Tache Papahagi - Antologie aromanească

ANTOLOGIE

AROMANEASCA

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIILE CASE! SCOALELIOR

TACHE PAPAHAGINMI

ANTOLOGIE

AROMANEASCALITER AVM Ä POPOR A NI'. - LITERATURXCULTA. - MUSICX POPORANX. - VEDERIETNOGR AFICE. - INTRODUCERE.- GLOSAR

COMPL ET IN L. FRANCESA

BUCURETITipografia RONIINTA NOUI", Theodor L Voinea

41, Calea Grivitei, 411922

www.dacoromanica.ro

Duruf Armtn'i,

Atea te mi feate cama multu ca si scot aestä carte,fu ca epopulu a nostru arminescu dit Pindu, din Tesalia,din Macedonia, dit Arbin§ie, din Serbia §i Bulgaria §'di pristitut loclu Iii se-aflä , se-aibä, ca tu loc di vangherlii, unäcarte armäneasca tu care si-§i veadä, ca tu uni Tilie, sufli-tlu-17 intreg §i si §tibi, multu-putin, te fu, te easte iteprinde s'hiba.

Putut §i-avdzit tu lumea tuti furii sträu§l'i a no§tri,Romantiti ; n'iti enicunuscut armasim noI, Armtn'iti, astindzi.Gong' §i-alävdat furi pipinll'i a no§tri earl se-aii dirnatä tupulemate cu tut du§man'il'i trä cilnichescul a nostru popularmänescu etri cri§tinitate ; täcut §'cu-anamea chirdutä ar-masim no l azi. Anil'i grei, te-ati cidzutà di multu pristi noi,nä featirä ca s'frindzem, s'därn nipoi §i s'chirdem ateale testräuei §i pipin'il'i a noWi amintarä §i adrarä. Cu tute-aeste,ca s'hibi cä armasim cu casa-nä discupiritä §'cu mururilesurpate, eimeaPile sunt nicärtite : suflitlu Ili easte tut a§i,cum lu-avuri striu§l'i §i päpinil'i a no§tri : suflit armdnescui neazvimtu, lar grallu, mu"§eatlu a nostru graiii armdnescu,

aspune a lumil'ei ca el easte adus atia §'doatiä n'il'e di

ani aclo iu si-avde §i-aslndzi di atel cama putut 'cama

www.dacoromanica.ro

VI TACHE PAPAHAGI

§tiut popul dit lumea ntreagi : di Roman% icä ;di Latinri.

Suflitlu §i grailu nä easte azi tutä avearea i putearea noa-stri te nä-armase ; ma§I aeste doatiä lucre pot s'nä tini dioari Armänil'ia ninicatä. Allumtrea :

Chirire-4teaptä un poporCind dultea-Pi limbd moare I

Tr'aestä acitai di adral cartea te u videt, carte te-isuflit dit suflitlu a nostru armänescu.

Nvitätura easte atea te azi tine cheptu la ¡ti lucru. Ar-minlu u chite:

Ninvitatlu, crt avut easte huzmichiar a nvitatlui.

Ghini ma, ca s'hibi tin la fumealla lor, prindeca si-§I creascä §i si nveatä pri bimba lor ; a§i cä,mad. noi, Armin'il'i, vrem ca s'bänäm tu lume ca popul, nuca om, atumtea prinde ca nvitätura noastri s'hibi ma näintedi tute armäneascä. Cä §i Pavel, apostolu a Hristolui, scrie :

Macei mi ncl'in (la Dumnidziiii) tu limbä xeanä, ma0inima-n'i si ncrinä) mintea-n'i armtne färd virnu amintatic.Macei ti ncrini mafi cu mima, atel te nu VI altä limbä cumvai poatä s'dzicei ((Amin)), cindu el nu-aducheafte dzititine, (tu limber' xeanä) ? Tu bisearicä ma ghine voiú ca s'dzfctinti zboare le s'le-aducheascii dicif gdzic dzate

di graie tu limbä. xeanä. ('Eety apoo-etiroptat yX(;)o-cv,i, sò

Itveiip,cc p.ou ispoosf)xisca, (!) yotiç [Lou axapti); iacy e?.)XoTip,i;

tq) isve6past, ô CivazkrIp(i)v sby Tárov soti iSte)sou rti); si) «ey.tv)

crrl :)xccpcasta, inetNiSt Xiyet; o?_)7t (Abe. iv ixxXvri.c,E 0A°) rim

Xerfou; Stec sof) yok p.ou Xockilactc, "tyct xat CaXouç xasTairro), .71

twpEou; X67ou; iv

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA 1/11

asi ci videt cg ping ì grallu dumnidziescu nä nveatg cas.'nu nii-aläsgm limba. ninga un lucru : mas1 atellte Dumnidzäd 1g are luatä mintea, masl ateli te suntu caolle chirdute nu vaI poati si si-umplä ungoarä trg totunamasI el'i vaI poatä se-mminä cu suflitlu ca cheatra atumteacind pipin'll'i a nostri val strigä dit murminti

Blcistem mare se-aibii 'n caulCarl di timba luI se-alasci ;Care-si lascï limba lu1S'Iu-ardcY pira focului,Si s'dirind vriti pri loc,Si-17 si frig& limba 'n foc .

Stk.' si erz cg ghiderle te ca grindina ati cadzuti an'Idi dzile pristi nol dzug s'noapte aü faptä ca astindz se-av-diim cum

Diparte, tu arunguri,Zghilesc surcirial muntiti arusescuDi sindze di Armin'i I

s'nä si diring inimä cind videm cg

Sunt gori di turme muntin$7 plaiurile di stin'1 ;Pddurile piing jilite,S'dirind 1(2117 Armin't 1

lar mintea s'ng si scoali cindu ni-aspun cä

Tu plaiurile dit PinduSe-analgi Jumlu 'n sus,al arde vatra noastrei$i grailu ni e dus I

www.dacoromanica.ro

VIII TACHE PAPAHAGI

asi cä easte ndreptu s'ni fitem crutea Dumnidzilui i s'nintribim :

Doanzrze, te lte aú faptdDi ArminVi-ahtle-ail traptd ?

Ma, cu tute aeste, nu prinde si se-agirseasci un lucru :masi suflitlu te treate cu vreare, färä vreare prit atealecama mid s'cama läl ghideri ,te pitreate Dumnidziù

poate ca s'le-azvingi tute, masi atel suflit easte-aleptuIra unä cit cama buni bang. Pot s'v'ini ierni cit cama greale,pot slu-agudeasci vimturi, ploiuri 'neuri : un popul te.s'cunoaste ghine, un popul cu nvitäturi s'cari nu-si cheardevirnioari curajlu, easte faptu ca s'n'iargi totuna näinteS1 nveardä dipriuná, ca arburle prumuveara. Un altudumnidziescu ni nveati ca virnu s'nui1 chearä tu lumeaesti speranta icä elpi8a s'ci tu ¡ti oari prinde s'ni-adutimaminte di zboarile dit vanghel'ai : collet $i va se-afl'i, asumí

va-t dixtidd. Si-apoia, s'nu-agirsim niti ausescul a nos-tru zbor mplin di nvitituri veacl'e i sanitoasä, :

Soarle da 'nclinte ca sicEntel cucodu I

Armtrei f

Avem dati a tutlor miletlor cu cari noi binim dadunoamin'i di ml ma mirl'i, cu cari aeste milet se-a-lavdi asindzi cu-anamea lor. Vin'e dzua ca minduim

s'tri noi i s'ni tinem acasä-nä tut te-avem cama bun. Fi-eindalui asite, s'cum Arminlu easte omlu a caliVei, omlu tenu va s'cari nu sti se-adari a virnui virni läeati ; va hibima ghine 1 trä statele ici vasiliile tu cari noi azi.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROALINEASCA. IX

Tr'aestä, slucräm tut ea eft cama multi inimä armäneascä,caee un cum poate.

Cartea aestä te u videt vi lu-aspune aestu lucru. Eapoate s'vä-aspunä, multu-putin, s'ninga un lucru, :

carI Ora tu chirolu al Ali-Pie ema nipoI nisi sin-gurä avea s'faci tu locurile a noastre armänesti, lipseaste sistibi ci are unä limbi te nu prinde :si-u-alasi, dupi cunanu prinde se-agärseasci niti borgea te u-are la chivernisea

di cad* tine.Nica doatiä grale : tu-aestä carte vi dati i treI cintite

di naI ma museatile di la Romin'Il'i dit Rominia. Citindalul,vai videt cä sunt cintite te va vi si pail cä sunt bate ditbana noasträ, a Armin'Ilor. Li tricuI tu aestä carte ca si stitmasi ca Armdnamea noasträ s'cu atea dit Rominie easteunä, asi cum' era §'tu vecl'iul chiro, cu tute cä lucrile vi-

n'irä asi cä nintri nol i atel'i dit Rominie astindzialte milet.

Aeste sunt putinile zboare te vrul ca s'väAstept, dadun cu voI, ca s'ved ci i cartea mea acätä

loe s'cä ease sborlu vecl'Iu

Arbilu -freak, lar chetrile armln

.§Và nu se-arise atel te dzise cä :

Nu cheare pdclureFiddn'ile cfnclu criesc.

Bucure0 26 oetomvre, 1922.noemvre

TACHE PAPA' IAGI

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Lucrarea de fa/a, pe care asi fi putut-o presenta cuOliva ani mai tnainte celor carora ea se adreseazd astazi,am amtnat-o cu gindul cd imprejurari mai favorabile si maitntelegatoare in ale culturei nationale ca i in ale stiinteietno-filologice vor tnlesni aparitia ei intr'un mod mai satis-Orator, mai complet. Cad, trebue sa märturisesc ca, printrealtele, un neajuns fundamental pe care l-ar avea acea'skiAntologie e cä literatura poporanä a Aromtnilor e departede a fi cristalisata ad deplin multumitor prin tipuri repre-sentative ale genurilor ei; i aceasta, pentru simplul motivcd aceastd literatura n'a fost culeasd si, deci, nici studiataasa cum trebue. Lremuri grele au contribuit ca cei chemati,in loc sa faca cuvenitele cerceteiri i studii, sa fie obligati atnlocui condeiul prin armele apardrei avutului, patrimoniuluinostru national ; asa ca nici Literatura Poporanä a Aromi-nilor a D. Per. Papahagi nu poate avea pretentia cd con-centreazd ,Intreaga aceasta literatura, a tuturor regiunilor a-romtnesli, dei in sine sus-numita opera Marine cz ade-vdrat monumentala.

De fapt, filologia romtneasca in genere graifolklor se presinta, comparativ tra safari generale,

www.dacoromanica.ro

XII TACHE PAPAHAGI

inteun stadia satisfäcätor. Dar aceasta se datore$te in esentäaproape exclu3iv sacrificiului, devotamentulai personal al re-presentantilor ei, $i nici de cum vreunui afutor sau indentmäcar din partea autoritätilor respective ale Statului ; a$a

cif, ca drept cuvitzt aceastS $tiintei $i mai ales FilologiaUniversitätei din Bucure$li care e representatä ca atita dem-nitate streilucire prin cei doi protagonigi : Ovid Densu-sianu i I. A. tandrea , face responsabile pine!' la un punctanurnite autoritäti care nu veld sä se ridice de-asupra ni-velului cultural coman.

In privinta aceasta $i in legäturd ca neafunsul" desprecare am vorbit nzai sus, aci e local sei relevez cá zadarnicemi-au fost continuile ci marile sfortdri pe cari in timp dedoi ani de zile le-am fercut pe cale particularei ca $i pe caleoficialä (prin Academia Romini bunetoarei) pentru a mi setnlesni la jata locului un cotnplet studiu etno-filologic asupraAromtnilor Färproti din intreaga Albanie : DD. mini$lri cares'au periniat la Ministerul de Finante de la 1920 incoacen'au gäsit cu cale ca pentru cei 12000 lei pe care mi i-apus la dispositie Academia RomIng sä-mi dea 8000 lireitaliene$ti !

Ceva mai mult lucrarea de fatei ar mai fi necesitatpoate multe alergeituri $i multe cereri pentru a putea vedealamina zilei, dacei nu s'ar fi gösit un suflet desinteresat $ianimat de cel mai iuminat patriotism pentru cultura nationaleirowtneascei in genere care, färä nici o $ovelire, sei aprobepublicarea ei. Dator stnt, deci, sei aduc aci D-lui Mihail Pot-pescu, Administratorul Casei $coatelor, expresia recunoptintei mele.

T. P.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

www.dacoromanica.ro

Cutreerind Peninsula Balcanici cea pururi frgmintatg§i scäldatä In singe §i in deosebi centrul sud-vestic al aces-tui turbure §i turburätor colt al Europei ; in pestritul con-glomerat etnic al secular invräjbitelor nationalitäti balcanice,atit in §esurile de lingg tinuturile maritime, dar mai ales increerii pgduro§i ai frumo§ilor munti care strgbat acest tinut ;.

cilitorul strein, fgrg deosebire de nationalitate, in de-cursul secolilor trecuti ca §i astäzi, rimine inteadevgr uimitin fata unui element etnic care, in duda nenumgratelor im-prejuräri continuu vitrege ca §i a situatiei geografice, ii a-trage §,i k incordeazg chiar din primul moment atentia, fäcin-du-1 parcg sä-§i räcoreasci sufletul pe zi ce se introduce invieata realg a regiunilor sale. Dupg cum cu totul alta esteimpresia, ca §i satisfactia sufleteascg and, päräsind §esurilesecetoase sau regiunile pietroase §i scäldate in ar§ita desoare, inaintezi in racorosul &emit de poesie legendari alunor munti plini de mister, bogati in ape cristaline §i aco-periti cu seculare pgduri de fagi lumino§i §i pini unes), dincre§tetele cgrora, in sboruri maiestoase, vulturii pornesc do-minind väzduhul; aceia§i multumire moralg, aceimi inältaresufleteascg, o simte cglätorul scrutátor cind, pgrgsind ne-schimbgtoarea mocnealg psihici a Celorlalte elemente etniceale acestei tgri, ia contact cu variata §i agera vieatg patriar-www.dacoromanica.ro

XVI TACHE PAPAHAGI

hali a acelui element etnic care, atit prin originea sa no-bili, ca §i prin portul, fisicul, moravurile, sufletul, intelectulsit], se deosebe§te de restul conlocuitorilor eterogeni.

De§i in träsituri generale acest element etnic Aro-mina à träit §i trie§te mai mult in munti, pentru caremotiv cu drept cuvint se poate numi regele muntilor", in-trucit el insu§i zice : casa noasträ-i muntile ; totusi, enti-tatea lui nu e In functie de consideratiunile pe care ni lepoate oferi o asemenea geografie umanä. Dotat cufisice §i morale superioare, Arominul, in ceea ce prive§te a-firmarea positivi a- personalitkei sale etnico-sociale fatä decelelalte elemente eterogene, se gäse§te in perfect paralelismCu raporturile geografice dintre muntii pe care ii ocupä§erurile inconjuritoare ; dupi cum muntii dominä §esurilesau cimpiile, a§a §i Arominul : el este acela care cutreerä§esuri §i cimpii locuite de alte neamuri ; scotoce§te Intreagalor vieati socialä §i economici punind-o in fuctie de age-rimea lui caracteristici; I§i intinde scrutätoarele lui antene§i mai departe de leagänul säu etnic, pini pe tärmurile in-floritoare ale mirilor §i, aci, asemenea päiajenului care, depe o frunzi din mijlocul apei, i§i intinde firul spre un arborefäcind din el o punte, a§a §i el stabile§te intre acesteRoui posturi de vieati economici §i intre muntoasele salelocuri natale legituri de circulatie vie, formati din nenumä-rate caravane.

Nici faptul cä ocupatiunea lui de cäpetenie fiindtoritul nu poate fi invocat de cineva pentru o caracterisaredefavorabili §i In contra celor scrise mai sus. Fapte §i do-vezi reale c5, de§i neam de pästori, totu§i ,,l/alahii se aratiipretutindeni dispufi pentru cele mai bune reforme ci pretutin-

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA XVII

deni ei sint superiori" sint destule ; si acestea le putemgäsi nu numai in vieata de toate zilele a Arominului, ci siin bate scrierile tuturor etnografilor care au visitat Penin-sula Balcanici. Nu voi recurge insi la asemenea lucruri,intrucit toate aceste consideratiuni vor ;forma obiectul unuistudiu special de etnografie asupra Arominilor ; voi da insinumai un singur citat scurt dintr'un valorbs §i 1ntins studiurecent, dei cam tendentios In anumite puncte de vedere.Jovan Cvijie, profesor universitar la Belgrad si agregat laUniversitatea din Paris, In La Péninsule Balkanique (1918),privitor la tip §i la psildc, relateazä, printre altele, urmätoa-rele alese la intimplare

La variété occidentale [de la Péninsule Balkanique] est engénéral pénétrée et modifiée par les influences de l'anci-enne civilisation balkanique ; et cela d'autant plus que lesAromounes qui ont été les agents principaux de cette ci-vilisation, y ont vécu en grand nombre. D'autre part, cesAromounes ont été en nombre considérable assimilés parles Slaves (pag. 426).

Aceste recunoasteri, si in deosebi ultima, ci Aromi-nii au fost In numär considerabil asimilati de Slavi", ne duela un capitol istoric de o capitalä importantá pentru vecheaetnografie a Peninsulei Balcanice, capitol la care in le-gäturä cu sus-numita afirmatiune , voi contribui momentanCu ceva care ar putea fi considerat ca apartinind traditieiorale poporane.

E cert lucru si dovezile pot fi mai numeroase si

mai edificatoare cleat s'ar putea crede ci, din intensa sisistematica romanisare a Orientului, a resultat si s'a menti-nut pinä la venirea Slavilor o quasi-perfectä continuitate te-

11

www.dacoromanica.ro

XVIII TACHE PAPAHAGI

ritoriali romang din muntii Pindului Ora in nordul Illyriei

intregi i &A, la statornicirea definitivi a Slavilor, aceste co-lonii existau atit in nord-vestul Peninsulei Balcanice, ca §iIn muntoasa regiune sudieá a ei, in Pindul care §1 astgzi elocuit de Aromini. Pentru elementul rominesc din parteanord-vesticg, element care astgzi a dispOrut, relevez aci oconversatiune care nu e lipsitg de interes.

Poetul nostru, Constan ¿in Belimace, care mi-a relatatcele ce urmeazi, fiind acum citeva decenii in capitala Mun-tenegrului, in Cetinje, a fAcut cunostinti cu frunta§ul celeimai mari familii muntenegrene, cu Pop Pero Matanovici. Inconvorbirea lor, atingind §i chestiuni de etnografie balca-nick poetul Belimace îi aratä mirarea fati de entitatea po-porului muntenegrean in raport cu caracteristicile ;psiho-fi-sice ale celorlalti Slavi, intrucit atit chipul cit §i sufletul

Muntenegreanului nu cadreazä cu ceeace e slay. Atunci Ma-tanovici, ne mai ocolind adevgrul problemei §i dupi cevorbe§te §i de hrisoavele ad-hoc pe care le posedä, Ii räs-punde astfel :

«Documentele noastre ne spun ea', in urma infringereisuferite in 1389 pe ampul Mierlei (Cossova), o numeroasäaripä a armatei sirbe§ti s'a acläpostit, in retragerea ei, in

muntii Muntenegrenilor de astizi, unde s'a §i stabilit. AcitrOia un popor a cgrui vieatg, prin insg§i ocupatiunea pecare o avea, era in functie de munti §i de firm de mare ;cieritul lor era in floare. In decursul secolelor ce au urmatde atunci incoace, intre poporul acesta §i Slavii acivati acia survenit cum era §i fatal acel proces de asimilare et-nick noi, Slavii, imprumutindu-i bimba, portul §i obiceiurilea§ezämintelor noastre, iar el dindu-ne ma in schimb fru-

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA XIX

musetea chipnlui §i agerimea lui sufleteasci. A§a ci, pentruunul care cunoa§te ce glisuesc documentele, nu e nici omirare ci ping §i. in ziva de astizi catedrala centrali a ca-pitalei muntenegrene care e §i cea mai veche biserici e nu-miti biserica valahci (vlaca !Freya)».

De altfel aceste interesante afirmatiuni ale lui Matano-vici corespund in totul adevirului etno-istoric. Ca o singuriilustrare a lor, voi reproduce tot din Jovan Cvijie urmito-rul pasagiu :

11 semble que les Era [les regions dinariques] aient reçu enheritage ces deux modes de vie [l'élevage des troupeauxet le transport par caravanes de chevaux] de l'anciennepopulation romanisée qui se retira après l'invasion slavedans les montagnes dinariques. Les Yougoslaves appe-laient la population romanisée les Vlah, les Valaques,c'est-i-dire les Latins. Cette population des montagnesdinariques s'étant assimilée aux Serbes au cours du Moyen-Age, le nom de Wah persista en s'appliquant m'è me auxSerbes dinariques s'occupant de l'élevage des troupeauxet du Kiridziluk.... Les caravanes qui circulaient sur lesroutes transversales ont introduit sur leur parcours le gaitdu commerce et c'est de ces pays de passage que sortentaujourd'hui les meilleurs commerçants yougoslaves Laplus marquee difference psychique est celle qui existeentre les montagnards dinariques organises en tribus, sur-tout au Montenegro, et ceux qui vivent en zadruga et eninokogina (lbidem, pag. 312).

E dar deci ca lumina zilei ci in lungul secolelor §iodatg cu a§ezarea Slavilor acolo unde-i gisim e astizi lati-nitatea balcanici a inceput si Piardi din teren, ca §i sufle-te§te. Spirit dotat prin excelenti cu acta caracteristici elas-

www.dacoromanica.ro

XX TACHE PAPAHAGI

ticitate pe care o gisim in special la popoarele romanice,Arominul, mai ales ocel de la ora§e unde el constituiaclasa care se bucura de cea mai strilucitä situatie in mi§-carea economici §i care era in acelas timp agentul princi-pal al civilisatiei balcanice» , a trebuit si cadi victimä a-cestei etasticitäti, acelor subtilititi psihice care au cedat,desnationalisindu-I, In fata unor anumite imprejuräri. Culturavremurilor fiind de naturi eminamente religioasä, bisericagreceasci sau bizantinä §i-a crescut numärul credincio§ilorsäi ortodoxi, recrutindu-i din gnu' Arominismului mai alesurban. Cit prive§te achisitiunile. etnice ale Slavilor printreAromini, in deosebi printre Arominii munteni, ele se dato-resc faptului ci aceia§i finete sufleteasci a Arominismului,lipsiti fiind totalmente de o cit de rudimentari culturä na-tionali, fie ea chiar religioasi, a trebuit §i ad i si cedezetreptat-treptat in fata masivului suflet slay cople§itor §i canumir suflet care, din punct de vederei§i avea stabilitatea §i independenta lui. lati deci cum, dincausa unor circumstante speciale, nepretuitul element aro-minesc a valorificat cu prisosinti in trecut ca §i astizi-numeroase aspecte etnice ale neamurilor balcanice conlocui-toare, asimilindu-se cu ele.

In afari de cunoscutele formatiuni istorice de stat po-litico-militare pe care le gisim atit in Pind §i Tesalia cit §iIn muntii Hemului, a existat deci cindva in Peninsula Balcanicio dominatoare unitate etnici, atIt din punct de vedere so-cial, cit §i din punct de vedere rizboinic. Fin i a recurge ladovezi istorice care abundi, ne vom referi la folklorul aro-min, intrind prin aceasta in relevarea citorva träsituri caresi priveasci direct textul acestei Antologii §i contribuind.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMINEASCA XXI

astfel la o mai usoarä i mai exacti cunoastere a sufletuluiarominesc.

Exprimindu-se o puternici admiratie fatä de cei doi

frati din renumita familie aromineascit Giuvara care au datsemnalul revolutiei in contra cebra care incercau si ripeasciAron:II/1ilor autonomia lor munteneaseg, anonimul poet al po-porului insereazi i urmitoarele versuri :

Doi giunati, doi frat Giuvard,Dori nd$1 capu mutará,Rumdnialu-1 trunduird

duvletea-u ciurtuird (pag, 43).

Dacä si in trecut situatia etnici a Arominilor in Pe-ninsula Balcanici ar fi fost aceiasi pe care o au astäzi, fi-reste cà acel cuvint plin de expresivitate etnici,n'ar fi cadrat cu realitatea respectivi. El insä, in intrebuintareace i sa dat, armoniseazà perfect cu gloriosul trecut al nostru,intrucit atunci Rumcininlu, adicä tara i sufletul aronzdnesc()xxvxhv pacO\stov), era o realitate, pentru distrugerea cäreiaAli-Pasa a luptat din rOsputeri constatas-e care concordäatit Cu ceea ce ne presintä istoria cit i cu traditia si poesianoastra poporanä. De altmintreli, in ceea ce prívete dimi-nuarea crescindi a numOrului Arominilor, deci si a domina-tiunei, a hegemoniei lor, o altO causä, printre altele, trebueciutati i in faptul ci, din punct de vedere social-econo-mic, Arominii munteni pentru a nu mai vorbi de cei dela orap se giseau fatä de celelalte neamuri conlocui-toare inteo stare cu adevarat infloritoare : mari si nenumi-rate turme de oi i capre, erghelii de cai, cirezi de bojvaci umpleau toti muntii Pindului i ai intregei Peninsule,

www.dacoromanica.ro

XXII TACHE PAPAHAGI

in timp ce nesfir§itele caravane de caí §i catlri ale acelora§iAromini cutreerau in lung §i in lat toati Peninsula Balca-

: din sudul Greciei, di tu-a Mureaurei (pag. 57), OraIn Bosnia (pag. 55) §i la Budapesta (pag. 326), §i de petirmul Amirei Adriatice i lonice, dit tu-a Previzeel (pag.369) pini la Constantinopol §i la§i. A*a fiind, evident cicelelalte neamuri care, relativ, se gäseau, ca §i astäzi, inteomiserie neagri, era natural si rivneasci la strilucirea econo-mica a pop orului aromin, Intreprinzind pentru aceasta deseorinenumirate expeditii de pradi, de jaf, de tîlhärii. Cei maipericulo§i in privinta aceasta au fost beii turci cu oardelelor de musulmani, de obicei Albanezi. MUM' a Dirven'ilor(pap. 38) este edificator : era firesc lucru ca acei

Arbine,si jcIr' di ccimep,

In dorinta lor de a stringe parale" (p. 55), si porneasciInarmati pina In dinti in contra lui Quvara care

...are multi paradz,14ati nveasti cu-asimcadz (p. 55),

sau sa porneasci de-avalma, sà atace §i si jefuiasci fie un satintreg (cfr. anticlu a li Pisuderi, pag 23), fie avutul veunuirenumit celnic aromin (cfr. sana si ardirea a Gramostitei,p. 319-324), sau si prade vre-o caravani care se intoarcedin departiri mari spre casi (cfr. Muscopolea, p. 324-329).Oricari, oricite §i oricum s'ar fi ficut eroicele Incerciririzboinioe ale Arominilor de a-§i salva intregul lor avut,etnic §i social, §i de a respinge pe du§mani; din causa mul-tiplelor imprejuriri vitrege, ele nu puteau sà aibe in cele

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGEE AROMINEASCI XXIII

din urmä decit aceia§i soartä pe care a avut-o de pildä §iun Fetu-Mare care

Sadd muntitiSe-aTuneascei tutd Turtilq ;Sculd muntiel cu Rurndn'ItiCa se-astingd tut prngdn'il'i (p. 42).

In fata unor astfel de situatii, minunatele §i infloritoa-rele cuiburi ale Arominilor din creerii muntilor Pind au in-ceput sä fie 1)5:lute de restri§ti §i, asemenea päsärilor cilä--toare in fata toamnei, s aptice, In deosebi sexul birbitesc,drumul pribegiei, al instreinirei, ducind cu sine §i limba ma-ternà pentru a o Inlocui cu alta, streinä. Au fost, i stilt inc5,Induio§etoare pinä la lacrimi aceste scene ale instreinäreiconcretisate in durerea sfi§ietoare a celor care rimineauacasä blestemind :

Na0ema cari deade xeana,Dumnidzdu sTi-astingd bana,Cei ncl cretuird hoara (p. 44) 1.

In legituri cu aceasti instreinare sint caracteristice ur-mätoarele versuri din aceia§i poesie, privitoare la Tara Ro-mtneascd :

Foclu si-u-ardd-atea Vldhie,Cd fug gion'l tu ilichie ;Nchisesc sVind-acasd,Es Vldhute alasd.

I Vezi in privinta aceasta Per. Papahagi, Poesia Instreineirei laAronani.

www.dacoromanica.ro

XXIV TACHE PAPAHAGI

E uimitor totu§i cä, in toiul unei ata de aprige luptede secole, Arominul, dei redus mult ca numir, a pututsi-§i salveze intacta individualitatea lui etnici, isolat fiind Inmijlocul unor popoare hräpirete. i in privinta aceasta, oburla' explicatie, printre altele, ne o di iaräi folklorul po-poran. Fire§te, In Jara de adipostul pe care li-1 oferea re-tragerea in muntii lor (p. 38), o alfa' causi trebue ciutatiIn neamestecul matrimonial ce §i-1 impunea riguros familiaaromini fati de once alta familie streini ca neam. De aceeasint adevirate rarititi in vieata Arominilor casurile in carise constati o incuscrire intre o familie aromini i una streini;§i aceasta nu poate rämine firi ecou sau ca Arominul sinu-§i arate, inteun asemenea cas, intreaga lui indignare in-trebindu-se :

Chiru Rdmaimea ntreagdTra s'ida' voi 'ncl nveastd greacd ? (p. 35),

sau ca o ~ni si' se opue din risputeri in contra unei ci-sitorii a fiului ei cu o fati bulgari (cfr. Cdtranlu gione,p. 59-61). Aci deci trebue ciutati §i explicatia istorici aproverbului

Nveasta easte bund, md nu easte-ArmFrui (p. 10),

ca §i a ciudei neobi§nuite a Arominilor cind väd ci un cona-tional de-al lor se insoari cu o grecoaici §i cind §tiu ci fiullui o si i se adreseze prin cuvintul patera in loc de tate :

Va-1 greased Mili' patera" (p. 35).

fapt care n'ar cadra de loc cu sentimentul acelei Aromincecare zice :

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMÄNEASCA XXV

Ma-nri hitl tri un gione-Armcin,Cione-Armän, gione ca veard,D'Ya auei-a no$ti s'fitarei (p. 20),

ori cu sentimentul acelui Aromin care zice :

$1 ma nclo, freí 'nci RiminiMi bägam g baciii la steincl (p. 31).

Dar, aceasti reactie a familiei aromine, dei eficace §isatisficitoare in resultate, era totii§i de naturi mai mult pa-sivi. De aceea, in contra tuturor incercirilor de jaf ale ete-rogenilor, Arominii n'au stat cu minile in sin, ci

Cu tufechea di flurieS' bat cu 'nd ntreagii Turchie (pag. 45),

dedindu-se astfel vietei haiduce§6 din sinul cireia au risiritacei renumiti armatoli din timpul lui Ali-Pa§a, armatolicare luptindu-se

Cu pFngin't,Piste di del

Trd Hristolu neie ccIdzurd (p. 26).

Ceva care iari§i e interesant de relevat e ci, in inse§iaceste lupte pentru cri§tinitate" (p. 43), ei §i-au aritat pu-ruri §i superioritatea gustului lor estetic, Intrucit ei se bi-teau cu tufechi di flurie, sau cu pc114ti afumate (p. 43), cuarmi de-asime (p. 37) toate aceste obiecte fiind fabrica-Aiunile neintrecutilor argintari aromini.

Si ne oprim insi aci cu asemenea releviri pe care ce-titorul le-ar putea inmulti urmirind textul Antologiei §i sitrecem la citeva consideratiuni de alti naturi.

www.dacoromanica.ro

XXVI TACHE PAPAHAGI

Aruncind o generalä privire retrospectivä asupra tre-cutului Arominilor §i raportind aceasta la literatura poporaniaromineasci pe care o cunoa§tem, constatäm cä izvoareleei de inspiratie, in special ale genului epic, nu ne duc cumult in urma noasträ : aproape nimic din sau referitor laepoca veche §i eminamente räzboinici a Arominilor, and insecolul X ei pun basele primului stat politic .rominesc, aleMarei Micei sau cind, ceva mai tirziu, Ii vedem in-firipind cunoscutul imperiu romino-bulgar. Mai tot ce po-sedä literatura epicä §i aceasta din punct de vedere can-titativ e in raport invers proportional cu ce am fi pututconstata pentru imprejuräri identice la alte popoare sereferä la epoca cäpitänatelor, a armatolilor din timpul luiAli-Pa§a, and Arominii au fost sufletul §i singurii conduci-tori ai tutulor faptelor de arme adevärate. Dar §i aci, inceea ce prive§te cintarea, glorificarea tuturor acelor gestasävir§ite de el, discretia Arominului e iarki in raport inversproportional cu plenitudinea märinimiei sale, a eroismuluisäu; a läsat cintarea vitejiilor sale in seama altor popoare

literatura poporanä greaci dovede§te acest lucru cu pri-sosintä , el multumindu-se cu satisfactia intimä a erouluilipsit de once vanitate. Si chiar atunci ciad gäsim asemeneamanifestäri literare, ele slut ni§te sfioase §i extrem de dis-crete inmuguriri literare care inchid in sinea lor avintul §ipoesia unor poeme intregi, diafan §i modest voalate. Unerou de talia lui Caciandoni i3unioarä ar fi fost oriundeimortalisat in numeroase §i variate balade ceea ce in li-teratura arominä de-abia intrevezi grozivia luptei dintre ar-matolil §i Turcii lui Suleiman-aga, ca §i eroismul

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA XXVII

primilor, in cele patru versuri finale and, dupä ce luptainceteazi, se trece la numerotarea celor cäzuti :

Misurd Turin trei ori :Lipsescu trei n'il'e;Misurd-apoia f'Caciandoni :L'i lipsescu trei frig (p. 368).

Dar, aceasti discretie ce contrasteazi, ca §i la Romani,cu inse§i faptele la care se referä nu se opre§te aci ; eacristaliseazA' in muguri tot atit de sfio§i, tot atit de delicati§i in genul liric, mergind chiar ceva mai departe uneori §iconfundindu-se cu insä§i austeritatea §i gravitatea familieiaromine in ceea ce prive§te poesia eroticä.

Cuprinzind jute() singurä privire erotismul din genulliric, putem constata cä nicäiri sentimentul iubirei nu for-meazi singur obiectul principal §i formal al unei poesii ; el

este oarecum ocolit in exprimare §i, dei in fond el este a-cela care urze§te poesia, totu§i, in insä§i acea poesie il

vedem rivalisind cu alte motive sau chiar pus in functie deacestea. Astfel de pildä, oprindu-ne asupra poesiei Cinticlua li vrutd (p. 30), o Hari nevastä, al cärei sot s'a instrei-nat, se adreseaza lunei a-tot-vizAtoare, intrebind-o daci n'aväzut §i pe alesul ei §i rugind-o. apoi sä-i comunice ca si seintoarci acasä, cäci : prietenii nu-§i mai aduc aminte de casalui, viile s'au uscat, coco§ii nu mai cintä, izvoarele au secat,§i-apoi, il mai a§teaptä copila§ii §i nevasta. Este aci, fire§te,ceva mai mult decit o finete sentimentalä, eroticä : iubirea,

ori cit de puternicä §i curatä ar fi ea, niciodati nu devineo pasiune dominantä care sä intunece.sau sä umbreascädemnitatea §i probitatea de cask de familie.

www.dacoromanica.ro

XXVIII TACHE PAPAHAGI

Pentru o §i mai bung edificare asupra acestei consta-täri voi releva un alt exemplu, luat de data aceasta din lite-ratura cultä. Rare, foarte rare sunt poesiile originale eroticepe care le-am putea gäsi in opera scriitorilor no§tri aromini ;jar acele citeva care lisar timide §i pline frig de candoareIn mijlocul celorlalte flori nu indräsnesc sä-§i afirme in moddeschis vieata lor internä, sentimentul iubirei lor. Astfel, dintoate poesiile culte lince cuprinse in aceasti Antologie amputea releva trei : Lilicea Piristeritel (pag. 353), Picurarlucdtrd vruta luï, (pag. 201-202) §i 1V7 *trim mimata-nridor (p. 248-249). Ne oprim asupra ultimei, ea fiind dinacest punct de vedere mai caracteristicä : o tinärä iubitä tri-mete iubitului ei, un päcurar, o carte prin care cautà sä-Iconvingä cä trebue sä vie sä o vadä. Motivele-argumente lacare recurge : in a doua strofä : de and s'a indepärtat el,bietele oi s'au imbolnivit, tirla a putrezit, s'a stricat, iar

izvoarele ca §i pädurile de fagi §i pini se vaetä ; in strofaIll : de chid s'a instreinat el, mielu§elele cele ca §i steleles'au 1mbolnävit, §i ar trebui sä aibe milä de ele ; in ultima :«Tu, voinicul meu, sä mi te ajungä dorul greu ; dorul greude tapii täi cei clopotari §i de cei dui negri ochi ai mei ;...vini, iuhite, vini, frate; nu e päcat de tineretea mea ?».

E, prin urmare, cu totul caracteristic imbinarea aceastade motive lince cu sentimentul iubirei care este eminamentepoporanä färä a releva frumusetea §i farmecul poetic alacestei poesii, intrucit ele privesc pe poet, pe G. Ceara.

Iatä deci cum §i din aceastä caracterisare a sufletuluiarominesc se poate deduce pinä la un punct felul vietei fa-miliare, ca §i seriositatea austeri a morivurilor de familie §i-societate.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCI XXIX

at prive§te forma In care e turnat acest sentiment,ca §i lirismul in genere, e suficient sä relevam pentru poe-sia erotici un singur exemplu din care se poate evidentiaCu prisosintä aceiai duio§ie, aceia§i sensibilitate. Insotindpina' In afara satului pe iubitul ei care se instreineaxi, ti-m'ira sotie ii adreseazi aceste ultime cuvinte pa care le dauin transpUnere !iterara

Prive,Fle in sus, prive$te in jos,Ian uitd-te pe cimpul cel verde,O roud subfire s'a a4ernut :Sd nu crezi cd-i de la Dumnezeu,Ci ea e lacrimile dorului meu l (p. 45)

Daca aceste versuri privesc mai mult imagines In fonddecit insa§i forma, sint alte poesii In care cristaliseazi unlirism desavir§it, ata ca imagini cit §i ca 'forma. Dau, tot intranspunere literara, un mic cintec, riminind ca cititorul sirecurgi §i la original pentru a-i putea simti cu plin farme-cul acestei poesii :

Se lea gdnd jagii, se leagändIn toamml i furtund ;Culcd-mi-te, frumoasa mea, culcii-te,In cuibul tdu retrage-te.Suspind, pasdrile, suspindIn viscol i ploaie mare ;Culcd-mi-te, drägula mea, culcd-te

dormi ca o mieluoa.iliurmurd pinii, murmurdDepatte, in Padea-MareScoald-mi-te, iubitd, scoald-te,Cdci a rdsdrit frumosul soare. (p. 28-29)..

www.dacoromanica.ro

'XXX TACHE PAPAHAGI

Socotind ci ar fi de prisos once comentar asupra va-loarei estetice a unor astfel de poesii pentru care motivcred ci nici nu-i nevoe sä ilustrez aceasta §1 cu alte exem-ple , relevez ad i ca farmecul pe care il pot avea in vieataarominä anumite figuri, ca : metafora, comparatia, etc., nupoate fi acela§i §i in sufletul unui popor care are alte ocu-patiuni, altä tesätura etno-psihica. In bucata de mai sus enumai o singuri comparatie care ar putea, pina la un punct,sa dezvärue oarecum cititorului o u§oara atmosfera pasto-rali : dorn'i ca 'ni n'eaa et (p. 29). Sint insi §i alte bucatiqi inca numeroase din cari se poate intrevedea limpede su-fietul Arominului, ca §i vieata sa etnicä. Cite un singur e-xemplu §i reliefarea diferitelor laturi ale vietei aromine§ti vafi deplinä. Ca o dovada ci in sufletul Arominului pdstoritule atit de inradacinat, incit el pare a fi ceva atavic, identi-ficindu- se astfel cu insa§i vieata lui, citez cintecul Moarteapicurarlui him (p. 36 37) : cei §i cele ce piing la capitiipe nefericitul Nica cred ca nu-i pot induio§a sufletul, ca säreinvieze, daca, in afarä de cumnate, mama §i nevastä, nu-iamintesc ca it mai a§teapta : ciinele lui Belu, oile lui §i ta-pul turmei. Cdreivänäritul se oglinde§te §i el In numeroasebucäti cum ar fi : airveinar mortu 'n car-cane (p. 55-56),sau in Cinticlu al Giorgia, etc., dupä cum iara§i vieata decodru, vieata armelor e representati de pildi prin Cintic diBeala-di-Sus (p. 17), Cinticlu al Zisi al Nasta, (p. 37), Ca-pitanlu IVacea (p. 39), anticlu al Iani al Bucuvalä, (p. 369-370), etc.

Dar, sa las in seama cititorului o detaliata analisä li-terari §i folklorica a bucätilor pentru a putea trece in trea-cit §i asupra pärtei tehnice a poesiei.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMÄNEASCI XXXI

In poesia aroming versificatia, atit ca ritm cit §i canu este unitarii. Ritmul de basä e cel trochaic, dar

in regiunile aromine§ti care sunt in contact cu cele grece§tiapare §i versul iambic ; rima §i ea nu e pretutindeni ob-servatä.

ln linii generale, poesia arominá se presintO mai multsau mai putin fragmentar ca fond : citind o poesie, Erica sau

ai impresia el Ii lipse§te ceva, actiunea in poesia e-picä trunchiatg, iar sentimentul in Cea liricg fiind parcinumai tangentat. Atit ca desvoltare, cit §i ca vdrietate maiales in genul epic, îi lipsesc acele caracteristice balade dinliteratura poporang daco-roming, ca §i lirismul epic al co-lindelor, etc., dupä cum iarg§i rar se inregistreazä cite o stri-giturà sau cite un descintec cum ar fi bungoarä cele pecare le posedä Rominul Maramure§ean, Cu toate cä Tesaliaa fost §i e locuiti inci de Aromini. i in privinta [aceastafire§te cO ar fi mult de spus, dar spatiul restrins al unei

simple Introducen i nu ne ingOdue o estindere mai mare.FOrg a mä opri asupra Prosei aromine care se carac-

teriseazg printr'o interesantä bogätie §1 varietate, trec la li-teratura culta.

