Trasaturi

Palo Alto

Chicago

Columbia (Empirica)

Toronto

Frankfurt

O scoala ignorata

- contrapondere la curentul

psihanalist

- problema cvasi-

imposibilitatii de a crea

cercetari empirice care sa

poata valida o asemenea

teorie

William I. Thomas si

Florian W. Znaniecki –

"The Polish

Peasant in Europe and

America"

Primele tematici serios

abordate:

grupul primar

structura familiei si

sistemul de clase din

mediul rural

mediul social si economic

comportamentul religios

fenomenele de

dezorganizare si de

reorganizare ale societatii

disolutia solidaritatii

familiale

Patru tipuri de preocupari:

•Analiza propagandei

•Studiul opiniei publice

•Psihologia sociala

•Cercetarea de piata

HAROLD INNIS

Formatie economica

(interesat de istoria

economiei)

Mijloacele de comunicare in

istoria civilizatiilor si a

imperiilor => istorie e

civilizatiei prin prisma

mijloacelor de comunicare

Cercetarea administrativa

(obiectiva)

- Cine sunt cei care sunt

expusi mesajelor media?

- Care le sunt preferintele?

- Care sunt efectele asupra

lor, ca urmare a unor

modalitati diferite de

prezentare a mesajului?

- Cum pot fi demonstrate

stiintific si masurate aceste

efecte?

Respingerea ideeii ca

terapia ar trebui sa insemne

scoaterea individului din

mediul sau social, tratarea

acestuia, apoi reinsertia in

mediul social

ROBERT EZRA PARK

Contributii importante:

– Analize ale opiniei publice

– Definitii ale stirilor

– Distinctia

masa/multime/public

– Functiile comunicarii

– Anticipeaza teorii de mai

tarziu: fluxul comunicarii in

doua trepte, agenda setting,

gatekeeping, newsworthiness

• Paul Lazarsfeld descopera

rolul grupului si al liderilor de

opinie in medierea mesajului

transmis prin mass media;

• Harold Lasswell defineste

elementele fundamentale ale

procesului de comunicare,

sugerand inclusiv o

modalitate de organizare a

cercetarilor de profil, expune

functiile mass media, studiaza

propaganda;

Imperiile si Comunicarea

Mijloacele de comunicare se

coreleaza cu

1. Timpul

2. Spatiul

Timpul: argila, pergamentul

si piatra => descentralizare

(time- biased)

Cercetarea critica

(interpretativa)

- Cum sunt organizate si

controlate institutiile media?

- Care sunt consecintele

presiunii exercitate asupra

institutiilor media, ca urmare

a tendintei spre centralizare,

standardizare si

comercializare?

• Carl Hovland aduce in

centrul atentiei persuasiunea,

transformand aceasta tema

intr-o preocupare permanenta

a teoriei comunicarii;

• Kurt Lewin plaseaza

grupul in inima proceselor de

comunicare, studiaza modul

in care se propaga influenta in

cadrul grupurilor si le acorda

acestora rolul primordial in

schimbarea sociala.

Spatiul: papirusul si hartia

(distruse usor; usor

transportabile) =>

centralizare (space-biased)

Imperiile care au beneficiat

de mjloace space-biased –

papirus si hartie –> formula

centralizata dar cu institutii

autonome

Imperiile care au dispus de

mijloace de comunicare time-

biased –> structuri

descentralizate dar cu

institutii organizate ierarhic

- Constituie aceste tendinte,

chiar daca „mascate”, o

amenintare la adresa

valorilor umaniste?

- Cum este modelat procesul

de comunicare de catre

factorii de natura politica,

legislativa, economica si

institutionala?

