distribuite 1963500 seringi şi 778791
prezervative.
CNSP în comun cu CSP, IMSP teritoriale şi autorităţile publice locale şi ONG continuă
realizarea activităţilor de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA.
86
CONTROLUL INFECȚIILOR NOSOCOMIALE,
REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE ȘI DEZINFECȚIE
Activitatea de supraveghere și control al infecţiilor nosocomiale, rezistenței antimicrobiene
și dezinfecție în perioada de referință a fost axată asupra realizării obiectivelor și activităților
trasate în planul de activitate pentru anul 2013. Cele mai importante obiective au fost
următoarele, după cum urmează:
Fortificarea cadrului normativ și armonizarea la acquisul comunitar, recomandările Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, altor organisme internaționale;
Implementarea cadrului legislativ și normativ existent;
Supravegherea epidemiologică şi monitoringul morbidităţii prin infecţiile nosocomiale, evaluarea
factorilor de risc la nivel naţional, elaborarea şi implementarea măsurilor de sănătate publică
Acordarea asistenţei organizator-metodice și practice instituţiilor medico-sanitare și Centrelor de
Sănătate Publică teritoriale.
Supravegherea și controlul infecţiilor nosocomiale, rezistenței antimicrobiene și
dezinfecție sa realizat în baza cadrului legislativ și normativ, inclusiv:
Regulamentul sanitar privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare, aprobat prin
HG 663 din 23.07.2010;
Regulamentul sanitar privind dotarea și exploatarea farmaciilor și depozitelor farmaceutice,
aprobat prin HG nr.504 din 12.07.2012;
Regulamentul sanitar privind stabilirea condițiilor de plasare pe piață a produselor biodistructive,
aprobat prin HG nr.564 din 10.10.2009;
Strategia de gestionare a deșeurilor în RM pentru anii 2013-2027, aprobată prin HG nr.248 din
10.04.2013;
Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor medicale în RM
pentru anii 2013-2027, aprobat prin Ordinul MS nr.652 din 06.06.2013;
Ghidul de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale, ediția II;
Regulamentului privind gestionarea deşeurilor medicale, aprobat prin HMȘSS al RM nr. 5 din
14.12.2001.
Infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM) au fost declarate ca prima provocare
Globală în domeniul siguranţei pacienţilor. OMS subliniază că IAAM reprezintă o problemă
„ascunsă”, pe care nici o instituţie sau ţară nu a reuşit să o rezolve. Nu întotdeauna sunt
disponibile date suficiente privind IAAM, care să permită reţelelor de supraveghere comparaţii
semnificative între instituţii, monitorizarea epidemiologiei agenţilor patogeni asociaţi asistenţei
medicale, precum şi evaluarea şi orientarea politicilor referitoare la prevenirea şi controlul
IAAM. Doar 23 din cele 147 de ţări aflate în curs de dezvoltare raportează funcţionarea
sistemelor naţionale de supraveghere.
Conform datelor Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, peste 4,1 milioane de
persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o IAAM, iar în jur de 37000 de persoane
decedează anual din această cauză. Riscul de achiziţionare a IAAM în instituţiile medico-sanitare
din ţările în dezvoltare e de la 2 până la 20 ori mai frecvent decât în ţările dezvoltate. În mediu, 1
din 20 dintre pacienţi contractează o infecţie in cursul spitalizării.
IAAM rămân in continuare o problemă prioritară de sănătate publică la nivel mondial, cât
şi pentru Republica Moldova.
Luând în consideraţie datele OMS şi celor bibliografice, putem constata că statistica
oficială în Republica Moldova nu reflectă morbiditatea reală prin IAAM. Subraportarea IAAM
duc la subevaluare şi la subestimarea importanţei lor. Anual sunt diagnosticate şi notificate de la
87
0,7 până la 2,4 cazuri de IAAM la 1000 spitalizări, rata constituind 0,07-0,24%, cu o tendinţa
stabilă (fig.56a).
Conform OMS cele mai frecvente în IAAM sunt infecţiile de plagă chirurgicală,
sistemului sanguin, tractului urinar şi căilor respiratorii inferioare, iar în unele condiţii sunt
frecvente şi endometritele după naşteri şi infecţiile intestinale.
În Republica Moldova în structura IAAM în anul 2013 predomină infecțiile septico-
purulente nosocomiale (ISPN) la lăuze - 41,1% (a.2012- 49,0%, a. 2011- 41,0%) urmate de
infecţia de plagă chirurghicală - 21,8 (a.2012 -23,8%, a.2011 – 23,5%). Infecţiile consecutive
unei injecţii terapeutice (abcesele) se înregistrează în continuare, constituind 18,2% din suma
totală de IAAM înregistrate (a.2012 -11,9%,
Fig.56a. Dinamica şi tendinţa incidenţei prin infecțiile asociate asistenței
medicale în Republica Moldova în perioada anilor 1993-2013, la 1000
spitalizări.
a.2011 - 14,8%). Omfolitele, masita, conjunctivita, piodermia și alte infecții la nou-născuți au în
structura IAAM sunt prezentate în 11,3% (a.2012 -11,6% în a.2011- 17,4%), pneumoniile
asociate ventilației mecanice (VAP) - 1,7% (în 2012 -2,1%, a.2011- 1,4%), iar infecţiile căilor
urinare - 1,3% (a.2012-1,4%, a.2011 - 1,2%). Nu sunt diagnosticate şi raportate infecţiile
sistemului sanguin (fig.56b).
Fig.56b. Structura infecţiilor asociate asistenței medicale în Republica Moldova în 2013.
0,8
1,3
1
0,8 0,7 0,7
0,9
0,8
1 1,2
0,8
1,1
0,7 0,7 0,8 0,9
1 1,1
1,4 1,5
2,4
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
nr.
cazu
ri l
a 1
00
0 s
pit
aliz
ați
Incidența prin IN la 1000 spitalizări
44,10%
21,80%
18,20%
11,20%
1,70% 1,70% 1,30%
ISP la lăuze
Infecția de plagă chirurgicală
Infecțiii consecutive unei ingecții
ISPN în perioada perinatală
Septicemia la nou-născuți
VAP
Infecții ale căilor urinare
88
În perioada de referință incidența prin ISPN la lăuze a constituit 11,4 cazuri la 1000 naşteri
(în a. 2012 – 11,3 iar în a. 2011 - 9,5 cazuri la 1000 naşteri). Pe parcursul perioadei anilor 1993-
2013 se observă o tendinţă de creştere moderată a incidenţa prin ISPN la lăuze (fig. 56c).
Fig.56c. Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin ISPN la lăuze în Republica Moldova în
perioada anilor 1993-2013 (la 1000 naşteri).
Incidenţa prin infecţiile de plagă operatorie în Republica Moldova în perioada anului 2013 a
constituit 1,4 cazuri la 1000 intervenții chirurgicale (în a.2012 – 1,4 cazuri, a. 2011-1,3 la 1000
intervenții chirurgicale) cu o tendinţă de diminuare moderată (fig.56d).
Fig.56d. Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin infecţii de plagă operatorii în
Republica Moldova în perioada anilor 1993-2013 (la 1000 intervenţii chirurgicale).
Incidenţa prin ISPN la copiii nou-născuţi în Republica Moldova în perioada anului 2013 a
constituit 2,9 cazuri la 1000 copii nou-născuţi vii (în a.2012 – 2,7, a.2011 – 1,9 cazuri la 1000
copii nou-născuţi vii), tendinţă morbidităţii fiind în diminuare moderată (fig.56e).
3,5
5,3 4,5
3,9
3,2 3,2 3,3
2,5 2,4 3 2,6
3,5 3,2 3,9
4,4 5
5,8
8,1
9,5
11,3
11,4
0
2
4
6
8
10
12
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
nr.
caz
uri
la
10
00
naș
teri
ISP la lăuze
1,8
3,2
2,8
2,1
1,5
1,3
1,6
1,4
2,2
2,7
1,7
3,1
1,6 1,7
2 2,1
2,2 2,1
1,3
1,4
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
19931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009201020112012
nr.
cazu
ri l
a 1
00
0 o
per
aţii
Infecții postoperatorii
89
Fig.56e. Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin ISPN la copiii nou-născuţi în Republica
Moldova în perioada anilor 1993-2013 la 1000 nou-născuţi vii.
Necătînd la faptul, că în toate teritoriile administrative sunt amplasate instituţii medico-
sanitare care prestează servicii medicale, notificarea de către teritorii a cazurilor de IAAM este
insuficienţă. Incidenţa prin IN în funcţie de teritoriu constituie în limitele de 0,1-6,1 la 1000
internaţi (tab.37).
Sunt rezerve la implementarea prevederilor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.51 din 16
februarie 2009 „Cu privire la supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale”. Doar 32,6%
centre de sănătate autonome au instituit Comitete de spital de supraveghere a infecţiilor
nosocomiale (a.2012 – 33,0%), 77,1% - centre medicilor de familie (a.2012- 74,0%) și 98,7% -
spitale (a.2012 - 98,7%). Doar în ½ din spitale activează epidemiologi de spital, inclusiv:
republicane – 52,3% (a.2012 - 50,0%), raionale – 51,4% (a.2012 - 45,7%), municipale – 35,7%
(a.2012 - 57,1%) și private – 26,7% (a.2012 - 21,4%). Au coordonat cu SSSSP planurile de
supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale: 100,0% spitale municipale (a.2012 -100%),
raionale (a.2012 -88,6%) și private (a.2012 – 92.9%), 95,3% spitale republicane (a.2012 -91,0%),
48,5% centre ale medicilor de familie (a.2012 -72,9%); 43,3% - centre de
Tab. nr.37.
Incidența prin IAAM în Republica Moldova în perioada anilor 2010-2013
în funcție de teritoriu la 1000 internați Nr.
d/r Teritorii
administrative Bolnavi internaţi total
Cazuri de IN
total
Incidenţa prin IN la 1000
internaţi
2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013
1. mun.Chişinău 264617 267168 277962 94622
458 439 570 578 1,7 1,4 2,1 6,1
2. mun.Bălţi 41584 42504 34045 34331
20 41 74 73 0,4 1,0 2,2 2,1
3. Anenii-Noi 7282 7716 8017 7767
18 21 17 7 2,5 2,7 2,1 0,9
4. Basarabeasca 3205 3168 3061 3147
0 2 0 5 0 0,6 0 1,6
5. Briceni 7512 7817 7162 7258
4 0 2 2 0,5 0 0,3 0,3
6. Cahul 12756 13677 12694 12081
7 13 6 12 0,5 1,0 0,5 1,0
7. Cantemir 7696 7740 7392 7220
3 4 5 4 0,3 0,5 0,7 0,5
8. Călăraşi 8295 8272 8398 8205 2 5 11 1 0,2 0,6 1,3 0,1
9,8 9,5
9,7
8,5
6,6
8,7 8,4 8,9
11,6
8,9
4,2
1,8
1,1
6,9
2,1 1,9 2,2
2,1
1,9
2,7
2,9
0
2
4
6
8
10
12
14
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
nr.
caz
uri
la
10
00
co
pii
no
u-n
ăscu
ți v
ii
Incidenta
90
Nr.
d/r Teritorii
administrative Bolnavi internaţi total
Cazuri de IN
total
Incidenţa prin IN la 1000
internaţi
2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013
9. Cauşeni 11259 11352 11162 11442
4 3 4 7 0,4 0,3 0,4 0,6
10. Cimişlia 7071 7084 6513 6090
2 5 3 7 0,3 0,7 0,5 1,4
11. Criuleni 7921 7989 8183 7727
1 3 3 4 0,1 0,3 0,4 0,5
12. Donduşeni 6015 6328 6064 6153
1 2 1 1 0,2 0,3 0,2 0,2
13. Drochia 11829 12077 11902 11780
0 2 0 4 0 0,2 0 0,3
14. Dubăsari - - - 0 - 1 1 1 - - - -
15. Edineţ 11542 11939 11120 11166
1 2 11 5 0,0 0,2 1,0 1,8
16. Făleşti 9342 9583 9450 9487
7 8 7 6 0,7 0,8 0,7 0,6
17. Floreşti 13017 13567 13327 13911
10 6 5 5 0,8 0,4 0,4 0,3
18. Glodeni 7133 7200 7052 7378
0 1 0 2 0 0,1 0 0,3
19. Hînceşti 16028 16554 16426 16070
8 5 27 33 0,4 0,3 1,6 2,05
20. Ialoveni 5104 5208 5013 5000
3 4 9 4 0,5 0,8 1,8 0,8
21. Leova 6156 6275 5911 5843
10 9 7 9 1,6 1,4 1,2 1,5
22. Nisporeni 7921 7633 7454 7634
7 15 17 18 0,8 2,0 2,3 2,35
23. Ocniţa 6657 7008 6451 7621
1 0 1 1 0,2 0 0,2 0,1
24. Orhei 17658 18026 15252 15101
5 7 4 16 0,2 0,4 0,3 1,05
25. Rezina 5875 5980 5917 5581
5 4 26 6 0,9 0,7 4,4 1,07
26. Rîşcani 8867 8955 8765 8828
5 7 5 3 0,6 0,7 0,6 0,3
27. Sîngerei 8945 9513 9058 9404
41 30 23 44 4,5 3,2 2,5 4,7
28. Soroca 11255 11522 11138 11282
8 5 11 10 0,7 0,4 1,0 0,9
29. Străşeni 7877 7773 7744 7898
24 12 18 24 3,0 1,5 2,3 3,03
30. Şoldăneşti 5105 5261 5228 5238
1 2 0 1 0,1 0,4 0 0,2
31. Ştefan-Vodă 7512 7864 7606 7303
4 14 13 15 0,5 1,7 1,7 2,05
32. Taraclia 4762 4929 4413 4832
1 5 2 7 0,2 1,0 0,5 1,4
33. Teleneşti 7470 7789 7416 7761
5 9 6 5 0,7 1,2 0,8 0,6
34. Ungheni 13771 14031 14048 12758
33 27 21 19 2,3 1,9 1,5 1,48
35. Comrat 13890 14677 14446 14734
2 6 7 15 0,1 0,4 0,5 1,0
36. Ciadîr Lunga 9559 9717 9675 9833
8 9 9 25 0,8 0,9 0,9 2,5
37. Vulcăneşti 3947 4176 3787 3820
1 6 5 3 0,3 1,4 1,3 0,8
38. Departamentale 12 8 12 10
39. Total MD 722 742 913 1002 1,1 1,4 1,5 2,4
sănătate autonome (a.2012 -30,5%). Majoritatea spitalelor au aprobat Planuri de gestionare a
deșeurilor rezultate din activitatea medicală (94,3-100%), iar instituțiile de asistență medicală
91
primară în mai puțin de jumătate (48,5% - centre ale medicilor de familie (a.2012 -81,3%);
43,3%- centre de sănătate autonome (a.2012 -48,8%)).
Rezistenţa antimicrobiană constituie o problemă prioritară de sănătate publică. Peste
380000 de europeni fac anual infecţii cu bacterii antibiotico-rezistente, iar 25000 persoane mor
anual datorită epuizării tuturor resurselor terapeutice. Din datele statisticii mondiale anual apar
aproximativ 440000 de cazuri noi de tuberculoză multidrug-rezistentă (MDR-TB), responsabile
de peste 15000 de decese. Tuberculoza extensiv rezistentă (XDR-TB) a fost raportată de către 64
de ţări. Actuală şi importantă este problema aşa numitor pneumonii atipice cauzate de bacilii
Gram negativi (Enterobacteriaceae, bacterii ne fermentativi şi altele) şi Gram pozitivi
(Staphylococcus, Streptococcus, altele) rezistente la antibioticele β-lactame.
Studii recente europene au arătat că pacientul spitalizat primeşte preparate antimicrobiene şi
că până la 50% din toate antibioticele utilizate în spitale sunt prescrise inadecvat. OMS atrage
atenţia asupra consumului inadecvat de antibiotice şi se medicilor, farmaciştilor pentru a acţiona
responsabil în scopul combaterii rezistenţei antimicrobiene. Este necesară o implicare globală
pentru păstrarea antibioticelor pentru generaţiile viitoare.
Monitorizarea antibiotico-rezistenţei bacteriene se desfăşoară pe baza unor programe care
diferă de la o ţară la alta, în Moldova crearea unui sistem unic de monitorizarea a
antibioticorezistenţei este numai în desfăşurare.
Problemele maladiilor infecţioase şi a complicaţiilor lor în Republica Moldova sunt asemeni
altor ţări şi se argumentează pe creşterea continue a rezistenţei agenţilor cauzali la preparatele
antimicrobiene.
Realizări:
Pentru completarea cadrului normativ al SSSSP au fost elaborate: Indicațiile metodice
„Supravegherea epidemiologică a tifosului exantematic, măsurile de combatere și profilaxie a
pediculozei”, aprobate prin Ordinul MS nr. 164 din 21.02.2013 „Privind supravegherea
epidemiologică a tifosului exantematic, măsurile de combatere și profilaxie a pediculozei”;
Ordinul MS nr. 652 din 06.06.2013 „Cu privire la implementarea Strategiei de Gestionare a
deșeurilor în RM pentru anii 2013-2017”, proiectul HG și Regulamentului sanitar ”Privind
gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală” remise MS; Ordinul MS nr.1125 din
09.10.2013 ”Privind modificarea și completarea Ordinului MS nr.299 din 06.05.2010”.
Cu asistența OMS au fost elaborate, editate materiale informaționale care au fost distribuite
instituțiilor medico-sanitare și centrelor de sănătate publică: posterele ”Primul ajutor în caz de
expunere” și ”Segregarea deșeurilor medicale pe categorii la sursa de generare – cel mai important
în gestionarea deșeurilor !!!” și broșura ”Organizarea gestionării sigure a deșeurilor medicale.
Întrebări și răspunsuri”.
La capitolul managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală au fost instruiți
circa 160 conducători ai IMS și CSP (seminarul de instruire în perioada de 13,15,20 și
22.08.2013). Cu raport la domeniul analizat am participat la instruirea lucrătorilor medicali:
- medici epidemiologi din CSP: la Ziua specialistului din 25.04.2013 raportul ”Situația
epidemiologică în infecțiile nosocomiale și seminarul din 17, 24, 27 septembrie și 1, 8 octombrie
2013, raportul- ”Supravegherea și Controlul Infecțiilor Nosocomiale” și situație de caz
”Particularităţile epidemiologice a pneumoniei asociate ventilaţiei mecanice în secţia de
reanimare”;
- medicii infecționiști, medici de familie și medici epidemiologi: seminarul de instruire din
10.10.2013 a cu prezentarea - Exercițiu de simulare ”Controlul infecțiilor. Testarea Planului
”Controlul și profilaxia IRVA în IMS ”.
92
Concomitent angajații au acumulat cunoștințe participând la instruiri, inclusiv: în cadrul
seminarul din 11.09.2013 ”Global Healthcare”& ”Japan Healthtcare”, organizat de Matsumoto
Foundation; la conferinţa ştiinţifico-practică cu genericul ,,Actualităţi în managementul sănătăţii
publice” organizată sub egida Şcolii de Management în Sănătate Publică în cadrul expoziției ” Zilelor
Sănătăţii 2013 la Moldexpo”; în perioada 04-08 November 2013 la cursul cu tematica “Chemicals
Management in the Republic of Moldova – approximation to the EU legislation and other
international standards”; la lucrările Congresului specialiștilor din domeniul sănătății publice și
managementul sanitar din Republica Moldova din 25-26 octombrie 2012.
Sarcini pentru anul 2014:
- Completarea cadrului legislativ şi armonizarea lui la cerinţele europene, inclusiv elaborarea și
promovarea:
o ........................... Ghidului național privind siguranța injecțiilor.
o ........................... Ghidului privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
- Executarea planului Guvernului, MS, CNSP la capitolul supravegheat pentru anul 2014;
- Monitorizarea implementării actelor legislative și normative la capitolul supravegheat.
SUPRAVEGHEREA PARAZITOZELOR
În anul 2013 în laboratoarele diagnostice ale instituţiilor medico-sanitare s-au efectuat 747465
investigaţii parazitologice, inclusiv 470482 investigaţii coproparazitologice (anul 2012 - 518144) şi
276983 examene la enterobioză (anul 2012 - 281887). Din totalul examinărilor cota copiilor până la
17 ani a constituit 46,6% şi respectiv 60,0%. De menţionat faptul că cel mai mare volum de
investigaţii 297317 (39,8%) au fost efectuate în laboratoarele CSP teritoriale. Mai mulţi ani
consecutivi în laboratorul bacteriologic al CSP Ceadâr – Lunga nu se efectuează investigaţii
parazitologice, deşi există încăpere destinată pentru astfel de investigaţii şi personal: conform statelor
în laborator sunt prevăzute 3 unităţi de felcer – laborant care sunt ocupate.
Conform ord. MS nr.36 din 23.01.2006 „Cu privire la optimizarea supravegherii
epidemiologice şi sporirea eficienţei măsurilor de prevenire şi combatere a helmintiazelor în
Republica Moldova”, laboratoarele clinico-diagnostice din IMSP sunt obligate să asigure, anual,
examinarea la helmintiaze (prin metoda coproparazitologică şi lavajelor ori amprentelor perianale) a
copiilor cu vârsta între 1 şi 18 ani. Laboratoarelor parazitologice ale CSP le revine doar rolul de
control de laborator al calităţii efectuării măsurilor de asanare. Astfel, conform datelor din formularul
statistic 18-săn, în anul 2013 în republică, instituţiile preşcolare şi gimnaziile au fost frecventate de
273411 copii, dar au fost examinaţi la enterobioză 166140 (60,8%) copii cu vârsta până la 17 ani, din
care 68098 (41%) – au fost examinaţi în laboratoarele CSP teritoriale. Cea mai insuficientă
organizare a acestei activităţi s-a constatat în raioanele Ceadâr-Lunga (3,7%), Leova (4,4%), Floreşti
(16,1%), Dubăsari (19,4%), Călăraşi (30%), Hînceşti (32,2%), Ungheni (33,7%), Sîngerei (33,8%),
Vulcăneşti (34,6%) şi mun. Chişinău (21,5%). În acest context, este necesar sporirea responsabilităţii
medicilor epidemiologi din teritorii privind organizarea investigaţiilor parazitologice la copiii
organizaţi la nivel de asistenţă medicală primară. Cere de dorit şi organizarea activităţilor de evaluare
a eficienței tratamentelor antiparazitare, care în anul gestionar s-au efectuat numai în 18,9% instituţii
preşcolare şi respectiv în 12,1% clase gimnaziale.
În anul 2013 în total au fost depistate 17197 persoane infestate cu diferite specii de helminţi,
inclusiv 16038 (93,3%) copii până la 17 ani, ce constituie 85,5% în comparaţie cu anul 2012.
Ponderea probelor pozitive în lotul persoanelor examinate este în descreştere şi constituie 2,3; la copii
până la 17 ani - 4,7 (în anul 2012 aceşti indicatori au constituit 2,5 şi respectiv 4,4). Morbiditatea prin
helmintiaze s-a diminuat neesenţial şi constituie 483,1 la 100000 de populaţie (anul 2012 - 565,7). La
copii până la 17 ani morbiditatea constituie 21,9 la 1000 de copii (anul 2012 - 25,1).
Pe parcursul ultimilor ani dinamica celor mai frecvente parazitoze este în descreştere continuă
(Fig.57 A şi B).
93
A
B
Fig. 57 Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin parazitoze, aa. 2006-2012
În structura helmintiazelor, tradiţional, cea mai răspândită este enterobioza, pe seama căreia revin
75,8% din cazurile de helmintiaze (fig.58a), urmată de ascaridoză cu 22,3%. Tricocefalozei,
himenolepidozei şi echinococozei le revin 0,4%; 0,2% şi 0,7% respectiv. Comparativ cu anul
precedent, în anul 2013 au sporit considerabil indicii de morbiditate la ascaridoză în mun. Bălţi,
raioanele Basarabeasca, Briceni, Criuleni, Floreşti şi Ungheni. În raioanele Telenești şi Şoldăneşti
ponderea
Fig.58a Descifrarea etiologică a helmintiazelor
persoanelor diagnosticate cu ascaridoză constituie 5,2 şi respective 4,7% (media pe republică fiind de
0,8), ce semnifică o hiperdiagnostică a acestei invazii. În enterobioză o creştere esenţială a acestui
indicator s-a constatat în mun. Bălţi, raioanele Ocniţa, Basarabeasca, Donduşeni, Floreşti, Şoldăneşti
şi Taraclia; în echinococoză - în raioanele Orhei, Ştefan – Vodă, Căuşeni, Cimişlia şi Vulcăneşti. În
anul 2013 la toate maladiile parazitare raportabile indicele de morbiditate este în descreştere,
0
200
400
600
800
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Mo
rbid
itat
ea
10
00
00
/po
pu
lati
e
Ascaridoza Enterobioza
0
1
2
3
4
5
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Mo
rbid
itat
ea
10
00
00
/po
pula
tie
Tricocefaloza Himenolepidoza Echinococoza
21,90%
0,40%
76,60%
0,20% 0,60%
Ascaridoza
Tricocefaloza
Enterobioza
Himenolepidoza
Echinococoza
94
morbiditatea sumară prin boli parazitare constituind 488,21 la 100000 populaţie (anul 2012 - 573,7).
Indicele de raport 2013/2012 constituie 85,1%. Excepţie face echinococoza la care morbiditatea a
sporit cu 5,9%.
Nivelului de acoperire cu tratament antiparazitar în anul 2013 a constituit 96,2% (anul 2012 -
92,8%), inclusiv 95,3% la copii sub 17 ani (în anul 2012 - 93,3%). Cel mai jos nivel de acoperire cu
tratament antiparazitar se atestă în raioanele Şoldăneşti (51,5% la copii), Comrat (67,9%), Cantemir
(73,9%) şi Edineţ (82,9%). În 10 teritorii administrative acest indicator a constituit 100%. Pe
parcursul anului în republică au primit tratament antiparazitar 34943 de contactaţi, inclusiv 25143 –
copii. În raioanele Rîşcani, Briceni, Căuşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Nisporeni, Soroca, Străşeni şi
Taraclia a fost organizat tratament profilactic la copii: în total 20835 de preşcolari şi 6467 de elevi au
beneficiat de astfel de serviciu. În acest context rămâne neexplicabil faptul de ce în raionul Vulcăneşti
nu se aplică tratamente antiparazitare la contactaţi, iar în raioanele Leova şi Teleneşti doar la 59 şi
respective la 60 de copii.
Investigaţiile sanitaro - parazitologice. Pe parcursul anului, în laboratoarele CSP s-a majorat numărul
investigaţiilor parazitologice efectuate până la 315475, în comparaţie cu 315169 în anul 2012. Din ele
14297, doar 4,5% din volumul total al investigaţiilor, au constituit investigaţiile sanitaro-
helmintologice. Cota majoră, 92,6%, o prezintă lavajele din instituţiile de copii, unităţile alimentare şi
alte obiecte monitorizate (fig.58b).
Fig. 58b. Structura investigaţiilor sanitaro-helmintologice
Rata probelor pozitive constituie 0,9% la lavaje şi 17,2% - la sol. În CSP raioanelor Nisporeni,
Rezina, Sângerei, Taraclia şi Teleneşti astfel de investigaţii nu s-au efectuat. Rezerve foarte mari
există la monitorizarea stării solului, cărora le revin numai 7,4% din totalul de probe examinate,
aceste investigaţii fiind efectuate de CNSP (651 probe), CSP mun. Chişinău (249 probe), CSP Bălţi
(148 probe) şi CSP Criuleni (7 probe). Conform graficului întocmit, în laboratorul parazitologic al
CNSP n-au prezentat nici o probă de sol raioanele Briceni, Donduşeni, Făleşti, Floreşti, Ocniţa,
Străşeni, Nisporeni, Cantemir, Căuşeni, Leova, Ceadîr - Lunga şi Comrat; puţine probe (câte 6) au
prezentat raioanele Taraclia, Cimişlia, Glodeni şi Vulcăneşti. Există lacune şi la anchetarea
epidemiologică a focarelor de echinococoză. Astfel, pe parcursul anului 2013 cazuri de echinococoză
au fost înregistrate în 31 raioane ale republicii, iar probe de sol din focare au prezentat numai 13
raioane. Nu s-a prezentat nici o probă din focare din raioanele Edineţ, Drochia, Sîngerei, Ocniţa,
Făleşti, Donduşeni, Ungheni, Orhei, Nisporeni, Cantemir, Ceadîr-Lunga, Taraclia,şi Vulcăneşti.
92,56%
7,40% 0,04%
Lavaje
Sol
Apă
95
Malaria. În anul 2013 în republică s-au efectuat 2034 investigaţii la malarie, fiind înregistrate 12
cazuri de îmbolnăviri: 11 cazuri de malarie tropicală, un caz de ovale - malarie şi un caz de mixt -
malarie (P. falciparum + P. ovale). Toate cazurile au fost importate de populaţia care a migrat în
zonele impaludate; 100% provin din Sudan, fiind determinate de traficul forţelor de muncă.
Un rol major în menţinerea bunăstării epidemiologice revin lucrărilor de delarvare a
suprafeţelor acvatice anofelogene, care ţin de competenţa autorităţilor publice locale. Din lipsa
surselor financiare şi mijloacelor tehnice necesare, aceste lucrări practic nu se efectuează. Din
9354,45 ha suprafeţe anofelogene au fost prelucrate numai 158 ha (1,7%) în zona de odihnă Vadul-
lui-Vodă.
Probleme de perspectivă:
1. În anul de referinţă viitoarele centre de performanţă au fost dotate cu echipament de laborator
modern. În acest context urmează de a extinde nomenclatorul investigaţiilor parazitologice efectuate,
cu predilecţie cele sanitaro-parazitologice.
2. O problemă stringentă este instruirea continuă a felcerilor-laboranţi care sunt încadraţi în
investigaţiile parazitologice. Deja mai mulţi ani consecutivi Centrul de Educaţie Medicală Continuă a
Personalului Medical şi Farmaceutic cu Studii Medii (CEMCPMFSM) a exclus din planul tematic
instruirile la modulul „Diagnosticul de laborator parazitologic”. Aceasta are consecinţe negative
asupra nivelului de calificare a felcerilor - laboranţi care activează la acest compartiment, atât din
CSP precum şi din laboratoarele clinico-diagnostice ale IMSP. Medicii şefi din CSP teritoriale
urmează să facă demersuri în adresa CEMCPMFSM pentru a organiza instruiri la acest modul.
SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A HEPATITELOR VIRALE
Hepatitele virale, în special, cele cu transmitere parenterală şi sexuală, continuă a fi o
problemă majoră de sănătate publică atât pe plan global, cât şi pentru Republica Moldova, din cauza
răspândirii, endemicităţii, morbidităţii şi mortalităţii crescute, ratei înalte de invaliditate în urma
cronicizării infecţiei. Conform stimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), două miliarde de
persoane au fost în contact cu virusul hepatitei B (VHB), dintre care 350 milioane au devenit
purtători cronici şi, potenţial, au un risc înalt de infectare cu virusul hepatitei D (VHD), circa 170
milioane sunt infectate cu virusul hepatitei C (VHC) şi, mai mult de 10 milioane – cu virusul
hepatitei D (VHD). În fi ecare an apar, în diferite zone geografi - ce, peste 100 mii de cazuri de
hepatită fulminantă, 400 mii de hepatite cronice, 700 mii de ciroze hepatice şi aproximativ 300 mii de
cazuri de carcinom hepatic primar. Astfel, hepatita virală B (HVB) determină anual 600 mii de
decese şi hepatita virală C (HVC) – 350 mii de decese. Actualmente Republica Moldova poate fi
califi cată ca o zonă cu endemicitate medie (frecvenţa decelării AgHBs variază în jur de 2-7%, riscul
de infectare pe parcursul vieţii este de 20-60% pentru toate grupele de populaţie).
În Republica Moldova indicele morbidităţii prin hepatita virală B acută s-a redus de la 25,46 la
100 mii populaţie în anul 1997 până la 1,67 în anul 2013, prin hepatita virală C – respectiv, de la 6,14
până la 1,52, prin hepatita virală D (HVD) – de la 1,89 până la 0,1 în 2013. Însă, indicii menţionaţi
depăşesc indicii ţărilor europene (Austria – 0,04 cazuri la 100 mii populaţie, Franţa – 0,2, Malta –
0,9, Portugalia – 0,5, Italia – 1,4, Germania – 1,0, Ungaria – 0,8, Olanda – 1,4, Finlanda – 0,9).
Scopul Supravegherii epidemiologice constă în reducerea continuă a morbidităţii, invalidităţii şi
mortalităţii determinate de hepatitele virale acute, trenante şi cronice B, C şi D, cirozele hepatice
cauzate de virusurile nominalizate, pentru a atinge un indice de incidenţă comparabil cu cel al ţărilor
Comunităţii Europene.
Întru atingerea acestui scop în anul 2013 au fost realizate activităţi stipulate în
planul de realizare a Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C
şi D pentru anii 2012-2016. Planul include participarea a mai multor instituţii şi organizaţii
de profil din diferite ministere şi departamente la nivel de colaborare intersectorială în realizarea
96
Programului. În Centrul Naţional de Sănătate Publică problemele supravegherii epide-miologice a hepatitelor virale la nivel naţional sunt prerogativa Centrului de cercetare în epidemiologia bolilor transmisibile, Laboratorul epidemiologia hepatitelor virale.
Conform Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 - 2016 aprobat de Guvernul RM prin Hotărirea Guvernului nr. 90 din 13.02.2012 şi ordinului MS nr. 301 din 31 martie 2012 „Cu privire la implementarea Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 – 2016” au fost elaborate Programe teritoriale analogice, aprobate prin deciziile Consiliilor raionale. Referitor la îndeplinirea activităţilor specifi ce stipulate în Programul naţional nominali-zat comunicăm următoarele:
Activitatea specifi că 1. Cercetarea ştiinţifi că. În CNSP în proces de realizare se afl ă tema ştiinţifi că „Optimizarea măsurilor de control şi răspuns la infecţiile virale priorita-re”. Conform planului de realizare la markerii hepatitelor virale au fost testate persoane din cadrul diferitor grupe de risc, inclusiv lucrători medicali şi bolnavii din secţiile de hemodializă din trei zone geografi ce ale RM. De asemenea, la CNSP a fost iniţiat pro-iectul pentru tinerii cercetători „Aspectele epidemiologice, virusologice şi imunologice ale infecţiei HIV asociate cu hepatitele virale parenterale”.
Activitatea specifi că 2. Supravegherea epidemiologică: profi laxia specifi că a hepa-titei virale B. În perioada nominalizată în CNSP au fost primite şi respectiv repartizate în teritoriu 155 700 de doze de vaccin contra HVB pentru vaccinarea persoanelor din cadrul grupelor de risc stipulate în Programul Naţional în vigoare. Pe parcursul anului precedent cu 1 doza au fost vaccinate 44215 persoane, cu 2 doze - 37948 persoane, cu 3 doze – 26167 persoane şi cu 4 doze 3244 persoane; în total au fost administrate 111470 doze de vaccin persoanelor din cadrul grupelor cu risc sporit de infectare cu HVB. Aco-perirea vaccinală cu 3 doze de vaccin a persoanelor nominalizate constituie 81,1%. De asemenea, specialiştii CNSP au fost incluşi în grupul de lucru al Agenţiei Medicamen-tului privind achiziţionarea vaccinului contra HVB pentru anul 2014. Ca urmare a fost semnat contractul de achiziţionare a 155 mii doze de vaccin nominalizat.
Activitatea specifi că 3. Supravegherea epidemiologică: profi laxia nespecifi că a he-patitelor virale B, C şi D. Măsurile de profi laxie nespecifi că a hepatitelor virale B, C şi D se efectuează permanent conform cerinţelor stipulate în Programul naţional nomina-lizat în IMSP, precum şi în instituţiile paramedicale. Este important de menţionat că în Serviciul de Transfuzie a Sîngelui cu participarea nemijlocită a specialiştilor Centrului Naţional de Sănătate Publică a fost implementat un algoritm nou de confi rmare testărilor sângelui donat la prezenţa markerilor hepatitelor virale racordat la exigenţele OMS.
Activitatea specifi că 4. Informarea şi ridicarea gradului de alertă a populaţiei. În 26 iunie 2013 conform ordinului MS 701 din 17.06.2013 „Cu privire la organizarea seminarului zonal referitor la implementarea Programului naţional de combatere a he-patitelor virale B, C şi D pentru anii 2012-2016” în sala de conferinţe a IMSP Spitalul Raional Comrat a fost desfăşurat seminarul zonal nominalizat cu participarea medicilor- epidemiologi, infecţionişti, hepatologi, medici de laborator şi medicilor de familie din următoarele raioane: Cahul, Comrat, Taraclia, Leova, Cantemir, Cimişlia, Basarabeasca, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti. În cadrul seminarului au fost discutate probleme ce ţin de epidemiologia, diagnosticul de laborator, măsurile antiepidemice şi de profi laxie a hepa-titelor virale, precum şi problema hepatitelor de etiologie nedeterminată.
La 28 iulie 2013 Republica Moldova a marcat Ziua Mondială a Hepatitei. În majorita-tea raioanelor au fost organizate activităţi ce ţin de această zi. Conform Ordinului MS nr.
97
786 din 05.07.2013 în CNSP a fost pregătit şi expediat în toate CSP şi IMSP materialul informativ pentru organizarea şi desfăşurarea în Republica Moldova a Zilei Mondiale a Hepatitei – 28 iulie 2013. Specialiştii de profi l din cadrul comisiilor de specialitate ale MS au participat în cadrul emisiunelor TV şi la conferinţa de presă dedicată acestei zile. În trimestrul IV al anului 2013 au fost organizate de INCMC seminare zonale (Bălţi, Comrat, Chişinău, Cahul), inclusiv dedicate diagnosticului hepatitelor virale B, C şi D. Specialiştii CNSP au participat cu 3 rapoarte legate de problema HV la primul Congres al specialiştilor în domeniul sănătăţii publice, permanent participă în activităţile legate de informarea populaţiei.
Pentru promovarea modului sănătos de viaţă, în raionale şi municipiile Republicii Moldova în anul 2013 au fost publicate 19 articole în presă, s-a participat la emisiuni TV –15, la radio – 9, au fost organizate şi realizate 1619 prelegeri, efectuate 12274 convor-biri, petrecute 173 seminare şi 276 buletine sanitare.
De menţionat că la acest capitol se cere o implicare mai activă a canalelor mass-me-dia de semnifi caţie republicană.
Activitatea specifi că 5. Diagnosticul specifi c. În RM permanent se efectuează măsuri pentru depistarea activă a persoanelor infectate cu hepatitele virale B, C şi D la nivel primar, raional şi naţional, în conformitate cu Instrucţiunile metodice „Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale B, C şi D” din 2008, Chişinău, USAID.
Activitatea specifi că 6. Depistarea bolnavilor, tratamentul şi dispensarizarea. Trata-mentul cu preparate antivirale este practicat numai la nivelul IMSP republicane: Spitalul Clinic Boli infecţioase „Toma Ciorbă”, Spitalul Clinic Republican şi Spitalul Clinic Republican pentru copii „E. Coţaga”. Tratamentul simptomatic al bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D este organizat în secţiile de boli infecţioase, gastrointestinale a IMSP raionale. Această activitate se realizează în corespundere cu obiectivul patru al Progra-mului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012-2016.
Structura morbidităţii prin hepatite virale acute în anul 2013 a fost următoarea: he-patitei virale A i-au revenit - 41,9% din suma totală, hepatitei virale B - 25,2%, hepatitei virale C - 22,9%, hepatitei virale D - 1,8% în timp ce hepatitelor virale cu etiologie ne-determinată le-au revenit 8,2% din total (fi g. 59).
Fig. 59. Structura morbidităţii hepatitelor virale acute
HVA HVB HVC HVD Hepatite virale cu etiologie nedeterminată
98
Astfel, în anul 2013 cea mai mare pondere în structura morbidităţii prin hepatite virale în rândul populaţiei a înregistrat-o hepatita virală A (41,9%), urmată de hepatita virală B (25,2%).
Conform datelor statistice în anul 2013 au fost înregistrate – 1726 cazuri noi de he-patite virale cronice, HVB fără delta antigen primar depistate - 887 cazuri (21,8 o/oooo), hepatite virale B cronice cu delta antigen primar s-au depistat - 47 cazuri (1,15 o/oooo) şi hepatite virale C cronice primare s-au depistat- 718 cazuri (17,6 o/oooo). Purtători de AgHbs primar depistaţi – 3055 (75,0 o/oooo).
La capitolul alte hepatite virale cronice primar depistate, au fost înregistrate – 74 cazuri (1,8 o/oooo).
Însă, indicatorii nominalizaţi privind morbiditatea prin hepatitele virale cronice nu refl ectă situaţia reală, deoarece în teritoriu nu se efectuează diagnosticul calitativ de laborator al hepatitelor virale cronice conform algoritmului de diagnostic şi defi niţie de caz standard.
Hepatita virală A. În structura morbidităţii prin hepatite virale acute, hepatitei virale A i-au revenit 41,9%. În anul 2013 au fost înregistrate 113 cazuri ori 2,8 o/oooo. În compa-raţie cu anul 2012 a avut loc o sporire 12,6 ori.
Ponderea copiilor de vârstă 0-17 ani a constituit 77,0% (87 cazuri) din suma totală (113 cazuri) a bolnavilor cu hepatită virală A acută. Distribuţia teritorială a hepatitei virale A a fost următoarea: în mun. Chişinău – 1 caz (0,1 o/oooo), în mun. Bălţi – 3 cazuri (2,0 o/oooo), în mun. Tiraspol – 2 cazuri (1,2 o/oooo), în raioanele Ocniţa, Camenca şi Slobo-zia au fost înregistrat câte 1 caz (fi g. 60).
Majoritatea cazurilor de HVA au fost înregistraţi în 2 focare situate în r. Ungheni şi r. Străşeni.
s. Corneşti r-nul Ungheni În Centrul Ftiziopneumologic de reabilitare pentru copii din s. Corneşti, r-nul. Un-
gheni a avut loc o erupţie epidemică de hepatită virală A, care a început în luna octom-brie 2013 şi a decurs în 2 valuri, afectând probabil majoritatea copiilor afl aţi în sanatoriu pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie 2013. Depistarea cazurilor a fost efectuată doar datorită investigaţiilor planice de laborator, aplicate periodic contingentului dat ca afl at sub risc de hepatite toxice în urma tratamentului antituberculos profi lactic. În total în secţia de boli infecţioase SR Ungheni au fost spitalizaţi 38 pacienţi: 37 copii (vârsta 3-11 ani) şi o persoană adultă (21 ani). Din copiii externaţi din centru nominalizat pînă la data de 16.11.2013 - 1 copil din r. Cantemir a fost spitalizat la IMSP SRBI „Toma Ciorba”, 1 copil la SR Cauşeni şi, 3 copii au fost spitalizaţi la SR Rezina din acelaşi focar. În laboratorul epidemiologia hepatitelor virale, CNSP au fost investigate probe de la toţi copiii spitalizaţi la SR Ungheni. Ultimii 2 bolnavi suspecţi din Centrul Ftiziop-neumologic au fost spitalizaţi la SR Ungheni la data de 17.12.13.
s. Sireţi r-nul StrăşeniÎn s. Sireţi s-a înregistrat o izbucnire epidemică de hepatită virală A printre populaţie.
Primii 5 bolnavi de HVA s-au înregistrat în perioada 16 - 20.08.2013. Până în prezent s-au înregistrat 30 bolnavi cu vârstă între 2 şi 27 de ani. Ultimul bolnav suspect a fost înregistrat pe 27.01.14. Din numărul total de bolnavi sunt 3 focare familiale multiple: 2 focare cu 3 bolnavi, un focar cu 12 bolnavi dintr-o familie cu 20 persoane. Măsurile antiepidemice şi de investigare a focarului epidemic continuă.
99
Stabilirea diagnozei de hepatită virală A, conform algoritmului de diagnostic al he-patitelor virale şi a defi niţiei de caz standard a fost nesatisfăcătoare. În multe raioane din lipsa test sistemelor specifi ce la HAV IgM diagnosticul prezumptiv de HVA nu a fost confi rmat prin investigaţii de laborator.
Supravegherea epidemiologică cu realizarea complexului măsuri preventive cer de a fi efectuate în conformitate cu ordinul nr. 211 din 14.07.2004 “Privind măsurile de profi laxie şi combatere a hepatitei virale în R.M.” şi Dispoziţiei Ministerului Sănătăţii nr. 341-d din 09.10.2013 „Cu privire la intensifi carea măsurilor de control şi răspuns la hepatita virală A”.
Hepatita virală B. În structura morbidităţii prin hepatite virale acute, ponderea he-patitei virale B în anul 2013 a constituit 25,2%.
În anul 2013 au fost înregistrate 68 cazuri HVB ori 1,7 o/oooo. În comparaţie cu anul 2012 când s-au înregistrat 62 cazuri de HVB ori 1,5 o/oooo , datele obţinute ne demon-strează că morbiditatea prin HVB s-a majorat cu 9,7 %. (fi g. 61). În rândul copiilor cu vârsta 0-17 ani au fost înregistrate 4,4% (3 cazuri) din suma totală a hepatitelor virale B. Cele mai multe cazuri HVB au fost înregistrate în mun. Chişinău – 21 cazuri ori 2,6
o/oooo, mun. Bălţi – 8 cazuri (5,3 o/oooo) şi, în raioanele: Glodeni – 4 cazuri (6,5% o/oooo), Cantemir – 4 cazuri (6,4 o/oooo) şi Rîşcani – 3 cazuri (4,3 o/oooo).
Hepatita virală C. În anul 2013 au fost înregistrate 62 cazuri de hepatită virală C ori 1,5 o/oooo. În comparaţie cu anul 2012 (76 cazuri de HVC) a avut loc o diminuare cu 18,5%. În structura morbidităţii prin hepatitele virale acute, hepatita virală C deţine o pondere de 22,9%.
În rândul copiilor de 0-17 ani în anul 2013 nu au fost înregistrate cazuri de HVC. Analiza distribuţiei teritoriale demonstrează că cele mai multe cazuri au fost înregistrate în mun. Chişinău 16 cazuri ori 2,1 o/oooo, mun. Bălţi 5 cazuri ori 3,3 o/oooo şi în raioanele: Ungheni – 5 cazuri (4,2 o/oooo), Străşeni – 4 cazuri (4,3o/oooo), Ialoveni – 4 cazuri (4,0 o/oooo).
Hepatita virală D. Suprainfecţie acută cu delta antigen la purtătorii de AgHBs a fost înregistrată în 2 cazuri ori 0,05 o/oooo. Coinfecţie HVB acută cu delta antigen a fost înregistrată în 3 cazuri sau 0,07 o/oooo.
Fig. 60. Dinamica morbidităţii HVA în Rebublica Moldova pe perioada anilor 2001-2013
100
Coinfecţia cu HIV şi hepatitele virale B, C şi D rămâne o problemă actuală pentru sănătatea publică, fapt condiţionat de acţiunea sinergică a acestor virusuri, care provoa-că accelerarea procesului de afectare a fi catului, deja infectat cu virusurile hepatitelor virale. Conform datelor cercetărilor ştiinţifi ce, 10% dintre persoanele cu HIV sânt infec-tate şi cu virusul hepatitei B, 45,6% - cu virusul hepatitei C şi 11,3% au infecţia mixtă cu virusul hepatic B şi C.
Cercetarea ştiinţifi căÎn cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică, se afl ă în curs de realizare proiectul
ştiinţifi c complex de cercetare – dezvoltare: „Optimizarea măsurilor de control şi răs-punsul la infecţiile virale prioritare”. În cadrul acestui proiect pe parcursul anului 2012 a fost analizat şi evaluat procesul epidemic al hepatitei virale C în Republica Moldova s-a observat o tendinţă stabilă de diminuare a morbidităţii. Au fost evaluată seroprevalenţa Anti - HCV în rândul persoanelor cu risc sporit de infectare.
Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce au stat la baza elaborării măsurilor de control şi răspuns stipulate în Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 - 2016, în special, au fost evaluate grupele de risc înalt de infectare cu hepatitele virale B, C şi D pentru vaccinare contra HVB.
Specialiştii Centrului Controlul Bolilor Virale al CNSP au participat în următoarele manifestaţii ştiinţifi ce, inclusiv, saloane de inovare şi transfer tehnologic de semnifi caţie internaţională şi naţională privind problema hepatitelor virale cu rapoarte fi xate, unde au fost obţinute 8 medalii de aur şi diplome de excelenţă:
1. Congresul I al Specialiştilor din Domeniul Sănătăţii Publice, Chişinău.2. Seminarul internaţional „Medical Quality and Safety”, Salzburg, Austria.3. The 17th International Exhibition of Research, Innovation and Tehnological transfer
INVENTICA 2013, România.4. Salonul Internaţional de Invetică PRO INVENT ediţia a XI-a, 2013, România.5. Seminarul internaţional „Infectious Diseases”, Salzburg, Austria. Concluzii1. În rezultatul implementării măsurilor de prevenţie specifi că şi nespecifi că s-au
obţinut rezultate semnifi cative în reducerea nivelului de morbiditate prin hepatitele vi-rale B, C şi D acute.
Fig. 61. Dinamica morbidităţii hepatitelor virale B, C şi D acute în Republica Moldova, pe perioada anilor 2001-2013
101
2. A fost implementat Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 – 2016, prin Hotărârea Guvernului nr. 90 din 13.02.2012.
3. A fost continuată implementarea în activitatea practică a documentelor normati-ve legate de problemele de profi laxie, diagnostic şi tratamentul hepatitelor virale.
4. Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce au stat la baza elaborării măsurilor de control şi răspuns la hepatitele virale
5. Specialiştii CNSP permanent participă în manifi stările ştiinţifi co-practice privind problemele hepatitelor virale, măsuri de control şi răspuns.
Probleme nesoluţionate și sarcini de viitor apropiat:1. Din cauza lipsei reactivelor de laborator pentru diagnosticarea markerilor he-
patitelor virale (HBc IgM, AgHBs, anti-HBc, AgHDV, HDV IgM, HCV IgM) în labo-ratoarele Centrelor de Sănătate Publică şi IMSP teritoriale nu se utilizează algoritmele standardizate de diagnostic de laborator a hepatitelor virale B, C şi D, ceea ce contribuie la hiperdiagnosticarea hepatitelor B şi C acute.
2. Este necesar de a precăuta resurse fi nanciare pentru efectuarea tratamentului an-tiviral gratuit pacienţilor cu hepatită cronică virală B, C şi D racordat la exigențele in-stituţiilor de profi l de OMS, CDC, ECDC şi CE, inclusiv şi cu medicamente antivirale imunomodulatoare şi hepatoprotectoare autohtone.
3. Sunt implementate insufi cient precauţiile standard privind inofensivitatea manoperelor parenterale în serviciile medicale (chirurgicale, ginecologice, transfuziolo-gice, transplantologice şi, în special, stomatologice).
4. Se cere o implicare mai activă a canalelor mass-media de semnifi caţie republica-nă pentru realizarea măsurilor de informare a populaţiei.
5. Pentru optimizarea supravegherii epidemiologice a hepatitelor virale e necesar de a identifi ca următoarele priorităţi:
A. fi nanţarea durabilă a Programului şi implicarea mai profundă a APL;B. prezentarea în termenii stabiliţi a datelor monitorizării morbidităţii prin hepatite
virale B, C şi D utilizând noul sistem informaţional de supraveghere a bolilor transmi-sibile în timp real;
C. implementarea în continuare în practică la toate nivelele de asistenţă medicală a defi niţiei de caz standard şi a algoritmului de diagnostic de laborator al hepatitelor vira-le, adaptat la cerinţele internaţionale (CDC, ECDC, CE);
D. optimizarea supravegherii epidemiologice a contacţilor din focarele cu bolnavi de hepatită virală B, C şi D cronice, ciroze şi cancer primar hepatic, a persoanelor cu risc sporit de infectare, dispensarizării bolnavilor şi tratamentul lor conform Protocoalelor Clinice Naţionale;
E. alocarea resurselor fi nanciare pentru tratamentul antiviral gratuit pentru pacienţii cu hepatită cronică virală B, C şi D, inclusiv şi cu medicamente contemporane efi ciente antivirale, imunomodulatoare şi hepatoprotectoare, inclusiv autohtone de origine vege-tală;
F. valorifi carea tehnicilor de biologie moleculară pentru identifi carea genotipurilor virusurilor hepatice B şi C, circumstanţe necesare pentru evaluarea surselor de infecţie, efi cacităţii imunizării, tratamentului şi rezistenţei antivirale;
G. implementarea controlului extern al calităţii investigaţiilor de laborator sub egida Laboratorului de referinţă în microbiologie al Centrului Naţional de Sănătate Publică, întru optimizarea managementului calităţii în diagnosticul hepatitelor virale;
102
H. asigurarea inofensivităţii manoperelor parenterale în serviciile medicale (stoma-tologice, chirurgicale, ginecologice, transfuziologice, transplantologice etc.), manage-mentului deşeurilor în instituţiile medicale;
I. informarea populaţiei prin intermediul mass-media, privind riscul de infectare cu virusurile hepatitelor virale hepatotropi şi nehepatotropi şi măsurile de profi laxie;
Î. perfecţionarea şi instruirea continuă a personalului medical în epidemiologia şi profi laxia hepatitelor virale, diagnosticul şi tratamentul lor;
J. planifi carea şi realizarea temelor complexe de cercetare-dezvoltare interinstituţi-onale în studierea aspectelor etiologice, epidemiologice, clinice şi de diagnostic, trata-ment şi profi laxie a hepatitelor virale acute şi cronice;
K. pregătirea postuniversitară a cadrelor medicale în problema abordată reieşind din exigenţele UE şi califi cării patologiei nominalizate ca problemă prioritară pentru ţară;
L. colaborarea internaţională cu instituţiile de cercetare-dezvoltare de profi l din alte ţări şi organismele internaţionale (CDC, ECDC, OMS etc.) privind optimizarea supra-vegherii epidemiologice şi realizarea măsurilor de control şi răspuns în hepatitele virale B, C şi D.
SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ ŞI VIRUSOLOGICĂ A GRIPEI, INFECŢII RESPIRATORII VIRALE ACUTE (IRVA) ŞI INFECŢII
RESPIRATORII ACUTE SEVERE (SARI)Gripa şi infecţiile respiratorii virale acute non-gripale sunt cele mai răspândite mala-
dii infecţioase, generând importante pierderi economice (prin rata înaltă de îmbolnăviri, numărul mare de spitalizări, excesul de mortalitate în grupe specifi ce de vârstă şi de risc) mărimea cărora poate fi comparabilă doar cu afecţiunile cardiovasculare. În contextul celor menţionate se impune necesitatea unei supravegheri permanente şi calitative cu monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale, stabilirea diagnosticului clinic în baza defi -niţiei de caz standard şi investigaţiilor de laborator cu elaborarea măsurilor de profi laxie şi combatere a Gripei, IRVA şi SARI, întru reducerea impactului socio-medical şi eco-nomic. Supravegherea clinico-epidemiologică şi virusologică a gripei, IRVA şi SARI în Republica Moldova se realizează conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 824 din 31.10.2011 după criteriile recomandate de Sistemul European de supraveghere EuroFlu: răspândirea geografi că, intensitatea şi tendinţa procesului epidemic, virusurile gripale dominante, impactul asupra sistemului de sănătate.