Pentru a preintimpina din capul locului once suds dinpartea acelora cari, fie ci sint in completi necuno§tint5 decausg sau cä ar porni Cu anumite prejudecOti, socot cg ecopilgresc lucru de a se vorbi de o literatura cultg aromi-neascä ; trebue sA afirm de la inceput cg, comparativ, aceastäa noastrà literaturg care s'a inspirat aproape in intregimedin insg§i vieata poporului aromin se presintä in conditiuniatit de satisfäcätoare, Inca cu u§urintO se poate spulberaonce critici care, in casul acesta, n'ar putea fi decit mall-

www.dacoromanica.ro

XXXII TACHE PAPAHAGI

tioasä. De§i foarte Hari de abia a inceput sä se infiri-peze acum citeva decenii si turnatg inteun grai dialectalfArg pretentii si nedesvoltat; totusi, din mai toate bucitilepublicate aci se poate reliefa cu prisosintä un puternic sivariat lirism, precum si un colorit si o plasticitate desivir-sitg. 7oamna 'n Pind (p. 157-8) a lui Zicu Araia poaterivalisa cu succes cu Noaptea de verá a lui Cosbuc, dupgcum minunatul tablou al lui Belimace din Toamna tu-arniapoate sta oriclnd algturi de cel mai frumos pastel ca §i decea mai reusitA idilg din literatura roming ; lirismul specialdin anumite poesii ale lui Octavian Goga nu poate fi intrunimifa scAzut dacg i se alAturg duiosia pinä la lacrimi a po-esiel Ah, iartl-n't bate ocriul (p. 239-241), dui:4 cum nuvedem iarAsi intruclt ar fi superioari Doina (De la histrupin' la Tisa) lui Eminescu fatA de puternicul lirism din Min.-gul Aromtnului (p. 289-290) a lui Nusi Tulliu. De aseme-nea nu sint numeroase baladele din literatura culti romi-neasci a cgror reusitg sA nu poatA fi egalatA de micul poemChita i Burci (p. 275-282) al lui G. Murnu sau de Mus-copolea (p. 324--329) a lui N. Vello, dupA cum Marufea(p. 294-305) lui j. Tulliu se poate oricind compara cuNunta Zamfirei a lui Cosbuc. Trecind la gentil didactic, derelevat ci, in afari de originalitate, anecdotele lui Batzarianu suferg niel o scidere fati de cele din literatura romi-neasci.

Aceleasi releväri le putem face si la prosd. Fill a neopri asupra unor usoare constatAri in stabilirea comparärilor,cum ar fi de pildg relevarea spiritului anecdotic si sarcasticdin Kir Dimarhul di Armiro (p. 186-191) care ne amin-teste ceva din schitele lui Caragiale, subliniem faptul ci o

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCÄ XXXIII

transpunere in limba literari a puternicei nuvele Gardam(p. 223 233) a' lui M. Beza va putea dovedi in mod in-discutabil reale §i superioare insu§iri de esteticä literari Indialectul aromin. Pentru ilustrarea acestei afirmatiuni cred

vor fi binevenite §i edificatoare citeva limuriri in legituriCu aceastä nuvelä al cirei subiect e luat din vieata pasta-reascä si haiduceasci a Arominilor. D-na Lucy Byng, inteunfrumos §i pretios volum inchinat si prefatat de regina Mariaa Rominiei si apirut In Londra : ROUMANIAN STORIES Translated

from the original Roumanian (1920), traduce diferite nuveledin literatura daco-ronfini, inserind citeva traducen i §i dinMarcu Beza ; intre acestea e §i Gardani. Critica literarä dereviste si cotidiane englezesti (relevant de pildi cea apirutiIn Manchester Guardian) s'a pronuntat mai mult decit favo-rabil pentru aceasti nuveli a lui M. Beza. Fireste ci o maiingrijitä retu§are stilisticà, precum §i o mai aprofundatä con-centrare a ideei ar fi fäcut din ea o adevirati perli literaritotusi, chiar asa7 cum se presinfé, a o trece cu vederea insem-neazi a nesocoti insi§i estetica

Dei ar fi trebuit si ilustrez toate aceste afirmatiuni

prin reproducen i de pasagii, cititorul le poate totu§i con-trola oricind, textul fiindu-i la indemini.

Dar, o altä caracteristici care meriti a fi relevatä eci acest minunchi de scriitori aromini, dei au scris inteundialect care poatJnici nu visa ca, printeo bruscä rupere cutrecutul, si fie apt pentru atit de remarcabile ciseläri de es-teticä literarä ; cu toate acestea ei au reusit si realiseze infrumoase manifestäri artistice poetisarea a insesi vietei nea-rnului din sinul ciruia fac parte. Dei au scris hi imprefuririimpregnate adinc de nuanjele unor aprige §i singeroase lupte

111

www.dacoromanica.ro

XXXIV TACHE PAPAHAGI

nationale, totu§i arta e deplid satisficuta chiar in aceleunde s'ar pima ca o exuberanti de sentiment patriotic

le My:Cue. Felul cum e incadrat acest sentiment bunioaraIn Lin eint,..c (p. 199) evident a el insu§i chiar constitue onuanta de poesie §i poetisare etnica (strofa III) indispensa-bila cadrului poesiei, dupa cum iari§i acelea§i note de nuantaetnica din cintecul Plingul Arorranului de pila (p.289-290)nu intuneca intru nimica puternicul lirism, mai ales endbietii carom nu le-a mai rimas nimic din avutul lordeal numai cärlidzÜe, exclamä cu sufletul cople§it de durere :

Apuca-vom drumul haiduciei,Ca sir' ne 'nsotim cu cucul ;

ca nefericitul cucCe pe cm' ngile de nuc4i punge dorul amárftO sei plingem din adincul sulletuluiDupel nenorocitele turme ce-am pierdut,Doamne, pine(' ce-om muri

Pentru sufletul unui Aromin a carui vieati se identificaCu insi§i vieata pastoritului, a codrilor, a muntilor, ca-racteristicul proverb al lui :

Armful(' tu mint easte ca amarea arikitipsitä (p. 5)

o dovede§te cu prisosinti ; un asemenea cadru e insi§ipoesia viietii sale pastorale. Si exemple de felul acesta le-amputea inmulti cit de mult.

Ne-am mira iari§i daca frumoasa §i piing de un viu co-lorit schita a regretatului Vasile Papa-lanu§i, Bwcul (340345), n'ar putea procura oricarui ne-Aromin emotive clipe

www.dacoromanica.ro

.estetice, de§i e luati din vieata carivinarilor aromini; dupicum valoroasa balada Dit xeone (p. 345-353), inspirata din-folklorul poporan arominesc, atinge o remarcabila perfectiuneartistici care ii poate asigura un loc §i in colectia de tra-ducen i a altor literaturi.

Dar, pentru pentru o §i mai temeinica convingeredialectul aromin e apt pentru reale manifestari artistice

literare, am dat la rubricele a doi scriitori citeva bucati luatedin alte literaturi ; poetul-cugetator I. Foti ne da doua tradu-ceri-localisari din literatura germana, iar la Zicu Araia amreprodus o transpunere din Co§buc : Moartea lui Fulger.Pentru un mai u§or control al acestei afirmatiuni, pun pedoui coloane doui strofe alese la intimplare din original §itranspunerea respectiva:

Ah, mamä tu! Ce slabä e§ti!N'ai glas de vifor sá jele§ti,N'ai mini de fier, ca fier sä fringi,N'ai märi de lacrimi, märi säNu e§ti de foc, la piept sä-1 stringi

SA-I inaze§ti

Nu cerceta aceste legi,Ca e*ti nebun cînd le 'ntelegi !Din codru rupi o riimurea,Ce-i pasä codrului de ea ?Ce-i pasä unei lumi intregi

De moartea mea?

ANTOLOGIE AROMANEASCA. XXXV

Ah, mumä ndzernii ! Slabä e§tI Iboate mnitä tra s'jile§tI,

Nu-if min'I di her, ca her si frindzi,Nu-ii mini di läcrin'I, märI si plindzI,Nu di foc, la chept si.l strindzI

Tra ncäldz5§tI!

Ti! te plindzet, vol oaminqCa puIlu Ghion prit munt irn'il ?Dit Pind 'nä floare cind si l'iaTe pate Pindul fir' di ea ?Ahit arrtri §'tri lumea-atea

Cä eù murii !

In prima strofa constatam nu numai o fidela redare a-formei ca §i a ideei farà ca sa-i §tirbeasca nimic din colo-ritul ei original, ci, ceva mai mult : prin intrebuintarea ad-jectivului ndzernd care se potrive§te de minune cu stareasufleteasci in care se gase§te mama lui Fulger, sentimentul

www.dacoromanica.ro

XXXVI ?ACRE PAPARAGI

capiti amploare ndzernei insemnInd Indoliatii, nefericiti,copIesiti de durere".

In strofa II, Zicu Araia nu numai a a redat intdcmaiideea lui Cosbuc, ci a reusit si ne dea chiar o originalitatevie §i plastici, poetisInd si mai puternic originalul:

Dei sumar, totusi cred ci din exemplele reprodusese poate evidentia ciar si convingitor si vitalitatea literaria dialectului aromin. De altmintreli trebue sä märturisesc cä

intocmirea acestei Antologii am fost ciliuzit nu numai deconsideratiuni de puri estetici literal* ci si de consideratinnide naturi etnici, folklorici; asa ci in anumite casuri, in fataunei bucäti care presenta un interes folkloric, am renuntatla alta care Ii era superioari ca valoare literari, dar lipsitäde cea folkloria. in afarä de ceea ce vreau si fiepentru Aromlni (vezi pag. V), am tinut ca aceasti lucraresi rispundi nu numai cerintelor literare, ci i celor etno-filologice micar ,-kti parte.

Asa bunioari, chiar daci cintecul Dorlu a picurarlui(p. 35) ar fi fost lipsit de lirism ceca ce nu e casuln'asi fi putut trece peste el intrucit, chiar asa trunchiat caidee cum se presintä el, are o mare valoare folkloricä. A-nume : cintecul acesta, pe lingi care am putea alitura cavariante pini la un punct i urmitoarele : Dimindarea pica-rarlui llvuit (p. 35-6), Cinticlu al Zisi al Nasta (p. 37) siantic (p. 40), nu numai cA ne presinti laturea pistoreascia Arominului, ci ne si transporti in cunoscutul cadru feerical Mioritei din literatura poporani daco-romini. Si, intr'unasemenea cas, dupi ce stim cA poesia poporani aromineascise caracteriseazi si printr'o fagmentare a ideei, a sentitnen-tului, a actiunei (cfr. pag. xXVI-XX/111), naste intrebarea

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE, AROMANEASCA. XXXVII

*are care si fie originea geografici a neIntrecutei baladelince Miorita? Si fi luat nagere aceasti minunati cristali-sare pistoreasci in nordul Dunirei .sau in sudul Dunirei ?Cici atmosfera In care ne gisim citind aceasti poesie e iden-tici cu cea a Mioritei. lati-o in transpunere :

Mdi lanachi, sd nu te duci la oi,Am visat cd ai sd mori.

0, de-oi muri, de n'ol muri,Sd-mi ascultali un singur cuant:La stlnd sd md Ingropali ;Primdvaro, &Ind vd veti tntoarce,Sd treacd olle ca sd le prind,Sd le prind i sd le mulg,$i cu mina mea sd le tund;Fluerul sc1-1.aud mereuand oile s'or strtnge;Ca sd fiu $i dupd moarteNici de tovarde, nici de oi departe.

A§a ci trecind peste interesanta i controversata pre-blesaii pe care o ridici acest cintec, intrucit nu e localaci pentru o atare discutiune aceastá poesie nu namai

corespunde cerintelor sufletului arominesc, ci intereseazide aproape §i o importanti problemi folklorici.

Pentru a incheia cu acest fel de consideratiuni, trebuesi amintesc ci literatura noastri dialectali nu e lipsiti aicide genul dramatic ; piese teatrale, In afari de cele traduse

localisate, dar rimase in manuscris, au fost publicate delotta Naum,. Leon Boga, C. I. Cosmescu, etc. ; in deosebiprofesorul Tulliu Carafole din lanina e acela care s'a remar-cat in acest gen. Intrucit insi imprejuririle nu i-au permis

www.dacoromanica.ro

XXXVIII TACIIE PAPAHAGI

si publice niciuna, n'am putut reproduce nimic din acestgen. Dacä insä din celelalte genuri, cum ar fi cel didactic,genul istoric, publicistica, etc., nu am reprodus aproape ni-mic, consideratiuni speciale färi niel o legiturä cu o Anto-logie m'au determinat la aceasta. De relevat insä ci §i in

aceste privinte talentele nu ne-au lipsit. Sint vrednice deretinut numele unor publici§ti de frunte, cum ar fi un Nt-colae Papahagi, dupä care am putea cita o multime de altenume, fie ci au fost publici§ti ori simpli diletanti in mate-rie literal* cum ar fi : Achile Pinetta, George Zuca, Ta§cuIliescu, Niculescu, P. Baravache, N. Caragea, I. Licea,etc.etc. Fire§te cä in rindul acestora nu infra condeie de §tiintä,ca I. Caragiani, Pericle Papahagi, 1. Arginteanu, etc., dei4i ace§tia au scris In dialect.

** *

Si acum, citeva indrumäri 4i limuriri de natura lin-

guistic**

Färi a scipa din vedere cä o prima menire pe caream vrut sä o imprim acestei lucräri a fost aceea de a dao hrani sufleteasci neamului arominesc, am ciutat ca §i fi-lologia romanici in genere sä se poatä folosi de ea in li-mitele posibilului. In aceasti ordine de idei, un romanist arputea numai decit observa ci nu am intrebuintat ortografiaconventionali filologicä. Rispund ca o atare ortografie arfi stinjenit cu desivir§ire menirea Antologiei despre carevorbesc mai sus 4i peste care nu s'ar fi putut trece ; la a-ceasta se mai adaogi §i faptul ci, din lipsi totali de ca-ractere speciale, o atare ortografie era iari§i o imposibili-tate. Totu§i, simplificindu-o mult §i intrebuintind caracterele

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMÄNEASCA XXXIX

§i pronuntarea lor din I. romink u§or poate face oricine cu-no§tinti cu reala §i exacta pronuntare aromineasek inlätu-rind prin aceasta, pe lingg altele, §i dificultatea, aproape in-surmontabili a greoaei transtrieri folositg de pildä de Gus-tav Weigand, transcriere care, poate §i din exces de zeIlinguistic, nu prea corespunde cu realitatea fonologici adialectului aroinin. Toate sunetele au o intrebuintare fone-ticg §i nicidecum etimologici ; exceptie de la aceasta facnumai cuvintele de originè greceasci. in :leggturg cu sunetul7, §i anume : am Intrebuintat pe y' in cuvintele de originelatinä unde avem e sau iar 7 in formeIe de originegreceascg in cari se gäse§te tot un 7, spre deosebire dealte .etimoatm grece§fi In cari acela§i sunet din Aroming erepresentat prin P. Ex: ar. v'ie < gr. r-,Ex. De amintit insä cäacest y, de obicei cind nu e urznat de o vocalä palatalä,poate reproduce §i un g din'teo alti limbg (cfr. a7unescu <si. goniti). L-am reprodus totu§i prin sus-numita literg gre-ceascg, e redind etxact pronuntztrea realg.

In legituri cu sunetele grece§ti, de relevat iari cä inregulä generala 5 §i 0 apar numai in forme de ozigine gre,ceascä ; exceptie face numai o singuri forma din toate celepresente in memorie, §i anume forma ncl0eamei sau °camel',care reproduce normal superlativul latin 1NFIMA atit ca fone-tism cit ca semanticä.

Pluralul nearticulat al adjectivelor §i al substantivelorapare in dota feluri : e terminat In -/ §i in -tv. Adjectivelemasculine terminate la singular nearticulat in -t ( +u, 6),ca §i substantivele masculine cu aceia§i terminatiune precum§i masculinele sau femininele terminate in -te, ori in -i(u),

www.dacoromanica.ro

XL TACHE PAPAHAGI

fac pluralul nearticulat in -f. Ex. : ascidnat asccilnaf,

aspart(u)asparf(t), mortumorf(i), cucotcuco(, muntemungt), cartecdrf(F), sof(6)sof,

Dacä insä in loc de dentaba t, adjectivul sau substan-tivul se terminä in c, atunci pluralul e in -ft: ficiuracfi-ciaraft, giunacgiunaff; nucnufi, porc(u)porri i porfi,sacsafi.

Acest paralelism se poate constata i la morfologiaverbalä. Ex: en bat tine bat ; en mut tine' muf, spredeosebire de eit duc tine da/i, eü fac tine /a/i. Cit pri-veqte Insä persoana lE pluralä a aceluia*i timp, toate acesteforme fac: bale(, muta J, darn, (duljt) §i Jàtìt (Mk), intrucit acel final reproduce ca origine o dentalä §i nu o gu-turali.

Acela* lucru se petrece ì cu adjectivele, substanti-Nele sau verbele care presinti sonorele d i g in positiilerrelevate mai sus, ele .devenind -dz i -dzt.

Verificarea acestei fonologii se pote face aläturind-aceste terminatiuni la cele corespunzitoare din I. rominifdrtat fdrtati, mici; hicat ficati, draft draci ;vb. : mdrif mariti, tart taci. Sau : udz uzi (adj. §i vb.),

bradz brazi, fadzi fagi ; asudz asuzi, aladzialergi sau cadz caz!, badzi bagi. Cu alte cuvinte, ter-minatiunilor -fi qi -zi din limba roming in dialect le cores-pund -f i -dz, lar terminatiunilor -ci §i -gi le corespund§i -dzi.

Diferä deci fonetismul unui .sau u vocalä palataläbe cel al unui C sau n in aceia§i positie. Pentru o §i mai

-clarä convingere, reproduc inci citeva forme in alte positii :c.E:No > ar. (ed) cinez, pe cind TF,NE0 > (efi) fin, dupi

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCI XLI

CUM TERRA. > ar. tard, pe end CERA > ar. fearcY, sau mums> ar. terbu, msi TERTIUS > ar. (an)(ärt, etc., devi toateaceste exemple privesc de fapt fonetismul lui e dupä unT sau C.

Voi releva aceasti problemä de foneticä aromineasaintr'un alt studiu (Eletnentul slay in dialectal aromtn). Deo-camdati, §i in legituri cu cele inserate mai sus, amintesccä in cursul textului cititorul va gäsi formele verbale deconj. I terminate in -ez (edzií) sau in -t cu aceia§i termina-tiune aril la pers. I sg. (indic. pres.) ca' §i la pers. II ag.Pronuntarea nu este identici, intrucit la pers. I se aude lasfär§it o foarte u§oari articulatiune de ii, (binedzfi, acate,)pe cind pers II aluneci spre un i, aproape imperceptibilbinedzi, acati, avind bunioari o -pronuntareformele romine§ti negot, print, $prit, etc. Insi, din aceia0lipsä de caractere speciale, regret ci n'am redat exact toateaceste subtilititi fonologice. In glosar insi le-am inserat cun: acatà, bdnedzii etc.

Referitor la terminatiunea verbalä -edzu, observ eitoate verbele din acest glosar cu aceasti terminatiune sintde conj I dupi cum cele terminate in -escu sau

sint de conj. IV, cu singura deosebire ci primele fac infini-tivul in -ire, lar celelalte in -Ere. Un singur exemplu, daciinu mi imp', terminat in -edzii e trecut ca fiind de a IV:schunghedzii scunghire ; insä acest scunghire se refetä lascunghescu aläturi de care circulä §i scunghedzù.

In ceca ce prive§te evitarea confusiei dintre hiat §i

diftong, am lntrebuintat sunetele i i ii, care, astfel redate,singure nu formeazä niciodatä silabe. Iatä citeva cuvinte for-mate toate din cite o singurä silabä : cior, maiit,

www.dacoromanica.ro

XLII TACHE PAPAHAGI

puhu, voi, etc. Asemenea diftongii ea §i oa for-meazi pretutindeni cite o singurä silab, accentul cizind pe a.

Sint forme care in *text se presintä cu a, iar in glosarsint trecute cu a sau t, §i viceversa. Ex : na0erna-1 (p. 362)trebue cäutat in glosar la neiriimedzu, dupä cum &Ulu,ctdzui, la bat, cad, etc.

sa se tie seamä iarä§i de trecerea lui a aton la d sauprecum §i a lui o la u §i a lui e la i In positie atonä, ca

§i de sincoparea frecventä a lui 1, u, sau à (I) tot in positieatonä : ar(u)cutescu, p(u)teare, munt(1)17, etc.

Ca sä nu se facä confusie intre anumite forme asernä-nätoare, am intrebuintat semne de distinctie am notat formaencliticä a reflexivului î,ci prin sau spre deosebirede conj. i, ciuPä cum 'nd, 'nt e numäralul feminin una, spredeosebire de formele pronominale ná i ni de la not.

La glosar, toate formele poartä cite un accent graycare aratä silaba accentuatä, afarä de cele monosilabe. Sintinsä. §i cuvinte care nu poartä accent. Cuvintele färä accentale ciror silabe sint formate, din sau cu vocalele a, e, o, u,§i intre cari se gäse§te §i o silabä forrnatà cu vocala â saut, atunci accentul cade pe aceasti silabä.. Ex. : amuttiscupoartä accentul pe penultima, dupi cum artm it are pe ul-timä. Insà in forme ca arddztm, attpfi, cL21dirrnd, etc , din

lipsä iati§i de caractere speciale, 'accentul nu I-am pututreda, färä sà ihgreunez transcrierea. Totu§i, la unele se poatecunoa§te acest accent astfel : ccildärmd poartä accentul pe.

intrucit aceasta se poate vedea din OP ccilddrmadz,etc., etc.

La unele substantive §i adjective n'arn dat formele deplural, fie cä u§or se pot cunoa§te, fie ei fractia aläturati

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA. XLIII

trimete pe cititor tocmai la un plural al formei respective.Pentru adjectivele care la forma de feminin difton-

gheaiä vocala accentuatä e sau o in ea, oa, reproduc dupäforma masculinä numai terminatiunea de feminin. Ex: hertu,

(= heartd), mortu, d moartti). Pentru acele insä carenu presinfi aceastä diftongare, amreprodus §i forrnele fe-minine : crehtu, crehtd. ; cret, ,scretd.

Lipsa unui u la sfir§itul formelor de pers. III pl. de laanumite timpuri sä nu se inter preteze ca o gre§ealä saupare din vedere, intrucit aceastä caracteristici de plural pecare o gäsim in limba literarä romineascä, in dialect nu for-meaza o reguli.

De remarcat procentul, destul de mare, al tendintei decontopire la infinitiv a conjugirilor 11 §i 111 : jrindzire §i

jrindzeare, etc.Privitor la glosar, mai relevez urmatoarelePentru o mai completä cunoa§tere a morfologiei in

genere ca §i a multiplelor nuantäri semantice ale cuvintelorinserate, cititorul poate recurge pentru acelea§i forme la glo-sarele pe care D. Pericle Papahagi le di la sfir§itul lucrä-rilor sale Basme Aronzine (1905) §i Scriitori Aron-Ifni in se-colut XVIII sau, la rigoare, §i la 1. Dalametra, Dictionar Ma-cedo-romin (1906).

Cit prive§te traducerea form elor in 1. francesä, tot pen-tru motive de lipsä de spatiu, cititorul va putea constatanuantäri de sens chiar la acele forme care formeazä una §1aceia§i familie de cuvinte. De ex. : notiunea de vräjit, fer-mecata pe care am dat-o la adjectivul participial cfntat, et,prin enchanté, ensorcele n'am reprodus-o §i la vb. cint(u),

www.dacoromanica.ro

XLIV TACHE PAPAHAGI

dupi cum iarisi sensurile date la clildisit, ci pot completanuantele vb. dildisescu, §. a. m. d.

Necesar ar fi poate ca si in ceeace priveste capitoluimorfologiei si al semanticei si relevez caracteristicile esen-tiale, cum ar fi de Oda dublete morfologice ca: nom. pl.a adj. dem. a tdi §i a sau nom. pl. cart cati (art.),gen. si dat. pl. a catilor §i a callor ; putiti, art. paellapulla, etc. Evident ci asemenea forme presinti o importantice n'ar trebui si fie trecuti cu vederea in ceeace privestefonetismul palatalisOrei lui L (Lo si al disparitiei sale demai tirziu, dupO cum, pe de alti parte, n'ar fi lipsite de in-teres releviri semantice ca aceea budioari pe care o con-statim la vb. poi sau derivatul putut cu sensul de a invingea birui", sau puternic, care invinge", (cfr. lat. POTiOR). Lipsade spatiu mi determinsi si,renunt la atitea limuriri.

Un alt lucru pe care un romanist l-ar putea observa,e ci acest glosar nu este si etimologic. In privinta aceastaam socotit ci intr'o asemenea lucrare partea etimologicipoate lipsi, cu toate cO in imprejurärile actuale ar fi poaternotivati pini la un punct si hotOrirea cuiva ca si se folo-seasci de once ocasie si si ingrimideasci toate cunostin-

tele sale i apoi, chiar fin i parte etimologici i inci cu ointensi concentrare in traducere. proportiile pe care le-a

luat sint relativ destul de mari. Pe linga aceasta, mi-am re-servat acest capitol pentru un Diciionar etimologic generalal dialectului aromin pe care il pregitesc.

Cam acestea sint observatiunile de naturi filologicicare am crezut ci trebuesc relevate micar in treacit. Fi-reste ci altcineva, mai ales unul care nu posedi dialects!,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA XLV

va constata lipsuri in aceasti relevare. In casul acesta, erugat a mi le comunica.

Si acum, citeva cuvinte privitoare la intocmirea acesteiAntologii.

In afari de materialul impirtil pe capitole, la Prosdam reprodus gi douä bucgti meglenite, intrucit, prin situatialor geograficg mai ales, Meglenitd sint sortiti si formeze un

singur element etnic cu Arominii in genere.1mediat dupg prosi am dat transpunerea celor trei ba-

lade poporane daco-romine pentruci, in primul rind, conti-nutul lor formeazi ceva care constitue parte integrantä dinsufletul Arominului Arominul fiind prin excelenti gi pgs-tor gi haiduc haiduc luat in sensul vitejiei gi gloriei dearme". In al doilea rind ele pot evidentia pentru un Aro-min gi caracteristicile sufletului .daco-romin care ii sint co-mune.

Referitor la transpunerea lor, cred ci am reugit si re-dau fidel cadrul gi atmosfera lor originalä localisindu-le, Maea totugi sä mi indepärtez de textul original. Si, pentru uncontrol convingitor, cititorul poate compara transpunerea pecare am dat-o aci Mioritei cu cea pe care repausatul A.Bagav i- A dat-o in a lui Carte de Alegere, 1887, p. 40-42.

*

Cuprinzind inteo singuri privire intreaga aceasti acti-vitate culturalg gi manifestare literarg, va trebui sg subliniezun fapt care meritä sä fie evidentiat.

Dialectul aromin, spre deosebire de toate limbileeelorlalte popoare balcanice , ping' pe la millocul jumititei

www.dacoromanica.ro

XLVI TACHE PAPAHAG

a doua a secolului XIX, §i anume pini la 1880 cind se in--fiin'teazi la Bitolia pentru prima datg un liceu rominesc, n'aavut in trecutul su decit o singuri manifestare, i anunte-culturald : cea care se datore§te scriitorilor Cavalioti, Ucuta,Danal, Rosa fi Boiagi. Dela 1880 incoace insi, el mergeCu pa0 repezi spre noui vieati, o vieati nu numai cultu-ral, ci §i literarg. In trei decenii numai ping la 1914, ela reu§it si fie satisficitor §i aproape indestulitor tumat in-teo sumedenie de manifestiri literare, mai toate apirute inpublicatiunile periodice aromine§ti, ziare §i reviste

Pentru unul care cunoa§te aceasti activitate §i caremai *tie ci numgrul anual al absolventilor sus-ainintituluiliceu pini la 1914 varia intre 6 - 20; fire§te ci trebue sifie surprins daci ar fi sg raporte aceasti constatare la pro-centul pe care atitea institu.tii similare din Rominia 1-au datin acela§i interval de timp. Si e vorba aci numai de coefi-centul celor care s'au manifestat in domeniul literar aromi-nesc, firi ca in numirul lor si fie socotiti acei absolventiai aceluia§i liceu care s'au relevat in alte directii .ceeace

se poate urmiri chiar in vieata culturali a Bucure§tilor,unde mai toate ramurile de activitate sint cu prisosinti ilus-irate pi-in cite un representant aromin. Ceva mai mult in

afari de aceasti activitate dialectalg, ar trebui si fie luatiIn seami §i cea pe care au depus-o §i o depun §i astiziIn limba literari romineasci.

Cind acestea sint resultatele pe care un minunchineinsemnat ca numir le-a adus ; oare nu e o dovadg maimult de cit convingitoare ci vitalitatea generali a Aromi-nului e capabili de o reali i superioari dezvoltare i pro-pi§ire in domeniul civilisatiei balcanice in genere? Si fie

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMÄNEASCA XLVII

,oare alit de puternicä i neinläturabilä vitregia impre¡uri-rilor, pentru ca sä credem cà acest demn representant al.celei mai vechi latinitäti balcanice este sortit peirei?

Avind convingerea c5, in limitele posibilului, am adusprin aceastä Antologie un cit de mic fotos limbei §i litera-turei romine in genére, poate §i filologiei romanice inparte , precum §i culturei §i neamului aromänesc in deo-sebi, datori sintem s aducem mode§tilor no§tri scriitori a-romini expresia multumirei i admiratiunei noastre, amintin-

pläcutele cuvinte :

heureux l'écrivain qui élève an monument 1 son pays!"

TACHE PAPAHALHE

Asistent Universitar

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

LITERATURA POPORANA

www.dacoromanica.ro

PROVERBE*i

GHI CITORI

www.dacoromanica.ro

Arminlu, §'oarfin s'hiba kit pri celnic va V-u-aduci.PXGrixo; %xi ptcoxòç -.)u v stvcct, 7CCat TaiXvoca; tiupECst).

Arnanlu neálar i vai doarmä, i(CO (3Xcixo; xc4360,x, Oìxotp.-riefl, ea tfintoSTI).

Arminlu feate s'creapi s'draclu.(O OXixo,.; go-xxcre T6,/ 8740X0v).

Arm7nIu tu munt easte ca amareaCO [3Xeczo; eTec pouyez, (nyaXil OiXxcacc).

Arnanlu tu giug i vaT cînt, i via nitc5.CO [3Xixo; c'Tbv Civipopo, Odc tpno8ficq, IrG6)1.01 (P&PI)'

Arminlu nu chIare.

Arbineslu-i bes i pri dzinuclqu.

Arbineslu-I frate cu-alivd area.

Se-alavdi ca Arbines.

www.dacoromanica.ro

6 TACHE PAPAHAGI

Fig. 1. Celnic arcrnin din Pind

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMINEASCA 7

Arbineslu-1 ghluszngpingi.

Pri in treate Arbineslu l'i seacii mina.

*

-Greclu, §1-arhundu s'hibii, ariii va mputi.

Nidzu§i Sicun'iar : dzi-l'i Grectl 1

-Greclu-i lemnu putrid.

rumarlu tu Tumarangei §'Greclu tu grldini zeani.

l'ariti curlu, ca Grec.

Greacd s'earai, §i-ahit di§cl'isi ou vrea hii.

"rinti-Arndn'i uni päzari,Dzati Grefi, ni doi iumarl.<116vst (3X4xot Iva naCapt,-Atinca root ha Toup.cípt).

Greclu u-ari stricitoarea aruptä.

Ca Greaca: sedada-di eara Armind".(Unii-oarii, un Armin nsurat trapse ca oaspe te

casa a une Greaci veduvä. Di zbonabor Ar-minlu deade si-aducheasci a li Greaci ci tinemultu la niveastä-sa ecä, macä s'nu-li iasi 'ncale virnä altä Arnfind ma mu§atä, el nu poatesi-u-aridi virnioarä. Greaca, avdzindalui aestizboare evrundalui s'hibi cu-Arminlu a nostru,uhtä dit inirni §i-l'i dzise : ,,'dada mea fuArland I").

www.dacoromanica.ro

8 TACIIE PAPAHAGI

Cap vuryirescu.

UnA minte §1. atea vurgäreascei.

Vidzu§i Vuryar : dzI-11 Ocan.

A Turcului dä-Pi masina

S'nts Turcu, ma §i-eri un suflit hursescu al Dumnidzi.

Turcul lu-acati Pepurli cu aribälu.

DI efudzi di Turcu.

Ti ncl'ina§i la Turcu, va ti calci.

Turcul strglia§te brinlu si-11 lu calti.

Ca Uvrefilu nu-nq vidzui, nu-ni avdzii.

Uvrefilu em da, em strigi.

Fudze ca Uvrefilu di etrivi8i.

S'fin ca Uvreiei.

Aurli ca Uznibd.

Fi/tul, §'celnic, la cirbuni hibl mintea-

fi/tul, §'vlsil'e, amonea

Agiumsim enoi rifitii ma Jai di Grell'i

Ploai cu soare, rifitti 'n pizare.

www.dacoromanica.ro


Armeanlu-i §oaric.

Aruslu-i ursg.

Inglez1u-1 ac.

Aleamful j cicior di sicari.

Easteariti firg eimò,S'hibi §l-orn firi calmò?

Boülu s'leagi di coarne §i-omlu di limbi.

Ai cap, te u vrei mIntea ?

Capra bease §i-oaia si-aru§neadzi.

Ca vai di cari cu unglia-11 nu si zgrim5.

Cheatra te si-arucutea§te mu§clriu nu-acatg.

eindu nu si-avdu furl, atumtea s'te-avegl'i di ni§i.

Gardul are urecl'i, murlu are ocl'i.

Ca alghina al Giuvara s'n'i prucupse§ti.

S'turng 7umarlu s'dzici a cucotlui: cap gros 1"

Limba tal'i ma-argti di coarda.

Cu luchill se-adung, ca nîi vai aurlg.

Adutea luplu la yramate dzitea : loarg dor oile 1"

Si si-aspirea luplu di ploaie vrea poartä timbare.

www.dacoromanica.ro

10 TACHE PAPAHAGI

Muntile di neatiä nu si-aspare.

Ninvitatlu, cit avut easte huzmichiar a nvitatluL

Vimtu seamin% furtung adunl

Muri rifta te te-algvda.

Tora tu-au§ame scoate cal euname.

Di la maslu di cine, sirme di pine.

De-atia ping 'n cuprie nu-afl'i un ca el.

Nveati tu giunatic, s'ti tindzi tu-au§atic.

Niveasta taste bung, ma nu easte-Arming_

Ca tel cu nelu: de-aclò talIe!".

* *

Un arbure mareFrindzile :

Albe di 'ng parte,Lif di alantä parte.

Clocea i di leamne §'chiatrg,Pul'i-li sunt di ciliate 'carne.

Casa at oamin'ill.

La cidoare, arheitoate,Diipoì poarti cusoare5i pi cap chiaptiue

Cacotla..

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA 11

NA bisearci far' intrare,1-liarbe di lumea te are.

Curcubeta.

Clocia albA cindu v'inePul'i tut 11-arispindea§te;Clocea l'ia la sine

Cu vreare l'i-anvAlea§te.

Dzua i noaptea.

Taal ninga nifaptu,Hillu la Dumnidaii traptu.

Funztu i foclu.

Loclu tut lu-alaggdit loe nu s'min5.

Mintea.

Te treate tu hoarabagg cin'il'i oara ?

Negura.

www.dacoromanica.ro

POESII LIRICE

www.dacoromanica.ro

CINTICLU ATIMINLIJI

Mori frinteale cundiliate,Avdzi cuclu -tt-ni ti bate?

Mori ini lu-avdu §i-n'i lu-ascultu,Pteare nu-am si n'i-1 ascundu;Cuclu ''bate, uni s'dute,Dor di vreare nis ni-adute;Cuclu bate pi-alumacheDi-n'i adute ma§i mirache ;Cuclu bate sus pri chinDi-n'i adute ma§i virin;Cuclu bate tu Oduri,Si umplu loclu di furl ;Cuclu Vcinti std. fintinciDi s'diring lail'i-Armin'i;Cuclu cinta §'nu pifsea§te,Inima cit n'i-u cirtea§te

ChNITIC DI-AMINCIU

'Ili floare gilbin'ioariiDiraindii a featilorSVing si-n'i mi-aduniiDominica dimineatii,

www.dacoromanica.ro

16 TACIIE PAPAIIAGI

S'Luni di citri seari ;mi-adun5,

S'pri avr5 si-n'i mi poart5,Pri calu ninciltat,S'pri cale nicalcati,Pri gione ninsurat,Pri feati nimirtat5,Pri sum merI,Pri sum peri,Pri sum hearhiti ninflurat.

CiNTIC DI AVDELA

Di vret, p5duri,Di vret miringhipsit-v5 :

Tu aumbra voastri io sed,Su-aumbrà-vä nu dormu ;

Ma, prumuveara io n'i u-asteptCu Mailu-atel,musatlu,

fadzl'i 'n sus tu muntSi muntil'i Si nvirdzasci ;

S'eas'ä Armin'il'i tut in susCu-Arminile musate :

15i

Cu cloputle curate ;Pri dinipoi si-ra es si Io,

S'n'i-arap uni Arming.

CINTIC DI BEALA

Ti s musate featile,Featile s'niveastile,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA. 17

and v'in särbgtorile,nvescu-armatile ;

trec, eale si frgnguCu fluriile pi cheptu.Ti-s -virnate featile,Featile i nveastileand agiungu xeanileDi II fugu

fug §i !Ilse plingu,S'palmile ma fringu.Pondi suntu xeanile,Bati, Doamne, batile.

UNTIE DI BEALA-DI-SUS

Scoalg, nveastg, cif va-ni fug,Nclo, diparte va n'i mi duc,Scoalä, treile pi§toaleSi-n1 li portu mpline greale,Treile hoare si s'hirseascg,Nveasta mea si- n'i si cirteascg ;

amin un g pi§toaläS'trunduescu ntreaga hoari ;Si-n'i u-amin di doatiä oriSi-n'i mi-avdä munti §'niorI;Si ni-u-amin §i an trek oarg,Si-n'i mi plingä tut din hoarg.

Umplu-t-u, lai gione-aleptu,Si-ni disfac 'mu§atlu cheptu,Ta s'n'i-amin'i ung pi§toalg,S' nu-ni armin (Ir' tine 'n hoarg.

2

www.dacoromanica.ro

18 TACHE PAPAII.V1 I

CINTIC DI CLISURA

Mi lo somnul §i-nl durn'aSun 'ni frundzi di cistinVi;

Frundza tea-ni si feate puriti,Puilu-atel tell bate veara

www.dacoromanica.ro

ANTOLOG IE AROMINEASCA. 19

disteapta cirvinarri,Orvinarl'i s'picurarl'i.Vdistiptä s'una. musatä,

ip§i t'una :

Te-i vreava te slate 'n cale?Vtrec di Nadulie.

CINTIC Dr LA GRA.NIOST EA N'IL'I DI COCEAN!

Tloare s'abinare,Te stai miringhisitaSi ahit pirpun'isita,Ca marandul dit munte,Ca vasileaclu dit cimpu ?Can nu ti jilea, sirmae,Can nu ti minduia,Ca ni nicuchiri,Alba 'ca alghina,Msatä ca ni dzini.Measte, scumpa measte,Measte simin'ili base,S'ti dm uriciunea :S'binedz, si prucupsesti,S'ca alghina s'ruesti

CiNTIC DI COLON'IA

O lea Chita färsiroati,Cihtisii Culonla toati,Chita mea, Chita li mame.

1) S'cinti k intrata nveastilosi tu casa gionilui.

www.dacoromanica.ro

20 TACHE PAPAHAGI

O lai gione cu-ocl'iuTe-I atel di tine graiii?Tri Culon'ia io nu-n'iMa-n'i hiti tri un gione-Armin,Gione Armän, gione ca Vearä,D'iu au§l'i-a no§ii s'fitarg.Aide, gione, s'ni fudzim,CA dol'i ni uidisim :Avem 'nä lirnbä, 'niS'ni litem dol'i sutati.

CINTEC DI CORNU

O lal Cole, o hi fi-ate,Lai Cole märat,

DA-t.0 sarca la 'nä parte,Lai Cole mgrat,

Si-ni ti vor featile toate,Lai Cole mirat. .

0, n'i-u ded, lailu, nil u ded,Featile nu pot s'li ved ;N'ica te u caftu mine'S'va dulmicia cu

O lai Cole, o lai frate,§'dulmicia teahtare vruti,

CA va si u-ai tri eta tutä.

CINTEC DI DOCIANI

Mi sculai 'ni diniineatiMI aspilal tu min'i 'tu fatg,

fecia crutea tr4 'n pgzare

www.dacoromanica.ro


si-nq se aspuse semnu mare.Cum n'irdzeam inghios tu BalaAcit5 un ca

O tal pulid te stai pi deagi,Te-ai di-t plindze dzua ntreagi?"

Cum s'nu-n'l pling, gione mirat,Cum s'nu-n1 staii invirinat?Vedz- n'i peanile sminiteLesarn tu sindze.antivilite.Aì Dol'ianI ea mi ducHibia IàÏ si li aduc:Patru lai Dunan'it,Di antarti michilipsit,Un di un suntu ligaS'cu tipoarileLa Dirven'i nghios tu himi,Custandini cu lani al Dzimä ;La Dirven'i tu tapie,Sunt Cuturic.