GREGORY BATESON

Campuri de cercetare:

- antropologia

- terapia familuala

Opera de referinta: "Steps

To An Ecology of Mind" ->

dubla constrangere

Publicul si multimea nu

reprezinta grupuri organizate

din punct de vedere formal, ci

„faze preliminare” in

procesul de formare a

grupului, perioade tranzitorii

de-a lungul carora indivizii se

elibereaza de vechile legaturi

pentru a crea altele noi;

ambelor le lipseste constiinta

de sine ca sunt grupuri

Multimea nu este o hoarda

care haladuieste, ci o

caracterizeaza atentia comuna

generata de un eveniment

important, de un fenomen.

PAUL LAZARSFELD

Teoria fluxului comunicarii

in doua trepte

Mecanismul votului

Indexul Predispozitiilor

Politice

Liderii de opinie

Efectelecampaniei:

activare

intarire

convertire

Timp / Spatiu

time-biased media

– evolutia istorica a unei

societati

– traditia, continuitatea,

evolutia graduala

– invatamintele care ne vin

din istorie

space-biased media

– favorizeaza expansiunea

teritoriala, geografica,

spatiala

– diminuarea si diluarea

traditiilor

Pericolul specializarii:

dezechilibru => prabusire

WALTER BENJAMIN

- arta si-a pierdut „aura”

specifica, exprimata prin

doua caracteristici esentiale:

unicitatea si distanta =>

multiplicarea le suspenda =>

fenomen de masa

- Receptarea ca divertisment

(fata de receptarea ca forma

de concentrare); totusi: o

persoana isi poate forma

deprinderi

Gestaltismul: sf. sec. XIX;

Reprezentanti: Christian von

Ehrenfels, Max Wertheimer,

Wolfgang Köhler, Kurt

Koffka si Kurt Lewin.

Gestalt = o forma structurata

Efectul gestaltist se refera la

capacitatea de a crea si de a

recunoaste figuri si forme ale

simturilor noastre, in special

ale simtului vizual care

recunoaste figuri si forme

intregi, si nu o colectie de

linii drepte si curbe.

Publicul articuleaza

impulsurile, interesele

individuale

Opinia publica = o opinie

sau o atitudine care este

exterioara individului si care

este privita ca având o

existenta obiectiva

Public vs. Multime

• Multime: participarea

presupune „capacitatea de

simtire si de empatie; in

interiorul multimii exista si

control, dar numai ca un

fenomen psihologic; individul

resimte vointa colectiva ca

fiind propria sa traire

• Publicul: abilitatea de a

gândi si de a rationa impreuna

cu alti membri; in interiorul

publicului, sunt exprimate

critici, opiniile sunt divizate,

iar atunci când publicul

inceteaza de a mai fi critic, se

dizolva sau se transforma in

multime.

HAROLD LASSWELL

Formula lui Lasswell:

cine?,

ce?,

prin ce canal?,

cui?,

cu ce efect?

Analiza propagandei

Analiza de continut

Functiile media

– de supraveghere a lumii, cu

scopul de a relata

evenimentele care au loc;

– de interpretare a intelesului

acestor evenimente;

– de socializare

The Bias of Communication

Societatea contemporana:

neliniste => „bias-ul

civilizatiei moderne datorita

ziarului si radio-ului”

Un nou tip de monopol:

structurile care organizeaza

activitatea de publicitate

Schimbarea formatelor, a

continutului etc. => centrare

pe entertainment.

Ideologie, hegemonie,

dominatie

Ideologia desemneaza ideile

si reprezentarile dominante

ale unui moment istoric

Marxismul => reliefarea

continutului social si politic

al ideologiilor.

Hegemonia = consensul in

cadrul lidership-ului.

“Notiunea de hegemonie se

refera la o forma speciala de

dominatie. O dominatie care

nu mai este bazata doar pe

forta, pe instrumentele de

constrangere. intelectual si

moral”.