Gripa, IRVA şi SARI în Republica Moldova se înregistrează în fi ecare an, însă inten-sitatea procesului epidemic, răspândirea geografi că, contingentele preponderent afecta-te, virusurile gripale afl ate în circulaţie, impactul asupra sistemului de sănătate variază de la an la an.
Pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au fost înregistrate 2701/66,350/00000 cazuri de gripă clinică (în anul 2012 - 3330/0000 cazuri), ceea ce constituie o sporire a morbidităţii de 8,1 ori. Gripa a afectat atât adulţii, cât şi copiii, însă ponderea mor-bidităţii la adulţi a constituit 61,95% (în 2012 - 40,5%), iar la copii 38,05% (în 2012 - 59,5%). Preponderent gripa a afectat persoane cu vârsta între 15-64 de ani şi copiii cu vârsta între 3 şi 6 ani. Gripa în 2013 a avut o răspândire geografi că regională cu cea mai înaltă morbiditate în raionul Ungheni (332,60/0000), iar cea mai joasă – în raionul Cantemir (1,60/0000). În 11 teritorii administrative ale Republicii Moldova (raioanele Basarabeasca, Briceni, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Drochia, Leova, Ocniţa, Râşcani,
103
Șoldăneşti şi Vulcăneşti) cazuri de gripă clinică n-au fost înregistrate. Cea mai înaltă morbiditate prin gripă s-a înregistrat în luna februarie (32,930/0000), pe când în anul 2012 - în luna martie (4,230/0000). Evoluţia lunară a morbidităţii prin gripă în anii 2012 şi 2013 este prezentată în fi g. 62.
0 0 0 0
26,99
0 0 0 0 0 00,020,02
3,11
4,230,57
0,14
32,93
4,932,13
05
101520253035
ianua
rie
februa
riemart
ieap
rilie mai
iunie
iulie
augu
st
septem
brie
octom
brie
anul 2012 anul 2013
Fig. 62. Evoluţia morbidităţii prin GRIPĂ clinică în anii 2012-2013în Republica Moldova
Nivelul morbidităţii prin gripă la populaţia urbană a fost de 3,0 ori mai înaltă decât la cea rurală. Din cauza gripei pe fondalul maladiilor preexistente au decedat 12 persoane (7 femei şi 5 bărbaţi). La 11 persoane decedate s-a detectat virusul gripal A(H1N1) pdm 09 şi la o persoană – virusul gri pal A(H3N2). Persoanele decedate n-au fost vaccinate contra gripei în 2012 şi s-au adresat tardiv după asistenţă medicală.
Gripa în 2013 a fost etiologic cauzată de virusurile gripale A(H1H1) pdm 09, A(H3N2) şi B cu predominarea agentului gripal A(H1N1) pdm 09 (47,7%).
În perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014 în Republica Moldova s-a desfăşurat campania de vaccinare contra gripei a contigentelor cu risc sporit de infectare. Au fost utilizate 160 000 doze de vaccin gripal „Vaxigrip”, produs de fi rma Sanofi Pasteur, Franţa.
Pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au fost înregistrate 359101/8821,080/0000 cazuri de IRVA (în 2012 - 289528/7203,29 0/0000) cazuri, ceea ce constituie o sporire a morbidităţii de 1,2 ori. IRVA s-au înregistrat în toate teritoriile administrative ale republicii cu cea mai înaltă morbiditate în mun. Tiraspol (24789,440/0000), iar cea mai joasă – în raionul Briceni (547,600/0000). IRVA a afectat preponderant copiii, ponderea cărora a constituit 64,8% (în 2012 ponderea morbidităţii la copii a constituit 66,3%). Cei mai afectaţi de IRVA a fost copiii cu vârsta 0-2 ani (569,330/00 ). Morbiditatea prin IRVA la populaţia urbană a fost de 2,6 ori mai înaltă, decât la cea rurală. Cea mai înaltă morbiditate prin IRVA s-a înregistrat în luna februarie (70259/1725,860/0000), pe când în anul 2012 – în luna martie (40822/1015,620/0000 cazuri). În fi gura 63 este prezentată evoluţia morbidităţii prin IRVA în anii 2012 şi 2013.
104
IRVA nongripală a fost preponderent cauzată de rinovirusuri (12,3%), virusul res-pirator sinciţial (8,9%), adenovirus (3,4%), virusurile paragripale tip 3 (2,7%), tip 1 (2,0%), tip 4 (0,7%), coronavirus (1,4%). S-au înregistrat infecţii mixte cauzate de virusul paragripal tip 1 + rinovirus, adeno+rinovirus, virusul pargripal tip 3+ rinovirus.
În anul 2013 au fost înregistrate 59994/1473,710/0000 cazuri de SARI (în anul 2012 - 48922/1217,150/0000 cazuri) ceea ce denotă o sporire a morbidităţii de 1,2 ori. SARI s-au înregistrat în toate teritoriile administrative ale republicii cu cea mai înaltă mor-biditate în mun. Bălţi (4128,130/0000), iar cea mai joasă – în raionul Ialoveni (7 cazuri). SARI a afectat atât adulţii, cât şi copiii, ponderea cărora a constituit 40,2 şi 59,8%, respectiv. Cea mai înaltă morbiditate prin SARI s-a înregistrat la copiii cu vârsta 0-2 ani (146,430/00). Morbiditatea la populaţia urbană a fost de 2,9 ori mai înaltă decât la cea rurală. Cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în luna februarie (206,560/0000) (în anul 2012 – în luna martie (140,090/0000)). În fi gura 64 este prezentată evoluţia morbidităţii prin SARI în anii 2012 şi 2013.
Fig. 63. Evoluţia morbidităţii prin IRVA în anii 2012-2013 în Republica Moldova
0200400600800
100012001400160018002000
2012 2013
0
50
100
150
200
250
ianu
arie
febr
uarie
mar
tie
april
ie
mai
iuni
e
iulie
augu
st
sept
embr
ie
octo
mbr
ie
noie
mbr
ie
dece
mbr
ie
2012 2013
Fig. 64. Evoluţia morbidităţii prin SARI în anii 2012-2013în Republica Moldova
105
De la pacienţii cu diagnosticul clinic prezumtiv SARI virusurile gripale au fost detectate în 35,02%, inclusiv, în 19,7% - virusul gripal A(H1N1)pdm, în 2,8% - vi-rusul gripal A(H3N2), în 11,3% - virusul gripal de tip B şi în 1,1% virusurile gripale A(H1N1)pdm + B. De la bolnavii cu SARI virusurile infecţiilor respiratorii virale acute non-gripale au fost detectate în 42,8%, inclusiv, în 11,1% - virusul sinciţial respirator, în 9,5% - rinovirusul, în 6,3% - virusul paragripal tip 3, în 4,7% - virusul paragripal tip 1; adenovirusul, virusul paragripal tip 4, bocavirusul, metapneumovirusul uman – în câte 1,6% din probele examinate.
Concluzii:- gripa în anul 2013 a avut o răspândire geografi că regională cu o intensitate medie
a procesului epidemic şi un impact moderat asupra sistemului de sănătate;- gripa a fost etiologic cauzată de virusurile gripale A(H1N1)pdm, B şi A(H3N2)
cu predominarea agentului gripal A(H1N1)pdm;- preponderent gripa a afectat persoanele cu vârsta între 15 şi 64 ani;- în 11 teritorii administrative ale Republicii Moldova cazuri de gripă clinică n-au
fost înregistrate;- cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în raionul Ungheni, iar cea mai joasă - în
raionul Cantemir;- nivelul morbidităţii prin gripă s-a majorat faţă de anul 2012 de 8,1 ori;- la populaţia urbană nivelul morbidităţii a fost de 3,0 ori mai înalt decât la cea
rurală;- au fost înregistrate 12 decese cauzate de virusurile gripale A(H1N1)pdm şi
A(H3N2) pe fundal de patologii preexistente, care au favorizat sfârşitul letal;- tulpinile de virusuri gripale izolate au fost sensibile la remediile antigripale Osel-
tamivir şi Zanamivir şi după structura antigenică corespund tulpinilor incluse în compo-nenţa vaccinului pentru sezonul 2012-2013;
- în perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014 contra gripei au fost vaccinate 160 000 persoane cu risc sporit de infectare, ceea ce va contribui esenţial la reducerea nivelului de morbiditate prin gripă în sezonul 2013-2014;
- IRVA s-au înregistrat în toate teritoriile administrative ale Republicii Moldova cu cea mai înaltă morbiditate în municipiul Tiraspol şi cea mai joasă - în raionul Briceni;
- IRVA au afectat preponderent copiii, ponderea cărora a constituit 64,8%;- nivelul morbidităţii prin IRVA a sporit de 1,2 ori faţă de anul 2012;- morbiditatea la populaţia urbană a fost de 2,6 ori mai înaltă decât la cea rurală;- cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în luna februarie;- SARI s-au înregistrat în toate teritoriile administrative cu cea mai înaltă morbidi-
tate în municipiul Bălţi, iar cea mai joasă - în raionul Ialoveni;- nivelul morbidităţii prin SARI a sporit de 1,2 ori faţă de anul 2012;- SARI au afectat atât adulţii, cât şi copiii;- morbiditatea prin SARI la populaţia urbană a fost de 2,9 ori mai înaltă decât la
cea rurală;- cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în luna februarie.
106
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR A POLIOMIELITEI ŞI ENTEROVIROZELOR
Laboratorul Naţional de diagnosticare a poliomielitei şi enterovirozelor- parte componentă a reţelei Europene de laboratoare în diagnosticarea poliomielitei ocu-pă un loc important în menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită provocată de virusul sălbatic. Monitorizarea circulaţiei virusurilor de poliomielită în faza de lichidare globală a poliomielitei cu cercetarea ulterioară in-tratipică a tulpinilor izolate este una din prerogativele OMS. Poliomielita acută este în lista bolilor/sindroamelor incluse în sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid (Regulamentul privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică) prezentând un risc iminent de declanşare a urgenţei de sănătate publică, care necesită notifi care şi declarare rapidă OMS.
Elementele de bază ale supravegherii de laborator la poliomielită şi alte enteroviroze includ realizarea şi evaluarea monitoringului sanitaro-virusologic, izolarea şi identifi -carea poliovirusurilor de la persoanele clinic sănătoase, de la bolnavi cu paralizie acută fl ască şi contacţii cu ei, de la bolnavi cu enteroviroze şi alt diagnostic clinic prezumtiv. În perioada menţionată cu scopul izolării entrovirusurilor în laborator s-a efectuat inves-tigarea virusologică a 449 de probe, inclusiv, 98 de biosubstrate de la persoane sănătoa-se, 203 - bolnavi şi 148 - din factorii de mediu. Pentru acest lucru s-au preparat şi utilizat 2165 de eprubete şi fl acoane cu culturi celulare RD, Hep-2, L-20B.
În anul 2013 au fost înregistrate 3 cazuri de paralizie acută fl ască, din probele recol-tate de la aceşti bolnavi nu au fost izolate virusuri.
În anul 2013 din 449 de probe examinate 101 au fost cu rezultat pozitiv ceia ce con-stituie 22,5% (tabelul 40).
Identifi carea virusurilor izolate a demonstrat că 8 (7,9%) se referă la diferite sero-variante ale poliovirusului sau în asociere cu diferite enterovirusuri, iar 93 (92,0%) - virusuri ECHO şi Coxackie B 1-6. Dintre enterovirusurile izolate în anul curent mai frecvent a fost identifi cat virusul ECHO 11 – 48 tulpini şi virusul Coxsckie B 1- 6 - 36 tulpini (8 tulpini - virusul ECHO 6 şi o tulpină –ECHO 4) – tabelul 41.
Tulpinile poliovirale izolate au fost transportate în Laboratorul Regional de Referinţă [LRR], Moscova pentru confi rmare şi studiere. Rezultatele identifi cării au coincis, iar tulpinile poliovirale au origine vaccinală. Monitoringul clininco-epidemiologic şi sani-taro-virusologic realizat în perioada nominalizată, deasemenea, a demonstrat absenţa în circulaţie în populaţia umană şi în mediul ambiant – obiecte hidrologice – a tulpinilor sălbatice de virus poliomielitic .
Controlul extern a fost rezolvat în 100% cazuri.Controlul intern al sensibilităţii și specifi cităţii culturilor de celule s-a efectuat tri-
mestrial, rezultatele fi ind recenzate şi apreciate de specialiştii de profi l din Laboratorul Regional de Referinţă (Moscova) şi ai OMSlui.
Laboratorul a fost acreditat în anul 2013 de către OMS. Cu specialiştii secţiei de epidemiologie am participat la reînnoirea datelor privind
statutul Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită pentru BRE OMS (Infofmaţia MS nr.01-10/180 din 18.03.2013).
107
Baza datelor de laborator a fost completată şi remisă săptămânal LRR şi BRE OMS.Colaboratorii laboratorului acordă o atenţie deosebită realizării “Planului Naţional
de asigurare a securităţii biologice [conteinmentului] în păstrarea în condiţii de laborator a materialului potenţial infectat cu poliovirusuri sălbatice”. În acest context pe parcursul anului permanent se asigură cerinţele de păstrare, depozitare şi inventariere a tulpinilor poliovirale de referinţă şi celor izolate.
În anul 2013 în republică s-au înregistrat 892 de cazuri de infecţie enterovirală (21,91 la 100.000 populaţie), inclusiv 76 de cazuri de meningită seroasă – fi g. 65. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în municipiul Chişinău - 401 cazuri (50,27 la 100000 populaţie), Bălţi - 92 cazuri (61,56 la 100000 populaţie), Glodeni – 27 cazuri (44,14 la 100 000 populaţie), Ialoveni - 39 cazuri (39,02 la 100000 populaţie) şi Tiraspol – 120 cazuri (81,57 la 100 000 populaţie). Cazuri de îmbolnăvire au avut loc în toate lunile anului, dar preponderent în iunie - septembrie (100, 207, 120 şi 78 cazuri respectiv). Ca şi în anii precedenţi mai frecvent s-au îmbolnăvit copiii până la 17 ani – 746 de cazuri din totalul de 892 ce constituie 83,6%. În grupele de vârstă numărul de bolnavi consti-tuie: 305 - 0-2 ani; 282 - 3-6 ani şi 159 - 7-17 ani.
În rezultatul examinării virusologice a biosubstratelor (74 probe fecale, 25 - lichid cefalorahidian) recoltate de la 81 bolnavi cu infecţie enterovirală, inclusiv meningita seroasă, au fost izolate 15 tulpini, inclusiv 11 tulpini de virus Coxackie B 1-6 (10 tulpini izolate din fecale şi una din lichid cefalorahidian), un virus poliomielitic tip 2, o tulpină de ECHO 6 şi 2 tulpini de ECHO 11 (tab. 42 și tab. 43).
În anul 2013 colaboratorii au participat activ la implementarea cerinţelor manualului calităţii în activitatea laboratorului, la implementarea programului informaţional nou de completare şi expediere a datelor de laborator.
În anul 2013 am examinat 8 dosare privind înregistrarea biocidelor în republică cu perfectarea recenziilor prezentate comisiei de experţi.
În perioada menţionată au fost elaborate documentele pentru devamarea donaţiei echipamentului de laborator de către OMS (4 încărcături recepţionate în diferite zile).
Pe parcursul anului s-au efectuat 6 deplasări de serviciu (46 zile, 3 persoane), in-clusiv pentru transportarea tulpinilor poliomielitice izolate la Moscova. Colaboratorii laboratorului Mariana Apostol (2 cicluri) şi Emilia Apostol au participat la cursuri de specializare şi perfecţionare.
Rezultatele activităţii laboratorului în anii 2011-2013 au fost expuse şi apreciate la consfătuirea anuală petrecută în Istanbul, Turcia, în zilele de 30.09 - 04.10.2013 de Biroul Regional European al OMS pentru şefi i laboratoarelor în diagnosticarea polio-mielitei. La această consfătuire am fost prezentă la studiul privind dirijarea riscurilor biologice cu certifi catul respectiv.
Propuneri de ameliorare a modului de funcţionare a laboratoruluia) Crearea condiţiilor de lucru conform cerinţelor manualului calităţii (montarea
aparatului de aer condiţionat în biroul de lucru al colaboratorilor).b) Dotarea laboratorului cu un frigider în încăpere pentru prelucrarea probelor.c) Efectuarea reparaţiei curente a laboratorului în vederea acreditării
CNSP în anul 2014.
108
Tab. nr. 40Rezultatele investigării virusologice a bioprobelor în Republica Moldova
Anul Probe investigate Pozitive
Inclusiv:
Polio Polio+EV EV Neident.
2011 412 77 51 2 17 7
2012 396 54 21 1 19 13
2013 449 101 2 6 93 0
Remarcă: polio-poliovirus, EV-enterovirus
Tab. nr. 41Spectrul enterovirusurilor izolate în Republica Moldova
în anii 2011-2013
Anul IzolateIdentifi cate
P. 1 P. 2 P. 3 Am.P P+EV Еснî- Сîх. Â Neident.
2011 77 4 11 11 25 2 8 9 7
2012 54 0 5 2 14 1 17 2 13
2013 101 0 2 0 0 6 57 36 0
Remarcă: P-poliovirus, EV-enterovirus, Am – amestec de diferite serotipuri de P, Cox. – Coxackie
Fig. 65. Incidenţa morbidităţii prin infecţia enterovirală în Republica Moldova
VII. ACTIVITĂŢILE DE LABORATOR ÎN DOMENIUL SUPRAVEGHERII SĂNĂTĂŢII PUBLICE
INVESTIGAŢII SANITARO-IGIENICEÎn baza dărilor de seamă anuale din CSP teritoriale s-a efectuat evaluarea şi monitori-
zarea indicatorilor de activitate în domeniul diagnosticului sanitaro-igienic de laborator cu stabilirea obiectivelor şi direcţiilor prioritare de activitate.
În perioada de referinţă, conform datelor statistice (Forma 18 şi Paşaportul laborato-rului) a rezultat că laboratoarele sanitaro-igienice a Serviciului de Supraveghere de Stat
109
a Sănătăţii Publice au efectuat cercetări în 102132 probe (a.2012-113166), numărul to-tal de investigaţii constituind 324186 (a.2012- 338112). Din acest volum în circa 14,8%, din probe au fost stabilite depăşiri supralimită care constituie cca 8,3% din numărul total de investigaţii (tab. 42).
Se remarcă o diminuare lentă a numărului de cercetări sanitaro-igienice efectuate de Centrele de Sănătate Publică teritoriale pe parcursul ultimilor 3 ani (2011-2013). Astfel, comparativ cu a. 2011 numărul investigaţiilor sanitaro-igienice a scăzut cu 12% (ce constituie 368778 investigaţii), iar comparativ cu a. 2012 numărul investigaţiilor a scăzut cu 4,1% (ce constituie 338112 investigaţii).
Ponderea cea mai mare în structura investigaţiilor sanitaro-igienice este determinată de investigaţiile efectuate în cadrul monitorizării factorilor de mediu (apă, sol, aer - media ultimilor 3 ani 57,5%), siguranţa alimentară (media ultimilor 3 ani - cu 20,4%), urmate de alte investigaţii la aprecierea conţinutului de pesticide şi nitraţi, aerului me-diului ocupaţional, materialelor industriale, sintetice, de uz casnic, cosmetica, alt. - în limita 6-9%. Au fost însuşite şi implementate în practica de laborator 60 de metode noi de investigaţii pe toate compartimentele.
Tab. nr. 42Conţinutul şi structura investigaţiilor sanitaro-igienice (abs.%)
Indicatori de activitateProbe Investigaţii
Total > CMA / ponderea Total > CMA /
pondereaSiguranţa alimentarăProduse alimentare la indici de inofensivitate şi calitate
2783027,2%
1519/5,45 %
5765217,7%
2213/3,9%
Igiena pesticidelorProbe la conţinutul pesticidelor şi nitraţi
93339,13%
246/2,6%
153164,8%
246/1,7%
Sănătatea mediuluiProbele obiectelor:apa potabilă, apa minerală, apa de suprafaţă, ape reziduale,sol, aerul atmosferic
3545434,7%
11226/31,7%
20696463,8%
22446/10,8%
Sănătatea ocupaţionalăProbele aerului zonei de muncă
27388/26,8%
2126/7,7%
27388/8,4%
2126/7,7%
Toxicologia polimerilorProbele materialelor industriale, sintetice, de uz casnic, cosmetică, alt. (CNSP)
2127/2,2%
12/ 0,56%
16866/5,2%
26/ 0,15%
TOTAL 102132 15129/14,8% 324186 27057/
8,3%
Investigaţii de apreciere a sănătăţii mediului. La efectuarea investigaţiilor care contri-buie la aprecierea sănătăţii mediului, majoritatea le revine calităţii apei din reţeaua de dis-tribuţie 38,6% (a. 2012 – 33,4%) şi din sursele locale 31,2% (a.2012-31,7%). Se men-ţine la nivel ridicat numărul probelor neconforme, conform regulamentelor sanitare din sursele locale - fântâni, constituind 81,2% din numărul total (a 2012-86,1%). Majoritatea
110
probelor nu corespund conţinutului de nitraţi (74,3%), duritate totală (36,5%), reziduu sec (35,2%), sulfaţi (17,5%) ş.a. Probele ce nu corespund cerinţelor sanitare prevăzute de HG 934 din 15.08.07 din reţeaua de distribuţie sunt la: parametrii organoleptici; la conţinutul de amoniu (35,5%), fl uor (15,4%), duritatea totală (24,5%), Fier-5,9%, culoa-rea-11,7% ş.a. Calitatea apei potabile din sursele centralizate (subterane) nu corespunde la parametrii: amoniu (63,2%); fl uor (26%), duritatea totală – 34,7% ş.a.
7752
4
2476
6
1920
67
3323
5
2105
57249
4
2137
4
1858
82
2779
1
1622
35765
2
1531
6
2069
64
2738
8
1686
6
0
50000
100000
150000
200000
250000
Sigurantaalimentara
Igienapesticidelor
Sanatateamediului
Sanatateaocupationala
Toxicologiapolimerilor
2011 2012 2013
Cercetarea calităţii apei de suprafaţă de categoria I-a şi categoria a II-a (conform Ordinului 283 al MS), constituie, respectiv 1,5% şi 1,87% din ponderea totală. După parametrii cercetaţi nu corespund cerinţelor în vigoare la conţinutul de consum chimic de oxigen (CCO) -63,7%; CBO (consumul biologic de oxigen) - 52,8%, reziduu sec-28,1%, oxigen dizolvat-14,8% p/u apele din categoria a II-a şi p/u apele din categoria I-a ‒ la conţinutul CCO (consumul chimic de oxigen) -14,8%; CBO (consumul biologic de oxigen) – 5,3% la indicii organoleptici-8,4%.
Investigaţii de laborator la aerul atmosferic au fost efectuate în 8509 probe (a.2012 - 9031 probe), ponderea necorespunderii fi ind 13,1%, (a.2012 - 12,7 %). Ca şi în anii precedenți principalii indicatori de poluare a aerului atmosferic ce au fost cercetaţi sunt la determinarea dioxidului de azot, dioxidului de sulf, pulbere. Se efectuează un număr insufi cient de investigaţii la conţinutul de aldehidă formică, ozon, plumb. Un număr redus de probe se cercetează de majoritatea Centrelor de Sănătate Publică, dar nu s-au colectat total probe de aer atmosferic în mai multe teritorii ca: Basarabeasca, Cantemir, Căuşeni, Drochia, Ialoveni, Nisporeni, Sîngerei, Ştefan Vodă, Taraclia, Teleneşti.
Cercetările de laborator în domeniul sănătăţii ocupaţionale. Numărul de probe cer-cetate la acest compartiment a constituit 27388 probe (a. 2012 - 27791). Numărul de probe neconforme conform regulamentelor sanitare constituie 7,8% (a. 2012 - 5,8%). Constant se remarcă o scădere a numărului de probe de aer cercetate din zona mediului ocupaţional cu cca 19,6% comparativ cu a.2011 şi cu 1,5%. Se efectuează insufi cient cercetări de laborator la determinarea conţinutului de solvenţi organici, metale, aldehida formică, fenol, acizi neorganici şi organici care se degajă în urma proceselor tehnologi-ce. Sunt încălcate şi cerinţele documentelor în vigoare, care prevăd recoltarea probelor
Fig. 66. Structura investigaţiilor sanitaro-igienice
Siguranțaalimentară
Sănătateamediului
Sănătateaocupațională
111
pe perioade a anului (timpul rece şi cald), pe perioada schimbului de lucru la începutul zilei de lucru, pe perioada zilei şi la sfârșitul zilei, pentru a avea o estimare, evidenţiere a factorilor de risc profesionali. O cotă mare din numărul total de investigaţii o consti-tuie probele la determinarea conţinutului de pulbere circa 42,7%. Cantităţile de pulberi sunt evident mai mari în zonele cu surse industriale.
Conform dărilor de seamă pe parcursul a. 2013 din teritoriile administrati-ve ale republicii, în total pe compartimentul siguranţa alimentelor şi nutriţiei au fost efectuate 57652 investigaţii (a. 2012 - 71929). Ponderea medie republica-nă a probelor de produse alimentare neconforme normativelor sanitare constituie – 3,8% (a.2012-4,4%). Tendinţa de micşorare a numărului de investigaţii pe compartimen-tul controlului de laborator a produselor alimentare se explică aprobarea Legii Nr.113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi, a creării Agenţiei Naţionale de Siguranţă Alimentară (ANSA). Investigaţiile de laborator în domeniul sănătăţii alimentelor şi nutriţiei au fost direcţionate spre stabilirea parametrilor de calitate şi inofensivitate a produselor stabi-lite conform acestei Legi (aditivi alimentari, suplimente alimentare, alimente p/u copii s.a), a calităţii sării iodate. Investigaţii la determinarea conţinutului de contaminanţi alimentari (metale toxice, micotoxine, conservanţi, îndulcitori şi aditivi alimentari) au constituit 34,2% (19712 inv.) din volumul total de investigaţii pe compartiment, (a.2012 – 31,9%/22981inv.), cu 14,2% mai puţin ca în a.2012, din ele 0,7% neconforme cerin-ţelor sanitare. Ponderea investigaţiilor la conţinutul de aditivi alimentari a constituit nu-mai 6,2% din volumul total de investigaţii, practic la acelaşi nivel ca şi în a.2012 (7,1%), din ele 2,1% neconforme cerinţelor sanitare. Determinarea conţinutului de iod a fost cercetat în 4038 probe de sare (a.2012-4233), ponderea probelor neconforme normelor sanitare constituind 4,5% (a.2012 – 6,4%).
Investigaţii de laborator în domeniul pesticidelor. Volumul investigaţiilor pe compar-timentul controlului remanenţelor de pesticide şi nitraţi a constituit – 20360 investigaţii (a.2012 – 21374), ponderea medie republicană a investigaţiilor necorespunzătoare nor-mativelor sanitare constituind 1,6% (246 inv.), a.2012 – 2,11% (452 inv.). Din volumul total de încercări pe compartiment ponderea investigaţiilor la conţinutul de pesticide a constituit 67%, iar nitraţilor, respectiv 33%. Din numărul total de probe ponderea de-terminării remanenţelor de pesticide în produsele alimentare a constituit-73,2%, apă - 20,4%, sol-1,6%, aer – 4,76%.
În produsele alimentare au fost efectuate 7627 de investigaţii (a.2012 - 7962), în 12,1 la sută din investigaţii au fost depistate pesticide în limită admisibilă de con-centraţii şi ponderea de 0,14% investigaţii neconforme normelor sanitare. Ponderea de 6,1% din investigaţii au constituit produse de origine animală (a. 2012 – 13,1%), depistări în limita admisibilă de concentraţii în 6,4% investigaţii iar depistări suprali-mită nu au fost depistate – în (a. 2012 – depistări supralimită normelor admisibile nu s-au depistat).
Din volumul total de investigaţii a produselor alimentare cota de 68,8% revine in-vestigaţiilor la controlul produselor de origine vegetală (a.2012 – 62,1%). În total au fost efectuate 7068 investigaţii la conţinut de remanienţe de pesticide din clasele principale de pesticide: Pesticide organoclorurate (POC), Pesticide organofosforice (POF), compu-şii Cuprului, derivaţii acizilor carbonici, piretroizi, carbomaţi, ditiocarbomaţi, substanţe heterociclice şi alte (a. 2012 - 8352).
112
În a. 2013 au fost depistări la conţinutul remanenţelor de pesticide din clasele POC - 0,10%, POF – 1,9%, compuşii Cuprului – 88,2%, clasa piretroizilor – 2,9%, acizi car-bonici – 7,3%, ditiocarbomaţilor- 10,7% şi altor compuşi – 11,2%. Probe neconforme normativelor sanitare au fost la determinarea remanenţelor de pesticide din clasa pesti-cidelor organofosforice-0,06% şi a compuşilor heterociclici- 0,14% (tab. 43).
Tab. nr. 43Structura investigaţiilor pentru produsele vegetale
Anii POC POF Cupru Pire-troizi
Acizicarbonici
Carbo-maţi/ DTC
Simtri-azine Alte
2011
Ponderea% 15,2 37,6 13,6 14,7 4,7 2,2 1,2 12,0
Depistăriîn limita CMA
0,18 0,18 2,6 94,3 0,06 4,2 6,8 13,0
> CMA - 0,2 - 0,12 - 2,4 - 0,4
2012
Ponderea% 30 21,97 12,39 9,05 3,69 3,0 8,22 11,24
Depistăriîn limita CMA
- 2,2 95,0 1,5 7,3 6,2 - 13,0
> CMA 0,1 0, 2 0,4 0,33 0,2 1,9 - 0,66
2013
Ponderea% 13,57 24,16 14,12 11,08 2,53 3,98 - 30,7
Depistăriîn limita CMA
0,1 1,9 88,2 2,9 11,2 10,7 - 9,8
> CMA - 0,06 - - - 0,7 - 0,14
În perioada de referinţă au fost efectuate 5044 investigaţii la conţinutul de nitraţi în produse vegetale (a. 2012 - 7925) constituind 24,8% din nimărul total de investigaţii (a.2012-37,1%). În a. 2013 au fost efectuate 2092 investigaţii (10,3% din numărul total) a apei potabile, din fântâni şi apei din bazinele deschise în (a. 2011 - 3115). În apă au fost cercetate apx. 39 denumiri de preparate din diferite clase de pesticide POC, POF, pire-troizi, acizi carbonici, compuşi simtriazinici, compuşii Cu şi alt. Probe ce nu corespund cerinţelor sanitare la conţinutul remanenţelor de pesticide nu au fost depistate. Au fost efectuate 490 investigaţii la conţinutul remanenţelor de pesticide în aer, în a.2012-455 investigaţii, la 9 substanţe active ce a alcătuit 2,4% din numarul total de investigaţii. În limita CMA-4,5%, neconforme normelor sanitare-1,6%. În 12 laboratoare s-au efectuat investigaţii la determinrea remanenţelor de pesticide în sol, ponderea investigaţiilor ne-conforme - 7,6%.
113
Sarcinile în vederea perfecţionării diagnosticului sanitaro-igienic de laborator. O so-luţie de realizare a sarcinilor înaintate în organizarea diagnosticului de laborator sani-taro-igienic este HG Nr.165 din 17.03.2011 „Cu privire la aprobarea Programului de Stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat Sănătăţii Publice”, care a făcut posibilă realizarea Proiectului UE, de dotare a labo-ratoarelor regionale cu utilaj performant de laborator. Însuşirea programelor de lucru la echipamentul dat, va contribui la implementarea în practică a noilor metode de investi-gare a factorilor de risc pentru sănătate şi va asigura sporirea calităţii serviciului de la-borator, astfel fi ind extins nomenclatorul de indici, care vor fi capabili să furnizeze date obiective pentru argumentarea măsurilor şi deciziilor privind siguranţa, inofensivitatea şi competitivitatea produselor, mărfurilor şi serviciilor de sănătate publică.
CERCETĂRI SANITARO-MICROBIOLOGICESpecialiştii laboratoarelor bacteriologice a CSP teritoriale anual au efectuat un volum
semnifi cativ de investigaţii în asigurarea populaţiei cu cercetări de laborator microbio-logice, serologice şi sanitaro-microbiologice (fi g.68). Pe parcursul a. 2013 laboratoarele microbiologice a Serviciului de Supraveghere de Stat de Sănătate Publică al Republicii Moldova au efectuat 789196 cercetări microbiologice, cota cercetărilor sanitaro-micro-biologice constituind 46,1% (363819 cercetări). Se observă diminuarea bruscă a cerce-tărilor serologice din cauza transferării laboratorului de diagnostic HIV/SIDA în IMSP Spitalul Dermatovenerologic şi maladii comunicabile.
În pofi da faptului că pondera cercetărilor sanitaro-microbiologice predomină în structura cercetărilor microbiologice, rezultatele analizei statistice denotă, că în a. 2013 continuă tendinţa de diminuare a numărului cercetărilor sanitaro-microbiologice. În comparaţie cu anul precedent numărul cercetărilor sanitaro-bacteriologice s-a micşorat cu 4,4%, şi a constituit 16609 cercetări.
15,2
37,6
13,6
14,7
4,7
2,2
1,2
12
30
21,9
7
12,3
9
9,05
3,69
3
8,22 12
,24
13,5
7
24,1
2
14,1
2
11,0
8
2,53 3,98
3
30,7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2011 2012 2013
Fig. 67. Structura investigaţiilor pentru produse alimentare după clasa de pesticide (%)
114
În perioada de referinţă (a. 2013) în structura investigaţiilor sanitaro-microbiologice (fi g. 69), ca şi pe parcursul ultimilor ani, predomină cercetările prin teste de salubritate (39,2%), cercetările produselor alimentare (23,4%), apei (14,5%) şi materialului la steri-litate (11,7%). În comparaţie cu anii precedenţi are loc diminuarea numărului cercetări-lor la produsele alimentare, numărul cercetărilor s-a micşorat cu 18,1%, fapt determinat cu preluarea funcţiilor în domeniul supravegherii calităţii şi inofensivităţii produselor alimentare de către Agenţia Naţională de Siguranţa Alimentelor (ANSA).
Cota cercetărilor probelor de aer şi altor cercetări (a soluţiilor medicamentoase, produ-selor cosmetice, controlul bacteriologic şi chimic a autoclavelor, camerelor de dezinfecţie, camerelor de sterilizare în IMSP etc.) constituie 5,1%, şi 2,9%, respectiv. Se observă tendinţa de creştere semnifi cativă a cercetărilor de aer în IMSP, fapt ce denotă despre intensifi carea supravegherii de stat privind respectarea condițiilor de mediu şi prevenirii infecţiilor nozocomiale în IMSP. Cercetările probelor de sol, volumul cărora ocupă ultimul loc din toate investigaţiile de profi l sanitaro-bacteriologic, constituie 1,0%.
Fig. 68. Dinamica cercetărilor microbiologice (a.a. 2009-2013, în %)
Fig. 69. Dinamica cercetărilor sanitaro-microbiologice (a.a. 2011-2013, în %)
Ponderea probelor neconforme cerinţelor igienice la parametrii sanitaro-microbiolo-gici constituie 6,8% şi se observă tendinţa de creştere în comparaţie cu anul precedent, ponderea probelor neconforme în 2012 a constituit 6,1%.
Bacteriologice Serologice Sanitaro-bacteriologice
Produse alimentare Apă Sol Aer Lavaje Materiale la sterilitate Alte investigații2011 2012 2013
115
Cel mai înalt procent de neconformitate revine probelor de apă, constituind -19,2% şi sol - 14,1%. În a. 2013 se observă o creștere esenţială a probelor neconforme a aeru-lui din IMSP, unităţilor de alimentare, instituțiilor pentru copii şi adolescenţi constituie 11,8%, în anul precedent ponderea probelor neconforme a constituit 4,5%. Cota probe-lor de teste de salubritate neconforme constituie 5,2% (fi g. 70).
Conform datelor monitoringului asupra calităţii şi inofensivităţii produselor alimen-tare efectuat de către CSP teritoriale pe parcursul ultimilor 3 ani, se observă scăderea esenţială a numărului de cercetări la compartimentul sănătatea alimentelor cu 18,1% în comparaţie cu anul precedent. Ponderea probelor neconforme a produselor alimentare prin indicii microbiologici nu are tendinţă de micşorare şi se afl ă la nivelul 5,2 - 5,6% pe parcursul anilor 2011 - 2013.
Fig. 70. Dinamica probelor cercetate conform parametrilor sanitaro-microbiologice, neconforme normelor sanitare (a.a. 2011-2013, în %)
4,7 4,51,1 1,1
6.1 5.6 5.2
19.9 2419.6
16.4 13.812.4
11,8
5,6 5.8 5.1
1,71 1,51,4
0
5
10
15
20
25
2011 2012 2013
Produse alimentare Ap Sol Aer lavaje Materiale la sterilitate Alte investiga ii
Conform datelor statistice, pe parcursul ultimilor 3 ani în mediu, în structura probe-lor neconforme a produselor alimentare (fi g.71) locul întâi îl ocupă produsele de origine animală - 49,9%, unde rolul dominant revine produselor din carne şi lactate, locul doi îl ocupă produsele din alimentaţia publică, aditivi alimentari, condimentele etc. - 39,5%, locul trei revine produselor de patiserie – 8,6%. Cota probelor neconforme a produselor de origine vegetală - 6,9%, băuturilor nealcoolice constituie - 6,1%, a produselor pentru alimentaţia copiilor – 0,4%.
Fig. 71. Structura probelor de produse alimentare neconforme normelorsanitare (medie pe a.a. 2011-2013, %)
Produse de origine animală
Produse de origine vegetală
Băuturi nealcoolice
Produse de patiserie
Produse de panifi cație, produse cerealiereProduse pentru alimentația copiilor
Alte produse
116
După criteriile de siguranță, cota probelor neconforme constituie 4,1%, inclusiv în 2% cazuri au fost depistate E. coli, în 1,5% cazuri bacteriile din genul Salmonella, în 0,4% cazuri a fost depistată L. monocytogenes.
După criteriile de igienă, cota probelor neconforme constituie 95,2%. Motivul prin-cipal a neconformităţii produselor alimentare cercetate după criteriile de igienă (ca şi în anul precedent) este nerespectarea cerinţelor stabilite la etapa de producere, transportare şi comercializare, şi anume: în 48,0% din cazuri produsele alimentare nu corespund ce-rinţelor stabilite conform indicilor bacteriilor coliforme, în 28,1% conform numărului de microorganisme mezofi li aerobe şi facultativ anaerobe. În 10,9% în produsele alimentare au fost depistate S. aureus şi în 4,3% microorganisme de alterare - micete şi levuri.
Un rol determinant de infl uenţă asupra sănătăţii publice îl are şi starea sanitaro-igie-nică a mediului înconjurător, în primul rând, calitatea apei potabile din punct de vedere microbiologic a apelor de suprafaţă (r. Nistru şi r. Prut).
Ponderea probelor de apă neconforme constituind în a. 2013 -19,3% (medie pe anii 2011-2013 – 19,8%), inclusiv probele de apă potabilă neconforme conform indicilor microbiologici constituie 18,7%, apelor de suprafaţă- 33,3%, apelor reziduale- 62,3% (fi g. 72).
Fig. 72. Ponderea probelor de apă neconforme normelor sanitare (a.a. 2010-2013, %)
Paramerii microbiologici cauzali a probelor neconforme a apei potabile sunt: Escherichia coli (38%), bacterii coliforme (32,8%) şi microorganisme din ge-nul Enterococcus (28,1% probelor pozitive). Depistarea acestor microorganis-me în apa potabilă ne vorbeşte despre nerespectarea cerinţelor de protecţie sanita-ră a surselor de apă potabilă, în primul rând a surselor decentralizate. Depistarea colifagilor în apa potabilă a constituit în a. 2013 -3,0% şi are tendinţă de creştere (a. 2012- 0,2%).
Continuă să se menţină un nivel inalt de poluare a apelor r. Nistru şi r. Prut la para-metrii sanitaro-microbiologici şi a constituit pentru r. Nistru în a. 2013, respectiv 6,3% (în a. 2012- 29,7%, a. 2011- 54,4%) şi 52% în r. Prut (a. 2012- 50,4%, a. 2011-56,6%). Starea calităţii apei rr. Nistru şi Prut este condiţionată de conţinutul ridicat de E. coli (28%), Enterococus faecalis (19,9%) şi prezenţa colifagilor (7,5%).
Rezultatele monitoringului microbiologic de laborator a solului demonstrează, că numărul de probe de sol investigate de CSP teritoriale, ca şi în anii precedenți, este insufi cient şi nu permite aprecierea situaţiei reale privind starea sanitară în teritorii. Pe
Apă potabilă Apă de suprafață Apă din bazine de înnot
Apă reziduală
2010 2011 2012 2013
117
parcursul a. 2013 pondera probelor de sol neconforme normelor sanitare la parametrii microbiologici constituie 14,0%, (în a.2012- 11,0%, în a. 2011- 12,4%).
Pe parcursul multor ani se efectuează monitoringul privind circulaţia microorganis-melor patogene în mediul înconjurător şi gradul de contaminare cu ele a produselor alimentare.
Pe parcursul a. 2013 din produsele alimentare şi obiectele mediului înconjurător s-au depistat 57 tulpini de bacterii patogene (fi g. 73): 37 tulpini de Salmonella, 13 tulpini de Listeria monocitogenes (CSP Anenii Noi), inclusiv 8 tulpini din produse alimentare de origine animală (produse avicole) şi 7 tulpini de Campylobacter spp (CSP Anenii Noi).
Fig. 73. Spectrul bacteriilor patogene izolate din produsele alimentare şi mediul înconjurător (abs.)
Un număr esenţial de bacterii din genul Salmonela spp. au fost depistate în produse alimentare – 31 de tulpini (83,8%), inclusiv 74,2% din produsele de origine animală (23 tulpini de Salmonella). Din probele de apă şi din probele recoltate prin teste de salubri-tate au fost depistate câte 4 şi 2 tulpini de Salmonella respectiv.
Pe parcursul ultimilor ani predomină serotipurile S. Enteritidis şi S. Typhimurium (fi g. 74). Ponderea serotipului S. Typhimurium constituie 10,8 % (4 tulpini), serotipului S. Enteritidis- 78,4% (29 tulpini).
Fig. 74. Izolarea serotipurilor de Salmonella domiante (abs.)
118
VIII. ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE IN SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂTII PUBLICE
Activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, realizată în a.2013 de către specia-liştii sectorului ştiinţifi c al CNSP, a fost orientată asupra problemelor prioritare ale sănă-tăţii publice, de optimizare a măsurilor de supraveghere, control şi răspuns la infecţiile transmisibile, inclusiv emergente/reemergente şi maladiile nontrasmisibile.
Potenţialul de cadre ştiinţifi ce. Sectorul ştiinţifi c al instituţiei dispune de 105 state de funcţii. În activitatea de cercetare-dezvoltare activează 57 cercetători ştiinţifi ci, in-clusiv 9 dr. hab. şi 32 dr. în med./biol. Îşi fac studiile prin doctorat 8 persoane, inclusiv 2 – la studii cu frecvenţă la zi şi 6 – cu frecvenţă redusă. Instituţia are 4 persoane titulare abilitate de către CNAA cu dreptul de conducător de doctorat. În anul curent au fost susţinute 4 teze de doctorat şi 1 teză de doctor habilitat în biologie.
Finanţarea cercetărilor ştiinţifi ce se efectuează din bugetul de stat prin intermediul AŞM şi parţial din mijloace speciale, ultimele fi ind folosite în comun cu subdiviziunile sectorului practic, preponderent pentru cheltuieli de regie, procurarea fondurilor fi xe, plata pentru internet, implementarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare etc. Alocaţiile fi nanciare pentru sectorul ştiinţifi c în perioada a.2013 au constituit 5244,1 mii lei, inclu-siv pentru programele instituţionale – 5159,1 mii lei, pentru 1 proiect destinat tinerilor cercetători – 85,0 mii lei. Alocaţiile prevăzute pentru a.c. au fost folosite integral.
În perioada de referinţă s-au efectuat cercetări în cadrul a 10 proiecte, inclusiv 9 teme ştiinţifi ce aplicative instituţionale şi 1 proiect pentru tinerii cercetători. Toate lucrările planifi cate au fost îndeplinite în volumul preconizat, în termenii stabiliţi şi la nivel satis-făcător, ce se confi rmă prin următoarele rezultate:
În baza studiului stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor din instituţiile preu-niversitare (pe un eşantion de 830 elevi) s-a constatat, că în structura morbidităţii elevi-lor din sectorul rural prevalează afecţiunile sistemului respirator, constituind 34,3% din totalul maladiilor înregistrate. Patologiile sistemului circulator se situează pe locul doi cu 16,5%, fi ind urmate de maladiile sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv şi malformaţiile congenitale cu câte 8,4%. Afecţiunile sistemului respirator se întâlnesc mai frecvent la elevii claselor a I-VI-a, iar afecţiunile sistemului digestiv – la elevii claselor a VII-XII-a.
Cuantifi carea concentraţiilor de radionuclizi naturali (inclusiv radonul) şi tehno-geni în factorii mediului înconjurător (apă, sol, materiale de construcţii, plante medi-cinale, depuneri atmosferice, aerosoli etc.), prin metodele gama-spectrometriei, a de-monstrat, că valorile concentraţiei elementelor radioactive cesiu, stronţiu, radiu, toriu şi kaliu nu au depăşit CMA.
Studiul epidemiologic privind impactul condiţiilor termice ale perioadelor reci pe parcursul a zece ani – a.a. 2001-2010, a identifi cat două cele mai reci ierni – 2005/2006 şi 2009/2010. În aceste perioade s-a înregistrat cel mai mare număr de decese suplimen-tare (în exces) din 4 regiuni cercetate, constituind 52 decese în 2005/2006 şi 152 decese în 2009/2010 (p<0,001). Din numărul total de cauze ale deceselor excesive înregistrate în2009/2010, 113 revin maladiilor sistemului circulator. În structura deceselor excesive prin prisma vârstei în iarna 2005/2006 prevalează decesele la persoanele cu vârsta între 40 şi 59 de ani (67 decese suplimentare), iar în iarna 2009/2010 – la persoanele peste 60 de ani (105 decese suplimentare). Rezultatele studiului denotă riscurile pentru populaţie
119
în condiţiile temperaturilor foarte joase din perioada rece a anului și necesitatea elaboră-rii mecanismelor de adaptare și acțiuni orientate spre prevenirea acestui impact.
Studiul privind maladiile profesionale în perioada anilor 1998-2012 a demonstrat, că vechimea în muncă a angajaţilor la momentul stabilirii diagnosticului de boală pro-fesională în asociere cu gradul de dezabilitate a fost de 23,51±1,32 ani. La acest grup de persoane a fost stabilită invaliditatea de gr. II în 62,34% cazuri şi invaliditatea de gr. III – 37,66% cazuri. Vechimea în muncă a lucrătorilor supuşi factorilor: biologici este de 17,05±1,33 ani; factorilor chimici – 21,52±1,03 ani; factorii fi zici – 27,36±2,37 şi factorilor cancerigeni – 32,50±1,50 ani. Aceste date confi rmă agresivitatea noxelor pro-fesionale şi efectul cumulativ al lor.
În cadrul studiului privind calitatea apei folosite în scopuri potabile din apeductele alimentate din r. Prut şi sursele adiacente (alimentate din râu, din sonde arteziene) s-a stabilit că cea mai favorabilă este apa potabilă din apeductele alimentate din r. Prut. Ca-litatea apei din reţelele de apeduct (alimentate din sonde) şi din sursele locale (fântâni) adiacente r. Prut se caracterizează printr-o mineralizare medie şi înaltă (mineralizarea sumară 1,4-2,25 g/dm3), condiţionată de concentraţiile înalte de sulfaţi, hidrocarbonaţi, cloruri, apa fi ind dură şi foarte dură (22,6-77,3 0G). În apa din fântânile investigate se atestă concentraţii sporite de azotaţi. Ponderea medie a neconformităţii apei potabile în reţelele de apeduct alimentate din sonde este de 20,5-55,2%, în fântâni – 82,5-93,1%.
S-a estimat gradul de contaminare a mediului înconjurător şi produselor alimen-tare cu substanţe chimice din grupa hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP) şi pes-ticide. Nivelul de contaminare a aerului atmosferic, solului şi produselor alimentare cu benzo(a)pirenă (indicator HAP) nu depăşeşte concentraţiile maximal admisibile. Conta-minarea produselor alimentare cu pesticide, cu unele excepţii, este sub nivelul maximal admisibil.
În cadrul studiului privind optimizarea măsurilor de control şi răspuns la infecţiile virale prioritare au fost obţinute rezultate privind ponderea hepatitelor virale cauzare de herpesvirusuri, inclusiv HSV, EBV şi CMV, în structura morbidităţii prin hepatitele virale acute la adulţi şi copii. S-a constatat că prevalenţa infectării donatorilor primari de sânge cu virusurile hepatitelor virale B şi C constituie pentru markerii AgHbs şi Anti HVC, respectiv 2,3% şi 1,2% – indici caracteristici pentru zona cu endemicitate medie. În morbiditatea prin HVC conform datelor preliminare predomină genotipul 1b. S-a constatat, că grupele de populaţie cu risc sporit de infectare cu hepatitele virale B şi C – lucrătorii medicali de profi l chirurgical, bolnavii cu tuberculoză, pacienţii secţiilor de hemodializă – necesită a fi testaţi la markerii hepatitelor virale, precum şi vaccinaţi contra hepatitei virale B, inclusiv cu administrarea preparatelor imunomodulatoare.
Utilizarea „Pacovirinei” în vederea sporirii efi cacităţii tratamentului etiopatogenic al hepatitelor virale cauzate de EBV denotă restabilirea mai rapidă a indicilor clinici şi paraclinici, în special, prin stoparea evoluţiei mononucleozei (primoinfecţie) acute în cea cronică cu reducerea riscului de implicare a virusului EBV în limfoproliferare malignă şi neoplazii. Tratamentul cu „Pacovirină” a hepatitelor virale cauzate de herpes-virusuri are şi semnifi caţie epidemiologică manifestată prin reducerea riscului de con-tractare a acestei infecţiei de către contacţi, în special, în colectivele organizate de copii.
Realizarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi valorifi carea lor în practica me-dicală prin Programele Naţional de Combatere a hepatitelor virale B, C şi D a redus nivelul morbidităţii prin hepatită B acută de la 25,460/0000 până la 1,50/0000; prin hepatita
120
virală C de la 6,140/0000 până la 1,80/0000; iar prin hepatita virală D de la 1,890/0000 până la 0,20/0000. Prejudiciul economic prevenit urmare realizării Programelor Naţionale în perioada a.a. 1997-2012 constituie cca 809323 mii lei. Pronosticul pe viitor: micşorarea semnifi cativă a indicilor morbidităţii prin hepatita virală B de la 1,5 până la 1,0-1,4, prin hepatita virală C – de la 1,8 până la 1,4-1,6, prin hepatita virală D – de la 0,25 până la 0,15-0,20 la 100 mii populaţie; reducerea morbidităţii prin hepatite virale cronice, inci-denţa diminuându-se cu 15% (de la 99,7 până la aproximativ 85 la 100 mii populaţie), precum şi scăderea trendului de sporire a prevalenţei, inclusiv reducerea invalidizării prin hepatite virale cronice şi cancer hepatic.
Studierea şi evaluarea particularităţilor epidemiologice a gripei şi IRVA în 2013 denotă că gripa a avut o răspândire geografi că regională cu o intensitate medie a proce-sului epidemic şi un impact moderat asupra sistemului de sănătate, afectând preponde-rent persoanele cu vârsta între 15-64 de ani, pe când IACRS şi SARI au afectat prepon-derent copiii. Monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale a pus în evidenţă circulaţia pe teritoriul Republicii Moldova a virusurilor gripali A(H1N1)pdm, A(H3N2) şi B cu predominarea virusului A(H1N1)pdm, care după structura antigenică nu diferă de viru-surile gripale izolate în alte ţări europene şi sunt similare tulpinilor de virusuri gripale componente ale vaccinului antigripal recomandat de OMS pentru sezonul 2012-2013. Analiza genotipică a atestat clasarea în arborele fi logenetic a virusurilor gripale (H1N1) pdm la grupul genetic 6, a virusurilor gripali A(H3N2) la grupul genetic 3C şi a virusu-rilor gripali de tip B la grupul genetic 2 şi 3 - frecvente pentru sezonul nominalizat.
Studiul privind acoperirea vaccinală la infecţiile incluse în PNI a demonstrat, că principalele cauze ale reducerii acoperirii vaccinale sunt: nivelul insufi cient de cu-noştinţe şi deprinderi practice ale lucrătorilor medicali; contraindicaţiile medicale near-gumentate; refuzuri de la vaccinare, sensibilizate de informaţii negative eronate din surse mass-media, răspândite de unele organizaţii religioase şi ONG. Concomitent au fost analizate antecedentele vaccinale la 1341 copii din 34 localităţi şi 534 evenimente medicale postvaccinale. În structura reacţiilor adverse postvaccinale (RAP) după ad-ministrarea vaccinului BCG cel mai mare număr aparţine limfadenitelor – 82,4±3,8%, care apar mai frecvent în primele două luni după vaccinare şi numărul cărora este sem-nifi cativ mai înalt după prima doză de vaccin, comparativ cu a doua doză. Alte reacţii sunt abcesele reci – 8,3±2,7%, ulcere – 6,1±2,4%, cicatrice – 1,7±1,2% şi osteite – 1,5 ±1,2%, care sunt mai frecvente după a doua doză de vaccin. În mare parte cauza princi-pală constă în încălcarea tehnicii de administrare a vaccinului BCG.
În cadrul studiului privind circulaţia serovariantelor de salmonele au fost izo-late şi identifi cate 20 serovariante, cele mai frecvente fi ind: Salmonella Enteritidis – 212 (67,7%); Salmonella Typhimurium – 57 (18,2%); Salmonella Bovismorbifi cans – 6 (1,9%); Salmonella spp. – 5 (1,6%); Salmonella Newport – 4 (1,27%). Rezultatele pri-vind sensibilitatea tulpinilor izolate de Salmonella la preparatele antimicrobiene atestă o sensibilitate crescută faţă de fl uorquinolone (ciprofl oxacină) şi faţă de cefalosporine de generaţia a treia – preparate ce necesită a fi incluse/menţinute în protocoalele naţionale pentru terapia de primă intenţie. Rezistenţa către furazolidon şi acidul nalidixic a consti-tuit cel mai frecvent profi lul de rezistenţă întâlnit la tulpinile de Salmonella, astfel aceste preparate antimicrobiene nu pot fi utilizate pentru terapia de primă intenţie.
În perioada de referinţă specialiştii subdiviziunilor ştiinţifi ce ale Centrului au par-ticipat cu rapoarte şi comunicări la 12 foruri ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale şi 29
121
seminare. În diferite ediţii periodice şi culegeri tematice s-au publicat 145 materiale, inclusiv: monografi i, manuale, culegeri tematice – 9; indicaţii şi recomandări metodice, ghiduri practice – 19; articole în reviste recenzate – 95, din ele în ediţii internaţionale – 18, inclusiv 4 cu impact; teze şi rezumate – 61, inclusiv în ediţii internaţionale – 53. Au fost depuse la AGEPI 2 cereri de brevetare, obţinute 3 brevete de invenţie şi 4 certifi cate de autor. Elaborările inovaţionale au fost expuse la 6 expoziţii, inclusiv 3 internaţionale (Cluj-Napoca, Iaşi) şi 3 naţionale, fi ind înalt apreciate cu 15 diplome, premii speciale şi menţionate cu 12 medalii de aur, 1 de argint, 2 de bronz (tab. 44) Valorifi carea rezulta-telor obţinute se efectuează prin realizarea Programelor naţionale, Protocoale naţionale clinice, ghiduri, ordine şi dispoziţii ale Ministerului Sănătăţii, indicaţii şi recomandări metodice, treninguri, ateliere de lucru.