CINTITE DIN IIOARA MIRTIEI (TESALIA)

Tint-§easeCu ilechi §'cu geamärkan'I,Asparser5 tint-§ease hori :Dao di Greii, dao di-Arbine§iSi-alte daoAlagi noaptea-alaga dzuaSe-afli tu muntilT di Gura;Di Gura pida" Caravi

www.dacoromanica.ro

22 TACHE PAPAHAGI

Aflarä Nacki Cacaradä.Nachi, turbeta etimbirä,'i u &idea cu-Avdi-pi§i.

II.

Amea, nu-avdzi, lai Stamuli,S'vätämä Sterfia Tancuti;Tu cämpul di Vili§tinuSteraa se--anvili cu schinu.Custareli, cäpitane,PillVi, mol, mare ni§ane ;Chiru§i omlu-atel ma marle

Te s'ti dzäc, more färtate?Si umplu cimpul §i pade ;Nu bägai dulbia ghineSi ved cätä oaste v'ine.Te pitii mine, märatlu,Pi hir vin'e s'cherdu §'caplu.

CtNTIC DIT MIJZA.CHEAUA

Oi lele, §i oi bobo,Tri lama di Armirò,Ti läsai becile ace) 1Beale §i cale§ile,Mu§ate ca nveastile.Nveastä, loar di hibare,1§iri Gheganl'i 'n cale.

0 laI Chita, pe§li ro',Ni-avirtiri di pri Olio,.

orbe, nu u di vereatia,Ci n'aride Miuzicheatia.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMXNEASCI 23

CINTICLU A LI PISUDERI

Scretä Pisuderi,Care va-ni ti tinä?

a tu i va sTugi,Nveastile va s'plingiUnä cite unäCu läcrini ca prunä ;Doatiä cite doatiä,

ca roaa.Pisuderi, lai märati,V'ine Gheganlu s'ti batäDat pri toad epri cgmbanä,N'ic §1 mare si-§i arsarä,Slugi Gheganlu din hoarä,Tra si §tibä, o Jai Irate,Pisuderea cä nu s'bate;Tra si §tibi el% märat,Nu him ml'eri, ci him bärbat.

Fudzit, Ghegan% fudzit deri,Nu si cald Pisuderi.

CiNTEC DI SANIARINÄ

Aroabuli di ZmolicaSi chin'i di Samarina,Aest-an voi s'nu di§cridet,Aest-an.tut voI si sicat,C'Armin'll'i est-an tut nu es,Ñu es Armin'll'i 'n munli ;

Niscint apcari Sliciani,

www.dacoromanica.ro

24 TACHE PAPAHAGI

$i altt cibi tu-Arendi ;Niscinti loará Codurli,Niscinti hertul cimpu.Ana0ima sibepi cari,Teti Zisi-al Gimä Giogä,Te feate-arhie di s'turni,Di nt se 'asparsi hoara.

CINTITE DI LA FIR§EROTLII DI SECIA

Namisa di doi lai munt,Doi lai munti multu analt,Sade Done lävuit,

agudit.Trei Lai lu,aduc varliga,Trei lai pul'i nu s'dipirteadzä.

Puri, ah puli, pilAc'irsescuTruplu tut si n'i lu micat,Mina ndreaptàCa s'n'i scriti laie carte,S'n'i-u dutet, mol pul'i, diparte,S'n'i u dutet la laia nil muma$i la corban'i nicuchirà :Tute mulile s'li vindii,Laia Matà s'nu 'si-u vindä,Cä se-apleaci di-iu u ncalic,Cä se-apleaci iu discalic.

Sgmb5ti ti prä'ndzul mareDuse Dima sTia nimal'e,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONIANEASCA 25,

STia nimal'e si si nsoar5,L'i vin'e oara tra moari.Lu-a§tiptari pin' pi linkDima nu s'veade tra s'v'ini;Lu a§tiptari multi °ark%Li dade duseCind avdzi muta,Dima i§i lu-avea tu guvi ;Cind avdzi soacri,Corbul Dimaira tu groapi;Cind avdii lailu di frate:

Dumnidzale, n'i-1 fä parte-1Cind avdzi vruta 1111 sor :

Dumnidzale, te nu mor?"Cind avdzi.maratatli teti :

bank atea :§cretir

CfNTICLU A HOAR/WEI IPISCA

O voi dzenuri,- vol. munt,Tru te jale hit cidzut Ila mutrit niheam' la noi,Cà multu tior tri voi.Sipisca in foc §i fleac5,Si pinginl'i diAbtursiri genga s'faci.

0 voi hute i schifteri,Ti zburat in sus pri ter,DAM gat dinaparte,Tritet marea la 'ni parte,'N Domor qi pi Must-Aro§i,

www.dacoromanica.ro

26 TACHE PAPAHAGI

Si piduri di chinq tufo§i;Pri cäriirle-a norl'ilorVidet Valea- Corghilor ;Ngardzit niheam' ma n5inte.Vahi Vadutit voi aniinteCodrul tilor noaúä frat,Sipiscani gion'i ningrupat.

aclo ca zmei s'bituriCu pingin'i,Piste di en%

Tri Hristolu 'AO ciidzuri,Ma cu flambura tru ming.0 lai frat, o la &name,Las' sVit niargi-a voasträ name;Se.avd' Armingl'i di diparteSi evii plingi dupi moarte.

dNTITE TM VILARDE (BERAT)

1.

la in§it tu valea veardeSi scriat unä la carte

pii§elu di Vilarde:p.741ä§ti di-asime,

Hoara noastri u loa§i tine;Vin'e Curti cu Curticii,,S'cilnicamea '§i-u lo Mee.

Ghine grea Pitlu-al Asin:Tinit, c'Ali-i 01)&1"Ghine grea hiilu-a li dade:Nu dipnet ditru titate,CA v'a§teapti laia moarte r

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONIA.NEASCX 2T

Mu§uteata featilorBagä hIavrg-a gion'ilor,

pitrec cirivr1 vIrachePin tu Vinitia veacl'eBalsam di bunlu se-aduci,Si-1 aducg i si-1 bea,Sil bea si alasi hiavra,Hiavra di feate mu§ate.Hlavra di feate mupteNu si vindicg cu balsam.Featg cu perlu flurie,Zborlu a tail ma§I i

CINTIC DI ZATORI

Munte, laI munte,Te- ai arale multe,Multe si unte:Frundzile ma-t cad,Pul'i nu-n't ti bat,Gion'Il'i tut it fugSi 'n xeane si duc;S'duc maratMultu nvirinatSi nipoi mutrescuNveaste te zghilescuC'ä II fugu gion'Il'i :

Oarg-bun'i,Mintea-vg cu noi;Mintea-vg cu noiS'Dumnidziù cu vol'.

www.dacoromanica.ro

Fig. 3. - Aronancti fi purt din comuna Pdzi (Pind).

CINTEC

fadzl'i,Di toamni 'di furtuni ;

Tu cuibu n'i te-adunii.

28 TACHE PAPATIAGI

culca-n'i-ti,

www.dacoromanica.ro


Suschiri pul'i, suschiriDu vimtu greaui ;

pul'e,$i dorn'i ca 'ni n'eatiä.Murmura chin'il'i, murmuriDiparti 'n Padea-MariScoali-n'i-ti, vruti,Ci Vdeadi albul soari.

§IRGAN'IATA I MUSCUPUL'IANLU

Uni feati Sirgän'latisi-un gloni Muscupulian,Dol'i, dol'i '§i zburäscuS'mare li_irdie VfacLa ducheana din p5zare:

Aidi, feati, si ni lom,Si ni lomu, si ni vrem,S'nä fatim frate cuS'nä dutim tu loclu-a nostru,Clo iu pul'i vearaSipitrunicl'ea n'iadzi-veara,Di s'digeaptä cirvinarl'i.Dol'i sini lom, dol'i s'ni vremsi-a mumin'ilor s'nu-aspunem,Cä nu n'alasä s'nä ncrunim.

CINTIC FIR§IRUTESCU

Mori lai mos§e, mone mol,Loal cärigu s'n'erg la oi,DzIse nveasta: Nu ti vol,Ca nu-ai perci dinipor.

www.dacoromanica.ro

30 TACHE PAPAHAGI

mni dada meao,Si-n'I pitreti un ciliric16Si-n'I cos §cretlu di dulmiciùChipuriclii, mol dada meaoSi-n'I pitreti per -di catao,

cos creta di pu871ao.Loal tufechea di mägor,Scipital munt cuLoal tufechea di curao,Scipital cu neao ;Si u-aflarim nveasta tea°,Va si-u talla mine pri dao.

CiNTICLU A LI VRUTÄ

Tine, luni nyilicloasi,TI-e§t1 analta *'dipirtoasi,Di-t vedz oamin'1, di-t vedz lume,Nu-n'i vidzu§I glonile-a

11-1 vidzul,Ti-1 cunuscul,Lea mu§ati,NvirinatA.

Nu-l'I dzitI lunäNu 1'1 dzîti, tuna, s'v'in' acasä ?Poarta lui l'i si ncl'ise,

l'i si titiara,Pirguride sicaraSi cucotl'i amutiti,Fintin'lle astrichira.

luna, tra v'ie,CA ''1u-a§teaptA ficlorl'i,CA ''1u-a§teapti niveasta.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGlE AROMANEASCA 31

VREARE DI FAII::;1110T

O laI Marcu, Fir§iroate,Liiig feats tru hicate.

O lele 1 si-eara si Oar*,Pri la cAlivI nu triteam,Mirachi io nu-11O lele si cara si §tiam,Mine feata vrea u loam;Am 'ni sutä di oi beci,

ahite-alti cale§i ;ma nclo, trä 'ng Rimini

Mi bigam §i bacia la stänä.

%WARE D1

Nu Cu sältinate,Nu cu pirifan'e ;

la pleacU-1 niheamä,Nu cu caplu 'n dzeani,

Ci ti ved ficiorl'iSlu-afl'i di Dumnidzä ;

Cind nafoarä,Trii§ ca viri luni,

F iciorl'i la caleTut cu tine 'n gurä.

Cind ieai la poarti,Cutia tru mini,

Ti mutreaï pri stran'eS'nu-al vgr per di ling.

www.dacoromanica.ro

32 TACHE PAPAHAG I

Ti stuhia tao nu-areAlti

Simia di siringMutu-u di gu§e,

Ca ti ved ficlorli$'ti fac ländurup

Minochir di-asimeMutu 1 di sumsoari,

a ti ved ficIoril,Di minte si scoali.

Doaale fat' a tale,Doatile tri§ ca meare,

S'vlseadzi ficiorl'iN'iadzi-nopt pi steale_

Ti Pa§tI te-alixeaiCind ti cumnicai,

Di soatile tuteTine te-alidzeaï

Prit ficiori tritea,Dip nu te afirea,

Cáläuz cu chipurTine tii earal.

la lasi-n'I-m., dado,Si-n1 mi-arunc pi dint,.

Nu n'i Io birbatCu (1°1 calif psiriti.

la lasi-n'I- me, dado,$i nu-n'I di cripirl,

Nu-n'I Io birbatCu tinti mulirI.

Nu cu siltinate,Nu cu-ahinti lusi

Un birbat ti-n1Cu mustitli-arusi.

www.dacoromanica.ro

Fig. 4. Farseroaid in coseurn naliona' Vc,rz prin muntii Pin-dului i iarna in Fesurle Epirului ci Tesaliei.

3

ANT01,06IE AROMANEASCA 33.

www.dacoromanica.ro

34 TC1IE PAPAIIAGI

LILICEA A VREARILEI

Sus tu munti i cruti,Tri§i sun cruti, 'nä lilice,'Nä Midi, 'nä ni§ani,Easti iarba di-agir§ari ;Cari °ale duti §i-u pa§tiN'elu-a l'ei '§i lu-agir§ea§ti.S'duc jilite §i-u-an'iurzescuSi di vrut i§i agir§escu ;U-an'iurzii §i mini, laia,Si tut nu-n'i treati sivdaiaNu-n'i treate sivdaia te-amTrl un gioni picurar.

ISUSESCU GREATE

VoiR5män'i de-a§e ludo,Nu-avdzät te s'fate-Armirò?Armirò nu-avdzit te s'fate ?'S'isusesc Greate.Lambri Giogi cu Miti Catenu,El'i dol'i deadirä semnu.Lai Lambre, moarä rianca,Te fite§i sibepi Greaca ;Lai Lambre cu Patatuc,Nä scuse§I Greaca tu Turc.Al Caten v'inea mate,Cum s'imnä Greaca pri padeCu fustän'ile pin di pade.More lai Balamacen'i,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOCUE AROMSNEASCI 35

V'arise Mitru Careli :Chiru Rämänimea ntreagäTra s'loat voi 'nä nveastä. greacä?

lai niasä märatä,Nu se- afla 'nä !ale featä;Nu se-afla laie featäTra da t al Nisi nveastä ?Lai Nisi, s'ti dera,Va- t greascä hiilu patera.Nu loal unä di isnafe,Tra greascä feata late?!

DUREX A PICURARLUI

-- Lai lanachi, s'nu n'erdzi la oi,vidzui v'islu cä va s'mori.0, ca s'mor, ca si nu mor,

S'n'i-ascultat un singur zbor :La turu§te s'mi ngrupat,Prumuveara cind s'vä turnat,S'treacà oili, s'n'i le-acat,S'n'i le-acat §i mulgu,Si Cu mina mea s'li tundu ;Flueara s'n'i-u avd' dipriunäCindu oil va se-adunä ;Tra si hiti i dupä moartiNi di sot, ni di-oi diparti.

DIAINDAREA PICURARLUI LIVUIT

lanina mi pliTuirä,Tu aripi mi-arucutirà ;

www.dacoromanica.ro

36 TACHE PAPAHAGI

Vol Jai sot, voi Jai färtat,Gionq alepti dimIndat,Ncl'iniciunl la dada s'dat.Si ntribari ea tri mini,Vol s'dzitet cä ia, ma v'inia ;Si ntribari sola mea,Vol s'dzitet cä-i lanina ;lar a nveastil'ef tri mini,Vol s'dzitet a nu ma v'ini ;Sivindä oili cama tr'oari,Si ficiorlu si lu nsoara ;S'vindi curia nvirdzitä,Trail feate sii märitä.

RIOARTEA PICURABLUI NICA

Dzua, mol, di Paste mariSvätämarä s'dol l'iundari,S'vätämä NicaO lai Nica cu tal Nica,Dol'i l'i-agudi te! Chica.Te sta Nica nvirinat ?L'i-inträ cututlu tu hicat.Scoalä, Nica, scoalä, frate,CA ti piing doatile cumnate ;Scoalä, Nica,Dada-t plindze dpitiniiii IScoalà Nica, scoalà soare,Nveasta-t plindze la cidoareScoalä, nveastä,,aprinde foclu,CA Nica Vlu-aruci locluScoalä, nveast5,-aprinde teara,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCi 37

Nica nu Vlu-aflä seara.Cintä cucotlu chi-chi,Grit-l'i- al Nica, c'apiri.Belu-aurli tri§i in dzeanä,Grit-l'i-al Nica tra slu-anganä.S'dusirä-oile la sirin'e,Grit-l'i-al Nica s'li mär§in'eIn§i taplu tu cirare,Grit-l'i-al Nica da sare ;S'dusirä oile tri§i tu baltä,Grit-l'i-al 1\hca tra sle-adapi.

CtNTICLU AL ZISI AL NASTA

'Cu dädearea laia lunä,Vu-§i videa ci 'i-eara umbrä;"Tufechea cu-un' aminareLu-agudirä tu pultare ;Statina §'nica un altS'hipsira dol'i tu valt.

Statina, mi v'ini nculeaPleaga mea nu-are tiva.

Te fac, more lai frate,Te- agudirà tu hicate.

Ah, se- aveam un gione ca mineSi-n'i loa armile de-asime ;Se-aveam doi, trei laiS'mi scutea 'n dzeanä la oi.Si ntribare dada ti mine,

dzitet cä ia, lu v'ine" ;Si ntribare teta Vasila,

foclu, u-arsi §'pira.

www.dacoromanica.ro

38 TACIIE PAPAIIAGI

EiNTICLIJ A DIRVEN'ILOTt.

Pul'i bat *i si jilescu,Ca Dirven'Ile s'turchipsescu-Bati §'cuclu priCä li loará Arbine§I,Arbine§1, fär' di cäme§I.Avdzit, Vlahu-horI, fumel'I,S'nu tritet pri la Dirven'i ;Chifalu-horI s'hit di vret,Tu arniù si nu dipnet,Ma tu munte s'vä tridzet,Putè Turti s'nu videt.Cari Vineticlu va-1 treacä,Prit cutut Steraul va-1 treacä ;Cail v'astal'Ie pritu hä§I,Va-1 chIarà Turtl §i-Arbine*1.

CINTICLIJ AL DONA

Te-atí de-alaträ 'n dzeanäIu e Dona tra s'l'i-anganä?

01, oI Donalu-a n'etí,01, ol TramLolu-a

'L pitricul Dona trä hite,'L vätämarä la mätrite.

CI, ol Donalu-aOI, ol yrambolu-a

'L pitricui Dona trä sare,'L vätämarä budza de-amare.

01, oI Donalu-a n'eti,01, o,1 gluneale-a

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMÄNEASCI 39

Dona vrut, Dona musat,Cum se-armin fAri birbat?

01, -of Donalu-a01, oI Trambolu-a

Dona soare, DonaCum si-nif fac laea fär' ?

01, oi Donalu-a01, oi giuneale-a

Dona un tru seapte feate,Cum slatim fgri di frate ?

01, oi Donalu-a n'ea,01, °I giuneale-a n'ett

Plingu Ogle cusurine,Dona duse s'nu ma v'ine.

01, oi Donalu-a n'eù,01, 01 7rambolu-a n'ea.

CAPITANLU NACEA

Cipitan pre-analtu munteN'inghit an'i imnal, marathi ;

ascheri Io vidzui,A tutl'el lo l'i-u putui;Pizura s'c'äväläriaS'spulbira and mi videa.Masi un ocriu di musatäN'i frImse inima mgratä,Cg di cindu n'i-ul vidzul111-u putu, nu l'I-u putuI.

www.dacoromanica.ro

40 TACIIE PAPAHAGI

CiNTIC

Un pade fungi §'vearde,Ele melai mu (refren)

Si-el maratlu vitimatlu,Tru-atea dzeang, tru-atel munteVlu-agudi erma di fapi.Voi fai sot, vol. lai fratCa s'i§it 'n dzeani 'n5i-el maratlu, vitimatlu,Se-astupat chipurli-a cailor,Si nu le-avdi lala mumi:

Iu n'i-easte Ulu a n'eti?"tru padea vearde-

51 la Crutea tea bitirni;5i-ese soarle di-1 ctlimirsea§te-5'nis nu §I grea§te ;*i el maratlu, vitimatlu,Tru-atea dzeanä, tru-atel muntelu da 'soarle ma niinte.

CINTIC DI JALE

Deade soarle ha' britate,Agalea-agalea, o fai frate !Deade soarle pin' di nor,Galea-galea, o lai sorTru doatii-treiSi-umplu calea di Armin1;,_

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONIANEASCA. 41

Tru trel-patru-tinti me§1Si-umplu calea di-Arbine§i;"Si tru §ease-§eapte anqSi-umplu calea di nizan'i.

CNTICLU AL NACE

0 lai Nace, o lai frate,Nu-n'i fu dor di-atea Vilarde,Di end te-alinal 'n titateCu sarica na 'nä parte ?

O lai Nacea, o lai frate,Sculai domn'il'i tut di mpadeCu pi§toale afumateSi chiusteca la s5hate.

Nacea s'primnà prit sucache :Ncl'iniclunl la tine, frate lNä triara cu lumache,Oile nä li ltiara toate.

-Si bineclu di c5vali.Ncl'iniciun'i la tine, frate Ill'alisari casa goalL_Ali-pap li lo toate 1

CtNTICLU AL FETU-MARE

Nu avdzit un ä häbare,Flibare di ate amare ?

www.dacoromanica.ro

42 TACHE PAPAHAG

S'vätämi un Fetu-Mare.Fetu-Mare scull muntil'iSe-ayuneasci tuti Turtiri;Sculi cuCa si-astingi tutUn avdzitu Fetu-MareTuchi-ascherea-al Bidini 'n chlareTradzit-vi, jabeti, näpoi,S'nu vi tal'iii pri tut ca of I"

Tri§i tu muntill di la Guacurall'i di aurlä ?

Si di nclo, di ate amareTe-§i v'ine

}libare te ti doareVitimari Fetu-Mare.

Tuti vearaS'n'iadzä-veara

Si-1 plindzem noi cuPritu muntä §'pritu valeSi-1 zghilim Fetlu cu jale.Fetu-Mare, te giuname,Ti pllndze un' Armlname.Fetu '§i-easte fArà sotSi-1 plingu tot.Mea '§i-1 plindze §i-unä dadáCu caplu, tala, pri vaträ.

GIONILE LIVUIT

Namisa di do1 lai muntiMpl'in'i di arburi fina frundir,SuntuFin api suntu §i-eali.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCI 43

i-anginea§ti-un lai giuneali,Un giuneali vitimat,Vitimat i agudit,Agudit §1 livuit.si-un laiù puliù lu-atea varliga,Avarliga, di-avarliga.

Lai §ain, lai pul'iti marat,Tutu truplu s'n'i lu miti,Caplu §inima s'n'i-u-alai,

ndreaptg si-n'i u-alai;mima s'n'i.u-alai si batg,C'am si scriù la laia featg,Laia featg te me-a§teapti.

FRATL'I GIUVARA

01-lele i oi bobo,AsculLat, mol, voi aco,Doi &flat, doi frat Giuvarg,Dol'i ni capu mutarkRumgnitilu-1 trunduirgSi duvletea-u clurtuirg.Giuvgrat, pe§li aro,Mea si bat sus la Cuco § IGluvgrat, palg de-asirne,Mea te §titi si s'bati ghine ICu tufechea di flurieg bat cu 'ng ntreagg TurchieCu pg1g§ti1e-afumateVor se-aducg cr4tingtateGiuvgrat, ficiori Rumgni,Bagg moartea pri tu cgni.

www.dacoromanica.ro

44 TACIIE PAPAHAGI

REANILE DIN VIAIIIE

Angema carl deade xeana,.Dumnidzä sTi-astingi bana,.Ca nä scretuirä hoara.Blistimat s'hibi di nveaste,

mult di kite feate,CA le-alasi nimärtate.Chiragi, .fi-n'l-te curbane,S'n'i-adutI gionle di tu -xeane

'cara s'Iu-adutI pri tu munte,dati flurille te-am pri frunte;;

ca se-aIbä niori,Staii s'mi bas1 tine treI ori,Ca 411'1 minte pinäCara s'Iu-adull pri geadè,

dati flurii cite s'vreI.Foclu si-u-ardä tea Vlihie,CA's'fug gIon'I tu ilichie ;Nchisesc s'v'Inä-acas5.Es Viihute s'nu-PI alasä.Nu stiii te si-n1 fac,N'I-armas firä di bärbat,

sindze dit hicat-

BLISTEMLU A XEANILOR

Naeima carI scoase xeana,Dumnidzi bana,CA 's'u greati, dipirtoasi,Cä 's'u multu nfirmicoasi ;

www.dacoromanica.ro

ANTOLISIGIE ARO NI A.NEASCI 45

Ea dispara hala di dadi,Dispara sur5ri di frat,Dispara §i doi granghiadz.Tri§i aclo iu s'dispirta,Munti cu munt se-aduna,Frindza di pi fag cidea,Aridu tut se-al5cea,S'tut ca teara ngMbinea.Nis, lailu, singur fudzea,Si-ea, jlita, 111 dzItea

glone, oara-bunä,S'nu-agirse§ti si sera' totunäMutrea 'n sus, mutrea inghlos,Ii mutrea tu cimpul vearde,

minuta Vdeade :S'nu dzìti cit. di Dumnidzki,

di dorlu mare-a n'efi !

GIONIL DIPAIITAT

Mol puilu-a metí,Xifterlu-aAnvirinat giuneale,Ti härisescu xeanileSi maica-t poartä dorlu.Te sil pitrec, curbanea mea,Diparte-aclo tu xeane ?lo vrea-t pitrec un mer aro§,.Ma putridznte 'n cale;Tradafilä io vrea-t pitrec,Si u märà'neadzi soarle.lo vrea-t pitrec 'nä lacrimi

www.dacoromanica.ro

46 TAC/TE PAPAIIAGI

Tu 'n5 *imie albä,Ma lacrima n'f-u jar di focSi arde ea §imiaT' pitrec atumtea dorlu-a met"'Diparte si-n1 te-agfungiSi si-n'i te aducä far näpoi.

CINTICLU A XINITLUI

Moi laf munte *'mof Lai dzeanä,'Pleacä-ni-te nica nähIamä!'PleacA-nl-te §i-n'I ti fä pade,Tra si-nq ved casa li dadeFl-n1-te pade, fä-nl-te loc,Tra si-n'i ved vatra cu foc!Fä-mi, Doamne,--azburaor,Ca se-azbor pin' di nior,S'cad la muma tu ubor,Tra si-nq plingu pustul dor !Tu ubor cu cäldärmadz,Tra si-nq piing a mel cafmadz!

Ncl'inacfun'i al tata mare,Si-nq pitreacä 'nä mutare;Ncl'inäcfunq §i-al tata n'ic,Si-n'i pitreacä-un cal psäric.

ARMINILE BLASTIMA. PUNTEA DIN ARTA

Nchisir olle tra s'fugä,Picurarl'i nu vor s's'ducä ;Picurarl'i di la ofTut ma fug §'mutresc näpoi.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMÄNEASCA 47

S'dusiri pin' la -SchipariSi-angiura cu boate mari;Si talle mul'erl a lorBlästima cu caplu gol,Di si-avdza pin' tu nior:

O, mol lal punte din Artä,S'ea& sfulgul si-n'I ti-aspargä,S'easä-aritilu si.n'l ti neacä,S'nualä oile pri iu s'treacä,Si s'toarnA birbatl'i-acasi,S'n'adunäm dadun pri meas,CA nä him ca vaI di noI,Mpirtite ca n'eh di oI!

130CET (MIRULOVU)

Moarte laie §lirmicoasä,Ti-n'I e§ti ahtint nin'iloasA ;Cum nu-ai ocl'i ta si vedz,Ta si vedz, ta si uhtedz ;Nu t ai urecl'i ta si-avdzä,Aestä jale s'nu-aravdzä,Ma-n1 e4t1 oarbä, ma-ni e*tI surdä?Ti pilicirsescu, moarte,Nica está oarä s'mi-avdzi :Si-n'I ti fati pi§manä, moarte,Si-nq alai durutlu tate ;'SI-are feate di '§'Iu vor'S1-are lille di '§'Iu dor,'Si-are scle §'nu 1u-alasä,Ci-l'i se-astindze !ala casi.

*

www.dacoromanica.ro

48 TA CHE PAPAHAG I

Un di un si mbiirim,Lailu tate si-1 cintim,

dzitem cinticCintic multu firmicos:Toarni-te, lai tate bune,Si-t dittein nica dao zboare:Ti featem, laï tate, noi,Di ni cichiusi§i §ludzi§i?"

LA MOARTEA UNUI TINII1

Vin'e.aleapta prumuveari,vin'i§i, gione, dit xeani.

Loclu tut toraTine, gilne. loclu ti ncl'ide ;Pidurea tutä vizea§teGura ta, gione,-amuta§te;Pul'i tut cinti nafoara,Gionile n'i-intri tu tari.A lai gione. gione-aleptu,Stif §i.aspune-tfi tine ndreptu :

ni§anea te fitqi,Ocl'il'i trá totna ncl'i§e§1?Gione-aleptu, grea un zbor,Si nu-di hibi ahit dor ;Gone, mi frip§i,i, m i-arse§i,Mare nin'ili 't fite§i

www.dacoromanica.ro

BALADE SI LEGENDE

www.dacoromanica.ro

MOLINA

Armin'-Armina Vdipuneainghios 6111 tu vale,

Si-Arminlu gione se-alinaSi u-astil'ie in cale.

Armina mea, lea-Armina mea,D'iu v'in'i, diu-n'i ti dipunT?

TVIu§at ILI calea, calea ta,Arminä si-nri aspun'i!lo di la oi, Armtne, v'in,Acasä si-n'i mi due,

S'I'lati pine §i tiruti, se alinSla picurari s'le-aduc.

Arminä, dä-n1 un ocl'iu lafil,DA-n'i 'nä bA§are-,Arminä,

Te s'nu u scot dit minte, hal,Cu-ara8a 'nä stiminä.

la tradzi-t calea, §'calea meaAlasi-n'i-u, Armine ;

Atli ngroapä loclu §'tara teaCind minduesc te-ar§ine-i.

www.dacoromanica.ro

52 TACIIE PAPAIIAGI

Si dusi feata acasa-11Si-a mumi-sai l'i-aspuse

Cum picurarlu u-astneSi ocl'il'i supse.

Fig. 5. hirferoatei din Albania (regiunea Coritei)in costum national de siirbatoare

Hil isusit5, .feata mea,Cu hilla di celnic mare;

Ah, tini cari nu va-n'i ti l'ia,Tut truplu-a 'nä hare.

lo celniclu, mang, nu-1 voi,Pri suflit i pri nlate ;

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMSNEASCA 53

Voi picurarlu di la oiCu perci

A min'-Armina se-alinaIn sus citri th munti,

Si-Arminlu gione '§i u-a§tiptaLa fit' pri ningi punti.

De-ar§ine loclu n'u ngrupa,Ma nvinita tu fatä,

S'cu caplu spindzurat imna,Ncircati de- amireati.

la dzi-ni, Armînä, iu-n'i ti duti,S'ia dzi-n'i te hii cirtiti ?

S'n'i vindu oi §'birbetri tutS'ti vindic di

Graiti s'greasci ea nu ptea di dor,Ma§i plindze di cripare :

Vor s'mi miriti, vrute, vorCu hint.' di celnic mare.

FEATA. SI GIONILE

Naparti di Laia- Mare'ni mu§ati.

Cum si fac si-u ved ?calu, giuneale,

Du-ti, di pin' di mu§ati.

Buni dzui, mori mu§ati.Ghine vin'i§i, Jai giuneale.¡u-t-u tata-tu, lea feati ?Tati-n'iu i la 'ni numti,

www.dacoromanica.ro

54 TACIIE PAPAHAGI

La 'ng numt' amirgreascg,'Mirgreaseg §3cri§tineaseg.

lu maga, mol mu§atg ?Mu-mea easte la 'ng numtg,

La 'ng numt' amirgreas-cg,'Mirgreascg §'cri§tineascg.

Aide, featg, si ng lom,Si ng lomu, si ng vrem,Si ni tem tu loclu-a nostru,

lu, s'murearimI s'chirearim,

T'ung groapi si ng bagi ;Doatig trupuri t'un murminte ;Unu s'nascg mer aro,Alant s'naseä. chiparo§ ;S'treacg si Pia meare,Featili sna chiparo§iLg 'ng numtg pi§ileascg,Pi§ileasa §i-armgneascg.

CINTICLU AL GIUVARA

Ascultat, ficlori, diparteNvirinat cuclu cum Vbati,Lele gioni al Giuvara IAscultat, aclo pri pom'S'cintg cuclu ti § ca om,Lele gioni al Gluvara (refren).

Cue, lai cuc te cint cu jaliTora reladzi-nopt cu steale,.Tu-apiriti-nri ti sculai,Harasma u di§tiptal,

www.dacoromanica.ro


Te mu§at, cuc, ì cintai!Te-ai di cinti acitat ?

Cum si.n'i cintu cu ?Nu avdzit voi un ä noaiiä ?Dilihu§lu si sculä

'§i-adung;Dilihu§lu '§i stätu

i-Arbine§lor ma lì griArbine§1, vol. cara s'vret

Livindeatä se-aspunet,Paradz ca sivret se-adunat,Di her inimä bägat,Cu tiruhrli vi ncältat

viArbine§i, Vanngtusit,'N sus tu munti inchisit,'N sus tu munti s'n'aruc5m,Pri Gluvara si-1Cä-§i are multi paradz,M§ati nveasti cu-asimcadz.

CARNANAR MORTU 'N CXRITANE

Nu-t dziteam, lai Gioga frate,Cä Bosna easte diparte:Doi me§I tine imattura

ahinti turnätura?Sotlii-al Gioga tut s'turnarä,*'nis tu xeane lu-aläsarä.Lailu Giogi-armase 'n cale,TriO tu ponda di 'Ili vale.S'toarnä soll'i di-11 zburäscu

www.dacoromanica.ro

56 TAG/1E 1).113.ilIAGI

Cu gralti dulte §i fritescuAide, Gioga, aide, frate,

V'inu acasi slati rihate".Dutit-vi voi, frat, acasi,

Ci linguarea nu mi-alasi,Si nu-n'i pot maratlu d'ettSi ncalic pri calu-a n'ea"

Gioga, nu putem s'fudzim,Fin i tine si nchisim ;Va s'§idem noi ningi tinePing cind s'ti fati ma ghine"Dzua lanti fu ma r'Si-eara Gloga cama grabSotl'i-atumtea lu ntribariCind di mini lu-acitari

Te si spunem noi acasi t,A maratil'el niveastä,A li mame te ti plindzeSi a son-tal te s'frindze?"

Multe ncl'iniciun'i s'li dat,Si-a lor multu simi-alivdat,Ci n'i-u ghine binedzPi tu xeane iu-n1 arnedz;

spunet ci eù la v'inCu call ncircat cu l'in".

CIRVINARLU ARONIIN VITIMAT DI F0111

lo ti dzi§6, mirate rita,S'nu ncarti ti Macrinita.Tradze mini di Mureatii,Ci va-ni t'afl'i moarte-araiii.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASC:i 57-

Tine io nu mi-asculta§i,Ma di noaptea ti scula§i,Cal'i tot ti l'i ncgrca0,

Fig. 6 - Ciirdvcinar din Pind in pod de bate zilele

Inch'si§i, ti dip5rta§i,Di sinure ti-apruchiai,Tu-a Mureaul'et intra§i,La un surpu agiumse§i,La 'nä vale dipuse§I,Di ncilar disalica§i,

www.dacoromanica.ro

58 TACHE PAPAHAGI

Cal'i ninte bgga§1;Dupä cal'i tine imnai5'de-anvarliga nu muntreai,Nu §tia'i te ti adgsta,Te wea s'pat tu dzua tea.Cälàuzlu d'iu imnaTu ponda di calea tea,Cu närle tut ma suflaSi-aspgréat näpoi s'tridzea.Huzmichiarl'i te videaCalu te semnu spunta,Lucru bun nu la pimaSi atia-n'i ti dzitea :

Doamne, semnul te videm,Nu putem s'nu ti spunem ;Ciliuzlu di trel offSag fricos pi tuAspareat s'trapse näpoi,LucAul nu i bun ti noi!Lipsea§te ca turnämSi-alanti sot s'll-a§tiptam"Tine virnu nu-asculta§tMa diznoti incälica§f,Si imnaiCa cind la nuntä n'irdzeai ;Aprunchia§i la 'ng pädure...Pin' aclote, §'ti ma dure,S'ti torn'i nica 'ng oarg'La fumeal'ia ta din hoarä.Trei gugomeTreile tu cheptu ti loarä,Di pi cal ma ti surparä ;Ehtirl'i ti se-apruchiarä,Si di perce-n'i te-acatarä,S'pi cheptu ti se-alinarg,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARtMÁNEACÁ 59

Si luarä iti-alaräApoia ti din rcarä,

ti-adärarä.Huzmichiarl'i se-aspärearä,Singur, rita, te-aläsari,Pridurle di-n'i ti macará,Orn'll'i di si suturara !...

ESTRANLU GIONE

Fidor bun, ficior mtqat,Gione-aleptu i nvitat,Di nculo, di Vurgärie,'Nä carte a ma-sai scrie,Ca el va s'si nsoaräCu featä Vurgarä.S'mama, mamä,L'i scriea lui 'nä gramä,Si-acasäDin hoarä s'Iu nsoarä.UnuI fidor cu minteVurgarä nu-l'i prinde.Si el 11'1 dzise-a

Mori, tine lai mumä,S'hibä buni

las' s'hibä Vurgarä ;Si §tii, lea mumä tine,CA mor §'tot u Nail mine"

Si nchisirä cuscirl'i,Cuseärri-atell

www.dacoromanica.ro

60 TACHE PAPAHAGI

Cuscirl'i cu a lorSi si duci si u ViaPri Vurgara tea.S'di cari dusiri si-u l'ia,Socur-su cu soacir-saHer tAPia, Mare mica,Arburl'i dit loc zmuldzea,Nipirtiti se-afli muntrea,Nipîrtii oarbe §'firmicoase,Uhel'i dit arburi scoase,CA sun cama nfirmicoase.SidzuriSerchi §1 uhel'i tiginsiräTu tigane-arudziniti.S'cari s'turni laia niveastäTr'uni mu§ati cAlea§ci,Tu udi ni4I u bigari,Tut l'i scoasiri nafoari,Si-apoiaDi micarea te-adirari.Si ea laia §i citranaDzise-a soacri-sai cAtao

Mama', mine micaï,In'i micaï, mi sauraïCama multu nu n'i-u foame".Si &item Pei di soacri

dzise-a li citrane nveasti :Hil'e, nol adete-avem,

Nveasta cum ni u videmCu miciri si-u a§tiptAm,Cu miciri §icu mu§utet ;Mici, nveasti,-a§i sibinedz 1"S'citrana di nveasti noaalLo di unä. §'lo di doatiä,

§i, di marle toate

www.dacoromanica.ro


S'bigi si-aurlä cit poate :Iu-n'i hii, mumi, fu-n'i hii, tatä,Di-n'i tru oarä 'ni chic' di-ap5,Cä va-n'i crep, laia-n'i märatä,Pri mäcarea te-am micatä,Pri micarea a li soacrä,A li soacrä,-a li citariä.lu-ni hil tine vrutlu a n'eti,Apä di-n'i ci va s'crep eii rS'vrutlu-atel, cátranlu vrut,Arächi tu mini-un podiaSi -aligä si-aducä apiS'da-a li nveaste si-§i u-ascapi.Pinä s'duci, ping s'v'inä,'Si-afli nveasta teasä moartä.Si citranlu-atel di vrutScoase un pondu cutut,Tu inloarä-l'i '§i lu hipse,Ningä nveasta lui si timseSi a mi-sai nis ill dzise :

Nu plindze, mami,- a§i vru§1,Di cari nveasta n'i-u chiru§i ;Lia-t, marni, tora di hil'iti,L'iat, mamä, tora di nveasti !"

BLASTENILU DI ALUMS.

Tute mu:Ili:Vile pri ficloriLi oarà ca s'bäneadzi.Ma unä mumä te nuil fuL'i-arucä ma§i blisteame :

Fidor, s'ti mici ursile,

www.dacoromanica.ro

62 TACHE PAPAIIAGI

s'ti disica".Si el eara un gione avdzit,

multu-aräti pareMa '§i-arachi tufechia tut.Di mesi timse-apala,Si-§1 feate dzeana,-anifurlu,Ca pirister dit munte ;Acatä ursile di v'J'iSi llundarl'iCupie mare 1'1- aduna,La muma-sa 11-adute:

la e§i, catatia, muma mea,S'vedz te adut4hi1'i-tu ;Adute ursile di v'ilSi l'iundarl'i

Diparte, di casa mea,Diparte de-a mea casa;

cu capiteSi lämn'ile Cu peane,Vurcolatl'i si-n1 ti disicaCumata di cumata".Virv'ea-me, mamg,Cu chetrile-ayunea-me,Cá io tri totna va mi ducPri-amarle fira fundu.Cind va t'alglifasca ocl'i-tiMutrindaluI pri ;

Und va scoata limba periNtribindalui tri mine :Atumtea, muma, s'mi a§tept,Atumtea va mi tornu".Fudzi lailuS'nu s'toarna virnaoarg.Si muma lui dzile §i an'ILu-a§teapta la firida,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCAi 63

ATninghipsinda caiurle,Pri cälätori ntribinda

Voi, cälätori de-aria, de-aclo,dzia §'noapte,

Ficiorlu-a metí voi nu-1 vidzut,Un billa tu §eapte feate ?"

Noi nu-1 vidzum, nu-1 cunu§tem,Nu-1 stim di virnäoarä".

Eara analtu si mu§at,Cu fesea piste dzeane;Eara fidane, chipari§,Aleptu tu giuname;S'tu dzeaditlu-atel cama n'icPurta un nel. di-asime".

Mul'iare, hil'i-tu ti-1 vidzumTu väl'iuri ahiadoaseSerchill cu doatiä capiteSi lämn'ile cu peane,Vurcolatl'i zmuldzea di 'lisCumati di cumatä".

MORTUL I3LASTIMAT

'S'eara mumä cuCu noatiä gion'i livendzi

Tu noatiä featä. ma§i,'Nä Vasilchiatii-avdzitä.

Si vin'irä di largu ncloAlepti gion'i si-u caftä,

Ma muma l'ei cu fratTrä dare nu vrea

'Nä dzug vin'i, s'nu§I %/Mea!Un gIone, un lai soare,

www.dacoromanica.ro

64 TACIIE PAPAIIAGI

Si-u caftà Vasilchiatia teaDi mu§uteatä-avdzit5.

Si muma l'ef cu fratl'i-li tutTri dare nu vrea ;

Ma§i fratile atel ma n'iclu,Masi n'iclu Custandini,

S'Lligà." si-u da, §i-u deadir5Tu xeane-atilui

Cä io mi leg, lea muma mea,S't-u-aduc duruta sorä

Di cite ori dor va ti Pia,Di cite ori vai cafti.

Tu xeane nclo u deadir5,Trei me§I, tri an'i diparte,

lu, stinda si ti mindue§ti,Si mintea 11 si scoali.

Si nu tricu multu putin,lingoare greatii,

Di nu i armase cfor di frat,.Di soi vir nu-armase.

Si-armase muma singurä,Ca erma ncl'isä 'n cask

Si dzaci §i si suschirä,Si dziti te /ITS. ;

Si blastimä, si-anaOireä,Si-u plIndzi, kh, di n'llä

s'nu eara lei Custandini,.Vrea s'u AA feata-acasi.