Teoria sistemelor

- un camp interdisciplinar de

cercetare care studiaza natura

sistemelor complexe in

natura, in societate si in

stiinta

Sistemele tind invariabil spre

forme de echilibru. (sisteme

homeostatice) => teoria de la

Palo Alto

Functiile presei

Presa imigrantilor exercita o

putere asupra cititorilor sai

care cu greu poate fi egalata

de cea a jurnalelor mai

pretentioase; faciliteaza

adaptarea, integrarea in

mediul american

Functiile ziarului modern:

cea de socializare, de

transmitere a traditiei

culturale, cea de agent de

integrare

Functia de a monitoriza in

permanenta ceea ce se

intâmpla in mediul

inconjurator, orientând

indivizii intre ei si catre

lumea reala functia de

divertisment

CARL HOVLAND

„Why We Fight“

MARSHALL McLUHAN

1959: director al proiectului

mijloacelor de comunicare de

pe langa National Association

of Educational Broadcasters

si United States Office of

Education

Industria Culturala

• Industrializarea culturii –

imperative comerciale

• standardizarea - se explica

prin aria de adresabilitate

foarte larga (nevoile

consumatorilor)

• Schematismul – primul

serviciu catre client

(diferentiere mecanica a

publicului) => dispare efortul

de intelegere a semnificatiei,

propriu “consumului cultural

autentic”

PAUL WATZLAWICK

- preocupari pentru filozofia

limbajului, in special

analist jungian

Paul Watzlawick, John

Weakland si Richard Fisch

creeaza Centrul de terapie de

scurta durata (Brief Therapy

Center)

Scopul stirilor

Scopul principal al stirilor

nu este atât de a informa,

cât de a orienta publicul, de

a-i atrage atentia cu privire la

ce se intampla, fara ca

reporterul sa depuna efort

pentru a intepreta

evenimentele, cu exceptia

situatiei in care vrea sa le faca

inteligibile si mai interesante.

KURT LEWIN

1. pledeaza pentru

abordarea empirica,

experimentala a

fenomenelor psihosociale,

subliniind ca esenta stiintei –

inclusiv a stiintelor sociale –

consta in articularea teoriilor

care pot fi testate empiric;

Doua Revolutii. Trei epoci.

• trei mari epoci istorice

– Epoca oralitatii, dominata

de conversatie ca mijloc

propriu zis de comunicare

(auzul dominat + toate

simturile implicate)

– Cultura scrisa (vazul

dominant + celelalte simturi –

secundare)

Pretul masificarii operei

de arta

• Distinctia clasica: high art /

low art

• Industria culturala a pus

capat dihotomiei high art/

low art

• Prin reproducere, opera de

arta pare ca se apropie de

consumator: in realitate, ea

devine o banala „marfa”, un

simplu bun de consum

2. aduce in centrul atentiei

grupul, plasandu-l in inima

proceselor de comunicaresi a

teoriilor despre comunicare;

3. face cercetare aplicata

pentru a intelege procesele de

comunicare, modul cumse

propaga influentain cadrul

grupurilor.

– Aparitia electricitatii si a

tehnologiilor (o reorchestrare

a simturilor <=>

epoca oralitatii )

• doua revolutii tehnologice

majore:

– cea a inventarii tiparului

– cea a electricitatii

Imaginea despre realitate

Cea mai periculoasa dintre

toate iluziile este aceea de a

crede ca nu exista decat o

singura realitate.

Constructivismul - inventam

realitatea pe care credem ca o

descoperim

Opinia Publica

„Opinia publica nu este

opinia tuturor, nici macar a

majoritatii persoanelor care

compun publicul, nu este

niciodata opinia cuiva anume,

ci reprezinta tendinta generala

a publicului in ansamblu"

WILBUR SCHRAMM

parinte:

rol => „infrastructura

academica si de cercetare“

Tehnologia - extensie a

fiintei umane

• tehnologia in general este

o extensie a omului (ex:

topor, microscop, luneta etc.)