Au căpătat noi dimensiuni relaţiile ştiinţifi ce internaţionale de parteneriat a CNSP cu OMS, UNICEF, PNUD, USAID, Universitatea de Medicină din Lion (Franţa), Institutul Pasteur din Sankt Peterburg (Federaţia Rusă), Agenţia de Protecţie a Mediului din Bonn (Germania), Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru microbiologie şi imuno-logie (INCDMI) „Cantacuzino” din Bucureşti (România) etc.
Rezultatele cercetărilor efectuate au stat la baza argumentării necesităţii elaborării şi fortifi cării suportului legislativ şi normativ-metodic din ţară, inclusiv armonizarea aces-tuia la rigorile legislaţiei UE.
Tab. nr. 44Indicatori de rezultat în perioada a.a. 2011-2013
Denumirea indicatorului 2011 2012 2013Susţinute teze (dr.hab./ dr.) 1/1 0/4 1/4Monografi i, ghiduri, manuale 8 9 6/6/2Indicaţii şi recomandări metodice 4 8 6Articole ştiinţifi ce (naţ./ internaţ./ ISI) 21/17 68/6/1 62/18/4Teze (naţ./ internaţ.) 29/52 4/50 8/52Brevete de invenţie (cereri depuse / obţinute / certifi cate de autor) 1/3/1 2/2/4 2/3/4
Participare la expoziţii naţionale/internaţionale 4/12 1/3 3/3Aprecieri la Expoziţii: diplome/ medalii de aur / argint /bronz 15/11/0/1 5/6/1/2 15/12/1/2
Premii naţionale, internaţionale, teza de excelenţă 1/1/1 1/0/1 Bursă de
excelenţă
Sarcini de perspectivă:1. Abordarea complexă a problemelor prioritare de sănătate publică de semnifi caţie
naţională și internaţională în cadrul realizării temelor de cercetare-dezvoltare.2. Asigurarea suportului ştiinţifi c în elaborarea şi realizarea programelor naţionale
de profi laxie şi combatere a maladiilor transmisibile şi non-transmisibile.3. Continuarea colaborării cu instituţiile naţionale şi organismele internaţionale de
profi l în vederea executării unor proiecte comune şi de transfer tehnologic în domeniul sănătăţii publice.
4. A prevedea pentru fi ecare proiect de cercetare identifi carea, evaluarea, cuantifi -carea şi managementul riscurilor pentru sănătatea publică, pronosticul şi diminuarea impactului negativ al acestora asupra sănătăţii.
122
5. Fortifi carea suportului logistic pentru pregătirea, perfecţionarea şi reciclarea ca-drelor, inclusiv prin studiile de doctorat şi post-doctorat.
6. A intensifi ca activitatea de publicare a rezultatelor ştiinţifi ce în revistele naţionale şi internaţionale, inclusiv ISI şi electronice.
IX. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR DE SUPRAVEGHERE DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE
O componentă de bază și principală a oricărei dezvoltări, inclusiv a Serviciului SSSP, este determinată de nivelul suportului fi nanciar al acestuia în acoperirea cheltuielilor pentru activitățile funcționale. Anul 2013 a fost unul de excepție în acest aspect, mar-când o cotitură fundamentală în domeniul fortifi cării potențialului funcțional și de dez-voltare al Serviciului. Aceasta s-a manifestat prin creșterea considerabilă a alocațiilor destinate dezvoltării Serviciului, care în anul 2013 au constituit cca 224.134,30 mii lei, dintre care 158.079,30 mii lei – alocații din bugetul consolidat al statului (inclusiv Grantul UE) și 65.458,600 mii lei prezentând veniturile din prestarea serviciilor de sănătate publică agenților economici și populației. În comparație cu alocațiile a. 2012 această creștere constituie un spor cu 37,5%, care în mare parte se datorează alocați-ilor destinate implementării prevederilor Hotărârii de Guvern nr.165 din 17.03.2011 „Cu privire Programul de Stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Ser-viciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016”, inclusiv datorită Grantului UE în valoare de 41.828.372,00 lei (care a constituit o fi nanțare suplimentară de cca 24,5% - la alocațiile oferite din bugetul statului). Astfel, pentru prima dată în istoria Serviciului fi nanțarea la cap de locuitor, pentru servicii de supra-veghere a sănătății publice a constituit 62,96 lei.
Repartizarea cheltuielilor în instituțiile Serviciului SSSPPonderea majoră a mijloacelor fi nanciare, prin prisma instituțiilor, au fost alocate
Centrului Naţional de Sănătate Publică (în volum de 35,8%), motivul acestor alocații fi nanciare se explică prin faptul, că această instituție centralizat a organizat procurările de echipament și utilaj destinat realizării Programului de dezvoltare a rețelei de labora-toare pentru instituțiile din Serviciu, aprobat prin ordinul MS nr. 668 din 10.07.13. După volumul cheltuielilor, pe locul doi se plasează Centrul de Sănătate Publică din munici-piul Chişinău cu 16,73% din totalul mijloacelor fi nanciare cheltuite pentru serviciile de supraveghere a sănătății publice. Centrelor de Sănătate Publică din raioanele Republicii Moldova, inclusiv municipiului Bălţi le revin sub 3% din totalul mijloacelor fi nanciare cheltuite pentru sănătatea publică.
Repartizarea veniturilor obținute pe contul prestărilor de serviciiÎn 2013, veniturile pe contul prestărilor de servicii agenților economici și populației
au constituit 41.542.800 lei. Cele mai mari venituri au fost înregistrate de către Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Centrul de Sănătate Publică a municipiului Chişinău cu o rată de 24,7% şi 24,3%. În Centrele de Sănătate Publică din raioanele Comrat, Orhei şi Cahul s-au înregistrat venituri în jur de 3,4%. În restul CSP teritoriale veniturile sunt sub 3% din totalul de veniturilor pe Serviciu.
123
Repartizarea cheltuielilor efectuate din contul veniturilor din prestăride serviciiAnalizând indicatorii de distribuire a mijloacelor fi nanciare obţinute din veniturile
pentru prestarea serviciilor se constată, că cele mai mari cheltuieli au fost efectuate de către Centrul de Sănătate Publică a municipiului Chişinău – 31,8%, pe locul doi se situ-ează Centrul Naţional de Sănătate Publică cu 22,8%, CSP a municipiului Bălţi îi revine 3,5%, restul instituțiilor au cheltuit sub 3% din totalul cheltuielilor efectuate din contul veniturilor din prestări de servicii.
Repartizarea cheltuielilor pe tipuri de cheltuieliRepartizarea cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli denotă, că ponderea cheltuielilor
au fost destinate remunerării muncii salariaților – 58,4%. Pe locul doi se plasează cheltuielile capitale cu 22,3%. Pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, dia-gnosticumuri, reactive ş.a.) s-au consumat în jur de 5% din total. Pentru energia electrică, gaze, apă-canalizare, salubritate s-au cheltuit în jur de 4%. Pentru inventar moale şi echipament cheltuielile au constituit 0,08%, pentru reparaţii curente a clă-dirilor şi încăperilor – 1,3%, pentru reparaţii ale utilajului, inventarului – 0,5%, alte plăţi pentru mărfuri şi servicii – 8,4%, deplasările au constituit 0,2% din totalul de cheltuieli.
Analiza cheltuielilor pentru remunerarea munciiÎn total, pentru remunerarea muncii salariaților în instituțiile Serviciului au fost chel-
tuite 130.581.700 lei, inclusiv din mijloace speciale – 28.455,5 mii lei și constituind o creștere față de a.2012 cu 10,5%. Astfel, cheltuielile efectuate de fi ecare instituție în parte, pentru remunerarea muncii, deține cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor fi nanciare. Acestea au o rată cu valori cuprinse între 64,5% pentru CSP Anenii Noi şi 84,8% pentru CSP Vulcăneşti. Excepţie face CNSP, unde acest indicator constituie doar 29,6%. Aceasta înseamnă că structura cheltuielilor în CNSP diferă mult de cea din te-ritorii și sunt orientate spre alte tipuri de cheltuieli, inclusiv menținerea funcționalității instituției, mentenanței echipamentului sofi sticat ș.a.
Totodată trebuie de subliniat, că rezultatele analizei acestor cheltuieli pe o perioadă de 8 ani consecutivi (a.a.2005-2013), denotă că cheltuielile destinate remunerării muncii în organizarea și funcționarea Serviciului constituie în mediu 68-70 la sută din bugetul anual al instituțiilor.
Cu referință la nivelul de remunerare a muncii în Serviciu pot fi distinse 5 categorii de CSP teritoriale cu nivel diferit de salarizare. Din fi gura 72 putem observa că majori-tatea angajaților din Serviciu SSSP (86,5%), pentru activitatea sa profesională de pre-venire a bolilor, protecție a sănătății, dar și de diminuare a poverii economice și sociale a bolilor și cazurilor de deces în societate, sunt remunerați în limitele de 1700-2300 lei. Mai exact pentru 64,9% din CSP teritoriale le revine o salarizare în limita de 1700-2000 lei, pentru angajații din 8 CSP 21,6% (inclusiv CNSP) nivelul mediu al salarizării este cuprins în limita 2001-2300 lei, iar în două instituții nivelul salariului mediu este cuprins respectiv: 2601-2900 lei și 2901-3700 lei (fi g.75).
124
Trebuie de subliniat de asemenea, că salarizarea angajaților din Serviciu în mare măsură este determinată de componenta formării salariului în aceste instituții, cum ar fi : numărul de personal în instituție, gradul de califi care profesională, stagiul de muncă, ponderea de cumulare a funcțiilor, încărcătura funcțională per-specialist (sau angajat), structura activităților de supraveghere de stat a sănătății publice ș.a.
Analiza cheltuielilor pentru energia electrică, gazele, apa-canalizaţia,salubritateaÎn total, pentru energia electrică, gaze, apa-canalizare, salubritatea ș.a., s-au cheltuit
cca 4% (8,7 mln.lei) din bugetul integrat al Serviciului.Majoritatea din cheltuieli prin prisma teritoriilor la acest capitol (energia electrică,
gazele, apa-canalizaţia, salubritate), au fost efectuate de către CNSP şi constituie 26,1%, urmat de CSP Chişinău cu 12,09% din total, iar restul Centrelor de Sănătate Publică valorile cheltuielilor au fost cuprinse între 0,64% în CSP Ciadîr-Lunga până la 3,1% în CSP Orhei.
Per-total, cheltuielile pentru energia electrică, gazele, apă-canalizaţia, salubritate au fost acoperite din mijloace bugetare în proporţie de 39,8%, restul de 60,2% au fost aco-perite din contul mijloacelor speciale (venituri) ale instituțiilor.
Analiza cheltuielilor pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.)În total, pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.)
s-au cheltuit cca 5% (sau 10,9 mln.lei).Din totalul de cheltuieli efectuate de fi ecare centru cheltuielile pentru medicamente
(biopreparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.), care în CNSP dețin o pondere
2001-2300; = 8 CSP*
1700-2000;= 24 CSP
2301-2600;=3 CSP
2601-2900;= 1 CSP
2901-3700;= 1 CSP
Fig.75. Structura graduală a valorii salariilor medii**) la angajații CSPteritoriile și numărul acestor instituții (pe perioada a.a.2005-2013, în lei)
Notă: *) inclusiv CNSP **) buget + mijloace speciale
125
de 7,8% în totalul cheltuielilor. Ponderea acestui tip de cheltuieli în Centrele de Sănătate Publică teritoriale, variază între 0,63% în CSP Drochia şi 5,97% în CSP Călăraşi.
Din totalul de cheltuieli pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, diagnosticu-muri, reactive etc.) cele mai mari cheltuieli revin CNSP – cca 57%, urmat de CSP Chi-şinău – 13,6%. Pentru restul instituțiilor din Serviciu acest indicator ia valori între 0,1% în CSP Vulcăneşti şi 2,5% în CSP Ungheni.
Analiza cheltuielilor pentru reparaţii curente a clădirilor şi încăperilorPentru reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor s-au cheltuit cca 2,9 mln.lei. Pre-
ponderent aceste cheltuieli au fost efectuate pentru reparaţii curente a clădirilor şi încă-perilor de către CSP a mun. Bălţi – 15,5%, CSP Soroca – 10,7%, CNSP cca 10,1% şi CSP Cahul – 9,25%, aceasta în mare măsură fi ind determinate de necesitatea amplasării echipamentului nou de laborator, cerințele determinate pentru acreditarea acestora ș.a., restul centrelor acest indicator înregistrează valori mai mici de 6%.
Cheltuielile pentru reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor au fost efectuate din contul mijloacelor bugetare în proporţie de 22,6%, restul de 77,4% au fost achitate din contul veniturilor centrelor.
Analiza cheltuielilor pentru Reparaţii ale utilajului, inventaruluiPentru reparaţii ale utilajului, inventarului s-au cheltuit cca 1,1 mln. lei. Din totalul
cheltuielilor destinate la acest capitol, respectiv au fost efectuate de către CNSP în pro-porție de 31,3%, pe locul doi se afl ă CSP a mun. Chişinău – 23,4%, iar 11 CSP teritoriale nu au avut cheltuieli la acest capitol, restul instituțiilor au înregistrat cheltuieli pentru reparaţii ale utilajului, inventarului sub 5%.
Cheltuielile la acest capitol au fost efectuate din contul mijloacelor bugetare în pro-porţie de cca 10,8%, restul de 89,2% au fost achitate din contul mijloacelor obținute din prestarea serviciilor.
Analiza cheltuielilor pentru alte plăţi pentru mărfuri şi serviciiCheltuielile la capitolul ”Alte plăţi pentru mărfuri şi servicii” s-au cheltuit cca 18.8
mln. lei.Preponderent cheltuieli pentru activitățile la acest articol ”alte plăţi pentru mărfuri
şi servicii” au fost efectuate de către CNSP – 26,7%, pe locul doi se afl ă CSP a mun. Chişinău – 16,7%. CSP, a mun. Bălţi ai cheltuit 4,9% , CSP Anenii Noi – 3,8%, restul centrelor au înregistrat sub 3%.
Cheltuielile pentru alte plăţi pentru mărfuri şi servicii au fost efectuate din contul mijloacelor bugetare în proporţie de 25,1%, restul de 74,9% au fost achitate din contul veniturilor instituțiilor.
Analiza cheltuielilor pentru cheltuieli capitaleO componentă majoră în structura cheltuielilor produse de către instituțiile Serviciu-
lui SSSP constituie ”Cheltuielile capitale”. La acest capitol au fost cheltuite cca 49,9 mln. lei (sau 22,3%). Trebuie de subliniat că 41,8 mln. lei din suma alocată la acest ca-pitol, constituie fi nanțele dispuse din Grantul oferit de UE în baza Proiectului elaborat de specialiștii CNSP, fi ind destinate fortifi cării capacităților și potențialului de laborator a Serviciului și, care au fost valorifi cate prin intermediul CNSP.
126
Acoperirea bugetară în mare parte ține de remunerarea muncii, medicamente (bio-preparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.) şi cheltuieli capitale, pentru cele-lalte tipuri de cheltuieli acoperirea este asigurată preponderent, din contul veniturilor obținute de instituțiile Serviciului pentru serviciile prestate.
Concluzii:Toate eforturile întreprinse de Serviciul de Stat de Supraveghere în Sănătate Publică
în perioada actuală au fost şi sunt direcţionate spre îmbunătăţirea indicatorilor de sănă-tate a populaţiei.
Ca rezultat putem menţiona că tot ce a fost realizat în domeniul sănătăţii pe parcursul acestei perioade este rezultatul unei munci asidue a tuturor specialiştilor din domeniul Sănătăţii Publice din ţară, care în pofi da greutăţilor de acest ordin menţin sub suprave-ghere sănătatea populaţiei.
X. COLABORAREA INTERNAȚIONALĂ Relațiile externe ale Centrului Național de Sănătate Publică, asigurate prin interme-
diul Ministerului de ramură, joacă un rol important nu doar pentru instituție, dar pentru Serviciu și întreg sistemul de sănătate al țării. Această afi rmație este bazată pe rezultatele istorice și cele recente de colaborare a instituției cu cele mai importante organisme inter-naționale și instituții în domeniul sănătății. Putem spune că debutul ascendent al acestei colaborări a demarat prin anii 1995, ca ulterior colaborarea să devină permanentă și din ce în ce mai intensivă, cu benefi cii de valoare neestimată pentru sănătatea populației. În primul rând aceasta se referă la colaborarea CNSP cu structurile OMS și cu Alianța GAVI devizul căreia fi ind: ”Salvarea vieții copiilor și protecția sănătății populației prin sporirea accesului la imunizări în țările sărace”.
Vacuumul creat după destrămarea URSS a avut repercusiuni sociale semnifi cative, inclusiv asupra sistemului de sănătate publică, prin care, în perioada anilor 1990-1995 țara ducea o lipsă acerbă în vaccinuri. Iar, impactul acestui defi cit nu s-a lăsat mult așteptat, ca în următorii 2-3 ani în țară să fi e înregistrate erupții epidemice și epidemii de unele boli transmisibile cum ar fi : difteria, rujeola, oreionul ș.a. – și doar cu ajutorul OMS și cu Alianța GAVI sistemul de sănătate al țării și-a revenit la normal. Odată cu creșterea potențialului economic, țara devine din an în an mai capabilă ași onora obli-gațiunea la acest capitol și, de a procura de sinestătător necesarul de vaccinuri pentru prevenirea bolilor imunodirijabile.
Însă, relaţiile externe ale Centrului Naţional de Sănătate Publică nu sunt limitate doar la domeniul imunizărilor. Activitatea de colaborare a specialiștilor CNSP a permis a extinde spectrul acestor relații, cooptând în această ”orbită” astfel de domenii cum ar fi : sănătatea umană și factorii de mediu, sănătatea ocupațională, riscurile și pericolele chimice, radioprotecția, siguranța biologică și sănătatea alimentelor, pregătirii sistemu-lui în situații excepționale și calamități etc.
Toate aceste tipuri de relații și colaborări sunt efectuate în bază de acorduri, tratate, convenții, proiecte comune, contracte ș.a. Astfel, pe parcursul a.2013 CNSP a deținut relațiile de colaborare pe bază de acorduri şi contracte directe cu:
Facultatea de biologie a Universităţii de Stat din Moscova (Rusia). Centrul Ştiinţifi c de Stat în virusologie şi biotehnologii „VECTOR” (Rusia) şi
Centrul Naţional de Sănătate Publică (Moldova).
127
Institutul Naţional de Sănătate Publică, Bucureşti, România. Institutul de EcoIgienă şi Toxicologie L.I Medvedea (Kiev, Ukraina). Institutul Naţional de Sănătate Publică Iaşi, România. Institutul de Sănătate Publică „Prof. Dr. Iuliu Moldovan” Cluj-Napoca,
România. Institutul de Epidemiologie şi boli infecţioase L.V Gromaşăvskii Ucraina. Institutul Naţional de Cercetare-dezvoltare pentru microbiologie şi imunologie
„Cantacuzino” Bucureşti, România.cu organismele internaționale: Ofi ciul European al OMS de supraveghere şi acţiuni în domeniul diagnosticului
de laborator a bolilor transmisibile (Lion, Franţa); OMS-Geneva, FAO/OMS, UNICEF, PNUD, USAID, ONU. Agenţia Internaţională de Energie Atomică, Viena Austria. SHEA-Society for Health Care Epidimilogy of America. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. UNECE- Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa. GUAM-Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (ODDE). Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori a Comisiei Europene. Agenția pentru Substanțe Chimice din Suedia. Fondul de Mobilitate al Federației Organizațiilor Nonguvernamentale pentru
dezvoltare. Biroul pentru Substanțe chimice din or. Lodz, Polonia. ECDC- Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. WB- Banca Mondiala în Moldova. UE CoE CBRN-Centrul de Excelență al Europei de Sud-Est responsabil de pro-
blemele reglementării materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Impactul acestor colaborări contribuie enorm de mult la dezvoltarea potențialului
profesional al specialiștilor, sporirea profesionalismului, creșterea potențialului meto-dologic al instituției și capacităților de armonizare a actelor normative și metodice ale Serviciului la legislația comunitară și la standardele organismelor internaționale. Eva-luând potențialul profesional și pregătirea specialiștilor tot mai des aceștia sunt invitați/cooptați în calitate de experți sau formatori în cadrul consfătuirilor și atelierelor de lucru internaționale.
Relaţiile externe ale Centrului permanent au tins spre extinderea colaborărilor exter-ne cu instituţii şi organisme, acestea din urmă fi ind focusate spre:
a) Participarea la reuniuni de nivel înalt, simpozioane, conferinţe, congrese, mani-festări ştiinţifi ce.
b) Efectuarea vizitelor ofi ciale bilaterale, inclusive în scopul realizării tratativelor, consultărilor în domeniul sănătăţii publice.
c) Realizarea schimbului de experienţă, stagiilor și instruirilor profesionale, partici-parea la expoziţii, realizarea activităţilor în domeniul cooperării tehnico-ştiinţifi ce etc.
d) Alte sarcini analogice.În anul 2013 specialiștii CNSP au efectuat 95 deplasări peste hotarele ţării, în care au
participat 55 specialişti din majoritatea structurilor instituției cu o durată medie (de zile) a deplasărilor de 5,9 zile. În anul 2013 specialiştii au fost în 31 de ţări, cele mai vizitate fi ind: România, Turcia, Ukraina şi Federaţia Rusă, Suedia, Germania şi Italia.
Fiecare deplasare peste hotarele ţării sunt destinate anumitor scopuri (fi g.76).
128
Astfel, în scop de perfecţionare şi stajiere a personalului CNSP, au fost efectuate 22 deplasări, participare în cadrul atelierelor de lucru cu diferită tematică 18 deplasări, 28 deplasări cu scop de participare la conferinţe și seminare ș.a.
Suportul fi nanciar al deplasărilor a fost asigurat în mare parte de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a fi nanţat 30 de deplasări a specialiștilor din instituție. Aportul fi nanciar a instituţiei s-a referit la fi nanţarea a 20 de deplasări, celelalte 45 deplasări au fost asigurate de alte organizaţii şi instituţii (Agenţia pentru Substanţe chimice, Lodz; ONU; AIEA; SHEA ș.a.).
Sarcinile prioritare pentru realizare în anul 2014:I. Îmbunătățirea activității ce ține de elaborarea cadrului legislativ și normativ în
vederea realizării Strategiei naţionale de sănătate publică, precum și ajustării cadrului legislativ național la legislația comunitară.
II. Sporirea efi cacității activităților ce țin de asigurarea sarcinilor care stau în fața întregului Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice și de executare a pla-nurilor de activitate pentru a. 2014, aprobate de Ministerul Sănătăţii.
III. Îmbunătăţirea mecanismelor de colaborare intersectorială și interdisciplinară cu structurile relevante atât din cadrul Sistemului Național de sănătate, cât și din afara acestuia.
IV. Perfecţionarea cadrului legal și a mecanismelor ce țin de implementarea acestuia în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile și transmisibile.
V. Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea continuă a realizării Programelor şi Poli-ticilor Naţionale de Sănătate ce țin de competența sănătății publice.
VI. Dezvoltarea parteneriatelor la nivel naţional, teritorial şi internaţional privind fortifi carea capacităţilor sistemului de sănătate publică.
VII. Stabilirea unei conlucrări cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) pentru implementarea Programului Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă şi profi laxia maladiilor.
VIII. Coordonarea şi acordarea suportului metodologic Centrelor de Sănătate Publică teritoriale în efectuarea supravegherii sanitare în domeniul Sănătăţii Publice. Fortifi carea măsurilor de prevenire, pregătire şi răspuns la situaţii de urgenţe în sănătatea publică.
IX. Organizarea, monitorizarea și evaluarea măsurilor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
Fig.76. Scopul deplasărilor specialiștilor CNSP în afara ţării
129
X. Ameliorarea situației privind completarea SSSSP cu resurse umane. Perfecţiona-rea şi instruirea continuă a personalului medical în domeniul Sănătăţii Publice.
XI. Extinderea utilizării metodelor obiective de apreciere a indicilor sanitaro-bacte-riologice cu aplicarea noilor metode de investigare conform cerinţelor ISO.
XII. Modernizarea tehnologiilor şi procedeelor investigaţiilor sanitaro-bacteriologi-ce utilizând în cadrul activităţii echipament, sisteme, instalaţii, medii nutritive moderne.
XIII. Implementarea mecanismelor de e-guvernare şi sistemelor informaţionale în domeniul sănătăţii publice.
XIV. Asigurarea controlului calităţii cercetărilor de laborator prin participarea în PT, comparări interlaboratoare, cercetări repetate, validarea metodelor, estimarea incertitu-dinii. Sporirea calității serviciilor de sănătate publică prestate.
XV. Optimizarea managementului interior al instituțiilor Serviciului în condițiile defi citului de personal.
XVI. Consolidarea cercetărilor științifi ce în domeniul sănătăţii publice axate pe fun-damentarea științifi că a acțiunilor de realizare a prevederilor Strategiei naţionale de să-nătate publică pentru anii 2014-2020.
XVII. Efi cientizarea colaborării internaționale
130
AN
EX
EST
ATE
LE
DE
FU
NCȚ
II L
A F
INE
LE
AN
UL
UI
GE
STIO
NA
R
Den
umir
ea fu
ncţie
i
Num
ăr fu
ncţii
tota
l în
inst
ituţie
fi na
nţat
e de
bu
get
Num
ăr p
erso
ane
fi zic
e (lu
crăt
ori
de b
ază)
în fu
ncţii
oc
upat
e fi n
anţa
te d
e bu
get
Num
ăr fu
ncţii
în in
stitu
ţie,
tota
l la
aut
oges
tiune
şi
fi nanţa
te d
in m
ijloa
cele
sp
ecia
le
Num
ăr p
erso
ane
fi zic
e (lu
crăt
ori
de b
ază)
în
funcţii
ocu
pate
, au
toge
stio
nare
şi
fi na
nţat
e di
n m
ijloa
ce sp
ecia
le
scri
ptic
e
ocup
ate
sc
ript
ice
ocup
ate
В1
23
45
6
Med
ici –
tota
l80
9,25
705,
2547
914
,75
96
Spec
ialiş
ti cu
stud
ii su
perio
are
nem
edic
ale
– to
tal
45
,542
107
00
1
Pers
onal
med
ical
med
iu -
tota
l 10
1195
2,5
825
34,7
527
,511
Spec
ialiş
ti cu
stud
ii m
edii
nem
edic
ale
- tot
al
44
4528
,528
,536
Pers
onal
med
ical
infe
rior -
tota
l
157
148,
7515
013
11,5
3
Alt
pers
onal
63
7,75
557
512
32,2
523
,25
19
Tota
l fun
cţii
2664
,524
09,5
2118
156,
7513
1,25
124
Incl
usiv
:33
,531
,548
- d
ezin
fect
ori fără
stud
ii m
edic
ale
131
FUNCȚII LA FINELE ANULUI GESTIONAR
Denumirea funcţiei
Total funcţii Persoane fi zice
(lucrători de bază) funcţii ocupate
Cu categorie
Elib
eraţ
i în
cur
sul
anul
ui
Ang
ajaţ
i în
cur
sul
anul
ui
Scri
ptic
e
Ocu
pate
Total
Ştiinţa
Incl
usiv
: șe
f secţie
S I II
Lip
seșt
e
Medici şefi ai CSP 40 40 40 0 0 34 1 0 5 1 3
Medici şefi - adjuncţi ai CSP 18 16 16 0 0 12 1 0 2 0 1Medici:
49 39 20 0 8 13 4 0 3 1 2 Promovarea sănătății
Sănătatea mediului 51 43,75 34 0 7 26 5 0 3 0 0
Sănătatea ocupațională 48,5 44 32 1 6 27 4 1 0 0 0
Siguranța alimentelor 46,5 41,5 35 0 8 24 3 0 1 1 1
Sănătatea copiilor și tinerilor 39,75 34 27 0 6 17 3 2 5 0 2
Igiena generală 120,75 92 63 0 26 40 3 8 10 8 10
Radiologie 8,5 8 5 0 1 2 3 0 0 0 0
Epidemiologi 184 153 127 1 46 86 14 8 11 11 14
Inclusiv: în secția dezinfecție profi lactică 12 11,5 8 0 4 4 1 0 0 0 0
Laboranţi - lab. san-igienic 100,5 92,5 27 0 8 13 3 3 3 1 1
Bacteriologi 116,5 111 76 0 18 54 9 8 4 3 1
Medici statisticieni 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alţi specialiști cu studii superioare nemedicale - total
45,5 42 104 0 18 22 10 12 20 3 1
Inclusiv: ingineri din cadrul secț. operative 11 10 8 0 1 0 0 1 0 0 0
Biologi, chimişti X X 73 2 11 19 9 10 23 4 3
Entomologi X X 5 0 0 2 0 0 1 0 0
Consilier juridic superior (jurist) X X 8 0 3 0 0 0 0 0 0
Personal medical mediu - total, inclusiv: 1011 952,5 825 0 0 535 83 94 86 42 32
Felceri, asist. - promovarea sănătății 34,25 32 28 0 0 13 2 4 5 3 0
Asistenții medicului igienist 304,5 280,75 256 0 5 172 19 24 33 11 11
Asistenţii epidemiologului 248,5 239,25 225,25 5 0 161 21 25 14 15 9
Entomologi 1,75 1,5 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Felceri şi laboranţi bacteriologi 218,75 211 185 0 2 116 25 23 14 10 8
Felceri şi laboranţi (lab.san-igienic) 126,75 120,75 109 0 0 60 12 20 16 3 1
Dezinfectori-instructori 9 7,5 5 0 0 1 1 0 1 0 0
Dezinfectori cu studii medicale 37,25 33,25 4 0 0 0 0 0 1 0 1
Statisticieni medicali 20 31 25,5 8 0 5 6 2 3 6 4
Spec. cu studii medii nemedicale (dezinfectori) X X 43 1 0 0 0 0 4 6 1
132
Teritoriile administrative
Total funcţii
Persoane fi zice (lucrători de
bază) funcţii ocupate
Cu categorie
Elib
eraţ
i în
cur
sul
anul
ui
Ang
ajaţ
i în
cur
sul
anul
ui
Scri
ptic
e
Ocu
pate
To-tal Şt
iinţa
Incl
usiv
:
şefi
secţ
ii
S I II
Lip
seșt
e
mun.Chişinău 123,75 108,5 97 0 15 57 15 13 12 2 11mun.Bălţi 34 32,5 26 0 10 17 6 1 2 0 0Anenii Noi 16,25 14,25 8 0 0 4 0 2 2 0 0Basarabeasca 6 4 1 0 0 1 0 0 0 0 0Briceni 13 12,5 8 0 2 6 2 0 0 0 0Cahul 23,5 15 10 0 4 6 3 0 2 0 0Cantemir 9,75 9,75 5 0 2 2 2 0 0 0 0Călăraşi 12,75 10 5 0 3 5 0 0 0 0 0Căuşeni 20,25 17,25 13 0 4 11 2 0 0 0 0Cimişlia 8,75 5,5 1 0 0 1 0 0 0 0 0Criuleni 12,5 8,5 4 0 0 2 0 0 2 0 1Donduşeni 11 11 10 0 2 9 0 0 1 0 2Drochia 17 17 13 0 8 9 1 0 3 0 0Dubăsari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Edineţ 14,25 12,75 7 0 2 6 0 0 1 2 0Făleşti 14 14 10 0 3 7 3 0 0 0 0Floreşti 17 17 10 0 4 7 2 0 1 1 0Glodeni 11 10,25 8 0 0 7 1 0 0 0 0Hînceşti 23 17,5 11 0 0 8 2 0 1 0 0Ialoveni 19 17 14 0 3 10 1 0 0 2 0Leova 8,75 6,5 3 0 1 3 1 0 0 0 0Nisporeni 10 8 5 0 2 4 0 0 1 0 1Ocniţa 13,5 13,5 8 0 0 7 1 1 1 0 0Orhei 27 21 15 0 7 11 3 0 1 2 0Rezina 9 9 6 0 0 5 0 1 0 0 0Rîşcani 13,75 13,5 9 0 0 9 0 0 0 0 0Sîngerei 15,5 12 7 0 3 5 0 0 2 0 2Soroca 17,75 14,25 10 0 3 8 0 0 2 0 1Străşeni 17,5 15,75 10 2 5 6 0 1 3 0 2Şoldăneşti 8 5 2 0 0 2 0 0 0 0 0Stefan Vodă 12,5 12,5 9 0 4 7 0 0 2 1 0Taraclia 8,5 6,5 3 0 2 1 0 1 1 0 0Teleneşti 13,5 13,25 8 0 4 5 1 0 2 0 0Ungheni 23 20 11 0 0 10 1 0 0 1 0Comrat 19 18 7 0 3 4 0 1 2 0 1Ciadîr-Lunga 14 13,5 8 0 0 5 1 0 1 0 1Vulcăneşti 6,5 6,5 4 0 0 3 0 1 1 0 0CNSP 145,5 120,25 90 0 29 60 4 5 1 12 12
PERSONAL MEDICAL CU STUDII SUPERIOARE (medici, date abs.)
133
PERSONAL CU STUDII MEDII (asistenți, felceri laboranți, date abs.)
Teritoriile administrative
Total funcţii Persoane fi zice
(lucrători de bază) funcţii
ocupate
Cu categorie
Elib
eraţ
i în
cu
rsul
anu
lui
Ang
ajaţ
i în
cu
rsul
anu
lui
Scri
ptic
e
Ocu
pate
S I II
Lip
seșt
e
mun. Chișinău 165 144,25 134 87 21 15 12 6 8mun. Bălţi 45 44 44 32 7 0 5 0 0Anenii Noi 22 22 19 11 3 4 1 0 0Basarabeasca 6,25 6 6 3 0 1 2 1 0Briceni 22,5 21,5 17 8 5 3 1 2 0Cahul 33,75 30,25 24 14 3 4 3 2 1Cantemir 17 17 13 12 1 0 0 0 0Călăraşi 23,25 19,5 14 9 1 0 0 4 2Căuşeni 22 16,75 12 7 1 1 3 3 1Cimişlia 15 14,5 8 1 0 0 0 0 0Criuleni 25,5 22,5 17 9 1 4 3 0 0Donduşeni 11 11 11 4 2 1 0 0 0Drochia 24 24 20 13 1 6 0 1Dubăsari 0 0 0 0 0 0 0 0 0Edineţ 19,75 19,25 18 12 2 1 4 0 0Făleşti 24,5 24,5 24 22 0 2 0 0 0Floreşti 25,75 25,75 21 17 2 0 2 0 0Glodeni 15 15 15 13 0 2 0 0 0Hînceşti 30 27,75 20 10 3 5 2 1 Ialoveni 23 21 20 14 0 6 0 0 0Leova 11 11 11 7 1 2 1 0 0Nisporeni 13,5 13,5 10 4 2 2 2 0 0Ocniţa 18 18 16 11 1 2 1 0 0Orhei 41,5 41,5 38 25 1 5 7 1 0Rezina 16 16 16 9 1 1 5 0 1Rîşcani 21 21 18 13 0 0 5 2 0Sîngerei 23,5 22 16 12 2 2 0 1 0Soroca 29 28 28 16 2 5 3 2 3Străşeni 18,5 18 15 9 2 1 3 1 3Şoldăneşti 15 15 10 9 1 0 0 0 0Ştefan Vodă 17,25 17,25 16 11 1 2 2 1 0Taraclia 11 11 9 8 0 0 0 0 0Teleneşti 21,25 21,25 18 14 1 1 2 1 1Ungheni 30 30 27 13 4 4 6 1 1 – Comrat 22,5 22,5 18 9 1 7 1 0 0 – Ceadîr-Lunga 17,5 17,5 15 11 1 1 2 1 0–Vulcăneşti 8,5 8,5 7 4 0 1 2 0 0CNSP 66,25 56 56 30 8 9 0 11 9
134
ASIGURAREA INSTITUȚIILOR DIN SERVICIU CU PERSONAL La 100 mii populație
MediciSpecialişti cu studii
superioare nemedicale
Per-sonal
medical mediu
Specialişti cu studii medii ne-medicale
Per-sonal
medical inferior
Alt per-sonal
Total funcţii
mun.Chişinău 12,2 12,1 16,7 0,4 2,0 10,1 45,5mun.Bălţi 17,3 17,4 29,4 1,3 5,3 11,4 66,8Anenii Noi 9,6 9,6 22,8 0,0 4,8 14,4 55,2Basarabeasca 3,5 3,5 20,9 3,5 7,0 24,3 62,6Briceni 10,7 10,8 22,9 0,0 4,0 10,8 49,9Cahul 8,0 8,0 19,2 1,6 2,4 12,0 44,9Cantemir 8,0 8,0 20,9 0,0 3,2 16,1 49,8Călăraşi 6,4 6,4 17,8 2,5 3,8 11,5 42,0Căuşeni 14,2 14,2 13,1 0,0 2,2 14,2 49,2Cimişlia 1,6 1,6 13,2 4,9 4,9 16,4 42,8Criuleni 5,5 5,4 23,1 0,0 4,1 15,0 53,0Donduşeni 28,4 22,7 25,0 0,0 9,1 18,2 72,7Drochia 1,6 14,7 22,5 0,0 3,4 13,5 55,2Dubăsari 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Edineţ 0,9 8,6 22,0 0,0 4,9 13,4 57,4Făleşti 1,3 10,9 26,1 1,1 3,3 12,0 53,2Floreşti 1,3 11,3 23,6 0,0 3,4 13,5 58,5Glodeni 1,0 13,2 24,7 1,6 3,3 18,1 59,3Hînceşti 1,4 9,1 16,5 2,5 2,5 8,2 38,8Ialoveni 1,8 13,9 19,9 0,0 3,0 11,9 51,8Leova 0,4 5,6 20,6 0,0 3,8 15,0 48,8Nisporeni 0,6 7,6 15,1 1,5 4,5 15,1 43,8Ocniţa 1,0 14,5 29,0 1,8 3,6 16,3 67,1Orhei 1,9 12,0 30,3 2,4 2,4 10,4 55,8Rezina 0,8 11,6 31,0 0,0 3,9 15,5 69,8Rîşcani 1,1 13,1 26,1 1,5 2,9 0,0 46,4Sîngerei 0,9 7,5 17,2 1,1 3,2 7,5 35,5Soroca 1,3 10,0 28,0 0,0 4,0 11,0 57,9Străşeni 1,3 10,9 16,3 1,1 3,3 9,8 46,8Şoldăneşti 0,3 4,7 23,5 0,0 4,7 11,7 47,0Stefan Vodă 1,1 12,6 22,5 1,4 4,2 14,1 60,4Taraclia 0,4 6,8 20,4 2,3 4,5 25,0 61,3Teleneşti 1,0 10,9 24,6 1,4 4,1 9,6 50,5Ungheni 1,4 9,4 23,0 1,7 4,3 10,2 51,1Comrat 0,9 9,8 25,3 1,4 4,2 14,1 59,1Ciadîr-Lunga 1,0 12,2 22,9 0,0 4,6 16,8 61,0Vulcăneşti 0,5 15,9 27,8 0,0 8,0 27,8 83,5CNSP (nivel naț.) 0,4 1,6 0,0 0,6 2,1 6,6 232
135
NUMĂRUL COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR CU MASA CORPULUI SUPRAPONDERALĂ ȘI OBEZITATE
Teritoriul administrativ
Fete 13 ani Băieţi 13 ani
Nu-mărul total de
copii
Din ei investi-
gați
Numărul copiilor cu indicile masei
corporale (IMC), în: Numărul total de
copii
Din ei inves-tigați
Numărul copiilor cu indicile masei
corporale (IMC), în:stadiul
care pre-cede obe-
zitatea
stadiul de obe-zitate
stadiul care precede
obezitatea
stadiul de obe-zitate
A 1 2 3 4 5 6 7 8mun. Chișinău 2402 1687 43 21 2558 1932 62 21mun. Bălţi 581 581 5 3 551 549 3 2Total pe municipii 2983 2268 48 24 3109 2481 65 23Anenii Noi 163 163 10 2 173 173 14 2Basarabeasca 145 141 5 1 153 150 3 4Briceni 258 250 3 4 332 330 3 10Cahul 841 807 70 13 397 381 33 7Cantemir 907 302 15 4 978 484 9 3Călăraşi 224 224 6 3 262 262 2 2Căuşeni 597 597 27 13 446 446 18 7Cimişlia 231 231 6 0 253 253 6 0Criuleni 352 85 20 8 386 70 15 6Donduşeni 180 179 13 1 209 209 10 1Drochia 396 393 13 7 447 442 13 5Dubăsari 178 65 8 5 197 30 5 1Edineţ 338 302 5 9 349 315 7 8Făleşti 424 410 2 0 419 406 0 0Floreşti 389 385 21 14 429 428 20 12Glodeni 137 137 8 8 275 275 14 14Hînceşti 624 614 37 13 606 599 34 11Ialoveni 505 503 8 6 545 545 6 6Leova 297 297 0 0 302 298 0 0Nisporeni 402 61 4 3 391 49 3 3Ocniţa 165 165 8 6 203 203 10 6Orhei 572 572 20 12 559 559 16 8Rezina 229 228 5 3 270 268 3 1Rîşcani 257 257 38 11 360 360 14 8Sîngerei 649 498 132 20 964 632 262 16Soroca 440 440 3 17 394 394 5 16Străşeni 406 353 18 12 419 369 14 9Şoldăneşti 247 247 3 0 232 232 2 1Ştefan Vodă 389 389 8 5 411 411 4 1Taraclia 185 183 3 0 186 185 1 0Teleneşti 4 385 385 4 2 411 411 1Ungheni 958 958 25 14 980 980 28 15UTA Găgăuzia 1155 1142 16 33 1095 1091 6 7 – Comrat 347 347 5 3 391 391 1 1 – Ceadîr-Lunga 679 679 7 29 581 581 3 5 – Vulcăneşti 129 116 4 1 123 119 2 1Total pe raioane 13244 11963 945 251 13624 12240 991 191Total M. Sănătăţii malul drept 16227 14231 993 275 16733 14721 1056 214
Total alte Ministere 0 0 0 0 0 0 0 0 – ACS 0 0 0 0 0 0 0 0 – Calea Ferată 0 0 0 0 0 0 0 0 – Armata Naţională 0 0 0 0 0 0 0 0Total Republică Malul Drept 16227 14231 993 275 16733 14721 1056 214
136
Teritoriul administrativ
Fete 15 ani Băieţi 15 ani
Nu-mărul total de
copii
Din ei investi-
gați
Numărul copiilor cu indicile masei corporale (IMC),
în: Nu-
mărul total de
copii
Din ei investi-
gați
Numărul copiilor cu indicile masei corporale (IMC),
în:
stadiul care
precede obezitatea
sta-diul de
obezi-tate
stadiul care
precede obezitatea
sta-diul de
obezi-tate
mun. Chișinău 2522 1856 39 11 2570 2082 55 28mun. Bălţi 547 547 2 6 225 225 3 4Total pe municipii 3069 2403 41 17 2795 2307 58 32Anenii Noi 174 174 8 2 160 160 10 5Basarabeasca 137 132 5 2 168 166 6 7Briceni 297 295 3 8 301 298 3 8Cahul 815 779 86 20 417 403 40 11Cantemir 937 221 15 5 974 299 15 3Călăraşi 273 273 10 9 282 282 3 2Căuşeni 393 393 21 10 409 409 17 8Cimişlia 269 269 6 0 310 310 10 0Criuleni 371 80 18 10 397 45 10 4Donduşeni 190 189 17 1 203 203 18 1Drochia 417 415 9 4 438 435 16 9Dubăsari 177 25 10 2 194 42 7 3Edineţ 396 372 4 6 401 392 3 5Făleşti 425 423 6 2 456 443 3 0Floreşti 415 414 12 8 387 386 11 6Glodeni 131 131 6 6 37 37 2 2Hînceşti 601 594 48 15 626 614 42 12Ialoveni 519 517 16 13 530 526 9 7Leova 324 307 0 0 336 301 0 0Nisporeni 380 52 4 2 402 58 5 3Ocniţa 191 191 12 4 208 208 13 7Orhei 568 568 22 13 578 578 14 7Rezina 227 225 6 2 244 244 3 1Rîşcani 401 401 23 7 206 206 11 3Sîngerei 5824 3416 428 22 9213 5248 616 28Soroca 398 398 7 19 463 463 7 14Străşeni 377 362 24 15 369 351 14 11Şoldăneşti 248 248 2 2 262 262 3 2Ştefan Vodă 519 519 4 2 422 422 2 0Taraclia 199 199 2 0 159 157 2 0Teleneşti 4 0 0 0 0 0 0 0Ungheni 924 924 22 12 904 904 24 10UTA Găgăuzia 717 708 3 17 789 783 3 5 – Comrat 316 316 0 0 390 390 0 0 – Ceadîr-Lunga 267 267 1 17 259 259 1 4 – Vulcăneşti 134 125 2 0 140 134 2 1Total pe raioane 18238 14214 859 240 21245 15635 942 184Total M. Sănătăţii malul drept 21307 16617 900 257 24040 17942 1000 216
Total Republică Malul Drept 21307 16617 900 257 24040 17942 1000 216
NUMĂRUL COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR CU MASA CORPULUI SUPRAPONDERALĂ ȘI OBEZITATE
137
Ram
urile
, ge
nul d
e ac
tivita
te
Nr.
de a
ngaj
ați,
care
au
fost
su
puși
exa
men
elor
m
edic
ale
Din
ei
exam
inaț
i D
in e
i adm
iși
la lu
cru
Nr.
de a
ngaj
ați
la c
are
s-au
de
pist
at b
oli
gene
rale
Nr.
de a
ngaj
ați
tran
sfer
ați
tem
pora
r (c
u ex
clud
erea
fa
ctor
ilor
de
prod
ucție
co
ntra
indi
cați)
la a
lt lu
cru
Nr.
de a
ngaj
ați
tran
sfer
ați
perm
anen
t (c
u ex
clud
erea
fa
ctor
ilor
de
prod
ucție
co
ntra
indi
cați)
la a
lt lu
cru
Nr.
de a
ngaj
ați
cu su
specții
de
boli
som
atic
e (in
toxi
cații
) pr
ofes
iona
le
Tota
l
Incl
usiv
fe
mei
Tota
l
Incl
usiv
fe
mei
To
tal
Incl
usiv
fe
mei
To
tal
Incl
usiv
fe
mei
Tota
l In
clus
iv
fem
ei
Tota
l In
clus
iv
fem
ei
Tota
l In
clus
iv
fem
ei
A1
23
45
67
89
1011
1213
14
Agr
icul
tura
10
391
2383
8846
2173
8644
2118
916
264
988
759
10
Tu
tună
rit
37
029
831
727
031
126
480
711
00
00
0
Pe
rsoa
ne c
are
lucr
ează
cu
pest
icid
e
5723
242
5227
224
4913
214
656
612
80
732
00
Indu
strie
tota
l, in
clus
iv:
29
149
1389
426
645
1267
626
423
1199
011
0450
817
256
181
422
0
In
dust
ria d
e pr
eluc
r. a
prod
. ag
ric. a
limen
tare
4328
2072
3795
1847
3757
1830
195
101
3715
60
00
In
dust
ria c
onst
ruct
oare
de
maş
ini,
apar
ate
33
0010
0831
1897
930
8453
214
723
5512
617
00
In
dust
ria uşo
ară
1112
594
3399
5984
1198
7282
9541
234
421
1741
260
0
Incl
usiv
indu
stri
a de
con
fecț
ii91
1978
1378
0066
9877
7066
1531
026
610
837
220
0
C
onfe
cţio
nare
a m
obile
i şi
prel
ucra
rea
lem
nulu
i 22
0134
821
2333
921
3033
580
1511
108
10
0
In
dust
ria e
xtra
ctivă
11
5869
1069
6410
5964
322
80
70
00
In
dust
ria m
ater
iale
lor d
e co
nstru
cţie
3088
264
2950
254
2919
241
873
172
342
10
Tran
spor
t 48
9156
246
7255
346
2154
313
520
331
224
00
Com
unic
aţii şi
info
rmat
ică
27
6362
926
4558
626
2358
229
016
71
131
00
Gos
podă
ria c
omun
ală
25
0476
823
9074
423
7473
371
819
89
30
47En
erge
tica,
resu
rse
ener
getic
e
7324
1119
7034
1102
6929
1051
405
1560
019
20
0C
onst
rucţ
ii
32
8652
731
0349
830
2348
712
99
424
711
00
Alte
act
ivităţi
1964
811
476
1867
410
861
1863
310
789
1206
779
8943
374
00
Obi
ectiv
e ra
diol
ogic
e
1048
695
1046
693
1046
693
145
109
00
00
00
EX
AM
EN
UL
ME
DIC
AL
AL
AN
GA
JAŢ
ILO
R C
AR
E A
CT
IVE
AZĂ
ÎN C
ON
DIŢ
II N
OC
IVE
ŞI N
EFA
VO
RA
BIL
E
138
Obiective
Nr. locurilor de muncă cercetate la:
Zgomot Vibraţia Microclima Iluminatul Radiaţii ionizante
Total
din
ele
neco
nfor
me
norm
elor
sani
tare
To-tal
din
ele
neco
nfor
me
norm
elor
sani
tare
Total
din
ele
neco
nfor
me
norm
elor
sani
tare
Total
din
ele
neco
nfor
me
norm
elor
sani
tare
To-tal
din
ele
neco
nfor
me
norm
elor
sani
tare
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Industriale 2643 312 149 3 5048 453 5396 439 51 0
Inclusiv industria de confecții
1718 99 5 0 2909 204 3119 113 0 0
Agricole 162 20 0 0 461 47 479 23 2 0
Obiective de transport 111 2 1 0 199 21 190 15 0 0
Obiective a materialelor de construc.(cariere, mine etc.)
117 27 0 0 159 23 145 12 0 0
Comunale 82 8 0 0 2016 195 2022 102 160 0
Instituţii medicale 69 3 0 0 4312 554 3817 143 854 0
Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli
47 0 0 0 9211 891 8630 1041 0 0
Obiective cu profi l alimentar
571 38 7 4 3490 409 7193 351 11 0
Altele 330 41 0 0 827 59 607 59 275 2
EVALUAREA FACTORILOR FIZICI LA LOCURILE DE MUNCĂ A FEMEILOR
139
CARACTERISTICA CONDIŢIILOR DE MUNCĂ CONFORM FACTORILOR CHIMICI
Obiective
Caracteristica condiţiilor de muncă conform factorilor chimici:
Vapori şi gaze, praf şi aerosol Nr. persona-lului ocupat la locurile
de muncă cu factori chi-
mici
Inclusiv femei
Nr.total a locu-rilor de muncă exami-
nate
Nr.lo-curilor
de mun-că cu
depăşiri de CMA
Nr.per-sona- lului
ocupat la ele
Inclusiv femei
A 1 2 3 4 5 6Obiective în igiena muncii, total, inclusiv: 88496 35455 8362 1065 1430 585
Agricole 6675 2794 425 90 181 77
Obiecte de chimizare 4192 780 379 7 17 0
Industrie, total: 35787 20802 4561 431 593 314
Inclusiv, industria de prelucrare a produs agricole-alimentare
3450 1913 844 428 289 160
Inclusiv, industria constructoare de maşini, aparate
5951 1524 336 143 145 12
Industria uşoară, total 15605 16208 2193 149 206 179
Inclusiv, industria de confecţii 11371 12265 1955 80 270 258
Confecţionarea mobilei şi prelucrarea lemnului
3681 400 588 96 128 15
Industria extractivă 997 128 111 27 62 4
Industria materialelor de construcţie 5780 397 422 58 73 14
Transport 8067 926 1003 112 244 22
Comunicaţii şi informatică 6695 544 94 32 32 4
Gospodăria comunală 2105 1123 128 44 64 14
Energetica, resurse energetice 6760 1542 719 58 88 11
Construcţii 5996 1404 109 10 14 1
Alte activităţi 11491 4836 1174 162 193 101
Obiective comunale 1254 639 176 75 53 26Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli 2310 4096 303 91 68 13
Obiectivele alimentaţiei publice şi comerţ 2212 1579 638 0 82 61
140
CE
RC
ETĂ
RI D
E L
AB
OR
ATO
R A
AE
RU
LU
I ÎN
CĂ
PER
ILO
R ÎN
CH
ISE
ȘI A
ER
UL
UI Z
ON
EI D
E M
UN
CĂ
Obi
ectiv
e
Num
ărul
to
tal d
e ob
iect
ive
Num
ărul
de
ob
iect
ive
cerc
etat
e pr
in
met
ode
de
labo
rato
r C
SP
Num
ărul
de
ob
iect
ive
cu d
epăş
iri
de C
MA
Exa
min
ate
prob
e la
:
Vapo
ri şi
gaz
e Pr
af şi
aer
ozol
Tota
l
Din
ele
de
păşe
sc
CM
A
Incl
usiv
subs
tanţ
e pe
ricu
loas
e de
CM
A
clas
a 1 şi
2
To
tal
Din
ele
de
păşe
sc
CM
A
Incl
usiv
su
bsta
nţe
peri
culo
ase
de C
MA
cl
asa
1 şi
2
Tota
l D
in e
le
depăşe
sc
CM
A
Tota
l D
in e
le
depăşe
sc
CM
A
A
12
34
56
78
910
11
Obi
ectiv
e în
igie
na m
unci
i, to
tal,
incl
usiv
: 10
189
1583
231
9590
290
2857
106
1481
416
8422
2117
9
A
gric
ole
16
2410
429
611
2925
44
920
125
156
1
O
biec
te d
e ch
imiz
are
11
3878
455
40
206
068
410
450
6
In
dust
rie, t
otal
, inc
lusi
v:
2622
618
123
3186
4510
245
7805
896
529
54
Indu
stria
de
prel
ucra
re a
pro
duse
lor
agric
ole-
alim
enta
re
608
178
4194
411
202
019
2437
211
712
Indu
stria
con
stru
ctoa
re d
e m
aşin
i, ap
arat
e24
231
1341
322
148
371
415
419
240
Indu
stria
uşo
ară,
tot
al
745
154
3173
612
314
222
6912
63
0
Incl
usiv,
indu
stri
a de
con
fecţ
ii
264
117
1831
95
146
219
6711
70
0
Con
fecţ
iona
rea
mob
ilei ş
i pr
eluc
rare
a le
mnu
lui
477
145
2346
30
163
013
2992
180
Indu
stria
ext
ract
ivă
61
2011
114
060
031
577
480
Indu
stria
mat
eria
lelo
r de
cons
trucţ
ie
57
110
618
375
011
40
1117
7912
51
Tr
ansp
ort
1308
280
2415
3490
425
6825
0033
441
282
C
omun
icaţ
ii şi
info
rmat
ică
18
722
317
717
123
1299
233
0
Gos
podă
ria c
omun
ală
682
157
2112
345
1215
6
Ener
getic
a, re
surs
e en
erge
tice
74
516
86
1620
1521
03
446
2414
513
C
onst
rucţ
ii
153
167
205
194
018
16
686
A
lte a
ctiv
ităţi
2370
295
3019
2572
565
1122
5328
043
912
Obi
ectiv
e co
mun
ale
18
911
6712
1010
2250
213
840
6219
37
Inst
it. p
entru
cop
ii şi
tine
ri, şc
oli
4095
195
719
50
141
067
934
750
Obi
ec. a
limen
taţie
i pub
lice şi
com
erţ
1974
528
129
512
965
413
011
70
141
EXAMENUL MEDICAL ŞI INSTRUIREA IGIENICĂ A ANGAJAȚILOR
Obiective de supraveghere
Total persoane supuse Din ele:
Examenului medical
Instruirii igienice Examinaţi Admişi la
lucru Instruiţi
A 1 2 3 4 5
Înstituțiile de învățământ pentru copii și tineri 78717 21960 78019 77954 18485
Obiective cu profi l alimentar 70598 34710 68721 68665 28654
Obiective de prestări servicii comunale 15373 8143 14605 11717 6366
Obiective industriale X 10287 X X 9632
Obiective agricole (cu excepția celor de chimizare)
X 4526 X X 3974
Obiective de chimizare X 5718 X X 4626
Instituții medico-sanitare 42575 X 41584 41513 X
Farmacii, depozite farmaceutice 3808 X 3785 3754 X
Altele 713 2649 1034 1023 2177
142
CA
LIT
ATE
A A
PEL
OR
RE
ZID
UA
LE
LA
DE
VE
RSA
RE
A ÎN
BA
ZIN
EL
E D
E A
PĂ
Dev
ersa
rea
apel
or r
ezid
uale
în
bazi
nele
de
apă
Num
ăr d
e de
versăr
i
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sani
tare
Num
ăr p
robe
exa
min
ate
con
form
par
amet
rilo
r:
Mic
robi
olog
ici
Chi
mic
i
Tota
l D
in e
le n
econ
form
e no
rm.
sani
tare
To
tal
Din
ele
nec
onfo
rme
norm
elor
sa
nita
re
Ape
rezi
dual
e ep
urat
e 10
552
143
8515
411
3
Ape
rezi
dual
e ne
epur
ate
77X
2423
4020
Ape
met
eoric
e
16
1110
612
6
Ape
rezi
dual
e fo
losi
te la
irig
are
00
00
00
STA
RE
A O
BIE
CT
EL
OR
AC
VAT
ICE
ÎN L
OC
UR
ILE
DE
FO
LO
SIR
E A
APE
I
Obi
ectiv
e ac
vatic
e
Num
ărul
de
pu
ncte
fi x
e
Num
ărul
de
prob
e ex
amin
ate
conf
orm
par
amet
rilo
r:
Chi
mic
iM
icro
biol
ogic
i H
elm
intia
ze
peri
culo
ase
pent
ru o
m
Tota
l
Din ele necon-forme norme-
lor sanitare
Incl
uv și
la
conț
inut
ul
de
pest
icid
e:
Tota
l
Din ele necon-forme norme-
lor sanitare
Incl
usiv
:
Tota
l
Din ele neconforme
normelor sanitare
E.