Di multile blisteame-aDe-a mumll'ei brästeame,

Loe nu didea .di Custandini,Lu-arca loclu aafoari.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONIANEASCA 65

$i si sculA neastimtulu,Mortul §i ngrupatlu,

Di ncglicg, de-azbuirgLa sor-sa Vasilchiatia.Sorg, sorä, bung-t oarA

Ndreadzi-te sludzim astari,CA n'adastA muma noastrA".

Frate, frate, spune-ni tineDi-i tri slab, i di-i trg ghine;

trA slab,Ulle s'n'i bag;Di-i trg bun,Albe s'n'i pun".

Aide, sorg,-4 cum hil,Muma ti §tie §i-u

Si nchisiri calea ni§i,Cale fungi 'dipiirtoasA.Cum s'clutea, cumui imna,Pul'i di zghic si frindzea:Titi, tiü, iü i tiü1 tiu, tit',lu si-avdzi mortu cuS'Vasilchiatia cind avdzaCuvenda tea a puilor,Trimbura, s'cutrimbura$i dzitea al Custandini:

Avdzi, frate, te bat pul'i ICA imng cu I"

Lasg, sor, pull las' s'batA,Altu lucru le s'face.Eli ma nclo cumu-§i n'irdzeaAlti

tiii, tu*i tiù, tiu, va,lu si-avdzi mortu cu v'iii

www.dacoromanica.ro

66 TA CHE PAPAIIAGI

Avdzi, frate, te dzIc pul'i ?Cä mortil'i imni cu Viil'i 1"

Pul'i, sor, tra s'cinta-I data'Nu ti minduaa, las' s'batà".Calu fudze-azbuirinda,Alti purl' là es cintinda:Tia, tia, tia §i tia, tia, tia,Iu s'vidzu mortu cu Via 1"

Avdzi, frate, te dzic pul'i?a moral' imnä cu viiil'i 1"

Pull, sor, nu pot .tra s'tackCi-altu lucru nu-aa te s'faci."

Frate, n'i-anlurze§ti tarä,S'n'i-easte fric'A s'n'erg In hoara 1"

Sor, di niinte, ca v'inPin' calu s'l'ia 'di guri,

Ca I dirinat,Ca .e curmat,

Ca mult are imnatä".Cind sor-sa-acasä si dutea,

Infra Ills tu murminte,Rupas atumtea di-4'i afla

De-a mumil'el blasteame.Di§cl'ide, murni, buna mea,

Di§ciride, mumä, u§ea,CAI v'ine, mumä, hil'i ta

Te nu-u vidzu§i cu an'il'i".Fitea muma te nu fätea

Pin u§ea s'l'i-u di§cl'idg:Lea, tine-n'i hil, lea feata mea,

1 ocl'il'i n'i mi-aridu ?"Io hia, lea mumä, cum mi vedz,

lo hia, durutä mumä !'1:iigi s'l'i-aspuna' catea I'd,Cum vin'i §icari u-aduse.

www.dacoromanica.ro


Atumtea la bisearicgN'irdzea tra si si flaring,

Tr'al Custaudini suflitu,Tr'a1 Custandini Yu-tare.

PUNTEA DIN ARTA

'$'eara trei masturI läivdat,$iami§treil'i Veara frat,Pri misturil'e mult nvitat,

insurat.Di bung masturi te eara,La tut numa là se-avdza ;Cite lucri greale-earaEl'i putea di li adra.Un om vin'e §Ti-aclimä,CA-amirAlu là strigä.$i nchisirg dipriunA,Noaptea tuti-imna pri lunA,L'arnirAlu si ncl'inarA,Cu dor mare lu ntribarA

Te urse§ti di la nor?Noi him owning sclavg a täi".

Et' am avdzitä trä.CA hit mastvri mult aräi;Di la mine te cäftatPuntea 'n Arta ca si-u-Adrat?Ma si nu putet si u-adrat,Si stit &it v'ii nu ascipatl".

Doamne, ti pAlAcArsim,Trei dzile s'ni minduim".Dupi te si minduirä,

www.dacoromanica.ro

68 TACIIE PAPAIIAGI

L'amir51u-ap5ndisiri:Puntea est5 si-u-adärim

$eapte ang chiro cift5m;IV s'hibi §i slipseasciAmir517a s'h5rgruiasc5.Noi, ca sclavi a täi te him,Doail5 zboare va s'ti grim:S'nu n'ala§i tra s'nä jilimTru xeana está iu him;Vrem fumeile s'n'adutemNingi noi tra s'li videm".

Tute-aeste te c5ftatlo v5 li dail cu giurat ;Punte s5n5toas5 VW,Ci 1/6 taliti trell'i ca oi".

*

Si scular5 §iami§treil'i,S'dusiri sTia-a tor fume' ;Fumeile 15-eara di I\15nta,Li loará s'li duci 'n Arta;Fumelle li-eara dit munte,Li dusiri 'n Arta la punte.$i- arhiusira di lucra,Loclu-a puntil'ei ndridzea,eimeal'ile li sipa,Chetirle li-argipsea.Tut5 cltua te lucra,Apa noaptea li-u pica$ease ani a§i s'curmaS'puntea nu 15 se adira.Ma §idea §i s'mindula$i Cu licrinl FM plindzea,CA' chirolu se apruchia$'plintea nu hi' se-adira.

www.dacoromanica.ro

AN

TO

LO

GIE

AR

ON

IAN

EA

SCI

69

www.dacoromanica.ro

70 TACHE PAPAIIAGI

Una dzui, di dimneati,Ma-marlu cindu i la fata,lu s'primna pri tu ubor,Vidzu azburitor.PuIlu-aclo lu l azbura,Pri-alumache s'discurma,Nis rna-marlu ma 'emutrea*'cu dor mare piridea,A ma-marluI ma-11 dzitea

Ma-mare, s'nu ti jilwI ;.-Ma. s'vrei lucru s'bitise§tI,A n'icluI frate nveastg slog,.Tru eimealqe si-u 'Aga!,'N v'ie, 'n v'ie si-u-anvilit,Jale s'nu mutrit".Ma-marlu cindu-§I avdzaPuIlu-aestu te dzitea,Dit hicate suschira,Inima-ri si din'icaDi mult te-avea mare dorPre-atea cama n'ica nor.Nisi '§I-avea un n'ic nat,Pri cicIoare nimprustat ;Di mi-sa nu s'dispirta,CustandinI '§i-1 acl'ima.Ma-marlu ma s'minduia$'multu ariù v'inea.Ma napoI lar s'minduiDumnidzia ac§i crui:Puntea estä si se-adarg,Lipsea nor ma /Ilea s'moarg-Acasi el dimindi,Prindzu bun là se-adarg,Nor ma n'ica si si ndreagg,Prindzul cu ea si-1 pitreaci.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMkNEASCA 71

14a-marlu te dimindaNor ma n'ica Tlu ascultä,Custandinlu Tlu scula,Di-Iu durnia Tlu di§tipti,Di titi Tlu sutura,S'nipoI pri somnu-1 bigi.Se-adra, se-armatusi,La punte s'duca nchisi.Cu mare harae caraPrindzul cindu ''1u-adutea.Ma la punte end agIumse,A masturlor ea la dzise :

Vol', lal masturi, voI mara,Cu-ambareati te lucrat 1.1u e puntea te-adarat ?Sease an'I voi te lucrat?"

Doamnä, §inof nä cludisimPuntea de-anda u-ahiursim;Dzug *'noapte tut lucram-S'nu putem tra si-u mprustäm.Ma-marlu na dimindä.Cu &rat na sprigiura:Asindz prindzul cad' v'aduciS'nu lu alisam tra si fuga,Tu Oimearie si-1 bagarn,S'puntea s'putem si-u-adäram".Ea, laia-§I, nu-§I aducheaMasturll te l'i zbura;Pri barbat-su ma TmutreaSi-1 videa cä tut pländzea,Cu dor mare lu ntribaCit videa ca lacrima :

Vrutlu-a meti gIone bärbat,Voi s'n'i-aspunl ndreptu §'curat:l'rä te plindzi §läcrimedz?

www.dacoromanica.ro

72 TACHE PAPAIJAG

Spune ndrept, asi s'binedz!"Vruti, suschirarea mea

Nu easte tri alt tiva:cädzu nelu, vruta mea,

Tru-atea groapä ; trep di-1 ha l'Tru groapä nisi Vint/4,Cum bärbat-su dimindi ;Masturl'i si himusiriCu v'ie si fär' diTu Oimeal'i u-arucutirä

cu chetri-u stizmusiri.Ea, laia, ma Iá striga,CuCirnurle dipira,Perl'i din cap 'sTi-arupea:

Agalea, galea, masturi volMasturi cu tehnea- aratii ;Agalea, vä pälicirsesc,Se-aplec n'iclu n'i 'nä oari!"Masturl'i plingu nu-avdza,Boatea lief nu l'i-u-asculta.Nisi iar lá dziteaS'cit putea-li pilicirses:

Vol*, masturi, ahl vof marat rMasi un gra'i si-n'i ascultatVa s'vi dzic ninga 'nä oari,

ita s'n'i- u- aläsat nafoari,Natlu di foame s'nu-n1 moat-5 ;la pitreatitTra si 1 bag pri titä s'sugi,CA e n'ic i nicriscut,N mprustat, multu minut!"Masturl'i lar nu u-avdzaLucrulu mutrea.Marata atumtea scoase

www.dacoromanica.ro


13listem §loc din gura l'el :Cum zghi1ea4ti n'iclu-a metí,

Si zghileasc' aestS'cum treambur mine Ingrata,

S'treamburä." §'puntea din Arta ;S'nu treaci mes cind ara-jiuS'nu s'purindä di-orn nicat;S'cum in'I .curä-an'ia sinlu,Ai s'vä curat §'voI masturI.Cit peri, laia, 'n palmä n'i-amS'hibi tihea voasträ tu-an.Di trei surärI te eram,Trae cu tiheCá trelle nä stihIusiräMasturl'i arAI s'fär'Una e tu-a DunäreI,Alantä tu-a VardarluI,lar Io tu puntea ArtaTeI I"

www.dacoromanica.ro

PROSA

SNOAVE, LEGENDE, B11SME

www.dacoromanica.ro

DI AL NASTBADIN-IIOGEA

Eara unä oarä treI cälätori. Unà dzuä unä fur-tunä pri cale i siturnarà la unä hane te eara aclo aproape.Dupä te micarä q'biurä noaptea ntreagä, dimineata dzi-sirä a hingilui s'lä da tiva 4'tri cale. Cum hingilu nu-aveaninga virni micare Wire, là hearse virt dzate oatiä. La platäbägarä tu socotealä somnul, micarea §'biutura a lor, iarba acailor, firà si-§1 aducä aminte, niti niti hingilu, di dza-tile oatlä.

Tricurä di-atumtea ca trei an'I. Lucrile a§i catrein caTátorI s'tragä näpoi la vecl'iul a lor hingi. Unlu di

cari vrea si se-aspunä ca easte ma tin'isit, aclqamä hin-gilu dzite :

la ascultä, ore Dzimia§i se-acl'ima atla§'trei an'l noI aveam traptä tut atia, la tine. Ghine ma tuoara a fugäl'e1 nä-agi4m §11 plätim dzate oaüà te nä le-a-veaI datä tri cale. Tute filea un Tros; noi 't dim tore:dol.E§ti ifhiristisit ?

aduc multu ghine aminte, ore oaspe l'i-u-arehingilu , ma ved ci nu-n1 dat cit prinde. Tora, dupi treian'i lipsea§te si-n'i dat unA n'il'e di iro§i !

Cum s'poate uni ca aestà, dzisiri Te,naci vrei sTaridz di nol?

www.dacoromanica.ro

78 TACHE PAPAHAGI

Nu-n'I arid edip dzise hingilu. 6'1 dat un ä n'il'edi 7ro§l, i v'aduc la huchIumate.

Cälätorl'i nu vrurä se-avdä di zboarile a hingilul, §i els'duse deade tu mina a catilul.

Dzua alantä clisile §'la noatiä dimineata era-l'Iin fata catilui. Hingilu, dupä te aspuse cum vin'irä calätorl'i,cum lä deade agiumse

Dzati oatiä, dzise nis, vrea-nri da dzate CaOi

pelt' veara alantä vrea-n1 da alti dzate a§i cä vreas'faci unä sutä di capite. Caee cap, a trefa vearä, vrea-n'l daninga cite dzate a§i cá s'fac pisti tut unä n'il'e di pull

Domnule Gludicätor, nu la caftu dicit cite un Tros picap. Si-ni pliteasci cama 'n v'ie n'il'Ia di iro§I, cá altà soival cama alin tin'ia a pillion

Catilu armase pri minduire, §'dupä mutra te feate un-dzea ca vrea s'da nclriptate a hingilul.

Unlu di cälätori s'fate curä narea. 1§i pinsi nafoarg,§'di atia, ayon'ia dupä avocat.

Tu chirola atel Nastradin-Hogea eara avocatlu atelcama avdzitlu. Cum agIumse la ni.s, calätorlu l'i-aspuse cumsta tutä mintitura.

Multu ghine, dzise Nastradin. Tine du-te la huchlu-mate §idzi-l'i a catilul cä voi nu hit multumit di istindacheaa lui §i ca a§tiptat un avocat ca apärarea.

Cälätorlu s'turni la huchiumate §i dzise a catiluI a§icum 11-avea aspusi Nastradin. Catilu 'I cunu§tea ghine piNastradin, a§i cA prindea ca slu-a§teaptä.

Adastä unA oarä, adastä doatiä ori, § Nastradin tut nus'videa s'v'inä. Catilu pitricu atumtea un purtar cacriamä. On& purtarlu agiumse acasä la Nastradin,iu hirbea ni§ti grin. L'I dzise cA lu-a§teaptä catilu la huchiu-mate §'Iipsea§te s'v'inä cit cama 'n v'ie. Nastradin aspusecä va s'v'inä ung§unä, eä grinlu easte etmu §'cä va-1 pitreacäla agru ca s'Iu seaminä, cA a§i, hertu, crea§te cama a7on'Ia..

www.dacoromanica.ro


Purtarlu nu stia Cu cari mina si-si faca crutea cind avdziaeste zboare.

S'duse si-11 dzise a catilui te li-aa avdzita urecl'ile.Catilu apirn'i se-arida s'nis.

Dupi putina °ara agiumse s'Nastradin la huchiumate.Cite aminas1 ahindu, Domnule Nastradin,Iu ntribi

catilu.De, efendim, aveam niscintu grin tri hirbeare s'nu

puteam slu-alas, ca prindea si-1 pitrec cit cama 'n v'ie laagru ca s'Iu seamina, ca asite, hertu, creaste cama 'n v'ie-s'cama mare.

Ha, ha, ha 1" apirn'ira se-arida tut din sala.Ptiti! s'ti l'ia daraclu, 's'ti l'ia l'i-u-are catilu ,

ca multu glar va s'hii! S'poate virnaoara ca s'creasca grinluhertu ?

Am dit oaila hiarte pot ca s'easa virnaoara pull ?dese aridzindaluf Nastradin-Hogea. Aridet di mine s'nu

videt te glari hit vol', te hit acl'imat slatet ndriptate la oa-minl 1

Cu aesti zboare avocatlu a nostru ascipa pi maratl'i dicalatori di una mare bil'eae.

Hingilu, cu n'irle dipuse, le-aduna' cate acasa s'nu potsi sal cite va-l'I alba asunata a munari-sal di 7inate.

UN VIZIII CU AIINTE

Sahlu a li Persie vnt sä §tibi cit glari are tu 'imparatiatul si-11 dese a vizirlui s'l'i faca una lista' di tut. Vizirlu ufeate si biga in caplu a Iistal'ef numa a Sahlui. Cind u vidzuSahlu, s'narai foc :

Imparate. ill dzise vizirlu, dzilile tricute deadisi pa-rad multi la nisti oaminq ca si s'duca s'facumpira can'. di

www.dacoromanica.ro

80 TA CIIE PAPAHAG1

tu Evrope si escu sigur cä oaminl'i alell nu va s'toarnä nä-poi ; la tri le ti bigaii in caplu a listiPer.

Cara si sloarnä ? dzise Sahlu.Ca si s'toarnä, va se-astergu numa a voastri si va

scrifi numile a lor, IVI dzise vizirlu.

Fig. 8. Tip de &maned din Lumnita (Meglenia) In costum national

UOMU, LISITA SI LUPU(DIN MEGLENIA)

Unä oari un tom s'dusi cu chiriä. Si dusi diparticumpärä pesti. Cä chinisi si ducS acasä, ca amni mutt,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONIA'NEASCA 81

-ca pruchii di casi vizu äntru 'fe' una lista culcata an drum,ca moarti. Si iel all si-u pusi in cosu di pe§11 §i zitea za-ros : Ci s'mi duc casi di si-u biles, di si-11 dar un culocla mullari". Si-si amna cutru casa.

Ci pruchii di casi anci di la poarti vicni :Mullari-mea, mul'iari-mea, iesi curan si discarcam,

Fig....9. - Romin din Giumaia (ME. de Serres) in costum national

ci mari eismet vusi di flai una lisita di si t-u ciaran' cujoc 1"Si mul'iari-sa bucuroasi si dusi si discarca. Can puci-

tara an'co§: nu-ari ni peoi, ni lisita.Ari tea lisiti nu ra moarti, tucu §a si culca. Di ca-ii

pusi in co§ la ea ca-11 Vini in criel, di ca catä, le pe§ti §iturk. Ca l'i turi toti, fesi in unu co§ una' sucia, scucni §i

6

www.dacoromanica.ro

82 TACHE PAPAHAGI

in lantu, fesi §i än lel unà sucica §i äi fuzi. Ati ca-11 dunkchinisi si duci casa cu Ati ca s'dusi casä, ci

zacAcIo, zacäeIo di grindä §1 cä vini priatiliu lupu, ea lalà scandu §i dedi si §adä. Al' zisi la lupu

Priatilluli, lc) s'mi due s'l'i dun lu§natil'l di pri casa,ara tu §az1; ama s'nu ti pucati an sus, cutru grindä, ca ari

ni§ti cucudi di cäntari di si-ti cadä vrina an rost di ski* Plafrängä

Ati fuzi lisita. Ca fuzi lisita, lupu cata an sus l'i vizuLupu a§i zitea cu ctielu : Cmo, ca si vinä lisita, si

veadá te si-11 fac !"At cä vini lisita, ä§ilä una tufag5, arä lupu unä sotiä,

si räzbäturä. Lupu ca. .mäInea cu soüa, dä-h-ti di grindäarä lisita ra mica tuiaga, ca_ la dunä priste mur, la

tIldo.§a pricazmu si sfär§ä.

NIN(:ÉUNOIL'I(DIN mEGLEstA)

Vrin si dusesi In vrin cätun §i, can si anturnisi, ciau-nen'Il'i la antribarä :

Ca ti dusesi§i, te ditun ra, te turlii di cätun ra?"let la zisi

Casili raü cupiriti cu carni di pore I"CAtunen'il'i cum sa viruiascä testa! Bini ma §'la ve co

lei mindunosu §i sotu-su. Si tista zisi :,,a-i! lo nu vizui oaltari din tricuI pri cola cum

raü cupiriti casili, amá vizul cä gardurile ratí amplititi cucärnatI".

Tista laf si ziti cin nu jundzi un mindunos, ama vini§i lantu Cu mal marl' mincIunI.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMA.NEASCI 83

TRI TE NU-ARE GUIFTi PURI

1,5 si avea urit5 Cu baria di 7iftarli.ò. Dicit totna curnin'ile arse, tra s'faa lupate, guvojdzi, petale.., cama ghines'tingä apala cum fac si-alt mutt si-acloti tu munte,cu-apala di mesi §'cu tufechea dinanumirea, se-acati

s'15 l'ia paradzA§ite's'mindui 7iftul cu lui ficiori :

Cotta, Cola §i Albul. S'ne un5, ne doatiä, li timsir5, um-p1ur5 tastrile cu pine s'fuga tu munte: isir5 furil

Pin5 cindu tastrile eara mpline, '§i-aatar5 un ä* aumbri,diparti di cale, §i-acloti, tesi pri pmntic, fitea planuri

Dzilile tritea ; chir5giadzl'i nu s'videa, c5, de, te cif tapri tu nu 15 eara calea ? Pinea dit tastre 15 si bitisea. Tesipri pinticä, i eara fria s'mutä Alitratlu a virnuicine fitea sitreambur5 ca vearga §i s'15 ngl'iatä suflitlu.Gion'i furl"!

S'guliri tastrile! Carl di ni§i si s'duc5 'n hoar5 &Piapine ?

Bre afendi, dzise Cotta ; ghine dzitea mana, oreafendi, c5 noi nu him Ac§i tri hid' 1

Ghine dziti Cotta, are afendi, l'i-u toarnA Cola ;cama ghine s'nii turnim 'n hoar5 si se-adräm guvojdi.

Albul ttea.ghine, vre s'n5 turdárn in hoar5

ncriam ; dicit fric5 , s'nu dzia ascherea cá featimmulte liet.

Si-asite, di furl nu §tia te s'fac5. Dumnida fu cuni§i, cá putin cama diparte eara un plaiti plin cu-amure. Dzua15 fu fria si s'duc5, si-astip1ar5 pini te murdzi.

Trei dalle u-adusiri masi cu-amuri pìnà te s'bitisir5§'nise. Nu eara altä. halä, prindea si siduc5 la moar5 s'caft5pine. Asi featir5.

www.dacoromanica.ro

84 TACHE PAPA11.1G1

Cum se-apruchearA di moari, cinile arhiusi se-alatri.El, murare, strigä tine cinile

him furilDupA te cinile fu ligat, intrarä tu moarii §i-1'f dzisirä

al murar s'Iä facä unA turtä cit cama mare. Murarlutr1 turtä, lar gfon'il'i furf, te§f pri dintl, a§tipta turta...

Nu tricu multu §'moara fu ncircl'eati di ascheri, cA.

murarlu avea datä hibare.Ascundet-vA, dzise murarlu, cA v'ine ascherea.

Un di n1§I, tatAl a lor, nu pruftusi si se-aseundi. Lu-acgtarA i.l tAl'farj.

Moreee, te sindzi ae§ti dziseaschirli; cum lä easte chealea, a§i

Nu4 a§i, efendim, striga Cotta te eara ascumtutu un loc §'trimbura ca vearga : sindzile easte lafil di-amure.

Lu-acf.arä §'pri Cotta §i-1 tälIarä.Ma s'nu-avea gritä, vrea ascipati, dzise

un 'aschirli.Te greal, vre glare! strigä Cola.

Lu-acgarä. §i-aestu §i-1 täl'farg.Albul te-avea armasi l'i si päru cA val ascapä §i dzise:

lo nu grescu, efendim, pri mine s'mi-aläsat.vre gale, hilt' fur?

Lu-angiuparä §'pri nis §i-I pitricurä tu lumea alantä.'de-atumtea nu-are Tifti furi.

THÄ TE FURÀ PICURAIICI

Cindu lu-adusirA Hristolu s'Iu ncräfuseascä pi crute,dimindarä se-aducä niscinti penuri miri. Cit le-adu-

na cA treate pri-aclo un picurar; '1 curmä n'ila cindu

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROALINEASCI 85

vidzu pi maratlu-§i di Hristo cum s'dirina. Picuraluse-anvirtea§te, da dul6I di-avarligaluI, §leate cum feate,lea§te una cite unä tute penurli di-aclo.

UvreIl'i, cindu vidzurä cä penurle la lipsescu, acataris'faca ca turbat. Mutrescu ncoa, mutrescu nclo, cupe s'fea-tirä dintra ni§I. More, cari lo ? more, cari lo?",.fitea tut ca §i§ti§it §'vir nu putea cart' lo : pi-curarlu u-avea-anganata &item fira ca slu-aducheasca.

Tu-atea oarA na ca treate pri-aclo §i-un Tiftu. Di un,di alantu, 7iftul afla cä Uvreil'i alagä tra penure :

Penuri caftat ?" ntriba nîs. Maca-I zbor tri penuri,nu va mcat inima, ca v'aduc eü ma marl' ema bune".

iiftul dusi di-adra ni§ti penuri iifte§ti te, cinduacatarä si- le bata tu truplu a Hristolui, '§i vidzu maratlunividzutile.

Atumtea s'turni Hristolu edzisePicurare : tine te mi vru§t s'n'i-al uraciunea: totna nvis-

cut §'totna avut s'ti ved; di furtu mina s'nu tradzi §'necas'vedz i s'pat tiva di furtu.

Apola s'turnä caträ -tau §i-11 dzise.l'iftu s'ti ved totna. Haire s'nu-al put& §'cu

pintica nafoara s'imn'i totna, dispul'1at §'cacurizic.Di-atumtea 7iftamea te-11: dzic §i fara Hristolui tradze

nitraptile ; lar picurarlu, clt bun ecurat s'hib6, tut va da citeun-oara tu tehnea te l'i-u diminda Hristolu : s'fura barimcite un numalla tu an.

PUILU PICURAR

Pul'ilu picurar eara ma naintea un tinir §i-aleptu picurar.Ascultat se-aflat cum s'feate el pulla.

Cindu acitä s'll-asuda mustata §i inima s'l'i bati, cum

www.dacoromanica.ro

86 TACIIE PAPAIIAGI

bate flueara prumuveara cindu nvirdzäscu vulodzli, tri§icindu cupiile Arming/or piscinda se-alinä agalea §i mu§at tumunti, s'feate §'nis picurar.

S'feate picurar, ma turma l'i-u p5§tea cama multu Vi-roana cätafia lui dicit nis te dzua alga dupä culare§i dupä ocl'i di mu§ate. Algumtrea eara bun eau s'dziti: pernu mica alintui. Cu un zbor eara omlu a calil'ei.

Cum §idea 'ni dzuä sun aumbratà §i bätea cu flueara,'nä boate dulte, dulte, te si sta'i si-u-ascult qi s'nu ti saturidi nisi, arupse dit tufa pidurirei.

A picurarlui l'i-armase mintea pri cintarea tea §i-lgcädzu allittu dor tri. pul'ilu atel, bigä s'Iu-acatä.

Cu vulia §i mintea aestä ficiureascä, nis turma§i s'deade tu piduri dupi

Aüà slu-acatä, aclo s'Iu-acatä: t'afla§i pun si sta.! Pi-curarlu cit agiundzea la truplu a cupacilui lu bgtea pul'ilu

ca nu se-aläsa di biteare aestu azbuira ma nclo prialtu, arbure §i apirnga s'batä §i dzici dipriunä

Picurarlu arminea cu gura hiscati di mutrea 'iu vas'bagä §i cum se-apunea, '§f-u dädea alaga-fugacäteaclo.

Trei dzile §i trei nopt altgä cu limba scoasä aleptul§'märatlu picurar dupä hrisusitlu ate! $i cindu agiumsetu sone sun truplu a cupacihil iu bätea pul'ilu, se-andrupäputin di nis §i, curmat mortu cum cara, bagä §'mu§ata bi-teare a pulglui te t'aundzea inima canda cu diare, cädzu tuun somnu lung §i dulte firä s'batà val, di dziteaigarä tarä di mortu.

Tu-agir§irea te feate, durn'i, durn'i trei ang di dzile §ipoate cä neca vrea s'di§teaptä ninga ca s'nu s'frändzea cu-pacilu putridzit di angricarea luï.

Tu scularea te feate Îi fricä §i brui s'veadä car5iu azbuirà pul'ilu atel hrisusitlu. El '§i-u-avea cä ma§i cit-citil furä un oclgu di somnu.

Dupä te mutri tu toate partile §i nu putu s'Iu andzä-

www.dacoromanica.ro


reasca, v'inea s'creapi di foc §'di argil, cum s'doarmiascapa pullu.Ca batut di grindina s'turna nipoi citra la turma-11

calea tutä nu-11 se-astindzea cum sTi-ascapa puIlu a NI".Cindu agiumse la turma, multu s'audui nis cind vidzu

numirlu a oilor eara di trei orI ma mare di cum le-alasa.Cindu angina cataila aspuna aesta ca el lipsea§te di treian'I, s'marmurisi di mprostu. El '§i-u-avea c ma§I cit-cit a-gir§i, naparte : trei an'I di dzile somnu ! S'ti ncru-te§ti §1-alta nu I

E, neIse ! Haraúä pri nis cita loclu nu lu ncipea§i sanätate

Aclo iuil härisea §i uitile, na §i masturu-Nicolaluplu pricade tri 'na oaie, ca nu-PI aduse virnu

slab di end lipsi. Bun cum eara picurarlu §i hirios catutiputa ghine : tine !" PI dzise a luplui, tine §'tine

haramu-Jai un birbec §'dupa soare du-te !"A li Viroane 111 chica ahintu multu tr'aesta, ea si-u-

agudeaI cu cur§umea sindze nu-Vi chica. Te dzitea nasa?Luplu nu-adrä arki tu cupii ca ha* Io §i ca nu putu, §idomnu-nqu s'l'i da ninga preAlu birbec ? Nu-PI se-astindzeaa li Viroane iuva§Iuva

Alin nisi, dzua 'mina di la cupie §'nividzuta s'feate.Dimineata, cindu si scula picurarlu di andzare §i angina Vi-roana aruca s'rnicä, nu-are Viroana I U-angana ncoa,u-angana nclo nu-are Viroana I Viroana s'duse, s'duse 1 ..S'clrti ahit multu picurarlu cá, si-1 videal, dziteai ca-11 sinicara aliga, iu nu-aliga ? Loclu di-anantäparte-1 turna; ma Viroana adoara nu u-allá.

Dipus §'cripat ca nu-l'I si zbura , nu §tea tes'faca. Ca giumitate di om sleate. Atumtea '§i-aduse amintedi glirimea te-adrä : si-PI da a lupluI protlu birbec. vin'ecadua divarliga, ma te u vrel; aminat... Si-ac§i s'turnaDumnidzati pricadzu

www.dacoromanica.ro

88 TACHE PAPAITAGI

E, Doamne, Dumnidzale,Di-n1 peane tri timbare,

ciuciulaTrf zärculä,

Un corbu si-n1 mi fac,Tri Viroana si-n1 alag ;Un pelt, si-n1 armin,Cu Viroana pin' s'me-adun.

§i lu-avdzi Dumnnidzälu LI-u-asculti pirldilia §i-1 featepul'iü: di timbare 11 feate peane; di zit-cull, 'nä ciuduli,

§i-astindzi se-aellamä picurar.Tutä dimineata pot s'lu-avdit cum de-andzarea ndza-

rirei bate §i-§i anganä dtatia, alinindalui-si citrà bunlu Dum-nidzati.

u-aflä märatlu picurar, cà ninca easteArmlnlu aleadze tu bätearea (elntarea) luí uirarea

.§i-angänarea aestä :

Cut-cut, cut-cut !Vir Viroana mea,Vir Viroana mea !

Tut ac§i anganä §'pieurarl'i clndu 11 cher, i elndu vorsTarueä trI nileare.

Ci fu picurar, u-aspune §i zîrcula te u poartä 'n cap.Va ntregbi poate cum di se allá picurarlu cu zärcula 'n captu oara te s'feate ? E ghini, aflá a el alatu multu

toamna cu ploiurle, di vrea nu vrea ma-ratlu, nu putea s'imnä färä zärculi. Ma ac§i avdzii,a c4i l'aspu§.

Ahiti §'tute cu märatlu picurar.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASa 89

PICURARLU FAPTU ZMEU

Armänil'i dzic cä tu muntill a no§tri, niscInt dziccä aestu lucru si- are fapti ningä balta dintrà muntill Vasi-lita (Av8e1a), Zmolcu (Samarina) §i Gramuste ; alti ci se-are-faptä ningi balta di pri muntile Peristera (Bitule), earadol picurarl färtat earl' pg§tea °Ile dadun. Tritea bang ami-räreascä pri dzen'lli ai§tor munt mu§at, ca unä lume ntrea-gä41 zilipsea.

Uni dzuä, cind §idea te§1 sun aumbrata faglui atiluidi-aclo, te s'lä veadä ocl'ill ? Doi zmeI, gion'i §'mu§at, se-avea acgtati la gibe cu topile di neaili. Unlu bgga seil tutopile di neatiä te-adra §i-aruca cu nise se-agudeascä pri-a-lantu earl di§cl'idea gura §li ngl'ita ; alantu bäga sare tutopile a lul §1 le-aruca §i ills atilul di ntin'la earl §'nis lingl'ita. Se-alumtarä a§i di dimineata ping cäträ seara, einduzmetilu te-avea ngl'itatà topile cu sare cripä dIunäoarä, laralantu te avea ngl'itatä ateale cu seii nu päti tiva.

Picurarl'i a no§tri ma-§I mutrea di-aclo lu §idea §i a§-tipta s'veadä ca te va s'curd dupä aestä.

Zmetilu cari armase v'iii se-apruche di-atel mortul, l'iscoase dit cheptu inima §'hicatile, li hipse tu unä sulä elibägi si s'frigi. DipreapoIa acring un di Uärtall'i picurari§i-l'i dzise

Ea lipsea§te s'mi duc niheamä, c5 am lucru pInitu un loc ; tine si stai atiate §i s'n'i-avegl'i friptallu, s'nu-Imici virni zlape. Ma mutrea ghine s'rnt ti pingä picatlu sibadzi 'n gurà virnä cumitice, cä diunioarä vai armin'I mortutu loc.

Si dzicIndalul aesti, s'duse.Picurarlu a nostru, pul'Itl di aslan te era, §idzu cit §idzu

di avigl'e friptailu, ma tut §utindalul sula, I'l vin'e uni anqu-rizmä ahlt gustoasä, cä nu putu se-aravdä §i-§i. dzise : va

www.dacoromanica.ro

90 TACHE PAPAHAGI

s'inic §i eti unà bucatä n'ica-n'icä di tot ; nu vat' mor trä a-hintu putin lucru". 'cum dzise, feate. Bgä 'n gura unä cu-mätice di inimä §i unä di hicat §i, fAri

Cindu, te si-aducheascä ? Canda-11 se-aprease cheptuldi foc ; sindzile l'i-aliga clucutea pritu vine, canda-11hirbea unä pira neastimtä ; brattle ahint multu l'i si nvirto-pr.& cä zmuldzea din loc nm§atile fidane, canda era hire dipra§1; Cu un zbor, aduchea ahintä mare virtute tu truplu alui, cA pArea cä easte ma multu di 61 om. Atumtea aduchicsi aestä cludie u-avea faptä ma§i friptallu te avea micatä,§i diteaestä §i bucata te avea armasä.

Dupä te ngl'itä §i-aesta bucatä, ahîntä multà virtutebggii picurarin a nostru, cä nu lu ncäpea loclu : bizbil'ile§i §carpile l'i si pArea ca suntu ni§te §ombure ; chin'il'icama analttlq culca mpade, canda se-agiuca cu surteale,§i, cindu imna, s'cutrimbura §i se-ahindusea loclu pri iu cälcacu ciciorlu !...

Tri§i cäträ searä, Multu amnat, s'turni §i zmetilu si §icaftä friptailu, ma §'picurarlu a nostru cari avea di doaiiäoff virtute, di om §i di zmeil diteatea ca avea micatä i-nima §i hicatele a mortului, lu-acätä §i pri aestu §i-1 hi-tting. Ma napoi lo calea citrä stane. and agiumse afia, afläsotlu alantu cama n'iclu cA muldzea oile ; '1 sculä di priscimniciti lo loclu ca s'mulgá nts °Ile. Ma te s'vedz ?Nu-apuca si string-A dzeaditle nihiama §i-arminea cu udzirlea oilor tu minä. Cindu vidzu aestà ciudie färtatä-su, atelcama n'iclu, dzise :

Alasä, tine färtate, oile astä-seari, cä va li mulgusibtgä ntpoi s'ii mulgä.

Tricura niscinte dzile di la aestà, cindu färtatlu atel marlepri- ate! n'iclu §i-l't dzise

O lai Färtate ! Duchescu ca nu va s'pot si btriedz co-ma multu cu tine. Ntscinte ori Vine un dor mare s'mi--aruc tu baltà. Ditr'atea, te fu scriatä si s'facä va s'mi-

www.dacoromanica.ro


aruc tu api s'tine, cara s'ti si fac5 dor s'mi vedz si si zbu-rim, l'ia fluidra aest5 si bate, si atumtea eü va s'es din apica s'zia vidern. Ma, pri caplu a WI si a tutulor di-acasä, sinu-aspun'I a virnui, c5, si stif, c5 nu va mi vedz alt5 oari.

Dzise i se-aruci diunioarà 'n balt5 slärtatlu atel n'icluarmase singur.

Cindu s'turn5 'n hoarä ntribar5 tut di tute p5rtile0.11 pîî sotlu ; ma a virnui aspuse. Cama tru mar-dzine, nduplicat di lacrin'lle a mamireI a fartatluI, u lo cutu munte §i-uaduse ningi baltä ; ritipu dipreapnia s'cinta cufluiara. Diunaoari s'mintira apile §1 ditru nolgiclu a baltil'eLi§i fartatlu atel marle cari, cindu Vvidzu mi-sa, dzise a-Out' n'iclui :

Nu ti tinu§I di zbor ; si §tiI cá di-ata §'nlinte nuva mi vedz.

se-ahindusi tu apä.Zmetílu el a§i va-11 dzitem , era isusit in hoara

cu ung featä, sori di noatig frat. Cindu avdzirä ae§ti ci-gionile s'feate zmeü ici stiblò, u-adusira feaia §i-ucu un altu.

Era dzua di numta. Tri§I atumtea cindu et:ea feata 'ncaplu a corluI, diungoara zmetilu aripidineadza ca sfulgul,cávalá pri un nior, di .pri muntile lu era Zmolcul i Pe-ristera , u I'la feata §i-u-adute la pglatea luI din lac (ditbaltg).

Fratl'i a featil'eI niputindalul se-aravdi unä ahinta marear§ine, se-alinarä pri munte §i ntipura s'faca ung vie (luTume),ca si seacg laclu, si sibata cu zmealu §i si-11 l'Ia feata. Ma'n cot. Cit lucra dzua tuta frat, noaptea zmeillu uumplea Cu una mina.

A§i ari, a§i mine, ping cindu zmeillu si näiri unioaradzise a featil'ei:

Avdzi, lea tine, ca vat* di fratl'i a tat* cara s'esloará; virnu nu vat' arming

Feata, cu zbor dulte, dzise :

www.dacoromanica.ro

192 TACHE PAPAHAGI

Cate vatinl ? Astupi-lä cama ghine via cuvirni §carpi §i si s'duca unii-oara.

Si 4 feate zmetilu; dizlichi una §carpi ditru coastamuntilui §i-u-aruca aùà lu u vedz; lara fratl'i a featil'eL

ci cu zmeil'i nu se-alumta, dipusira 'nPicurarlu faptu zmeti epini 'n dzua di asindz easti-1

tu balta

CAPRA I LUTEAFIRLE ?

'S-era te null era.Era uni-oara un vasilre multu avut. Avearea lui loe

si-u baga nu-avea. Tute bunile di la Dumnidzi le-avea. Tenu-avea, era fumeaPie. Ac§i vru Dumnidziù, s'nu-alasaom fira penura tu mima.

Maratlu di vasil'e cindu videa cum an'll'i trec §1 si aru-cutescu §i cindu minduia ca cu cioara omlui se-adunaatia de-atia §'ca mine va-11 da dol'i a preftului, loclu nu

Nu-ll era a lui ci vreaï moarica vira nu-ascapadi moarte , ma l'i-era ca-11 se-astindze casa §i ca nu alasäIMO poarta numa §i ugiaclu.

Si acata miratlu di väsil'e si si ncl'ini la Dumnidzi §is'lu paracalseasca :

Doamne, §i-an'ia un suflit, §i as s'hibaecapra 1

deade un feata, ma cu ciliate di capri.Väsil'elu nu dzise di nu u va U-a§tipti cu inima di§-

cl'isi, bagi una mullare s'mutreasca di nisi §i u vrea §imutrea ca feata. Trimbura tri capra cama multu di

tra tute lucrile te-l'i avea data Dumnidzi.Aesta null' era capri. Ma§I dzua eit tinca chialea di

www.dacoromanica.ro


caprä pri nîs pärea caprl Seara cindu s'dizvi§tea, era mamu§atä ca 'nä dzIni, ma mu§atä di Fata-LocluI

Cari-§ti cum, cá pgramiblu a mel easte §curtuu vidzu un gione aleptu cidzu tu inimá. Nu mica, nubea, nu durnla, färà s'nu hiba cu mintea la nisA.

Cara-11 vin'e oara tra nsurare a hiilul di amiri'§-era aleptul gione acAtara si-11 aduci feate di

Väsil'iadz, di amiradz, di domn'i màri, mu§ate, cu tute härle;ma hiilu di-amirä dzitea cá virä nu l'i-u ocl'Iul.

Carl tricurä. §i s'urdinarä cari-§ti Cite feate di nicuchiri,cari-§ti cite mu§ate §i-a tutlor lä deade cu dzitetata-su:

Ma, te-i aestl di tine, Ahite feate, un i nute- aräsea§te ? Te soe ? Aeste sunt featile, incl'ide §i-aleadze uná, ci nu va u dimindäm la fabricä trä tine.

Tatä, gri ficiorlu, feata-i aleaptä, ma ni-easte s'nufrindzi coaste §i nu vai vrei si u-adari.

Si-unä poarcä, se-aledzi, tine va1 bänedz cunisg, nu fo I Ca tatä, voi s'ti ved prucupsit §i voi di§-cl'id ; ma fä cum ti tal'ie caplu.

Atumtea acitä s'da numirli hiflu §i dzIse ca cu giumi-tate di boate :

Tatä, vrearea mea, tut sivdälu a mel hi-areal pricapra al và'sil'e

Amirälu, canda cädzu casa di-I apitrusi. Cu cur§umeas'Iu-agudeal, sindze nu-11 cura.

Märat di ahinte feate ca icoane, di akintemu§ate ca steale, capra te-afia§i s'vrei? Ma vreI s'n'i läe§tiinima, s'nu-n'i aridä budza §i-a n'ia ? T-u baga§1 ngrochICu la grea ?

Te s'greaseä. gionile aleptu ? U ligä, ca Tumarlu pripunte, da capra nveasfá, i cà s'vatimi.