• tehnologia

comunicationala este prin

excelenta o extensie a mintii

umane

JURGEN HABERMAS

- asistentul lui Adorno

- Doua carti fundamentale:

Sfera publica si

transformarea ei

structurala (1962);

Teoria actiunii

comunicative (1981)

Redundanta (sau

constrangerea), din punct de

vedere semantic si sintactic,

consta in cunostintele noastre

anterioare despre lume in

sensul cel mai larg al

termenului. (jocul)

Interactionismul simbolic

- intelesul reprezinta o

problema de negociere;

intelesurile diferite au luat

nastere in urma unor

experiente diferite ale

persoanelor implicate;

Tipologii ale efectelor

1.efecte cognitive (asupra

gandirii, a procesului de

invatare sau de formare a

schemelor cognitive si a

stereotipurilor), efecte

comportamentale (asupra

comportamentului), efecte

afective (asupra emotiilor si

atitudinilor);

Media si extensiile omului

• trecerea de la cultura scrisa

la cultura media electronica:

extinderea sistemului nervos

central

=> Rearmonizarea

simturilor: afirmarea

integrala a fiintei

Sfera Publica

• Sfera publica s-a constituit

ca o contrapondere la

puterea statului

• Formarea publicului specific

sferei publice burgheze =>

largire a tematicii dezbaterii

publice => o recuperare a

domeniului politic

Metacomunicarea presupune

a comunica despre

comunicare, un discurs

despre comunicare (analogia

cu matematica)

O axiomatica a comunicarii

Watzlawick, Paul, Beavin

Bavelas, Janet, Jackson, Don

D. (5 trasaturi)

1) Imposibilitatea de a nu

comunica (sau „Nu putem sa

nu comunicam”)

nu exista non-comportament,

comportamentul nu are

contrariu

2) Nivelurile comunicarii:

continut si relatie (sau

„Orice comunicare comporta

doua aspecte: continutul si

relatia, astfel incat cel de al

doilea il inglobeaza pe primul

si prin urmare este o

metacomunicare.”)

- intelesul nu este static si

universal, ci este creat

(emergent), in unele cazuri,

produsul unei negocieri

continue

Premisele aflate la baza

acestei orientari (Blumer)

- oamenii actioneaza asupra

lucrurilor pe baza

intelesurilor pe care aceste

lucruri le au pentru ei;

- intelesul lucrurilor este

derivat, se naste in urma

interactiunilor sociale pe care

o persoana le are cu celelalte;

- aceste intelesuri sunt

manipulate sau modificate

printr-un proces de

intepretare

2.efecte directe sau efecte

conditionate (conditionate de

o anumita trasatura a

audientei, cu rol de mediere –

categorii si relatii sociale,

apartenenta de grup, diferente

inviduale);

3.efecte imediate, efecte de

lunga durata sau efecte care

se inregistreaza cu

intarziere;

4.efecte izolate/separate sau

efecte cumulate;

5.efecte manifeste sau efecte

latente;

6. efecte centrale

(inregistrate ca urmare a

unui continut mediatic

explicit, a mesajului ca atare)

sau efecte periferice

(inregistrate ca urmare a unor

indicii periferice – frecventa

de difuzare, marimea si

pozitia articolului, incadrarea

unei relatari intr-o anumita

schema dominanta);

7.efecte la nivel micro

(individual) sau la nivel

macro (social, institutional

sau cultural);

The Medium is the Message

• nu anuleaza “continutul”,

dar ii atribuie un rol

secundar:

„Continutul oricarui mijloc

are cam tot atata importanta

cat modelul imprimat pe

carcasa unei bombe atomice”

Medii calde / Medii reci

• Criterii

– high sau low definition

High: ofera detalii

(cald) => nu presupune

participare

Low: nu ofera detalii

(rece) => participare

– se adreseaza

mai multor simturi:

medii reci (ex. TV)