Col
i
Salm
onel
la,
Shig
ella
, Vi-
brio
hol
era
Ent
ero-
coci
feca
li
Obi
ectiv
e ac
vatic
e de
cat
egor
ia I
-r.
Nis
tru
1737
220
049
034
171
50
0
Obi
ectiv
e ac
vatic
e de
cat
egor
ia I
- r.
Prut
16
132
370
7539
280
240
0
Baz
ine
de a
pă c
ateg
oria
II
146
365
200
039
517
312
29
640
0
Obi
ectiv
e ac
vatic
e fo
losi
te p
entru
re
cree
re
46
183
880
217
9365
3836
00
Obi
ectiv
e ac
vatic
e fo
losi
te p
entru
iri
gare
6447
140
307
40
01
0
143
CA
RA
CT
ER
IST
ICA
SA
NIT
ARĂ
A S
OL
UL
UI
Solu
l
Num
ărul
de
prob
e ex
amin
ate
conf
orm
par
amet
rilo
r
Chi
mic
i In
clus
iv la
: M
icro
biol
ogic
i H
elm
inți
Sub
stanțe
ra
dioa
ctiv
ePe
stic
ide
Săru
ri a
le m
etal
elor
gre
le
Tota
l
Din
ele
ne
con-
form
e
nor-
mel
or
sani
tare
Tota
l
Din
ele
ne
con-
form
e no
rmel
or
sani
tare
Tota
l
Din
ele
ne
con-
form
e no
rmel
or
sani
tare
Tota
l
Din
ele
ne-
conf
orm
e no
rmel
or
sani
tare
Tota
l
Din
ele
ne
con-
form
e no
rmel
or
sani
tare
Tota
l
Din
ele
ne
con-
form
e no
rmel
or
sani
tare
A1
23
45
67
89
1011
12
Solu
l în
zona
re
zide
nția
lă
207
88
031
413
314
278
50
Inst
ituții
pr
eșco
lare
, te
renu
ri pe
ntru
co
pii
149
00
01
066
988
865
122
10
Tere
nuri
de jo
acă
pent
ru c
opii
intra
carti
ere
200
00
00
5710
127
10
Solu
l în
ZPS
a
surs
elor
de
apă,
zon
ele
de
recr
eaţie
, etc
.
299
916
06
434
760
515
40
Alte
le
108
1729
026
1682
1210
039
20
144
NIVELURILE DE POLUARE A AERULUI ATMOSFERIC
Noxe determinate
Localități urbane Localități rurale
Numărul total de probe
Din ele depașesc
CMA
Numărul total de probe
Din ele depașesc
CMA
B 1 2 3 4
Pulberi 1298 269 94 38
Dioxid de sulf 1383 34 98 0
Monoxid de carbon 515 0 52 0
Funingine 84 0 0 0
Dioxid de azot 1203 128 98 0
Plumb 164 0 0 0
Ozon 535 131 48 0
Aldehida formică 690 69 44 2
Altele 40 1 154 0
Substanţe radioactive 28 0 0 1
145
IGIE
NA
LO
CU
INȚ
EI
Num
ărul
loc
alitățil
or
teri
tori
al- a
dmin
istr
ativ
e N
umăr
ul d
e lo
cuinţe
Incl
usiv
stab
ilite
pri
n st
udii
Num
ărul
po
pulaţie
i ca
re lo
cuie
sc
în lo
cuinţe
ce
nu c
ores
pund
no
rmel
or
Inst
ru-
men
tale
De
labo
rato
r
Sani
taro
- ch
imic
e
San
itaro
-mic
robi
olog
ice
Tota
lIn
clus
iv la
co
nţin
utul
de
fung
iTo
tal
Din
ele
ce
rcet
ate
To
tal
Din
ele
ce
rcet
ate
Din
ele
nu
core
spun
d ce
rinţ
elor
sa
nita
re1
23
45
67
89
1013
8411
0010
0856
215
8236
4548
431
211
914
33
2334
17
IGIE
NA
LO
CA
LITĂȚ
ILO
RU
RB
AN
RU
RA
L
Num
ărul
de
loc
alități
supu
se su
-pr
aveg
heri
i ig
ieni
ce
Incl
usiv
în e
le:
Num
ă-ru
l de
lo
calităț
i su
puse
su
pra-
vegh
erii
ig
ieni
ce
Incl
usiv
în e
le:
Num
ărul
po
pulație
i cu
acc
es
dura
bil
la su
rse
sigu
re
de a
pă
pota
bilă
Num
ărul
po
pulație
i cu
acce
s dur
abil
la s
iste
me
cole
ctiv
e de
ca
naliz
are
Num
ărul
de
pop
ula-
ție a
sigu
ra-
tă c
u co
lec-
tare
a ce
n-tr
aliz
ată
a deșe
urilo
r m
enaj
ere
Num
ărul
de
loca
lităț
i ca
re d
ispu
n de
zon
e de
od
ihnă
și
recr
eere
au
tori
zate
Num
ărul
po
pulație
i cu
acce
s dur
abil
la su
rse
sigu
re d
e apă
pota
bilă
Num
ărul
op
ulaț
iei c
u ac
ces d
urab
il la
sis
tem
e co
lect
ive
de
cana
lizar
e
Num
ărul
de
popu
lație
as
igur
ată
cu
cole
ctar
ea
cent
raliz
ată
a deșe
urilo
r m
enaj
ere
Num
ărul
lo
calităț
ilor
care
dis
pun
de
zone
de
odih
nă
și r
ecre
ere
auto
riza
te
12
34
56
78
910
6112
6149
180
4757
1042
965
412
2868
4221
5470
917
3156
12
146
MĂSURĂTORI INSTRUMENTALE A FACTORILOR FIZICI ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Denumirea obiectivelor
Zgomot Câmpuri electromagnetice
Radiații ionizante Fondul extern gama
Măsu-rători
Din ele necon-forme
normelor sanitare
Мăsu-rători
Din ele neconforme
normelor sanitare
Мăsu-rători
Din ele neconforme
normelor sanitare
B 1 2 3 4 5 6
Obiective de transport, TOTAL, inclusiv: 108 84 0 0 176 0
Automagistrale şi gări 96 81 0 0 176 0
Căi ferate şi gări 12 3 0 0 0 0
Aeroporturi şi gări 0 0 0 0 0 0
Întreprinderi industriale, plasate în raioanele locative
3210 197 126 0 72 0
Instituţii, organizaţii şi întreprinderi amplasate în casele de locuit şi ataşate la ele
207 0 97 0 6091 5
Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli etc. 67 0 426 0 0 0
Obiective cu surse de iradieri electromagnetice nonionizante
0 0 0 0 0 0
Petiții la obiective 140 91 6 0 0 0
147
ST
UD
IER
EA
FA
CTO
RIL
OR
FIZ
ICI L
A L
OC
UR
ILE
DE
MU
NCĂ
LA
OB
IEC
TIV
EL
E D
E S
UPR
AVE
GH
ER
E
Obi
ectiv
e
Zgo
mot
Vib
raţia
Mic
rocl
ima
Ilum
inat
ulR
adiaţii
ioni
zant
e
Num
ărul
ob
iect
ivel
or
Nr.
locu
rilo
r de
mun
că
cerc
etat
e
Num
ărul
de
obi
ectiv
e
Nr.
locu
rilo
r de
mun
că
cerc
etat
e
Num
ărul
de
obie
ctiv
e
Nr.
locu
rilo
r de
mun
că
cerc
etat
e
Num
ărul
de
obie
ctiv
e
Nr.
locu
rilo
r de
mun
că
cerc
etat
e
Num
ărul
de
obie
ctiv
e
Nr.
locu
rilo
r de
mun
că
cerc
etat
e
Supuse examenului de laborator
Din ele neconforme norm. sanitare
Tota
l
Din ele neconforme norm. sanitare
Supuse examenului de laborator
Din ele neconforme norm. sanitare
Tota
l
Din ele neconforme norm. sanitare
Supuse examenului de laborator
Din ele neconforme norm. sanitare
Tota
l
Din ele neconforme norm. sanitare
Supuse examenului de laborator
Din ele neconforme norm. sanitare
Tota
l
Din ele neconforme norm. sanitare
Supuse examenului de laborator
Din ele neconforme norm. sanitare
Tota
l
Din ele neconforme norm. sanitare
A1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
1819
20
Indu
stria
le
1200
152
5843
899
81
205
420
3129
712
847
1115
1951
221
1409
411
6619
010
20
Agr
icol
e28
368
628
157
10
30
600
108
2151
391
603
8618
4927
62
05
0
Obi
ectiv
e de
tran
spor
t41
333
1875
744
011
060
468
3204
230
635
7839
8927
60
00
0
Obi
ectiv
e a
mat
eria
lelo
r de
cons
truc.
(car
iere
, min
e et
c.)
21
552
2026
327
20
60
230
3219
8114
722
930
2124
221
00
00
Com
unal
e 23
322
189
530
00
020
1115
553
2637
727
1666
7600
173
150
044
00
Inst
ituţii
pen
tru c
opii şi
tine
ri,
școl
i 17
187
1X
XX
X14
6230
816
619
1992
1599
285
2217
722
017
284
3
Inst
itutii
med
ico-
sani
tare
37
287
30
00
091
015
455
2968
091
368
4610
207
175
012
540
Farm
acii,
dep
ozite
farm
aceu
tice
XX
XX
XX
XX
361
4410
6792
295
576
611
XX
XX
Obi
ectiv
e cu
profi l
alim
enta
r
274
3159
718
90
00
020
2530
749
3161
155
9420
111
433
461
290
228
0
Alte
le
423
1915
9098
11
121
1052
9073
2248
610
4475
6576
353
240
114
775
148
SUPRAVEGHEREA SANITARĂ A OBIECTIVELOR
Obiectivele
Totalobiectivesupuse
suprave-gherii
sanitare
Din ele au fost supra-vegheate
Inclusiv: Număruldeobiec-tive care deţin au-torizaţie sanitară
de funcţio-nare
Numărul de obiective ce
nu corespund cerinţelor sa-nitare la fi nele anului din cele supravegheate Su
nt im
plem
enta
te
inte
rdicţii
le p
rivi
nd
fum
atul
De
medici
Cu
folo
sire
a mă-
sură
tori
lor
şi
a in
vest
igaţ
iilor
de
la
bora
tor
Instituţiile de învăţă-mânt pentru copii şi tineri, inclusiv:
4095 4089 3092 3247 3476 594 3352
Preşcolare 1387 1386 1185 1274 1154 233 1053Şcoli primare-gră-
diniţe 69 69 60 61 64 5 53
Şcoli primare 47 47 39 40 44 3 37Secundare (gimna-
zii, licee, şcoli medii, instituţii de invăţă-mânt secundar profe-sional)
1291 1292 1110 1160 1089 203 1076
Medii de specialita-te (colegii) 54 54 47 47 42 12 51
Superioare 36 36 22 9 31 5 32Speciale 34 34 33 32 28 6 30Complementare (ta-
bere de odihnă, şcoli muzicale, magazine p/u copii etc.)
645 644 355 398 572 73 565
Altele 531 527 241 226 453 53 485
Unităţile economice cu profi l alimentar 17231 13968 7073 9087 16314 235 8255
Obiective de ali-mentaţie publică; 4327 3817 1993 2884 4266 185 2003
din ele cu spații libere de fumat 1778 1596 960 1074 1645 78 1241
Obiective de chimi-zare 1138 982 679 323 817 245 430
Obiective industriale în sănătatea ocupa-ţională
7660 5845 3248 3955 7147 277 1748
Obiective agricole în sănătatea ocupa-ţională
1624 1344 794 660 837 487 444
Obiectivele comunale (fara IMSP) 16669 13422 4753 7007 12816 2333 3049
Instituții medico-sani-tare, TOTAL, inclusiv: 2442 2361 1914 2132 2246 168 1900
Publice 1468 1413 1093 1256 1280 161 XPrivate 932 906 789 845 926 1 X
Cabinete şi puncte de vaccinări 1335 1318 1059 1291 1140 85 X
Farmacii, depozite farmaceutice 1365 1302 691 914 1362 2 737
Obiective radiologice 552 516 498 363 480 15 157Gherete 6482 5280 1155 2512 6045 88 1257
Obiective de comer-cializare a articolelor din tutun
11614 9630 4171 4695 10875 321 4159
149
EXPERTIZA SANITARĂ A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE
Materialele deconstrucție
Numărul probelor investigate la conţinutul radionuclizilor
Numărul probelor investigate la conţinutul
substanţelor chimice
Total probe
Din ele de clasa Din ele ne-conforme normelor sanitare
Total probe To
tal
inve
stig
aţii Din ele
necon-forme
normelor sanitare
I II III
B 1 2 3 4 5 6 7 8
Granit 8 5 3 0 0 0 0 0
Piatră 3 3 0 0 0 0 0 0
Prundiş, nisip 4 4 0 0 0 0 0 0
Cheramzit 0 0 0 0 0 0 0 0
Cărămidă 0 0 0 0 0 0 0 0
Ciment, Gips 29 29 0 0 0 0 0 0
Cenuşă, zgură 2 2 0 0 0 0 0 0
Articole din metal, deşeuri metalice 8 8 0 0 0 0 0 0
Articole din lemn, mobilier 19 18 1 0 0 40 411 0
Articole din materiale plastice 24 24 0 0 0 78 722 0
Articole tehnico-sanitare 3 3 0 0 0 22 182 0
Produse chimice (vopsea, lac, adeziv, etc.)
31 31 0 0 0 167 1639 0
Altele 131 131 0 0 0 28 598 0
150
AVIZAREA SANITARĂ A PROIECTELOR ȘI OBIECTIVELORÎN CONSTRUCȚIE
Obiective
Avize elibe-rate
pentru ale-
gerea secto-rului
Examinarea pro-iectelor de con-
strucţie şi recon-strucţie
Controlul asupra construcţiilor, reconstrucţiilor reutilării tehnice
Numărul obiec-tivelor date în
exp-loatare
Num
ărul
obi
ectiv
elor
adm
ise
în e
x-pl
oata
re fă
ră p
erm
isiu
nea
SSSS
P
Total
Din ele necon-forme
norme-lor sani-
tare
Num
ărul
obi
ectiv
elor
în
cons
trucţie
, rec
onst
rucţ
ie
Din ele au fost contro-
late
Numărul obiecti-velor la
care s-au stabilit
abateri de la normele sanitare de construcţie D
in e
le o
biec
tive
la c
are
a fo
st su
spen
dată
con
stru
cţia
şi
rec
onst
rucţ
ia
Obiective în sănătatea mediului, total, inclusiv: 1853 1712 31 3653 3302 46 3 2672 0
Sistematizarea raională 0 1 0 1 1 0 0 0 0 Localitățile urbane 0 3 0 43 39 2 0 0 0 Localitățile rurale 9 23 0 524 409 27 0 0 0
Casele de locuit şi edifi cii publice 961 792 15 2517 2362 5 9 2321 0
Apeducte și zone de protecție sanitară 223 341 6 155 140 5 1 58 0
Instalații şi sisteme de canalizare 100 245 2 55 43 5 1 18 0
Inclusiv: stații de epurare 41 74 1 22 21 3 0 10 0
Surse de poluare a aerului atmosferic 43 41 1 43 35 0 0 29 0
Ferme animaliere și avicole 42 7 0 20 16 0 0 14 0
Alte obiective comunale 471 184 8 286 246 2 0 228 0Instituții medico-sanitare 24 88 6 159 152 3 1 124 0Farmacii, depozite farmace-utice 13 55 1 73 73 0 0 71 0
Instituții pentru copii și tineri, total, inclusiv: 106 80 5 233 231 11 3 174 0
instituții preșcolare 36 25 5 84 83 6 3 63 0 Instituții de invățământ preuniversitare 60 37 0 99 97 5 0 69 0
Altele 12 18 0 50 50 0 0 42 0Întreprinderi a industriei alimentare 50 65 1 95 95 0 1 86 0
Întreprinderi de comerţ cu produse alimentare 209 162 14 306 288 0 2 261 0
Întreprinderi de alimentație publică 99 208 10 208 205 0 0 178 0
Întreprinderi industriale şi agricole, (exlusiv întreprinderile industriei alimentare) - total
467 824 18 890 842 6 5 758 2
Inclusiv, obiective din agricultură 98 34 1 65 53 0 0 38 0
Obiective de chimizare 4 3 0 5 5 0 0 2 0
Obiective industriale de producție 54 40 3 331 321 1 5 302 2
Obiective ale transportului şi deservirea auto
90 77 8 127 124 3 0 103 0
Obiective de teleradiocomunicație 65 545 2 51 46 0 0 45 0
Obiective de energie, resurse energetice şi combustibil
66 73 1 54 46 1 0 36 0
Altele 114 57 3 266 252 2 1 237 0
151
AC
OPE
RIR
EA
CO
PIIL
OR
CU
VA
CC
INĂ
RI
Nr.
d/o
Teri
tori
ile
adm
inis
trat
ive
Con
tra
dift
erie
i și t
etan
osul
ui
Con
tra
dift
erie
i și t
etan
osul
ui1
an3
ani
Vacc
inar
ea
Rev
acci
nare
a 1
Con
trai
ndic
atii
Va
ccin
area
R
evac
cina
rea
1 C
ontr
aind
icaț
ii To
tal
%To
tal
%To
tal
%To
tal
%To
tal
%To
tal
%
1m
un. C
hişi
nău
8873
87,8
240
2,4
258
2,6
328
3,1
1002
394
,286
0,8
2m
un. B
ălţi
1377
90,0
382,
522
1,4
432,
714
9495
,44
0,3
Tota
l pe
mun
icip
ii10
250
88,1
278
2,4
280
2,4
371
3,0
1151
794
,490
0,7
3A
neni
i Noi
863
94,6
00,
04
0,4
121,
391
498
,52
0,2
4B
asar
abea
sca
233
95,1
00,
01
0,4
31,
323
197
,90
0,0
5B
ricen
i63
192
,91
0,1
223,
27
0,9
710
96,3
111,
56
Cah
ul13
1494
,29
0,6
211,
540
2,6
1467
96,3
80,
57
Can
tem
ir57
383
,976
11,1
294,
213
1,9
656
97,0
71,
08
Călăr
aşi
702
92,1
141,
81
0,1
182,
376
896
,40
0,0
9Căuşe
ni85
295
,211
1,2
40,
422
2,1
981
94,3
111,
110
Cim
işlia
311
61,2
176
34,6
142,
813
2,6
490
96,6
30,
611
Criu
leni
826
95,1
00,
019
2,2
70,
791
898
,03
0,3
12D
onduşe
ni32
892
,70
0,0
133,
72
0,5
398
99,0
20,
513
Dro
chia
755
96,2
00,
018
2,3
00,
084
098
,211
1,3
14D
ubăs
ari 2
335
95,4
00,
06
1,7
10,
336
399
,21
0,3
15Ed
ineţ
750
95,1
00,
031
3,9
111,
382
795
,915
1,7
16Fă
leşt
i99
995
,70
0,0
90,
92
0,2
1017
99,0
20,
217
Flor
eşti
800
93,8
485,
65
0,6
10,
194
399
,63
0,3
18G
lode
ni55
398
,80
0,0
50,
925
3,9
620
95,8
20,
319
Hîn
ceşt
i10
6993
,50
0,0
131,
142
3,3
1216
94,7
40,
320
Ialo
veni
1155
93,0
00,
015
1,2
60,
413
3997
,78
0,6
21Le
ova
248
45,8
283
52,3
50,
90
0,0
629
100,
00
0,0
22N
ispo
reni
615
94,8
121,
86
0,9
152,
265
296
,91
0,1
23O
cniţa
465
97,7
00,
011
2,3
00,
050
598
,86
1,2
24O
rhei
1283
95,2
00,
037
2,7
120,
913
7397
,914
1,0
152
25R
ezin
a36
871
,713
826
,97
1,4
00,
050
898
,48
1,6
26R
îşca
ni65
496
,04
0,6
30,
44
0,6
680
98,1
50,
727
Sîng
erei
899
87,7
00,
08
0,8
50,
510
3498
,610
1,0
28So
roca
818
94,0
232,
615
1,7
40,
496
698
,26
0,6
29St
răşe
ni10
4594
,55
0,5
111,
02
0,2
1048
98,8
10,
130
Şoldăn
eşti
412
96,5
10,
214
3,3
00,
046
499
,62
0,4
31Şt
efan
Vodă
623
87,3
446,
214
2,0
121,
671
996
,47
0,9
32Ta
racl
ia40
193
,70
0,0
163,
71
0,2
423
97,2
30,
733
Tele
neşt
i62
793
,712
1,8
131,
92
0,3
701
98,9
50,
734
Ung
heni
1213
87,5
866,
220
1,4
281,
913
8396
,06
0,4
Tota
l pe
raio
ane
2272
091
,294
33,
841
01,
631
01,
225
783
97,5
167
0,6
35C
omra
t79
193
,823
2,7
192,
35
0,6
868
98,6
70,
836
Cia
dîr-L
unga
720
87,0
00,
067
8,1
434,
881
190
,415
1,7
37V
ulcă
neşt
i24
788
,213
4,6
113,
97
2,5
263
94,3
20,
7
Tota
l pe
UTA
Găgău
zia
1758
90,1
361,
897
5,0
552,
719
4294
,524
1,2
Tota
l rai
oane
şi U
TAG
2447
891
,297
93,
650
71,
936
51,
327
725
97,2
191
0,7
Tota
l pe
Min
iste
rul
Sănă
tăţii
mal
ul d
rept
34
728
90,2
1257
3,3
787
2,0
736
1,8
3924
296
,428
10,
7
38or
.Tira
spol
1140
70,2
452,
815
99,
873
61,
839
242
96,4
281
0,7
39or
.Ben
der
709
73,5
60,
625
025
,950
029
,510
4861
,940
2,4
40C
amen
ca17
989
,94
2,0
115,
516
817
,073
173
,990
9,1
41D
ubăs
ari
274
84,8
165,
024
7,4
126,
716
391
,60
0,0
42G
rigor
iopo
l43
590
,10
0,0
489,
926
8,2
282
88,4
72,
2
43R
îbniţa
602
81,6
152,
012
116
,49
2,0
422
94,6
153,
4
44Sl
oboz
ia79
481
,28
0,8
176
18,0
131
16,2
660
81,7
172,
1TO
TAL
raio
anel
e de
Est
a R
epub
licii
Mol
dova
41
3377
,894
1,8
789
14,9
141
14,8
763
80,1
495,
1
Tota
l pe
Min
iste
rul
Sănă
tăţii
al R
. Mol
dova
3886
188
,713
513,
115
763,
698
718
,340
6975
,521
84,
0
(con
tinua
re)
153
ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI
Teritoriile administrative
Contra difteriei și tetanosului Contra difteriei și tetanosului7 ani 15 ani
Revaccinare 2 Contraindicatii Revaccinare 3 ContraindicațiiTotal % Total % Total % Total %
mun. Chişinău 7898 95,5 120 1,5 6106 96,8 57 0,9mun. Bălţi 1320 98,5 2 0,1 1206 96,0 3 0,2Total pe municipii 9218 96,0 122 1,3 7312 96,7 60 0,8Anenii Noi 867 95,7 4 0,4 917 95,8 5 0,5Basarabeasca 264 98,1 0 0,0 302 99,0 0 0,0Briceni 700 96,0 24 3,3 780 98,2 5 0,6Cahul 1262 94,1 20 1,5 1373 94,0 8 0,5Cantemir 672 99,7 2 0,3 777 99,1 5 0,6Călăraşi 699 97,9 0 0,0 756 96,6 2 0,3Căuşeni 972 98,9 2 0,2 921 91,4 5 0,5Cimişlia 484 98,8 4 0,8 713 98,9 7 1,0Criuleni 862 99,5 2 0,2 907 99,2 2 0,2Donduşeni 356 97,5 9 2,5 393 100,0 0 0,0Drochia 817 97,5 8 1,0 834 97,5 7 0,8Dubăsari 2 335 98,5 3 0,9 383 99,5 0 0,0Edineţ 800 98,6 6 0,7 886 99,2 3 0,3Făleşti 937 98,8 5 0,5 1073 99,7 0 0,0Floreşti 862 99,5 4 0,5 980 99,7 3 0,3Glodeni 614 100,0 0 0,0 728 99,7 0 0,0Hînceşti 1194 96,8 1 0,1 1349 96,2 2 0,1Ialoveni 1150 94,7 17 1,4 1154 95,3 7 0,6Leova 589 100,0 0 0,0 676 100,0 0 0,0Nisporeni 681 98,0 1 0,1 780 98,0 1 0,1Ocniţa 472 99,4 3 0,6 526 97,2 2 0,4Orhei 1225 97,6 9 0,7 1282 98,8 3 0,2Rezina 465 98,5 7 1,5 530 98,3 1 0,2Rîşcani 615 97,3 4 0,6 721 98,5 4 0,5Sîngerei 895 90,6 0 0,0 1037 93,3 0 0,0Soroca 904 97,0 5 0,5 1101 98,0 5 0,4Străşeni 954 97,1 2 0,2 977 97,5 4 0,4Şoldăneşti 438 100,0 0 0,0 509 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 645 93,9 9 1,3 742 95,5 3 0,4Taraclia 392 96,3 9 2,2 427 95,3 2 0,4Teleneşti 741 99,6 2 0,3 943 100,0 0 0,0Ungheni 1292 96,1 6 0,4 1282 95,1 9 0,7Total pe raioane 24155 97,2 168 0,7 26759 97,3 95 0,3Comrat 781 99,9 1 0,1 695 98,9 2 0,3Ciadîr-Lunga 614 93,0 16 2,4 650 93,8 2 0,3Vulcăneşti 212 89,5 1 0,4 194 89,0 0 0,0Total pe UTA Găgăuzia 1607 95,7 18 1,1 1539 95,4 4 0,2Total raioane 25762 97,1 186 0,7 28298 97,2 99 0,3Total Ministerul Sănătăţii malul drept 34980 96,8 308 0,9 35610 97,1 159 0,4
or.Tiraspol 1432 91,4 45 2,9 1240 87,4 32 2,3or.Bender 832 85,1 146 14,9 757 89,4 90 10,6Camenca 170 93,9 0 0,0 174 91,6 0 0,0Dubăsari 290 83,3 4 1,1 350 100,0 0 0,0Grigoriopol 402 96,9 13 3,1 423 95,3 21 4,7Rîbniţa 765 97,8 17 2,2 614 94,2 38 5,8Slobozia 882 95,9 38 4,1 869 99,4 5 0,6TOTAL raioanele de Est a Republicii Moldova 4773 91,9 263 5,1 4427 92,7 186 3,9
Total Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
39753 96,2 571 1,4 40037 96,6 345 0,8
TOTAL REPUBLICA MOLDOVA 39753 96,2 571 1,4 40037 96,6 345 0,8
154
AC
OPE
RIR
EA
CO
PIIL
OR
CU
VA
CC
INĂ
RI
Teri
tori
ile
adm
inis
trat
ive
Con
tra
tuse
i con
vuls
ive
1 an
3 an
i
Va
ccin
area
R
evac
cina
rea
1 C
ontr
aind
icaț
ii
Vacc
inar
ea
Rev
acci
nare
a 1
Con
trai
ndic
ații
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
mun
. Chişi
nău
8786
87,0
222
2,2
295
2,9
313
2,9
9978
93,8
124
1,2
mun
. Bălţi
1352
88,4
382,
522
1,4
352,
214
7093
,94
0,3
Tota
l pe
mun
icip
ii 10
138
87,2
260
2,2
317
2,7
348
2,9
1144
893
,812
81,
0A
neni
i Noi
863
94,6
00,
00
0,0
121,
391
498
,52
0,2
Bas
arab
easc
a23
395
,10
0,0
10,
43
1,3
231
97,9
00,
0B
ricen
i63
192
,91
0,1
223,
27
0,9
710
96,3
111,
5C
ahul
1311
94,0
90,
621
1,5
312,
014
5495
,420
1,3
Can
tem
ir57
383
,976
11,1
294,
212
1,8
656
97,0
71,
0Călăr
aşi
702
92,1
141,
81
0,1
172,
176
796
,21
0,1
Căuşe
ni84
794
,611
1,2
50,
620
1,9
976
93,8
30,
3C
imiş
lia31
161
,217
634
,614
2,8
132,
649
096
,63
0,6
Criu
leni
826
95,1
00,
019
2,2
70,
791
898
,03
0,3
Don
duşe
ni32
892
,70
0,0
133,
72
0,5
398
99,0
20,
5D
roch
ia75
596
,20
0,0
182,
30
0,0
840
98,2
111,
3D
ubăs
ari 2
335
95,4
00,
06
1,7
10,
336
399
,21
0,3
Edin
eţ75
095
,10
0,0
313,
911
1,3
827
95,9
151,
7Fă
leşt
i99
995
,70
0,0
90,
92
0,2
1017
99,0
20,
2Fl
oreş
ti80
093
,848
5,6
50,
61
0,1
943
99,6
30,
3G
lode
ni55
398
,80
0,0
50,
925
3,9
619
95,7
20,
3H
înceşt
i10
6793
,40
0,0
151,
342
3,3
1214
94,5
60,
5Ia
love
ni11
2990
,90
0,0
151,
20
0,0
1337
97,6
80,
6Le
ova
536
99,1
00,
05
0,9
00,
062
910
0,0
00,
0N
ispo
reni
615
94,8
121,
86
0,9
152,
265
296
,91
0,1
Ocn
iţa46
597
,70
0,0
112,
30
0,0
505
98,8
61,
2O
rhei
1283
95,2
00,
037
2,7
120,
913
7397
,914
1,0
155
Rez
ina
368
71,7
138
26,9
71,
40
0,0
508
98,4
81,
6R
îşca
ni65
295
,72
0,3
50,
74
0,6
677
97,7
50,
7Sî
nger
ei89
987
,70
0,0
80,
85
0,5
1034
98,6
101,
0So
roca
818
94,0
232,
615
1,7
40,
496
698
,26
0,6
Străşe
ni10
4594
,55
0,5
10,
12
0,2
1048
98,8
10,
1Şo
ldăn
eşti
412
96,5
10,
214
3,3
00,
046
499
,62
0,4
Ştef
an V
odă
623
87,3
446,
214
2,0
121,
671
796
,17
0,9
Tara
clia
401
93,7
00,
016
3,7
10,
242
397
,23
0,7
Tele
neşt
i62
793
,712
1,8
131,
92
0,3
701
98,9
50,
7U
nghe
ni12
1587
,784
6,1
201,
427
1,9
1377
95,6
60,
4To
tal p
e ra
ioan
e 22
972
92,3
656
2,6
401
1,6
290
1,1
2574
897
,317
40,
7C
omra
t79
193
,823
2,7
192,
35
0,6
868
98,6
70,
8C
iadî
r-Lun
ga72
087
,00
0,0
678,
143
4,8
811
90,4
151,
7V
ulcă
neşt
i24
487
,113
4,6
124,
36
2,2
260
93,2
62,
2To
tal p
e U
TA Găgău
zia
1755
90,0
361,
898
5,0
542,
619
3994
,328
1,4
Tota
l rai
oane
şi U
TAG
24
727
92,1
692
2,6
499
1,9
344
1,2
2768
797
,120
20,
7To
tal p
e M
inis
teru
l Să
nătăţii
mal
ul d
rept
34
865
90,6
952
2,5
816
2,1
692
1,7
3913
596
,133
00,
8
or.T
irasp
ol11
3069
,632
2,0
181
11,1
504
29,8
1026
60,6
372,
2or
.Ben
der
703
72,8
30,
325
926
,814
815
,071
272
,012
913
,0C
amen
ca17
889
,44
2,0
115,
59
5,1
136
76,4
00,
0D
ubăs
ari
275
85,1
144,
324
7,4
299,
127
686
,510
3,1
Grig
orio
pol
435
90,1
00,
048
9,9
122,
741
993
,915
3,4
Rîb
niţa
602
81,6
152,
012
116
,413
116
,266
081
,717
2,1
Slob
ozia
598
61,1
80,
837
238
,011
712
,377
281
,064
6,7
TOTA
L ra
ioan
ele
de
Est
a R
. Mol
dova
39
2173
,876
1,4
1016
19,1
950
17,6
4001
74,3
272
5,0
Tota
l pe
Min
iste
rul
Sănă
tăţii
al R
. Mol
dova
38
786
88,6
1028
2,3
1832
4,2
1642
3,6
4313
693
,660
21,
3
TOTA
L R
EPU
BL
ICA
M
OL
DO
VA38
786
88,6
1028
2,3
1832
4,2
1642
3,6
4313
693
,660
21,
3
(con
tinua
re)
156
ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI
Teritoriile administrative
Contra hepatitei virale B Contra poliomielitei 1 an
Vaccinarea Contraindicații Vaccinarea Revaccinarea 1 ContraindicațiiTotal % Total % Total % Total % Total %
mun. Chişinău 9157 90,6 234 2,3 8973 88,8 244 2,4 237 2,3mun. Bălţi 1428 93,3 22 1,4 1383 90,4 0 0,0 21 1,4Total municipii 10585 91,0 256 2,2 10356 89,0 244 2,1 258 2,2Anenii Noi 863 94,6 4 0,4 863 94,6 0 0,0 4 0,4Basarabeasca 233 95,1 1 0,4 234 95,5 0 0,0 1 0,4Briceni 631 92,9 22 3,2 631 92,9 0 0,0 22 3,2Cahul 1324 94,9 20 1,4 1314 94,2 9 0,6 21 1,5Cantemir 649 95,0 27 4,0 573 83,9 76 11,1 29 4,2Călăraşi 711 93,3 1 0,1 703 92,3 14 1,8 0 0,0Căuşeni 849 94,9 3 0,3 852 95,2 11 1,2 3 0,3Cimişlia 489 96,3 13 2,6 311 61,2 178 35,0 13 2,6Criuleni 832 95,7 19 2,2 826 95,1 0 0,0 19 2,2Donduşeni 328 92,7 13 3,7 328 92,7 0 0,0 13 3,7Drochia 755 96,2 18 2,3 760 96,8 0 0,0 16 2,0Dubăsari 2 335 95,4 4 1,1 335 95,4 0 0,0 6 1,7Edineţ 750 95,1 31 3,9 750 95,1 0 0,0 31 3,9Făleşti 999 95,7 9 0,9 1000 95,8 0 0,0 8 0,8Floreşti 848 99,4 5 0,6 803 94, 48 5,6 2 0,2Glodeni 553 98,8 5 0,9 553 98,8 0 0,0 5 0,9Hînceşti 1069 93,5 13 1,1 1069 93,5 0 0,0 13 1,1Ialoveni 1159 93,3 15 1,2 1156 93,1 0 0,0 15 1,2Leova 541 100,0 0 0,0 248 45,8 283 52,3 5 0,9Nisporeni 624 96,1 6 0,9 615 94,8 12 1,8 5 0,8Ocniţa 465 97,7 11 2,3 465 97,7 0 0,0 11 2,3Orhei 1284 95,3 35 2,6 1283 95,2 0 0,0 37 2,7Rezina 510 99,4 3 0,6 368 71,7 138 26,9 7 1,4Rîşcani 660 96,9 5 0,7 655 96,2 4 0,6 3 0,4Sîngerei 899 87,7 8 0,8 899 87,7 0 0,0 8 0,8Soroca 842 96,8 15 1,7 820 94,3 23 2,6 14 1,6Străşeni 1049 94,8 9 0,8 1048 94,8 0 0,0 15 1,4Şoldăneşti 412 96,5 15 3,5 412 96,5 1 0,2 14 3,3Ştefan Vodă 666 93,3 14 2,0 621 87,0 44 6,2 14 2,0Taraclia 401 93,7 16 3,7 401 93,7 0 0,0 16 3,7Teleneşti 639 95,5 13 1,9 627 93,7 12 1,8 13 1,9Ungheni 1293 93,3 18 1,3 1214 87,6 86 6,2 20 1,4Total pe raioane 23662 95,0 391 1,6 22737 91,3 939 3,8 403 1,6Comrat 809 96,0 19 2,3 793 94,1 23 2,7 11 1,3Ciadîr-Lunga 736 88,9 51 6,2 720 87,0 0 0,0 67 8,1Vulcăneşti 257 91,8 9 3,2 248 88,6 13 4,6 11 3,9UTA Găgăuzia 1802 92,4 79 4,0 1761 90,3 36 1,8 89 4,6Total raioane şi UTAG 25464 94,8 470 1,8 24498 91,2 975 3,6 492 1,8
Total M. Sănătăţii malul drept 36049 93,7 726 1,9 34854 90,6 1219 3,2 750 1,9
or.Tiraspol 1314 80,9 125 7,7 1399 86,1 51 3,1 25 1,5or.Bender 737 76,4 228 23,6 726 75,2 6 0,6 233 24,1Camenca 183 92,0 11 5,5 180 90,5 4 2,0 11 5,5Dubăsari 285 88,2 24 7,4 275 85,1 16 5,0 23 7,1Grigoriopol 438 90,7 45 9,3 449 93,0 0 0,0 34 7,0Rîbniţa 620 84,0 118 16,0 602 81,6 15 2,0 121 16,4Slobozia 912 93,3 66 6,7 729 74,5 224 22,9 25 2,6TOTAL raioanele de Est a R. Moldova 4489 84,5 617 11,6 4360 82,1 316 6,0 472 8,9
Total M. Sănătăţii al R. Moldova 40538 92,6 1343 3,1 39214 89,5 1535 3,5 1222 2,8
TOTAL R. Moldova 40538 92,6 1343 3,1 39214 89,5 1535 3,5 1222 2,8
157
ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI
Teritoriile administrative
Contra poliomielitei Contra poliomielitei
3 ani 7 ani
Vaccinarea Revaccinarea 1 Contraindicații Revaccinarea 2 Contraindicații
Total % Total % Total % Total % Total %mun. Chişinău 285 2,7 10114 95,1 49 0,5 7924 95,9 107 1,3mun. Bălţi 38 2,4 1498 95,7 3 0,2 1320 98,5 2 0,1Total pe municipii 323 2,6 11612 95,1 52 0,4 9244 96,2 109 1,1
Anenii Noi 12 1,3 914 98,5 2 0,2 867 95,7 4 0,4Basarabeasca 3 1,3 232 98,3 0 0,0 264 98,1 0 0,0Briceni 7 0,9 710 96,3 11 1,5 700 96,0 24 3,3Cahul 38 2,5 1466 96,2 8 0,5 1262 94,1 20 1,5Cantemir 6 0,9 663 98,1 7 1,0 672 99,7 2 0,3Călăraşi 16 2,0 770 96,6 0 0,0 700 98,0 0 0,0Căuşeni 22 2,1 990 95,2 2 0,2 974 99,1 1 0,1Cimişlia 13 2,6 491 96,8 3 0,6 485 99,0 4 0,8Criuleni 7 0,7 919 98,1 3 0,3 862 99,5 2 0,2Donduşeni 2 0,5 398 99,0 2 0,5 356 97,5 9 2,5Drochia 0 0,0 841 98,4 10 1,2 819 97,7 7 0,8Dubăsari 2 1 0,3 363 99,2 1 0,3 335 98,5 3 0,9Edineţ 11 1,3 827 95,9 15 1,7 800 98,6 6 0,7Făleşti 2 0,2 1017 99,0 2 0,2 937 98,8 5 0,5Floreşti 1 0,1 946 99,9 0 0,0 864 99,8 2 0,2Glodeni 25 3,9 620 95,8 2 0,3 614 100,0 0 0,0Hînceşti 42 3,3 1216 94,7 4 0,3 1194 96,8 1 0,1Ialoveni 4 0,3 1341 97,9 8 0,6 1150 94,7 17 1,4Leova 0 0,0 629 100,0 0 0,0 589 100,0 0 0,0Nisporeni 15 2,2 652 96,9 1 0,1 681 98,0 1 0,1Ocniţa 0 0,0 505 98,8 6 1,2 472 99,4 3 0,6Orhei 12 0,9 1373 97,9 14 1,0 1225 97,6 9 0,7Rezina 0 0,0 508 98,4 8 1,6 465 98,5 7 1,5Rîşcani 4 0,6 680 98,1 5 0,7 615 97,3 4 0,6Sîngerei 5 0,5 1034 98,6 10 1,0 895 90,6 0 0,0Soroca 4 0,4 967 98,3 6 0,6 904 97,0 5 0,5Străşeni 2 0,2 1048 98,8 1 0,1 954 97,1 2 0,2Şoldăneşti 0 0,0 464 99,6 2 0,4 438 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 12 1,6 720 96,5 5 0,7 645 93,9 9 1,3Taraclia 1 0,2 424 97,5 3 0,7 392 96,3 9 2,2Teleneşti 2 0,3 701 98,9 5 0,7 741 99,6 2 0,3Ungheni 27 1,9 1387 96,3 5 0,3 1294 96,2 4 0,3Total pe raioane 296 1,1 25816 97,6 151 0,6 24165 97,3 162 0,7Comrat 5 0,6 870 98,9 2 0,2 782 100,0 0 0,0Ciadîr-Lunga 43 4,8 811 90,4 15 1,7 614 93,0 16 2,4Vulcăneşti 6 2,2 265 95,0 3 1,1 212 89,5 0 0,0Total UTA Găgăuzia 54 2,6 1946 94,6 20 1,0 1608 95,8 16 1,0
Total raioane şi UTAG 350 1,2 27762 97,4 171 0,6 25773 97,2 178 0,7
Total M. Sănătă-ţii malul drept 673 1,7 39374 96,7 223 0,5 35017 96,9 287 0,8
or.Tiraspol 263 15,5 1368 80,8 20 1,2 1447 92,3 41 2,6or.Bender 160 16,2 767 77,6 62 6,3 838 85,7 140 14,3Camenca 12 6,7 163 91,6 0 0,0 170 93,9 0 0,0Dubăsari 26 8,2 282 88,4 7 2,2 290 83,3 4 1,1Grigoriopol 7 1,6 424 95,1 15 3,4 402 96,9 13 3,1Rîbniţa 128 15,8 663 82,1 17 2,1 765 97,8 17 2,2Slobozia 64 6,7 863 90,6 26 2,7 901 97,9 19 2,1TOTAL raioanele de Est a R. Moldova
660 12,3 4530 84,1 147 2,7 4813 92,7 234 4,5
Total M. Sănătă-ţii al R. Moldova 1333 2,9 43904 95,2 370 0,8 39830 96,4 521 1,3
TOTAL R. MOLDOVA 1333 2,9 43904 95,2 370 0,8 39830 96,4 521 1,3
158
ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI
Teritoriile administrative
Contra rujeolei, oreionului, rubeolei
1 an 7 ani
Vaccinarea Contraindicații Revaccinarea 1 Contraindicații
Total % Total % Total % Total %mun. Chişinău 8869 87,8 241 2,4 7743 93,7 173 2,1mun. Bălţi 1342 87,7 7 0,5 1229 91,7 8 0,6Total pe municipii 10211 87,8 248 2,1 8972 93,4 181 1,9Anenii Noi 863 94,6 4 0,4 842 92,9 4 0,4Basarabeasca 225 91,8 1 0,4 259 96,3 0 0,0Briceni 638 94,0 24 3,5 700 96,0 24 3,3Cahul 1264 90,6 26 1,9 1218 90,8 21 1,6Cantemir 642 94,0 28 4,1 672 99,7 2 0,3Călăraşi 682 89,5 1 0,1 675 94,5 0 0,0Căuşeni 858 95,9 5 0,6 965 98,2 0 0,0Cimişlia 490 96,5 18 3,5 480 98,0 9 1,8Criuleni 827 95,2 17 2,0 855 98,7 2 0,2Donduşeni 341 96,3 13 3,7 363 99,5 2 0,5Drochia 759 96,7 17 2,2 816 97,4 8 1,0Dubăsari 2 335 95,4 4 1,1 334 98,2 3 0,9Edineţ 750 95,1 31 3,9 806 99,4 0 0,0Făleşti 1001 95,9 7 0,7 938 98,9 5 0,5Floreşti 851 99,8 2 0,2 864 99,8 2 0,2Glodeni 551 98,4 0 0,0 614 100,0 0 0,0Hînceşti 1038 90,8 13 1,1 1178 95,5 4 0,3Ialoveni 1091 87,8 15 1,2 1147 94,4 14 1,2Leova 536 99,1 5 0,9 589 100,0 0 0,0Nisporeni 607 93,5 6 0,9 678 97,6 1 0,1Ocniţa 461 96,8 15 3,2 472 99,4 3 0,6Orhei 1255 93,2 54 4,0 1220 97,2 11 0,9Rezina 505 98,4 8 1,6 440 93,2 11 2,3Rîşcani 634 93,1 6 0,9 599 94,8 12 1,9Sîngerei 899 87,7 8 0,8 792 80,2 0 0,0Soroca 846 97,2 10 1,1 889 95,4 5 0,5Străşeni 1045 94,5 17 1,5 947 96,4 3 0,3Şoldăneşti 413 96,7 14 3,3 438 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 617 86,4 12 1,7 627 91,3 10 1,5Taraclia 395 92,3 18 4,2 382 93,9 11 2,7Teleneşti 650 97,2 13 1,9 741 99,6 2 0,3Ungheni 1229 88,7 20 1,4 1260 93,7 5 0,4Total pe raioane 23298 93,6 432 1,7 23800 95,8 174 0,7Comrat 781 92,6 26 3,1 781 99,9 1 0,1Ciadîr-Lunga 662 80,0 125 15,1 596 90,3 14 2,1Vulcăneşti 256 91,4 9 3,2 217 91,6 2 0,8Total pe UTA Găgăuzia 1699 87,1 160 8,2 1594 94,9 17 1,0Total raioane şi UTAG 24997 93,1 592 2,2 25394 95,7 191 0,7Total pe Ministerul Sănătăţii malul drept 35208 91,5 840 2,2 34366 95,1 372 1,0
or.Tiraspol 1342 82,6 63 3,9 1443 92,1 31 2,0or.Bender 694 71,9 271 28,1 675 69,0 303 31,0Camenca 181 91,0 9 4,5 172 95,0 0 0,0Dubăsari 251 77,7 21 6,5 286 82,2 4 1,1Grigoriopol 416 86,1 67 13,9 412 99,3 3 0,7Rîbniţa 572 77,5 166 22,5 695 88,9 87 11,1Slobozia 786 80,4 192 19,6 908 98,7 12 1,3TOTAL raioanele de Est 4242 79,9 789 14,9 4591 88,4 440 8,5Total M. Sănătăţii al Republicii Moldova 39450 90,1 1629 3,7 38957 94,3 812 2,0
TOTAL REPUBLICA MOLDOVA 39450 90,1 1629 3,7 38957 94,3 812 2,0
159
ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI
Teritoriile administrative
Contra poliomielitei Contra rujeolei, oreionului și rubeolei
15 ani 15 ani Revaccinarea 3 Contraindicații Revaccinarea 2 ContraindicațiiTotal % Total % Total % Total %
mun. Chişinău 6111 96,9 52 0,8 5877 93,2 66 1,0mun. Bălţi 1206 96,0 3 0,2 1160 92,4 5 0,4Total pe municipii 7317 96,8 55 0,7 7037 93,1 71 0,9Anenii Noi 917 95,8 5 0,5 878 91,7 5 0,5Basarabeasca 302 99,0 0 0,0 299 98,0 1 0,3Briceni 781 98,4 5 0,6 782 98,5 5 0,6Cahul 1373 94,0 8 0,5 1345 92,1 5 0,3Cantemir 777 99,1 5 0,6 777 99,1 5 0,6Călăraşi 756 96,6 2 0,3 752 96,0 0 0,0Căuşeni 921 91,4 5 0,5 835 82,8 22 2,2Cimişlia 713 98,9 7 1,0 712 98,8 8 1,1Criuleni 907 99,2 2 0,2 905 99,0 2 0,2Donduşeni 393 100,0 0 0,0 389 99,0 4 1,0Drochia 836 97,8 5 0,6 839 98,1 4 0,5Dubăsari 2 383 99,5 0 0,0 381 99,0 0 0,0Edineţ 886 99,2 3 0,3 886 99,2 3 0,3Făleşti 1073 99,7 0 0,0 1073 99,7 0 0,0Floreşti 982 99,9 1 0,1 981 99,8 2 0,2Glodeni 728 99,7 0 0,0 722 98,9 0 0,0Hînceşti 1349 96,2 2 0,1 1348 96,1 2 0,1Ialoveni 1154 95,3 7 0,6 1150 95,0 7 0,6Leova 676 100,0 0 0,0 676 100,0 0 0,0Nisporeni 780 98,0 0 0,0 751 94,3 0 0,0Ocniţa 526 97,2 2 0,4 526 97,2 2 0,4Orhei 1282 98,8 3 0,2 1275 98,2 5 0,4Rezina 530 98,3 1 0,2 530 98,3 1 0,2Rîşcani 720 98,4 3 0,4 712 97,3 5 0,7Sîngerei 1037 93,3 0 0,0 773 69,5 0 0,0Soroca 1102 98,1 4 0,4 1088 96,9 6 0,5Străşeni 977 97,5 4 0,4 962 96,0 0 0,0Şoldăneşti 509 100,0 0 0,0 509 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 742 95,5 3 0,4 625 80,4 3 0,4Taraclia 427 95,3 2 0,4 422 94,2 3 0,7Teleneşti 943 100,0 0 0,0 943 100,0 0 0,0Ungheni 1282 95,1 9 0,7 1258 93,3 10 0,7Total pe raioane 26764 97,3 88 0,3 26104 94,9 110 0,4Comrat 695 98,9 0 0,0 694 98,7 2 0,3Ciadîr-Lunga 651 93,9 2 0,3 640 92,4 8 1,2Vulcăneşti 194 89,0 0 0,0 218 100,0 0 0,0Total UTA Găgăuzia 1540 95,4 2 0,1 1552 96,2 10 0,6Total raioane, UTAG 28304 97,2 90 0,3 27656 95,0 120 0,4Total pe Ministerul Sănătăţii malul drept 35621 97,1 145 0,4 34693 94,6 191 0,5or.Tiraspol 1252 88,3 25 1,8 1158 81,7 28 2,0or.Bender 827 97,6 20 2,4 824 97,3 23 2,7Camenca 174 91,6 0 0,0 171 90,0 0 0,0Dubăsari 342 97,7 0 0,0 337 96,3 0 0,0Grigoriopol 424 95,5 20 4,5 430 96,8 14 3,2Rîbniţa 615 94,3 37 5,7 433 66,4 219 33,6Slobozia 868 99,3 6 0,7 865 99,0 9 1,0TOTAL raioanele de Est 4502 94,3 108 2,3 4218 88,3 293 6,1Total pe M. Sănătăţii al Republicii Moldova 40123 96,8 253 0,6 38911 93,9 484 1,2TOTAL R. MOLDOVA 40123 96,8 253 0,6 38911 93,9 484 1,2
160
ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI
Teritoriile administrative
Contra infectiei Hib Contra infectiei Hib
0-12 luni 1 an
Vaccinarea Contraindicații Vaccinarea Contraindicații
Total % Total % Total % Total %mun. Chişinău 2874 30,5 0 0,0 8885 88,0 289 2,9mun. Bălţi 392 26,9 17 1,2 1373 89,7 15 1,0Total pe municipii 3266 30,0 17 0,2 10258 88,2 304 2,6Anenii Noi 312 36,6 5 0,6 863 94,6 4 0,4Basarabeasca 91 45,0 0 0,0 233 95,1 1 0,4Briceni 211 35,6 29 4,9 631 92,9 22 3,2Cahul 466 34,1 7 0,5 1308 93,8 21 1,5Cantemir 219 35,6 22 3,6 654 95,8 24 3,5Călăraşi 296 40,2 0 0,0 702 92,1 1 0,1Căuşeni 319 36,3 0 0,0 847 94,6 5 0,6Cimişlia 174 36,5 10 2,1 487 95,9 14 2,8Criuleni 292 33,5 18 2,1 826 95,1 19 2,2Donduşeni 156 40,0 20 5,1 328 92,7 13 3,7Drochia 337 43,7 5 0,6 755 96,2 18 2,3Dubăsari 2 130 36,5 5 1,4 335 95,4 6 1,7Edineţ 271 37,4 19 2,6 750 95,1 31 3,9Făleşti 411 47,0 4 0,5 999 95,7 9 0,9Floreşti 360 44,5 6 0,7 848 99,4 5 0,6Glodeni 217 38,6 6 1,1 553 98,8 5 0,9Hînceşti 402 37,2 16 1,5 1067 93,4 15 1,3Ialoveni 386 31,1 17 1,4 1129 90,9 15 1,2Leova 301 58,6 5 1,0 536 99,1 5 0,9Nisporeni 246 41,4 5 0,8 615 94,8 6 0,9Ocniţa 192 46,8 12 2,9 465 97,7 11 2,3Orhei 522 41,3 13 1,0 1283 95,2 36 2,7Rezina 222 50,0 51 11,5 506 98,6 7 1,4Rîşcani 213 37,2 5 0,9 656 96,3 5 0,7Sîngerei 380 39,4 3 0,3 899 87,7 8 0,8Soroca 350 41,7 18 2,1 841 96,7 15 1,7Străşeni 369 35,6 12 1,2 1050 94,9 11 1,0Şoldăneşti 177 49,9 5 1,4 412 96,5 15 3,5Ştefan Vodă 240 34,7 6 0,9 660 92,4 14 2,0Taraclia 141 35,5 19 4,8 401 93,7 16 3,7Teleneşti 253 38,9 9 1,4 639 95,5 13 1,9Ungheni 460 34,5 0 0,0 1285 92,7 20 1,4Total pe raioane 9116 38,8 352 1,5 23563 94,6 410 1,6Comrat 257 31,8 22 2,7 810 96,1 22 2,6Ciadîr-Lunga 221 29,9 7 0,9 720 87,0 67 8,1Vulcăneşti 92 38,8 2 0,8 261 93,2 9 3,2Total pe UTA Găgăuzia 570 31,9 31 1,7 1791 91,8 98 5,0
Total raioane şi UTAG 9686 38,4 383 1,5 25354 94,4 508 1,9
Total pe Ministerul Sănătăţii malul drept
12952 35,8 400 1,1 35612 92,5 812 2,1
or.Tiraspol 327 21,7 290 19,2 1102 67,9 28 1,7or.Bender 180 20,0 235 26,1 695 72,0 270 28,0Camenca 40 20,1 10 5,0 175 87,9 11 5,5Dubăsari 67 21,0 14 4,4 285 88,2 24 7,4Grigoriopol 112 28,9 34 8,8 435 90,1 48 9,9Rîbniţa 132 20,1 0 0,0 617 83,6 121 16,4Slobozia 242 28,3 248 29,0 605 61,9 373 38,1TOTAL raioanele de Est a Republicii Moldova
1100 22,8 831 17,2 3914 73,7 875 16,5
Total pe Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
14052 34,3 1231 3,0 39526 90,3 1687 3,9
TOTAL REPUBLICA MOLDOVA
14052 34,3 1231 3,0 39526 90,3 1687 3,9
161
AC
OPE
RIR
EA
CO
PIIL
OR
CU
VA
CC
INĂ
RI
Teri
tori
ile
adm
inis
trat
ive
Con
tra
tube
rcul
ozei
(BC
G)
Con
tra
tube
rcul
ozei
(BC
G)
Test
area
tube
rcul
inică
cu 2
UT
PPD
0-12
luni
7
ani
7 an
i
V
acci
nare
a C
ontr
aind
icaț
ii R
evac
cina
rea
1 C
ontr
aind
icaț
ii
Test
ați
0
-9 m
m.