AmirAlu unu §qut Atel featä, atel ficior. Simin-duia§te: §i-uni' great* cama laie I S'näinte arid,

www.dacoromanica.ro

94 TACI1E PARII1AGI

§'napoI furtunä. Te slacä, te se-adari ? Ncl'ise oel'il'i §i-11

deade izine seadarà cum vaNumtä sVarid --- nu- adrari. Tri numta §'tri One

l'I-era al amirä ? U loará seara Cu un preftu nerunarica laIle a li laie ! Ca di moarte, nu ea di numti.

Te-cä I Hiilu di-amirä '§i §tia nis ea pin' tu mardzinealoclui s'ti duti, cit veade albul soare, feata ma mu§ata nu-are. Seara '§i-u-alipida chialea di capri §i-t loa oel'il'i, ti-11pin'isea di nyilicire fea fata.

'Nä dzui 11-aclimarâ di la altu amira la numti. Du-Meg tut, ma capra cum si-u tr.ar§ine ? U-aläsari acasä.Aestä, cara fudzirä tut, '§i scoate chIalea di caprä, aprindeun per di caprina di chiale §i cum dzite :

La numtä s'me-aflu 1"

aclo se-aflä ITuta lumea nu-§I loa ocrill di pri nisi. Tut s'n'ira earl

easte atea feata, earl' e atea featä ! Si u videaI 'nä oarä, tubana-t nu u-agir§ed 1 Ahintä aleaptä, ahinta mu§ati '§i-eramärata.

'N coadä, soacär-sa nu putu se-aravdä, cà u-arupsirälacrin'Ile, §1-11 dzise a hil'i-sul:

De! S'nu-t bagaI late cu capra, aestä feativreal adar.

Tali, mumä, cä. niveasta mea, cincIurihillu tu ureacl'e.

Cum nisä, ? Atea nu- §I fu capra ?Nveatà, mumi, ca nisaq niveasta mea. Cindu

scoate chIalea di caprä, cum u vedz ac§ite easte ; ma s'nu-aspun'i a virnuI, macii ni vreIl

Muma, ca mumi : taha mutri faci un ghine, 'nä,buneati §i fuga, sluri di la numtä. §i s'dute acasä. Mutrea§te,guzgunipsea§te §i allá chIalea. U Pia §i-u-aruci tu un cireaparsu di noaiii orI §1 u feate scrum.

www.dacoromanica.ro


Capra, din cor tu giuca, li-aniurzi scrum si diunäoaräahuleaste perlu si azboairä, zghilinda :

Lele-n't chiale, lele-n't chiale IAgiumse acasä, ma te se-afli I Chialea scrum.

Nisi plimse, plimse i, ahulinda perlu di cäprini, s'mutä,s'mutä tu nior, pinä agiumse tu steale. De-atumtea 'si-ar-mase la Dumnidzä i lun'ineadzä ca0e sean. S'cunoaste dialante steale, ci-i cama mare. Ea easte luteafirle-di-seard.

Birbatusu, cara s'turnä dupä nisi si u vidzu cumplindze si cum zghileaste di t'arupea inima, mutri si-u mbunä,ma tu cacti. Tu mutarea Pei tu vimtu, se-acätä di poale-l'isi-u Vila i Cu rasa s'mutä si el la ter. Si cara agiumse 'nsus, 'n sus, nu putu s'däniseascä cama multu ì cädzu nghlosdi ter si s'feate Lulea} irle-di-dimineatd.

5'ca0e dimineatä cu de-avla pot si s'veadä.

DAFNA

Se aspun pärämiOlu a musatilet Dafnä, a dultirei Dafni,a albál'et Dafnä. Ascultat.

Era unä-oarä, cari-sti cindu, una amiräroanre. Aestä,penurä 'st.u-avea tu inimä, ci nu-amintä fumeal'e i rasa,'Lia, ea' nil u vru Dumnidzäil. Plindzea cä nu se-astindzeadorlu. Dzua, noaptea cu zborlu 'n guri se-afla :

Doamne, unä featä, s'las s'hibä s'unä Dafnä'Ni dzuä, cum 4idea s'cripa, cuts sufla vimtul, 11-aduse

'n casi 'ni frindzi di dafnu. Frindza aesti, trä ctudie, s'minasingurä, imna ca om I Ghine ma nu-lq biga oara väsiloan'tasi tu arnire u adunä tu färase i u-arucä 'n cuprie.

Aclo tu u-arcä 'n cuprie, mardzinea di hoarä, u-azbuirävimtul si-u adose 'n pädure tu 'ni vuloagä musatä. Tu vu-

www.dacoromanica.ro

96 TACHE PAPAIIAGI

loaga tea s'creasci 'ni dafn'eatii mu§ati, te muscuvulsealoclu.

Tricu, vaI dzitl, multu-putin chiro §i hiflu de amiri i§iavinare. Prindzu oari agiumse tu vuloaga cu dafn'eati5. Carlmuscuvulsea vuloaga di dafn'eati5, dzise hillu de-amiri :

Airía-i trá bani I la mutrea te mu§uteati §i temuscuvulsire fate loclu I"

Ac§ite dzise a maTirlui s'l'i ndreagi measa sundafnu Ping te mairlu s bagi measa, hillu de- amirideade tu pidure 'ni priimnare, naci da di virä avinatic-Maiirlu, cara ndreapse measa, pini si s'toarra hiltu de-ami-rä, se-andrup5. pri miná i agir§i di durn'i.

Atumtea i§i uni boate dit dafn'eatii :

Di§cl'ide, dafne, s'es naloarä,lo di flituri ma li§oari I"

§1 dafnul di§cl'ise §i te s'vedz ? Albà ca neatia, ,aro§e catrandafila §1§oari-minutà ca 'ni fluturi i§i mu§ata Dafni cuarislu pri budzi. Alaga-laga pri ungl'ile di eioare s'dutemeasa visilcheasci. §i toarni cu mita l'el tuti pipilita cusate §'cu pip.er tu micarea hilluì di amirg..

Apola, alaga-laga si nhipse nipol tu dafn'eatii.Vin'e h'Ilu di- amir5, §idzu pri meas, Vfeate crutea

§i-acati Micarea nu s'lAga la guri di-ansgrata tur-bata §i di mpipirati foc. Dzise nis

Nu ti ntreb mayire, eindu bgga§I sare §1 piper'alga mintea ?"

MaTirlu te ? Nts lallu si §tia ci I firi stepsu ;Se-aru§ni eticu.

Dzisim cä hiflu di amiri lu-arisi vuloaga §i di-ateabagá si sta ndoatià dzile. MaTirlu ndridzea mîcárle imutrea cum di cum s'le-agudeasca tu sare, s'nu-aIbi viricusure. Carl li mufti di sare §1 vidzu cà suntu cum pill-1de,mindui :

Tora pot s'mi culcu pri mina tea ndreapta,

www.dacoromanica.ro

.o

www.dacoromanica.ro

98 T ACHE PAPAHAGI

ahtirl bune mîcäri nu-am adratä di cindu mi featemu-meas.

Cum dzIse, acete feate : s'culdi si-1 coaci un somnu.Dafna nIpoI cu gura :

Di§cl'ide, Dafne, s'es nafoari,lo di flituri ma li§oari

§i tut ace ca deaneavra, feata ii§i-anski §i mpipiri micirlea hilluI Turnindalui-se aesiu di la avinare, lu-afläpri mayir lu hirbea fisure. Ii mini cu clorlu elu sculi.

T-u bigae s'nu-alae sare tu särätor cum ved,mayire 1 Nu vedz ci nu s'bagi la guri ?'`

Ma cum ace ? Ahtäri mIcirl tu bani-el nu-am a-dratä !"

Nu miti s'vedz ?"Cindu gustä mayirlu, firmad I Nu s'biga la guri.

Doamne, loclu-aestu va hibä miyipsit, va hibi locnicurat §'cintai, ma al' s'fudzim ! ?Wale curi tiva.creapi numa val vin'e di arci sare en& durniam".

Cite s'dorn'i ? Cite s'nu-avegl'i ?" tea hiilu de-a-miri.

E, de ! om fui,Hillu de-amiri §i seara tea nimicat ghise, mae

cu One goali. Ananti dzui dzise nis citri mayir :Tora vai avegrin fo la mIcare etine s'ti dull a-

vinare.*1-ace fu. Mayirlu lo tufechia dinanumirea, cu tute

nu tia di 1u si-u-acata, §i l'i-u deade call tu pidure,hillu de- amiri 'e-armase se-adarä m1carea, cu tutu di nu.§lia cum s'minteasci cu cIubana. A lul Pi-era cama multus'veadi te te price di om, te jujul v'ine di l'ansari §impipireadzä mIcarea. Se-ascumse dupä un gibjeri §i a§tipta.Cit vin'e oara prindzului, na-t-u Dafna :

Di§cl'ide, Dafne, s'es nafoari,lo di flituri ma li§oari !"

www.dacoromanica.ro


§i dafnul s'di§cl'ise §i Dafna i§i. Mutri oarä pri di-avar-liga s'veadä fure-cä u veade Virnu. Nu vidzu om. Alaga-laga pri ungl'ile di doare, ca fliturä te-azboairä, inä,*

mnatä di sare §i-u huhutea§te tu micarea al di amirä.Apda diznoü vru s'intrà tu dafnu. Ghine ma hillu di-amiräu-agiumse, u strimse dulte 'n bratä, s'nu u zmoaticä tiva dimoale te-§1 era, §1 u bä§e. Vru apda Dafna tea alba, Dafnatea ro§ea, Dafna ma li§oarä di flitura s'intra tu dafnu, madafnul si'ncl'ise §i-11 dzise :

Tr-A featä135§eatä

Dafnul si strindzi IDafneatiä,Ca steatiä,

Di giaba cä plmndzi !"

Dafna nipoi -s1135gA si-1 päläcärseascä dafnul,s'di§cl'idà bunlu, s'intra tu cuibul a l'd, sinträ 'n culcu§lu-li;ma dafnul, inimi di lemnu

Trä featäBä§eatä

Dafnul si strindzi 1Dafn'eataCa steatiä,

Di giaba cä plindzi !"

Atumtea nvirinata Dafnä s'turnä nipoi la hilluaru§noasä, fricoasä. Aestu era tes tu tendä §i Dafna mutreaprit cripitura tendäl'd §i nu-l'i v'inea necä s'fugä, necä

Ac§i l'i-era a I'd! Hiilu aleptu ca un soare, ulo cu bunlu §i nipoi u-aduse tu tentä-l'i a§tearseatell cu mîndila lui di sirmä §i nipoi supse fätleateale aro§ile §i dulti, §i nipoi '§i-u strimse la chiptoslu alui sin, §i Dafna nu plindzea, §i Dafna nu si zmuldzea dinbrati-11, ma cama si nhidzea I

www.dacoromanica.ro

100 TACHE PAPAHAGI

Binari ni§i elate ca viri siptiminä, doatii. Al hiPiÙdi-amirä ¡Pi vin'e dor di-acasä. Nis cata slugi §i mu§ataDafnä, albi ca neaiia, si-u-alasi. Ma cum si-u-alasi? Cumsi-l'I dzick ci Dafna di dorlu a lui vrea sluchia ca teara.

L'I-anä, l'I-anä läludz dit Padea-Mu§atä, soi-soi, §i-albe§i-aro§e, galbine §i-albastre, vin'ite §'verdzi, §'cama mär1§'cama n'iti,§i-l'i li 1350 'n poalä.

5i Dafna te murea dipu läludz, §i Dafna criscuti culiludzle, acätä si se-agioaca cu eale, ele-aniurzeasci, slipruscucbiascA §i si-§i treacä oara. An'Iurzea 'nà läludä, a-nqurzea alantä, si mbitä di moscul a lor §i, hirioasi, u-a-puci somnul. 5i dultea loclui durn'i.

Hiilu di-amirä atumtea, dadun cu mayirlu, li scärminädi-aclo, asparse tenta, säpä fucurina ca, sculindalui-se Dafna,v'is si-l'i parä tute.

Durn'i cit durn'i Dafna §i di§cl'ise ocl'ill Se-afli, laia,singura ca cuclu, singuri ca turtura. Ne tentä, ne hil'ifi di-a-mirä di-avarliga. 5i bägi si suschrrä, si-§i aduni suflitlu §i

s'plingi muptica, ci ti se-arupea inima §'dziteai :Je cine-§i fu atel gione-aleptu, te inimä di chiatri

avu atel hil'fil di-amirä 1 Cum 11'1 feate inima si s'disparti diDafna tea mu§atä1

Plindzea Dafna, mintea läludzle cu mina, li strindzeala sin §i li dzitea :

Vol, elbile §iniu§atile,Aro§ile §i-aleaptile ;Vol', surärle-a mealeArupte din steale :Iu-n'i lu-avet gionile,lu-n'i lu-avet bunlu ?"

Läludzle, ca läludz: tätea. Dafna, ca nisi, s'dipira.Si plimse, sidipirä Dafna §i diznoù s'turni la dafnu

§i-l'i dzise :

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROILINEASCI 101

Dafne mu§at,Dafne aliivdat,Fi-te 'n

Dafnreafia 1"

T'aflalí Dafnu di§cl'idi I El una '§i tia:

Feata ba§eataDafnul nu u va!"

Aclo lu s'tuclila ca teara §i-11 si stricura dultea bariaa maratil'e1 di Dafna, il pimse mira un calugar citr'aclo. Untreaba aestu

Te-n1 plindzi, suflit ? Te-n'i ti deapiri, alba mea?",,Te,s'nu plingu, te s'nu mi deapir, pärinte Io-n'i

hit Dafna tea mu§ata, di di-amira ba§eatà §i-algsatà I"Si-11 spuse Dafna tute a calugarlui, §i-aestu n'irá mare-1

curmi. Calugarlu u nvita si s'ducts la hiilu di-amira cit camaaTon'ia ; s'nu u cunoasca virnu, deade stran'ile calugare§ti§iiac§i Dafna tea mu§ata '§i nchisi la-amiraluI palate.

Agiumse tri§I cindu slatea numta a hiflui di amira. Ca-lugara§lu trapse §'nis la palate i cum Il vidzura lumea a-hintu n'ic, cä parea n'ic multu, acitara s'Iu schina §i s'faci§icadz cu nis. Aclo era adetea s'dzica omlu §'cinticlu.dzisira tut, omlu §'cinticlu, vin'e araSa §i-al calugaru§. Aestuun cintic '§i §tia §i-acata si-1 dzica :

Vol' albile §'mu§atile,Aro§ile §i-aleaptile ;Vol surarle-a meale,Arupte din steale ;

lu-avet gionile ?lu-n'i lu-avet bunlu ?Ci io-di hit Dafna tea mu§ata,Di di-arairi bi§eati,

135§eati

www.dacoromanica.ro

102 TACHE PAPAHAGI

Ea cinta di-amirg, cindu avdza, licrini cap di--ariti cura. Cara-1 biti cinticlu, dzise hillu di-amirg:

Aestu-I cinticlu a mel I"

Ma cglugäraglu, di-aclo iu avd-za, griBa-1 gi-a mel rcum §i-a t1?" ntribg hiilu di-amirä.

Atumtea cglugäraglu 'gi scoase arasa §i-armase cu-ar-mata di lgludz, mugatg-mugatg, :

Doamne, ninga dol ocl'i si-u mutrescu I"Hiilu di-amirg 'i-u cunuscu di 'ng oarg, di-gT u

lo di guge i, di oard tea, nu si mpgrti di nisi. Alinteideade calea.

Pgrämi0 gtiam, pirämi0 aspugii ;Nu gtiii cum feciri, ma nu v'arigii.

www.dacoromanica.ro

TREI BALADEDIN

LITERATURA POPORANA ROMIN *ATRANSPUSE IN

DIALECTUL AROMTN

www.dacoromanica.ro

CELNICLU COSTA §I FULGA FLTRLU

Dimineata di-unä Gfoi,Cindu negura di ploiS'trapse tuti §'ditru vilifurfDi s'videa pefu suntu cil'Iuri,Sus, tu muntil'i armäne§tf,Plini di cintite fure§tf,lase Costa cu-a lui of,Cu fälcarea-l'I dinIpof,Di vizescu muntilif tutDi-a luf of ebirbetf curnut.Cu-a luf turme albe §'FifCosta-alinä muntil'i grel,§'tu-aridzimurle nvirdzite' 'tinde el cidirle tute,lar cupiile ariescuDi-umplu loclu armänescu.Costa bagi-apoi ci§earea,Cä lu-agiums6 prumuveara,S'nitricuti siptiminaEl acali s'tundi Rm.

www.dacoromanica.ro

Fig. IL:- gstinci (cdpare)Tjin muntit Pindultti

001

www.dacoromanica.ro


Azi e LunI §i mine-I Mart,Fudze Costa tri Durat

Ca sareTr'a lui mlloare

Si gumul'i tr'a lui Orel ;Ca s'lla tirtiTr'a lui mindzi,

Tilgane tri picurarISi taruhl tr'a luI giunari.Costa cal'i n'i ncalta,Cu ell gol'i ca n'i nchisea,lar a bacilor 11 dzitea :

VoI lai bacl, voi lal giunari,S'vol livendzi picurarl,

s'nu va dipartat,Turmile s'n'iMa, ca s'v'ina Fulga furlu,

furlu clapcinluTe-are barba pin' di birnu,Vol a luI s'l'i dat tri mcareUrdä§i-alica ea s'vreareSi-una mlloara tri fridzeare.Ma, s'mutrit s'nu

patru s'l'iS'nu va curma di of mlloare,1 virn'aripa di n'eale.Tine, Tulla nutinar,AI-ti menga la minar,$'cama mult la oala 'ale,ClaIa lale §'ghesu-laIe :Di ficIor ca criscuta,Tri ea n'l del Io bana tuta 1"

Frundzi lemn uscat,Costa 'n cale-1 astallat

www.dacoromanica.ro

108 TACHE PAPAHAG1

Di-atel Fulga, fur bitirn,Fur ausii si fur ciapcin,Fur cu barba pin di Vim,Cu mustata fundutoasi5'cu ciumaga fuviroasi.Fulga dupa el tridzea,Dupi Fulga ca-n'i v'ineaTindzati, lele, fara tinti,Taman patru-dziti tinti,Tuti giunari si tut livendz,Xen'i di-allurea far' parint..Fulga, lele, n'i-ul videa,Calea 'n doaria l'i-u-astalia,Catri Costa si ndriptaSi din guri ca-P1 dzitea :

Cale bung, Costa frate,lu ti duti asi diparte ?"Costa, lele, zbor &idea$i din gura ca-I'l dzitea :

la, nchisil s'io t'uni MartCa s'nai duc pina Durat

Tra snail sareTri oi ml'ioare

5i gumul'i tr'a mei dui;Tra s'llari tirtiTr'a mel mindzi,

Snat: timbal-1 tri picurari5i tiruhi tr'a met giunaria.Fulga furlu cit avdza,Fulga-al Costa ca-l'i dzitea :

N'i pare-aria, lai Costa frate,CA ti duti alit diparte,CA nchisisi dzua di MartTra s'ti duti pinii Durat ;C'astii-seari vream la stane

www.dacoromanica.ro


S'In-am limerea, lai curbane I"Costa ung te lu-avdza,Costa-al Fulga te-11 dzitea ?

Du-te, Fulga, la ckeare,Cg i oara tri tinare,AI di tute trl micare :Lapte, caca s'le-ai tu vreare-I 'ni mlqoarg ti-1 fridzeare.

Oarg-bunr c5-§1 ura,Costa calea n'i nchisea,Fulga furlu te fgtea 1La eg§eare si dutea,Tu eglivg cg-n'i intra,Ne cutarlu nu-agir§ea,Tr1§1 la masti apoi n'irdzea,Oile tute le-aduna$'di cupie el curmaUnä aripi di Oí,Cu minarlu dinipoi,Si-atea °ale albg §'Iale,Si-atea °ale ghesu-laie ;C'avea Costa turme multeAlinate 'n sus tu munte ;Avea Costa ml'1oare *'n'eale,A§i cum pri ter sunt steale;Avea Costa noatinl §'n'el'lDi umpha muntil'l cu ell

Azi e Luni §i mine-1 Mart,V'ine Costa di Durat,

Adute sareTr'a luI ml'Ioare,

Tilgane trl picuradSi tiruhl tr'a luI glunarI.

www.dacoromanica.ro

110 TACHE PAPAHAGI

El acasi nl-agiundzea,Cal'i n'i l'i discarca,Tilganile li dädea,Apoi 'n sus tu munt apca,La d§eare agiundzea,nitritele ci muldzea5i videa, lele, videaCä laptile nu-l'i i§ea,Giletli nu si umplea ;Apoi tu cutar intra,°dill patru ca-1'1 fätea,Si-nq videa, lele, videaDit cupie cä-l'I lipseaAtea oge albä §laie,Atea cafe ghesu-laie,Cum tu turmi nu earaAlta cama gioanä: di-ea :Ea duchea clndu vrea v'inäDzIle-arale i pluinä,Si-angina oile ca s'v'iniTra sle-aveaglie di furtunä ;Cind duchea c.d.-1 dzuä bunä,Scutea 'pile prit pädin'IS'le-ariia ca ni§te alghin'i.Di-anvarliga lar mutreaSi-nil videa, lele, videaDit cupie cä-ri lipseaGiumität di &fie MISi-alte-ahinte albe oI.

Costa mintea Vi-u chirdeaS'greti tu inimä-r1 chicaCind &idea di s'mindulaLa tea ()ale albä §'laie,La tea oafe ghesu-laie.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONLINEASCA. 111

Costa-atumtea te fitea?Picurarl'i n'i ntriba,Ma virnu di eh nu §tia,Gura muti l'arminea.Costa-atumtea §uira,Uni cfn'il'i te lu-avdzaDiudioari se-adunaS'ningi Costa ci v'inea ;Cu tut cin'il'i di la staneV'inea §'Dolca caDolca, citatii bitirniDi bitirni te-§i earaPer pri nisi nu-§i avea.Di tut cin'il'i n'i-alidzeaPri cätaùa tea bitirniTe §tia-ara8a di la stini.El pri Dolca ci n'i-u loa,Tu cipare u bi.ga,Zboare greale arca,Cu cirliglu n'i-u bitea$'ma napoi a§i-l'i dzitea

bitirni,$tial araSa di la sting:lu sunt mrioarile a meale ?lu sunt turmile-n1 di n'eale ?Dolca, laia-§i, auraSi al Costa zbor turna :

Costa, celniclu a meti,Nu-t feciti eú aest ariti IEù pri Fulga '1 cunu§team,Furlu-a furlor io lu §tlam ;Eü di nis mi-aveam ligati,Ma nis grea §cop n'f-are-arcati.Atel'i patru-dziti-tinti,Tindziti tamam firi tinti,

www.dacoromanica.ro

1 12 TACHE PAPAIIAGI

Stanea ntreaga u pradara,011e-apola n'i-adunariSus tu munti li bigaraTu limerle-a lor di veara.V'inu, Costa, dupa mineTra fati cum i ma ghine

Dolca, zbura,A poi ninte ea u loa,Calea furlor ea u-afla,Pri Costa ca lu-aduteaSus tu muntilri arrnanesti,Tu limen §'paduri furesti.Dolca torlu aspunea,Costa dupa ea imna,$i cind Dolca n'i nchiseaCin'il'i tut ca. se-aduna$'dupi Costa nisi s'tinea.Tut cu nîi dadun n'irdzeaSi-Ursa, cinile barbat,Di lupoan'i-arail miscat,Ursa, ma marle priTata la sai-dz5ti di cing

lele, cum n'irdzeacararea ca u-afla,

Dit padure ca-n'i isea,Si-aclo iti agiundzea,Aclo Costa te-n1 videa?Niscinti ml'ioare taria,Alti di chel'i li bilea,Alti tu 61a-rt. hirbea,Alti n'el'1 la foc fridzea,Ina Fulga, fur bitirn,Fur austi si fur ciapcin,Fur cu barba pin di birn,

www.dacoromanica.ro


Sidea mpade si mutrea*'carne di n'el fripf mica.

Costa ttng agiundzea,Fulga iti n'i-ul videamima ci l'i ngl'ita.Costa-atumtea te fätea ?Ni minuti nu chirdea,Citri Fulga se-astridzea,Di zverci n'i-ul apuca

i-apoi asi-I giudica:A lai Fulga, fur bitirn,

Furlu-a furlor, fur ceapcin,Fur cu barba pin di bin',Tri limen i mi-ai ntribatiS'io, al-tale, io t'am datgNai ma graslu-a met sugar,Cum prindea tri un giunar ;Ded tri meare a tilor,S'bea si s'micg iti vor;T'ded tin'ie citg vrusi,Ca tri-un vecl'iu oaspe-aust:Cu-ahit nu ti siturasi,Ma-n'i furasi, bobo, furasi,Giumitgt di toile laSi-alte-ahinte albe aMultu suflitlu-n'i mi doareS'cama mult argil In'i pareTr'atea °ale albg slaie,Tr'atea oaie ghesu-laie,Cum tu turmg nu se-aflaAltä cama gioang d-iea :Cind duchea cg-I semnu s'v'ingDzile-arale i pluing,Angina oilè ca s'v'ing

8

www.dacoromanica.ro

114 TACHE PAPAHAGI

Tra s'le-aveagl'e di furtung ;Cind duchea cg-I dzug bungScutea oIle prit "pädin'lS'le-arria ca ni§te-alghin11"

Fulga treamburg §i mtrea§te,Costa grea§te §i zbura§te:

" Dolcä, cgtatig bitirnäTine pri Fulga di vinä,Anvirtea-I picurgrea§te,Si-1 cruescu Io furea§te 1"Dolca unä cg lu-avdzaPri Fulga analt sirgbíaSi di ving-n1 lu apuca;Si-Ursa, cinile bgrbat,Di lupoan'i-aräti ml§cat,Ursa, cinile bitirn,Tatg la §aI-dzatI di cinl,Tine pri Fulga di birn.Costa dup' alant si 15a,Dui:4 patru-dzäti tintI,Tindzgti, lele, färä tinti,Xen'i fir' pgrint.Costa dupg ni§I s'tineaS'L'Iarlu torlu aspunea,

alt cine bairn,Tatg la trei-dzatl di cinl.Liarlu agiundzeaDi plitärl cg n'i 11-apcaS'tri§I la Costa ¡'i-adutea.Costa ung l'I-acgta,Prit lipi8g tritea,Ping cindu bitisea;Dupg te n'i-l'I vitima,Cite tinti l'i-aduna,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMA.NEASCI 115

Noaüä stoguri indridzea,Leamne nvarliga biga,Foc tu patru pirt d'idea :Cad pri cale nglitos tritea,lnima 11 si li§ura.

Ma cu Fulga te fitea ?Ningi foc n'i lu-adutea,Ningi piri n'i-ul liga,S'cindu pira si tuchea,Costa laztu n'i scutea,Tu inimi hidzea,Caplu cu-apala-11T'uni suli lu ntipa§TAmiri ci fu-adutea.Amirilu ma-I videa,Zboare bune-al Costa-11 tea,Scumpe oare dideaSi din guri-a§i-11 dzItea :

Lai giunar dit Arminame,Costa lai cu mare name,Te-ascipa§1 di-un fur bairn,N'ascipa§i di-un om ciapcinNoi di multuDi-a Jul tor tu munt si dim,Ma tr'aflare nu lu-aflimS'niti nu ptumTora deade DumnidziiiSleate a§i cum vruiDi-11 vidzui caplu-11Caplu-al Fulga blistimat,

MicItorlu-a oilor;Frica cilnicadzlor,Scoplu-a chirigiadzIor I"

s'turna,

www.dacoromanica.ro

116 TA CHE PAPAHAG1

Amirälu zbor &idea,Truplu-al Fulga si-11 lu 17a,Nuntru 'n Dunäre s'lu da.Zborlu iti-I bitisea,Huzmichiarl'i si ndridzea :Trt§i la Dunäre s'dutea,Truplu tu-apä lu-aruca,Ca cheatra tu fund cidea.Cu-arinä se-amistica ;Caplu-l'i pri-apà stätea,Ca 'nä peanä amplitea :Cit la Dunäre v'inea,Cit pri Fulga ra-ul videa,Crute cu-andreapta-§1 fätea,Lumea tuti zbor fätea,Numa arminea.

MoT nculea,Costa ca te plan cruia ?L'Amirälu si dutea,Sänätate

tineaS'ma napoi a§i zbura :Doamne-agiutä-ni s'mi fac nun

pri Costa si-1 curunEl pri Costa-I isusea,Fri Costa a.* lu ncruna,Lumti mare c5-11 fätea,Lumtä mare-amiräreasci,u mtä mare, cilnicheascä,Cum i lumta armineascä.

Lumea bea5i s'hirisea

al Costa tut uraCA-1'1 ascipi di Fulga.

www.dacoromanica.ro


Ana Costa far s'turna'N sus tu muntli-a Pinduld,

Clò iu suntu stirae-a ;

Picurarl'iDupi oI inchisea,el'i

www.dacoromanica.ro

118 TACHE PAPAHAGI

Di prit le-aduna,Turma i'arä le-adra,'N sus tu munte li scutea,La cä§eare li mbrusta,Sli mulg li mbäiraGiletli tute si-umplea,Laptile tamam i§ea.Stanea el u-anvirliga,011e tute misura

Si videaCá nu-11 lipsea

Atea oafe albäAtea oafe ghesu-laieTe di c'n'ic uare criscutä,Tri nisä da baria tuti.

Unä lucrulu bitea,Picurarl'i acl'ima

sMa mare-arugä sTä da,Seapte but cu v'in scutea,S'cit pri aclo calea triteaTu-aumbratäSi din gura' lä dzitea:

glimari, si vä mbitat,Gioc mu§at apoi s'eucat,C'a§i-i datlu arrnänescuLa-a nost popul cilnichescu 1"

www.dacoromanica.ro

CORBEA

Frundzä n'ici dit pädine,Ascultat, Arming, pri mineSi vä dzic et Corbea ghine.

Frundzä vearde dit curie,Arucat tu filichieDi-Amirälu di Vlähie,Dzate Corbea tel giunarlu,Dzate Corbea atel furlu.'N filichie la Opri§,Clo iu-§i easte Corbea ncl'is,

Seade tu-apäCa s'nu-ascap6,

Cu cl'ei greale pri la u§eSi cu brändzile di gu§e ;Brändzi la cioare, brändei la min%Cum nu vidzdi di end him.

Frundzii veardeldin Vlähie,Tri te §eade 'n filichie ?Tri 'nä-apali mult mu§atä,Tu amalamä virsatä,Di nu Oil tine furatä ;

www.dacoromanica.ro

120 TACHE PAPAHAGI

TA' un cala ltitCal arolti dit Argyle,Cal te fudze c'aqräpie.S'filichie di cind §eade?Di noa an'i i giumitate,

trei dzile di veari,Di se-avde di hoari-hoari.Frundzi vearde,Putridzage 'n filichieNoatiii §i giumitate,Si-alti noatiä me§I ma §eade ;Di trei orl tut cite noailä,Fac ca v'inghit eninga §eapte,Di and Corbea nuntru §eade.

AzI e sirnta Simbäfá,Mine e Duminick

Duminica tea mare,Dzui di särbitoare.la fu es dit :Bänästire,Dupä simtaS'duc tut celnitl'i primnareSi-Amiralu la-avinare.Frundzi vearde lemn uscat,la, a rna napoi fu datCa-al Corbea mumà mgrat5,In Moldova 'n sus fugatä,

BabiSlabAS'inimoasg,

lar la minte ahindoasiSi la zboare mindioasä,Nviscutä tu stran'i noatiä,Adute niscinte oat:4Al Corbea te easte ncl'is

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE A ROMANEASCi 121

'N filichie la Opri§.Prit sucächi dit pulitieEa n'irdzea, n'irdzea in v'ie,

Aüà s'chirdea,Aclo i§ea,

Pin' la Corbea c'agiundzea.Aclo macä nri-agiundzea,

BabaSlabi$'inimoask

lar la minte ahindoasiSi la zboare mindioasä,La firidä ea sidutea$i durut ea tut striga:

Corbea, Corbea, aúa e§ti ?Corbea, malcä, te nu-n'i gresti ?

Corbea, diDzi-ni a n'ia ca si §tiù ;I ca s'hibä di hi mort,Cu preftul s'ti scot,Grinu ndzernu si t'adar,Ca la gort, a meti giunar".

Corbea, ca u-avdza,Boatea-a l'eï c u-aduchea$'di niuntru ma-11 dzitea :

Maki vrutä, :mica mea,Maicä, pare cä hitiSuflitlu cit n'i-u lu tin.Aúa nuntru mi uscai,Ca at:a di cind intrdiPercea-ahit ni-are criscutä,Ca SaZilli n'i-u-am a§tirnutä,Cu barba mi-am anvälitäS'cu mustitle mi-am a§tearsi.

www.dacoromanica.ro

122 TACHE PAPAHAGI

Ma nuntru end intrai,Te-ni vidzuf clndu ni-arcaIOcl'ill di-avarliga ? Val' 1

Mi-ahuleatiNipirtitle,Si earafiCa atile,Broa§tileCa nutile,

Serchili ca andrealile.Tora sunt nipirtitle,Maki, sunt ca grendzile,

Broa§tileCa cofile

S'§erchill miri ca ciunile.Di cind, maici, ail infra,:V'inu 'n guri riu-n1 bagai,Somnul nu mi-are-acitati.Tute et' le-am arivdati,S'ninga pot s'le-aravdu tute,Mag slipseasci 'ni lieati:'Ni nipirtici fricoasi,Nipktici fuviroasi,Foclu laiti s'eara si-u-ardea'S'feate cull) tu barba mea,SI-aria, raga, ea uiS'otile Ca le-alisiNghios tu fundul di §ilvare,Citri nghios tu pu8unaTe.Si sumsoari ea-n'i cluci,Serchil'i n'iti ea ci-11 miri ;Sumsoari n'itl'i 'ell mbroastiS'tut mi chipini di coasti.Cindu ea culac se-adari,Ngl'iati inima-n7 truoarg ;

www.dacoromanica.ro


Cindu, maica, ea si tinde,Truplu tut ca ni-u lu tindze."

Mi-sa dupa te lu-avdza,Mi-sa, laia-§i, te-n'i adra ?'Na minuta nu chirdea,Fuga ndreptu ca u loa,Tri§i la hane si dutea,Mina pri cofa baga,Dzati-ucadz di v'in turna,'N v'ie ea napoi s'turna,La firida u-aduteaSi-al Corbea ca 11-u dadea.Corbea iti u videa,Dit hicate el uhta,Ocl'il'i 'n sus ca l'i ndripta,La Dumnidzati s'minduia,'N sus la Dumnidzaa mutrea.Dumnidzalu n'ili-1 loa,Dumnidtati pteare-l'i &ideaS'sanitos ci n'i-ul fatea.Corbea sin a se-aduchea,Cu-ocl'i la el tut mutrea,Cofa tu mina u loa,Din-astinga se-alisa,Cofa 'n gura u-adutea,Budzi pri cofa bagaSi din cofá cind surghiaChica nuntru nu-alasa.Apoi cofa cind arca,Cofa anda u-anvirtea,V'inghit furi el arcuteaSi pri tut ca-l'i vatama.Apoi cu mi-sa zburaSi din gura ma-l'i dzitea :

www.dacoromanica.ro

124 TACHE PAPAHAGI

Fig. 13. - Aromin din Pind in cosium naional de seirbeitoare.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANE.ASCI 125

Maki vrutä, mica mea,Nu-I mirtii di bana mea?'N filichie mi-ati arcatiTri 'n'apali mult mu§atiDi nu tiii tine furatä ;Tri un cal a meti nAdie !Cal aro§ti dit Arävie,Cal te fudze astripie :Altu stepsu eii nu ptuiSe-aflu. Ma napoI statui,Mult stitui 'mi mincitiii,§'Ia sli ciiic te plan cruii :Az1 e stmta Simbätä,Mine e Duminic5,Si-i Dumtnica tea mare,Dzui di 'nä särbätoareCind es celnit la primnareiSi-Amiradz la avinasre.Tine, maki, si-nri ti dull,L'Amirälu si-n'i te-aruti,Di diparte sTi ti ncl'in'i,Si-11 ba§i poala §i-a lui midi,Di-aproapea si-ri dzili: mu§atCu gralli tu läcrin'i nicat :oLlartä-1, Doamne Stefan-Vodä,L'iartä-1, Doamne, pi Corbea,a bidel'i vai pläteascä,Gilep nu vaï agirpasci,Celnic iari si se-adari».Du-te, maic5, du-te,-azboarä,N'ila poate cä va-1 toarnäa.

Baba unä te lu-avdza,Baba clip nuil a§tipta :Chiar atumtea ea s'dutea,

www.dacoromanica.ro

126 TACHE PAPAHAG I

N' calea-al Amira 4ea,Di diparte ndzinucl'ea,Mina §'poala ea-l'I ba§ea,Di-aproapea-1 plrlicIrseaSi din gurä ma-l'l dzitea

Liartä, Doamne Stefan-Vocla,.Doamne, pi Corbea,

Cà nu-n'i pot dip marata.Bidel'ile vat' plateasci,Gileplu nu Vagir§easca,Celnic Iara si s'ducheasca 1"Stefan-Vocii a ducheaCa te lucru baba vrea,Si din gura ma-I'l dzitea :

Baba'SlabiS'inimaasa,

lar la minte ahindoasiSi la zboare mindioasä;Asculta, baba, pri mine,

zburäsc di Corbea ghineAzi e simta Simbätä,Mine e Duminica,

Dumlnica tea mare,Dzui di 'n5 sarbatoare,S'tine val hil soacra-mare.Eù al Corbea te-i tu heare,.Cu brandzi pri la cicloare,Eti Mafia, baba, 'na featä,Pri loc nu-i alta ma m§atä;.Ea se-aclqama Carpina,Adusa din Slatina,si-I ca cu tipor indreapti,.Cu tupata'N 6.6E11 e ca minuta,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMXNEASCA. 127

Mesen timti, nicartiti,lar la cioare-azvistusitä,Tri Corbea tamam aleaPtä.Bab& frundi8i ni-avuI,rifti se-am la numta lui,rifti tri§i din Bucure§ti,Cu ecsuSe visilche§t1rifti cu tiruhi aro§eS'cu §ilvari di par ca bo§e ;Cindu-ll vedz ti v'in niorISli cutreamburi tra si morr.

Cit bitirnä ea Yeara,Ca ficlor in sus nsärea,Sit'una-anasi aläga,Tri§i la Corbea si dutea,Di firidä se-alicheaS'tute-a lui ea li dzitea :Corbea dupa te u-avdza,Corbea-inatea lu-acataSi uhtinda in dzitea

Tali, mach', nu-n1 mi cirtea,C'a§i easte mulgarea,Coadä lunga §'minte scurtä,G1udi lta nu §i-ahita ;Cap ligat, inimi timtä.Te di ininte nu-1 azvimti.Et ti dzigi Duminica,Tine n'Iarsi§I Simbita.Atea doamni CarpinaAdusä din Slatina,Nu e, maca, niveasta;Ea e, maca, moartea mea,S'mi curunä vor cu ea,0, ca va di bana mea 1

www.dacoromanica.ro

128 TACHE PAPAHAGI

Ea e, maicä, sula grea.atell §ti i car'i sunt ?te-azboarä vimt,

Cu peanileCu ciocurle mari turnate,C'ungl'i m5ri, vedz si mori,Cu §ilviri la cioarle-a lor,Tes tu sindze-aro§ii muliate.

pri mine val. urn'iasci,Cirnuri v'ii di mine s'mu§ci,Sindzile tut s'n'i lu bea

mgc5, lumta mea 1"Baba una c lu-avdza,

Tut uhtatut plindzea,

Perl'i din cap '§'11-arupea,Cindu Corbea jar dzitea :

Plingul, maick nu e bun,Mintea-t cheri cu el dadun ;Cit tr'a meale amärtii,Nu te-aspare cit him v'ii.Ma vedz, nu va DumnidzitiCa se-ascapä calu-a met' ;ße-ascipare el, fug §'eti.Ca s'vrel, maica, ca sei-ascap,Du-te 'n v'ie, treti di trap,Du-te 'n tara di Moldova,L'ahurea di call' al Corbea,La groapa cu §eapte nuti,Calu-aro§lu s'n'i lu-aduti,Fir' di §ea.ai, fir' zinghii,Ne a§tirnum. intu, tii 1Ma§i un lucru, maica mea,S'nu-agir§e§ti si-adutiCiipitunglu di sun Fa,

www.dacoromanica.ro


Cipitun'15 ne lung, ne scurt,Cu de-asime hir cusut,M§at ca soarle di sir? terBana tri el pot si-n'l cher.S'n'l-adutI, maicä, ca tu n'iate,S'vilendza di siltinateTe u-arcain pri cäpul'e,Di mtrea oamin'I sute s'n'il'e.Calu cindu va lu-adutiCävalá si nu te-aruti,Firnul lu tin'l tu män'ISi-el si s'ducä arivän'i;Si 111 firnulSi-el si gloacä di hataiii;Si lu-aduti di firnu trapt,S'firnul di-a täti brin ligat.Amirälu and va-1 veadä,Ca chirut, di dor vai cadä;El pri mine va mi-acriamaSi lu ncalic e6 ni0eami,Ca si-11 veadi-a lui imnat.Fudzi, maki, cä-I aminat ;Adu-1, adu I tea mea soarte,Tra se-ascap, maIc5, di moarte".

Unä baba cä lu-avdza,Mindila pri cap liga,Cirarea ca-ni apuca,Si n'irdzea, lele, n'irdzeaPinä nclo, tu Moldova,Cum dzise-a l'el Corbea.Aclo ii agiundzea,Sapa tu mlni lua,Loclu-anapu8a turna,Tutä dzua ea-rel säpa,

9

www.dacoromanica.ro

130 TACHE PAPAUAGI

Ahurea sun loc u- atla$'calu ca-n'l lu distupa.La use cind agiundzea,Creak la use afla,Creak mare ca cofaPri purtar ea n'l-acrima,Dosprate di eel cifta,Pin.i end Ii uldisea.Creaia pin' u discridea.Baba usea discridea,$'calu-aroslu cind videa

l'i si ntunica,Cu jar di foc ea-1 hrAnea,ApoI cu-api lu adipaSi Cu v'in n'i lu-aspila.Baba nu-agirsea traS'c5pitun'llu di sun ea,

ne lung, ne scurt,Cu dt-asime hir cusut.Si vilendza tea dit nlate,Vilendza di siltinate.