=> participare

unui simt: medii calde

(ex. Fotografia,

filmul) => fara

participare

• Caldul impune pasivitate

• Ipostaza clasica a mijlocului

„rece” este conversatia

• Publicul devine permeabil

la largire, la imbogatire si

diversificare

Transformarile Opiniei

Publice

• Degradarea opiniei

publice

• Sfera publica a

capitalismului tarziu ->

publicul se dezintegreaza, nu

mai este critic, nu mai este

responsabil; orientat spre

consum

• Opinia publica nu mai este

rezultatul unui proces de

dezbatere, ci “un produs al

procesului de comunicare cu

masele”

• Presa devine un gen de usa

prin care intra in spatiul

public “interese private

privilegiate”

Actiunea comunicativa

Actiunea comunicativa =

actiunea cooperanta a

indivizilor bazata pe

deliberare si argumentare

Marcile relatiei (intotdeauna

o metacomunicare) pot fi:

-verbale („am glumit” sau

„este un ordin”)

-paraverbale (tonul sau

intonatia care sugereaza, de

exemplu, un ordin, o

rugaminte etc.)

-nonverbale (fizionomia,

gesturile, postura etc.).

8.efecte datorate

continutului/mesajului

media („suntem ceea ce

vizionam”) sau efecte

datorate utilizarii media ca

atare sau sistemului media in

ansamblu, independent de

continut;

9.efecte de schimbare sau

efecte de consolidare/

stabilizare;

10. efecte centrifuge (in

sensul dispersarii,

fragmentarii) sau efecte

centripete (realizarea unitatii

sociale si culturale,

consolidarea legaturilor si a

mecanismelor de control);

11. efecte dorite/

intentionate:

Contributiile lui McLuhan

• The medium is the

message

(intelegerea“determinismului

” tehnologic)

• Distinctia medii calde /

medii rec

• Detribalizare /

Retribalizare

• Anticipeaza globalizarea:

“satul global” (“o familie

omeneasca prinsa intr-o

membrana universala”)

Limba indeplineste trei

functii:

1. a reproducerii culturale sau

a prezentualizarii traditiilor

2. a integrarii sociale sau a

coordonarii planurilor a

diferiti actori in interactiunea

sociala (teoria actiunii

comunicative)

3. a socializarii sau a

interpretarii culturale a

nevoilor

3) Punctuatia secventei de

comunicare (sau „Natura

unei relatii depinde de

punctuatia secventelor de

comunicare intre parteneri.”)

se refera la secventele

schimbului:

–stimul

–repozitionare

–raspuns

CHARLES HORTON

COOLEY

Printre primii sociologi care

au vorbit de grupul primar:

“acele grupuri caracterizate

de relatii de cooperare si de

asociere strânse, fata-in-fata:

familia, prietenii de joaca,

vecinii”

JOSEPH KLAPPER

Comunicarea de masa nu

reprezinta cauza necesara si

suficienta pentru

producerea efectelor; mai

degraba, ea actioneaza intre si

prin intermediul unui

manunchi de factori si de

influente cu rol de mediere

Orientarea pe succes:

• Succesul celui care a

initiat-o; scopuri egoiste;

dezavantajeaza partenerii;

acceptata in lipsa de

alternative mai bune => side

effects

4) Comunicarea digitala si

comunicarea analogica (sau

„Fiintele umane se servesc de

doua modele de comunicare:

digital si analogic.

Limbajul digital poseda o

sintaxa logica foarte

complexa si foarte comoda,

dar este lipsit de o semantica

adecvata relatiei.

Pe de alta parte limbajul

analogic poseda semantica,

dar nu si sintaxa

corespunzatoare unei definiri

non-echivoce a naturii

relatiilor.”)