>
= 10
mm
.
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
Tota
l%
mun
. Chişi
nău
9201
97,7
90,
173
9589
,559
77,
235
0642
,432
6093
,024
67,
0
mun
. Bălţi
1433
98,4
201,
412
0089
,633
2,5
165
12,3
162
98,2
31,
8
Tota
l pe
mun
icip
ii10
634
97,8
290,
385
9589
,563
06,
636
7138
,234
2293
,224
96,
8
Ane
nii N
oi84
198
,711
1,3
831
91,7
131,
436
440
,235
196
,413
3,6
Bas
arab
easc
a19
697
,00
0,0
255
94,8
00,
031
11,5
2890
,30
0,0
Bric
eni
582
98,3
20,
369
595
,325
3,4
358
49,1
335
93,6
236,
4
Cah
ul13
3697
,911
0,8
1187
88,5
231,
712
79,
510
784
,320
15,7
Can
tem
ir59
596
,621
3,4
612
90,8
466,
821
131
,318
889
,123
10,9
Călăr
aşi
721
98,0
00,
067
093
,86
0,8
112
15,7
106
94,6
65,
4
Căuşe
ni83
795
,30
0,0
801
81,5
161,
612
112
,310
385
,110
8,3
Cim
işlia
473
99,2
00,
048
398
,61
0,2
469,
445
97,8
12,
2
Criu
leni
845
97,0
141,
683
496
,319
2,2
110
12,7
103
93,6
76,
4
Don
duşe
ni39
010
0,0
00,
033
892
,627
7,4
365
100,
033
892
,627
7,4
Dro
chia
764
99,1
70,
980
896
,418
2,1
203
24,2
191
94,1
125,
9
Dubăs
ari 2
348
97,8
51,
432
896
,56
1,8
157
46,2
154
98,1
31,
9
Edin
eţ70
296
,83
0,4
796
98,2
151,
811
414
,146
40,4
32,
6
Făleşt
i87
199
,53
0,3
936
98,7
90,
919
2,0
1910
0,0
00,
0
Flor
eşti
805
99,5
40,
585
899
,18
0,9
698,
061
88,4
811
,6
Glo
deni
560
99,6
10,
260
999
,23
0,5
315,
030
96,8
13,
2
Hîn
ceşt
i10
4997
,016
1,5
1178
95,5
10,
111
0,9
1110
0,0
00,
0
Ialo
veni
1225
98,7
90,
711
3293
,242
3,5
201
16,5
161
80,1
4019
,9Le
ova
509
99,0
51,
045
877
,87
1,2
214
36,3
214
100,
00
0,0
162
Nis
pore
ni58
498
,30
0,0
655
94,2
182,
645
6,5
4293
,32
4,4
Ocn
iţa40
699
,04
1,0
458
96,4
173,
614
027
,212
690
,014
10,0
Orh
ei12
4098
,28
0,6
1172
93,4
544,
316
513
,113
883
,627
16,4
Rez
ina
437
98,4
30,
744
093
,211
2,3
262
55,5
260
99,2
20,
8R
îşca
ni56
498
,41
0,2
589
93,2
162,
524
3,8
2291
,72
8,3
Sîng
erei
965
100,
00
0,0
789
79,9
10,
15
0,5
360
,02
40,0
Soro
ca83
399
,22
0,2
887
95,2
101,
142
4,5
3481
,08
19,0
Străşe
ni10
1397
,85
0,5
932
94,9
151,
578
7,9
6482
,114
17,9
Şoldăn
eşti
352
99,2
30,
843
810
0,0
00,
016
3,7
1381
,33
18,8
Ştef
an V
odă
676
97,7
40,
661
188
,912
1,7
476,
843
91,5
48,
5Ta
racl
ia39
098
,24
1,0
379
93,1
133,
239
597
,138
497
,211
2,8
Tele
neşt
i63
998
,28
1,2
741
99,6
20,
34
0,5
410
0,0
00,
0U
nghe
ni13
0097
,52
0,1
1220
90,7
211,
612
19,
011
191
,710
8,3
Tota
l pe
raio
ane
2304
898
,215
60,
723
120
93,1
475
1,9
4208
16,9
3835
91,1
296
7,0
Com
rat
778
96,2
232,
875
997
,16
0,8
60,
81
16,7
233
,3C
iadî
r-Lun
ga70
595
,410
1,4
567
85,9
375,
68
1,2
675
,02
25,0
Vul
căneşt
i22
795
,80
0,0
206
86,9
00,
00
0,0
00,
00
0,0
Tota
l pe
UTA
Găgău
zia
17
1095
,833
1,8
1532
91,2
432,
614
0,8
750
,04
28,6
Tota
l rai
oane
şi U
TAG
2475
898
,018
90,
724
652
92,9
518
2,0
4222
15,9
3842
91,0
300
7,1
Tota
l pe
Min
iste
rul
Sănă
tăţii
mal
ul
drep
t35
392
98,0
218
0,6
3324
792
,011
483,
278
9321
,872
6492
,054
97,
0
or.T
irasp
ol14
5096
,229
1,9
313
20,0
1132
72,2
803
51,2
467
58,2
336
41,8
or.B
ende
r86
696
,333
3,7
317
32,4
661
67,6
787
80,5
480
61,0
267
33,9
Cam
enca
195
98,0
31,
570
38,7
00,
017
093
,914
182
,929
17,1
Dubăs
ari
316
99,1
20,
610
730
,723
467
,225
473
,018
874
,066
26,0
Grig
orio
pol
371
95,6
174,
422
854
,918
745
,141
510
0,0
328
79,0
8721
,0R
îbniţa
639
97,4
172,
692
11,8
00,
041
152
,628
268
,612
931
,4Sl
oboz
ia81
295
,142
4,9
396
43,0
522
56,7
707
76,8
513
72,6
194
27,4
TOTA
L ra
ioan
ele
de e
st a
Rep
ublic
ii M
oldo
va46
4996
,414
33,
015
2329
,327
3652
,735
4768
,323
9967
,611
0831
,2
Tota
l pe
Min
iste
rul
Sănă
tăţii
al R
epub
li-ci
i Mol
dova
4004
197
,836
10,
934
770
84,1
3884
9,4
1144
027
,796
6384
,516
5714
,5
TOTA
L R
EPU
BLI-
CA
MO
LDO
VA40
041
97,8
361
0,9
3477
084
,138
849,
411
440
27,7
9663
84,5
1657
14,5
(con
tinua
re)
163
ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI
Nr. d/o
Teritoriile administrative
Contra infecției cu rotavirus1 an
Vaccinarea ContraindicațiiTotal % Total %
1 mun. Chişinău 4168 41,3 200 2,02 mun. Bălţi 752 49,2 0 0,0
Total pe municipii 4920 42,3 200 1,73 Anenii Noi 406 44,5 4 0,44 Basarabeasca 152 62,0 1 0,45 Briceni 417 61,4 26 3,86 Cahul 877 62,9 9 0,67 Cantemir 373 54,6 7 1,08 Călăraşi 450 59,1 0 0,09 Căuşeni 491 54,9 2 0,2
10 Cimişlia 245 48,2 9 1,811 Criuleni 470 54,1 19 2,212 Donduşeni 117 33,1 0 0,013 Drochia 237 30,2 4 0,514 Dubăsari 2 194 55,3 6 1,715 Edineţ 495 62,7 28 3,516 Făleşti 534 51,1 7 0,717 Floreşti 185 21,7 1 0,118 Glodeni 313 55,9 0 0,019 Hînceşti 670 58,6 13 1,120 Ialoveni 690 55,6 15 1,221 Leova 157 29,0 4 0,722 Nisporeni 333 51,3 0 0,023 Ocniţa 114 23,9 2 0,424 Orhei 834 61,9 13 1,025 Rezina 283 55,2 1 0,226 Rîşcani 333 48,9 2 0,327 Sîngerei 301 29,4 3 0,328 Soroca 581 66,8 14 1,629 Străşeni 585 52,9 3 0,330 Şoldăneşti 248 58,1 2 0,531 Ştefan Vodă 389 54,5 4 0,632 Taraclia 177 41,4 20 4,733 Teleneşti 371 55,5 13 1,934 Ungheni 722 52,1 5 0,4
Total pe raioane 12744 51,2 237 1,035 Comrat 383 45,4 18 2,136 Ciadîr-Lunga 235 28,4 0 0,037 Vulcăneşti 253 90,4 12 4,3
Total pe UTA Găgăuzia 871 44,6 30 1,5Total raioane şi UTAG 13615 50,7 267 1,0Total pe M. Sănătăţii malul drept 18535 48,2 467 1,2
38 or.Tiraspol 0 0,0 0 0,039 or.Bender 8 0,8 39 4,040 Camenca 42 21,1 0 0,041 Dubăsari 114 35,3 0 0,042 Grigoriopol 117 24,2 13 2,743 Rîbniţa 140 19,0 0 0,044 Slobozia 182 18,6 237 24,2
TOTAL raioanele de Est a R. Moldova 603 11,4 289 5,4Total pe M. Sănătăţii al R. Moldova 19138 43,7 756 1,7TOTAL REPUBLICA MOLDOVA 19138 43,7 756 1,7
164
DAT
E D
ESP
RE
UN
EL
E B
OL
I IN
FECŢ
IOA
SE (B
DA
, BO
TU
LIS
M) Ş
I NE
INFE
CŢ
IOA
SE P
RO
VO
CAT
E D
E P
RO
DU
SE
AL
IME
NTA
RE
(CO
NFO
RM
DIA
GN
OST
ICU
LU
I FIN
AL
)
Loc
uri p
resu
puse
de
proc
urar
e/ fo
losi
rea
prod
usel
or a
limen
tare
su
spec
te
Num
ărul
foca
relo
rN
umăr
ul b
olna
vilo
r
Num
arul
ca
zuri
lor
de
boli
nein
fe-
cţio
ase
Num
ărul
bol
navi
lor
Tota
l
incl
usiv
Tota
l
incl
usiv
incl
usiv
de origine bacteriană şi virală
provocate de agenţi nedeterminaţi
de botulism
de origine bacteriană şi virală
inclusiv decedaţi
provocate de agenţi nedeterminaţi
inclusiv decedaţi
de botulism
inclusiv decedaţi
Total cazuri boli de origine neinfecţioase
inclusiv cu ciuperci
Tota
l
inclusiv decedaţi
din ei cu ciuperci
inclusiv decedaţi
din ei copii până la 17 ani
inclusiv decedaţi
A1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
1819
În u
nităţi
de a
limen
tație
pu
blică,
de
com
erţ a
utor
izat
e şi
ne
auto
rizat
e 12
2841
181
70
1463
612
285
80
00
00
00
00
00
Blo
curi
alim
enta
re a
in
stituții
lor p
entru
cop
ii şi
ad
oles
cenţ
i, ex
traşc
olar
e (ta
bere
de
copi
i)
294
307
059
430
160
00
00
00
00
00
Blo
curi
alim
enta
re a
in
stituții
lor m
edic
o-sa
nita
re
publ
ice,
sana
toria
le1
01
01
00
10
00
00
00
00
00
Con
diţii
cas
nice
(în
fam
ilie)
, go
spodăr
iile
parti
cula
re
7268
3436
3708
775
7636
720
3949
07
033
033
042
63
426
361
1
Alte
le86
2363
089
240
650
00
00
00
00
00
165
DAT
E D
ESP
RE
UN
EL
E B
OL
I IN
FECŢ
IOA
SE (B
DA
, BO
TU
LIS
M) Ş
I NE
INFE
CŢ
IOA
SE P
RO
VO
CAT
E D
E P
RO
DU
SE
AL
IME
NTA
RE
(CO
NFO
RM
DIA
GN
OST
ICU
LU
I FIN
AL
)
Teri
tori
ile
adm
inis
trat
ive
În u
nitaţi
de a
limen
tație
pub
lică,
de
com
erţ
auto
riza
te şi
nea
utor
izat
e C
ondiţii
cas
nice
(în
fam
ilie)
, gos
podă
riile
par
ticul
are
Num
ărul
foca
relo
r N
umăr
ul b
olna
vilo
r N
umăr
ul fo
care
lor
Num
ărul
bol
navi
lor
Tota
l
incl
usiv
Tota
l
incl
usiv
Tota
l
incl
usiv
Tota
l
incl
usiv
de origine bacteriană şi
virală
provocate de agenţi
nedeterminaţi
de origine bacteriană şi
virală
provocate de agenţi
nedeterminaţi
de origine bacteriană şi
virală
provocate de agenţi
nedeterminaţi
de botulism
de origine bacteriană şi
virală
provocate de agenţi
nedeterminaţi
A1
23
45
67
89
1011
1213
mun
. Chiși
nău
878
175
703
957
253
704
1261
571
688
214
1060
580
3m
un. B
ălţi
2016
430
1614
401
123
278
041
512
928
6To
tal p
e m
unic
ipii
898
191
707
987
269
718
1662
694
966
218
2573
410
89A
neni
i Noi
00
00
00
427
335
920
479
335
144
Bas
arab
easc
a0
00
00
07
61
09
81
Bric
eni
11
07
77
5418
360
5418
36C
ahul
00
00
00
355
182
173
032
315
117
2C
ante
mir
00
00
00
174
123
510
178
127
51Călăr
aşi
6560
596
915
113
103
101
141
131
10Căuşe
ni0
00
00
027
821
365
031
124
566
Cim
işlia
146
814
68
4019
210
4523
22C
riule
ni0
00
00
069
4227
070
4327
Don
duşe
ni11
101
1312
195
718
196
805
Dro
chia
11
07
70
250
250
300
30D
ubăs
ari
00
00
00
2517
80
2618
8Ed
ineţ
3226
632
266
346
138
208
135
714
820
8Fă
leşt
i7
07
97
297
295
010
464
40
166
Flor
eşti
30
34
04
274
8219
20
295
8920
6G
lode
ni0
00
00
031
419
295
032
420
320
Hîn
ceşt
i27
819
3213
1956
2531
062
2834
Ialo
veni
00
00
00
510
510
610
61Le
ova
3535
035
350
7878
00
7878
0N
ispo
reni
00
00
00
228
022
80
228
022
8O
cniţa
00
00
00
137
8651
015
396
57O
rhei
11
06
60
196
113
821
230
143
86R
ezin
a28
919
289
1914
868
800
154
7183
Rîş
cani
11
018
180
341
156
130
034
115
613
0Sî
nger
ei0
00
00
089
1772
089
1772
Soro
ca0
00
00
027
118
784
018
219
784
Străşe
ni53
3716
6537
2827
919
782
029
121
378
Şoldăn
eşti
00
00
00
294
9120
30
297
9420
3Şt
efan
Vodă
4822
2650
2327
271
136
135
028
414
813
6Ta
racl
ia0
00
00
072
5615
043
3112
Tele
neşt
i2
20
1818
011
567
00
119
6753
Ung
heni
11
042
2814
4610
360
4810
38U
TA Găgău
zia
00
00
00
197
6912
80
205
7313
2 ‒
Com
rat
00
00
00
726
660
788
70 ‒
Cea
dîr-L
unga
00
00
00
102
80
124
8 ‒
Vul
căneşt
i0
00
00
011
561
540
115
6154
Tota
l pe
raio
ane
330
220
110
476
343
140
5562
2726
2715
457
0729
2228
33To
tal p
e M
inis
teru
l Să
nătăţii
mal
ul d
rept
1228
411
817
1463
612
858
7224
3420
3681
675
3236
5639
22
Tota
l pe
alte
Min
iste
re0
00
00
044
1627
144
1627
‒ A
CS
00
00
00
1911
80
1911
8 ‒
Cal
ea F
erată
00
00
00
255
191
255
19 ‒
Arm
ata
Naţ
iona
lă0
00
00
00
00
00
00
Tota
l pe
Rep
ublică
mal
ul d
rept
1228
411
817
1463
612
858
7268
3436
3708
775
7636
7239
49
167
INCIDENȚA PRIN BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE, 2012/2013
Denumirea maladiilor
Sumar Ianuarie - Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameni
Indicele de
raport
total inlusiv copii 2013 /2012
2012 2013 2012 2013 2012 2013 Holera 0 0 0 0 0,00 0,00 0NAG-infecția 1 0 0 0 0,03 0,00 0Febra tifoidă 0 0 0 0 0,00 0,00 0Febre partifoide A, B, C 2 0 0 0 0,06 0,00 0Purtători ai febrei tifoide și paratifoidei 0 0 0 0 0,00 0,00 0
Infecții cu alte salmonele 1196 1170 436 422 34,29 32,87 97,83%Dizenteria bacteriană (SHIGELLOSIS) 464 355 342 245 13,30 9,97 76,51%
inclusiv provocate de shigele: dysenteriae 0 0 0 0 0,00 0,00 0
inclusiv provocate de shigele: fl exneri 86 48 38 29 2,47 1,35 55,81%
inclusiv provocate de shigele: boydi 0 0 0 0,00 0,00 0,00%
inclusiv provocate de shigele: sonnei 345 269 275 192 9,89 7,56 77,97%
Purtatori ai dizenteriei 14 7 6 4 0,40 0,20 -7 cazuriEschеrichioze total 795 665 645 508 22,79 18,68 83,65%inclusiv infecția cu E.coli enterohemoragică 222 155 190 117 6,36 4,35 69,82%
Infectia cu Campylobacter 0 0 0 0 0,00 0,00 0Enterite provocate de Y.enterocolitica 9 4 3 3 0,26 0,11 -5
Enterite, colite, gastroenterite provocate de agenți determinați 5082 4292 3974 3306 145,70 120,58 84,45%
Intoxicații și toxicoinfecții alimentare provocate de agenți determinați
360 364 228 205 10,32 10,23 4
Botulism 5 8 1 0 0,14 0,22 3Intoxicații și toxicoinfecții alimentare, provocate de agenți nedeterminați
1354 1404 569 698 38,82 39,44 103,69%
Amibiaza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Lambliaza (Giardiaza) 216 173 170 119 6,19 4,86 80,09%Criptosporidiоza 62 14 62 14 1,78 0,39 22,58%Infecția rotavirală 782 366 782 366 22,42 10,28 46,80%Infecții intestinale acute provocate de agenți nedeterminați
8501 7306 6098 5259 243,72 205,25 85,94%
Turbeculoza organelor respiratorii 3159 3068 154 147 90,57 86,19 97,12%
Pesta 0 0 0 0 0,00 0,00 0Tularemia 0 0 0 0 0,00 0,00 0Antraxul 0 4 0 0 0,00 0,11 4
168
Brucelloza primar diagnosticată 0 0 0 0 0,00 0,00 0Leptospirioza 4 4 0 0 0,11 0,11 100%Yersinioza extra-intestinală 0 0 0 0 0,00 0,00 0Listerioza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Tetanosul neonatal 0 0 0 0 0,00 0,00 0Tetanos și tetanos obstetrical 0 0 0 0 0,00 0,00 0Difteria 0 0 0 0 0,00 0,00 0Purtatorii tulpinelor toxigene ale difteriei 0 0 0 0 0,00 0,00 0
Tusea convulisivă 75 103 69 96 2,15 2,89 137,33%Inclusiv parapertussis 1 0 1 0 0,03 0,00 -1Scarlatina 500 347 496 343 14,33 9,75 69,40%Infecția meningococică 33 28 32 23 0,95 0,79 -5Purtatorii de meningococi 7 2 3 0 0,20 0,06 -5Boala legionarilor 0 0 0 0 0,00 0,00 0Sifi lisul 2201 2103 89 88 63,10 59,08 95,55%Infectia gonococică acută și cronică 1138 965 50 46 32,63 27,11 84,80%
Infectia genitala cu Chlamidia trachomatis 6 38 0 0 0,17 1,07 6,33%
Boala Lyme (Borelioza acariana) 174 100 32 18 4,99 2,81 57,47%
Ornitoza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Rikhetsioze - total 2 0 0 0 0,06 0,00 -2inclusiv: Tifozul exantematic epidemic 0 0 0 0 0,00 0,00 0
inclusiv: boala Brill 0 0 0 0 0,00 0,00 0inclusiv: febra Q 2 0 0 0 0,06 0,00 -2Poliomielita paralitica acută 0 0 0 0 0,00 0,00 0Inclusiv poliomielita acută paralitică asociată cu virusul vaccinal
0 0 0 0 0,00 0,00 0
Maladia Creutzfeldt-Jakob (varianta nouă) 0 0 0 0 0,00 0,00 0
Rabia umană (Turbarea) 0 0 0 0 0,00 0,00 0Encefalite transmise de capuse 0 0 0 0 0,00 0,00 0Infectia cu virusul West Nile 0 0 0 0 0,00 0,00 0Febra galbena 0 0 0 0 0,00 0,00 0Febre hemoragice, total 0 0 0 0 0,00 0,00 0inclusiv febra hemoragica de Crimeia-Congo 0 0 0 0 0,00 0,00 0
Infecția cu virusul herpetic 16 88 8 68 0,46 2,47 5,50%Infecția anogenitală cu virusul herpetic 0 0 0 0 0,00 0,00 0
Varicela 9699 9285 8872 8408 278,06 260,85 95,73%Variola 0 0 0 0 0,00 0,00 0Rujeola 11 27 8 21 0,32 0,76 2,45%Rubeola 3 0 2 0 0,09 0,00 -3Rubeola congentială 0 0 0 0 0,00 0,00 0Hepatita virală A 5 107 3 82 0,14 3,01 21,40%
169
Hepatita virală B (HVB) acută, total 57 58 2 1 1,63 1,63 1
inclusiv HVB acută cu Delta antigen (coinfecție) 2 2 0 0 0,06 0,06 100%
Suprainfecția acută cu Delta antigen la purtător AgHBsșsi bolnav cu HVB cronică
5 2 1 0 0,14 0,06 -3
Hepatita virală acută C 67 49 0 0 1,92 1,38 73,13%Hepatita virală acută E 0 0 0 0 0,00 0,00 0Alte hepatite virale acute 27 23 9 11 0,77 0,65 -4Hepatita virală B cronică cu Delta antigen primar depistată 63 47 1 0 1,81 1,32 74,60%
Hepatita virală B cronică fără Delta antigen primar depistată 713 847 4 6 20,44 23,80 118,79%
Hepatita virală C cronică primar depistată 590 557 5 2 16,91 15,65 94,41%
Alte hepatite virale cronice primar depistate 54 70 1 2 1,55 1,97 129,63%
Purtători ai AgHBs primar depistați 1422 1257 3 11 40,77 35,31 88,40%
Infecția cu HIV (SIDA) 153 13 3 0 4,39 0,37 8,50%Infectati cu virusul imunodefi cienței umane (HIV) 482 127 11 5 13,82 3,57 26,35%
Infectia cu Citomegalovirus 10 31 8 30 0,29 0,87 3,10%Oreionul (Parotidita epidemică) 120 54 88 39 3,44 1,52 45Mononucleoza infecționasă 114 158 109 148 3,27 4,44 138,60%Infecția cu adenovirusuri total 31 97 27 92 0,89 2,73 3,13%Infecția еnterovirală, total 510 676 400 545 14,62 18,99 132,55%inclusiv meningite aseptice enterovirale 29 76 22 67 0,83 2,14 2,62%
Infecția parvovirală 0 0 0 0 0,00 0,00 0Malaria primar diagnosticată 29 12 0 0 0,83 0,34 41,38%Purtători ai plasmodiului palustru 1 0 0 0 0,03 0,00 -1
Toxoplasmoza 15 0 1 0 0,43 0,00 -15Toxoplasmoza congenitală 0 0 0 0 0,00 0,00 0Trichinelloza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Pediculoza 3031 2719 1227 993 86,90 76,39 89,71%Scabia 1431 1368 653 658 41,03 38,43 95,65Sindromul acut respirator sever (SARS) 0 2 0 1 0,00 0,06 2
Infecția invazivă cu H. infl uenzae tip b 0 1 0 1 0,00 0,03 1
Infecția invazivă cu St.pneumoniae 0 2 0 2 0,00 0,06 2
Meningite bacteriene 6 12 3 7 0,17 0,34 6Infecții acute ale căilor respiratorii cu localizări multiple sau nederminate
199095 260870 127030 162337 5707,87 7328,80 131,03%
Gripa 209 2422 165 928 5,99 68,04 11,59%Gripa aviară la om 0 0 0 0 0,00 0,00 0Pneumonii, bronhopneumonii acute 45495 56146 26847 35055 1304,30 1577,35 123,41%
170
MORBIDITATEA PRIN: INFECȚII CU ALTE SALMONELE
Denumirea teritoriilor
administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameniIndicele de
raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 390 416 153 148 48,89 52,15 106,67%mun. Bălți 62 30 17 13 41,49 20,08 48,39%Total pe municpii 452 446 170 161 47,72 47,09 -6Anenii Noi 20 17 11 6 24,06 20,45 -3Basarabeasca 2 7 1 2 6,913 24,2 5Briceni 42 3 7 1 56,37 4,026 7,14%Cahul 18 13 9 6 14,41 10,41 -5Cantemir 1 2 0 0 1,604 3,208 1Călărași 30 19 16 5 38,13 24,15 63,33%Căușeni 28 47 15 17 137,2 51,17 1,68%Cimișlia 8 9 3 2 13,1 14,74 1Criuleni 8 24 5 13 10,91 32,73 3Dubăsari (Coșnița) 3 13 1 7 8,519 36,91 10Dondușeni 21 21 2 5 47,13 47,13 100%Drochia 15 8 6 1 16,81 8,967 -7Edineț 8 8 5 3 9,72 9,72 100%Fălești 8 9 1 7 8,672 9,757 1Florești 21 20 9 11 23,53 22,41 -1Glodeni 11 6 3 3 17,98 9,808 -5Hîncești 35 29 21 11 28,82 23,88 -6Ialoveni 24 24 15 13 24,01 24,01 100%Leova 2 0 1 0 3,74 0 -2Nisporeni 16 18 5 13 24,08 27,1 2Ocnița 13 8 5 4 23,37 14,38 -5Orhei 88 61 19 12 70,03 48,55 69,32%Rezina 17 9 5 2 32,61 17,27 -8Rîșcani 6 10 3 4 8,659 14,43 4Sîngerei 40 25 13 8 42,92 26,83 62,50%Soroca 54 42 18 20 53,95 41,96 77,78%Strășeni 43 67 13 15 46,92 73,11 1,56%Șoldănești 10 10 7 6 23,31 23,31 100%Stefan Vodă 13 34 5 14 18,21 47,62 2,62%Taraclia 1 10 1 5 2,27 22,68 9Telenești 36 34 8 8 48,86 46,14 -2Ungheni 79 85 28 24 67,38 72,50 6Comrat 9 5 3 12,64 7,02 -4Ciadîr-Lunga 5 18 1 8 7,57 27,27 3,60%Vulcănești 2 1 1 1 8,25 4,13 -1UTA Găgăuzia 16 24 5 13 9,91 14,86 8Total pe raioane 737 716 266 261 29,00 27,41 97,15%Total MS malul drept 1189 1162 436 422 34,09 32,64 97,73%CMP a ACS CS RM 1 3 0 0 - - 2CMP a Căii Ferate 3 4 0 0 - - 1Min. Justitiei 1 0 0 0 - - -1Min. Apărării 2 1 0 0 - - -1Total alte Min. și Depar. 7 8 0 0 - - 1
Total RM malul drept 1196 1170 436 422 34,29 32,87 97,83%
171
DIZENTERIA BACTERIANĂ (SHIGELLOSIS)
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameniIndicele de raport
2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 62 45 43 34 7,77 5,64 72,58%mun. Bălți 7 54 6 32 4,68 36,14 7,71%Total pe municpii 69 99 49 66 7,29 10,45 143,48%Anenii-Noi 7 1 6 1 8,42 1,20 -6cazuriBasarabeasca 1 0 0 0 3,46 0,00 -1cazuriBriceni 2 6 2 5 2,68 8,05 4cazuriCahul 23 6 17 4 18,42 4,80 26,09%Cantemir 0 9 0 7 0,00 14,43 9cazuriCălărași 32 14 26 12 40,67 17,79 43,75%Căușeni 49 16 40 12 240,14 17,42 32,65%Cimișlia 2 3 1 2 3,27 4,91 1cazuriCriuleni 1 3 0 0 1,36 4,09 2cazuriDubăsari (Coșnița) 0 2 0 1 0,00 5,68 2cazuriDondușeni 17 28 7 13 38,15 62,83 1,65%Drochia 1 8 0 4 1,12 8,97 7cazuriEdineț 0 8 0 6 0,00 9,72 8cazuriFălești 5 9 5 7 5,42 9,76 4cazuriFlorești 5 7 4 6 5,60 7,84 2cazuriGlodeni 7 7 5 5 11,44 11,44 100%Hîncești 10 4 9 2 8,23 3,29 -6cazuriIaloveni 15 0 11 0 15,01 0,00 -15cazuriLeova 6 3 2 1 11,22 5,61 -3cazuriNisporeni 18 12 18 7 27,10 18,06 -6cazuriOcnița 4 4 3 4 7,19 7,19 100%Orhei 10 7 7 3 7,96 5,57 -3cazuriRezina 4 0 3 0 7,67 0,00 -4cazuriRîșcani 13 7 2 3 18,76 10,10 -6cazuriSîngerei 23 8 15 7 24,68 8,58 34,78%Soroca 3 8 1 7 3,00 7,99 5cazuriStrășeni 0 3 0 1 0,00 3,27 3cazuriȘoldănești 11 5 9 5 25,65 11,66 -6cazuriȘtefan Vodă 29 13 20 11 40,62 18,21 44,83%Taraclia 2 3 2 2 4,54 6,80 1cazuriTelenești 11 2 9 2 14,93 2,71 -9cazuriUngheni 48 40 39 32 40,94 34,12 -8cazuriComrat 32 3 30 2 44,93 4,21 9,38%Ciadîr-Lunga 2 6 0 5 3,03 9,09 4cazuriUTA Găgăuzia 34 9 30 7 21,06 5,57 26,47%Total pe raioane 393 255 293 179 15,47 9,76 64,89%Total MS malul drept 462 354 342 245 13,25 9,95 76,62%CMP a ACS CS RM 1 1 0 0 - - 100%Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1cazuriTotal alte Min. si Depar. 2 1 0 0 - - -1cazuriTotal RM malul drept 464 355 342 245 13,30 9,97 76,51%mun. Tiraspol 26 54 17 34 16,20 36,71 2,08%mun. Bender 29 13 13 6 28,77 13,04 44,83%Camenca 16 23 11 15 66,32 98,58 7cazuriDubăsari 0 3 0 0 0,00 8,52 3cazuriGrigoropol 1 1 1 1 2,24 2,28 100%Rîbnița 11 25 7 18 14,51 33,81 2,28%Slobozia 15 7 10 5 16,68 7,93 -8cazuriRaioanele de est 98 126 59 79 18,45 24,64 128,57%Total pe MS al RM 560 480 401 324 13,93 11,79 85,71%Republica Moldova 562 481 401 324 13,98 11,82 85,59%
172
FLEXNERI DIN DIZENTERIA BACTERIANĂ (SHIGELLOSIS)
Denumirea teritoriilor
administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013Sîngerei 7 3 3 2 7,51 3,22 -4Soroca 3 5 1 5 3,00 5,00 2Șoldănești 5 0 4 0 11,66 0,00 -5Ștefan Vodă 1 2 1 2 1,40 2,80 1Taraclia 0 1 0 0 0,00 2,27 1Ungheni 4 2 1 0 3,41 1,71 -2Ciadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1UTA Găgăuzia 0 1 0 1 0,00 0,62 1Total pe raioane 59 43 27 24 2,32 1,65 72,88%Total MS malul drept 86 48 38 29 2,47 1,35 55,81%
SONNEI DIN DIZENTERIA BACTERIANĂ (SHIGELLOSIS)
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 38 42 34 31 4,76 5,27 4mun. Bălți 3 37 3 19 2,01 24,76 12,33%Total pe municpii 41 79 37 50 4,33 8,34 1,93%Anenii-Noi 7 1 6 1 8,42 1,20 -6Briceni 1 6 1 5 1,34 8,05 5Cahul 17 5 11 3 13,61 4,00 29,41%Сantemir 0 9 0 7 0,00 14,43 9Călărași 30 14 25 12 38,13 17,79 46,67%Căușeni 48 16 39 12 235,24 17,42 33,33%Criuleni 0 1 0 0 0,00 1,36 1Dubăsari (Coșnița) 0 2 0 1 0,00 5,68 2Dondușeni 13 21 5 9 29,17 47,13 8Drochia 1 6 0 4 1,12 6,73 5Edineț 0 8 0 6 0,00 9,72 8Fălești 5 6 5 5 5,42 6,50 1Florești 0 2 0 2 0,00 2,24 2Glodeni 6 5 5 4 9,81 8,17 -1Hîncești 9 3 9 2 7,41 2,47 -6Ialoveni 15 0 11 0 15,01 0,00 -15Leova 1 0 1 0 1,87 0,00 -1Nisporeni 18 12 18 7 27,10 18,06 -6Ocnița 0 4 0 4 0,00 7,19 4Orhei 5 3 4 2 3,98 2,39 -2Rezina 4 0 3 0 7,67 0,00 -4Rîșcani 1 1 0 1 1,44 1,44 100Sîngerei 16 5 12 5 17,17 5,37 31,25Soroca 0 3 0 2 0,00 3,00 3Strășeni 0 3 0 1 0,00 3,27 3Șoldănești 5 5 4 5 11,66 11,66 100%Ștefan Vodă 28 10 19 9 39,22 14,01 35,71%Taraclia 2 2 2 2 4,54 4,54 100%Telenești 11 2 9 2 14,93 2,71 -9Ungheni 39 29 33 25 33,27 24,74 -10Comrat 19 3 16 2 26,68 4,21 15,79%Ciadîr-Lunga 1 2 0 2 1,51 3,03 1UTA Găgăuzia 20 5 16 4 12,39 3,10 25Total pe raioane 302 189 238 142 11,89 7,23 62,58%Total MS malul drept 343 268 275 192 9,83 7,53 78,13%CMP a ACS CS RM 1 1 0 0 - - 100%Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1Total alte Min. si Depar. 2 1 0 0 - - -1Total RM malul drept 345 269 275 192 9,89 7,56 77,97%
173
ESCHЕRICHIOZE TOTAL
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 114 172 104 136 14,29 21,56 1,51%mun. Bălți 19 25 19 21 12,71 16,73 6Total pe municpii 133 197 123 157 14,04 20,80 148,12%Anenii Noi 29 24 29 23 34,88 28,87 -5Briceni 9 5 6 5 12,08 6,71 -4Cahul 45 21 45 21 36,03 16,82 46,67%Călărași 16 20 14 16 20,33 25,42 4Căușeni 5 2 4 1 24,50 2,18 -3Criuleni 22 13 19 12 30,00 17,73 -9Dubăsari (Coșnița) 7 6 5 3 19,88 17,04 -1Dondușeni 13 4 13 4 29,17 8,98 -9Edineț 60 18 60 18 72,90 21,87 30Fălești 11 8 7 5 11,92 8,67 -3Florești 27 23 18 12 30,26 25,78 -4Hîncești 15 9 13 5 12,35 7,41 -6Ialoveni 6 0 5 0 6,00 0,00 -6Leova 7 3 7 3 13,09 5,61 -4Nisporeni 159 134 100 96 239,34 201,71 84,28%Ocnița 5 2 3 1 8,99 3,60 -3Rezina 25 32 13 24 47,96 61,39 7Rîșcani 7 8 7 6 10,10 11,55 1Soroca 37 31 31 22 36,96 30,97 -6Strășeni 85 72 59 51 92,75 78,57 84,71%Ștefan Vodă 7 11 5 9 9,80 15,41 4Taraclia 1 0 0 0 2,27 0,00 -1Telenești 0 9 0 6 0,00 12,21 9Ungheni 38 1 38 1 32,41 0,85 2,63%Comrat 20 9 18 7 28,08 12,64 45Vulcănești 6 0 3 0 24,76 0,00 -6UTA Găgăuzia 26 9 21 7 16,10 5,57 34,62%Total pe raioane 662 465 522 351 26,05 17,80 70,24%Total MS malul drept 795 662 645 508 22,79 18,60 83,27%Total RM malul drept 795 665 645 508 22,79 18,68 83,65%
FEBRE PARTIFOIDE A, B, C
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii
mun. Chișinău 0 2 0 1 0 0,05 2 cazuriTotal pe municpii 0 2 0 1 0 0,05 2 cazuriTotal MS malul drept 0 2 0 1 0 0,06 2 cazuriTotal RM malul drept 0 2 0 1 0 0,06 2 cazuri
174
PURTĂTORI AI DIZENTERIEI
Denumirea teritoriilor administrative
sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 5 1 0 1 0,63 0,13 -4 cazurimun. Bălți 0 3 0 1 0,00 2,01 3 cazuriTotal pe municpii 5 4 0 2 0,53 0,42 -1 cazuriHîncești 5 0 3 0 4,12 0,00 -5 cazuriOcnița 0 1 0 1 0,00 1,80 1 cazuriUngheni 1 2 0 1 0,85 1,71 1 cazuriComrat 3 0 3 0 4,21 0,00 -3 cazuriUTA Găgăuzia 3 0 3 0 1,86 0,00 -3 cazuriTotal pe raioane 9 3 6 2 0,35 0,11 -6 cazuriTotal MS malul drept 14 7 6 4 0,40 0,20 -7 cazuriTotal RM malul drept 14 7 6 4 0,40 0,20 -7 cazuri
NAG-INFECȚIA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013Orhei 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriTotal pe MS al RM 1 0 0 0 0,02 0,00 -1 cazuriRepublica Moldova 1 0 0 0 0,02 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 1 0 0 0 0,04 0,00 -1 cazuriTotal MS malul drept 1 0 0 0 0,03 0,00 -1 cazuriTotal RM malul drept 1 0 0 0 0,03 0,00 -1 cazuri
ENTERITE PROVOCATE DE Y.ENTEROCOLITICA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameniIndicele de raport
2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 3 1 2 1 0,38 0,13 -2 cazurimun. Bălți 1 0 0 0 0,67 0,00 -1 cazuriTotal pe municpii 4 1 2 1 0,42 0,11 -3 cazuriAnenii-Noi 2 0 0 0 2,41 0,00 -2 cazuriCiadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1 cazuriOrhei 3 2 1 1 2,39 1,59 -1 cazuriTotal pe raioane 5 3 1 2 0,20 0,11 -2 cazuriTotal MS malul drept 9 4 3 3 0,26 0,11 -5 cazuriTotal RM malul drept 9 4 3 3 0,26 0,11 -5 cazuri
175
ENTERITE, COLITE, GASTROENTERITE PROVOCATE DE AGENȚI DETERMINAȚI
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv
copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 658 661 629 615 82,49 82,87 3 cazurimun. Bălți 136 123 122 98 91,01 82,31 90,44% Total pe municpii 794 784 751 713 83,83 82,78 -10 cazuriAnenii Noi 231 289 152 210 277,87 347,64 125,11% Basarabeasca 3 9 1 7 10,37 31,11 6 cazuriBriceni 38 37 22 27 51,00 49,66 -1 cazuriCahul 249 174 187 127 199,38 139,33 69,88% Cantemir 155 127 92 95 248,59 203,68 81,94% Călărași 383 282 239 187 486,73 358,38 73,63% Căușeni 241 185 181 128 1181,08 201,42 76,76% Cimișlia 65 55 50 34 106,42 90,05 -10 cazuriCriuleni 73 80 62 58 99,54 109,09 7 cazuriDubăsari (Coșnița) 40 43 32 33 113,58 122,10 3 cazuriDondușeni 110 86 75 53 246,85 192,99 78,18% Drochia 30 5 22 4 33,63 5,60 16,67% Edineț 123 148 123 147 149,45 179,83 120,33% Fălești 209 164 160 122 226,57 177,79 78,47% Florești 102 64 69 41 114,31 71,72 62,75% Glodeni 10 8 7 7 16,35 13,08 -2 cazuriHîncești 103 59 88 44 84,82 48,59 57,28% Ialoveni 42 17 35 17 42,02 17,01 40,48% Leova 127 113 127 111 237,46 211,29 88,98% Nisporeni 56 26 36 20 84,30 39,14 46,43% Ocnița 105 119 84 91 188,75 213,91 113,33% Orhei 271 198 201 144 215,67 157,57 73,06% Rezina 36 36 17 12 69,07 69,07 100% Rîșcani 149 156 90 87 215,04 225,14 7 cazuriSîngerei 107 94 75 60 114,81 100,86 87,85% Soroca 126 116 81 85 125,88 115,89 -10 cazuriStrășeni 193 143 154 107 210,60 156,04 74,09% Șoldănești 49 51 37 31 114,24 118,91 2 cazuriȘtefan Vodă 192 108 164 88 268,92 151,27 56,25% Taraclia 77 54 64 38 174,64 122,47 70,13% Telenești 51 24 35 16 69,22 32,57 47,06% Ungheni 296 271 274 241 252,48 231,15 91,55% Comrat 77 42 58 27 108,11 58,97 54,55% Ciadîr-Lunga 65 55 55 46 98,46 83,31 -10 cazuriVulcănești 87 61 74 48 359,07 251,76 70,11% UTA Găgăuzia 229 158 187 121 141,82 97,85 69 cazuriTotal pe raioane 4271 3499 3223 2593 168,09 133,94 81,92% Total MS malul drept 5065 4283 3974 3306 145,21 120,33 84,56% CMP a ACS CS RM 14 6 0 0 - - -8 cazuriCMP a Caii Ferate 2 1 0 0 - - -1 cazuriMin. Justitiei 0 1 0 0 - - 1 cazuriMin. Apararii 1 1 0 0 - - 100% Total alte Min. și Depar. 17 9 0 0 - - -8 cazuriTotal RM malul drept 5082 4292 3974 3306 145,70 120,58 84,45%
176
INCLUSIV INFECȚIA CU E.COLI ENTEROHEMORAGICĂ [DIN ESCHЕRICHIOZE TOTAL]
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameniIndicele de raport
2012/2013(%.caz.ori)
Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 69 62 61 43 8,65 7,77 -7 cazuriTotal pe municpii 69 62 61 43 7,29 6,55 -7 cazuriBriceni 0 1 0 1 0,00 1,34 1 cazuriCahul 0 12 0 12 0,00 9,61 12 cazuriCălărași 10 1 9 1 12,71 1,27 -9 cazuriEdineț 60 18 60 18 72,90 21,87 30% Fălești 11 7 7 4 11,92 7,59 -4 cazuriHîncești 4 3 2 1 3,29 2,47 -1 cazuriIaloveni 6 0 5 0 6,00 0,00 -6 cazuriLeova 6 3 6 3 11,22 5,61 -3 cazuriSoroca 30 23 26 17 29,97 22,98 -7 cazuriStrășeni 17 13 9 11 18,55 14,19 -4 cazuriTelenești 0 9 0 6 0,00 12,21 9 cazuriComrat 3 0 2 0 4,21 0,00 -3 cazuriVulcănești 6 0 3 0 24,76 0,00 -6 cazuriUTA Găgăuzia 9 0 5 0 5,57 0,00 -9 cazuriTotal pe raioane 153 90 129 74 6,02 3,45 58,82% Total MS malul drept 222 152 190 117 6,36 4,27 68,47% Total RM malul drept 222 155 190 117 6,36 4,35 69,82%
BOTULIZM
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameniIndicele de raport
2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 2 2 0 0 0,25 0,25 100%Total pe municpii 2 2 0 0 0,21 0,21 100%Călărași 0 1 0 0 0,00 1,27 1 cazuriDondușeni 0 1 0 0 0,00 2,24 1 cazuriEdineț 0 1 0 0 0,00 1,22 1 cazuriOrhei 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriRezina 1 0 1 0 1,92 0,00 1 cazuriSoroca 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuriTotal pe raioane 1 5 1 0 0,04 0,19 4 cazuriTotal MS malul drept 3 7 1 0 0,09 0,20 4 cazuriMin. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1 cazuriMin. Justiției 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 2 1 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 5 8 1 0 0,14 0,22 3 cazuri
177
INTOXICAȚII SI TOXICOINFECȚII ALIMENTARE PROVOCATE DE AGENȚI DETERMINAȚI
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de
oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 94 115 53 60 11,78 14,42 122,34%mun.Bălți 7 4 3 3 4,68 2,68 -3 cazuriTotal pe municpii 101 119 56 63 10,66 12,56 117,82%Anenii Noi 0 4 0 1 0,00 4,81 4 cazuriBasarabeasca 1 1 1 1 3,46 3,46 100%Cahul 3 1 1 1 2,40 0,80 -2 cazuriCălărași 22 15 15 8 27,96 19,06 -7 cazuriCăușeni 0 10 0 10 0,00 10,89 10 cazuriCimișlia 0 2 0 0 0,00 3,27 2 cazuriCriuleni 1 4 1 3 1,36 5,45 3 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 2 1 2 2,84 5,68 1 cazuriDondușeni 16 19 12 12 35,91 42,64 3 cazuriFălești 4 10 1 3 4,34 10,84 6 cazuriFlorești 30 13 24 9 33,62 14,57 43,33%Hîncești 3 1 0 0 2,47 0,82 -2 cazuriIaloveni 4 0 3 0 4,00 0,00 -4 cazuriNisporeni 0 2 0 2 0,00 3,01 2 cazuriOcnița 5 23 5 8 8,99 41,34 4,60%Orhei 18 11 10 5 14,32 8,75 -7 cazuriRezina 3 0 0 0 5,76 0,00 -3 cazuriRîșcani 0 4 0 4 0,00 5,77 4 cazuriSîngerei 17 17 13 11 18,24 18,24 100%Strășeni 17 7 14 5 18,55 7,64 -10 cazuriȘoldănești 31 28 21 15 72,28 65,28 -3 cazuriȘtefan Vodă 51 38 33 25 71,43 53,22 74,51%Taraclia 16 11 9 5 36,29 24,95 -5 cazuriTelenești 5 2 3 0 6,79 2,71 -3 cazuriUngheni 9 10 4 7 7,68 8,53 1 cazuriCiadîr-Lunga 1 10 1 5 1,51 15,15 9 cazuriUTA Găgăuzia 1 10 1 5 0,62 6,19 9 cazuriTotal pe raioane 258 245 172 142 10,15 9,38 94,96%Total MS malul drept 359 364 228 205 10,29 10,23 5 cazuriCMP a ACS CS RM 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. si Depar. 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 360 364 228 205 10,32 10,23 4 cazuri
178
LAMBLIAZA (GIARDIAZA)
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 96 89 68 58 12,03 11,16 -7 cazuri
mun. Bălți 2 1 1 1 1,34 0,67 -1 cazuri
Total pe municpii 98 90 69 59 10,35 9,50 -8 cazuri
Anenii Noi 15 12 15 11 18,04 14,43 -3 cazuri
Basarabeasca 2 4 2 4 6,91 13,83 2 cazuri
Cahul 43 11 40 9 34,43 8,81 25,58 %
Călărași 0 2 0 2 0,00 2,54 2 cazuri
Cimișlia 3 0 2 0 4,91 0,00 -3 cazuri
Drochia 4 0 4 0 4,48 0,00 -4 cazuri
Glodeni 7 28 6 16 11,44 45,77 4 cazuri
Hîncești 7 6 6 6 5,76 4,94 -1 cazuri
Soroca 0 9 0 7 0,00 8,99 9 cazuri
Ciadîr-Lunga 33 5 26 5 49,99 7,57 15,15 %
UTA Găgăuzia 33 5 26 5 20,44 3,10 15,15 %
Total pe raioane 114 77 101 60 4,49 2,95 67,54 %
Total MS malul drept 212 167 170 119 6,08 4,69 78,77 %
CMP a Căii Ferate 3 6 0 0 - - 3 cazuri
Min. Apărării 1 0 0 0 - - -1 cazuri
Total alte Min. și Depar. 4 6 0 0 - - 2 cazuri
Total RM malul drept 216 173 170 119 6,19253 4,86021 80,09 %
CRIPTOSPORIDIОZA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 60 13 60 13 7,52 1,63 21,67 %
Total pe municpii 60 13 60 13 6,34 1,37 21,67 %
Florești 2 1 2 1 2,24 1,12 -1 %
Total pe raioane 2 1 2 1 0,08 0,04 -1 %
Total MS malul drept 62 14 62 14 1,78 0,39 22,58 %
Total RM malul drept 62 14 62 14 1,77748 0,39331 22,58 %
179
INTOXICAȚII ȘI TOXICOINFECȚII ALIMENTARE, PROVOCATE DE AGENȚI NEDETERMINAȚI
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 3145 2674 2556 2256 394,27 335,22 85,02 %mun. Bălți 671 531 420 327 449,02 355,33 79,14 %Total pe municpii 3816 3205 2976 2583 402,91 338,40 83,99 %Anenii Noi 240 144 173 102 288,70 173,22 60 %Basarabeasca 11 8 8 6 38,02 27,65 -3 cazuriBriceni 81 95 54 60 108,71 127,50 117,28 %Cahul 218 258 146 176 174,56 206,59 118,35 %Cantemir 23 51 10 33 36,89 81,79 2,22 %Călărași 8 46 3 13 10,17 58,46 5,75 %Căușeni 105 78 78 54 514,58 84,92 74,29 %Cimișlia 108 63 75 41 176,82 103,15 58,33 %Criuleni 142 81 97 64 193,63 110,45 57,04 %Dubăsari (Coșnița) 57 34 41 25 161,85 96,54 59,65 %Dondușeni 44 16 29 14 98,74 35,91 36,36 %Drochia 224 190 80 71 251,09 212,98 84,82 %Fălești 130 159 104 120 140,93 172,37 122,31 %Florești 186 201 134 122 208,45 225,26 108,06 %Glodeni 388 300 253 216 634,26 490,40 77,32 %Hîncești 117 89 72 63 96,35 73,29 76,07 %Ialoveni 118 102 102 79 118,06 102,05 86,44 %Leova 43 59 20 20 80,40 110,32 137,21 %Nisporeni 164 162 107 127 246,87 243,86 -2 cazuriOcnița 82 83 66 58 147,40 149,20 1 cazuriOrhei 223 198 182 154 177,47 157,57 88,79 %Rezina 106 80 59 46 203,36 153,48 75,47 %Rîșcani 173 130 119 94 249,68 187,62 75,14 %Sîngerei 239 198 188 152 256,45 212,46 82,85 %Soroca 116 84 57 49 115,89 83,92 72,41 %Strășeni 121 121 65 70 132,04 132,04 100 %Șoldănești 77 109 60 68 179,52 254,13 141,56 %Ștefan Vodă 131 131 109 101 183,48 183,48 100 %Taraclia 91 81 73 46 206,39 183,71 -10 cazuriTelenești 57 59 31 40 77,36 80,07 2 cazuriUngheni 163 191 93 110 139,03 162,92 117,18 %Comrat 152 94 107 61 213,41 131,98 61,84 %Ciadîr-Lunga 163 106 131 88 246,91 160,57 65,03 %Vulcănești 78 46 53 38 321,93 189,86 58,97 %UTA Găgăuzia 393 246 291 187 243,39 152,35 62,6 %Total pe raioane 4633 4065 3122 2676 182,33 155,60 87,74 %Total MS malul drept 8449 7270 6098 5259 242,2252 204,2411 86,05 %CMP a ACS CS RM 18 8 0 0 - - -10 cazuriCMP a Caii Ferate 7 18 0 0 - - 2,57 %Min. Afacerilor Interne 10 6 0 0 - - -4 cazuriDepartam. Carabinierilor 6 1 0 0 - - -5 cazuriMin. Apărării 11 3 0 0 - - -8 cazuriTotal alte Min. și Depar. 52 36 0 0 - - 69,23 %Total RM malul drept 8501 7306 6098 5259 243,71602 205,25245 85,94 %
180
TURBECULOZA ORGANELOR RESPIRATORII
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013(%.caz.