Calu-a babirei-111 dzitea :Steardzi-me, lea maia mea,

C'amärt,I, maien1 adratilDi cind aúa mi ,bigattTinir n'i-intrai, d'ett,$'tora n'i-es bitirn-arki 1"Di c5pestru baba-1 loa,Afoari lu scutea,

Vimt di vearibätea,

Vimt di searii'L hAi8ipsea.

Calu aroslu-anasii .16a,

www.dacoromanica.ro


Di-avarliga ocl'i-arca,Loclu tut el n'i-ul muntrea,Dzenuri s'inuntiS'cind tu v'inglä el si-uniflaLoclu tut s'cutrimbura,

$i-actaDi-n1 arujea,

CAsle tute-aräsuna.Cisle 'n pade si surpa,Mururle mag arminea.

Arujea'rria tut mutrea,

Cäfta, lailu i, pri Corbea.Baba calu cä-n'i lu loa,Di cäpestru lu-adutea,'N pulikie n'i-agIundzea.Cindu tu sucicia intra,Calu, lele, arujea,Primitefti se-asparea,Celnqi afoari isea,Tut di Corbea cfi zbura,S'ttit asi avdzai cä greaNaci ascipä Corbea ?"Cit pri babä-andämusea,

aroslu cal videa,Dipriunä ma ntriba:

Nu 1u-di calu trI vindeare?Va-t däm cit va u-di tu vreare ;Ca s'vrei, .alaxea cu nol,MasI tri un noI va-t dàm dol.,Ba, putem si-t däm si trel!"A lor baba te lì grea ?Baba te lä-apindisea ?

Nu lu-am calu tri vindeare,.Ma-ni lu tin s'Iu dati tri hare

www.dacoromanica.ro

132 TACHE PAPAHAGI

Cu.( vai poatä s'n'i-ascaparePri-a meü Corbea, s'eas'afoara!"

clnd avdza,Celnitl'i and aduchea,A babil'el ni§i dzitea:

Du-te la darati, moi baba,Si nu gre0i tu oara slaba 1Cind cara Corbza nafoaraWaru§na tu iti oariEl di averi nii dispuriaS'di frica na lihotirsea.

'maca noi dziteam tiva,El ciumagiu anvirtea,Pri plàtàii cä ni-1 cruia,Niveaste ca. n'aracheaS'cu rase el s'priimna I"

Baba la Corbea n'irdzea,Calu al Corbea lu-aspunea,1w-a Corbea u nvitaTe se adara maica-sa.

Moi lilice di cairn&Baba-a6a, baba nculo,Baba sucachile batea,Calu dupi ea lu-avea,Ea di firnu n'i-ul tincaS'firnul di brin liga.Si n'irdzea, lele n'irdzea,La palate agiundzea.Tu palate te eara,Tu palate te-n'i videa?Amiralu zborMingilize n'i-aduna,Celnitl'i tut ri-acl'ima,

www.dacoromanica.ro

Fig. 14. - Membrii comunitätei comunei Avdela (Pind).Cel mai din stinga (Sterie Pappa), stInd pe banca, a fost masacrat de antarti In 23 lulie (st. v.) 1905.

www.dacoromanica.ro

134 TACHE PAPAHAGI

Celnith aclo v'ineaTra si nsoarä pri CorbeaCu niveasta CarpinaAdusä din Slatina,Si s'l'i faci nurntä mareTu dzua di särbfitoareA§i luerul lu-adutea,Ca pri.aclo baba tritea,Cu calu di firnu traptS'firnul de a Pei brin ligat.Stefan-Vodä videa,Di firidä se-alächea,Barba 'n gura u turna,A celnitlor lu aspunea,Giahte 'n suflit lä baga.

apoIa te-nq fatea?te-havea,

Ca välarl'i te-agiutaTri§i la baba-11 pitriteaCa si ntreaba pri babaDi-are calu tri vindeare,

'cite lire vat' cartare;I tri tramba ca s'lu-aveare,Tri un cal el'i da doi,Maca s'nu, da §i treiBaba te l'apindisea?Baba fune u tinea :

Nu lu-am calu trl vindeare-,.Ni pri trambi nu-i tri dare,Ma-n1 lu tin si-1 daú tri hareCui va sta pri nis &dare 1"

Amirälu ma u-avdza,Celnitl'i mad:. videa,Huzmichfarl'i pitritra

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMINEASCI 135

Tra si ncalici pri-aro§lu,Si l'aspunä imnatlu,Cä l'armase suflitlu..Huzmichiarl'i si dutea.Cäträ cal Iuru§e da,Wide pri-aghemi biga,Pri cipul'e-1 hlibipsea,Priste eaüä se-andrupa,.Catu tiva nu fitea.Firi s'minä a§tiptaCävilarlu c'ansärea ;Si-atumtea v'inea,El tu v'ingli si umfla,Cävälarlu ncla lu-arca,1-learea nuntru ci-11 cripaS'mortu 'n pade lu-a§tirnea.Zdîpîni un'oará,ZdIpini pinä di noatii,Cindu baba, ma videa,

c5-11' si fitea,La Stefan-VodA n'irdzea11 4-1 pirlicirsea :

Doamne, Doamne Stefan-Vodä,Ficior e§t1,I ninga cre§ti?

Nu faspardzi oastea 'n cotEl'i s'lu ncalia nu pot;Ma§i pri Corbea, te! ¡lunar,

pri el '1 tine nealar,vedz, Doamne, arivane,

Si dziti: te cal, te ni§ane 1"

-5tefan'-Vodi u-asculta,PäIn'ile ce-nti1i bàtea,Zbor la huzmichiarl &idea

www.dacoromanica.ro

136 TACHE PAPAIIAGI

Ca se-aducA pri Corbea,Cä lu-asteaptA gatea,PAlatea si niveasta.Huzmichiarl'i ma nchisea,Pri Corbea scutea,

pri Corbea lu-aduteaPri doatii scindur1 di use,Cu brAndzi di minli 'di guse,Vulusite la igimeCu tinti ucadz de-asime.Corbea nuntru cind intra,Cilnicoan'ile-aspärea,Celnitl'i crute-si fitea,CA mult fuviros 's'eara :Barba4 ping' la dzinucl'i,Percea-agiundze la cAlcin'i,Barba §i mustAtile1.1-anvAlescu min'ile,

Dzeanile,Sfrinteahle,

L'i-acoapirà bratile

AmirAlu ma-1 videa.Amirglu te-1'1 dzitea?

Corbea la nu ti &tea,CA, la v'ine §'dzua taCa si gioti 1; numta ta.Ping s'v'ini niveasta,la ncalici-t calu msat,

videm a lui imnat,CA n arse tu hicat I"Corbea-a lui te zboare-11 grea?Corbea te lq-apindisea ?

Cumu s'va Mgrilia-Ta ;Ma, si ncalic nu vaI pot

www.dacoromanica.ro


Pin' dit heare nu vat* scotMina mea. Simaci te-aspaniS'nu tascap de-aaa ncälar,Dzi-Ifi si-ni dizleagi-astingaSi si-ni leagi ma§I andreapta".Un i zborlu bitisea,Stefan-Vodä zbor dädea,Mina stinga-11 silighia.Corbea, lele, te-ni fätea ?L'Amirälu lar s'turna*i-AmiräluI ali-l'I grea :

Nu §titi, Doamne, di val. potSi ncalic, li§or nu-I dot.Cä efi cind n'i nalicamHeare di mini et nu-aveam,

'niti vulusit earamCu tinti ucadz di-asimeDi la gu§e pin' pri sine"Stefan-Vodi iti-avdza,Stefan-Vodä zbor dAdea,Brändzile cumit le-adra :

AI, incalicä I" PI dzitea.Corbearlele, lar ili grea :

Di al fricä, Doamne-Mare,Si nu-ni fug cu el cilare,Pot si-ni 'edit' qi-andreapta mini,Ma calu nu va mi tinä ;Ci eft' cind lu ncälicam,Cit ma ghine mi tundeam,Barba n'i-u xurseam giunea§te,Perlu ni-ul tiliam furea§te,Ma tora nu mi cunoa§te,Ni s'Iu ncalic nu se-alasi".Ste fan-Vodä te files ?*tefan-Vodi zbor &idea,

www.dacoromanica.ro

138 TACHE PAPAIIAGI

Pri Corbea c n'i-ul tundea,Pri Corbea c n'i-ul xursea,CA cu mintea:l'i giudicaC'a. di sulà nu Vascapi.Corbea, lele, se-anvirtea,Calu-aroslu el muntrea51-Amirälui, lar dzItea

Etmu him, Märilla-Ta!Ma stii, Doarnne, i nu sLiiCa te stran'i eú purtamCind pri-aroslu neälicam ?Pri-a rneii cal, Doamne, arcamVdendza di siltinateTe-aspunea a meale nlate,

icapitun'ilu-aest minut,Cu de-asime hir cusut ;Armatle pri mine ioimStran'i di Domnu nvisteam :Calu ca mi cunusteaSi-apoi singur se-aplica!"tefan-Vodi uni-avdza,

Cama multu se-aprindea,Trisi tu chica.Stran'ile cä scutea,Armatle li distindzea

Corbea li &idea :Aide, ncalici dzitea.

Corbea, lele, se-aplica,Corbea, lele, li nvistea,De-a lui cal cä se-apruchea,Crute mare ci-§I fiteaS'tu-a luï minte nis dzitea :Mare easte Dumnidzifi§icind e ghine, §'cind t

www.dacoromanica.ro


Cumu ncalic calu-a mett,Cum-ascapi §'caplu-a meti !"El l'aro§lu si dutea,I-11otea §tcaplu-I'l hilSipsea,Furea§te cä-11 uira,Calu-attnntea arujea.Ciorlu tu scarä biga,Ma ciciorlu nu ncipea.Semnu-aturstea ca-11 fätea,Calu, lela, ndzinucllaHat CorbeaPilatea di s'cfnidisea IApol Corbea te-ni fätea?Citrä Domnu si turna

ma-I'l dziteaDoamne, Doamne, Stefan-Vodä,

Cara s'hibi di t'u fricä,Di la poarta tea ma n'iciPin' la poarta tea ma mare,Tute ncl'idi-le cu heare,Ci vedz, Corbea e calare.Bagi-t oamin'i cäräule,Scoate armate §i sule,Bagä Doamne, aschirladzCama n'iti §1 cama nalt.Dä-15, Doamne, treat tu män'i,Dä la altiScoati-t °arnica scoate-aräti,S'nu-al frundidz pri caplu-a ;

Cä eti ghemea va-11 sirghescu,Si videt imnat dumnescuDi un cal aro § furescu I"

Stefan-V(3dg si turna,Cu celnitri si zbura

www.dacoromanica.ro

140 TACHE PAPAHAGI

a lui te-I'l tea ?Doamne,-a§i ca

Slugi nu poate, §i s'va,Cä nu-1 drac, i alt-tiva.Stefan-Vodä. lq-asculta,Unä§uni zbor &idea,

pri mur bäga,Pilatea u-anvirliga,Portile cit li .ncl'ideaSi Cu mintea-r1 giudica

s'va, nu-are prlu siNu-I darac dit min'I si-nq fugä!"

Corbea, lele, ocl'i-arca,Corbea, lele, n'i nchisea,Calu dit näri foc scutea,Loclu-anapu8a turna,$'cind mihmuzea lu schina,Mpade cindu el cälca,Chetirle ascäpira,Loclu-aro§ napoi s'videa :Aratru pri-aclo sitriteaNu vrea handa IPälatea u-anvirliga,Apoi tru Jume s'bäga,De-a ha mum'A se-apruchea,Vir tu ocl'i nu-1'1 bäga.Iti di ea se-apruchea,Mina pri mi-sa bäga,In cälar, u-aruca,Ningii nis cä '§1-u tineaSi nchisea, bobo, nchisea,Pälatea u-anvirliga,Di-avarliga u-adutea.Ma cindu u-anvirliga,

www.dacoromanica.ro

A NTOLOGIE AROM kNEASCA 141

Ocl'i läf indo '0-arc 1,Murlu-anamisa stätea,S'clnd ambar a lui l'i v'inea,Ghemea-a calui cä-11 trIdzea,Calu-aro§lu si sirgheaSloe dit närle-a lui scutea,S'iu murlu ma nalt earaPriste nis cA-n'i ansäreaCu Corbea §i cu mi-sa:Tut ca marmur arminea /.Corbea calu-apoi linea,Cu Stefan-Vodi zburaSi a§i n'i-ul giudica :

A lai Doamne, Stefan-Voclä,Te arale eti t'am LOATu brändzi di mi-aï bägatä ?Virnu cal el nu-t fural,Ni niveastä nu-t luai,Ni fidorl nu-t dispullaiTine nuntru mi-ai bägatä,Tri micare nu n'I-:ai datä

Ni trl mcare,Ni trl beare ;

Mi Vinu§1 tu hipsinäCa pri-un mare chirlti,Si stall cu nipirt:tleSi si-nq cinti broa§tile,Si-ni binedz dadun cu §erchill.Tora, Doamne Stefan-Voclä,Nu §titi ai oamin'i s'li tinäCu cal'i buni ca si me-avinä,Simi-acatä s'mi isuseascäCu niveasta tea dumneascä,Cu niveasta CarpinaAdusä din Slatina ?"

www.dacoromanica.ro

142 TACHE PAPAIIAG I

Cum dziteaSi cum zbura,

Mihmuzi-a caluiSi-apoi, lele, cind fudzeaNinga 'ni-oarä ma-1g dzitea :

Arming, Doamne sinkos,Cum i Corbea hirios !"Amirälu -zbor turna :

Ara-11u nu-i di la tine,Arätilu i di la mine.Oari-buni, calea-arnbar,() lai Corbea, idI Ounar !Corbea, ca trandalla m§at,Du-te, Corbea, iu ti-i dat!"1$i cind Corbea si dutea,Corbea, lele, tut dzitea

A lai Doamne $tefan-Vodä,Ca s'va bunlu DurnnidziùS'easi-asi cum cruesc eta

tiù cä ghine va-ng l hibä,Lumea tutä si-ng mi stiba :'N sus tu munti te-apcarim$i-aclo dol'i sgi ndridzearim !"

Apoi Corbea te fitea?El cu-ahit nu si ndridzeaLa ncrisoare si dutea,Uri ucä di v'in umplea,Pri ma marle acl'ima

zboare-11 dzitea :L'ia v'in, cuseari, *i-ng bea,

Cä ea, eti mi-am imbitati,Cä Domnul mi-are l'irtatä !"Cind purtarlu n'i lu-avdza,Purtarlu si härisea,

www.dacoromanica.ro

A NTOLOG IE A It0A1ANEASCA 143

V'inlu dit mina-l'i lua$i la gura lu-adutea

Lu-ad u te a

Nu lu-adutea,Stiti ca Corbea nu-adästaDi perci n'i lu-acata51 a§i n't-ul giudica :

Te-avu§i inima di cineVru0" s'mi miti, ore pingine5eapte-spra-vi'nghit di an'iS'an din'icat, Jai curbisan'i !"Cind a§i n't-ul giudica,Duninescu cutut scutea,5eapte cumit n't-ul fa-tea,

)i perci n'i lu-apuca,Caplu nuntru lu-aruca,Truplu-afoara arminea,Si la civil lu &idea51 din gurä ma-l't dzitea :

0 'al oaspe, s'rni fief minte :Nu mi vedz de-atia §'niinte ;$1a, si nveatä di la mineCit vai faca tut ca tine 1"Apoi lar de-atia nchisea,Aro§lu n'i ncalica,La palate si turna,Ndrept prit poarti intra,$'virnu dip nu lu-atipta.

tefan-Vodä te fätea ?Cu celnitri si zbura,La measa dadun prindza.Corbea iti agiundzeaDi pri cal discalica,S'cind in cas'ä el intra,Stefan-Vodä trimbura,

www.dacoromanica.ro

144 TACHE PAPAHAGI

Celnitl'i tut ingl'ita.Di frici te li eara.La measä n'i lu-acl'ima.Ama Corbea le fätea ?El la measä nu sidea,Praglu di-use acta,lutiTanea 'n mini loa,Minitle 'si-ascumbusia,Celnitri tut ci-1'1 tälia,

oput sindzile cura.

ApoI Corbea si sculalar pri-aroslu ncälica,Calu vimtu-nì si dutea,Si n'irdzea lele, n'irdzea,Nghios, tu tara tea turteasciSe-aducä banä fureascäTri miletea Armäneascä 1Nghios, tu sinurlu turtescuS'bagä 'n TurtI cutut furescuTr'a nost popul Arminescu I

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMXNEASCI 145

IlL'IOARA

Pri un plafti mu§at,Para8i s adrat,la fu es tu cale,Si dipun tu valeTref cupif di n'ealeCu trt f picuratf,Tut &el 'i gfunarf :Un e Grimustean,Un MuscupurfanSi-alant e Pindean.Ama GrämusteanluSi MuscullanluLele si zburirä,Dol'i zbor tinuräSeara ne-amurdzitäCa slu-afba spistritäPri gionle Pindean,Ca-i ma babagean,C'are of ma multe,M§ate.§i curnute,

10

www.dacoromanica.ro

146 TAME l'APAIIAGI

S'cal'i cama nvitatS'cin'i cama bärbut

Ma tea ml'ioaräCu Him arudä,Azghlarä furtunäTrei dzile dipriunaSlarba nu l'i-u bunä.

Ml'ioarä n'icäMl'ioarä ghesu-laie,'re-ai de-azgheri dipiDi-n'i ti duti furtunä ?larba nu t'u bunk

e§ti niptutä,Ml'ioara mea durutä ?"

Picurar mu§at,Clone §i-alàvdat.Toarriä (Ale ncoa,V'inu §'tine-atià,Cä-i iarba tri noi$i umbra tri voi.Lai Doamne Armine,Angani-t §i-un cine,Cari e ma giunar,S'moarä ca l'iundarTr'a lui picurar ;C'aitarä, amnat,Soarle-ascäpitat,Bacilu GrArnusteanlu$'cu Muscupul'ianluVor ca si-ni ti zmulgiS'inortu ti culee.

Miqoara armneascO,

Cara s'hii criscutä

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONIÄNEASCi 147

'N sus tu Pind pascutä,Si ca s'hiba s'morTu munt cu niori,DzI-111 al Grämustean

MuscupullanPri mine s'mi ngroapiAtià, cam' aproapea,La stanea di olS'him dadun cu vol,Toa dupi stin'l,S'n'i-avdu a mei cing :Aesti sTaspun'ilar la cap s'n'l-adun'i:Flulara di os,Si-n'I cinta jilos !Fluiara di soc,Si-n'l cinta cu foc !FluIara di chin,S'anta cu virin !Vimtul cind val tragaPrit fluerI val treaca,Oile va se-aduna,S'mi pringa furtlina,S'cu nise s'mi plindziCu lacrin'l di sindzi I-Ghine ma, a lorS'nu l'aspun'i, lea sor,Ca-n'I mi vitimaraMa sil dzItl, lea mlloaràCara vrel s'nu-azghlariiCa-n'i mi insu raraC'unä cilnicoan'e,Cuni-amiraroan'e,A loclul mulata.S'II dziti ca fu data

www.dacoromanica.ro

148 TACHE PA PA I IAG1

Ca la numta meaoS'cada un ä steao ;Ca soarle i luna

tinura curuna ;Bradzl'i greiFura mel;Ca preft cA n'I-avuIMuntl'i-a Pindului;Ca lift cu däul'i'N'I vin'ira tut pul'iSica limbädz aprease,Steale scintil'Ioase.Ama ca si mtre§tI,Ca se-andimuse§tIMaim mea bitirnäCu brinlu di lina,Lacrinl tut virsinda,Loclu aläginda,Pri tut intribIndaSi la tut dzicindaCarI di voI 'n'i vidzu,Cari-n'l cunuscuM§at un picurar,Livendu giunar ?Fata alba-a luI,Spuma-a laptelui;Iar mustätle-a ha'Schiclu-a grinului;Perlu *'dzeana-a lui,Peana-a corbului;Dol'i ocl'i-a lui,Mura cimpultal"Tine, ml'Ioara mea,AI n'ila di ea,

aspunq §i stai

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AR011LINEASCA 149

Ca* eri mi nsuralCun' amirAroan'e,A loclui ni§ane 1Ma la maica meaSi dziti tiva,Ca la numta meaoCidzu una steao ;Ca bradzFura mei ;Ca preftca n'í-avulMuntl'i-a Pindului ;Ca -rift cu (MullCa n'i-avul tut pul'i,

limbgdz aprease,Steale scintil'ioase ! ..."

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

LITERATURA CULTA

www.dacoromanica.ro

ZICU A. ARAIA

www.dacoromanica.ro

Zicu A. Araia este unul din poetii aromIni care, ca mai toti scrii-toril nostri, a fost nevoit, sub vitregia nemiloasa a soartei, sä renunte lala una dintre cele mai frumoase aureole literare.

S'a näseut la 1 lulie 1877 In Samarina, unde a absolvit cursurileprimare la seoala romlna. In 1894 e absolvent al gimnaziului din ianina,iar In 1897 termina liceul din Bitolia. Anul urmätor a urmat cursurileFacultiitei de Litere din Bucuresti, iar In 1898-99, din causa lipsei demijloace, inträ ca bursier la coala Superioara de Agricultura (Heresträu).Firea lui eminamente poetica nu s'a impacat cu aceasta cariera : In 1900se reintoarce In muntii Pindului, nurnit fiind ca institutor, intii In oraselulAminciu (Metova) si apoi la Pretori Astazi e de 17 ani ca institutor-di-rector al scoalei din Samarina (vara)-1/Iahoiani (iarna).

Pe l'higa lucräri originale a tradus Moartea lui Fulger §i NuntaZIMfirei din Cosbuc, si Enoh Arden de Alfred Lord Tennyson.

www.dacoromanica.ro

FUDZI HARAUA DI LA NOL..

Lui Tache Papahogr

Fudzi haratia di la nof$i-arislu nä se-asteaselJilitg-I lumea di la of$i-i jale multg 'n case !...Tu munt §'pri dzen/ nu se-avd flueriNiti cintiti tu-argzboaie...Avem nof tora multe yetiCu plind Vcu minfulodie.

La masurf celnitI §'picurariPar ca jilesc vir glone L..Cit §'chiprile di tad/ marfAsung monotone IPrit horI, niveaste'ca fidgnif$'cu ocl'I 16f Ole,Tu loe di galbine glifurdänl.Apoartä Iii mindile.

www.dacoromanica.ro

s..4:

At''' °I

:

7 ."

1/4..,...,:. ,

. ' ^ P,0 .' * I.

E.''f."M

i 1 X:, : e " ,,; xv yor, .1

° 41 r9 IV',... .

- ',;?;kTO.4"...: J, ,.,, s , .,1

....., - ... r,- ;AP ... . O 4,t." ° [

' ,1

..,

.,

f

1.1...T q

LARifi/K-

Fig. 15. Hord comunald (cor di hoard) ce se fine in rue de saroatori mari lins0 biserica in care seface serviciui divin (Pind).

-www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROM;iNEASCi 157

'$'1a munt nu-s ciamcuti tu ubor,Cu timpin'I ca 'na oarä 1...Niti nun'l cu flambura tu corA hl'in'llor tra s'li oari.'N udadzl'i-atell cu clorgl ncl'igatNu s'ved parel di tiniriCari s'n'fargä-apol la fadzl'i-analtTra s'gloaci tri Sti-Vin'irI.

Si 'n dzilile di Sti-MärilCind bat 'tiros clinbin'Ile,Cu firà ClacIu" §Igr di-avifuliiDi geaba s'frig curbän'Ile 1 ..

Fudzi haratia di la-Armintl...0 gIonel o xinite 1'$'pri fata Jor curä fintin'lDi 16crill'i uphrite L.-Ci '§I-ail maratl'i 'n cheptlu-a lorUn dor te treacät nu-are L.S'chirire-a§teapti un poporCind dultea-11 limbi cheare 11

TO.1 NINA 'N PIND

Pirjilit de veara-i loclu.Nu vedz larbi, ma§I chingherI;Zboari frindille di merI,Pristi nise-aruci. brumi

Lundzi sed.

www.dacoromanica.ro

158 TACI1E PAPAHAGI

Seatirä dimneata vimtul,.Nu pot s'vedz afoarà omNiti-un pul'Iti nu vedz pri pomMa§I fintin'Ile te-abureadzi

Cind azvom.

Negura pri munt s'priimnä,Terlu-I pestru di niori,Soarle slab lu-arup sudoriPin' s'dizgriatä gl'etlu-marmar

Di la mori.

Vin'i toamna! Nu s'ma §eads. _Fug Armin'll'i tut tu-arniti.Seade muntileMa§I cu cionile te caftä

Neaila-anghia

Vin'i,-agiumse neatia,Pia brumilreI §i-al vimt ;

Ea va ngroapä laIlu Pind,Ca un mort, aclo s'l'i hibä.

Tru murmint...

MOARTEA AL FULGER

Anpatrulea pri-un cal ncälarTritea prin ndziri un cävälar,Cum treate vimtul tu irn' I,Cum trec scinteile de-asträp I,

corgl'i-agiunq di cirnuriPri fis arsar.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE A 110AUNEASCA 159

El s'dute s'dzicg-al AmiriTe fac tiburle se-adrg;§1sun stran'ilu di furtuni udat,Pri-atel ma tinir §Irna bitrbatLu-adute-ascumt cii-I vitgmat

Di phumb di grä

Pri Fulger mort Di-un brat hainFu viitämat ate! §aina-asime-i alb mu§atlu-1'i port,Ma-aro§ di sindze-i alblu-11- tort,Si cheptul gol a teluf mort

Di pliumbua plin I

Maratlu Domn 1 Cindu-1 vidzu'cind el ficiorlu '§scutuscu,

Tu oarg nior11, nicarg; §7 ca. un n'ic ficforLi§ing npade fir' di zbor,

Ca mort cgdzu L..

moarg Fulger? .. Cum mureaAtel giunar te cutidzaSi-§1 tindl-andreapta lui di herSe-acaté focurle din ter?Cum cher ursujl'i, macg cher

Giunarl'i-a§a?

a§i, aù ndrept cind spunCé .nu-1 dicit ca-a foclui fumDun'eatia-a1oclui te u vedz IAlt Fulger nu-ai tra slun'inedz;Tri dorlu-a eta vrei s'mix bgnedz,

0 ware bun?

www.dacoromanica.ro

160 TA CHE PAPAHAGI

Am Doamna I Suflit hunipsit,Cu perlu alb dip displkit,Maim ntreagä n'u ncäpea.Di tri§I tu suflit blastima,Di tut palatlu mplin eara

Di piing 'di zghic 1

Te-aspan i si-u vedz cu ocl'i-a tk,Tuchit WI' sunt ocl'il'i a l'el;Di piing 'di zghiclu nitacut

i si supse, corba, truplu tut,$'di ite stran'fil ma bun fu-arupt

Di mina-a 1'61

Tri vrearea ma pri loc s'ma hifi,Si-n1 plinga suflitlu-nq irn'itiSe-a§tept cu dzile enopti ntredziHäbare, scumplu-rn, si-ni pitretiSe-ansar pri prag, se-a§tept tra sUreti,.

Cind mort ti §tiù?

Nu-1 dad din brata-n1 a vrinui 1Ngrupat-me 'mine 'n groapa luf 1Mi-alai, o hiliii, mi-alai si mor,T'ala§1 pärintill mort di dor ?Ah, lla-11 cu tine, scump ficior,

Oa ter adu-l'i I"

Ah, mum:a ndzerna 1 Slabi e§ri,Nu-ai boate multi tra slileol,Nu-ai minl di her, ca her si frindzi,Nu-al mill di lacrini mall si plindzI,Nu hii di foc, la chept si-1 strindzi

Tra s'itr ncildz4t11

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AR014iNEASCi 161

Aeri, ma gionleAzi cum ti teasi§i pri plitirl IDi nu-avdz di-a dip a tochilor botiS'ti duti se-agiut a scunchilor sot!Meal di moartel... La-ahari port

Nu ncap

Pri chept culac di grin ca jartu loclu di hingear ;

$'1imbildz di teari ea t'plintiTu-andreapta te purta dugrä ;*'pri limbà 'n gurä ea t'bigi

Un icusar 1

Cu terle tine pr'iu vai n'erdziSi-t fati s'vedz ca slretiCärärle strirnte ditMirinde t'ai culac di griù ;Parälu va-1 plite§ti

Tra s'nu ti nett'.

S'tu savanlu ncl'igat di lusCu tute armate fui pus,Tra s'hiï intreg, cum fu.¡1 ca bell;Si treamburA sun ciorlu-ti greaAlbastrul ter la DumnidzAti

Cind va s'hii dus

s'veacli fata-t di birbat,Mirati§1cu sindzile-astallatSi-t eadà mbro§ti tut anghilli 1Si orb di-a-armatilorSi fugi soarle tu irn'ii

Ca vir mbitat 1...11

www.dacoromanica.ro

162 TACHE PAPA.HAGI

Cfnd vin'e oara di s'ngrupi'murtamea canda si sculä

Si One pri urtaclu-a lor;Ahit eara di mult poporVin'it si plingi pri-un ficior

Di Amirä I

dzug ntreagg di sihgt,Furnicg-t par, di patru pgrtArup ca vuivudadz,Si v'inä hair di-arhundadz,

irriu5ureani, *'märi pl§adzDit märi 014

O Doamne, sidziti : te sunt ae§lfSi nu cutedz tra mutre§ti,Tu stran'e di hrisähi viscutTut; un spri ticin'lle tut,'$'1i vearsi slacrän'Ile täcut

$'ma ficlure§tI!...

Nu pot pti tute tra s'le-aspun'l,Mäcar din terurf si dipuni,Sli-aspung cum primie,-,a§i cum vref I..Apof tu-ara85 cite treiNchisira

Si-apoi curun'l I

Luteafirlu mort dit cutilNviscut tu stranie di flurilLu-aduc la grochi la chimitir!

Ah! cum nu-avet n'llä un hir ?$'cum va-1 ngrupat atel birbir

Dit culuvil? !..."

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMINEASCA. 163

Aclo se-avdzai zghic di mul'eri,Aclo s'vided di per zmuldzeriSi s'muta tara di pri loc L.T' pärea cä loarä foeS'ci lumea tuti arde stog,

Ca stog di ten i 1...

Vipsita mum'A !... cum dzimea,Cum blastima §'cum tut cOtaSe-arsari 'n groapä! ncl'is ISi-a n'ia, corba-ei, cum fu scrisSi mi di§tept cu piing dit vris

Dit lumea mea L..

Te tor ala 'n zbor ?Te urmä pe§tri tu-apa lorSi hii cit muntri-analt di gionl,S'eti cIt 'nä peanä di mu§coni:Cärarea mea §i-a ta tu sonl

E firä tor I

$i-avea ndriptate te spunea,Di tutä lumea cruti fAtea

'ca di n'ilaS'de-apoia un di-au§l't beiTricu pri ninca-arhierei

S'n'earse la ea.

Au§t cit lumea ema tricut,Di sute di-anti, poate ema mullSi-aladzi 'ni di pulitilNu-l'I afli so rt nitf fa 641

.Nipoata mea I un zbor si qt1IDi-un om tricuit

www.dacoromanica.ro

164 TACHE PAPAHAGI

cum ti strindzI, ma mult te-astindzl,Si-a noastre in'in'l mult Ii frindzI:Di jalea ta ni allriPlindzem *igiunarlu te ngruptm ICu tute-ateale, n'angricim

Si nu ma plindzI !

Din ter cind soarle easte dus,Trä te si plindzi mutrinda 'o sus?Ascultä-n1 zborlu, ci-aI si l'ert :Nu s'pling atell dit mu§itet!El nu i mort, ma§i ci i dus

Tu-alante et I

nTi s'fac, o Doamnä, c'au§iI*'nu pot si 11 numir cit tricuI.Di c'n'ic ficIor eú mi-alumtal,Zurbadill tut n'ilu§l adral,S'Dili-Brisim i el sclav 11 lüai

Dit hoara

Te oaminl s'vedz 1... Ma te et'aspun ?Ci tut muriri di un-un !S'videai tu oara te mureaCu-aris borgea 'si-u plätea,Fir' s'hiba un ti s'nu aridea

Cä fum I

Fum dzise§i! 0, polim s'gre§tl,Purtat di .bratà bärbäteW. !Sica s'hibi §i-easte borge grea,Ursujl'i ma§I se-aspar di ea ;.Ursujl'i vor ma§l s'micä, qlbea,

Tu-aumbri te*i

www.dacoromanica.ro


Te ntreghI tri bang? Te vreI s'dzItI?"Nä soIe easte §'la furnidii.III-uräsc giunarlii &it filesc,Si-atell te piing fara-11 uräsc,Cä plingul caste mul'iresc

S'trt ficIuritI.

Muntrea-t di bang, Doamna mea,S'la moarte nu ti minduIa 1Sunt Domn le fring li lume port,Ma macä mor te zore-aport?Ma ntreabi vtr dit oara tea

Cä ell sunt mort ?

Analt pri-ahtte ti ea sp4i,Ma am nIscinte pri ma nsus:Si ni firim di ;At- picat,S'nä him 4'cu suflitlu curat,Ma s'vrem s'him vrut In ter analt

Cind vaI him du§I.

Cind n'amärlm '11.ä märinärnNu4 ghine lar s'nä dipirtimDi-Atel te oaminl v'if nä-adrä.Ma bana-I greatiä: ea se-afläScriatg-a§i di Dumnidzi

Tra si-u bingm!"

Ea nu ma plimse; tut muntreaLa-au§lu-atel ti u zbura.S'muntrindaluI tut egträ nis,Murmintlu-al Fulger cind fu ncl'isNu-1 aduchi!... L'I päru un v'is

Ti ea-1 binä.

www.dacoromanica.ro

166 TACHE PAPAHAGI

Di plingu ocl'ill aspilatMuntrea, muntrea citrä bärbat.5'di multile te ea videa,Tiva, vlpsita, nu-aduchea ;Cäfta .i nveatä di la alt,

Ma nu putea.

L'l ticni §i-a Pei tu-ateale orlSe-aria-ads ca di ficiori,Cind tut alant plIndzea furtun'lNvärliga di-un murmint se-adun'lDun'eatia tutä cu minciuni 1

Se-aridz cind mori..."

Mind cimbän'ile dit tibor,Spunea un graiù pri limba lor ;S'dit fundlu-a grochilor di mort,S'dit tara scoasä cu lupätSe-avdza-atel graiti, se-avdza-atel zbor

Al Fulger dv'et.

Tri te plindzet, voi oamin'i vli,Ca pniilu Ghion prit munt irn'ii?Dit Pind 'nä floare ciad si l'iaTe pate Pindul flr' di ea ?Ahlt aräfi etri lumea-atea

Ca ea muriI1*

www.dacoromanica.ro


ENOH ARDEN(Trad. din Alfred Lord Tennyson)

Partea firma

Cind nu val hid pri lume, dzitea el minduind,Va stibi cit u-am vruti si-alaturi di murmind 1"Cl'imA doamna-a Ii hane dzise :

Aproachi-te di mine, a vol. si-t dzic un zbor.Si-n'i giuri pri SCA-Marie s'pri loc uritä s'hilCA nu va-I spunl la oamini pin' s'vedz cä eii murir.

Te dziti, l'i-u toarna corba, cind hii hìt diparte,$ cind mine ti fati ghine, te-aduti aminte moarte?"

Si-n'i gluri si-n'i giuri, dzise, giuri pri Sti-MAriere$'marata lo giuratlu tra s'taca pin' i v'ie.

Pri Enoh Arden tine II tii, 11 cunuscusi?Ai fapta zbor de-aproapea, de-aproape il sburi§1

Cum? eú s'nu-I stia? &Ise. Tu minte cum s'nu tinCind el tritea pri-atiate, calca ca vir sain ? 1Cu fruntea nsus s'cu truplu, ca vir vlastar di pom.CA stil cit il mareaste nimuzea pri .un orn

Si-t v'ina-atiate casi, te dziti, ai si-1 cunostl?"S lu-ameastiti tu 'ma n'il'e di tiniri, tut improstl,

Atel te-are tra sliba livend, un capitan,Atel i Enoh Arden qficiorlu-atel di-aslan»1"

Mull'Are, taxiratea pri oamIn'i l'i-akxeaste 1Muntrea-I ghine tu fati pri-atel te ti zburaste :E Enoh 1 Ell hiú Enoh di tine-ahit5 te cama laId di mine tu Fume nu-are alt!"Avdzindalui asite mullarea zgl'i Cu boate :

Ha. Enoh ?... Enoh Arden ?... Aest.A masl nu slate 1Eara ma gros ma mare, s'Ia trup cu mult ma nalt;$'cum dzisti, tu hoara tutâ nu-aflai ca Enoh all t .."

Vrel mare, vrei cu bole, vrei nostim, vrei musat,

www.dacoromanica.ro

168 TACHE PAPAHAGI

Aest i Enoh Arden te sta ntrà tine 'n pat IHim Enoh I... atel Enoh, bärbatluCad lo birbat pri Filip, te lo s'ficiorl'i-a mel.Rigeale fain : sedz, sori ; sedz, sorä, di mi-ascultä I"Sidzu. spuse pärävulia tug :Furtuna di pri-amare, ciravea cum s'nicä,Pri lu bini el singur; §i-atumtea cind s'turnä,Harafia fir' di mardzin'i tu suflit te-aduchiCind seara prit firidä vidzu mult vruta-Ani L..Täcutä corba-ascultä §i-un dor ascumt u-ardea,

v'inea si zgriasei-afoarit cä Enoh i la ea,Ma frica a giuratlui u-avea-adunatä gl'em.Tu sone l'arä-11 dzise: Tri te nu vrei si-acl'em,STä dzic atia si v'inä, si-t vedz a ti ?"

Ah, Cum nu-ai n'ilà ? CA te muntre§ti s'mi mori ?-Nu-nq farrnäci sihätle, o bung, te-am nipoi ;Agiuti-n% 't fac rigeaie, ahit di tine vol;Sedz mpade di-n1 ascultä vipsitlu gralt a met,A§i s'ti pricupseascä mult bunlu Dumnidzät!Si-li dziti vream a li-Anie and va u afl'i 'n cale

suflitlu din mine n'i-1 dedt cu dor s'cu jale;dziti cà pin' tu oara tea ndzerna te muream

Tri nisä, masf tri TaSh. pri Dumnidzät rugEm.Si-l'ï dziti si-a li fiticA fitica noasträ careMi-adrä s'n'i-aduc aminte di tinira-n'i mul'iare

dzitl: tu cruda oarä ti suflitlu-nq i§ea,Bigal un lung adio" s'nä crute fecit tri ea 1...S'Ii spuni cä mor s'cu mintea tut la ficiorlu-a met,Cä s'cum mi ncl'in s'tri Filip sti-agiutä Dumnidzit ;Cä el inii fu din bunl'i s'ci dip arät nu-nri pareCä lo tri hil'i s'niveasta-nq tri mul'iare.Nu vru sTI-alasä se-agiuneadzà,$i-avu tri mare-arsine prit tra s'bineadzi 1....S'cind dupä moartea-a mega ficiorri aù si-t caftäSi v'inä tra si veadä umbri di-a lor tatä,

www.dacoromanica.ro

A.NTOLOGIE AROMANEASCI 169

Plätea-li vreara-a n'itlor, cii oclg nu n'i-aii vidzutäDicit putine dine la a li bani tuti.Ma§I ea nu vol. si v'ini, ci fata mea ca tearaVa-11 faci dzile-arale pin' dzua te vaI moari.Di tut masI dip ma n'iclu, masI el, n'iclu-ng, nu alt,Mi-asteaptä tra s'mi base tu lumea tea di-analtA MI i crutea estä dit peri mutt vruta-Ani

zmulse di ng-u deade tu oara cind fudziIDi dzate ang s'ni0eami la mine am ti-u port,S'n'i-aveam bigati 'n minte si nu u daA niti mort 1Ma tora ng-lu zborlu, ci-1 ved ca 'n dulte v'isCum 'seade di mi-asteapti s'mi base 'n paraSis.Na L'Ia-o, s'dupi moarte-n'I si-u dal' a li Anie,Si veadi di la Enoh tr'a piriguriel..."

Ticu. lar dzise cu jale s'mult nvirnatäCi tute va le-adarä di cum are ciftati.Cu ocl'i-astesi maratlu muntri ninca oarä,Cind nisi iara-l'i dzise ci tute va le-adari...Nu deade tri ma ghine... Tu sone,-a treia semi,Durn'i... Tu fati, galbin ca turta tea di teariMiram-Len, marata, la cap-1'i avigl'ia,Ma el hirchea cu zore : suflatlu-lg se-astilgaCad stie ca te v'ise, maratlu, li v'isaDe-analt pri oara crudi te suflitlu '§i-1 da.Dit somnu si disteapti cu mina citearnare

Cgravea 1... Cäravea I Aclo-I a mea scipare 1"Apoia Vfeate crute s'ma dzise zborlu- AniuS'cidzindalui pri tendä, tri totna el durn'i 1Din lumea minciunoasä, dit bana de-ah" s'di oh",Asi scipä maratlu, asi muri Enoh.Atel suflit di anghil scrumat s'tuchit ca 'n focPri prutide trei scinduri s'pri tenda fin i floc...Tu hoari-11, cum spun lunaea, nu-ati fapti a vrinuIMa mare siltinate ca la ngruparea-a luI

www.dacoromanica.ro

170 TACIIE PAPAHA GI

CALEA

Lui Mi/jan Tegu-lani

Ascipäm di lama greatii,Sus tu munt mi-armase neeiä ;Cresc lilice,Es

Ncarcä cgsle pri &vane,Cal'i tut imnä rivane,Un spri un, ti Pia haraila,Mor cu tuti dunT.Aía.