Sinele oglinda: (engl.

looking-glass self): o

proiectie individuala dar nu a

propriului sine, ci a ceea ce

ne imaginam ca altii cred

„I am what I think you think I

am”

Eficienta media – influentata

de: organizarea mesajului,

natura sursei sau a mijlocului

de comunicare, climatul

existent al opiniei publice etc

Orientarea pe intelegere:

• Implica o colaborare;

parteneri egali, acord

neconstrans; acte care

urmaresc intelegerea

Pretentii de validitate a

actiunii comunicative:

1. ca declaratia facuta este

adevarata ( sau ca

presupozitiile existentiale ale

continutului propozitional

mentionat sunt, in fapt,

satisfacute); (de adevar)

2. ca actul de vorbire este

corect raportat la un

context normativ existent (sau

ca respectivul context

normativ pe care trebuie

sa-l respecte este el insusi

legitim) (de legitimitate)

5) Interactiune simetrica si

interactiune complementara (sau „Orice schimb

comunicational este simetric

sau complementar, dupa cum

se bazeaza pe egalitate sau pe

diferenta.”)

conceptul de schismogeneza

propus de Gregory Bateson

GEORGE HERBERT

MEAD

abordare evolutionista

„ceea ce diferentiaza fiinta

umana in raport cu toate

fiintele vii este capacitatea de

a mânui simboluri,

capacitatea de a simboliza”

LAZARSFELD SI

MERTON

Functiile media:

1. Mass media confera

status persoanelor, grupurilor

si ideilor, sporesc importanta,

vizibilitatea sociala a

acestora, indiferent daca

relatarile sunt pozitive sau

negative;

3. ca intentia declarata de

vorbitor este sincera,

urmareste ceea ce afirma.

(de sinceritate)

• Doua tipuri de

interactiune

– Similara (colegi, prieteni)

– Complementara (medic-

pacient; student-profesor; sef-

subordonat)

2. Mass media consolideaza

normele sociale (atenueaza

decalajul dintre atitudinile

private si moralitatea publica)

3. Mass media actioneaza ca

un narcotic asupra

audientelor (disfunctia de

narcotizare), transforma

audienta intr-o masa inerta,

apatica, tocmai prin faptul ca

pun la dispozitie cantitati

enorme de informatie

Catre o pragmatica

universala

Austin – teoria actelor de

limbaj:

1. Acte locutionare

2. Acte ilocutionare

3. Acte perlocutionare

Habermas: a spune ceva, a

actiona spunand ceva, a

prilejui ceva prin insusi faptul

ca actionezi spunand ceva

Actiunea comunicativa:

toate interactiunile in care cei

implicati isi coordoneaza

planurile individuale exclusiv

pe baza acordului realizat pe

baza de dialog.

Comunicarea paradoxala

Paradoxul= contradictie la

care se ajunge in urma unei

deductii corecte pornind de la

premise „consistente” (se

exclud sofismele)

Trei tipuri de paradoxuri:

- paradoxurile logice (sau

antinomiile)

- definitiile paradoxale (sau

antinomiile semantice)

- paradoxurile pragmatice

(sau injonctiunile si

previziunile paradoxale)

Societatea

La baza societatii se afla,

potrivit lui Mead, cooperarea

membrilor sai, fara de care

societatea nu s-ar putea

mentine.

• Societatea este formata din

indivizi care interactioneaza

• Cooperarea umana

presupune intelegerea

intentiilor celuilalt

Trei conditii ca efectele

mass media sa fie marcante:

– conditia de monopol

(fara “contrapropaganda”)

– conditia de consolidare

(preexistenta unor tendinte)

– conditia de consonanta

(media sunt in consonanta cu

discutiile fata in fata)

Teoria dublei constrangeri

Dubla constrangere = o

situatie de tip paradoxal in

care individul se simte prins

fara sansa de a putea iesi in

vreun fel.