ori)Total Inclusiv
copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 548 576 41 53 68,70 72,21 105,11 %mun. Bălți 138 156 3 2 92,35 104,39 113,04 %Total pe municpii 686 732 44 55 72,43 77,29 106,71 %Anenii Noi 98 110 13 10 117,88 132,32 112,24 %Basarabeasca 24 18 0 1 82,96 62,22 -6 cazuriBriceni 44 48 0 1 59,05 64,42 4 cazuriCahul 96 71 4 3 76,87 56,85 73,96 %Cantemir 66 52 1 7 105,85 83,40 78,79 %Călărași 95 102 0 0 120,73 129,63 7 cazuriCăușeni 76 63 6 5 372,46 68,59 82,89 %Cimișlia 63 50 1 3 103,15 81,86 79,37 %Criuleni 78 81 6 3 106,36 110,45 3 cazuriDubăsari (Coșnița) 28 26 0 0 79,51 73,83 -2 cazuriDondușeni 48 28 9 2 107,72 62,83 58,33 %Drochia 67 52 1 0 75,10 58,29 77,61 %Edineț 45 58 2 2 54,68 70,47 128,89 %Fălești 65 81 1 0 70,46 87,81 124,62 %Florești 91 101 3 7 101,98 113,19 10 cazuriGlodeni 35 32 1 1 57,21 52,31 -3 cazuriHîncești 114 114 4 6 93,88 93,88 100 %Ialoveni 84 87 5 3 84,04 87,04 3 cazuriLeova 45 28 2 2 84,14 52,35 62,22 %Nisporeni 58 63 1 0 87,31 94,83 5 cazuriOcnița 28 35 2 1 50,33 62,92 7 cazuriOrhei 165 107 24 7 131,31 85,15 64,85 %Rezina 61 64 1 3 117,03 122,78 3 cazuriRîșcani 45 61 1 1 64,95 88,04 135,56 %Sîngerei 69 72 1 5 74,04 77,26 3 cazuriSoroca 80 71 5 1 79,92 70,93 -9 cazuriStrășeni 103 128 9 4 112,39 139,67 124,27 %Șoldănești 47 61 0 1 109,58 142,22 129,79 %Ștefan Vodă 78 33 2 2 109,25 46,22 42,31 %Taraclia 20 17 2 0 45,36 38,56 -3 cazuriTelenești 67 61 0 3 90,93 82,79 -6 cazuriUngheni 110 117 2 8 93,83 99,80 7 cazuriComrat 49 52 0 0 68,80 73,01 3 cazuriCiadîr-Lunga 40 39 1 0 60,59 59,08 -1 cazuriVulcănești 15 6 0 0 61,91 24,76 -9 cazuriUTA Găgăuzia 104 97 1 0 64,41 60,07 -7 cazuriTotal pe raioane 2297 2189 110 92 90,40 83,79 95,3 %Total MS malul drept 2983 2921 154 147 85,52 82,06 97,92 %CMP a Caii Ferate 3 4 0 0 - - 1 cazuriMin. Afacerilor Interne 5 5 0 0 - - 100 %Min. Justiției 162 129 0 0 - - 79,63 %Departamentul Carabinierilor 0 3 0 0 - - 3 cazuriMin. Apărării 6 6 0 0 - - 100 %Total alte Min. și Depar. 176 147 0 0 - - 83,52 %Total RM malul drept 3159 3068 154 147 90,57 86,19 97,12 %
181
INFECȚII INTESTINALE ACUTE PROVOCATE DE AGENTI NEDETERMINATI
Denumirea teritoriilor administrative
sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 3145 2674 2556 2256 394,27 335,22 85,02 %mun. Bălți 671 531 420 327 449,02 355,33 79,14 %Total pe municpii 3816 3205 2976 2583 402,91 338,40 83,99 %Anenii-Noi 240 144 173 102 288,70 173,22 60 cazuriBasarabeasca 11 8 8 6 38,02 27,65 -3 cazuriBriceni 81 95 54 60 108,71 127,50 117,28 %Cahul 218 258 146 176 174,56 206,59 118,35 %Cantemir 23 51 10 33 36,89 81,79 2,22 %Călărași 8 46 3 13 10,17 58,46 5,75 %Căușeni 105 78 78 54 514,58 84,92 74,29 %Cimișlia 108 63 75 41 176,82 103,15 58,33 %Criuleni 142 81 97 64 193,63 110,45 57,04 %Dubăsari (Coșnița) 57 34 41 25 161,85 96,54 59,65 %Dondușeni 44 16 29 14 98,74 35,91 36,36 %Drochia 224 190 80 71 251,09 212,98 84,82 %Edineț 254 218 143 95 308,62 264,88 85,83 %Fălești 130 159 104 120 140,93 172,37 122,31 %Florești 186 201 134 122 208,45 225,26 108,06 %Glodeni 388 300 253 216 634,26 490,40 77,32 %Hîncești 117 89 72 63 96,35 73,29 76,07 %Ialoveni 118 102 102 79 118,06 102,05 86,44 %Leova 43 59 20 20 80,40 110,32 137,21 %Nisporeni 164 162 107 127 246,87 243,86 -2 cazuriOcnița 82 83 66 58 147,40 149,20 1 cazuriOrhei 223 198 182 154 177,47 157,57 88,79 %Rezina 106 80 59 46 203,36 153,48 75,47 %Rîșcani 173 130 119 94 249,68 187,62 75,14 %Sîngerei 239 198 188 152 256,45 212,46 82,85 %Soroca 116 84 57 49 115,89 83,92 72,41 %Strășeni 121 121 65 70 132,04 132,04 100 %Șoldănești 77 109 60 68 179,52 254,13 141,56 %Ștefan Vodă 131 131 109 101 183,48 183,48 100 %Taraclia 91 81 73 46 206,39 183,71 -10 cazuriTelenești 57 59 31 40 77,36 80,07 2 cazuriUngheni 163 191 93 110 139,03 162,92 117,18 %Comrat 152 94 107 61 213,41 131,98 61,84 %Ciadîr-Lunga 163 106 131 88 246,91 160,57 65,03 %Vulcănești 78 46 53 38 321,93 189,86 58,97 %UTA Găgăuzia 393 246 291 187 243,39 152,35 62,6 %Total pe raioane 4633 4065 3122 2676 182,33 155,60 87,74 %Total MS malul drept 8449 7270 6098 5259 242,23 204,24 86,05 %CMP a ACS CS RM 18 8 0 0 - - -10 cazuriCMP a Căii Ferate 7 18 0 0 - - 2,57 cazuriMin. Afacerilor Interne 10 6 0 0 - - -4 cazuriDepartamentul Carabinerilor 6 1 0 0 - - -5 cazuriMin. Apărării 11 3 0 0 - - -8 cazuriTotal alte Min. și Depar. 52 36 0 0 - - 69,23 %Total RM malul drept 8501 7306 6098 5259 243,72 205,25 85,94 %
182
TUSEA CONVULISIVĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameniIndicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 56 90 50 84 7,02 11,28 1,61 %mun. Bălți 1 0 1 0 0,67 0,00 -1 cazuriTotal pe municpii 57 90 51 84 6,02 9,50 1,58 %Anenii-Noi 3 3 3 2 3,61 3,61 100 %Basarabeasca 1 0 1 0 3,46 0,00 -1 cazuriCahul 1 0 1 0 3,46 0,00 -1 cazuriCantemir 0 1 0 1 0,00 0,80 1 cazuriCălărași 1 0 1 0 1,27 0,00 -1 cazuriCimișlia 1 0 1 0 1,64 0,00 -1 cazuriCriuleni 1 3 1 3 1,36 4,09 2 cazuriEdineț 1 0 1 0 1,08 0,00 -1 cazuriFălești 1 0 1 0 1,12 0,00 -1 cazuriFlorești 0 2 0 2 0,00 2,00 2 cazuriOrhei 6 0 6 0 4,77 0,00 -6 cazuriRîșcani 0 1 0 1 0,00 1,44 1 cazuriStrășeni 2 0 2 0 2,18 0,00 -2 cazuriȘtefan Vodă 1 0 1 0 1,40 0,00 -1 cazuriUngheni 0 1 0 1 0,00 0,85 1 cazuriComrat 0 2 0 2 0,00 2,81 2 cazuriUTA-Găgăuzia 0 2 0 2 0,00 1,24 2 cazuriTotal pe raioane 18 13 18 12 0,70 0,50 -5 cazuriTotal MS malul drept 75 103 69 96 2,1502 2,8936 137,33 %Total RM malul drept 75 103 69 96 2,1502 2,8936 137,33 %
INCLUSIV PARAPERTUSSIS [DIN TUSEA CONVULISIVĂ]
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameniIndicele de
raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Bălți 1 0 1 0 0,67 0,000 -1 cazuriTotal pe municpii 1 0 1 0 0,11 0,000 -1 cazuriTotal pe raioane 1 0 1 0 0,03 0,000 -1 cazuriTotal MS malul drept 1 0 1 0 0,03 0,000 -1 cazuriTotal RM malul drept 5 1 5 1 0,12 0,025 -4 cazuri
LEPTOSPIRIOZA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de oameni Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
Briceni 2 0 0 0 2,68 0,00 -2 cazuriCahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriDondușeni 0 1 0 0 0,00 2,24 1 cazuriDrochia 0 2 0 0 0,00 2,24 2 cazuriOrhei 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 3 4 0 0 0,12 0,15 1 cazuriTotal MS malul drept 3 4 0 0 0,09 0,11 1 cazuriDepartamentul Carabinierilor 1 0 0 0 - - -1 cazuriMin. Aparării 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 4 4 0 0 0,11 0,11 100 %Total RM malul drept 5 4 0 0 0,124397 0,09825738 -1
183
INFECTIA ROTAVIRALĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2011/2012
(%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2011 2012 2011 2012 2011 2012mun. Chișinău 775 360 775 360 97,16 45,13 46,45 %Total pe municpii 775 360 775 360 81,83 38,01 46,45 %Anenii Noi 2 0 2 0 2,41 0,00 -2 cazuriCriuleni 0 1 0 1 0,00 1,36 1 cazuriHîncești 0 1 0 1 0,00 0,82 1 cazuriIaloveni 2 4 2 4 2,00 4,00 2 cazuriComrat 2 0 2 0 2,81 0,00 -2 cazuriCiadîr-Lunga 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 3 0 3 0 1,86 0,00 -3 cazuriTotal pe raioane 7 6 7 6 0,28 0,23 -1 cazuriTotal MS malul drept 782 366 782 366 22,42 10,28 46,8 %Total RM malul drept 782 366 782 366 22,42 10,28 46,8 %
INFECȚIA MENINGOCOCICĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de oameni
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 6 5 6 3 0,75 0,63 -1 cazuriTotal pe municpii 6 5 6 3 0,63 0,53 -1 cazuriAnenii Noi 1 2 1 1 1,20 2,41 1 cazuriCahul 0 2 0 2 0,00 1,60 2 cazuriCălărași 2 3 2 2 2,54 3,81 1 cazuriCăușeni 2 2 1 2 9,80 2,18 100 %Criuleni 2 0 2 0 2,73 0,00 -2 cazuriDubăsari (Coșnița) 0 2 0 2 0,00 5,68 2 cazuriFlorești 1 2 1 2 1,12 2,24 1 cazuriGlodeni 1 0 1 0 1,63 0,00 -1 cazuriHîncești 1 2 1 2 0,82 1,65 1 cazuriIaloveni 0 1 0 1 0,00 1,00 1 cazuriLeova 1 0 1 0 1,87 0,00 -1 cazuriNisporeni 3 1 3 1 4,52 1,51 -2 cazuriOrhei 2 0 2 0 1,59 0,00 -2 cazuriRezina 1 0 1 0 1,92 0,00 -1 cazuriRîșcani 2 0 2 0 2,89 0,00 -2 cazuriSîngerei 1 2 1 1 1,07 2,15 1 cazuriStrășeni 1 0 1 0 1,09 0,00 -1 cazuriȘoldănești 1 0 1 0 2,33 0,00 -1 cazuriȘtefan Vodă 1 1 1 1 1,40 1,40 100 %Taraclia 1 0 1 0 2,27 0,00 -1 cazuriUngheni 2 1 2 1 1,71 0,85 -1 cazuriComrat 0 2 0 2 0,00 2,81 2 cazuriCiadîr-Lunga 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 1 2 1 2 0,62 1,24 1 cazuriTotal pe raioane 27 23 26 20 1,06 0,88 -4 cazuriTotal MS malul drept 33 28 32 23 0,95 0,79 -5 cazuriTotal RM malul drept 33 28 32 23 0,95 0,79 -5 cazuri
184
SCARLATINA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absoluteIndicele morbidității la
100000 de oameniIndicele
de raport 2011/2012
(%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2011 2012 2011 2012 2011 2012mun. Chișinău 316 228 313 227 39,62 28,58 72,15 %mun. Bălți 19 9 18 9 12,71 6,02 -10 cazuriTotal pe municpii 335 237 331 236 35,37 25,02 70,75 %Anenii Noi 9 6 9 6 10,83 7,22 -3 cazuriCahul 0 3 0 3 0,00 4,03 3 cazuriCălărași 5 6 5 6 4,00 4,80 1 cazuriCăușeni 2 5 2 4 2,54 6,35 3 cazuriCriuleni 6 5 6 5 29,40 5,44 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 10 0 10 0 13,64 0,00 -10 cazuriDondușeni 3 0 3 0 8,52 0,00 -3 cazuriDrochia 0 1 0 1 0,00 2,24 1 cazuriEdineț 0 1 0 1 0,00 1,12 1 cazuriFălești 6 3 6 3 7,29 3,65 -3 cazuriFlorești 7 8 7 6 7,59 8,67 1 cazuriGlodeni 9 6 9 6 10,09 6,72 -3 cazuriHîncești 2 6 2 6 3,27 9,81 4 cazuriIaloveni 0 6 0 6 0,00 4,94 6 cazuriLeova 17 5 17 5 17,01 5,00 29,41 %Nisporeni 1 0 1 0 1,87 0,00 -1 cazuriOcnița 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuriOrhei 3 0 3 0 5,39 0,00 -3 cazuriOcnița 11 11 11 11 8,75 8,75 100 %Rezina 3 3 3 3 5,76 5,76 100 %Rîșcani 14 2 14 2 20,21 2,89 14,29 %Sîngerei 3 0 3 0 3,22 0,00 -3 cazuriSoroca 5 6 5 6 5,00 5,99 1 cazuriȘoldănești 0 1 0 1 0,00 2,33 1 cazuriȘtefan Vodă 14 2 14 2 19,61 2,80 14,29 %Taraclia 2 0 2 0 4,54 0,00 -2 cazuriTelenești 1 2 1 2 1,36 2,71 1 cazuriUngheni 3 0 3 0 2,56 0,00 -3 cazuriComrat 11 6 11 6 15,44 8,42 -5 cazuriCiadîr-Lunga 15 16 15 16 22,72 24,24 1 cazuriVulcănești 2 0 2 0 8,25 0,00 -2 cazuriUTA Găgăuzia 28 22 28 22 17,34 13,62 -6 cazuri
Total pe raioane 165 110 165 107 6,49 4,21 66,67 %
Total MS malul drept 500 347 496 343 14,33 9,75 69,4 %Total RM malul drept 500 347 496 343 14,33455 9,748508 69,4 %
185
SIFILISUL
Denumirea teritoriilor
administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la
100000 populațieIndicele de
raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 617 689 29 35 77,35 86,38 111,67 %mun. Bălți 121 91 4 1 80,97 60,89 75,21 %Total pe municpii 738 780 33 36 77,92 82,36 105,69 %Anenii Noi 77 44 5 4 92,62 52,93 57,14 %Basarabeasca 4 13 0 0 13,83 44,93 9 cazuriBriceni 6 15 0 0 8,05 20,13 9 cazuriCahul 78 94 3 9 62,46 75,27 120,51 %Cantemir 40 35 3 2 64,15 56,13 -5 cazuriCălărași 78 50 6 2 99,13 63,54 64,1 %Căușeni 43 69 2 3 210,73 75,12 1,6 %Cimișlia 55 48 3 3 90,05 78,59 -7 cazuriCriuleni 80 64 3 2 109,09 87,27 80 %Dubăsari (Coșnița) 33 17 3 1 93,70 48,27 51,52 %Dondușeni 12 8 2 2 26,93 17,95 -4 cazuriDrochia 15 20 0 0 16,81 22,42 5 cazuriEdineț 61 47 0 0 74,12 57,11 77,05 %Fălești 11 22 0 0 11,92 23,85 2 cazuriFlorești 27 43 2 2 30,26 48,19 1,59 %Glodeni 32 24 2 1 52,31 39,23 -8 cazuriHîncești 45 50 0 0 37,06 41,17 5 cazuriIaloveni 116 74 3 0 116,06 74,04 63,79 %Leova 32 18 0 0 59,83 33,66 56,25 %Nisporeni 35 26 1 0 52,69 39,14 -9 cazuriOcnița 9 9 0 0 16,18 16,18 100 %Orhei 65 71 0 4 51,73 56,50 6 cazuriRezina 14 18 0 0 26,86 34,53 4 cazuriRîșcani 40 23 0 0 57,73 33,19 57,5 %Sîngerei 16 29 0 1 17,17 31,12 1,81 %Soroca 43 23 1 0 42,96 22,98 53,49 %Strășeni 63 36 7 3 68,75 39,28 57,14 %Șoldănești 14 19 0 2 32,64 44,30 5 cazuriȘtefan Vodă 58 45 1 1 81,24 63,03 77,59 %Taraclia 17 27 1 1 38,56 61,24 10 cazuriTelenești 38 49 1 2 51,57 66,50 128,95 %Ungheni 85 89 5 6 72,50 75,91 4 cazuriComrat 14 12 0 0 19,66 16,85 -2 cazuriCiadîr-Lunga 27 21 2 1 40,90 31,81 -6 cazuriVulcănești 1 2 0 0 4,13 8,25 1 cazuriUTA Găgăuzia 42 35 2 1 26,01 21,68 -7 cazuriTotal pe raioane 1384 1254 56 52 54,47 48,00 90,61 %Total MS malul drept 2122 2034 89 88 60,84 57,14 95,85 %CMP a Căii Ferate 0 4 0 0 - - 4 cazuriMin. Afacerilor Interne 8 1 0 0 - - -7 cazuriMin. Justiției 49 56 0 0 - - 7 cazuriDepartamentul Carabinierilor 11 1 0 0 - - -10 cazuri
Min. Apărării 11 7 0 0 - - -4 cazuriTotal alte Min. și Depar. 79 69 0 0 - - -10 cazuri
Total RM malul drept 2201 2103 89 88 63,10 59,08 95,55 %
186
PURTĂTORII DE MENINGOCOCI
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populațieIndicele de
raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 1 0 1 0 0,13 0,00 -1 cazuri
Total pe municpii 1 0 1 0 0,11 0,00 -1 cazuri
Căușeni 4 2 2 0 19,60 2,18 -2 cazuri
Ungheni 2 0 0 0 1,71 0,00 -2 cazuri
Total pe raioane 6 2 2 0 0,24 0,08 -4 cazuri
Total MS malul drept 7 2 3 0 0,20 0,06 -5 cazuri
Total RM malul drept 7 4 3 1 0,17 0,10 -3 cazuri
INFECȚIA GENITALĂ CU CHLAMIDIA TRACHOMATIS
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la
100000 de populațieIndicele de raport
2012/2012 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
Min. Justiției 0 34 0 0 - - 34 cazuri
Departamentul Carabinierilor 4 3 0 0 - - -1 cazuri
Min. Apărării 2 1 0 0 - - -1 cazuri
Total alte Min. și Depar. 6 38 0 0 - - 6,33 %
Total RM malul drept 57 51 0 1 1,42 1,25 -6 cazuri
RIKHETSIOZE - TOTAL
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
Ciadîr-Lunga 2 0 0 0 3,03 0,00 -2 cazuri
UTA Găgăuzia 2 0 0 0 1,24 0,00 -2 cazuri
Total pe raioane 2 0 0 0 0,08 0,00 -2 cazuri
Total MS malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuri
Total RM malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuri
187
BOALA LYME (BORELIOZA ACARIANA)
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 117 65 24 13 14,67 8,15 55,56 %mun. Bălți 2 1 1 0 1,34 0,67 -1 cazuriTotal pe municpii 119 66 25 13 12,56 6,97 55,46 %Anenii Noi 6 0 1 0 7,22 0,00 -6 cazuriCahul 1 1 0 0 0,80 0,80 100 %Călărași 0 4 0 1 0,00 5,08 4 cazuriCăușeni 1 0 0 0 4,90 0,00 -1 cazuriCimișlia 1 0 0 0 1,64 0,00 -1 cazuriCriuleni 2 0 1 0 2,73 0,00 -2 cazuriDrochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuriEdineț 1 0 0 0 1,22 0,00 -1 cazuriFălești 0 2 0 1 0,00 2,17 2 cazuriHîncești 2 0 0 0 1,65 0,00 -2 cazuriIaloveni 5 0 2 0 5,00 0,00 -5 cazuriNisporeni 1 1 0 0 1,51 1,51 100 %Orhei 16 8 3 2 12,73 6,37 -8 cazuriRezina 0 1 0 0 0,00 1,92 1 cazuriSîngerei 2 1 0 0 2,15 1,07 -1 cazuriStrășeni 13 13 0 1 14,19 14,19 100 %Telenești 0 1 0 0 0,00 1,36 1 cazuriTotal pe raioane 52 32 7 5 2,05 1,22 61,54 %Total MS malul drept 171 98 32 18 4,90 2,75 57,31 %CMP a ACS CS RM 3 2 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. si Depar. 3 2 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 174 100 32 18 4,9884 2,8094 57,47 %
INFECȚIA CU VIRUSUL HERPETICSumar Ianuarie-Decembrie
Denumirea teritoriilor administrative
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 9 70 7 66 1,13 8,78 7,78 %Total pe municpii 9 70 7 66 0,95 7,39 7,78 %Criuleni 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuriNisporeni 1 1 1 1 1,51 1,51 100 %Strășeni 0 1 0 1 0,00 1,09 1 cazuriTotal pe raioane 1 3 1 2 0,04 0,11 2 cazuriTotal MS malul drept 10 73 8 68 0,29 2,05 7,3 %Min. Justitiei 1 3 0 0 - - 2 cazuriDepartamentul Carabinierilor 0 6 0 0 - - 6 cazuri
Min. Apararii 5 6 0 0 - - 1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 6 15 0 0 - - 9 cazuriTotal RM malul drept 16 88 8 68 0,46 2,47 5,5 %
188
INFECȚIA GONOCOCICĂ ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 380 345 13 12 47,64 43,25 90,79 %mun. Bălți 59 43 3 3 39,48 28,77 72,88 %Total pe municpii 439 388 16 15 46,35 40,97 88,38 %Anenii Noi 54 38 4 6 64,96 45,71 70,37 %Basarabeasca 7 7 0 1 24,20 24,20 100 %Briceni 5 4 0 0 6,71 5,37 -1 cazuriCahul 18 11 1 0 14,41 8,81 -7 cazuriCantemir 8 11 0 2 12,83 17,64 3 cazuriCălărași 88 51 7 2 111,83 64,81 57,95 %Căușeni 26 40 1 1 127,42 43,55 1,54 %Cimișlia 28 16 1 0 45,84 26,20 57,14 %Criuleni 6 6 1 0 8,18 8,18 100 %Dubăsari (Coșnița) 4 2 0 0 11,36 5,68 -2 cazuriDondușeni 14 7 1 0 31,42 15,71 -7 cazuriDrochia 5 10 0 0 5,60 11,21 5 cazuriEdineț 4 3 0 0 4,86 3,65 -1 cazuriFălești 12 9 0 0 13,01 9,76 -3 cazuriFlorești 11 12 0 1 12,33 13,45 1 cazuriGlodeni 11 17 2 3 17,98 27,79 6 cazuriHîncești 19 16 0 0 15,65 13,18 -3 cazuriIaloveni 25 30 0 3 25,01 30,02 5 cazuriLeova 11 7 0 0 20,57 13,09 -4 cazuriNisporeni 28 14 2 0 42,15 21,07 50 cazuriOcnița 12 10 0 0 21,57 17,98 -2 cazuriOrhei 23 28 3 2 18,30 22,28 5 cazuriRezina 16 8 0 0 30,70 15,35 -8 cazuriRîșcani 8 8 0 1 11,55 11,55 100 %Sîngerei 2 6 1 0 2,15 6,44 4 cazuriSoroca 14 5 3 0 13,99 5,00 -9 cazuriStrășeni 23 13 0 2 25,10 14,19 -10 cazuriȘoldănești 4 5 0 0 9,33 11,66 1 cazuriȘtefan Vodă 23 20 0 0 32,21 28,01 -3 cazuriTaraclia 8 3 1 0 18,14 6,80 -5 cazuriTelenești 6 9 1 1 8,14 12,21 3 cazuriUngheni 92 76 1 2 78,47 64,82 82,61 %Comrat 38 31 3 2 53,35 43,52 -7 cazuriCiadîr-Lunga 27 26 0 2 40,90 39,38 -1 cazuriVulcănești 2 0 1 0 8,25 0,00 -2 cazuriUTA Găgăuzia 67 57 4 4 41,49 35,30 -10 cazuriTotal pe raioane 682 559 34 31 26,84 21,40 81,96 %Total MS malul drept 1121 947 50 46 32,14 26,60 84,48 %Min. Afacerilor Interne 3 2 0 0 - - -1 cazuriMin. Justiției 3 8 0 0 - - 5 cazuriDepartamentul Carabinierilor 2 0 0 0 - - -2 cazuriMin. Apărării 9 8 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 17 18 0 0 - - 1 cazuriTotal RM malul drept 1138 965 50 46 32,63 27,11 84,8 %
189
HEPATITA VIRALĂ A
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 1 18 0 6 0,13 2,26 18 ori
mun. Bălți 3 5 2 3 2,01 3,35 2 cazuri
Total pe municpii 4 23 2 9 0,42 2,43 5,75 ori
Cantemir 0 1 0 1 0,00 1,60 1 cazuri
Căușeni 0 1 0 1 0,00 1,09 1 cazuri
Cimișlia 0 1 0 0 0,00 1,64 1 cazuri
Edineț 0 1 0 0 0,00 1,22 1 cazuri
Ocnița 1 0 1 0 1,80 0,00 -1 cazuri
Rezina 0 4 0 4 0,00 7,67 4 cazuri
Strășeni 0 28 0 24 0 30,55 28 cazuri
Ștefan Vodă 0 10 0 7 0 14,01 10 cazuri
Ungheni 0 37 0 36 0 31,56 37 cazuri
Total pe raioane 1 83 1 73 0,04 3,18 83 ori
Total MS malul drept 5 106 3 82 0,14 2,98 21,2 ori
Total RM malul drept 5 107 3 82 0,14 3,01 21,4 ori
INCLUSIV HVB ACUTA CU DELTA ANTIGEN (COINFECTIE) [DIN HEPATITA VIRALĂ B (HVB) ACUTĂ, TOTAL]
Sumar Ianuarie-Decembrie
Denumirea teritoriilor administrative
Cazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 0 1 0 0 0,00 0,13 1 cazuri
Total pe municpii 0 1 0 0 0,00 0,11 1 cazuri
Cahul 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuri
Glodeni 0 1 0 0 0,00 1,63 1 cazuri
Ștefan Vodă 1 0 0 0 1,40 0,00 -1 cazuri
Total pe raioane 2 1 0 0 0,08 0,04 -1 cazuri
Total MS malul drept 2 2 0 0 0,06 0,06 100 %
Total RM malul drept 2 2 0 0 0,06 0,06 100 %
190
HEPATITA VIRALĂ B (HVB) ACUTĂ, TOTAL
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 18 21 1 0 2,26 2,63 3 cazuri
mun. Bălți 6 8 1 0 4,02 5,35 2 cazuri
Total pe municpii 24 29 2 0 2,53 3,06 5 cazuri
Anenii-Noi 0 1 0 0 0,00 1,20 1 cazuri
Briceni 1 0 0 0 1,34 0,00 -1 cazuri
Cahul 3 1 0 0 2,40 0,80 -2 cazuri
Cantemir 0 3 0 0 0,00 4,81 3 cazuri
Călărași 2 0 0 0 2,54 0,00 -2 cazuri
Căușeni 1 0 0 0 4,90 0,00 -1 cazuri
Dubăsari (Coșnița) 1 1 0 1 2,84 2,84 100 %
Drochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuri
Edineț 1 1 0 0 1,22 1,22 100 %
Florești 2 2 0 0 2,24 2,24 100 %
Glodeni 1 4 0 0 1,63 6,54 3 cazuri
Ialoveni 1 0 0 0 1,00 0,00 -1 cazuri
Nisporeni 0 1 0 0 0,00 1,51 1 cazuri
Ocnița 1 0 0 0 1,80 0,00 -1 cazuri
Rîșcani 3 3 0 0 4,33 4,33 100 %
Soroca 1 0 0 0 1,00 0,00 -1 cazuri
Strășeni 2 2 0 0 2,18 2,18 100 %
Ștefan Vodă 2 3 0 0 2,80 4,20 1 cazuri
Taraclia 1 0 0 0 2,27 0,00 -1 cazuri
Telenești 4 1 0 0 5,43 1,36 -3 cazuri
Ungheni 4 3 0 0 3,41 2,56 -1 cazuri
Comrat 1 1 0 0 1,40 1,40 100 %
UTA Găgăuzia 1 1 0 0 0,62 0,62 100 %
Total pe raioane 33 27 0 1 1,30 1,03 -6 cazuri
Total MS malul drept 57 56 2 1 1,63 1,57 -1 cazuri
Total alte Min. și Depar. 0 2 0 0 - - 2 cazuri
Total RM malul drept 57 58 2 1 1,63 1,63 1 cazuri
191
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ C
Denumirea teritoriilor administrative
sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 23 16 0 0 2,88 2,01 -7 cazuri
mun. Bălți 2 5 0 0 1,34 3,35 3 cazuri
Total pe municpii 25 21 0 0 2,64 2,22 -4 cazuri
Briceni 2 0 0 0 2,68 0,00 -2 cazuri
Cahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuri
Călărași 2 0 0 0 2,54 0,00 -2 cazuri
Criuleni 0 1 0 0 0,00 1,36 1 cazuri
Drochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuri
Edineț 2 0 0 0 2,43 0,00 -2 cazuri
Fălești 1 1 0 0 1,08 1,08 100 %
Florești 1 1 0 0 1,12 1,12 100 %
Glodeni 1 3 0 0 1,63 4,90 2 cazuri
Hîncești 1 0 0 0 0,82 0,00 -1 cazuri
Ialoveni 1 4 0 0 1,00 4,00 3 cazuri
Leova 1 0 0 0 1,87 0,00 -1 cazuri
Nisporeni 0 1 0 0 0,00 1,51 1 cazuri
Orhei 4 1 0 0 3,18 0,80 -3 cazuri
Rezina 2 0 0 0 3,84 0,00 -2 cazuri
Soroca 5 1 0 0 5,00 1,00 -4 cazuri
Strășeni 1 4 0 0 1,09 4,36 3 cazuri
Ștefan Vodă 2 1 0 0 2,80 1,40 -1 cazuri
Taraclia 2 0 0 0 4,54 0,00 -2 cazuri
Telenești 1 0 0 0 1,36 0,00 -1 cazuri
Ungheni 5 5 0 0 4,26 4,26 100 %
Comrat 1 1 0 0 1,40 1,40 100 %
Ciadîr-Lunga 3 0 0 0 4,54 0,00 -3 cazuri
Vulcănești 0 1 0 0 0,00 4,13 1 cazuri
UTA Găgăuzia 4 2 0 0 2,48 1,24 -2 cazuri
Total pe raioane 39 26 0 0 1,53 1,00 66,67 %
Total MS malul drept 64 47 0 0 1,83 1,32 73,44 %
CMP a ACS CS RM 2 1 0 0 - - -1 cazuri
CMP a Caii Ferate 0 1 0 0 - - 1 cazuri
Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1 cazuri
Total alte Min. și Depar. 3 2 0 0 - - -1 cazuri
Total RM malul drept 67 49 0 0 1,92 1,38 73,13 %
192
ALTE HEPATITE VIRALE ACUTE
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 14 15 9 10 1,76 1,88 1 cazuri
mun. Bălți 6 0 0 0 4,02 0,00 -6 cazuri
Total pe municpii 20 15 9 10 2,11 1,58 -5 ori
Briceni 2 1 0 0 2,68 1,34 -1 cazuri
Florești 1 1 0 0 1,12 1,12 100 %
Ialoveni 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuri
Orhei 1 1 0 1 0,80 0,80 100 %
Rîșcani 1 0 0 0 1,44 0,00 -1 cazuri
Ștefan Vodă 1 0 0 0 1,40 0,00 -1 cazuri
Ungheni 0 3 0 0 0,00 2,56 3 cazuri
Total pe raioane 6 7 0 1 0,24 0,27 1 cazuri
Total MS malul drept 26 22 9 11 0,75 0,62 -4 cazuri
CMP a Căii Ferate 0 1 0 0 - - 1 cazuri
Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1 cazuri
Total alte Min. și Depar. 1 1 0 0 - - 100 %
Total RM malul drept 27 23 9 11 0,77 0,65 -4 cazuri
SUPRAINFECȚIA ACUTĂ CU DELTA ANTIGEN LA PURTĂTOR AGHBS ȘI BOLNAV CU HVB CRONICĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 2 1 0 0 0,25 0,13 -1 cazuri
Total pe municpii 2 1 0 0 0,21 0,11 -1 cazuri
Hîncești 1 0 0 0 0,82 0,00 -1 cazuri
Strășeni 1 0 0 0 1,09 0,00 -1 cazuri
Ciadîr-Lunga 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuri
UTA Găgăuzia 1 0 1 0 0,62 0,00 -1 cazuri
Total pe raioane 3 0 1 0 0,12 0,00 -3 cazuri
Total MS malul drept 5 1 1 0 0,14 0,03 -4 cazuri
Total RM malul drept 5 2 1 0 0,14 0,06 -3 cazuri
193
HEPATITA VIRALĂ B CRONICA CU DELTA ANTIGEN PRIMAR DEPISTATĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 28 19 0 0 3,51 2,38 -9 cazurimun.Bălți 0 3 0 0 0,00 2,01 3 cazuriTotal pe municpii 28 22 0 0 2,96 2,32 -6 cazuriBasarabeasca 0 1 0 0 0,00 3,46 1 cazuriCahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriCălărași 1 1 0 0 1,27 1,27 100 %Cimișlia 2 0 0 0 3,27 0,00 -2 cazuriEdineț 1 0 0 0 1,22 0,00 -1 cazuriFlorești 1 1 0 0 1,12 1,12 100 %Glodeni 0 1 0 0 0,00 1,63 1 cazuriHîncești 4 3 1 0 3,29 2,47 -1 cazuriIaloveni 7 2 0 0 7,00 2,00 -5 cazuriSîngerei 2 0 0 0 2,15 0,00 -2 cazuriSoroca 14 1 0 0 13,99 1,00 7,14 %Strășeni 1 1 0 0 1,09 1,09 100 %Telenești 1 0 0 0 1,36 0,00 -1 cazuriUngheni 1 0 0 0 0,85 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 35 20 1 0 1,38 0,77 57,14 %Total MS malul drept 63 42 1 0 1,81 1,18 66,67 %Min. Apărării 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal alte Min. și Depar. 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal RM malul drept 63 47 1 0 1,81 1,32 74,6 %
HEPATITA VIRALĂ B CRONICĂ FĂRĂ DELTA ANTIGEN PRIMAR DEPISTATĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013(%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 228 201 1 2 28,58 25,20 88,16 %mun. Bălți 15 27 0 0 10,04 18,07 1,8 %Total pe municpii 243 228 1 2 25,66 24,07 93,83 %Anenii Noi 90 127 0 0 108,26 152,77 141,11 %Basarabeasca 20 15 0 0 69,13 51,85 -5 cazuriBriceni 4 2 0 0 5,37 2,68 -2 cazuriCahul 2 4 0 0 1,60 3,20 2 cazuriCălărași 26 20 0 0 33,04 25,42 -6 cazuriCăușeni 0 2 0 0 0,00 2,18 2 cazuriCimișlia 26 0 0 0 42,57 0,00 -26 cazuriCriuleni 9 2 0 0 12,27 2,73 -7 cazuri
194
Dubăsari (Coșnița) 1 6 0 0 2,84 17,04 5 cazuriDrochia 9 6 0 0 10,09 6,73 -3 cazuriEdineț 0 1 0 1 0,00 1,22 1 cazuriFălești 3 1 0 0 3,25 1,08 -2 cazuriFlorești 28 16 1 0 31,38 17,93 57,14 %Hîncești 27 37 0 1 22,23 30,47 10 cazuriIaloveni 89 48 1 0 89,05 48,02 53,93 %Leova 0 145 0 1 0,00 271,12 145 %Nisporeni 3 3 0 0 4,52 4,52 100 %Ocnița 1 1 0 0 1,80 1,80 100 %Orhei 27 40 0 1 21,49 31,83 148,15 %Rîșcani 3 5 0 0 4,33 7,22 2 cazuriSîngerei 3 5 0 0 3,22 5,37 2 cazuriSoroca 1 5 0 0 1,00 5,00 4 cazuriStrășeni 6 56 0 0 6,55 61,11 9,33 cazuriTelenești 22 16 0 0 29,86 21,71 -6 cazuriUngheni 3 0 0 0 2,56 0,00 -3 cazuriCiadîr-Lunga 10 4 1 0 15,15 6,06 -6 cazuriVulcănești 3 9 0 0 12,38 37,15 6 cazuriUTA Găgăuzia 13 13 1 0 8,05 8,05 100 %Total pe raioane 416 576 3 4 16,37 22,05 138,46 %Total MS malul drept 659 804 4 6 18,89 22,59 122 %CMP a Caii Ferate 13 8 0 0 - - -5 cazuriMin. Justitiei 27 23 0 0 - - -4 cazuriMin. Apărării 14 12 0 0 - - -2 cazuriTotal alte Min. și Depar. 54 43 0 0 - - 79,63 %Total RM malul drept 713 847 4 6 20,44 23,80 118,79 %
HEPATITA VIRALĂ C CRONICĂ PRIMAR DEPISTATĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 279 235 4 1 34,98 29,46 84,23 %mun. Bălți 39 38 0 0 26,10 25,43 -1 cazuriTotal pe municpii 318 273 4 1 33,58 28,82 85,85 %Anenii-Noi 11 25 0 0 13,23 30,07 2,27 %Basarabeasca 4 2 0 0 13,83 6,91 -2 cazuriBriceni 11 1 0 0 14,76 1,34 -10 cazuriCahul 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriCantemir 1 0 0 0 1,60 0,00 -1 cazuriCălărași 7 12 0 0 8,90 15,25 5 cazuriCăușeni 0 1 0 0 0,00 1,09 1 cazuriCimișlia 5 0 0 0 8,19 0,00 -5 cazuriCriuleni 5 0 0 0 6,82 0,00 -5 cazuriDrochia 17 11 0 0 19,06 12,33 -6 cazuriEdineț 2 11 0 0 2,43 13,37 9 cazuri
195
Florești 18 20 0 1 20,17 22,41 2 cazuriGlondeni 0 1 0 0 0,00 1,63 1 cazuriHîncești 12 11 1 0 9,88 9,06 -1 cazuriIaloveni 40 12 0 0 40,02 12,01 30 cazuriNisporeni 0 18 0 0 0,00 33,66 18 cazuriOrhei 6 6 0 0 9,03 9,03 100 %Rîșcani 2 2 0 0 2,89 2,89 100 %Sîngerei 1 2 0 0 1,07 2,15 1 cazuriSoroca 42 37 0 0 41,96 36,96 -5 cazuriStrășeni 3 36 0 0 3,27 39,28 12 cazuriTelenești 8 5 0 0 10,86 6,79 -3 cazuriUngheni 1 0 0 0 0,85 0,00 -1 cazuriCiadîr-Lunga 1 2 0 0 1,51 3,03 1 cazuriVulcănești 0 3 0 0 0,00 12,38 3 cazuriUTA Găgăuzia 1 5 0 0 0,62 3,10 4 cazuriTotal pe raioane 218 237 1 1 8,58 9,07 108,72 %Total MS malul drept 536 510 5 2 15,37 14,33 95,15 %CMP a Caii Ferate 5 2 0 0 - - -3 cazuriMin. Justiției 47 38 0 0 - - -9 cazuriMin. Apărării 2 7 0 0 - - 5 cazuriTotal alte Min. si Depar. 54 47 0 0 - - -7 cazuriTotal RM malul drept 590 557 5 2 16,91 15,65 94,41 %
ALTE HEPATITE VIRALE CRONICE PRIMAR DEPISTATE
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 20 11 0 0 2,51 1,38 -9 cazurimun. Bălți 2 0 0 0 1,34 0,00 -2 cazuriTotal pe municpii 22 11 0 0 2,32 1,16 50 cazuriAnenii-Noi 7 23 0 0 8,42 27,67 3,29 oriBriceni 1 4 0 0 1,34 5,37 3 cazuriCahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriCriuleni 1 0 0 0 1,36 0,00 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 2 0 0 0 5,68 0,00 -2 cazuriDrochia 0 3 0 0 0,00 3,36 3 cazuriNisporeni 2 0 0 0 3,01 0,00 -2 cazuriRîșcani 1 0 0 0 1,44 0,00 -1 cazuriSîngerei 7 5 0 2 7,51 5,37 -2 cazuriStrășeni 1 0 0 0 1,09 0,00 -1 cazuriȘtefan Vodă 1 0 1 0 1,40 0,00 -1 cazuriTelenești 0 1 0 0 0,00 1,36 1 cazuriVulcănești 4 7 0 0 16,51 28,89 3 cazuriUTA Găgăuzia 4 7 0 0 2,48 4,34 3 cazuriTotal pe raioane 27 45 1 2 1,06 1,72 1,67 oriTotal MS malul drept 49 56 1 2 1,40 1,57 7 cazuriMin. Apărării 5 14 0 0 - - 9 cazuriTotal alte Min. și Depar. 5 14 0 0 - - 9 cazuriTotal RM malul drept 54 70 1 2 1,55 1,97 129,63 %
196
VARICELA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)TotalInclusiv
copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 3020 3056 2718 2733 378,60 383,11 101,19 %mun. Bălți 996 830 944 765 666,50 555,41 83,33 %Total pe municpii 4016 3886 3662 3498 424,02 410,30 96,76 %Anenii Noi 218 108 202 100 262,23 129,91 49,54 %Basarabeasca 173 57 167 56 597,97 197,02 32,95 %Briceni 113 50 107 43 151,66 67,11 44,25 %Cahul 623 481 611 463 498,86 385,15 77,21 %Cantemir 112 60 107 54 179,63 96,23 53,57 %Călărași 192 133 171 122 244,00 169,02 69,27 %Căușeni 81 179 79 168 396,96 194,89 2,21 %Cimișlia 139 32 129 30 227,57 52,39 23,02 %Criuleni 35 204 34 199 47,72 278,17 5,83 %Dubăsari (Coșnița) 74 94 73 92 210,13 266,92 127,03 %Dondușeni 38 181 33 177 85,27 406,18 4,76 %Drochia 46 5 45 4 51,56 5,60 10,87 %Edineț 114 5 109 4 138,52 6,08 4,39 %Fălești 159 210 140 207 172,37 227,65 132,08 %Florești 96 122 89 113 107,58 136,72 127,08 %Glodeni 94 304 92 294 153,66 496,94 3,23 %Hîncești 333 226 317 219 274,23 186,11 67,87 %Ialoveni 284 274 273 262 284,14 274,14 -10 cazuriLeova 47 61 43 58 87,88 114,06 129,79 %Nisporeni 59 59 57 55 88,81 88,81 100 %Ocnița 54 85 47 73 97,07 152,80 1,57 %Orhei 465 522 447 498 370,06 415,42 112,26 %Rezina 129 122 122 114 247,49 234,06 -7 cazuriRîșcani 146 127 141 124 210,71 183,29 86,99 %Sîngerei 177 158 169 152 189,92 169,54 89,27 %Soroca 128 96 119 89 127,87 95,91 75 %Strășeni 404 174 368 161 440,85 189,87 43,07 %Șoldănești 50 51 47 46 116,57 118,91 1 cazuriȘtefan Vodă 93 61 90 58 130,26 85,44 65,59 %Taraclia 94 99 92 98 213,20 224,54 5 cazuriTelenești 58 101 56 96 78,72 137,07 1,74 %Ungheni 373 329 344 313 318,15 280,62 88,2 %Comrat 119 101 118 97 167,08 141,80 84,87 %Ciadîr-Lunga 57 175 54 168 86,34 265,09 3,07 %Vulcănești 125 103 118 103 515,91 425,11 82,4 %UTA Găgăuzia 301 379 290 368 186,41 234,72 125,91 %Total pe raioane 5502 5149 5210 4910 216,53 197,10 93,58 %Total MS malul drept 9518 9035 8872 8408 272,87 253,83 94,93 %CMP a ACS CS RM 1 1 0 0 - - 100 %CMP a Căii Ferate 3 0 0 0 - - -3 cazuriMin. Afacerilor Interne 12 14 0 0 - - 2 cazuriDepartamentul Carabinierilor 13 44 0 0 - - 3,38 %Min. Apărării 152 191 0 0 - - 125,66 %Total alte Min. și Depar. 181 250 0 0 - - 138,12 %Total RM malul drept 9699 9285 8872 8408 278,06 260,85 95,73 %
197
RUJEOLA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
Florești 10 0 7 0 11,21 0,00 -10 cazuriNisporeni 0 9 0 7 0,00 13,55 9 cazuriSoroca 1 0 1 0 1,00 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 11 27 8 21 0,43 1,03 2,45 cazuriTotal MS malul drept 11 27 8 21 0,32 0,76 2,45 cazuriTotal RM malul drept 11 27 8 21 0,32 0,76 2,45 cazuri
RUBEOLA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 1 0 0 0 0,13 0,00 -1 cazuriTotal pe municpii 1 0 0 0 0,11 0,00 -1 cazuriIaloveni 2 0 2 0 2,00 0,00 -2 cazuriTotal pe raioane 2 0 2 0 0,08 0,00 -2 cazuriTotal MS malul drept 3 0 2 0 0,09 0,00 -3 cazuriTotal RM malul drept 3 0 2 0 0,09 0,00 -3 cazuri
INCLUSIV: FEBRA Q [DIN RIKHETSIOZE - TOTAL]
Denumirea teritoriilor administrative
sumar Ianuarie-Decembrie
Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
TotalInclusiv
copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013Ciadîr-Lunga 2 0 0 0 3,03 0,00 -2 cazuriUTA Găgăuzia 2 0 0 0 1,24 0,00 -2 cazuriTotal pe raioane 2 0 0 0 0,08 0,00 -2 cazuriTotal MS malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuriTotal RM malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuri
INFECȚIA INVAZIVĂ CU H.INFLUENZAE TIP B
Denumirea teritoriilor administrative
sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populațieIndicele
de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 0 1 0 1 0,00 0,13 1 cazuriTotal pe municpii 0 1 0 1 0,00 0,11 1 cazuriTotal MS malul drept 0 1 0 1 0,00 0,03 1 cazuri
198
MENINGITE BACTERIENE
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 0 7 0 6 0,00 0,88 7 cazuriTotal pe municpii 0 7 0 6 0,00 0,74 7 cazuriBasarabeasca 2 0 2 0 6,91 0,00 -2 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 0 1 0 2,84 0,00 -1 cazuriLeova 1 0 0 0 1,87 0,00 -1 cazuriOrhei 0 2 0 0 0,00 1,59 2 cazuriSîngerei 0 1 0 1 0,00 1,07 1 cazuriȘoldănești 1 0 0 0 2,33 0,00 -1 cazuriUngheni 1 2 0 0 0,85 1,71 1 cazuriTotal pe raioane 6 5 3 1 0,24 0,19 -1 cazuriTotal MS malul drept 6 12 3 7 0,17 0,34 6 cazuri
PURTATORI AI AGHBS PRIMAR DEPISTAȚI
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2011/2012
(%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2011 2012 2011 2012 2011 2012mun. Chișinău 37 30 0 0 4,64 3,76 -7 cazurimun. Bălți 33 20 0 0 22,08 13,38 60,61 %Total pe municpii 70 50 0 0 7,39 5,28 71,43 %Anenii-Noi 7 5 0 0 8,42 6,01 -2 cazuriBasarabeasca 14 13 0 0 48,39 44,93 -1 cazuriBriceni 2 4 0 0 2,68 5,37 2 cazuriCahul 86 62 0 0 68,86 49,65 72,09 %Călărași 104 77 0 1 132,17 97,85 74,04 %Căușeni 37 35 0 0 181,33 38,11 -2 cazuriCimișlia 3 2 0 0 4,91 3,27 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 2 2 0 0 5,68 5,68 100 %Dondușeni 1 1 0 0 2,24 2,24 100 %Drochia 66 66 0 1 73,98 73,98 100 %Fălești 56 40 0 0 60,71 43,36 71,43 %Florești 93 75 0 0 104,22 84,05 80,65 %Glodeni 24 25 0 0 39,23 40,87 1 cazuriHîncești 240 142 0 0 197,64 116,94 59,17 %Ialoveni 35 48 0 1 35,02 48,02 137,14 %Nisporeni 15 15 0 0 22,58 22,58 100 cazuriOcnița 6 5 0 0 10,79 8,99 -1 cazuriOrhei 69 71 0 0 54,91 56,50 2 cazuriRîșcani 20 18 0 0 28,86 25,98 -2 cazuriSîngerei 3 0 0 0 3,22 0,00 -3 cazuriSoroca 17 27 0 0 16,98 26,97 10 cazuriStrășeni 4 8 0 0 4,36 8,73 4 cazuriȘoldănești 98 58 1 1 228,49 135,23 59,18 %Ștefan Vodă 55 42 0 0 77,04 58,83 76,36 %Taraclia 74 88 2 5 167,83 199,59 118,92 %Telenești 25 81 0 0 33,93 109,93 3,24 %Ungheni 16 26 0 0 13,65 22,18 10 cazuriComrat 174 155 0 1 244,30 217,62 89,08 %Ciadîr-Lunga 3 15 0 1 4,54 22,72 5 cazuriUTA Găgăuzia 177 170 0 2 109,62 105,28 -7 cazuriTotal pe raioane 1349 1206 3 11 53,09 46,16 89,4 %Total MS malul drept 1419 1256 3 11 40,68 35,29 88,51 %Min. Justiției 0 1 0 0 - - 1 cazuriMin. Apărării 3 0 0 0 - - -3 cazuriTotal alte Min. și Depar. 3 1 0 0 - - -2 cazuriTotal RM malul drept 1422 1257 3 11 40,77 35,31 88,4 %
199
INFECTIA CU HIV (SIDA)
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 45 0 1 0 5,64 0,00 -45 cazurimun. Bălți 22 0 0 0 14,72 0,00 -22 cazuriTotal pe municpii 67 0 1 0 7,07 0,00 -67 cazuriAnenii Noi 8 0 0 0 9,62 0,00 -8 cazuriBasarabeasca 2 0 0 0 6,91 0,00 -2 cazuriCahul 7 2 0 0 5,61 1,60 -5 cazuriCantemir 1 0 0 0 1,60 0,00 -1 cazuriCălărași 2 0 0 0 2,54 0,00 -2 cazuriCăușeni 1 0 0 0 4,90 0,00 -1 cazuriCimișlia 4 0 0 0 6,55 0,00 -4 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 0 0 0 2,84 0,00 -1 cazuriDondușeni 1 0 0 0 2,24 0,00 -1 cazuriDrochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuriEdineț 3 0 0 0 3,65 0,00 -3 cazuriFălești 1 0 0 0 1,08 0,00 -1 cazuriFlorești 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuriGlodeni 4 0 0 0 6,54 0,00 -4 cazuriHîncești 3 0 0 0 2,47 0,00 -3 cazuriIaloveni 3 0 0 0 3,00 0,00 -3 cazuriLeova 2 0 0 0 3,74 0,00 -2 cazuriNisporeni 2 0 0 0 3,01 0,00 -2 cazuriOrhei 3 0 0 0 2,39 0,00 -3 cazuriRezina 5 0 0 0 9,59 0,00 -5 cazuriSîngerei 6 0 0 0 6,44 0,00 -6 cazuriSoroca 2 0 0 0 2,00 0,00 -2 cazuriStrășeni 2 0 0 0 2,18 0,00 -2 cazuriȘoldănești 0 1 0 0 0,00 2,33 1 cazuriȘtefan Vodă 6 3 1 0 8,40 4,20 -3 cazuriTaraclia 2 0 0 0 4,54 0,00 -2 cazuriTelenești 3 0 0 0 4,07 0,00 -3 cazuriUngheni 3 0 0 0 2,56 0,00 -3 cazuriComrat 3 0 0 0 4,21 0,00 -3 cazuriCiadîr-Lunga 3 6 1 0 4,54 9,09 3 cazuriVulcănești 1 0 0 0 4,13 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 7 6 1 0 4,34 3,72 -1 cazuriTotal pe raioane 86 12 2 0 3,38 0,46 13,95 %Total MS malul drept 153 12 3 0 4,39 0,34 7,84 %Min. Justitiei 0 1 0 0 - - 1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 0 1 0 0 - - 1 cazuriTotal RM malul drept 153 13 3 0 4,39 0,37 8,5 %
200
INFECTAȚI CU VIRUSUL IMUNODEFICIENTEI UMANE (HIV)
Denumirea teritoriilor administrative
sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de
populațieIndicele de raport
2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun.Chișinău 92 0 2 0 11,53349 0 -92 cazurimun. Bălți 78 0 0 0 52,20 0,00 -78 cazuriTotal pe municpii 170 0 2 0 17,95 0,00 -170 cazuriAnenii-Noi 10 0 0 0 12,03 0,00 -10 cazuriBasarabeasca 11 0 0 0 38,02 0,00 -11 cazuriBriceni 4 0 0 0 5,37 0,00 -4 cazuriCahul 26 3 2 0 20,82 2,40 11,54 %Cantemir 4 5 0 1 6,42 8,02 1 cazuriCălărași 12 8 0 0 15,25 10,17 -4 cazuriCăușeni 16 0 0 0 78,41 0,00 -16 cazuriCimișlia 12 10 0 1 19,65 16,37 -2 cazuriCriuleni 3 9 0 0 4,09 12,27 6 cazuriDubăsari (Coșnița) 0 2 0 0 0,00 5,68 2 cazuriDondușeni 4 0 0 0 8,98 0,00 -4 cazuriDrochia 10 6 0 0 11,21 6,73 -4 cazuriEdineț 8 0 0 0 9,72 0,00 -8 cazuriFălești 16 0 0 0 17,34 0,00 -16 cazuriFlorești 13 7 0 0 14,57 7,84 -6 cazuriGlodeni 5 5 0 0 8,17 8,17 100 cazuriHîncești 3 0 1 0 2,47 0,00 -3 cazuriIaloveni 13 4 1 0 13,01 4,00 -9 cazuriLeova 8 0 0 0 14,96 0,00 -8 cazuriNisporeni 4 5 0 1 6,02 7,53 1 cazuriOcnița 5 0 0 0 8,99 0,00 -5 cazuriOrhei 15 0 0 0 11,94 0,00 -15 cazuriRezina 2 0 0 0 3,84 0,00 -2 cazuriRîșcani 7 0 0 0 10,10 0,00 -7 cazuriSîngerei 10 5 1 0 10,73 5,37 -5 cazuriSoroca 16 10 1 1 15,98 9,99 -6 cazuriStrășeni 4 0 0 0 4,36 0,00 -4 cazuriȘoldănești 9 1 0 0 20,98 2,33 -8 cazuriȘtefan Vodă 11 22 2 1 15,41 30,81 2 cazuriTaraclia 3 0 0 0 6,80 0,00 -3 cazuriTelenești 10 0 0 0 13,57 0,00 -10 cazuriUngheni 10 0 0 0 8,53 0,00 -10 cazuriComrat 8 0 0 0 11,23 0,00 -8 cazuriCiadîr-Lunga 5 5 1 0 7,57 7,57 100 %Vulcănești 3 0 0 0 12,38 0,00 -3 cazuriUTA Găgăuzia 16 5 1 0 9,91 3,10 31,25 %Total pe raioane 300 107 9 5 11,81 4,10 35,67 %Total MS malul drept 470 107 11 5 13,47 3,01 22,77 %Min. Justiției 12 20 0 0 - - 8 cazuriTotal alte Min. și Depar. 12 20 0 0 - - 8 cazuriTotal RM malul drept 482 127 11 5 13,82 3,57 26,35 %
201
OREIONUL (PAROTIDITA EPIDEMICĂ)
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 61 26 42 19 7,65 3,26 42,62 %Total pe municpii 61 26 42 19 6,44 2,75 42,62 %Călărași 5 2 4 2 6,35 2,54 -3 cazuriCăușeni 3 1 2 1 4,09 1,36 -2 cazuriFlorești 5 5 4 5 5,60 5,60 100 %Glodeni 6 6 6 5 9,81 9,81 100 %Ialoveni 11 2 8 0 11,01 2,00 -9 cazuriLeova 0 5 0 3 0,00 9,35 5 cazuriNisporeni 8 1 7 1 12,04 1,51 -7 cazuriOrhei 2 1 2 0 1,59 0,80 -1 cazuriSîngerei 5 2 5 1 5,37 2,15 -3 cazuriStrășeni 1 1 1 0 1,09 1,09 100 %Ungheni 7 0 2 0 5,97 0,00 -7 cazuriCiadîr-Lunga 4 1 3 1 6,06 1,51 -3 cazuriVulcănești 2 1 2 1 8,25 4,13 -1 cazuriUTA Găgăuzia 6 2 5 2 3,72 1,24 -4 cazuriTotal pe raioane 59 28 46 20 2,32 1,07 47,46 %Total MS malul drept 120 54 88 39 3,44 1,52 45 %Total RM malul drept 120 54 88 39 3,44 1,52 45 %
INFECȚIA CU CITOMEGALOVIRUS
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 6 25 4 24 0,752184 3,13 4,17 orimun. Bălți 0 1 0 1 0 0,67 1 cazuriTotal pe municpii 6 26 4 25 0,63 2,75 4,33 oriAnenii Noi 0 1 0 1 0,00 1,20 1 cazuriIaloveni 1 0 1 0 1,00 0,00 -1 cazuriStrășeni 2 0 2 0 2,18 0,00 -2 cazuriȘtefan Vodă 0 3 0 3 0,00 4,20 3 cazuriTelenești 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriCiadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1 cazuriUTA Găgăuzia 0 1 0 1 0,00 0,62 1 cazuriTotal pe raioane 4 5 4 5 0,16 0,19 1 cazuriTotal MS malul drept 10 31 8 30 0,29 0,87 3,1 oriTotal RM malul drept 10 31 8 30 0,29 0,87 3,1 ori
202
MONONUCLEOZA INFECTIOASĂ
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 86 134 84 127 10,78 16,80 1,56 %mun. Bălți 5 7 5 7 3,35 4,68 2 cazuriTotal pe municpii 91 141 89 134 9,61 14,89 1,55 %Basarabeasca 3 1 2 1 10,37 3,46 -2 cazuriCimișlia 0 1 0 1 0,00 1,64 1 cazuriCriuleni 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 0 1 0 2,84 0,00 -1 cazuriDrochia 1 0 1 0 1,12 0,00 -1 cazuriFlalesti 0 2 0 2 0,00 2,17 2 cazuriIaloveni 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuriOcnița 1 0 1 0 1,80 0,00 -1 cazuriOrhei 4 6 4 5 3,18 4,77 2 cazuriRezina 0 1 0 0 0,00 1,92 1 cazuriSoroca 1 0 1 0 1,00 0,00 -1 cazuriStrășeni 2 1 2 1 2,18 1,09 -1 cazuriȘtefan Vodă 0 1 0 1 0,00 1,40 1 cazuriTaraclia 1 0 1 0 2,27 0,00 -1 cazuriUngheni 2 2 2 2 1,71 1,71 100 %Ciadîr-Lunga 4 1 4 1 6,06 1,51 -3 cazuriUTA Găgăuzia 4 1 4 1 2,48 0,62 -3 cazuriTotal pe raioane 21 17 20 14 0,83 0,65 -4 cazuriTotal MS malul drept 112 158 109 148 3,21 4,44 141,07 %Min. Apărării 2 0 0 0 - - -2 cazuriTotal alte Min. și Depar. 2 0 0 0 - - -2 cazuriTotal RM malul drept 114 158 109 148 3,27 4,44 138,6 %
INFECȚIA CU ADENOVIRUSURI TOTAL
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2012mun. Chișinău 25 86 22 83 3,13 10,78 3,44 orimun. Bălți 2 2 2 2 1,34 1,34 100 %Total pe municpii 27 88 24 85 2,85 9,29 3,26 oriFlorești 0 1 0 1 0,00 1,12 1 cazuriGlodeni 1 0 0 0 1,63 0,00 -1 cazuriOrhei 0 1 0 1 0,00 0,80 1 cazuriTaraclia 1 4 1 4 2,27 9,07 3 cazuriUngheni 2 0 2 0 1,71 0,00 -2 cazuriCiadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1 cazuriUTA Găgăuzia 0 1 0 1 0,00 0,62 1 cazuriTotal pe raioane 4 7 3 7 0,16 0,27 3 cazuriTotal MS malul drept 31 95 27 92 0,89 2,67 3,06 oriMin.Afacerilor Interne 0 2 0 0 - - 2 cazuriTotal alte Min. și Depart. 0 2 0 0 - - 2 cazuriTotal RM malul drept 31 97 27 92 0,89 2,73 3,13 ori
203
INFECȚIA ЕNTEROVIRALĂ, TOTAL
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv
copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 280 401 208 316 35,10 50,27 143,21 %mun. Bălți 97 92 88 82 64,91 61,56 -5 cazuriTotal pe municpii 377 493 296 398 39,81 52,05 130,77 %Călărași 10 14 5 13 12,71 17,79 4 cazuriCăușeni 1 18 1 13 4,90 19,60 18 oriCriuleni 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriFălești 0 1 0 1 0,00 1,08 1 cazuriFlorești 1 7 1 7 1,12 7,84 6 cazuriGlodeni 24 27 14 16 39,23 44,14 3 cazuriIaloveni 34 39 29 30 34,02 39,02 5 cazuriNisporeni 0 13 0 13 0,00 19,57 13 cazuriOrhei 23 24 19 24 18,30 19,10 1 cazuriRezina 3 0 1 0 5,76 0,00 -3 cazuriRîșcani 8 13 6 11 11,55 18,76 5 cazuriSîngerei 1 1 1 1 1,07 1,07 100 %Strășeni 0 1 0 1 0,00 1,09 1 cazuriȘtefan Vodă 0 4 0 2 0,00 5,60 4 cazuriTaraclia 9 0 8 0 20,41 0,00 -9 cazuriTelenești 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriUngheni 11 5 11 4 9,38 4,26 -6 cazuriCiadîr-Lunga 2 8 2 8 3,03 12,12 6 cazuriVulcănești 4 3 4 3 16,51 12,38 -1 cazuriUTA Găgăuzia 6 11 6 11 3,72 6,81 5 cazuriTotal pe raioane 133 178 104 147 5,23 6,81 133,83 %Total MS malul drept 510 671 400 545 14,62 18,85 131,57 %Min. Afacerilor Interne 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal alte Min. și Depar. 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal RM malul drept 510 676 400 545 14,62 18,99 132,55 %
INCLUSIV MENINGITE ASEPTICE ENTEROVIRALE [DIN INFECȚIA ЕNTEROVIRALĂ, TOTAL]
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv
copii2012 2013 2012 2013 2012,00 2013,00
mun. Chișinău 21 68 17 66 2,63 8,52 3,24 orimun. Bălți 4 4 1 0 2,68 2,68 100 %Total pe municpii 25 72 18 66 2,64 7,60 2,88 oriGlodeni 1 2 1 0 1,63 3,27 1 cazuriIaloveni 1 2 1 1 1,00 2,00 1 cazuriSîngerei 1 0 1 0 1,07 0,00 -1 cazuriUngheni 1 0 1 0 0,85 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 4 4 4 1 0,16 0,15 100 %Total MS malul drept 29 76 22 67 0,83 2,14 2,62 oriTotal RM malul drept 29 76 22 67 0,83 2,14 2,62 ori
204
MALARIA PRIMAR DIAGNOSTICATĂ
Denumirea teritoriilor administrative
sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 17 8 0 0 1,79 0,84 -9 cazuriTotal pe municpii 17 8 0 0 1,79 0,84 -9 cazuriCriuleni 1 1 0 0 1,36 1,36 100 %Dubăsari (Coșnița) 1 1 0 0 2,84 2,84 100 %Glodeni 1 0 0 0 1,63 0,00 -1 cazuriHîncești 1 0 0 0 0,82 0,00 -1 cazuriIaloveni 3 2 0 0 3,00 2,00 -1 cazuriOrhei 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriComrat 1 0 0 0 1,40 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 1 0 0 0 0,62 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 9 4 0 0 0,35 0,15 -5 cazuriTotal MS malul drept 26 12 0 0 0,75 0,34 46,15 %Min. Apărării 3 0 0 0 - - -3 cazuriTotal alte Min. și Depar. 3 0 0 0 - - -3 cazuriTotal RM malul drept 29 12 0 0 0,83 0,34 41,38 %
PURTĂTORI AI PLASMODIULUI PALUSTRU
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013Min. Apararii 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. si Depar. 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 1 0 0 0 0,028669 0,00 -1 cazuri
TOXOPLASMOZA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 14 0 0 0 1,76 0,00 -14 cazuriTotal pe municpii 14 0 0 0 1,48 0,00 -14 cazuriCahul 1 0 1 0 0,80 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 1 0 1 0 0,04 0,00 -1 cazuriTotal MS malul drept 15 0 1 0 0,43 0,00 -15 cazuriTotal RM malul drept 15 0 1 0 0,43 0,00 -15 cazuri
205
PEDICULOZA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.