Cilnicadzl'i tragSe-allá Le mu4at, cum prinde,.Tra s'nu-11 afla virnu-aratiPristi noapte-al Dumnidzail.

Di pri dipun ;

la, cä ndreapsirä §3puravPile.Soarle-ascapità ; se-aproache:,Tuti lumea-i tu cunache.

Featile cu bucla 'n miniSduc sTia api la fintinä ;S'duc birbat §i s'duc ficioriS'mulgä °Ile plicatori.

Tut Easte noapte;Ma§1 un cloput di °I bate:Poate domnu-su le-adunäS'doarmi tute dipriunä.

www.dacoromanica.ro

Fig. lei. La, trdregul avut incarcat pe caravane de cater, famildle unor anumile regiuni din Pind co-bean, ¿mina la Fes, lar prinulvara se reintorc in comunele lor din creerii pidurofi ai munfiler.

on-zi-ioS0t7i

:-..:

'i:..xm:-...

A:-.

5

www.dacoromanica.ro

172 TACHE PAPAHAGI

Carvärnarl'i gresc dadoara :Tri ncarcare vin'e oara !Ncarci cal'i tut ca

ghideri t

Eli tut fug 'nä siptiminà",Glon'i cu feate slin di 'rani,Calea turá imnä. §'cIntg,Canda-i Pa0e, canda-i numti.

Cum di mira nu n'alasaS'n'tardzim tu loc-nä acasi,Tra s'bin5m ca tut Armin'ill,S'murim §'noi ca tut ?

www.dacoromanica.ro

NICOLAE BATZARIA

www.dacoromanica.ro

N. Batzaria este cel mai fecund scriitor aromin In genul didactic :siumersasele sale anecdote Sint gi astäzi citite Cu aceiagi pläcere, mai alescä a reugit sä le toarne lute° formi perfect adequatä gustului poporan.

S'a näscut in 1874 la Crugova, unde a fäcut gcoala primará. Dupä,ce a absolvit licrul romln din Bitolia, a urmat timp de doi ani cursurile.Facultätilor de Litere gi de Drept din Bucuregti, dupä care ocupà rind perind mai multe gi diferite functii : director-profesor la Crugova, profesorJa gimnaziul din lanina, profesor la liceul din Bitolia, inspector volar alvilaetelor Cosova i Salonic ; ales ca senator in 1908 in corpurile legiui-toare ale Juuilor Turci din Cnnstantinopi.,1; In Decemvre 1912 e numitministru al Lucrärilor Publice In guvernul turcesc, iar in 1913, fiind de-legat al aceluiagi guvern, e semnatarul tratatului de pace din Londra dinacest an. In timpul riizboiului (1916) se retrage in Elvetia. Intorcindu-seIn Rominia, e ales In 1920 ca senator in guvernul geheralului Averescu.

A tradus gi a localisat chfrrite comedii. A insufletit gi a condusmai multe reviste gi ziare arominegti, inflintind la Salonic prirnul ziar aro-minesc Defteptarea. A scris Anecdote populare (3 volume), iar actual-mente a pägit cu succes in domeniul literaturei culte rominegti, creind unaou §i important capitol In istoria literaturei romIne.

www.dacoromanica.ro

NU SE-ACATA ARMINLU

Un Armin ca din Clisurä,Costa, Petru, nu *'mineTe-are s'facä cum se-acl'iamäNunlu §tie cama ghine.

Cit de-analtu... nu s'ma fate,Nu-are sotù tu horle toate;Si-I mutre§ti 't cade fesea,

leangi egiumitate".

Vrea si s'duci §'el tu xeane ;Ma de, hoaras'nu si veadäDzite: nu-t däm tischiree",Tut aclote vrea §eadä.

Te se-acing fucirälu ?Va lu nveatä tora halea

'nä altä, 'nä xeanäS'fudze omlu, tradze calea.

hung, treate multe locurI,la c'agiumse pin' Nemtia.

Stii, nu intri, grea§te unlu,Tischirela s'veade-atia".

www.dacoromanica.ro

176 TACHE PAPAHAGI

U I'la omlu si-u mutreasci,S'veade nuntru iti scrie ;S c1udisea§te, ''bate caplu,Nu poa' slinä de-apune.

Ore-Armine, tischirdaVed ca xeanä '§1-an'1urzea§te ;

Cum hi1 tine le-are nuntru,D,p lava nu si'uldisea§te".

A mea easte, ¡e-are s'facä,,Na, s'criparim pinä mine,Si s'mi tal'i Stä-Märia,,,A mea easte,-a mea-I, pri pine"

Cama §curte, nu ti glut-A ;Aide-alasä Stä-MäriaS'v'inu vez-ti, bre cri§tine,Vez-ti singur le-are-atia".

la pe-araM cum '§i spune :Ca te fatä, ca ¡e gut*Cum 11-u narea, cum I'l-u grun'llu,Spune §'cä e din Clisurä.

$'dzite ,,«easte §curtu omlu»«Easte §curtu», avdzi ghine,S trä care serieNu-i analtu, nu-I ca tine ;

,,Cä de, frate, voi 'nä scaràCa s'putearim tra s'te-aglungu ;»Ti mi Our cà pinä asindzNu-am vidzutä §'ahit lungu"

www.dacoromanica.ro


,, Ma triaesti, l'i-u *are-Arminlu,Mi tinu§1 ahitàTtut in'i dzîti ci Veaste xeanä?la s'faspun cu doatii zboari

aEaste §curtue, scrie nisi ;Nu-i minciun, spune ghine,Ca la noi, tu hoara noasträCama §curtul escu mine.

A§i-f apa din Clisuri,Multu-analti crescu tot ;,,Nítí se-aflä la noi oamingCari si nu-aibä patru cot".

PICURURLti IIAGI-DONE

Vrea s'n'eargi 'n hägiliche tel Done picurar ;Duchea ci vin'e oara s'l'i dzitem calea mbar",S'cri*tinlu dupä moarte vrea caleaTe s'dzitem ? L'i-eara fricä s'nu n'eargi el tu chisi.Tu banä", '§i dzite singur, am fapti ma§i ariti,Tut furtu §'minciunare s'mi Dumnidzia".

FArtate, dzite-al Cole 't las olle 'dol'i en%Pri zverca ta las' s'hibä, s'le-avegl'i, s'n'i$i s'ba§e, lIcrimeadzi, cä fudze-ahit diparte,Nao muntl, eapte cimpuri : nu tie banä §'moarte.

Ai, sedz cu sänitate l" Site-aduci Sti-Miria".$i s'toarnä lari Done : E frate, vedz cupia,N'i-u jale, mutrea §'cin'il'i, tel Murga §'tel Arap".

Nu-al zore, cä ca ocl'i-a mei din cap".

12

www.dacoromanica.ro

178 TACI1E PAPAIIAGI

om indreptu, nu tred ni dao stimin'l-Xifate toate °Ile nu-alasi §'dol'iNu s'toarni tors Done d'iu s'duse pisti-amare,Iu loclu s bitisea*te §'n'erg pul'i teadapare".Si s'tinde lungu §'Iargu duchea tora di bangCa-I dulte s'nu si veada s'bänedz pi cheale xeani.Ma tihea nu-PI fu multa, ca la-V-1 Hopi-Done,

dzui 'n hoari, di cum fudzi ma gIone.S'cit avde, Cole diite : Lu-adrai, ved, groslu zloataAglumse si-I draclu, el dintill va-n'I scoatä.S videarim cu buneata : s'l'i duc putin mircat,ing trag § una mincIuna, s'lipseare, §'glurat".

$i s'dute. O fartate, te-aduse Dumnidzki,,,La tine n'i-eara mintea, cripam di dorlu-a tau".Si-1 I'la di gtw Done, §'el'I dol'i siti'n di min'i

E, oi'e n'I afitara ? Cum treti cu dol'i cin'l ?"Nu ntreaba, dzise Cole, 'na oale nu '§I-armase

Ma, bana la-afind le-acumpri 'cama grase.'Nä noapte, frate Done, vidzui un v'is arki :Muri§I taha lu n'larsi4I, ti lo 'n ter D smnidzia.Ca plim5u nu se aspune ; te bang-al/ern tricutä

$.climneata vindu olle, suflet tra sTagiut5,Dail prazl'i la urfan'e ; ma, fa te cuSe-ai bana §vsinanate, tri una va 1'14 doatiä.Ni-armase ma0. mircatlu ; na, mica-1 sänAtos ;S't1 dzic : alasa jalea, baneadza t hirios".

Te matin'I? grea§te Done; la mine-ahtärI nu tree;Artninlu nu se al-Me, nu-i Vurgar, niti Grec".S'näirit el muta oala, tea oalà cu mircat,Di caplu-al Cole-u frindze, di-I fate drac

Nafoar', arupe-t gu§ea, intr'ocl'i s'nu ti ved".S'binedz, toarna §'Cole, nu am chefe multä s'§eda.

Orl Cole, un lu ntreaba, te te al adrata?"...l§iI cu fata alba, ca-isapea-nl ded curate.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASC.A 179

CU FOARTICA

Era dol'i : nisu §'nis5.Ma di cindu s'cunuscuriAlbi dzui ca dun'eatiaPin' atumtea nu vidzurg.

Si-era ndreptu nis crl§tinlu;Ma nd si muliare lae.Dzic ausl'i cä nu-i ghineS'l'ial niveasti cu sivdae.

Nu tinea märatlu minteS'hibä doh pi un zbor :L'i-avea ntrati a li EväDraclu atel cu un cicior.

Dzitea omlu : easte alb();Easte lae", nisi strigä.

mul'iare, hearbe carnea'.tr'oari ta si-u frigi.

Ma de, omlu te vrea s'faci ?Tate,-aravdä, hunipsea§te.Nicuchiri cu curunä:Ne se-alas5, ni sliea§te.

S'curn viidztcu, Vimna dol'i,S'dutea, vahi, tu virni hoarii,Si atituri la livadeSi e'discurmii Oeatni

www.dacoromanica.ro

180 TACHE PAPAHAGI

Era veara ca Sum-ChetrulCriscu lada mare, mare ;Avea-agiu,r fa, cumu s'veade,S'hiba bunä tri tallare.

Vedz, niveasta, dzite omlu,Vedz te farbä prucur sità ;'Na stamina §i-aIde coasa,Cum va s'cada-arucutita!"

Te, b'arbate, 't fudzi mintea?Naca vrel sTarldz di mine?Nu eu coasa larba,Ma cu foartica, cri4tine.

Dumnidzalu si-nl t-u-aducä !Tot anapu8a va s'grevi !la l'ia foariica s'videarimCum va s'pol si-u cusue§ti 1"

Tora tine nu mi nveatä !Eü ti dzîcü 'nica 'ni oara

CuCi foartica u talle,A§i fate ntreaga hoara 1"

Bre, cu coasa unisitä !Cul vrel oc1111 si-I l'i scot?"

NE, cu foartica bärbate;Striga tine cltu s'por.

Nu se-aravda, dzite omlu;Vin'e suflitlu la nare.la grea ghine, dzi ocu coasa»,V'in' pri minte, lea mullare 1"

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AR0114NEASCA., 18t

Ma mullarea t'afla§f omluNu Cu coasa, §enu §i nu !'

Nu vrea s'dzieä, blistimata ;De, urlia l'I-u putu.

S'ti Pia draclu, naeimata,Alta halä nu-i cu tine ;Va s'ti necu, s'ti l'fal zvercaSi si-ascap 'na oarä ghine".

Una dzise si-n'i t-u-arucaT'un6 balta cama mare.

Aide, du-te la tut dratl'i,Ghidi cap ca di mul'fare".

S'duse, s'duse, u lo apa,Pin' di guse i nicata.

Dzi ca coasa, striga' omlu ;Dzi ca s'esti ascapata".

Ma mul'Iarea muta minaca foartica u mini :Nu Cu coasa, crechi, barbater

S'cade nglifos tu balta mplina.

AROE SUNT DI SINDZE

Un' oara la un hrisicSi duti:-un ArbinesCu pala, fustanelä,Cu nolgiclu ca stres.,S'n'i daI vol dao pali§tiDi-asime ma curati,

www.dacoromanica.ro

182 TACHE PAPAEIAGI

A ilia cum in' prindu;Nu-al fricii eit tri plati :Trag pala, tall(' nIscinti,Te-u portu lo di-anumir?S'pin' seara, ore-ArmTne,Am pradz io firi numir.Mutrea ma§1 s'hibä bune".

Nu-ai fric5, dziseralasä".Ma hrisiclu le-adaräDi halcuma tea hasä,S'prisupri ma§i le-alghea§teArminiu nu vrea §tibi 2S'pirea, vedz, la videareDe-asime &A vrea hibä.

*

la-1 omlu, cum li-1 zborlu,Ca dupä 'nä stimInä,L'Ia pli§tile, li tindzeSteil fate 'VI da tu midi,

Sunt bune ?.."Multu bune".Ma nitricutä mesluSi s'toarni iar la hrisicNarit foc Arbineslu.

.Bre, psefte, te mi-arlsi§1?Na, p1i5tile-ar4ri...Tri te s'n'i-u-adari aestäChid ma multu s'plitirä?ArmInlu taha-arlde :

.0, Doamne, nu ti plindze ;Na. s'veade di diparteC.i-arw sunt di sindze,Di sindzile di oaminl,Di-ateli te-ai vitimati;Di-atumtea pinä tora

www.dacoromanica.ro


'Ni suti 11-a1 §curtatä,$i-aro§e nu vrea s's'faciDi sindze ma 1e-adral?Ma di n'1 §'unä mi§teareDi prazl'i te-aduna§e.

El §tie corbul, ghineCi nu til'ie gll'iniMa s'dzici ? Cum si s'scadi,Ahlt cindu lu-alini ?$i s'umfli si mprusteadzi$'11 dziti-un' oarä :ArmineD'in drac duchi§i, vre, tr'oari ?Di§teptu fo§f, pri pine!"$ dot' gro§f ih da din pungäAhit avea nis tut.Ahtili sun Arbine§l'iDi coadi cindu mut.

NU ARMÀNLU, MA CURAUA

Cripi draclu cum s'dziteunä dzui mare Oami

S'dusi Greclu la ArmanluPri 'ni tini tra

N'1ardze omlu §i ca oaspeTut a§teapti oara s'v'ini ;Ma nu veade tiva s'hidrbi,S'cIudisea§te .te va s'tini.

www.dacoromanica.ro

184 TACHE PAPAHAGI

Ma livenda nicuchiraS'duti 'n v'ie di frimintä,S'cindu-I oara tri tinarela-t-u, v'ine cu-uni pita..

Arominlu strimbi narea :Te micare, si-u l'ia neclu !

Una pita ma§1 di veardzä,Te tri mine 'te tri Greclu 1°

Tate omlu, te se-adara ?Vedz ca t'una xere-aratii.Pina egrindina, bre frate,Va si-u-a§tepti cu haratii.

Bagi s'InIca, ma di protaSi-ahlt buni nu s'plrea,Ca urdzitle si nu s'veadaTu grumadzu-11 si tinea.

Mica' §'Greclu §'cama tr'oaraBitisea§te, tradze mina,Ca, del omlu minduea§teS'tri fumeal'e tra se-arminä.

Nolílu oaspe -- da-l'i-u ninte,Da-l'i-u lucrulu VmutreaveIii-era foame §'cumti sliba :Buna, slabirarucutea§te.

Pita fudze, s'hirisea4te ;Veade Greclu s'tutä Greaca :Sti se-acata, dzic ni0 dol'i,Gugo§, Doamne, s'nu ti &each'!"

www.dacoromanica.ro


S'duse, frate, giumitatea,Cindu se-avde 'ni-oari pac 1

Cripi-Armänlu, strigi Greaca,Pliscini ca vurculac 1"

Fig. 17. - Bdrbat din Samarina in port de Mate zaele..

Nu ArmSnlu, ma curaiia,Dzite omlu ca pre-agalea ;Sleate ghine di se-arupse,Ca ved nisi tinea cake.

5'di-1i u, mid. §'Iari ndeasi,Nu-avea seamne ca si s'tragi.

,Ore oaspe, fate Greclu,Va si-u deapin'i pita ntreagi ?

www.dacoromanica.ro

186 TACHE PAPAIIAGI

Nu ti ntreb, ore cristine,Ca d'iu esti, dit te hoari?Om cu ofixe ahtareNu-am vidzutä vlrnä-oarä 1"

Sirminiat, ore färtate,la st spun, ca mi ntribasi:La noi easte mare arsineDi micare ma se-alai" .

SirmfdiatelMa-I asite cum dziti tine,Nu te-alas si-u deapin'i singur,Ai s'mi satur baritn ghine".

Greclu,Masi tips:a alasarä;lar fumeal'1a §'nicuchiraPlod pri pmnticâ bägarä.

KIR DIMARHUL DI ARMERO

Met' te se-aii dusä A/rnhel, tu Thisälie, spun ci laroardzinea aestu1 cisilDä easte gimie adratä di multà zä-mane, Minarda giamiil'EI easte multu analti si di pi nisis'veade cäträ 'n sus tut clinpul din Tesalia, eätri nglilosmuntill di Agrafa §'di Ática.

Cu putinq me§I niinte ea se-acatà polimiu di la 1897,Ir'aestä minarei cara mare naceare tu minglizea di Armin!).Niscinti dzitea eä lipseaste si-u surpi, alti mindtaa ca-1ghine si-u-alasä, cá, te §til, poate s lipseasci t'uni oarà u-

www.dacoromanica.ro


:ilk Cu aesti tinea i Kir] Dimarhul, guglabaslu, cumdzitem no!.Siptlmîn'isi mesi intredzi si nciceará tr'aestu lucru,

ma tut una carare nu putu si da, ca la Greti di la dzieipin' la faptà easte diparte ca di la loc pina la ter. Asi easte.:oamingl'i care zburäscu multe fac putine, i nu fac tiva diCu tot.

$i vrea si zburasca s'vrea si ncace cari-sti nicamesi ciorbagiazl'i di Armiro, ma agiumse polimlu di la 97care tuta orixea.

Nica tufeche i nica niangurdzitäbirutea, II si parea a Gretlor cá lipseaste masi s'vorse-alba cicioare sanatoase ca se-agiunga trisi in Pole.

zborlu cá mull agiumsera, ma§1 cà s'dusira 'n Pole li-ga t s'fira ca s'vor ; lar cicioarle le-avura bune i sinatoase,ma tri fugä nipoi ca calea tri niinte eara acitata di Turti,si-apoia niti cä u §tia ahit ghine, 4 cá Dumnidzi s'n'as-capa putea s'cheara tiva pri tu padurle mpline di arinil,si-apoia te li si fatea hala.

Tr'atea, ca oamin'i cu minte cum furä di totna, cinduvidzurä ca Turtill nu vor s'faca icae, ma trag tu carne,Gretl'i dzisirä Maca-i no! §tim si-al'iumtrea".

hiba ma lisor si s'nu si ncheadica tiva tu-alägare, stra-tiotti slisurara di greata te purta, arcarä tufechi, cordzi si-alte-ahtäri lucre nilipsite, si-apoia : aúa Jac son acatä-l'ima s'hiï gione.

Turtil'i mutrea lucrulu a lor azi Ttrnuva, mineLarisa, alantä dzuä Trkol, apoi Fersala, Mein, Domoco...;tute ateale te spunea Grell'i ci nu pot s'li surpi topile dipisti tut loclu li loa Turtill cum s'loa uni-oari lerihonlu,ma§I Cu cintite §'cu

Cind v'inea smite hibirl Armiro, a Gretlor di-aclo Ittritea ca un her arate tu inim idzui-noapte tut pi heavniftrimburare se-afla maratri di omaiill. Aerfirit secede,minfilizea se-uparse etut tore eara pti sum _stints :

www.dacoromanica.ro

188 TACHE PAPAHAGI

citri lu s'II vea& ochul s'fugä Athina, Piloponis, tunish, bre s'naparte di-amare ma s hibä aire, mal s'nu-avditochile squfechIle, cä II loa urecl'ile, nu altä.

Ci vrea-1 l'1a lasipalu cä vrea s'faci domn'ipri cäsle a lor : tute halale sii hib5. More,. ca s'vrea si-1.l'1a cu bunlu, 11 d'idea oamin'll'i 'cite una' pischese. Ma fricaeara aestä : nacä v'in firä s'l'i veadä, firä s'l'i du-cheasci ? Nacä inträ tiva dinapandiha pri tut niun-tru ? Cumu s'facä ca si tiba cindu va se-aproache Turtilca nis1 si-si l'ia plitärli firä s'patä tiva ?

Atumtea '0-adusirä aminte di minarefa di la mardzineaa hislpälui. Atumtea duchirä ca gh'ne gri Kir Dimarhulclndu dzIse s'nu u-aspargä, cä poate slipseasci ti unä oaräurItä. MasI minareia putea s'll-ascapä tora. Si-apnia dzitetcä nu vrea bäseare tu frunte Dimarhul.

di Armiro apufäsira ca di ca0e dzusi undi nisl si se-alinä pri minarei s'de-aclo s'mutreascä di tutepártile. Cit va s'veadä cä da cap Turtilq, el s'da unä boatesi- atumtea tut si-u-anganä citrä lu s'poatä. Cit tr'aestu lucru,cama bun om di Dimarhul niti cä putea se-allá. El, carinte a hislpäluI, lipsea tora si-§i ascapA fumealqa di la chi-rire. Apola s'tihisi cà avea ocl'i bunq si unä boate didi te vret vol, eù dzic mal ca eara multu virtoasi i sänä-toasi aestä. boate.

Si U-1 maratlu di Dimarhu, nica piritä ghine, cäse-alinä pi minarei i cu ocl'i citrä 'n sus di fu se-astiptaTurtil'l mutreaste di cu dimineata pinä seara, naca s'veddi luya. Tricu unä, tricurä doatiä, tricurä trei dzile situt

amina s'v'inä.Eara veara Soarle ardea di tuchea. LaIlu Dimarhu

anuta fu sudor1 se-avea friptä caplu, ma tursidearävda. MasI cite virnioarä l'i se-aura si-a fui i dzitea : Uf 1te nil v'in uni-oarä s'Turtin aesti s'mi-ascapa".

www.dacoromanica.ro


Tricura dzile s'endu, ca dupa virna siptämini,nal... Dimarhul andzäreaste citra partea din sus ca un niordi pulbire. °dill ma marl, euleaste urecl'ile maghine i sta firä si s'minä. Dupa putinä oara el avde cabotl di oamin'l, ca vrondu di tufechI, apoIa cu cit se-apru-chia pulbirea, el putu s'vead ì flimurl arose si fesurl putus'ducheasca cà oamin'Il'i v'in cavala, avdzi curat plisenirledi tufechl, bre Ora cintite putu se-avda ghine.

Turchi erhonde I (v'in Turtil'i!), strigä nis atumtea dis'trunduira munti"i s'nica nibitisit ghine zborlu,sedipuse tr'oari, ca s'nu tiva di-armine ma nipoI di-alanti.

Turchi erhonde I La aesta strigare si n'il'i di oa-aläga tu tute pärtile, canda cà drall'i 11-avina di di-

nipoI. La aesta strigare stratiotri 'sl-aläsara tufechilebarbatl'i mul'erle, fumearla. Carl

disvicut, cari disculti, earl cu caplu gol, fudzea tut di sipareaca aü areapite la cieoare, nu alti.

Pina sidzitl tinti, cicior di Grec nu-armase Armiro.lar v'inea una-una.... Tufechile aräsuna, entitlese-avdza ghine-ghine.

se-aproache, s'dupä putina oara infra Armiro.Ma, Oama s'cludie I Ell nu eara Turti, el nu eara dusma-

di carI s'cutrimburara ahit multu di Armiro.Te eara atumtea? S'vi spun, ca si stit. Eara una'

lumta di 150-200 di Armin'i Färsirot te v'inea Armiro caniveasta, lar dzua te sleatira aeste s'tihisi s'hiba Du-

Dupa adetea lor, v'inea ncalar, cu flam-burI arose gi aruca tufechl. A§i ca di numtarl'i Färsirot se-as-pire stratolu, se aspareara tut Gretl'i di-Armiro di nu stla

si-u ViaLipsi ca s'treaca niscinte dzile pIni ca si s'achicaseasca

lucrulu si si s'toarni lard ca0e un acasd, tut atel'I te se-as-pusirä ahit gIon'l la fuga.

www.dacoromanica.ro

. 11,

I ' . - : .L. :

....,...,.. d,,.. ea1. '- ,., . °.?7 4,,

. -.- l', " op.1.4_

' ,d1 . III. -.

i2

-12

o

'

5 ",c- .

-, 4

(44..

57,s

aig.18. Armatoli aromini din Pind, apeiretoti ai averei striimomti.

t'rzi

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCA. '191

lari acIta si s'alini Dimarhul pri minarei §i si s'tu-cheasci tu soarle di vearä di Th silie. Ma ca s'nu-I'l si pall§i-alti oari Armin'ill Turti di calea aestä l'i si deade 'unaglutor ci, de, clt ter alibi, patru odi ved cama ghinedi dol.

A§i I'l v'inea ma li§or §i-a Dimarhului, ci avea maratludi om cu care se-alixeasci un zbor dzua di un an.

Dicit tors nu fu lipsitä ca si s'palipseascä multu. Tur-tilq, adeväratI'l Turti, vrurii, poate, s'iä faci 'Ili buneati *isTI-ascapi di-ahltä pi8ipsire. Teatea se-aiun'isiri siv'ini Ar-miro §1 si-1 l'ia hisipilu.

FA.IIÄ TATA

Unä mu§atä dzuä di veari.Sum aumbra nuclui din gräding 'nä muriare tinirä

toarte cu turca. Ningä n!sä un ficiuric ca di 4-5 ang s'a-sioaci cu un terchlti.

Mutrit putin pri ra§i dol'i 1Niveasta easte mu§atä cum nu-lq se-aflä soatä, cu doi

lal ocl'i si-11 beai tru scafä, nu altä ; ma ae§ti ocl'i suntumplin'l di licrinil, niveasta §eade tot jiloasi §i nvirinatä, arisnu vedz pri budza a ¡'el Greale minduirl lipsea§te s'aIbimärata di nisa.

Ficluriclu, un sbuldzu di neatiä, cädzut candu ditsoare, te ocl'i 161 s'nu-1 veadä. El easte cu mintea tot laagioc ; ma avdzi ci mi-sa uhtä greil §i s'turnä catri rasa.U veade cä prindze.

lara plindze, mamo ?Nu, sulfite, nu plingu ; mal" ti si päru a tia.Nu, ci tine totuna plindzi §i §tiii et' trà te : plindzi

cä nu v'ine tata.

www.dacoromanica.ro

192 TACHE PAPAIIAGI

$i apoi, si ntreabi mi-sa :Ma ci te nu v'ine tata, mami ? .1u-1 tata ? Tri te

fudzi tata ? Nu ni va tata pri noi ?Va s'v'ini, va s'v'ini, ci tata ni va multu.

Tora easti diparte, multu diparte §i sta aclo ca et'aducia tia §i stran'e, toate mu§itetle.

Ma cum eaSte tata ? Easte mare ? Easte gione ? Teera ghine s'hibi §qata cu not"!

$i n'icuzlu '§i spune tora dorlu a NI :Vedz, mama! Aleni s'bitu Mitrul cu Cota. Acum-

pararii cirea§e §i sibäturä la mpartire. Ma Mitrul easte camamare §i acata si-1 bata pri Cota. Di cit atumtea i§i tata-sual Cota §i Mitrul fudzi tr'oara si s'ascundi. Ma pri mine,mami, cindu mi bitu Pitlu nu era tata s'me-ascapa,spunea a la $i vedz cit arail mi bitu. la, nica mi doareaestu brat.

spuse a mi-sai bratlu ndreptu mplin §i arucutos.Dumnidziti si-1 bati, cindu te-agudi pri tine,

§i dit cheptul a mi-sai i§i una suschirare di dor, itar ditocl'i deadira cap de-ariti.

N'fadzi-nopt easte tricutä. §i niti una boate nu s'avde,niti 'ni lun'ini nu s'veade 'n hoarä. Mal' la casa a mullaril'eitinere nica arde lampa.

Pritu udale tot ma jinni mullarea §'niti ci minduia§tesi s'acumtina.

In casi aii un lindzit §i pinä nafoari s'avdu incinirle§i uhtirle. Lindzitlu easte barbat-su, easte hail a ficIuriclui.Dupi patru an'i eturna dit xeane, ma cum ? Te-aspan 1 si-Imutre§ti. IN si tuchi tuti carnea, l'i-intrari ahinda tucafcale. Easte Oat galbin §i gat slab, ca ti cIudise§t1 Iu§eade suflitlu. Di doatii siptämInq s'turni acasi cu uni lin-goare te nu liarti. Di doafii siptiminq tinira muliare sidzupri ningi nis cu lumbarda di teari. Agir§i ea §i somnu, §i

www.dacoromanica.ro


§ideare, §i arpas. Cindu lu-avdza ci 1ncinea§te §i uhteadzka ref l'i si nfirmäca inima si tuchea bana. Act/mi. §ighlatrl, §i aligi i dupi moa§e §i dupä discintari, i dupitoate ghitrille, ma, tiva : lindzidu '§1 lo calea a luI §isi-1 toarni di la nisi cu puteare nu era.

lar märatlu di ficIuric lu-acta frica cindu II videa ahitslab §i ahit galbin. Treamburä cindu tata-su 11 in bratä,te suntu ma§I oase,. §i-1 ba§e cu dor. N'iclu s'mindu1a§te :aestu s'hibi tata-su, te nu-1 avea vidzutä pini itumtea ?Mi-sa l'I-aspunea totuna cá tatä-su easte tinir, mu§at, gione.

51 cit putin '§i-u-adutea atel te veade diniinte cu ateltatä pirifan, livendu, analtu, trä care l'i zbura mi-sa I

Ma, aestu easte tata, mamá?Aestu, suflit, aestu.Ma, cà te-I ahit galbin ? Cä te §eade tut culcat ?

Cä te plindze ? Mama, nu-1 mu§at tata a nostru.lara va si s'faci mu§at, scumpul a meth c tora

tata-I lindzit.$i cindu va si s'faci ghine ?Cindu va s'va Dumnidzifi ?

dzuä di toamni, niuroasi §i jiloasi ca inima atil'eite §eade sum nuelu di pri care cad frundzi uscate. Eastetot tinira mulIare, te cu greti u cuno§tI ca-1 nisi.se-a§tearsiri, mu§iteata apuse, chiru bana di tru nisi. La1ePI-easte mima §i lá1 suntu strangle. Li1 §i lock §i dicite vedz de-avärliga, ma§i fata §i suntu galbineca peturlu di tearä. Cu caplu pri cheptu ea s'minduk§tesuschirA.

Ningä ficiorlu, tot musat, tot crehtu i gras, cuperlu ca di hrisafe te-11 cade pri frimte. Ma jalea §i dorlua ma-sal intrari §i tru nis pliguiri inima lui atea tiniri.Nu-1 vedz i se-agioacii i s'arsari hirios ca ma niiinte ;

13

www.dacoromanica.ro

194 TACHE PAPAHAGI

nu-1 vedz se-arldi cli atel aris mplin te 1u-el ma§icu inima hirioasä §i fin minduire greati.

Avarliga di mi-sa el adunä frundzi uscate §i li bagäun ä pisti alti. Fate un stog, apol aduni alte §i fate alt stog.Apol s'toarni citrä mi-sa §i-l'1 dzite :

Ci te e§ti tot invirinati, inami ? Ci te nu-aridzvirnioari, ci te nu ti ved uni-oari hirioasi ?

Arislu §i harata mea intrarä tu murmintu, scumpul amed. N'i li lo cu nls tati-tu, atumtea cindu fudzi di la noI.A n'ia ma§I licrin'l §i ¡ale.

Si nu va s'v'ini virnioari tata la noI?Virnioari !$i tri te virnioari ? Tine-n'i dziteal ci tata nu-1

arid, ci nis ni va pri nni Tora, ci te s'niiri ? Te arid infeatim noi ?

Tata muri, lun'ina a li mame. Doarme tu murmintullu ni dutim ca0e dzui §i iu tine simina§i Cu mina a ta unililice.

Si nu va-1 videm di Cu tot pri tata ?Va-1 videm cindu va n'lardzim §i nni la nis. Pini

atumtea noI va s'binim singuri pri loc. Tora tine aI ma§Ipri mama, lar tatäl a tail easte Dumnidzid din ter.

Fic1orlu ticu §i nu ntribä alti. Zboarile a mi-saI 111

cidzurä gred pri suflitlu-11 di anghil.Firi tati" '§i zbura ns singur. Cota are tati,

§'Pitlu, §'Mitrul, §'Petra, §i tot ad tati. Ma§I eü s'nu-am ?"Apoi s'turni Iara citri mi-sa :

Di cit eu, mami, nu va s hiü totuna ficIor. Va s'mifac §i eü mare. Va s'hia §i eú birbat g1one, cum dziteaI tineci-1 tata. Si atumtea ed va s'te-apär ; ma§1 s'da virnu di

tine §i s'veadi nis !Mi-sa lu-aciti di gu§e, plämse multi owl §i-11

tu licrin'l perlu di hrisafe.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BELIMACE

www.dacoromanica.ro

Constantin T. Belimace este adeväratul trubadur popular al Aro-minilor : poeside care urmeazä ilustreazä cu prisosintä aceasti afirmatiune.Din ele se pot desprinde urmätoarele caracteristice : o inspiratie u§oaräsi cu totul nesilitä, plasticisatä armonios si Intr'un colorit pe cIt de phi_cut, pe atit de lipsit de vre-o pretentie de artä mestesugiti.

S'a näscut in lulie 1848, In Moloviste, unde a si invätat carte re-ligioasä, ass cum se inväta pe vremuri (vezi GBAIU BUN' Calendar ar-minesca, 1910, p. 92-94). In 1860 se duce la scoala slrbä din Belgrad,unde face si serviciul militar (1868-1870). In 1873 vine in Bucuresti ;ad deschi,de un restaurant, uncle se intilneau bucuros, printre altii, A-postol Märgärit si I. Caragiani. Nationalist de frunte, In 1878, ImpreuniCu A. Bagav, ,St. Mihäileanu si C. Cairetti au scos revista aromIneasclMacedonia. In aceastä viltoare de luptä nationalä, C. Belimace acreprima lui poesie §i anume Cucoial Se intoarce In Macedonia In 1893,fiind numit ca intendent la liceul-internat romln din Bitolia, unde segäseste si astäzi. Odatä cu izbucnirea räzboiului In 1916, e dus, lmpreunicu alti fruntasi ai culturei aromlnesti, de Bulgari ca ostatec In Bulgaria,unde a si descris toate peripetiile prin care a trecut Inteun poem de peste2500 versuri, pe care 11 posed:A in manuscris.

www.dacoromanica.ro

DIMINDAREA PARINTEASCX

Pirinteasca dimindareNe spregIuri cu foc mare,Frat di mumi si di-un tati,Noi, Armin'i di eta toati.

Di sun plocile di murmintlStrigi-a nostri bun'i pärinti :.131istem mare se-aibi 'n casiCari di limba lui se-alasi.

»Care Vlasi limba luISlu-ardi pira focului,Si iedirini Via pri loc,Si-PI si frigi limba 'n foe.

,,E1 in vatra-l'i pärinteasc,Fumealia s'nu-§i häriseascii;Di fumel'i curun'i s'nu bge,Nat in leagin si nu nfa§e

www.dacoromanica.ro

198 TACHE PAPAHAGI

Care fudze de-a ILA' murniSi di pärinteasca-11 numg,

doara DomnuluiSi dulteamea somnului I"

PICURARLU

Pleurar cu perceaTr te plindzi cu boate 'n strungi

Cum s'nu plingu eind mi doaremima tr'a noastre hoare ?Ved Arm5n'il'i ci tut fug,Lasä hoarele §i s'duc

Picurar cu percea lungä,Di-iu *tii tine di la strungä.Ci Arrnin'il'i fug de-elate,Ca plindzi-a§i cu boate

Avum doatfi-avdzite horiSi-amindoatiä ca surori:Una s'cl'ima Rucutina,Alintei dzIc Birina.

Tr'uni escu faptuTru atea-alanti tati-n'ea;S'ditr'atea cä tut fudziri,

s'pustusiri.

www.dacoromanica.ro


UN CiNTEC

Un cintec ca di jaleCintam 'di oarii era,$i dipuneam tu valeDitr'un lai inunte greti.

$i valea-nq turna grailuCu scl'imuri, suschiros,Di-aräsuna tut plailu$i muntile jilos.

lu hit, bre gion'i cu-aname,FumeII di Fir§irot Ilu e§ti Arminame,$i Grimustean'i, cu tot l

Armasiii cirgrileCa ponde fir' di vol$i s'dusirà filcarileCu turmile di ol".

Di la ci§eri fluearaMa nu se-avde prit munt,Ni pravdi ca se-azghiari,Di jale him pitrumt.

TOAMNA TU-ARNIU

Vin'e toamna §i cu ploile,Tut Armin'il'i fug cu °Ile,Fug diparte ca slerneadzii,Cki ma multu nu s'bineadzi.

www.dacoromanica.ro

200 TACHE PAPAHAGi

Di 1i neguri neguri groase$i de vimturi furtunoaselarba tutä làì 'n pade

cu frundza care cade.

Prit vulodzile mu§ateVearsä cu gäleate;Dzua ploaïe, noaptea-arcoare,Di märata pray& moare.

Zghiar5 oile,-aurliFug miiratl'i, fug Arrntn'il'i,Cu fumeile pri tu callur1,Priste cimpurI, dzeni §i

SA'nitate, munte frate,'T tia olle toateCare 'n tine au binati,S'te-afià ghine tu turnatiDitru-a arniului amar

Oari-bung ecalea-ambar 1....

AU§LU CARVINAR

O lai murgu, frate bun,Pinà tora fum dadun;De-atia eninte nu vat' him,Ciamindol'i au§im.

Au§eaticlu e grea,O laI murgu, frSte-a n'efi;Tute oasele mi dor$i-aduchescu c va s'mor.

www.dacoromanica.ro


,Alde, murgu, aIde, frate,.AIde §'vol, lilice toate,Al s'n'irdzem tu eta-alantäSi n'afliim 'nä banä altä.

SCLAVLU

'Vin'e prumuveara eveara,Priste dzerel se-avde flueara,Pul'i anti dimineata

diznilardä muliteata.

C tot arburl'i nfrunderäpädin'Ile se-aumbrirä,

OIle 'n munte se aimaráS'picurarl'i stirei adrari.

Ma§1 märatlu laI di mineNu ved veara cindu v'ine;Nu-avdu pul'i, nu ved soareDitru pusta di ncl'isoare I

Ah! voI frat, ah I vol buni sot,Plindzet-mi cu boate tot,Mine v'ialu ca pri mortu,Lalle heare cum li portu.

PICURARLU CATRA. VRUTA LUI

Yrui 'nä °ark vruf doate_orI,Vrui tru-ahäte särbätori,

tot vrui ta s'v'in la voiTru turnatä di la ol.

www.dacoromanica.ro

202 TACHE PAPAHAGI

Ma lo-ti fati-su ti le-areCaprile meale,Loara tute ca se-afeataCind vrea s'v'in la voi, mu§ata.

Afitara in temuricädi zlape n'i-era frica

Eù maritele s'le-alas,Vruta, singure la mas.

Astä-seara ascapaï :Un färtat a met' rasaDi la noatin'i, di la n'iale,Ca se-aveagl'e meale.

S'Ia cA vinla la voi In hoara,Vinla ca cindu-azboarkCa di tini n'i-era dor

di dorlu-a tàü vrea simor.

CUCOTUL

Cucoate, sa-ti cada creasta,Ca nu-n1 di§tipta§i niveastaCucoate, s'arminl agiun

di peane la Criciun

Lisa§I boatea cucultaDi pri dirma nuculuiS'fringa vruta-n'i tu-a§tirnut,Tu, cucoate, nisciut.

Va tal'Ifi gal'inile toate,Ca s'ti fac cu cucul frate.

www.dacoromanica.ro


CODRUGIIIONLU

Ascipim di lama greaaDeade bunlu DumnidzitDi furtun'I, amar di neatii$i di Scurtul atel r5A I

CisI Iedzl'i-a ma' L..

Vin'i Martul, nu-avem friciDzise moasa cträ Iedz ;Ci puterea 11-easte n'ici,Cit di laIÙ si-arAt si-I vedz !

mei 1"

Avdzi Martul dipri Scurtul el cl'imä0 lai frate,-avdzisI te-n1 gri,

Moasa cum mi blistimä ?

Ah, te-agiur si te sprigiur,Doatiä dzile si-n'i mprumut,

neatiä cit un murCa si-u ngl'et cu Iedzl'i tut".

. . . ..Niurari muntLiii Codrughionlu tot !Di furtunä pii tu callurfSindiliile bradzl'i scot.

Si turbatlp trapse vimtuDi ngl'ità mOasa cu iedz,Ci pin' asindz. La MurmintuChlatra 'n Codrughion u vedz.

www.dacoromanica.ro

204 TACHE PAPAHAGT

CURNICEA

Musata Curnice,A lu Zega 71ce,Di picurari multFu piscuti 'n munt,Noaaä an'i di dzileTru noaa' päduri greale,.NoaA5 turme trapseMa n'elii nu u supse.

$i tru-a dzatea oarä,Tr'uni prumuvearä,Cindu fu la PinduTrä Sim-Giorgi aprindu,Päscu 'ni vutanä,Iarba tea di bank$i-afitä in munteN'el cu steatia 'n frunte.

N'el ca tri audit ICu dint di flurie$i Cu lina toatäCa sirmi curati,Curatä bräsimeS'cu coarne de-asime,Ca 7iamand lutite,Di frimte-alichite.