Critica ideilor de la Palo

Alto

• sisteme teoretice construite

post-factum, pornind de la

rezultatele practicii=> o

stiinta a singularului

• inconsistenta si lipsa de

sistematizare a referintelor ce

se regasesc in cartile de

referinta ale grupului

•argumentul observatorului

dotat cu o capacitate de

observatie si perceptie care

nu induce distorsiune,

prezumtie indeobste criticata

astazi

Sinele

Nu ne nastem cu un sine iar

sinele nu se dezvolta

instinctiv. El se formeaza in

cadrul unui proces social

de interactiune cu ceilalti.

Corpul nu este totuna cu

sinele, ci devine inzestrat cu

sine in momentul in care si-a

dezvoltat o judecata in

contextul experientei sociale

Critica Empirismului

Critici “externe”:

- la adresa principiilor

pozitivismului

• Critici “interne”:

– Lipsa de intrebari mai

generale si incomode:

ex: incotro se indreapta

institutiile?

– Lipsa adancimii ontologice.

Nu se raspunde la

intrebari de tipul “de ce”

– Refuza sa paseasca pe

taramul intelesului

Faze ale formarii sinelui

Faza de joaca =>

secventialitate

Etapa jocului =>

aparitia unui “altul”

Trecerea la “un altul

generalizat” =>

cerinte, norme de

comportament

Teorii Cadru

1) Cognitia Sociala

2) Cultivarea

3) Difuzarea inovatiei

Componentele sinelui

“I” = latura impulsiva,

neorganizata, imprevizibila a

persoanei

“me” = latura sociala care

constrânge si orienteaza

comportamentul

1) Cognitia sociala

– Triada: comportamentul,

factorii cognitivi si alti factori

personali, si evenimentele din

mediul exterior,

interactioneaza si se

determina unii pe altii

– Imitarea

comportamentelor violente:

depinde de o multitudine de

factori

– Mecanismul prin care

oamenii dobandesc noi

forme de comportament

Judecata

= procesul de interactiune,

de conversatie cu sine insusi

• Conversatie cu sine (se tine

cont de parerile celorlalti)

=> anticipare a cursului

actiunii pe care intentioneaza

sa o realizeze

• Gândirea presupune

existenta unui actor

constient de sine, care amâna

raspunsul pentru a putea

evalua raspunsurile probabile

ale celorlalti.

Etape ale modelarii:

- observarea

- identificarea cu modelul

- concluzia ca acel

comportament este

functional

- reproducerea comport.

- usurarea

- consolidarea

2) Cultivarea

=> efectul subtil si gradual

al mass media (pe termen

lung)

Televiziunea =„vehiculul

major al participarii

culturale” => uniformitate a

conceptiilor si rezistenta la

schimbare

Rezonanta => efect mai

mare

Rolul limbajului

Limbajul are rolul de a fixa

intelesul simbolurilor si de a

facilita comunicarea.

Chiar atunci când este folosit

pentru dialogul interior al

persoanei cu ea insasi,

limbajul isi mentine

caracterul social, reprezinta o

modalitate de a activa in

individ atitudinile, rolurile,

simbolurile presupuse de

activitatea sociala comuna.

3) Difuzarea inovatiei

- in etapa de cunoastere,

individul este supus unei

campanii de informare

despre existenta inovatiei.

- in etapa de persuasiune,

individul isi formeaza o

atitudine favorabila sau

nefavorabila fata de inovatie.

-urmeaza decizia, cand

individul participa la actiuni

care il pun in situatia de a lua

decizia privind adoptarea sau

respingerea inovatiei

- in ultima etapa, adoptia,

individul cauta confirmari ale

deciziei luate si, in functie de

experienta directa cu

inovatia, fie o foloseste

in continuare, fie o

abandoneaza.

O paradigma inca

dominanta

• Din nevoi economice

• Din nevoia de rigurozitate

(cuantificare)

• Din nevoia de rezultate

utile, aplicabile

• Eliminarea surselor de

ne(pre-)stiinta:

intuitia, speculatia, deductia,

traditia, simtul comun,

experienta personala,

autoritatea/ prestigiul,

miturile si ingrijorarile

opiniei publice