ori)Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 1051 1175 90 110 131,76 147,30 111,8 %mun. Bălți 90 79 41 44 60,23 52,86 87,78 %Total pe municpii 1141 1254 131 154 120,47 132,40 109,9 %Anenii-Noi 149 118 109 92 179,23 141,94 79,19 %Basarabeasca 25 14 19 5 86,41 48,39 56 cazuriBriceni 8 1 4 0 10,74 1,34 -7 cazuriCahul 61 29 43 18 48,84 23,22 47,54 %Cantemir 8 23 3 9 12,83 36,89 2,88 oriCălărași 50 52 24 28 63,54 66,08 2 cazuriCăușeni 70 53 28 26 343,05 57,70 75,71 %Cimișlia 72 26 54 12 117,88 42,57 36,11 %Criuleni 13 21 6 11 17,73 28,63 8 cazuriDubăsari (Coșnița) 9 8 6 7 25,56 22,72 -1 cazuriDondușeni 47 58 32 51 105,47 130,16 123,4 %Drochia 22 8 10 2 24,66 8,97 36,36 %Edineț 23 11 15 0 27,95 13,37 47,83 %Fălești 42 27 17 14 45,53 29,27 64,29 %Florești 101 65 72 48 113,19 72,84 64,36 %Glodeni 17 25 7 16 27,79 40,87 8 cazuriHîncești 156 152 130 132 128,47 125,17 -4 cazuriIaloveni 9 10 1 3 9,00 10,01 1 cazuriLeova 25 14 20 5 46,74 26,18 56 %Nisporeni 44 9 40 3 66,23 13,55 20,45 %Ocnița 36 8 20 2 64,71 14,38 22,22 %Orhei 85 137 34 40 67,65 109,03 1,61 oriRezina 85 65 39 23 163,07 124,70 76,47 %Rîșcani 16 13 6 8 23,09 18,76 -3 cazuriSîngerei 51 33 23 17 54,72 35,41 64,71 %Soroca 58 39 35 28 57,94 38,96 67,24 %Strășeni 103 126 41 66 112,39 137,49 122,33 %Șoldănești 153 52 69 15 356,72 121,24 33,99 %Ștefan Vodă 52 59 19 28 72,83 82,64 7 cazuriTaraclia 37 21 20 12 83,92 47,63 56,76 %Telenești 40 36 16 25 54,29 48,86 -4 cazuriUngheni 159 108 97 66 135,62 92,12 67,92 %Comrat 24 9 8 2 33,70 12,64 37,5 %Ciadîr-Lunga 29 22 29 19 43,93 33,33 -7 cazuriVulcănești 0 7 0 6 0,00 28,89 7 cazuriUTA Găgăuzia 53 38 37 27 32,82 23,53 71,7 %Total pe raioane 1879 1459 1096 839 73,95 55,85 77,65 %Total MS malul drept 3020 2713 1227 993 86,58 76,22 89,83 %Min. Justiției 11 6 0 0 - - -5 cazuriTotal alte Min. și Depar. 11 6 0 0 - - -5 cazuriTotal RM malul drept 3031 2719 1227 993 86,90 76,39 89,71 %
206
SCABIA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013
(%.caz.ori)Total Inclusiv
copii2012 2013 2012 2013 2012 2013
mun. Chișinău 159 199 54 80 19,93 24,95 125,16 %mun. Bălți 122 122 41 39 81,64 81,64 100 %Total pe municpii 281 321 95 119 29,67 33,89 114,23 %Anenii Noi 123 97 59 43 147,96 116,68 78,86 5Basarabeasca 9 5 6 3 31,11 17,28 -4 cazuriBriceni 8 13 1 3 10,74 17,45 5 cazuriCahul 33 24 23 16 26,42 19,22 -9 cazuriCantemir 37 42 18 32 59,34 67,36 5 cazuriCălărași 40 34 28 24 50,83 43,21 -6 cazuriCăușeni 50 19 39 16 245,04 20,69 38 %Cimișlia 29 30 18 12 47,48 49,12 1 cazuriCriuleni 70 51 27 30 95,45 69,54 72,86 %Dubăsari (Coșnița) 29 17 10 6 82,35 48,27 58,62 %Dondușeni 16 12 9 5 35,91 26,93 -4 cazuriDrochia 3 7 3 2 3,36 7,85 4 cazuriEdineț 13 14 8 8 15,80 17,01 1 cazuriFălești 4 1 1 0 4,34 1,08 -3 cazuriFlorești 15 10 5 5 16,81 11,21 -5 cazuriGlodeni 29 21 18 8 47,41 34,33 -8 cazuriHîncești 14 21 11 17 11,53 17,29 7 cazuriIaloveni 46 44 26 26 46,02 44,02 -2 cazuriLeova 17 43 6 28 31,79 80,40 2,53 oriNisporeni 10 13 6 10 15,05 19,57 3 cazuriOcnița 8 7 5 4 14,38 12,58 -1 cazuriOrhei 37 11 25 6 29,45 8,75 29,73 %Rezina 23 22 8 11 44,13 42,21 -1 cazuriRîșcani 18 20 10 8 25,98 28,86 2 cazuriSîngerei 38 54 29 38 40,77 57,94 142,11 %Soroca 23 20 14 9 22,98 19,98 -3 cazuriStrășeni 46 52 25 37 50,20 56,74 6 cazuriȘoldănești 22 18 5 10 51,29 41,97 -4 cazuriȘtefan Vodă 13 19 8 16 18,21 26,61 6 cazuriTaraclia 14 11 7 7 31,75 24,95 -3 cazuriTelenești 9 11 4 5 12,21 14,93 2 cazuriUngheni 70 56 37 38 59,71 47,77 80 %Comrat 62 64 33 36 87,05 89,86 2 cazuriCiadîr-Lunga 40 26 24 20 60,59 39,38 65 %Vulcănești 3 0 2 0 12,38 0,00 -3 cazuriUTA Găgăuzia 105 90 59 56 65,03 55,74 85,71 %Total pe raioane 1021 909 558 539 40,18 34,80 89,03 %Total MS malul drept 1302 1230 653 658 37,33 34,56 94,47 %CMP a ACS CS RM 0 1 0 0 - - 1 cazuriCMP a Căii Ferate 3 5 0 0 - - 2 cazuriMin. Afacerilor Interne 7 18 0 0 - - 2,57 oriMin. Justiției 46 22 0 0 - - 47,83 %Departamentul Carabinierilor 21 16 0 0 - - -5 cazuriMin. Apărării 52 76 0 0 - - 146,15 %Total alte Min. și Depar. 129 138 0 0 - - 9 cazuriTotal RM malul drept 1431 1368 653 658 41,03 38,43 95,6 %
207
INFECȚII ACUTE ALE CĂILOR RESPIRATORII CU LOCALIZĂRI MULTIPLE SAU NEDERMINATE
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității
la 100000 de populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 77537 97995 48838 60303 9720,35 12285,05 126,38 %mun. Bălți 23632 26552 17279 18655 15813,92 17767,90 112,36 %Total pe municpii 101169 124547 66117 78958 10681,81 13150,15 123,11 %Anenii Noi 5811 7644 3823 5009 6990,09 9195,02 131,54 %Basarabeasca 1015 1508 760 1110 3508,35 5212,40 148,57 %Briceni 554 408 278 216 743,55 547,60 73,65 %Cahul 1675 1906 1355 1352 1341,23 1526,20 113,79 %Cantemir 1131 3844 902 2656 1813,90 6165,00 3,4 oriCălărași 2416 3568 1794 2493 3070,35 4534,36 147,68 %Căușeni 2191 3318 1596 2442 10737,56 3612,49 1,51 oriCimișlia 613 489 439 335 1003,62 800,60 79,77 %Criuleni 5272 7560 3749 5049 7188,73 10308,58 143,4 %Dubăsari (Coșnița) 1467 2783 1101 1992 4165,60 7902,43 1,9 oriDondușeni 2518 2085 1184 906 5650,55 4678,87 82,8 %Drochia 1605 3212 1055 2217 1799,09 3600,41 2 oriEdineț 1555 1886 919 1035 1889,41 2291,59 121,29 %Fălești 1409 1788 1108 1198 1527,44 1938,30 126,9 %Florești 956 1156 705 751 1071,36 1295,50 120,92 %Glodeni 4187 4529 2645 2953 6844,41 7403,47 108,17 %Hîncești 5021 7046 3390 4569 4134,79 5802,38 140,33 %Ialoveni 6295 8545 4183 5761 6298,21 8549,36 135,74 %Leova 2192 2979 1316 2006 4098,58 5570,10 135,9 %Nisporeni 815 2493 680 1692 1226,82 3752,71 3,06 %Ocnița 567 900 414 607 1019,23 1617,83 1,59 oriOrhei 2908 3617 2305 2794 2314,27 2878,52 124,38 %Rezina 361 584 183 299 692,58 1120,41 1,62 oriRîșcani 2925 2833 1630 1639 4221,45 4088,67 96,85 %Sîngerei 5870 6582 3877 4504 6298,55 7062,53 112,13 %Soroca 2110 2640 1569 1923 2107,91 2637,39 125,12 %Strășeni 5125 7201 3930 5162 5592,41 7857,75 140,51 %Șoldănești 2158 2208 1239 1292 5031,36 5147,93 102,32 %Ștefan Vodă 1823 3078 1402 2294 2553,36 4311,17 1,69 oriTaraclia 503 970 321 633 1140,82 2200,00 1,93 oriTelenești 4735 5653 3336 4017 6426,18 7672,05 119,39 %Ungheni 3812 7334 2864 4921 3251,48 6255,60 1,92 oriComrat 3289 4500 2385 3191 4617,76 6318,01 136,82 %Ciadîr-Lunga 2434 5155 1840 3499 3686,98 7808,71 2,12 oriVulcănești 874 1328 634 851 3607,25 5481,04 1,52 oriUTA Găgăuzia 6597 10983 4859 7541 4085,59 6801,88 1,66 oriTotal pe raioane 88192 123330 60911 83368 3470,81 4720,94 139,84 %Total MS malul drept 189361 247877 127028 162326 5428,81 6963,78 130,9 %CMP a ACS CS RM 865 1177 0 0 - - 136,07 %CMP a Caii Ferate 870 1360 0 0 - - 1,56 %Min. Afacerilor Interne 2284 2880 0 0 - - 126,09 %Min. Justitiei 1761 2666 2 11 - - 1,51 oriDepartamentul Carabinierilor 253 29 0 0 - - 11,46 %Min. Apărării 3701 4881 0 0 - - 131,88 %Total alte Min. și Depar. 9734 12993 2 11 - - 133,48 %Total RM malul drept 199095 260870 127030 162337 5707,87 7328,80 131,03 %
208
GRIPA
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de
populație
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 160 1160 150 462 20,06 145,42 7,25 ori
mun. Bălți 7 163 4 64 4,68 109,08 23,29 ori
Total pe municpii 167 1323 154 526 17,63 139,69 7,92 ori
Anenii-Noi 0 4 0 0 0,00 4,81 4 cazuri
Cahul 0 3 0 0 0,00 2,40 3 cazuri
Cantemir 0 1 0 0 0,00 1,60 1 cazuri
Călărași 0 90 0 24 0,00 114,38 90 cazuri
Dubăsari (Coșnița) 0 2 0 0 0,00 5,68 2 cazuri
Dondușeni 0 41 0 15 0,00 92,01 41 cazuri
Edineț 0 4 0 2 0,00 4,86 4 cazuri
Fălești 14 15 10 12 15,18 16,26 1 cazuri
Florești 0 202 0 125 0,00 226,38 202 cazuri
Glodeni 0 5 0 1 0,00 8,17 5 cazuri
Hîncești 3 9 1 1 2,47 7,41 6 cazuri
Ialoveni 0 20 0 4 0,00 20,01 20 cazuri
Nisporeni 0 14 0 0 0,00 21,07 14 cazuri
Orhei 0 61 0 19 0,00 48,55 61 cazuri
Rezina 0 16 0 8 0,00 30,70 16 cazuri
Rîșcani 25 0 0 0 36,08 0,00 -25 cazuri
Sîngerei 0 2 0 0 0,00 2,15 2 cazuri
Soroca 0 20 0 9 0,00 19,98 20 cazuri
Strășeni 0 37 0 19 0,00 40,37 37 cazuri
Ștefan Vodă 0 9 0 7 0,00 12,61 9 cazuri
Taraclia 0 6 0 2 0,00 13,61 6 cazuri
Telenești 0 3 0 0 0,00 4,07 3 cazuri
Ungheni 0 390 0 142 0,00 332,65 390 cazuri
Comrat 0 17 0 11 0,00 23,87 17 cazuri
Ciadîr-Lunga 0 8 0 1 0,00 12,12 8 cazuri
UTA Găgăuzia 0 25 0 12 0,00 15,48 25 cazuri
Total pe raioane 42 979 11 402 1,65 37,48 23,31 ori
Total MS malul drept 209 2302 165 928 5,99 64,67 11,01 ori
CMP a ACS CS RM 0 1 0 0 - - 1 cazuri
CMP a Caii Ferate 0 69 0 0 - - 69 cazuri
Min. Afacerilor Interne 0 46 0 0 - - 46 cazuri
Min. Apărării 0 4 0 0 - - 4 cazuri
Total alte Min. și Depar. 0 120 0 0 - - 120 %
Total RM malul drept 209 2422 165 928 5,99 68,04 11,59 ori
209
PNEUMONII, BRONHOPNEUMONII ACUTE
Denumirea teritoriilor administrative
Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele
morbidității la 100000 de
populații
Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 18625 24353 11752 16309 2334,90 3052,99 130,75 %mun. Bălți 6330 6169 2914 2986 4235,87 4128,13 97,46 %Total pe municpii 24955 30522 14666 19295 2634,84 3222,63 122,31 %Anenii Noi 764 869 467 542 919,02 1045,33 113,74 %Basarabeasca 100 145 34 73 345,65 501,19 145 cazuriBriceni 257 252 113 95 344,93 338,22 -5 cazuriCahul 916 790 494 419 733,47 632,58 86,24 %Cantemir 542 1256 389 773 869,26 2014,37 2,32 oriCălărași 636 1424 450 947 808,26 1809,68 2,24 oriCăușeni 417 326 179 125 2043,62 354,93 78,18 %Cimișlia 125 169 94 132 204,65 276,69 135,2 %Criuleni 70 188 50 130 95,45 256,35 2,69 oriDubăsari (Coșnița) 38 48 28 33 107,90 136,30 10 cazuriDondușeni 238 113 123 90 534,09 253,58 47,48 %Drochia 306 800 232 642 343,00 896,74 2,61 oriEdineț 531 366 291 162 645,19 444,71 68,93 %Fălești 748 930 431 509 810,88 1008,17 124,33 %Florești 712 996 610 868 797,92 1116,19 139,89 %Glodeni 241 495 126 274 393,96 809,17 2,05 oriHîncești 402 358 208 166 331,05 294,81 89,05 %Ialoveni 3 7 1 4 3,00 7,00 4 cazuriLeova 234 363 159 254 437,53 678,73 1,55 oriNisporeni 247 463 220 427 371,81 696,95 1,87 oriOcnița 91 66 59 48 163,58 118,64 72,53 %Orhei 1178 1183 663 747 937,49 941,47 5 cazuriRezina 256 383 218 372 491,14 734,79 149,61 %Rîșcani 123 144 75 104 177,52 207,83 117,07 %Sîngerei 1886 2095 888 1106 2023,69 2247,95 111,08 %Soroca 1461 1671 1166 1214 1459,56 1669,35 114,37 %Strășeni 384 505 334 458 419,02 551,06 131,51 %Șoldănești 42 91 18 56 97,92 212,17 2,17 oriȘtefan Vodă 665 516 455 319 931,42 722,73 77,59 %Taraclia 196 408 110 234 444,54 925,36 2,08 oriTelenești 1725 1604 791 783 2341,11 2176,89 92,99 %Ungheni 2389 3502 1440 2125 2037,72 2987,06 146,59 %Comrat 1231 1716 748 1011 1728,33 2409,27 139,4 %Ciadîr-Lunga 326 392 230 279 493,82 593,80 120,25 %Vulcănești 472 419 287 239 1948,08 1729,33 88,77 %UTA Găgăuzia 2029 2527 1265 1529 1256,58 1565,00 124,54 %Total pe raioane 19952 25053 12181 15760 785,21 959,00 125,57 %Total MS malul drept 44907 55575 26847 35055 1287,44 1561,31 123,76 %CMP a ACS CS RM 281 228 0 0 - - 81,14 %CMP a Caii Ferate 90 82 0 0 - - -8 cazuriMin. Afacerilor Interne 121 156 0 0 - - 128,93 %Min. Justiției 19 18 0 0 - - -1 cazuriDepartamentul Carabinierilor 12 12 0 0 - - 100 %Min. Apărării 65 75 0 0 - - 10 cazuriTotal alte Min. și Depar. 588 571 0 0 - - 97,11 %Total RM malul drept 45495 56146 26847 35055 1304,30 1577,35 123,41 %
210
INC
IDE
NȚ
A P
RIN
BO
LI I
NFE
CȚ
IOA
SE Ș
I PA
RA
ZIT
AR
E (T
OTA
L ȘI
ÎN G
RU
PUR
I DE
VÎR
STĂ
)
Den
umir
ea m
alad
iilor
Num
ărul
ca
zuri
lor
înre
gis.
Num
ărul
ca
zuri
lor
la 1
0000
0 de
oam
eni
Cop
ii 0-
17 a
niC
opii
0-2
ani
Cop
ii 3-
6 an
iPo
pulaţia
rur
ală
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri la
10
00
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri
la 1
000
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri
la 1
000
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri la
10
0000
copi
i 0-1
7 an
i
înre
-gi
str.
la 1
000
Hol
era
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
NA
G-in
fecț
ia0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00Fe
bra
tifoi
dă0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00Fe
bre
parti
foid
e A, B
, C0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00Pu
rtăto
ri ai
febr
ei ti
foid
e și
par
atifo
idei
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Infe
cții
cu a
lte sa
lmon
ele
1170
32,8
742
20,
5915
41,
3395
0,63
514
24,8
219
90,
43D
izen
teria
bac
teria
nă (S
HIG
ELLO
SIS)
355
9,97
245
0,34
560,
4883
0,55
184
8,89
134
0,29
incl
usiv
pro
voca
te d
e sh
igel
e: d
ysen
teria
e0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00in
clus
iv p
rovo
cate
de
shig
ele:
fl ex
neri
481,
3529
0,04
100,
094
0,03
321,
5517
0,04
incl
usiv
pro
voca
te d
e sh
igel
e: b
oydi
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
incl
usiv
pro
voca
te d
e sh
igel
e: so
nnei
269
7,56
192
0,27
440,
3873
0,48
135
6,52
110
0,24
Purtă
tori
ai d
izen
terie
i7
0,20
40,
012
0,02
10,
013
0,14
20,
00Es
chеr
ichi
oze
tota
l66
518
,68
508
0,71
319
2,76
109
0,72
332
16,0
325
20,
54in
clus
iv in
fecț
ia c
u E.
coli
ente
rohe
mor
agic
a15
54,
3511
70,
1685
0,74
200,
1368
3,28
550,
12In
fect
ia c
u C
ampy
loba
cter
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Ente
rite
prov
ocat
e de
Y.e
nter
ocol
itica
40,
113
0,00
10,
011
0,01
20,
102
0,00
Ente
rite,
col
ite, g
astro
ente
rite
prov
ocat
e de
ag
enți
dete
rmin
ați
4292
120,
5833
064,
5923
8120
,62
482
3,17
2439
117,
7918
313,
94 In
toxi
cații
și to
xico
infe
cții
alim
enta
re
prov
ocat
e de
age
nti d
eter
min
ati
364
10,2
320
50,
2888
0,76
560,
3716
88,
1195
0,20
Bot
uliz
m8
0,22
00,
000
0,00
00,
005
0,24
00,
00 In
toxi
cații
și to
xico
infe
cții
alim
enta
re,
prov
ocat
e de
age
nti n
edet
erm
inaț
i14
0439
,44
698
0,97
218
1,89
259
1,70
484
23,3
829
30,
63
Am
ibia
za0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00La
mbl
iaza
(Gia
rdia
za)
173
4,86
119
0,17
260,
2343
0,28
532,
5641
0,09
Crip
tosp
orid
iоza
140,
3914
0,02
120,
102
0,01
10,
051
0,00
Infe
cția
rota
vira
lă36
610
,28
366
0,51
266
2,30
960,
6335
1,69
350,
08In
fecț
ii in
test
inal
e ac
ute
prov
ocat
e de
age
nți
nede
term
inaț
i73
0620
5,25
5259
7,31
3302
28,5
910
536,
9330
4714
7,16
2149
4,62
Turb
ecul
oza
orga
nelo
r res
pira
torii
3068
86,1
914
70,
2021
0,18
240,
1618
1787
,75
800,
17Pe
sta
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Tula
rem
ia0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00A
ntra
xul
40,
110
0,00
00,
000
0,00
40,
190
0,00
Bru
cello
za p
rimar
dia
gnos
ticată
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
211
INC
IDE
NȚ
A P
RIN
BO
LI I
NFE
CȚ
IOA
SE Ș
I PA
RA
ZIT
AR
E (T
OTA
L ȘI
ÎN G
RU
PUR
I DE
VÎR
STĂ
)
Den
umir
ea m
alad
iilor
Num
ărul
ca
zuri
lor
înre
gis.
Num
ărul
ca
zuri
lor
la 1
0000
0 de
oa
men
i
Cop
ii 0-
17 a
niC
opii
0-2
ani
Cop
ii 3-
6 an
iPo
pulaţia
rur
ală
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri
la 1
000
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri
la 1
000
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri la
10
00
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri la
10
0000
Cop
ii 0-
17 a
ni
înre
-gi
str.
la 1
000
Lept
ospi
rioza
40,
110
0,00
00,
000
0,00
40,
190
0,00
Yers
inio
za e
xtra
-inte
stin
ală
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
List
erio
za0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00Te
tano
sul n
eona
tal
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Teta
nos ș
i tet
anos
obs
tetri
cal
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Dift
eria
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Purta
torii
tulp
inel
or to
xige
ne a
le d
ifter
iei
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Tuse
a co
nvul
isivă
103
2,89
960,
1353
0,46
150,
1015
0,72
140,
03In
clus
iv p
arap
ertu
ssis
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Scar
latin
a34
79,
7534
30,
4836
0,31
222
1,46
733,
5370
0,15
Infe
ctia
men
ingo
coci
că28
0,79
230,
0317
0,15
50,
0323
1,11
200,
04Pu
rtăto
rii d
e m
enin
goco
ci2
0,06
00,
000
0,00
00,
002
0,10
00,
00B
oala
legi
onar
ilor
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Sifi l
isul
2103
59,0
888
0,12
20,
021
0,01
1082
52,2
647
0,10
Infe
cția
gon
ococ
ică
acută și
cro
nică
965
27,1
146
0,06
10,
012
0,01
414
19,9
923
0,05
Infe
cția
gen
itală
cu
Chl
amid
ia tr
acho
mat
is38
1,07
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00B
oala
Lym
e (B
orel
ioza
aca
riana
)10
02,
8118
0,03
30,
037
0,05
200,
975
0,01
Orn
itoza
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Rik
hets
ioze
- to
tal
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
incl
usiv
: Tifo
zul e
xant
emat
ic e
pede
mic
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
incl
usiv
: boa
la B
rill
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
incl
usiv
: feb
ra Q
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Polio
mie
lita
para
litic
a ac
uta
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Incl
usiv
pol
iom
ielit
a ac
uta
para
litic
a as
ocia
ta
cu v
irusu
l vac
cina
l0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00M
alad
ia C
reut
zfel
dt-J
akob
(var
iant
a no
ua)
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Rab
ia u
mană
(Tur
bare
a)0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00En
cefa
lite
trans
mis
e de
căp
ușe
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Infe
cția
cu
viru
sul W
est N
ile0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00Fe
bra
galb
enă
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Febr
e he
mor
agic
e, to
tal
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
incl
usiv
febr
a he
mor
agică
de C
rimei
a-C
ongo
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Infe
cția
cu
viru
sul h
erpe
tic88
2,47
680,
0948
0,42
150,
105
0,24
40,
01In
fecț
ia a
noge
nita
lă c
u vi
rusu
l her
petic
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Varic
ela
9285
260,
8584
0811
,68
1371
11,8
743
8328
,85
3715
179,
4235
357,
60Va
riola
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
212
INC
IDE
NȚ
A P
RIN
BO
LI I
NFE
CȚ
IOA
SE Ș
I PA
RA
ZIT
AR
E (T
OTA
L ȘI
ÎN G
RU
PUR
I DE
VÎR
STĂ
)
Den
umir
ea m
alad
iilor
Num
ărul
ca
zuri
lor
înre
gis.
Num
ărul
ca
zuri
lor
la 1
0000
0 de
oam
eni
Cop
ii 0-
17 a
niC
opii
0-2
ani
Cop
ii 3-
6 an
iPo
pulaţia
rur
ală
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri
la
1000
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri
la 1
000
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri la
10
00
Nr.
cazu
ri
înre
gis.
cazu
ri la
10
0000
copi
i 0-1
7 an
iîn
re-
gist
r. la
100
0
Ruj
eola
270,
7621
0,03
40,
036
0,04
211,
0117
0,04
Rub
eola
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Hep
atita
vira
lă A
107
3,01
820,
116
0,05
220,
1481
3,91
720,
15H
epat
ita v
irală
B (H
VB
) acu
tă, t
otal
581,
631
0,00
00,
000
0,00
211,
011
0,00
Incl
usiv
HV
B a
cută
cu
Del
ta a
ntig
en
(coi
nfec
tie)
20,
060
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Supr
ainf
ecția
acu
tă c
u D
elta
ant
igen
la p
urtă
tor
AgH
Bs ș
i bol
nav
cu H
VB
cro
nică
20,
060
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Hep
atita
vira
lă a
cută
C49
1,38
00,
000
0,00
00,
0020
0,97
00,
00H
epat
ita v
irală
acu
tă E
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Alte
hep
atite
vira
le a
cute
230,
6511
0,02
20,
022
0,01
70,
343
0,01
HV
B c
roni
că c
u D
elta
ant
igen
prim
ar d
epis
tată
471,
320
0,00
00,
000
0,00
160,
770
0.00
HV
B c
roni
că fă
ră D
elta
ant
igen
prim
ar
depi
stată
847
23,8
06
0,01
00,
000
0,00
428
20,6
74
0,01
Hep
atita
vira
lă C
cro
nică
prim
ar d
epis
tată
557
15,6
52
0,00
00,
001
0,01
164
7,92
20,
00A
lte h
epat
ite v
irale
cro
nice
prim
ar d
epis
tate
701,
972
0,00
00,
000
0,00
311,
502
0,00
Purtă
tori
ai A
gHB
s prim
ar d
epis
tați
1257
35,3
111
0,02
10,
010
0,00
889
42,9
46
0,01
Infe
cția
cu
HIV
(SID
A)
130,
370
0,00
00,
000
0,00
110,
530
0,00
Infe
ctaț
i cu
viru
sul i
mun
odefi
cie
nței
um
ane
(HIV
)12
73,
575
0,01
20,
020
0,00
924,
445
0,01
Infe
cția
cu
Cito
meg
alov
irus
310,
8730
0,04
230,
207
0,05
90,
439
0,02
Ore
ionu
l (Pa
rotid
ita e
pide
mic
a)54
1,52
390,
053
0,03
150,
1022
1,06
140,
03M
onon
ucle
oza
infe
cțio
nasă
158
4,44
148
0,21
560,
4870
0,46
190,
9217
0,04
Infe
cția
cu
aden
oviru
suri
tota
l97
2,73
920,
1337
0,32
350,
2312
0,58
110,
02In
fecț
ia е
nter
ovira
lă, t
otal
676
18,9
954
50,
7621
51,
8619
21,
2613
26,
3811
20,
24in
clus
iv m
enin
gite
ase
ptic
e en
tero
vira
le76
2,14
670,
095
0,04
250,
1611
0,53
70,
02In
fecț
ia p
arvo
vira
lț0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00M
alar
ia p
rimar
dia
gnos
ticată
120,
340
0,00
00,
000
0,00
30,
140
0,00
Purtă
tori
ai p
lasm
odiu
lui p
alus
tru0
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00To
xopl
asm
oza
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Toxo
plas
moz
a co
ngen
itală
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Tric
hine
lloza
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Pedi
culo
za27
1976
,39
993
1,38
320,
2892
0,61
1273
61,4
873
91,
59Sc
abia
1368
38,4
365
80,
9111
40,
9917
31,
1468
633
,13
401
0,86
Sind
rom
ul a
cut r
espi
rato
r sev
er (S
AR
S)2
0,06
10,
000
0,00
10,
010
0,00
00,
00In
fecț
ia in
vazi
vă c
u H
.infl u
enza
e tip
b1
0,03
10,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
00In
fecț
ia in
vazi
vă c
u St
.pne
umon
iae
20,
062
0,00
20,
020
0,00
10,
051
0,00
Men
ingi
te b
acte
riene
120,
347
0,01
20,
022
0,01
60,
292
0,00
Infe
cții
acut
e al
e că
ilor r
espi
rato
rii c
u lo
calizăr
i m
ultip
le sa
u ne
derm
inat
e26
0870
7328
,80
1623
3722
5,58
5332
846
1,76
5333
935
1,03
9457
745
67,7
265
298
140,
47
Grip
a24
2268
,04
928
1,29
120
1,04
233
1,53
677
32,7
030
30,
65G
ripa
avia
ră la
om
00,
000
0,00
00,
000
0,00
00,
000
0,00
Pneu
mon
ii, b
ronh
opne
umon
ii ac
ute
5614
615
77,3
535
055
48,7
118
811
162,
8893
7561
,70
1687
181
4,81
1077
123
,17
213
IND
ICII
PA
RA
ZIT
OL
OG
ICI
GE
NE
RA
LI
Teri
tori
ile
adm
insi
trat
ive
Caz
uri a
bsol
ute
(infe
staţ
i)Pr
ocen
tul a
fectăr
ii pe
rsoa
nelo
r ex
amin
ate
la
helm
intia
ze p
rin
met
ode
Proc
entu
l tot
al a
l af
ectă
rii
Indi
cii m
orbi
dităţii
tota
le
la:
Tota
ldi
n el
e pr
in m
etod
e
Cop
rolo
gice
Spec
iale
Tota
lC
opii
17 a
ni T
otal
Cop
ii
17
ani
Tota
lC
opii
17
ani
100
000
popu
laţie
1000
de
copi
i
mun
. Chiși
nău
1515
782
651
733
542
0,59
1,34
1,41
4,14
0,82
1,94
189,
939,
09m
un. B
ălți
372
8475
288
276
0,27
0,65
1,79
2,68
0,79
1,61
248,
9313
,77
Ane
nii N
oi54
319
1752
451
50,
140,
256,
568,
942,
484,
2865
3,18
30,2
5B
asar
abea
sca
184
7265
112
110
2,66
3,33
4,35
5,81
3,48
4,55
636,
0028
,11
Bric
eni
232
4340
189
189
0,50
0,80
3,28
3,69
1,62
2,26
311,
3815
,32
Cah
ul73
420
471
464
70,
190,
155,
297,
153,
045,
5858
7,74
23,8
2C
ante
mir
1187
2218
1165
1159
0,34
1,08
18,4
320
,52
9,24
16,0
919
03,7
176
,49
Călăr
ași
603
268
257
335
318
1,33
2,71
6,26
19,7
62,
365,
1976
6,32
33,1
8Căușe
ni48
229
2245
343
00,
210,
396,
148,
132,
304,
1252
4,78
21,5
4C
imiș
lia43
916
712
327
225
02,
293,
384,
666,
053,
344,
8071
8,74
27,6
1C
riule
ni65
322
822
642
540
11,
942,
929,
7913
,89
4,06
5,91
890,
4136
,53
Dubăs
ari (
Coș
nița
)14
948
4810
188
2,63
3,35
13,9
714
,50
5,85
6,67
423,
0918
,02
Don
dușe
ni29
715
1328
228
00,
210,
386,
437,
742,
604,
1666
6,49
34,2
9D
roch
ia10
4212
712
391
591
00,
641,
499,
4712
,76
3,51
6,71
1168
,00
57,9
5Ed
ineț
902
168
158
734
720
3,70
7,12
8,39
11,0
36,
7910
,04
1095
,98
54,0
2Fă
leșt
i27
935
3224
424
30,
440,
624,
747,
802,
143,
3230
2,45
13,0
2Fl
oreș
ti40
913
611
727
324
21,
341,
788,
7024
,54
3,08
4,75
458,
3619
,12
Glo
deni
187
4035
147
147
1,18
1,20
3,03
3,22
2,27
2,43
305,
6913
,63
Hîn
ceșt
i32
772
6125
525
02,
802,
458,
518,
405,
875,
6926
9,28
11,0
0Ia
love
ni50
596
7440
940
20,
830,
927,
4010
,40
2,97
4,01
505,
2620
,71
Leov
a16
910
715
915
90,
350,
3316
,08
86,4
14,
427,
2131
5,99
13,4
8N
ispo
reni
304
156
126
148
144
2,70
2,50
6,28
6,84
3,74
3,77
457,
6116
,99
Ocn
ița17
62
217
417
20,
100,
115,
897,
043,
544,
1631
6,38
17,5
4O
rhei
840
176
167
664
632
1,36
2,72
5,89
9,53
3,47
6,25
668,
5029
,40
Rez
ina
274
127
122
147
147
1,66
2,16
3,74
5,15
2,37
3,17
525,
6723
,88
Rîș
cani
221
3634
185
173
0,31
1,15
3,23
5,03
1,28
3,24
318,
9514
,50
Sîng
erei
239
3226
207
202
0,56
0,60
5,83
8,18
2,58
3,34
256,
4510
,03
Soro
ca47
511
210
236
335
00,
591,
282,
854,
671,
492,
9247
4,53
21,9
9St
rășe
ni53
963
6247
644
40,
490,
954,
014,
822,
193,
2258
8,16
24,4
7Șo
ldăn
e ști
433
2020
413
409
4,73
4,83
10,4
815
,02
9,92
13,6
810
09,5
441
,65
Ștef
an V
odă
830
103
9572
770
70,
560,
917,
088,
462,
884,
2711
62,5
347
,32
Tara
clia
227
2111
206
200
0,41
0,39
3,99
5,23
2,20
3,18
514,
8423
,06
Tele
neșt
i51
718
217
433
533
15,
406,
906,
639,
966,
148,
6470
1,65
27,5
4U
nghe
ni48
132
730
115
414
52,
373,
412,
474,
592,
403,
7241
0,27
16,3
0C
omra
t22
121
1520
019
70,
421,
691,
352,
221,
122,
1731
0,28
13,3
7C
iadî
r-Lun
ga91
4336
4842
0,54
0,69
12,4
019
,44
1,10
1,43
137,
855,
41V
ulcă
neșt
i9
30
66
0,29
0,00
0,18
0,88
0,20
0,53
37,1
51,
17C
MP
a AC
S C
S R
M3
30
00
0,15
--
-0,
15-
--
CM
P a
Căi
i Fer
ate
107
107
00
02,
50-
--
2,50
--
-
214
INDICII PARAZITOLOGICI, DISTRIBUŢIA TERITORIALĂENTEROBIUS VERMICULARIS
Teritoriile adminsitrative
Date cumulative 12 luni Indicele morbidității la
100000 de oameni
Indicile de raport 2013/2012
Total Inclusiv copii
2012 2013 2012 2013 2012 2013A 1 2 3 4 5 6 7
mun. Chișinău 755 733 622 542 95,31 91,89 97,09mun. Bălți 237 288 214 276 159,01 192,72 121,52Anenii Noi 842 524 835 515 1012,77 630,32 62,23Basarabeasca 72 112 70 110 247,47 387,13 155,56Briceni 168 189 166 189 224,13 253,67 112,50Cahul 957 714 897 647 766,70 571,73 74,61Cantemir 1320 1165 1305 1159 2107,52 1868,42 88,26Călărași 516 335 481 318 654,76 425,73 64,92Căușeni 407 453 380 430 441,51 493,21 111,30Cimișlia 302 272 288 250 490,87 445,32 90,07Criuleni 497 425 469 401 678,85 579,52 85,51Dubăsari (Coșnița) 82 101 82 88 233,10 286,79 123,17Dondușeni 193 282 183 280 429,41 632,83 146,11Drochia 1080 915 1066 910 1202,53 1025,65 84,72Edineț 844 734 827 720 1020,17 891,85 86,97Fălești 275 244 274 243 297,37 264,51 88,73Florești 192 273 165 242 213,86 305,94 142,19Glodeni 212 147 209 147 343,85 240,30 69,34Hîncești 436 255 434 250 357,87 209,99 58,49Ialoveni 397 409 387 402 399,33 409,21 103,02Leova 376 159 375 159 699,82 297,30 42,29Nisporeni 165 148 154 144 247,48 222,78 89,70Ocnița 78 174 71 172 139,49 312,78 223,08Orhei 817 664 783 632 649,40 528,43 81,27Rezina 212 147 212 147 404,17 282,02 69,34Rîșcani 200 185 185 173 286,80 267,00 92,50Sîngerei 258 207 257 202 276,50 222,11 80,23Soroca 449 363 423 350 447,96 362,64 80,85Strășeni 401 476 345 444 438,52 519,41 118,70Șoldănești 317 413 313 409 734,37 962,91 130,28Ștefan Vodă 961 727 923 707 1340,01 1018,26 75,65Taraclia 121 206 117 200 274,05 467,22 170,25Telenești 525 335 510 331 709,08 454,65 63,81Ungheni 137 154 134 145 116,79 131,36 112,41Comrat 301 200 291 197 423,72 280,80 66,45Ciadîr-Lunga 125 48 108 42 195,51 72,71 38,40Vulcănești 15 6 15 6 57,79 24,76 40,00CMP a ACS CS RM 0 0 0 0 - - -CMP a Căii Ferate 0 0 0 0 - - -
215
ACOPERIREA CU TRATAMENT ANTIPARAZITAR (OXIURI)
Teritoriile adminsitrative
Procentul persoanelor supuse
tratamentului antihelmintici
Inclusiv cu:
Infectaţi Oxiuri Ascarizi Tricocefali Tenia mică
TotalCopii sub 17
aniTotal
Copii sub 17
aniTotal
Copii sub 17
aniTotal
Copii sub 17
aniTotal
Copii sub 17 ani
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10mun. Chișinău 99,54 99,83 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - -mun. Bălți 99,46 100,00 100,00 100,00 97,62 100,00 - - - -Total pe municipii 99,52 99,87 100,00 100,00 99,76 100,00 100,00 100,00 - -
Anenii Noi 99,63 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - -Basarabeasca 98,37 99,43 100,00 100,00 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Briceni 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Cahul 96,87 99,69 99,02 99,85 100,00 100,00 - - - -Cantemir 73,97 74,51 73,82 74,20 90,00 94,44 - - - -Călărași 98,84 98,96 99,10 99,37 99,17 99,13 92,86 92,59 - -Căușeni 98,76 99,78 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Cimișlia 98,18 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Criuleni 98,77 99,84 99,53 101,00 97,79 97,78 - - 100,00 100,00Dubăsari (Coșnița) 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -
Dondușeni 89,23 89,42 89,01 88,93 100,00 100,00 100,00 100,00 - -Drochia 98,37 98,55 98,36 98,24 100,00 100,00 - - - -Edineț 82,93 83,94 84,33 85,00 79,14 79,11 - - - -Fălești 99,28 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Florești 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Glodeni 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Hîncești 96,33 99,04 99,22 99,60 100,00 100,00 - - - -Ialoveni 101,19 101,68 101,71 101,24 102,22 104,23 - - 100,00 100,00Leova 89,94 91,57 91,82 91,82 85,71 85,71 - - - -Nisporeni 93,42 94,07 89,19 88,89 100,00 100,00 - - - -Ocnița 93,75 93,68 93,68 93,60 100,00 100,00 - - - -Orhei 99,29 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Rezina 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Rîșcani 99,10 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Sîngerei 98,33 99,56 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Soroca 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Strășeni 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - -Șoldănești 109,24 51,52 109,69 49,14 100,00 100,00 - - - -Ștefan Vodă 99,40 99,88 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Taraclia 96,48 99,53 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Telenești 109,86 111,68 99,10 99,70 100,00 100,00 - - - -Ungheni 99,38 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Total pe raioane 96,22 95,17 96,00 93,94 98,50 98,51 95,24 95,12 100,00 100,00
Comrat 67,87 70,28 67,00 68,02 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Ciadîr-Lunga 93,41 97,44 100,00 100,00 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Vulcănești 66,67 100,00 100,00 100,00 - - - - - -UTA Găgăuzia 75,08 78,04 74,02 74,29 100,00 100,00 - - 100,00 100,00CMP a ACS CS RM 100,00 - - - 100,00 - - - - -
CMP a Căii Ferate 100,00 - - - 100,00 - - - - -
Total RM malul drept 96,21 95,30 95,89 93,95 98,83 98,83 97,30 96,88 100,00 100,00
216
MĂ
SUR
I ÎN
FO
CA
RE
LE
EPI
DE
MIC
E
Den
umir
ea m
alad
iilor
Cod
ul c
onfo
rm
CIM
rev
izia
X
Num
ăr b
olna
vi
și su
specți
la
îmbo
lnăv
ire
conf
orm
fi şe
lor
prim
are
de
notifi
car
e ur
gentă
058/
e
Din
ei (
colo
ana
1)
Nr.
cont
acțil
or
supuși
ex
amen
ului
de la
bora
tor
Num
ărul
de
foca
re
Dis
trib
uire
a fo
care
lor
conf
orm
di
agno
stic
ului
fi na
l
Сu diagnostic confi rmat de lab.
Spitalizați
Tota
l
Din ei depistați bolnavi, purtători
Investigate epidemiologic
În e
le (c
ol. 6
) au
fost
dep
ista
te
Dez
infe
cția
fi n
ală
a fo
st
Cu 1 caz
Cu 2-4 cazuri
inclusiv cu cazuri secundare
Cu 5 și mai multe cazuri
Sursa de infecție
Factorul de transmitere a
infecției
Comandată
Efectuată
Febr
a tif
oidă
și p
arat
ifoidă
A01
.0; A
01.1
-4;
Z22.
00
00
00
00
00
00
00
0
Infe
cția
cu
Salm
onel
laА
02.0
-А02
.1-2
;
А02
.8-9
; Z22
.320
818
914
183
331
199
5115
517
617
471
177
916
Diz
ente
ria b
acte
riană
A03
; Z22
.234
612
826
291
725
309
3525
430
229
725
530
72
Alte
infe
cţii
inte
stin
ale
acut
e
A04
.0-A
04.5
; А
.04.
7-8;
A
08.0
-A08
.5; A
09
1610
351
4312
588
7840
4014
069
318
7186
5585
4397
1170
324
21
2
Into
xicații
și to
xico
infe
cții
alim
enta
re p
rovo
cate
de
agenți
dete
rm. ș
i ned
eter
m.
A05
.0; A
05.2
-4;
A
05.8
-926
8345
418
9080
515
2288
6619
4764
051
514
9385
27
Ente
rite
prov
oc. d
e Y.
ente
roco
litic
aА
04,6
40
40
04
00
22
40
00
Hep
atite
vira
le A
, EB
15;
B17
.212
096
143
324
4999
3554
9377
478
22
Hep
atite
vira
le B
, C, D
B16
; B
17.1
;
B
17.0
158
9916
214
310
170
2355
XX
108
00
0
Dift
eria
si p
urta
tori
CB
D
tox+
A36
; Z2
2.2
00
00
00
0X
00
00
00
Tuse
a co
nvul
sivă
și
para
pertu
sea
A37
; A
37.1
117
7859
186
011
616
XX
X59
2216
0
Polio
mie
lita
acută şi
PA
FA
802
02
00
20
00
00
00
0In
fecţ
ia с
u m
enin
goco
ciA
3964
1162
217
256
1X
XX
221
00
Ruj
eola
B05
3824
710
09
3X
XX
11
12
Rub
eola
B06
100
20
09
0X
XX
00
00
Ore
ionu
lB
2615
14
440
014
65
XX
X51
00
0In
fecț
ia c
u H
IVZ2
1; B
20 -
B24
100
9533
205
606
45X
X71
50
0
217
MĂ
SUR
I ÎN
FO
CA
RE
LE
DE
TU
BE
RC
UL
OZĂ
Gru
pele
de
risc
ep
idem
iolo
gic
Măs
uri î
n fo
care
le
din
anii
prec
edenți
Măs
uri î
n fo
care
le
luat
e în
evi
dență
în
anul
de
rapo
rtar
e
Num
ăr fo
care
sc
oase
din
ev
idență
în a
nul
de r
apor
tare
Dez
infe
cția
fi na
lă
Num
ărul
con
tacț
ilor
Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare
Din ele au fost investigate în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Număr focare luate în evidență în anul de raportare
Din ele au fost investigate în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Sursa de infecție abacilată (caverne inchise)
Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară
Decesul bolnavului
Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală
Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise
Număr de dezinfectii efectuate
Luați în evidență în focare în anul de raportare
din
ei
Examinați prin metode clinice şi paraclinice
Cărora le-a fost prescris curs de tratament profi lactic
Au primit cursul deplin de tratament profi lactic
Dep
istați
cu
sem
ne d
e ТВ
ac
tivă
Tota
l di
n ei
co
pii
A1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
18
Bol
navi
TB
BK
+11
3976
786
678
978
795
872
737
141
1180
1160
1240
7400
6732
1242
1051
8027
Bol
navi
TB
+HIV
/SID
A13
787
9811
311
015
876
533
128
109
134
400
339
121
115
50
Bol
navi
TB
BK
+ 82
858
266
359
356
572
957
022
8476
571
877
944
8642
8069
058
246
5
Bol
navi
TB
cu
dist
rucț
ie B
K-
461
276
325
433
432
538
426
2453
437
434
463
1991
1928
252
214
307
Bol
navi
TB
cu
dist
rucț
ie B
K-
103
6570
102
102
121
103
12
116
112
119
3638
3540
7068
174
Bol
navi
TB
cu
dist
rucț
ie B
K-
1381
958
998
1430
1412
1600
1246
3291
1202
1090
1150
9033
8590
251
229
5722
Bol
navi
TB
cu
dist
rucț
ie B
K-
00
00
00
00
00
00
00
00
00
218
MĂ
SUR
I ÎN
FO
CA
RE
LE
EPI
DE
MIC
E
DE
TU
BE
RC
UL
OZĂ
Teri
tori
ul
adm
inis
trat
iv
Bol
navi
TB
BK
+ Больные ТБ
БК
+
Măs
uri î
n fo
care
le
din
anii
prec
edenți
Măs
uri î
n fo
care
le
luat
e în
evi
dență
în
anul
de
rapo
rtar
e
Num
ăr fo
care
sc
oase
din
evi
dență
în a
nul d
e ra
port
are
Dez
infe
cția
fi na
lăN
umăr
ul c
onta
cțilo
rNumăr focare rămase în evidență la 01.01 a anu-lui de raportare
Din ele au fost investiga-te în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Număr focare luate în evidență în anul de raportare
Din ele au fost investiga-te în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Sursa de infecție abaci-lată (caverne inchise)
Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară
Decesul bolnavului
Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală
Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise
Număr de dezinfecții efectuate
Luați în evidență în foca-re în anul de raportare
din
ei /
Examinați prin me-tode clinice şi para-clinice
Cărora le-a fost prescris curs de tratament profi lactic
Au primit cursul deplin de tratament profi lactic
Dep
istați
cu
sem
ne d
e ТВ
act
ivă
To-
tal
din
ei
copi
i 0-
17
ani
B1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
18m
un. C
hiși
nău
142
8484
7070
8375
815
8686
8669
665
561
5916
13m
un. B
alţi
107
5959
7979
9656
515
106
9810
118
7015
8045
732
06
1To
tal p
e m
unic
ipii
249
143
143
149
149
179
131
1330
192
184
187
2566
2235
518
379
2214
Ane
nii N
oi19
66
2323
273
04
3434
3467
674
46
3B
asar
abea
sca
2612
1210
1012
51
822
2224
285
230
5252
00
Bric
eni
65
515
1517
110
221
2121
5648
108
20
Cah
ul83
2023
3333
3630
23
2115
1820
519
316
136
0C
ante
mir
218
1015
1520
120
020
2024
6565
148
00
Călăr
aşi
3916
1632
3033
271
334
3132
347
281
3231
20
Căuşe
ni30
2729
1919
2316
01
2626
2816
010
625
251
1C
imiş
lia50
5050
2727
3012
06
4747
4735
835
826
262
0C
riule
ni28
2828
1313
1317
06
1313
1327
255
50
0D
onduşe
ni14
1414
88
819
01
99
981
8124
243
2D
roch
ia6
614
66
183
03
1414
1823
2117
172
0D
ubăs
ari
1212
124
44
40
13
33
1513
11
00
Edin
eţ20
1717
1313
2523
03
1616
1617
417
416
163
2Fă
leşt
i81
2929
3232
3522
29
6565
6814
910
241
413
1Fl
oreş
ti12
810
1616
1728
113
5858
5880
7024
100
0G
lode
ni15
1515
1717
1713
13
1717
3485
8525
190
0
219
Hîn
ceşt
i14
1416
1717
2212
00
1212
1214
314
24
43
0Ia
love
ni23
2348
1010
2010
30
2323
2353
753
018
181
0Le
ova
1313
266
612
190
26
68
1919
99
20
Nis
pore
ni45
4552
2727
3023
34
4545
5716
116
126
144
0O
cniţa
33
63
36
50
03
33
1111
119
00
Orh
ei62
3939
6464
7354
16
9696
103
452
395
3030
21
Rez
ina
2323
3028
2852
230
12
22
168
168
5757
00
Rîş
cani
44
410
1016
41
212
1219
3939
99
11
Sîng
erei
6262
6225
2525
340
1088
8888
173
172
3635
00
Soro
ca42
4040
3636
3725
05
6563
6314
213
945
456
1St
răşe
ni45
2424
3737
4630
01
6161
6118
718
720
203
0Şo
ldăn
eşti
1310
1025
2525
421
1038
3838
9688
1510
10
Ştef
an-V
odă
1514
1515
1518
51
122
2226
6363
3232
21
Tara
clia
220
011
1111
104
113
1313
6161
77
00
Tele
neşt
i2
22
33
30
00
33
333
330
01
0U
nghe
ni25
2323
3030
3039
11
5959
5930
130
050
502
0U
TA
Găgău
zia
1512
369
917
161
119
1827
2827
2323
00
‒ C
omra
t3
33
33
60
01
43
313
1310
100
0 ‒
Cea
dîr-
Lung
a4
11
55
77
10
66
613
1212
120
0
‒ V
ulcă
neşt
i8
832
11
49
00
99
182
21
10
0To
tal p
e ra
ioan
e89
062
472
363
963
777
859
624
111
987
975
1052
4791
4454
724
672
5813
Tota
l pe
Mi-
nist
erul
Să-
nătăţii
mal
ul
drep
t
1139
767
866
788
786
957
727
3714
111
7911
5912
3973
5766
8912
4210
5180
27
Tota
l pe
alte
M
inis
tere
00
01
11
00
01
11
4343
00
00
‒ A
CS
00
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ C
alea
Fer
ată
00
01
11
00
01
11
4343
00
00
‒ A
rmat
a N
aţio
nală
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Tota
l pe
Rep
ublică
mal
ul d
rept
1139
767
866
789
787
958
727
3714
111
8011
6012
4074
0067
3212
4210
5180
27
220
MĂ
SUR
I ÎN
FO
CA
RE
LE
EPI
DE
MIC
E
DE
TU
BE
RC
UL
OZĂ
Teri
tori
ulad
min
istr
ativ
Bol
navi
TB
+HIV
/SID
A
Больные ТБ
+ВИЧ
/СПИД
Măs
uri î
n fo
care
le
din
anii
prec
edenți
Măs
uri î
n fo
care
le
luat
e în
evi
dență
în
anul
de
rapo
rtar
e
Num
ăr fo
care
sc
oase
din
ev
idență
în a
nul d
e ra
port
are
Dez
infe
cția
fi na
lă
Num
ărul
con
tacț
ilor
Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare
Din ele au fost investiga-te în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Număr focare luate în evidență în anul de raportare
Din ele au fost investiga-te în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Sursa de infecție abacila-tă (caverne inchise)
Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară
Decesul bolnavului
Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală
Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise
Număr de dezinfecții efectuate
Luați în evidență în foca-re în anul de raportare
din
ei /
Examinați prin meto-de clinice şi paraclinice
Cărora le-a fost pre-scris curs de trata-ment profi lactic
Au primit cursul de-plin de tratament profi lactic
Dep
istați
cu
sem
ne d
e ТВ
act
ivă
To-
tal
din
ei
copi
i 0-
17
ani
B1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
18m
un. C
hiși
nău
3521
219
914
183
34
44
3030
33
00
mun
. Balţi
3422
2236
3659
260
1942
2537
128
8352
471
0To
tal p
e m
unic
ipii
6943
4345
4573
443
2246
2941
158
113
5550
10
Ane
nii N
oi6
00
22
25
00
77
71
10
00
0B
asar
abea
sca
31
11
12
00
22
23
1616
1010
00
Bric
eni
00
01
11
10
00
00
33
33
00
Cah
ul4
12
44
60
00
43
418
165
41
0C
ante
mir
22
20
00
10
02
22
88
00
00
Călăr
aşi
30
03
00
00
00
00
00
00
00
Căuşe
ni1
11
22
40
00
33
46
40
01
0C
imiş
lia2
22
00
20
02
22
34
40
00
0C
riule
ni0
00
22
20
01
22
25
00
00
0D
onduşe
ni0
00
44
40
00
44
413
130
00
0D
roch
ia1
12
11
30
10
11
15
30
00
0D
ubăs
ari
00
02
22
10
01
11
55
00
00
Edin
eţ0
00
00
00
00
00
00
00
00
0Fă
leşt
i5
11
44
40
01
55
736
3636
360
0
221
Flor
eşti
00
03
33
00
03
33
1510
00
00
Glo
deni
66
64
44
31
15
59
1010
00
00
Hîn
ceşt
i2
22
22
22
00
22
210
100
01
0Ia
love
ni2
26
33
62
00
33
39
90
00
0Le
ova
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Nis
pore
ni1
12
11
10
00
11
10
00
00
0O
cniţa
33
52
22
30
02
22
33
33
00
Orh
ei4
44
00
04
00
00
00
00
00
0R
ezin
a0
00
00
00
00
00
00
00
00
0R
îşca
ni1
11
66
81
01
66
811
112
21
0Sî
nger
ei6
66
44
45
00
55
516
162
20
0So
roca
55
64
45
00
26
66
2828
00
00
Străşe
ni1
00
00
00
00
00
00
00
00
0Şo
ldăn
eşti
00
03
33
00
03
33
00
00
00
Ştef
an-V
odă
22
23
35
20
05
55
66
11
00
Tara
clia
10
00
00
00
00
00
00
00
00
Tele
neşt
i1
11
11
10
01
11
22
20
00
0U
nghe
ni0
00
11
10
00
11
14
40
00
0U
TA Găgău
zia
62
35
58
20
06
55
88
44
00
‒ C
omra
t1
11
33
61
00
43
34
40
00
0 ‒
Cea
dîr-L
unga
40
02
22
10
02
22
44
44
00
‒ V
ulcă
neşt
i1
12
00
00
00
00
00
00
00
0To
tal p
e ra
ioan
e68
4455
6865
8532
211
8280
9324
222
666
654
0To
tal p
e Min
iste
rul
Sănă
tăţii
m
alul
dr
ept
137
8798
113
110
158
765
3312
810
913
440
033
912
111
55
0
Tota
l pe
alte
M
inis
tere
00
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ A
CS
00
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ C
alea
Fer
ată
00
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ A
rmat
a N
aţio
nală
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Tota
l pe
Rep
ublică
mal
ul
drep
t13
787
9811
311
015
876
533
128
109
134
400
339
121
115
50
222
MĂ
SUR
I ÎN
FO
CA
RE
LE
EPI
DE
MIC
E D
E T
UB
ER
CU
LO
ZĂ
Teri
tori
ul
adm
inis
trat
iv
Bol
navi
TB
cu
dist
rucț
ie B
K- Б
ольные ТБ
с диструкци
ей БК
-
Măs
uri î
n fo
care
le
din
anii
prec
edenți
Măs
uri î
n fo
care
le
luat
e în
evi
dență
în
anul
de
rapo
rtar
e
Num
ăr fo
care
sc
oase
din
evi
dență
în a
nul d
e ra
port
are
Dez
infe
cția
fi na
lă
Num
ărul
con
tacț
ilor
Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare
Din ele au fost investigate în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Număr focare luate în evidență în anul de raportare
Din ele au fost investigate în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Sursa de infecție abacilată (caverne inchise)
Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară
Decesul bolnavului
Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală
Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise
Număr de dezinfecții efec-tuate
Luați în evidență în focare în anul de raportare
din
ei /
Examinați prin metode clinice şi paraclinice
Cărora le-a fost pre-scris curs de tratament profi lactic
Au primit cursul deplin de tratament profi lactic
Dep
istați
cu
sem
ne d
e ТВ
ac
tivă
To-
tal
din
ei
copi
i 0-
17
ani
A1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
18m
un. C
hiși
nău
106
5757
9898
111
568
70
00
393
392
130
00
mun
. Balţi
53
39
911
20
25
22
2117
118
00
Tota
l pe
mun
icip
ii11
160
6010
710
712
258
89
52
241
440
924
80
0
Ane
nii N
oi44
00
1212
1331
12
4747
4730
300
01
0B
asar
abea
sca
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Bric
eni
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Cah
ul12
34
1919
2018
12
98
1059
496
42
1C
ante
mir
294
413
1315
220
010
1011
5151
2113
00
Călăr
aşi
3012
1225
2426
331
130
3031
206
202
2019
30
Căuşe
ni10
79
1010
136
00
1515
1718
142
21
0C
imiş
lia0
00
55
55
00
66
617
217
224
240
0C
riule
ni15
1515
1010
1016
01
77
727
244
42
2D
onduşe
ni0
00
00
00
00
00
00
00
00
0D
roch
ia1
12
00
00
00
11
10
00
00
0D
ubăs
ari
22
22
22
30
01
11
33
11
00
Edin
eţ7
55
88
148
02
1717
1756
568
80
0Fă
leşt
i6
55
1414
197
12
2424
2860
5440
400
0
223
Flor
eşti
43
315
1518
190
337
3737
7359
1819
32
Glo
deni
11
14
44
31
15
59
1515
62
00
Hîn
ceşt
i21
2124
1515
2019
07
2626
2715
115
01
10
0Ia
love
ni15
1515
1313
268
23
2424
2488
618
80
0Le
ova
1212
248
816
01
08
88
017
179
90
Nis
pore
ni1
11
33
34
00
77
72
20
00
0O
cniţa
00
03
33
20
10
00
44
00
00
Orh
ei12
1212
1414
1715
22
2121
2110
210
20
00
0R
ezin
a8
812
1212
3111
02
44
446
4617
170
0R
îşca
ni3
24
33
62
01
23
610
102
20
0Sî
nger
ei0
00
22
22
00
22
25
50
00
0So
roca
44
46
66
20
19
99
77
00
00
Străşe
ni8
66
1818
2111
00
99
976
764
40
0Şo
ldăn
eşti
00
00
00
00
20
00
00
00
00
Ştef
an-V
odă
1714
142
22
131
117
1717
1615
00
00
Tara
clia
240
06
66
190
06
66
2525
44
00
Tele
neşt
i9
1212
4949
4946
08
5252
5414
313
89
99
2U
nghe
ni41
3939
2020
2033
12
2222
2250
504
40
0U
TA Găgău
zia
1412
3611
1125
100
010
1019
2626
1212
00
‒ C
omra
t3
33
55
73
00
00
06
60
00
0‒
Cea
dîr-L
unga
31
12
22
20
01
11
88
88
00
‒ V
ulcă
neşt
i8
832
44
165
00
99
1812
124
40
0To
tal p
e ra
ioan
e35
021
626
532
232
141
236
812
4442
842
845
715
2114
6322
820
630
7
Tota
l pe
Min
is-
teru
l Sănătăţ
ii m
alul
dre
pt46
127
632
542
942
853
442
620
5343
343
045
919
3518
7225
221
430
7
Tota
l pe
al
te
Min
iste
re0
00
44
40
40
44
456
560
00
0
‒ A
CS
00
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ C
alea
Fer
ată
00
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ A
rmat
a N
aţio
nală
00
04
44
04
04
44
5656
00
00
Tota
l pe
Re-
publ
ică
mal
ul
drep
t46
127
632
543
343
253
842
624
5343
743
446
319
9119
2825
221
430
7
224
MĂ
SUR
I ÎN
FO
CA
RE
LE
EPI
DE
MIC
E D
E T
UB
ER
CU
LO
ZĂ
Teri
tori
ul
adm
inis
trat
iv
TB
evo
lutivă
la p
erso
ane
din
cont
inge
ntul
per
iclit
at
Măs
uri î
n fo
care
le
din
anii
prec
edenți
Măs
uri î
n fo
care
le
luat
e în
evi
dență
în
anul
de
rapo
rtar
e
Num
ăr fo
care
scoa
-se
din
evid
ență
în
anul
de r
apor
tare
Dez
infe
cția
fi na
lăN
umăr
ul c
onta
cțilo
r
Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare
Din ele au fost investigate în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Număr focare luate în evi-dență în anul de raportare
Din ele au fost investigate în anul de raportare
Număr investigații în anul de raportare
Sursa de infecție abacilată (caverne inchise)
Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară
Decesul bolnavului
Total focare pentru care a fost comandată dezinfec-ția fi nală
Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise
Număr de dezinfecții efectuate
Luați în evidență în foca-re în anul de raportare
din
ei /
Examinați prin metode clinice şi paraclinice
Cărora le-a fost pre-scris curs de tratament profi lactic
Au primit cursul de-plin de tratament pro-fi lactic
Dep
istați
cu
sem
ne d
e ТВ
ac
tivă
Total
din
ei
copi
i 0-
17an
i
B1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
18m
un. C
hiși
nău
1917
1710
1013
170
20
00
1046
1046
00
00
mun
. Bălţi
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Tota
l pe
mun
icip
ii19
1717
1010
1317
02
00
010
4610
460
00
0A
neni
i Noi
00
01
11
00
01
11
11
00
00
Bas
arab
easc
a0
00
00
00
00
00
00
00
00
0B
ricen
i0
00
11
10
00
11
10
00
00
0C
ahul
304
620
2026
190
012
810
359
285
2826
122
Can
tem
ir10
35
66
612
00
66
610
710
76
60
0Călăr
aşi
11
17
78
50
07
77
9882
00
20
Căuşe
ni0
00
11
10
00
11
116
165
51
1C
imiş
lia0
00
11
10
00
11
139
390
00
0C
riule
ni0
00
00
00
00
00
00
00
00
0D
onduşe
ni2
22
00
02
00
22
28
84
40
0D
roch
ia0
00
00
00
00
00
00
00
00
0D
ubăs
ari
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Edin
eţ0
00
00
00
00
00
00
00
00
0Fă
leşt
i2
00
22
20
00
22
640
340
00
0Fl
oreş
ti2
23
22
40
00
44
422
200
00
0G
lode
ni1
11
44
40
00
44
414
141
10
0H
înceşt
i6
66
66
88
00
88
894
594
51
10
0
225
Ialo
veni
88
85
57
80
015
1515
460
460
1313
11
Leov
a0
00
00
00
00
00
00
00
00
0N
ispo
reni
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Ocn
iţa0
00
00
00
00
00
00
00
00
0O
rhei
1010
102
22
100
012
1212
233
233
00
10
Rez
ina
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Rîş
cani
00
01
12
10
01
12
77
00
00
Sîng
erei
00
02
22
20
02
22
55
00
00
Soro
ca3
33
44
43
00
77
739
390
00
0St
răşe
ni0
00
00
00
00
00
00
00
00
0Şo
ldăn
eşti
00
03
33
00
03
33
00
00
00
Ştef
an V
odă
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Tara
clia
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Tele
neşt
i1
11
44
42
00
22
289
899
90
0U
nghe
ni3
33
1717
1711
00
2323
2398
980
00
0U
TA Găgău
zia
43
32
24
30
02
22
77
33
00
‒ C
omra
t2
22
11
31
00
22
24
40
00
0 ‒
Cea
dîr-L
unga
21
11
11
20
00
00
33
33
00
‒ V
ulcă
neşt
i0
00
00
00
00
00
00
00
00
0To
tal p
e ra
ioan
e83
4752
9191
107
860
011
611
211
925
8724
8970
6817
4To
tal p
e M
inis
teru
l Să
nătăţii
mal
ul
drep
t
102
6469
101
101
120
103
02
116
112
119
3633
3535
7068
174
Tota
l pe
alte
M
inis
tere
11
11
11
01
00
00
55
00
00
‒ A
CS
00
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ C
alea
Fer
ată
11
11
11
01
00
00
55
00
00
‒ A
rmat
a N
aţio
nală
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Tota
l pe
Rep
ublică
mal
ul
drep
t10
365
7010
210
212
110
31
211
611
211
936
3835
4070
6817
4
226
AC
TIV
ITAT
EA
AN
TIR
AB
ICĂ
Con
tinge
ntel
e de
per
soan
e că
rora
s-a
acor
dat a
sist
enţă
an
tirab
ică
Pers
oane
în
regi
stra
te în
C
SP
Pers
oane
car
e s-
au a
dres
at
la m
edic
ul
resp
onsa
bil
de a
cord
area
as
iste
nţei
an
tirab
ice
Din
ele
:
Pers
oane
im
uniz
ate
cu g
lobu
lină
antir
abică
S-au
în
regi
stra
t co
mpl
icaţ
ii la
in
trod
ucer
ea
prep
arat
elor
an
tirab
ice
Au
fost
pri
mite
ce
rtifi
cate
des
pre
rezu
ltate
le
supr
aveg
heri
i ve
teri
nare
a
anim
alel
or sa
u an
aliz
elor
de
labo
rato
r
Pers
oane
la
car
e s-
a in
dica
t tr
atam
ent
Per
soan
e ca
re a
u pr
imit
un
curs
de
trat
amen
t de
plin
A
12
34
56
7
Pers
oane
afe
ctat
e de
ani
mal
e do
mes
tice
cu stăp
ân şi
agr
icol
e 28
8626
7811
3889
523
518
83
Pers
oane
afe
ctat
e de
ani
mal
e do
mes
tice
fără
stăp
ân
1146
949
828
606
430
5
Pers
oane
afe
ctat
e de
ani
mal
e să
lbat
ice,
roză
toar
e 88
7672
564
01
Pers
oane
afe
ctat
e de
ani
mal
e cu
di
agno
stic
ul d
eter
min
at d
e ra
bie
342
342
341
298
160
97
227
AC
TIV
ITAT
EA
AN
TIR
AB
ICĂ
Teri
tori
ul
adm
inis
trat
iv
Pers
oane
afe
ctat
e de
ani
mal
e do
mes
tice
cu stăp
ân şi
agr
icol
e Pe
rsoa
ne a
fect
ate
de a
nim
ale
dom
estic
e cu
stăp
ân
Pers
oane
afe
ctat
e de
ani
mal
e sa
lbat
ice,
rozăt
oare
Pers
oane
afe
ctat
e de
ani
mal
e cu
di
agno
stic
ul d
eter
min
at d
e ra
bie
Persoane înregistrate în CSP
Pers
oane
ca
re s-
au
adre
sat l
a m
edic
ul
resp
on-
sabi
l de
acor
dare
a as
iste
nţei
an
tirab
ice
Din
ei
Persoane înregistrate în CSP
Pers
oane
ca
re s-
au
adre
sat l
a m
edic
ul
resp
on-
sabi
l de
acor
dare
a as
iste
nţei
an
tirab
ice
Din
ei
Persoane înregistrate în CSP
Pers
oane
ca
re s-
au
adre
sat l
a m
edic
ul
resp
on-
sabi
l de
acor
dare
a as
iste
nţei
an
tirab
ice
Din
ei
Persoane înregistrate în CSP
Pers
oane
-ca
re s-
au
adre
sat l
a m
edic
ul
resp
on-
sabi
l de
acor
dare
a as
iste
nţei
an
tirab
ice
Din
ei
Persoane la care s-a indicat tratament
Per
-so
ane
care
au
prim
it un
cur
s de
tra-
tam
ent
depl
in
Persoane la care s-a indicat tratament
Persoane care au primit un curs de tratament deplin
Persoane la care s-a indicat tratament
Persoane care au primit un curs de tratament deplin
Persoane la care s-a indicat tratament
Per-
soan
e
care
au
prim
it un
cur
s de
tra-
tam
ent
depl
in
mun
. Chiși
nău
808
708
2828
434
256
158
149
3526
2222
2424
2424
mun
. Bălţi
229
211
189
160
101
9695
308
88
00
00
0
Tota
l pe
mun
icip
ii10
3791
921
718
853
535
225
317
943
3430
2224
2424
24
Ane
nii N
oi52
524
314
1414
70
00
013
1313
13
Bas
arab
easc
a27
262
26
66
40
00
00
00
0
Bric
eni
5049
4847
99
99
00
00
55
54
Cah
ul16
616
160
2042
4242
163
33
318
1818
16
Can
tem
ir20
2020
1317
1717
130
00
01
11
1
Călăr
aşi
9392
5030
98
81
33
30
4040
4022
Căuşe
ni84
8027
2730
3017
171
11
10
00
0
Cim
işlia
5050
2724
1111
119
00
00
22
22
Criu
leni
4444
4435
1313
1310
22
22
00
00
Don
duşe
ni51
514
414
1414
140
00
07
77
7
Dro
chia
6965
3718
3838
3832
44
44
2525
2525
Dubăs
ari
1818
188
11
11
00
00
1616
1614
Edin
eţ0
05
50
00
00
00
00
00
0
Făleşt
i45
453
312
1212
124
44
417
1717
17
228
Flor
eşti
6060
6059
1616
1616
22
22
66
66
Glo
deni
3131
1111
1111
1111
22
22
77
77
Hîn
ceşt
i77
7113
1316
1616
135
33
22
22
2Ia
love
ni60
3114
226
2220
195
44
417
1717
5Le
ova
2525
31
77
77
11
11
1616
1616
Nis
pore
ni24
2424
86
66
21
11
07
77
2O
cniţa
1919
1917
1717
178
11
11
00
00
Orh
ei97
7515
1527
2323
223
33
310
1010
10R
ezin
a46
4644
3029
2929
250
00
023
2322
22R
îşca
ni32
3232
2925
2525
80
00
00
00
0Sî
nger
ei20
2020
185
55
50
00
09
99
9So
roca
6161
4640
2323
2320
11
10
3030
3029
Străşe
ni61
5619
1739
3636
250
00
00
00
0Şo
ldăn
eşti
2323
233
66
63
00
00
11
11
Ştef
an V
odă
2827
44
1616
1614
00
00
00
00
Tara
clia
5952
5150
1111
118
00
00
66
66
Tele
neşt
i48
489
115
159
42
22
13
33
2U
nghe
ni90
8830
2719
1919
180
00
014
1414
14U
TA Găgău
zia
219
217
135
123
8179
7854
55
54
2323
2322
‒ C
omra
t10
410
499
8743
4343
272
22
223
2323
22 ‒
Cea
dîr-L
unga
8179
3232
2826
2522
33
32
00
00
‒ V
ulcă
neşt
i34
344
410
1010
50
00
00
00
0To
tal p
e ra
ioan
e18
4917
5992
170
761
159
757
542
745
4242
3431
831
831
727
4To
tal M
. Sănătăţ
ii m
alul
dre
pt28
8626
7811
3889
511
4694
982
860
688
7672
5634
234
234
129
8
Tota
l alte
Min
iste
re0
00
00
00
00
00
00
00
0 ‒
AC
S0
00
00
00
00
00
00
00
0 ‒
Cal
ea F
erată
00
00
00
00
00
00
00
00
‒ A
rmat
a N
aţio
nală
00
00
00
00
00
00
00
00
Tota
l R
epub
lica
mal
ul
drep
t28
8626
7811
3889
511
4694
982
860
688
7672
5634
234
234
129
8
229
OR
GA
NIZ
AR
EA
SU
PRAV
EG
HE
RII
ȘI C
ON
TR
OL
UL
INFE
CȚ
IIL
OR
NO
SOC
OM
IAL
E
Obi
ectiv
e m
edic
o-sa
nita
re
Tota
l ob
iect
ive
supu
se
supr
aveg
heri
i sa
nita
re
Num
ărul
de
inst
ituţii
med
ico-
sani
tare
car
e:
Num
ărul
de
inst
ituţii
med
ico-
sani
tare
în c
are
funcţia
de
med
ic
epid
emio
log
este
oc
upată
Au
inst
ituit
Com
itete
de
supr
aveg
here
şi
con
trol
al
infe
cţiil
or
noso
com
iale
Au
incl
us
în st
ate
de
pers
onal
funcţia
de
med
ic
epid
emio
log
de
spita
l
Au
coor
dona
t Pl
anul
de
supr
aveg
here
şi
cont
rol a
l inf
ecţii
lor
noso
com
iale
cu
CSP
Au
apro
bat P
lanu
l de
ges
tiona
re
a deşe
urilo
r re
zulta
te d
in
activ
itate
a m
edic
ală
Publ
ice
tota
l, in
clus
iv:
14
1725
464
401
438
34
Spita
le re
publ
ican
e to
tal,
incl
usiv
: 62
3425
3427
11
Fi
liale
le lo
r 2
21
22
1
Spita
le m
unic
ipal
e 14
147
2727
19
Spita
le ra
iona
le46
3223
3631
30
De
asis
tenţă
med
icală
prim
ară
tota
l, in
clus
iv:
1187
110
1326
029
40
Cen
tre c
onsu
ltativ
e di
agno
stic
e
66
00
01
Cen
tre a
med
icilo
r de
fam
ilie
3426
117
164
Cen
tre d
e Să
năta
te12
420
461
584
Ofi c
ii a
med
icilo
r de
fam
ilii
339
04
7091
0
Ofi c
ii d
e să
năta
te
234
40
2634
1
C
entre
de
sănă
tate
aut
onom
e to
tal,
incl
usiv
: 18
053
173
853
Ofi c
ii a
med
icilo
r de
fam
ilii
301
03
2624
2
Alte
Inst
ituții
Med
ico-
Sani
tare
Pub
lice
119
254
3644
19Pr
ivat
e to
tal,
incl
usiv
:89
948
1315
828
24
Sp
itale
1515
415
155
C
entre
, cab
inet
e m
edic
ale
245
141
2858
1
Labo
rato
are
diag
nost
ice
243
16
96
C
entre
, cab
inet
e st
omat
olog
ice
49
613
610
118
31
La
bora
toar
e te
hnic
o-de
ntar
e23
01
14
9
Alte
inst
ituţii
med
ico-
sani
tare
priv
ate
963
07
130
Dep
arta
men
tale
41
81
1012
1
230
MA
LA
DII
ŞI I
NTO
XIC
AŢ
II P
RO
FESI
ON
AL
E
Mal
adii și
into
xicații
pro
fesi
onal
e ac
ute
Mal
adii și
into
xicații
pro
fesi
onal
e cr
onic
e ( n
umăr
af
ectați
depi
staț
i pri
ma
dată
) To
tal
Num
ărul
de
cazu
ri, t
otal
Incl
usiv
în
grup
(m
ai
mul
t de
2 pe
rsoa
ne)
Num
ărul
de
afec
tați
Num
ărul
de
cazu
ri, t
otal
incl
usiv
:
Caz
uri
sum
a (r
ub. 1
+5)
Num
ăr a
fect
ați
(sum
. 3,4
,5)
сu p
ierd
erea
ca
paci
tății
de
mun
că î
n sp
ecia
litat
e
fără
pie
rder
ea
capa
cității
de
mun
că î
n sp
ecia
litat
e
сu p
ierd
erea
ca
paci
tății
de
mun
că
fără
pie
rder
ea
capa
cității
de
mun
că
12
34
56
78
9
00
00
20
22
2
INTO
XIC
AŢ
II A
CU
TE
NE
PRO
FESI
ON
AL
E D
E E
TIO
LO
GIE
CH
IMICĂ
Con
tinge
ntul
pe
rsoa
nelo
r
Num
ărul
de
into
xicaţii
ac
ute
tota
l
Tota
lIn
clus
iv d
in r
ub. 2
și 3
Afectați
Decedaţi
Alc
ool
Pes
ticid
eM
edic
amen
te
Stu
pefi a
nte
Gaz
eA
lte su
bsta
nţe
toxi
ce (e
x.: a
cid
acet
ic, c
lor,
etc.
)Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
A1
23
45
67
89
1011
1213
1415
Cop
ii:
1-3
ani
108
108
00
03
053
00
06
046
0
3-18
ani
10
610
42
120
00
521
00
40
361
Adu
lți to
tal (
18 a
ni
și p
este
) din
ei:
1601
1574
2735
010
161
306
123
092
178
714
Băr
baţi
sub
62 a
ni
651
636
1521
33
91
880
220
610
243
11
Fem
ei su
b 57
ani
793
787
658
12
019
21
00
271
508
3
231
INTO
XIC
AŢ
II A
CU
TE
NE
PRO
FESI
ON
AL
E D
E E
TIO
LO
GIE
CH
IMICĂ
Teri
tori
ul
adm
inis
trat
iv
Cop
ii 1
-3 a
niC
opii
3-1
8 an
iA
dulți
tota
l (18
ani
și p
este
) Băr
baţi
sub
62 a
ni
Fem
ei su
b 57
ani
Num
ărul
de
into
xicaţii
ac
ute
Tota
l
Num
ărul
de
into
xicaţii
ac
ute
Tota
l
Num
ărul
de
into
xicaţii
ac
ute
Tota
l
Num
ărul
de
into
xicaţii
ac
ute
Tota
l
Num
ă-ru
l de
into
-xi
caţii
ac
ute
Tota
l
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
Afectați
Decedaţi
A1
23
34
45
65
78
69
107
mun
. Chiși
nău
7474
079
781
1444
1423
2165
163
615
793
787
6
mun
. Bălţi
3434
027
261
157
151
60
00
00
0
Tota
l pe
mun
icip
ii10
810
80
106
104
216
0115
7427
651
636
1579
378
76
Ane
nii N
oi0
00
55
040
425
2427
321
222
Bas
arab
easc
a1
10
00
03
12
10
11
10
Bric
eni
22
011
110
99
08
80
1010
0
Cah
ul8
80
2020
031
310
99
16
61
Can
tem
ir21
210
2727
074
668
31
21
01
Călăr
aşi
88
015
150
2424
07
70
1212
0
Căuşe
ni8
80
1717
031
310
1111
013
130
Cim
işlia
22
010
100
2410
149
47
116
5
Criu
leni
33
010
100
3024
617
134
109
1
Don
duşe
ni0
00
1515
029
227
2316
76
60
Dro
chia
1111
073
730
3022
820
164
54
1
Dubăs
ari
00
00
00
125
70
00
00
0
Edin
eţ1
10
88
023
231
1515
05
50
Făleşt
i4
40
1010
063
630
2828
022
220
Flor
eşti
2020
047
470
5050
089
890
5151
0
Glo
deni
44
09
90
2121
014
140
44
0
232
Hîn
ceşt
i30
300
3131
012
011
64
5554
156
551
Ialo
veni
00
074
740
7565
1041
356
3430
4Le
ova
00
05
50
1111
04
40
55
0N
ispo
reni
1414
020
200
2929
018
180
1111
0O
cniţa
00
013
130
4545
03
30
22
0O
rhei
1212
025
250
2929
018
180
1010
0R
ezin
a2
20
1616
024
204
00
00
00
Rîş
cani
109
118
180
6352
1142
348
2118
3Sî
nger
ei5
50
1616
019
190
22
06
60
Soro
ca21
210
3030
099
990
3636
040
400
Străşe
ni30
300
1515
051
510
1616
426
260
Şoldăn
eşti
44
017
161
2828
014
140
1010
0Şt
efan
-Vodă
00
020
200
3931
80
00
105
5Ta
racl
ia2
20
77
022
220
1111
08
80
Tele
neşt
i4
40
1212
06
60
33
03
30
Ung
heni
99
019
190
2929
08
80
1010
0U
TA Găgău
zia
1111
039
390
8484
240
402
4444
0 ‒
Com
rat
44
010
100
2727
212
122
1515
0 ‒
Cea
dîr-L
unga
55
019
190
4040
021
210
1919
0 ‒
Vul
căneşt
i2
20
1010
017
170
77
010
100
Tota
l pe
raio
ane
247
246
165
465
31
1267
1180
9758
955
450
474
454
24To
tal p
e M
inist
erul
Să
nătăţii
mal
ul d
rept
355
354
176
075
73
2868
2754
124
1240
1190
6512
6712
4130
Tota
l pe
al
te
Min
iste
re0
00
00
00
00
00
00
00
‒ A
CS
00
00
00
00
00
00
00
0 ‒
Cal
ea F
erată
00
00
00
00
00
00
00
0 ‒
Arm
ata
Naţ
iona
lă0
00
00
00
00
00
00
00
Tota
l pe
Rep
ublică
mal
ul
drep
t35
535
41
760
757
328
6827
5412
412
4011
9065
1267
1241
30
233
SUPR
AVE
GH
ER
EA
EN
TOM
OL
OG
ICĂ
Obi
ectiv
ele
Num
ărul
obi
ectiv
elor
pop
ulat
e de
țânţ
ari
Ţânţa
ri d
e m
alar
ie
Ţânţa
ri C
ulex
Tota
l N
r. m
axim
al
Tota
lN
r. m
axim
al
în în
căpe
ri
în
afa
ra
încă
peri
lor
în în
căpe
ri
în a
fara
în
căpe
rilo
r
A1
23
45
6
Obi
ectiv
e co
mun
ale
37
388
150
151
104
135
Subs
olur
i 18
298
105
199
369
176
Gră
dinițe
11
628
5051
2755
Școl
i 11
939
5859
2211
4
Zone
de
odih
nă p
entru
cop
ii40
6122
351
4621
1
Sana
torii
, cas
e pe
ntru
cop
ii0
00
35
0
Uni
tăți
de a
limen
tație
10
7135
4852
3635
Baz
ine
de a
pă
585
X0
236
X0
Popa
s de
zi20
1X
017
9X
0
234
A. M
ĂSU
RI E
FEC
TU
ATE
ÎN IN
STIT
UŢ
IIL
E P
REŞC
OL
AR
E
Num
ărul
inst
ituţii
lor
pent
ru c
opii
în
rai
on, m
unic
ipiu
Num
ărul
inst
ituţii
lor
pent
ru c
opii
în c
are
s-au
efe
ctua
t cer
cetă
ri
de la
bora
tor
la e
nter
obio
ză
Num
ărul
inst
ituţii
lor
de c
opii
în
care
au
fost
efe
ctua
te măs
uri d
e as
anar
e
Tota
lD
in e
le:
Tota
l ins
tituţ
ii pr
eşco
lare
ex
amin
ate
S-a
exam
inat
A
u fo
st d
epis
taţi
cu
oxiu
ri
Num
ărul
in
stitu
ţiilo
r pe
ntru
cop
ii
Au
fost
trat
aţi
Cop
iiPe
rson
al
Cop
ii
Pers
onal
C
opii
Pe
rson
alC
opii
Pe
rson
al
12
34
56
78
910
11
1412
1394
7328
366
714
3405
422
621
1259
118
460
6789
585
B. M
ĂSU
RI E
FEC
TU
ATE
ÎN Ş
CO
LI
Num
ărul
cla
selo
r I-
IV în
rai
on,
mun
icip
iu
Num
ărul
cla
selo
r I-
IV, î
n ca
re a
u fo
st e
fect
uate
cer
ceta
ri d
e la
bora
tor
la e
nter
obio
zaN
umăr
ul c
lase
lor
I-IV
, în
care
au
fost
ef
ectu
ate
măs
uri d
e as
anar
e
Tota
l
Din
ele
: To
tal c
lase
le I-
IV
exam
inat
e
S-a
exam
inat
Au
fost
dep
istaţi
cu
oxiu
riN
umăr
ul
clas
elor
I-IV
Au
fost
trat
aţi
Cop
ii cl
asel
e
I-IV
Pers
onal
Cop
ii
Pers
onal
C
opii
Pe
rson
al
Cop
ii
Pers
onal
12
34
56
78
910
11
6721
1294
9110
649
1600
3369
155
1719
5910
513
3567
1236
6
235
DE
RAT
IZA
RE
A L
A O
BIE
CT
IVE
Cat
egor
ia o
biec
tivel
or
Luc
rări
de
dera
tizar
eE
vide
nţa
număr
ului
rozăt
oare
lor
Obi
ectiv
e la
ev
idenţă
Supr
afaţ
a la
evi
dență,
m
ii m
2A
u fo
st lu
ate
la e
vide
nţă
Num
ărul
su
praf
eţel
or
de u
rmă
Evi
denț
a ca
pcan
elor
Tota
l di
n el
e su
nt
elib
erat
ePr
eluc
rat
Elib
erat
N
umăr
ul
de o
biec
te
Supr
afaţ
a în
mii
m2
Au
fost
in
stal
ate
Plasate
Plasate capcane
Rozăt
oare
ca
ptur
ate
Num
ărul
ob
iect
elor
cu
rozăt
oare
la
fi ne
le
anul
ui
Supr
afeţ
e de
urm
ăC
apca
ne
Şoareci
Şobolani
A1
23
45
67
89
1011
1213
Între
prin
deril
e de
car
ne
-lapt
e
9486
,250
67,7
3250
45,1
123
20,2
70
61
00
03
Între
prin
deril
e de
pă
stra
re şi
pre
lucr
are
a grău
nţoa
selo
r şi
prod
usel
or d
e pâ
ine
165
141
1690
,92
1322
,09
4438
2,1
7,2
184
3587
117
21
Între
prin
deril
e de
pă
stra
re şi
pre
lucr
are
a le
gum
elor
-fru
ctel
or
9182
4200
,28
3996
,08
520
0,7
5,3
293
151
05
Inst
ituții
de
prod
use
alim
enta
re şi
obi
ecte
le
alim
entaţie
i pub
lice
6665
23
969,
183
2143
3,10
394
231,
18,
4232
953
124
3113
49
Obi
ecte
le a
nim
alie
re
20
9,4
02
4,8
0,8
194
200
12
Obi
ecte
loca
tive,
cu
rativ
e, d
idac
tic-
educ
ativ
e şi
alte
obi
ecte
so
cial
e
3357
3023
2474
53,9
1424
6981
,83
145
206,
38,
673
296
309
3510
144
Obi
ecte
le in
dust
riale
, de
trans
port,
tehn
ice
1174
1023
4140
,732
3533
,532
8057
1,82
13,5
308
4431
631
1538
Alte
le
581
527
997,
312
206,
212
3823
,60
178
100
00
28
236
ACTIVITATEA DE LABORATOR
Denumirea cercetărilor
Total probe
cercetate
Total efectuate
investigații
Total efectuate
măsurători
Implemen-tate metode noi de in-vestigaţii
Din ele stan-dardizate (SM, ISO,
alte)
A 1 2 3 4 5
Bacteriologice 152442 301628 440 27 2
Molecularo-biologică (PCR) 746 829 0 0 0
Serologice 120480 131623 949 0 0
Virusologice 449 449 0 0 0
Parazitologice 314556 318468 0 1 0
Sanitaro-bacteriologice 185188 361561 1413 16 15
Sanitaro-igienice 101094 321885 3078 73 30
Radiologice 2306 4594 26681 3 3
Investigaţiile factorilor fi zici din mediul ocupaţional şi înconjurător
X X 173298 791 8
237
CE
RC
ETĂ
RI D
E L
AB
OR
ATO
R A
PR
OD
USE
LO
R A
LIM
EN
TAR
E, I
NC
LU
SIV
A M
ATE
RIE
I PR
IME
N
umăr
ul in
vest
igaţ
iilor
la p
aram
etri
fi zi
co-c
him
ici
Num
ărul
inve
stig
aţiil
or la
indi
cato
ri fi
zico
-chi
mic
i
Den
umir
ea p
rodu
selo
rTo
tal
Din ele neconforme normelor sanitare
incl
usiv
pri
n co
nţin
utul
de:
Ele
men
te
toxi
ce
Incl
usiv
pri
n co
nțin
utul
de:
Mic
otox
ine
Ben
zapi
ren
A
ditiv
i al
imen
tari
M
ercu
rPl
umb
Cad
miu
Ars
en
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Total
Din ele neconforme normelor sanitare
Total
Din ele neconforme normelor sanitare
Total
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Car
ne şi
pro
duse
din
car
ne
5381
164
120
966
929
1379
7014
40
30
420
330
510
Păsă
ri şi
pro
duse
de
pasă
re
648
80
161
492
3357
500
20
150
130
120
Lapt
e, p
rodu
se la
ctat
e, u
nt și
sm
întînă
4308
2093
00
599
30
157
03
061
011
068
0
Peşt
e, p
rodu
se d
in p
eşte
şi d
e m
are
1213
390
145
1167
1133
514
20
140
450
320
280
Prod
use
de p
anifi
caţie
, cer
eale
și
pro
duse
cer
ealie
re13
516
419
736
30
1642
5731
018
40
60
680
600
360
Zahă
r şi p
rodu
se d
e pa
tiser
ie
24
2444
206
518
455
3039
515
038
014
70
112
013
50
Legu
me şi
bos
tăno
ase
729
461
100
229
1938
257
05
078
064
068
0
Fruc
te şi
pom
uşoa
re11
035
295
00
290
1618
120
01
049
024
037
0
Prod
use
din
grăs
imi v
eget
ale
18
5655
493
2444
051
013
30
20
570
120
580
Ber
e şi
bău
turi
neal
cool
ice
2716
209
169
3224
311
621
870
110
220
150
360
Bău
turi
alco
olic
e 26
1217
2324
020
412
010
50
80
160
120
280
Prod
use
pent
ru a
limen
taţia
co
piilo
r26
40
440
319
7749
825
02
00
00
023
0
Alte
11
708
1357
8814
60
110
283
071
027
032
013
50
238
CE
RC
ETĂ
RI D
E L
AB
OR
ATO
R A
PR
OD
USE
LO
R A
LIM
EN
TAR
E, I
NC
LU
SIV
A M
ATE
RIE
I PR
IME
Den
umir
ea p
rodu
selo
r
Num
ărul
pr
obel
or la
in
dica
tori
i fi z
ico-
chim
ici
Num
ărul
pro
belo
r in
vest
igat
e la
in
dica
tori
i mic
robi
olog
ici
Num
ărul
in
vest
igaț
iilor
in
dici
lor
mic
robi
olog
ice
Num
ărul
pr
obel
or
inve
stig
ate
la
antib
iotic
i
Num
ărul
pr
obel
or
inve
stig
ate
la c
onțin
utul
ra
dion
ucliz
ilor
Volumul produselor alimentare rebutate (kg)
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Incl
usiv
la o
rgan
ism
e pa
toge
ne
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Inclusiv au fost depistate salmonele
A19
2021
2223
2425
2627
2829
3031
32
Car
ne şi
pro
duse
din
car
ne30
9913
643
1821
636
2162
1315
546
280
00
20
506,
274
Păsă
ri şi
pro
duse
de
pasă
re
1402
1021
4910
117
1532
753
5913
911
07
045
,919
Lapt
e, p
rodu
se la
ctat
e, u
nt și
smîn
tînă
1841
1633
6627
224
7648
198
9533
010
243
019
6,94
9
Peşt
e, p
rodu
se d
in p
eşte
şi d
e m
are
1162
2613
6480
1056
232
4098
100
00
160
46,9
3Pr
odus
e de
pan
ifi caţie
, cer
eale
și
prod
use
cere
alie
re42
1435
359
321
273
10
1951
250
071
022
2,35
Zahă
r şi p
rodu
se d
e pa
tiser
ie
1987
100
1820
,64
277
1504
340
5949
721
00
670
1087
,527
Legu
me şi
bos
tăno
ase
617
179
121
540
20
1855
300
053
043
34,6
3
Fruc
te şi
pom
uşoa
re
821
630
91
132
00
750
10
087
08,
8
Prod
use
din
grăs
imi v
eget
ale
879
2345
67
391
20
1249
80
048
076
,77
Ber
e şi
bău
turi
neal
cool
ice
1611
1918
5469
1337
10
4915
750
030
061
96,2
1
Bău
turi
alco
olic
e 86
016
00
00
00
00
018
013
84,7
Prod
use
pent
ru a
limen
taţia
cop
iilor
38
016
314
022
70
010
620
90
30
0
Alte
80
8876
796
7961
458
3083
731
519
1229
80
585
382
5,77
239
CE
RC
ETĂ
RI D
E L
AB
OR
ATO
R A
MAT
ER
IEI P
RIM
E Ș
I PR
OD
USE
LO
R A
LIM
EN
TAR
E, O
BIE
CT
IVE
LO
R M
ED
IUL
UI
LA
CO
NŢ
INU
TU
L R
EM
AN
ENŢ
EL
OR
DE
PE
STIC
IDE
ȘI N
ITR
AŢ
I
Den
umir
ea
obie
ctiv
elor
Inve
stig
ații,
din
ele
pe
grup
e de
pes
ticid
e şi
nitr
aţi:
Total investigatii O
rgan
oclo
-ru
rate
, in-
clus
iv P
OP
Org
ano-
fosf
oric
eO
rgan
ice
de
cupr
uD
itioc
arbo
nate
A
cizi
ca
rbon
ici s
i de
rivații
lor
Pire
troi
ziSi
ntri
azin
eA
lte
pest
icid
eN
itrat
i
Tota
l nu
co
resp
und
norm
elor
sa
nita
re
(din
ru
b.1)
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
Tota
l
Din ele neconforme normelor sanitare
A1
23
45
67
89
1011
1213
1415
1617
1819
20Pr
odus
e al
imen
tare
de
orig
ine
anim
ală
430
301
085
030
00
014
00
00
00
00
00
Prod
use
vege
tale
şi
prod
use
de
prel
ucra
re a
lo
r (le
gum
e,
fruc
te e
tc.)
9517
1014
113
051
841
031
42
204
062
70
510
885
242
7622
322
9
Prod
use
pent
ru
copi
i - la
pte
mat
ern
4747
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Apa
12
7758
50
136
05
044
040
052
035
30
620
00
0
Solu
l 16
690
046
00
06
02
016
06
00
00
00
Aer
ul z
onei
de
mun
că
489
30
178
021
014
68
390
360
00
660
046
17
Alte
le
2018
00
00
01
00
01
037
00
00
00
240
MĂ
SUR
I DE
CO
NST
RÎN
GE
RE
AD
MIN
IST
RAT
IVĂ
APL
ICAT
E D
E S
PEC
IAL
IȘT
II S
SSSP
În S
upra
vegh
erea
de
Stat
a
Sănă
tății
Pub
lice
Num
ărul
pr
oces
elor
ve
rbal
e
Num
ărul
am
enzi
lor
aplic
ate
Sum
a în
le
i
Sum
a (în
le
i) în
casa
tă
în p
erio
ada
gest
iona
ră
(Tot
al)
Num
ărul
pr
escr
ipții
lor
sani
tare
Nr.
do-
sare
lor
pred
ate
în
orga
nele
de
anc
he-
tă
Num
ărul
do
sare
lor
pe c
are
au
fost
ado
ptat
e de
cizi
i de
cons
trân
gere
Num
ărul
ho
tărâ
rilo
r de
sist
are
a
expl
oataţie
i ob
iect
ivel
or
Num
ărul
ob
iect
ivel
or
expl
oataţia
ca
rora
a
fost
sist
ată
Volu
mul
pr
odus
elor
al
imen
tare
re
buta
te (k
g)
Num
ărul
pe
rsoa
nelo
r el
iber
ate
din
serv
iciu
la
pro
pune
-re
a SS
SSP
A1
23
45
67
89
1011
Alim
enta
rea
cu a
pă
108
8700
3100
420
34
8764
05
Prot
ecția
reze
rvua
relo
r de
apă
00
00
790
00
00
0
Prot
ecția
aer
ului
atm
osfe
ric1
120
010
030
00
00
00
Prot
ecția
solu
lui
1010
3000
2100
420
02
20
0O
biec
tivel
e co
mun
ale
(far
a IM
SP)
198
197
1100
0056
500
361
23
4035
4520
8
Inst
ituții
lor m
edic
o-sa
nita
re
5050
1908
011
690
367
00
2321
1110
,911
10,9
Farm
acii,
dep
ozite
fa
rmac
eutic
e3
360
030
015
00
66
057
Intre
prin
deril
e in
dust
riale
si
agric
ole
100
9610
2880
4589
043
72
652
4734
4541
5
Obi
ectiv
e de
chi
miz
are
77
1240
057
5097
00
5355
47,4
105
Inst
ituții
lor p
entru
cop
ii și
tin
eret
332
329
1313
2068
385
1113
02
9285
1189
,93
541
Indu
strie
i alim
enta
re0
00
00
00
55
120
184
Alim
entație
i pub
lice
16
015
936
0600
1761
0029
82
658
5851
09,3
4968
4C
omerțu
lui c
u pr
odus
e al
imen
tare
46
346
467
9700
2780
5010
702
593
9290
76,4
511
35
Num
ărul
pro
cese
lor-v
erba
le
(abs
.) ap
licat
e co
nfor
m
Cod
ului
con
trave
nţio
nal n
r. 21
8-X
VI d
in 2
4.10
.200
8,
Arti
colu
l
8081
8283
268
269
270
271
276
1025
136
472
250
40
32
241
ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ А СSР TERITORIALE
Cheltuieli fi nanciare în activitatea CSP teritorial Articol Aliniat CodulCheltuieli executate, (în mii lei)
Cheltuieli bugetare
Remunerarea muncii, total 111, 112 01-08 1 102126,2
Plata mărfurilor şi serviciilor
Energia electrică, gazele, apa-canalizaţia, salubritatea 113 01, 02, 34, 35 2 3451,2
Medicamente (biopreparate, vaccinuri, diag., reactive etc.) 113 10 3 6016,8Inventar moale şi echipament 113 14 4 22,6Reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor 113 18 5 652,3Reparaţii ale utilajului, inventarului 113 19 6 121,0
Alte plăţi pentru mărfuri şi servicii 113 Alte aliniate 7 4711,1
Deplasări în interes de serviciu
În interiorul teritoriului subordonat 114 1 8 45,3Peste hotarele ţării 114 2 9 38,2Cheltuieli capitale 242,243 10 40894,6
Prestări servicii, conform deviziunii veniturilor și cheltuielilor
Dezinfecţia profi lactică la efectuarea cerc. de laborator în: X X 11 8861,7
Certifi carea igienică X X 12 14906,9
Autorizarea igienică a obiectivelor X X 13 17352,0
Autorizarea igienică a transportului cu destinaţie specială X X 14 422,2
Suplimentar
Alocaţii pentru executarea Programelor Naţionale X X 15 596,4
Cheltuieli (din venituri pentru servicii medicale prestate)
Remunerarea muncii, total 111, 112 01-08 16 28455,5
Energia electrică, gazele, apa-canalizaţia, salubritatea 113 01, 02, 34, 35 17 5225,3
Medicamente (biopreparate, vaccinuri, diag., reactive etc.) 113 10 18 4906,7
Inventar moale şi echipament 113 14 19 151,8
Reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor 113 18 20 2234,6
Reparaţii ale utilajului, inventarului 113 19 21 996,3
Alte plăţi pentru mărfuri şi servicii 113 Alte aliniate 22 14065,2
Deplasări în interiorul teritoriului subordonat 114 1 23 177,9
Deplasări peste hotare 114 2 24 209,3
Cheltuieli capitale 242,243 25 9036,0
242
Bun de tipar 02.06.2014Format 60x84/8
Coli de tipar 30,5Tiraj 250 ex.
Comanda nr. 21
Tipografi a Academiei de Ştiinţe a Moldoveimun. Chişinău, str. Petru Movilă, 8