Zega, celnic mare,Chid avdzi ahtareCiudä ni-avdzitä,Di om nividzutä,Umplu tut hirarl'iS'measci picurarl'iCu bunet din hoarii$i avutii boari.

www.dacoromanica.ro


Tutä alba veariPri la stin'i cintarä,Ca birbill din degii,Picurarl'i-al Zegi ;Si piscurii oilePin' deadirä ploile,Toamna eindu cadeFrundza toatä 'n pule_

cind läi codrulSi-apruche Sumedrul,A lui Zegä. turme,Sute di-urme,Trapsiri la-amareToamna tri iernare,La locuri §tiute,Cu fumeile tute.

lar and dultea vearä,Vearä §'prumuvearii,Agiumse cu pul'i,Oile s'euCu cäpri, cu noatin'iLoarä prit giuneapin'iSe-agiungi la munteCu Curnicea 'n frimte.

La uni dirvene,Cind tritea ca mreneAlbe i mu§ate011e-al Zega toate,Pin' se-alatri

educhiasci-Arminiki,Dirvingiazl'i-l'i loanäN'elu furari.

www.dacoromanica.ro

206 TACIIE PAPAIIAGI

A luT Zega murni,Giuneaaä cu num.&La hill-su dipartePitricu 'ng carte :Bunlu n'el ni-1 loará,Mill, furarg !Ma, fg pade,Zeglu a li dade 1"

Tru arnie, la-amare,Färi di hibare,Cu dospratI di in0,Tot ca zmel ne-asvin0,5 idea Zegä 'n frimteCu di munteSi, scäpat di- arale,Cinta cu cavale.

Un giunop di munte,Asudat pri frimte.Ca un pul'iti di dzing,Cu cartea tru minä,Zboarä ca purumbu,Ca spidg §i pllumbu,

deade cartea 'n minäAl Zegä, s'nu amini.

Cum aleapse carteaScriati din parteaMurni-saI din munte,Se-agudi pi frimte,Virsä läcrinq vale,CO n'elu din cale

loar,ChM 1 q'll-ul furhrä I

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE A ROMANEASCi 207

Picurarl'i-l'i grillTut, cindu-1 mutriräCu läcring cä plindze$1 6 mIn'ile '§rfrindze :

Te häbare- t vin'e,Di plindzi, Zegä, tine ?Spune-n-u §i-a noaiii1-16barea tea-arailä 1"

Nu mi ntribat ti e,Ma sculat-va 'n v'ieSi-u lom ca vulturl'iTra se-agiundzem furl'iDirvingiazl'i 'n caleS'virsä stridze 'n vale,CI n'aru§unarä,N'elu nä-1 pridari 1"

Trä n'el end aflarà,Ca zmei azburaràPriste munt §i väriuri,Nu cif tarä cAlgur1 ;$i cu dirvingiazl'iMarturI suntu fadzl'iCindu se-aställarä,Muntil'i trimburarä 1

Nu armase deagäUni dzuä ntreagiDi priumb nipitrumtä'N bärbäteasca lumtä.N'elu lu-ascäparä,Furl'i vitämarA,S'cintlnda prit cälluriS'turnari la stän'iuri.

www.dacoromanica.ro

MARCU BEZA

www.dacoromanica.ro

Unul dintre cei care pot fi consacrati ca adev.irati scriitori in li-teratura arorranii, atit cantitativ cit si calitativ, este färä indoialä MBeza.

Näscut in 1885 in Clisura unde si-a terminbt clasele primare, ab-solveste liceul din Bitolia si, dupä ce, din causii de imprejuräri vitrege,e silit sä peregrineze, abätindu-se si pe la scale turcesti, se inscrie laFacultatea de Litere din Bucuie§ti, unde, printr'o lucrare scrisä asupra Ra-portului Intre Filosofie si Poesie", atrage deosebita atentie a lui Titu Ma-iorescu. lncepe sä colaboreze la Convorbiri Literare", depun1nd o intensäactivitate mai ales In domeniul literar al dialectului aromin, publiand nu-meroase poesii lince, schite si nuvele mai toate cu evocäri din tre-cutul glorios si patriarhal al Arominilor. Publicii in limba literari' Pe dru-muri, 0 vieafii; etc. Actualmente, situatia pe care §i-a creiat-o in strei-nätate anume : consul al Rominiei la Londra si Docent la Universita-tea din Londra , ii ingidue si se consacre unor studii speciale, ficIndsi apari in limba englesä : Papers on the Roumanian People and Lite-rature, Roumanian Proverbs, etc.

www.dacoromanica.ro

LOARA. VALEA.

Loará valea, valea °IlePi tu mardzinea de-alunq.

Iu duti turma, picurare,1.iti dipuni ?"

lu s'mi duc, o lai färtate,Ci nu stif te-4 la clseri...Vimtul suflä s'nu se-avd eintiti

Di flueri I

S'eä fudzim... lama Ti-u grea0ä,Di n'alasä-ahinti an'iFirâ naatenl, firä n'iale

$4ulisan'i I"

Eara seara. Pi tu neguriDipunea cupii di oi ;$1te jilos plindzea pädurea

Dinipoi...

www.dacoromanica.ro

212 TACHE PAPAHAGI

Oarä-bunä cara, du-te,A laï oarfán picurar,S'DumnidzA sli-aducii tute,

Tute-ambarl"

Fig. 19. Risk,. (picurar) aromin din muniii Pindului_

CtNTIC

Da cap luna pisti noapte,Ca.-'nä galbini curuni ;Dzlnile cu cheptini goalePi la §opute se-adunä.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOG/E ANOMINEASCI 213

51u minuta esta dulteSe-avdu cirvinari pri caleCum tut urdini ¡ma ctntiLicrimos, cu-ahinti jale,Di si ntreabi lail'i muntiDistiptat di-a lor cintare :Te at, moi, di Tplingu-a§iteCirvinarri 'n calea mare ?"

LA TARUTE

Doi picurari aveagl'eSun neguri di brumarTiru§tea lor, iu vimtulPitrunde ca 'n tilar.

S'ma tac. Di oari-oariCu jale cin'il'i-angani.Tac §i-olle ; corghi-azboari5i ntunici pri dzeani.

Te nod in cheptu-l'i tine ?.... Firtate, greaste unlu,Va s'tradzem cale mine I"

Si-alantu-li dzite :Ma nu va le-afli bunluCupille tu amid L.'

www.dacoromanica.ro

214 TACHE PAPAHAG1

MINDUIRI...

Anvital ci taha pangulEaste suflitlu-a virnuICare-I poarti citri mine

Vrearea lui.

§i-uni dzui Pangu frate,Lu ntribai cu ocl'i udz,Te ma deapin'l ? Te-s aeste

La' färfudz ?"

- fac un savan ; ninga'Ni cutie *i-unä crute,C5, vedz, moartea de-avarliga

Ma te-adute".

Si-aplicat apola pangulPisti caplu-a met' aproape,Cite lucre nu-n'i aspuse

Di la groape 1 ..

A1.1*LU

Diparte Vdeade lunaVideala l'eI si mpartiMu4ati ca icoani.Pri un la poartiDipuse-anarga totlu,Au0 dit veacl'ia bank

www.dacoromanica.ro


Cu percea lui alghitäTicut §idzu. S'din dzeanäFlueri durute loaráSi pling5 tu-amurdzitä.

Ca undzile di-amareCurmate se-arisunäS'cu nise Anse §'totlu.S'io lu ntribai s'n'i-aspunä:Fluerli te Ii doareDi vearsi-asi totunäAhinte v'ii ?"

Nipoate dzise-au§lu,S'ti fati tine ma mare$i-atumtea va si stir.

Di cite ori apoiaTritea cirvin'i sun case$'tu ploi 4'tu nopti greale,Dzim1ndalui jiloase,Ca suflitile-atealeTe-§i caftä-a lor nädie ;E lu ntribam au*lu :

Cirvän'ile te li doare ?"Nipoate, s'ti fati mare

Si-atumtea va si *tir.

La nol videam niveasteS'bärbat cu plimte dzeane ;Videam cum mor ficiorl'i$'cum alti fug tu xeane...Si-n'i si pärea, moi toateCa ni*te lái ciudii ;Di lu ntribam au§lu,Ma nis grea : Nipoate,

www.dacoromanica.ro

216 TACHE PAPAHAGI

S'ti fati tine ma mareSi-atumtea va si §tii".

Pri muri a noastre cordziSi-umpluri di-arudzini,Liite, firi domnu,$i-un brat nu-avea s'li mini,Sle-ascuturi din somnuCu bratile giune§tiSI° lu ntribam au§lu,Ma nis uhta : Nipoate,S'ti fati tine ma mareSi-atumtea va s'duchegi.

Ci ani aril ni loari,ahinti jale...

Se-astimse-ada cintareaSi-anamea de-alti oari.Noi him mintita spumi,Cilcat, bitut di-arale ;Fumealle, §'vaträ, enumiS'dirini de-avarliga,Nipoate, ci nu-i virnuSini tragi azi cf§tiga".

CU CHIRtGIADZOI

E, a§ite... Mine al Duninidzia si slack vai agiun-dzem in hoari noaptea esti si-u tritem elate.

Multu ghine 1... dzisem tut.Sidzum 'n pade gi-alisim cal'i s'pasci. Loclu cara mu-

gat. Noaptea sirini. Tu cimpul largu, apucat di somnu, n'iu-

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCi. 217

rizme proaspite se-amistica dadun cu licuricill call aprindeacindile tu iarbi. Virnioari nu duchii un dor cama mare.

Te bani duc s'chirigiadzl'i aesti 1 Masi ci trag arale.Li vin'iri si-a lor an'i grei. Cum lipsea s'hibi nisi atumteacindu urdina cirvin'i intredzi si s'turna acasi cu pundzilempline di flutii?...

Ningi mi. eara 'ni balti. Un zvon albu u-anvilea ;canda niste min% niste guri nividzute scula di oari-oarizvonlu ca si-u base, s'il dizn'iardi fata.

i-apa trimbura, undzile subtiri scutea spumi cari si-a-gudea cu suptirare, ca ti ciudie.

Terlu, luna, stealile cari asc5pira diparte, sältile Cu lu-mächi lundzi, tute s'videa arästurnate nuntru tu balti.

lh, te musutet L. 'ni lume altä aclo dighios!...Totuna biltile si-atuarea mi pitrunsiri s'mi - trunduiri

cu mistirliul a lor firi fundu.Chirigiadzl'i zbura ti stihii, ti dzine, cum se-adari ca

ni§te feate mu§ate, cum es pri la §opute cindu...Sst I... titet, feate anarga un au§a cu sarica §'cu

percea albi.Te easte ?Astupat chipurle a cailor ? ntribä au§lu minduit.Le-astupim ; ci te ?Doamne, mare t-u numa 1... si-auslu feate di doafiä

ori crutea s'mini caplu.Mare fu numa I"

Te easte, lali?Cum ? nu-avdiitil? Nu sti t iu n'aflim 1... la, la L.

Au§lu aplici ureacl'ia. Ascultim.Tu noaptea ticutä, amurtiti, ni§te boli astimte ca di

cimbän'i insea di tu balti.Nä lo 'nä mare fricä.

Dighios asuni ? Cum ? Tu balti ?Tiva, tiva L. dzise au§lu.

www.dacoromanica.ro

2i8 TACHE PAPAHAGI

Ma vreava atea si scula lará, se-anälta citri nol, di

calea está canda didea bacaAvail 1 Miri sintu seamnile. Dumnidzifi nu-

alasä virnu nipidipsit.Mate, aciti au§lu, lu easte balta está, cara 'ni oarä

egg miri, un cisibi avdzit, cu naming multi 5i-un preftuaclo si-11 aruci sivdae pri hil'Ia lui.

lui ? 1A§i, ocl'Iul pri hil'Ia lui. $'nisi marata,

dzui §'noapte si ncl'ina la icoanä, la Para8isa curati casi-u ascapi. Si uni dzuä, tu 'ni sirbätoare mare, cindu lumeaeara adunati la bisearicä Vfeata 'efitea crutea, pref tul silighisi-u-acati cu zorea. $i-atumtea bisearica ehoara tuti cidzu,'piste nisi ini api, lar preftul cu feata sleatiri doi pe§tIcad' alagä, alagi pot si se-acati...

Au§lu ticu. Balta s'cutrimburi tu oara está.Alagi, alagi enu pot si se-acati L.. §uptirim noI,

aspireat.$i-arämase bisearica toaca, *i da singure

tu noptile ticute.

Mi-aplicai ninga 'ni oari tu mardzinea di "balti. Luna,mare ca un furcuta§, tritea nuntru, ahanda, §i steale arop,aprimte, §'niorI trimbe-trimbe... §iini si piru ci ved5 ni§tecase, biseriti cu portile discl'ise, §'cimbin'lle astimte dipriuniasuna,

OAMIN'I DI ZAMANE

Eh, la ()mini di zämane !Te casi dumneasci cara aesti ()midi bun'I §idea

inuntru 1...Atumtea un gardu cara di-anvarliga, §'cindu t'arcal

www.dacoromanica.ro


°Oil% casa lumbirsea di fuduli avuti ca palatearhundeasci.

S'di tahina pini seara gIocurI §i-arideri, §'ahinte botlficIure§ti se-avdza tu ubor, ci 'ni fumeall mare bina tucasa aesti.

S'n'i-aduc aminte...Eara prumuveara. Pon'll'i arca florIle tu gridini §i fli-

ture albe se-agiuca piste lilice.dzui, di cu-andzare, agiumse atiate un tinir picurar

cu un n'el in brati. Mutri SJS §'acitä s'cinti

ram 'ni turmi, o lea vruti,Ma§I mutrea tu cimpul vearde :Nu-s putini, nu-o uni-suti,Ci-s mu§at IAm §i-arudzI, am §i cale§I,Am §i-ahite alte n'Iale,CA-nri fitari olle-a mealeDi-n1 si feate turma mare.S'di tut n'eli cama bunluA zI tri tine Io lu-alep§u.

A§i cinta picurarlu.Ma ca te nu-11 grea virnu ? Ca totna, cindu agiundzea

nis di tu arniti, 'ni piru§eani scutea caplu tu firidi §'cudulte zbor grea

Ghine picurare 1Ghini te-aflaI, mori feata meaPicurare, cum tricu§I tu-arniti ?Vru Dumnidziù di li scoasim °Ile ghine ; ma§I di

tine mi lo dorluSi-ra binedz, laI picurare 1

Si-azi anti. niheami, §'bate §'cu flueara, ca lama tuti,nu-l'I avdzai cintarea.

www.dacoromanica.ro

220 TACHE PAPAHAGI

Picurarlu cinta §'tut Cu s'turna la coi §'hiricoapele-afla olla iu aliga, prit vulodzi.

Si-ad 11-adutea un n'el pischesi, di marea vreare te-riaves. Ma te piti nisi ? putea se-achiciseasci picurarluaestu... CA te nu in§ea iari tu firidi ca 'ni luni mplini s'l'igreasci Cu boatea dulte : Ghine picurare ?"

Cinti fati picurarlu:

Lasi furca, o lea vruti,Si muntrea tu cimpul vearde,Nu-s putine, nu-s 'ni suti,CA-s ahinte oi mupte...

Nuntru eara fiteare mare etiva nu se-avdza 'n casi..Atumtea picurarlu ntribi :

Te sleatiri ae§ti di-atiate?S'nu §titi cari-l'i dzise

Fudziri ni§I tu xeanel

Tricuri §idupi an'i di dzile u vidzui Iari casaaesti Gardul eara aspartu §1prävdzile pitea iarba tu grädinä.

Si-aOptar se-ascultu uva arideare i tiva boti ficiure§ti...Irn'ie arit, tut amutiri.Te lai casi dumneasci eara ¿testa §'te oarnin'i bun'

.idea nuntru I S'canda nu eara virnioariSculai caplu. Streaha angrica s'cadà. Ma§i 'ni ladiri

vearde se-angirlima citrä 'n sus, niutrindalui se-ayuneasciijalea di tu loclu aestu §i se-astupi cu frindza firidzli pri "in

s'videa nuntru stizn'ile tute arimate.Mi curmä n'lla..Vrearn si §tiii te s'feate 'ni fumeal'e

atreagi te bina tu casa aesti.La pri praglu di poartä, §idea 'ni mone Cu furca

'n brin&'turtea mona aesti, turtea cairlu a !el

www.dacoromanica.ro

Fig 20. Ultima fasd a unei familii din Pind (fu, fiice, nurori si nepoti), familia celniculuiToli Pappa din Avdela, masacrat de antarti in 23 !die (st. v.) 1905. R

www.dacoromanica.ro

222 TACHE PAPAHAGI

Mi-aprucheaf.A mori dado, Iu sintu ae§ti di-atiate ?

Moa§a sculä caplu.olu sintu ae§ti di-aaate ?»Moa§a mi mutri oarä, suschirä dit hicate.

E, hiflu-a n'eti I la, di cum fudzirà nu s'turnarirape !

S'un picurar te v'inea elate nu §til, dado, te pip?Un mu§at, a§i, cu percea silighitä.

((Un picurar mu§at cu percea ; 'malas'mindui niheamä .. A, a, §titi. Escu moa§e ma fail n'i-aducaminte. Nveasta vrea s'dzici tri flor-sa 'n'i dzise 'näoarä : morl mamo, Ia vedz picurarlu aestu ; nu lu ntreghite are ? Totna v'ine elate §'cit n'I-u n'ilä di es. Easte mu§at§i-are fata galbina, §i-are läcrin'i tu ocl'i". Si ea griI.

Sidea aclea, pri cheaira tea te vedz : A bre hillu-anu-n'I aspun'i §i-a n'ia te-al?" Nis acitä s'plingä.

Tri te plindzea nu §titi. Ma mi ntriba Ae§ti te §idea elatenu va s'v'inä altäoarä?" nAm cu s'veade, hiflu-a

nu '§I-u- ati tu minte s'v'inä". S'di-atumtea nu-I vidzufaltioarä picurarlu ate!.

Dupi un an picurar,1 tut intribarä tri nisti §i spusiräcä lama atea nu-avea dipusä tu arniii, ca-§I avea data °Ilela un §ot di-a lul s'li pascä §eci taha plimse multu cindus'dispirti di n1§1. Dumnidzäil §tie, a n'eti, nu Io nu

§tiii te Ma, carI cinta noaptea atea, te lai fluearäahintu jiloasä

Mala ticu putin caplu tu oara aestä.Si-ears unä azvimturare, cara tridzea un vimtu.,---noaptea 'Anse 'nä flueari tu uborlu aestu. Nu

nu tiü, ma di es altu nu-avea carI s'v'inä... §i-ahtärI ji-loase cintite... Nu, nu, entitle ateale nu eara tri bun. A§i,higu-a n'ea, a§i, entitle ateale nu eara trl bun...".

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE MIOMANEASCÄ 993

GA [MAN I

Miti al Tegi siturni acasi multu cirtit. Uni intrati dila u§i, mul'eari-sa lu :

E, nu s'vidzu niti azi ?Nu, dzäse Tegä, nu lu-are Iu va.A§i easte, cändu te-ala§I pri un om nicunuscut, un

om xen ; §'efi nu §tiii d'iu lu-afla§1, di-I 134.4 picurar,dide§i. tu mg:file a lui avearea. Si. s'nu da Dumnidziii,cara s'lla turma §i s'faci nclo ? I

Tegi nu gri. SCOW ca bitut di grindinà tu udaIa ei-cutä, Iu infra pri neaduchite fumiria noptil'ei §i s'mindui,s'mindui, cà poate mureari-sa avea ndreptu. Nu-I lucru tenu se-adarä : apucg &muffle, l'i-u-aduni cu turm'i cu totcOtti-al'Iurea, i apt:a . fu s'intregin ? lu s'l'i cafti urma ?

Picurarlu avea ni§te ocl'i niuro§I sum frimtealile mOrf,tufoase, ni§te ocl'i... Di cOndu vidzu el si pgruräbunl. Si anarga Tegi acitä si-§f aducg aminte dzua cOnduvin'e la nOs picurarlu : un om §curtu cu piltgrIle lärdzi, fataarsg di soare, sbärlitä, multu piroasä, inträ 'n casä dzise :

la tine, oaspe. Anvital, cä badzi tachl, Na-me 'mine picurar.

Tegg 'I misurà oarg di la cap pin la ciabare. Ah-tare om era lipsit ti la turmä. Lu ntribä

D'Iu e§ti ?Escu... la di cgtri Blatg. Toll, Toll picurarlu, ca s'al

avdzitä. Am stati la multi celnitI.Tegi 'I misurà lara, s'mindui dzise :

Ti Nail, di cit eú am trapti multe tu bani-n%multi me-Ma furatä; ca s'hibg si-u pat 'di la tine, las si-upat §1 a tia Dumnidziii s'ti-u- aduci I

Toll inträ tu lucru, §i s'purtä nu ma ghine. Sillia nus'plindzea di nàs. Dupi dipusiri dol'i cu

www.dacoromanica.ro

224 TACHE PAPAHAGI

Tega tu a li Särune. Aclote acumparara tachi, pisti dicapite Apoia tu vin'ita ncoa. Tega, di frici s'nu-1 calca tivafurl% s'nu-l'i lasa 'n cale inchisi ninte pri ascumta, si ari-mase picurarlu singur se-aduca turma.

Si asite tricura dzile, noartä, dzate... s'Toli nu-avea teas'v'ina. Napa una, napa lanta ?J.,. multe Ti tritea prin capal Tegä. Noaptea nu durn'i. Agarsea putin, it fura un ocriudi somnu si iara s'clist;pta cu mintea la picurar, pinä cinducintarä cucotl'i, tu-apirita. Atumtea sa scula, cum era nasgras, s'cu tuiagi tu mänä trapse 'n sus pri 'na dzeani,d'ita diparte i s'tindea ca 'n palma tot cämpul.

Minuta está didea s'soarle. Mare si-arucutos si aros,aros, aprindea ma ninte cingirlitilu a muntilor, apoia mun-dzale alunica catra hima, pin tu vatiurile adincoase, geamu-rile din hoari aruca fati-fati di lun'ina, azbura distiptatdin culbuti, i 'n pade cate une Mice alba, cite unä galbini,catite musate, pirpirune ca niste scafe hrisusite cristea tuvilodzi, pi tu iarba vearde.

Tega nu 11 simta musuteata. Muntrita lui alaga 'n cimpu.Dupg nihiamaza si lisura si-a lui inima. Di napartegior di pulbire v'inea...

Easte turma suptira nas. Clopute se-avdzira curate,dulti, tu vimtul di prumuveara, asunara cintindalui ; si-aide,aide gicilu ninte, se-apruchea turma, dol'i cin'i cu limbilescoase s'picurarlu dinäpoi cu titnbarea pisti nas.

Ghine vin'isi, striga Tegi cu inima tuti. Lai Toli,aminasi ahintu, mi ciudiseam

Aminai, ca nu l'i-u ded pri calea dreapta, sutäimultu.

Tachil'i giuca deavirliga, arsarea, tut alepti, musat,cu lina lor ca mitasea, v'inea si-al Tega se-arsaris'Iu stringa 'n brata picurarlu si s'Iu ba§e ahtare haratiälu-avea loati.

Tegi tinca turma ca tut tu muntil'i di a-

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCX 225

proape, tu muntili di Alto§I. Ti pine, ti sare, ti cite lipseatridzea cistiga Toll. Tu doatiä-trei dzile, 'ni oari 'I videaI

turma, Iu era nici un picurar, si s'dipunea Oda'la domnu-su. Tal Tug-A lucra -tu aräzbolt. El intra :

oara IBun se-ai, Toll, 11-u turna nisä cu boatea dulte.

TegA nu-I acasi, ma 4edz, cä va sVini, sedz, lai Toli,sedz.

Picurarlu scutea timbarea i stitea firá sä scoatäzbbr din guri. Udaea cu Ltd citri tu-apreasi era tu locdiscl'is, di alisa ocl'Iul s'pitrundi ping diparte, diparte, Iuse-aridzima terlu pri tämpile a muntilor. Pri tu firidz se-an-dzärea dzenurIle amurtite sum lun'ina prindzulul, nolgica lorunä cale, mule ncärcate uni dupä altä, cirvin1 intredziurdina pre-anarga, fudzea 'n sus si s'chirdea. Un nior lisor

albu ca bumbaclu cit-cit s'mina di cälduri pri ter.Tal Tegi täsea si aruca sicite un zbor a picurarluI

E, lu ntriba nisi, cum trelI tine, Toli ? Cum l'i-udutl cu ? Te spun'I, va scoatem bunl anlu aestu ?

Multu bun'I, multu, dzAtea näs.*i-ahit. Ma multu nu grea. Sidea cu ocl'i chirdut, greI,

apreadunat si ntunicos ca noaptea.Di la vitin'I acata s'y'ina oaspite : Lena, sora li tal

Tegi, s'doda al SI, una moa§e multu sgrun'farica, *i-altedoatra ; v'inea cu parpodzIle di gu§e i cu furtile 'n bran, cas'nu s'mina pina seara de-acto, §i s'baga pri zbor -§i arädap-sea §i-aradapsea... cite nu. Si-avea ti te sA spunä Mesluatel se-aflari ningä hoarä, pri calea mare, doi pirmiteftimorti, scäldat tu sindze. Carl vitimä ? Altu di Gardanlnu putea s'hibi. Numa luI se-avdzi Iara. Gardara, capidanluGardanI... nu e/a n'ic lucru! Gardarg aestu agIumse ca 'näumbri nidispirtitA di om. lu ti turnaI, canda cä ti insea di-ninte, cu toate ci nu lu-aveal vidzuti virnioark iti loe,tu iti cask s'noapte s'dzui, lumea zbura ti näs, s'tot pindi un, pini sinaturile stea isturia ha, i s'fure ci ntribaI vir

15

www.dacoromanica.ro

226 TACHE PAPAHAGI

cama tricut, flri multe pricaderI, el singur loa s'ti spunka§i §i-a§i :

Ca era tu 'ni hoara 'nä feata mu§eata, s'l'i-arachi caplu,ahtare feata, §'nu era mare, virstnica al Gardani, un ficlorni§tiut nici §'näs §i s'vrea multu dol'i, alga deadun, se-a-giuca deadun, se-agiuca va ri-u dzati ca doafiä fliture,nu al'iumtrea. L'i-aflai dol'i tu gradinä, tu ubor, tu iarba cucapitle alächite cum cafta vat-nu trifol'ili cu patru frundza,

cum se-arucutea pri pade. Ma vedz, ea oamin'il'i nu staii to-tuna a§i : a li feate loara s'l'i creasca sinile, candu adil'ia WIsi umfla fustanea dininte, apoia nu s'cama 'papa, li era ndi-rise §i-aru§ine si sta singuri, sa s'muntreasca tu ocl'i ; nasa.

aru§ea ca merlu coptu §i-al Gardani il'I trimura budzale. Si a-tumtea, di iu in§i, canda '1 pimse draclu, un du§man, unDina, hil'iii di celnic, avut, intra nolgica lor §i s'duse di ucifti feata di la tata-su ti niveasta. Si tatil nu ntriba feata,tatal nu s'mindui §i-u deade. Di at §'Gardani nu s'incl'inamultu, clica cicIorlu §'candu yidzu ca nu slate, '§I-u deade'n cheptu cu -bu§lu §l'i dzase ea earpe lair' va-l'i manca,epri tata epri bärbat. Si a doatia-zi era tu munti cu 'ná su-tati dupa nas.

Ee, sivdaea nu-are mardzini, sivdaea §i-adara, ma §i

aspardze case, sivdaea §utal loclu di partea lanta.Tatal a featilrei fu acatat §1 tariat, §'nu dupa multu

§'Dina; una noapte, candu era la stane cu ndoi picuraii disoea lui, s'duse Gardani 'di cum l'i-aflä, nu-ascaparä, arä-masiri cu trupurile aräti In pade.

ApoIa uritetle nu s'curmara. Gardani araspindi cutremluan'i di dzale. Aminat ma§I, tu me§l'i din coada agilisi putin ;ma fara, eft se-avdza tiva, iara numa 1111 stribatea prin hoara.

S'cum lumachile, frundzale, duchescu candu se-aproache

furtunt §i-acata di treamura, di grescu aspäreate, a§ite

egurile §uptira : Gardani, Gardara v'ine, este aproape. Poateci nu era, poate ca di multu nas trapse mara enu in§ea tu

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE A ROmANEASCA 227

munti, di cit lumea te '§i Vea, li-adavga lucrile, li marea'din dzua 'n dzui scutea alte vitimarI, alte

dzitet, ca era doi ? intriba Lena.DoL.. dol'i pirmatefti. V'inea di tu x

Nu apucara se-agiunga acasä, se-agiungä la fumealie.S'cari l'i-are vitimata ?Gardani am earl' altu nu-1, un easte Gardani.Nu, Gardani nu-aspirdzea ate pri ite cilator. Dea-

poia Gardani niti c bineadza. GardanI muri.Te hit hute! ... A voatra va si pare cà Uri de-alta

GardanI muri. Nu, nu, el'I singurI le-araspIndescu aesti.Ti te ?S'veade ca are cadzutä multä oaste, §'ca

catä, ti-atea.Poate

Arazboilu asuna dipriunä, suvalnita care tritea hirlu,spata, tute : traca, traca. Tal Tega dzatea :

Carl' §tie te om easte !GardanI ?Gardanl.Un om... analtu, ma s'ti frica di nas,

Cu barba,,lale, cätrane. Una' minuta lu-afl'i aria, dupa nihea-mi tot na's tI ease 'n cale tu altp loc, diparte... ti cIudie !Nu lu-aställe Todi a nostru oarä ?

Cum ?Aräzboilu dinacale stätu. Ma0 mutile zazala deavär-

liga §'Doda al Sill murmura cu boatea dipusa, pre-agalea :la, cändu v'inea di la oI tra0 'la Padea al Murgu"

deade pisti nits.Vrea s'hiba varnu altu.NA's, näs Gardanl intreg, cu barba laie catrane, cu

stran'ile..Nu s'fate, GardanI nu si spune a cuni-va.

Toll picurarlu tAtea, cheaträ Di candu-candu mutaframtealile 'n sus, dol'i ocl'i a lui canda s'divipta di tu 'nä

www.dacoromanica.ro

228 TACHE PAPAHAGI

lume mintitä, ahundoasä ca 'ni hatii. Tal Tega s'n'ira. Nasanu putea se-acachiseasca te-are picurarlu aestu. 'L §tia ca-Igione, ci tot l'i-avea frica, ca di candu era n'as, un tap nus'chiru ; di cit §i-ahtare om ¡ara : s'nu-l'i arida §i-a lui putinbudzile, totuna impumorat I Te s'hiba ? Sidea dol'i cu Tega§i s'minduia. Si uni-oara nasa 'Pi dzäse.:

Lai Toll, de-ahinti me§i e§ti la noi. §'nu ti ntribai :e§ti nsurat ?

Picurarlu se-allá dinicale.Nu, feate nis.Cum ? Nu ti nsura§i värnaoara ? Nu-aI mullare,

nu-ai casi?Casi... hm, uhtä. Toli. A§i easte : vrea s'aveam

casa, vrea s'Ioam 'ni feati, ma nu fu... te u vrei ?... nufu scriata... eti eram °arfan.

Zbura ndisat, ocl'i aprimtl, §'dupa te minà uni-oaramana 'n sus, canda vrea sidzica : ((multe, multe am al tu i-nima)), adivga :

Feala tea muri... §76.1 va s'mor, tot va s'murim §'Dum-nidzaii va na giudica.

'Nä Marta, cara' ti prindzucalai-ca picurarlu nu vin'esi scula singur Mili al Tega si s'duca pina Alto§i.

dreapse calu, acumpira doi sati di pane carvell di n'itile,lo §i-tin proaspit tricu §'pi la moara iu avea dataordzul ti ruiala §i nite, cu calu ninte, pina una', pina alantä,dzua cl'ise §i-agiumse la tachi aminat.

Picurarl'i 's1 fricara candu '1 vidzura..lara näs, ni-discarcat nica calu :

Vi adu4i1 §i-un n'el s'Iu fridzet.Va-1 mincam deadun, feate ; tora seara va si

stai atia.1 Nu, ca me-a§teapta acasa.

Cu toata mintea ti-u-al sludzi tu oara esta ?.. Tevra..

www.dacoromanica.ro


Sedz cu noi, Wie zborlu §i Panlu, sotlu al Toll.Noaptea scoate multe pi tu cil'iuri.

S'intunica dicutot. Stealile trimura. Vru, nu vru, Maial Tega aramase. Picurarl'i sä scumbusirà : unlu aciti n'elu

treacä tu sulä, se-aprindä foclu §i-alantu purta din pä-dure frundzi ; §i-aduse lumächI intredzi, le-a§tirnä. 'n pade,biga ndoatiä §i mproaste §1 adärä unà cälivä cu un pat nun-tru, un pat di fearicä vearde q'moale. Apoia §eamintreills'timsirä ningä foc, lu lumbärdzile se-avea apusä, friptal'iluaru§ea pisti jar, chica di gräsime cu ni§te aburi, cu un fumincärcat di n'iurdii. Pi tu arburi, pi tu cupace pitrundealuna qi s'pirea cä pädurea crea§te, s'pärea cá s'minA sumlun'ina mutä, arate, care umplea singurätatea. Umbrätlea muntilor s'Iundzea pînä diparte. Cite un puriti di noaptea'§i-ascutura peanile nividzut pisti nä§1.

Tegi §uta caplu di toate pärtile. Firi s'vase-alächirä ningä Toli : unä tufeche §i-un iatagan mare scin-

'n pade. Nu era di frico§l'i, ma tu oara s'vedzun iatagan, s'ti v'ini tu minte moartea, cit te Sculä.ocl'i Toli. Cheptul a luI disfaptu,- bätut di videalä qi a-cupirit di peri canda ci era di halcumä.

Ningä un ahtare om, s'mindui Tegi, nu-am ti te s'mi-aspar I"

Bigarä s'mänc5. Tot tkut, arupea n'elu cu min'ile,mänca §'nu grea Toll scoase piltarea §i se-aplicä ningi foci-u muntri, u muntri multu. Tegä :

Ti easte ?Tiva.. a n'ia n'i si pare tot sändze, mi-avinä sän-

dzile.Muntrea-u §'tine, dzäse näs al Panti , timse

piltarea.Easte, bilbai §'Panlu... putin sändze, fa, s'veade...

-unä drare aro§e.Tricurä ndoaug minute. se-alipidarä dihicale tu

cupace: Dupä alitrare ducheal cä säntu tiva oaminq xeng,

www.dacoromanica.ro

230 TACHE PAPAHAGI

oamini aril. Toli nu s'trundui. Ascultä niheamä, lo tufechea§i s'turni cätri Tegä §i agon'ia :

Al virnä arrni cu tine ?Am... una cumburä.Scoati-u §Intri tu cälivä, nu ti mina di nuntru.

S'tine Panii, dipgrteadzi-te... nu ningä foc, tradzi-te tu-aumbrä.

Nu bitisi ghine zborlu, cändu la-l'i furl'i, cä se-aläncirä.V'inea de-abu§eala, se-afirea s'nu-l'i acatä luna; ma Toli il'ividzu §i strigä, li strigä di doatii ori Ni... tiva. Toli nu-a§tiptä, sculA cearcurile, arucä unä tufeche tu vimtu.

Nu tradze, bre, nu tradze..., zghiliri furl'i.Si s'feate unä mintireaje greaTi §i ngiuraturl di doatle

pärti §i-azghiräri di tachi. Cin'il'i s'disica di-alätrare. Si-unitufeche Iara, §'nicä una, tufechea al Toli pliscäni surdä, §idupä näsä ni§te zghicute :

Pri tut va ni mänca aestu, pri tut...".Armatile 'n pade, strigi Toll:Ia, le-allsim, bre, ma nu tradze.Alisat-le I

Boatea al Toll bumbunidza ; ma§i di boatea-l'i ti cu-trimurai. Furl'i dipusirä armile §i se-apruchearä. Era trei,tot ,tu Iii ecu capitle goale. Unlu ma tinir ca di 35de-an'i, cu 'nä chiustedhe di asime pri cheptu, präpsit ecu'nà ahtare aumbrä buni pri fata lui slabä, aproape gal-binä, cä slu-aflai in hoarä te-adäral oaspe Cu nis, null triteavirnäoarä pit minte s'hib5 fur.

Ditr'un cicior 11'1 cura sändze ca §oput, cura §i

s'incl'iga pri cioariclu albu. Toli stau ningl näs, fruntea il'ise-aduna -di uni mare dureare.

Te-agudii, feate näs ; el te-agudii ? !...Furlu nu gri. Toli '§i ncrutirie män'ile dininte §i mi-

nindalui caplu :Pri mine, bre, vreat s'mi cälcat. pri mine s'mi fu-

rat, pri mine?... Slit vol, §tii tine cad' eram ell, §tii?...

www.dacoromanica.ro


Apoia '1 mutri, dol'i s'muntrira tu fundul di ocl'i multicanda ca era liga, mäghipsit un de-alantu. Si s'min-

duIa : Iu se-ad cunuscuti ?... ci nu s'poate, lipsea§te sa se-albividzuta Iti-va. Din bana lor, din dzalile tricute v'inea lun'inI,§i anarga loa si-'§I aduci aminte, ca doI caliitori te si s'cherdu§'dupa an'I, se-andzarescu Iara di diparte, cit se-aproaches'cama cunoscu, '§i-§I grescu tindu min'lle.

Gardani, dzäse xenlu, tine e§ti ?Minuta tea Tega avu trimurare, hire-hire aratI pi

-tu 'Atari. Carl gri numa al GardanI? lu era GardanI ? Cuinima ngl'itata, dupi ahinte cite sleatira, in§i di tu caliva §iarmase ca hut. Toll cu furlu s'bi§ea dol'i 'n gura §i zbura :

GardanI, Gardani, eti te-aveam chirdut n'i spusira,a tine muri§I, Gardanl...

Nu, frate, l'i-u turnä ToII, poate ca era ghine s'mor..ma tine, frate, ti done; eü te-agudii, vezi ; nica niheamivrea s'ti vatamam, vrea s'loam §i-altu suflit pri gu§e, §i-altusandze... la, vrea s'ti vatamam, frate. Cart* ti pimse, carI te-aduse tu tufechea mea ? Nica niheama... §'ca s'ti vätämam,ca s'mureg, frate Manoli ?... §i-altu suflet §i-altu sandze...

Toli grea cu mare can'infi. Si ntinia oarà dupa ang-ill si uda §i-a luI dzeanile. Se-aplica nica Manol1 §1cu 'n1

peatica liga arana. Alanti §idea cIudisit la lun'ina focluI.Apile durnla, padurIle durnqa.

Din dipärtarea nipatrumta, din ascumtipti, din pi§tireise-analta §u§urarI, botI di chipure, boti astimte, vrevini ne-acachisite murmura din sinlu a noptil'el, di s'parea ca locluadilie tu somnu §i scoate una uhtare greaa.

Manoli dzise :T'aduti aminte, Gardata ? Eram deadun tu muntin

di BaitanI", la Cheatra di Furca", §til ?... eram deadun,candu deade pisti nol pigarrea, buluchI intredzI.

Pinà seara li tanum cheptu, §'cit s'intunica ghine... eè,atumtea ducha cari easte Gardaral... ci vrea s'cideam tot,vrea s'chiream pin' di un cara s'nu era tine frate. Tine

www.dacoromanica.ro

232 TACHE PAPAHAGI

tripsesi ninte, s'tu-alumta tea, cindu l'i-u featern fora siarupsem pi tu näsi, avdzif cordzäle, te-avdzif tine, boateata, cum strigai dupä tine, frate. $i apola, cindusioari dupi nof, cändu cädea tufechile si-asuna trumpe-tile lihtärsite, ti chirdui dit ocl'i; tot nä arispändim, s'ai a-rämasti s'ngur tu 'nä vale dighfos di la Cheatra di Furcii'T'aduti aminte? Va s'hibii virni tinti an% s'ma multu, easean'f säntu. S'di atumtea, cum mi dispirtif di vof, fa, träsiazi ti aflu. Tine ausisi, Gardani, scusesi peri alghi. lualanti sot á nostri ?

Sotri... s'dusiri, sä. Frate Manoli,tu mare chisi intraf, picate multe sta i ngreaci pisti mine

s'mi strucink frate. $'eti nu eram om di-aräil'i, om teas'adar stibintä nu eram, nu... al nu vream tea s'vatäm, s'miveadä un Dumnidzaii, cä nu vream4 Di cit... te-acari bänam

te-acari altu, ma nu ti näsä, ti feata tea bunä si-aleaptäs'musatä? Frate Manolf, multu u vream, s'nu di un an, didof .. di cändu eram nicä n'iti. Ttuti hoara nä stia tu tesivdae him, s'tatà-su a featiVei, s'Dina stfa, stia... Eh, s'furecä nu era Dina, s'ea nu vrea s'hiti atel te escu, nu vrea

Gardani s'mi blastimi lumea Si-ahinte orf spustial Dina, lu sprigfuraf s'tragä mänä i s'nu mi bagä 'n foc;ma nas nu. $i apola Dina avea cupri di of, Dina era avut

'en' nu aveam tiva... sleata l'i-u deadirä a WI... firä s'untreabä, cä feata nu-1 vrea ; ma l'i-u deadirä i s'incuru-narä. Dzi s'tine puteam et' s'aravdu. muscu mingle sis'tac? Nu, nu puteam, ci Dina nu-n1 fudzea dit oclq, s'dicite orf mi minduiam la näs in'i se-aprindea sändzile si-unlar tuchit, un lar aprimptu n'i-aläga tu vine, si-nq si nvär-tuSa bratile, atumtea vream s'daii, s'calcu, sivatäm $'manclo, s'ti spun, ma nclo mi acitä ca 'nä turbare s nu V.-a-

tatiai s'pri Dina s'pri tatäl a 'featil'ef,vitimai

Tolf al Gardani ticu. Dupä multä oarä di minduiridzise fari pre-agalea canda zbura singur :

www.dacoromanica.ro


Ma feata muri tu ndoi ang, muri §i-u ngru-.para Candu-ti s'hiba §'noI va ná bea loclu, va s'putridzimcatra §'nite una lacrima nu va na planga, tot va si s'hi-riseasca di moartea noastra... S'cum featim a§i va s'aflam.Nu §titi, frate Manoli, ma di candu muri nasa, uni arana amtu inim-a, lei si stricoara puterile din trup.

Vrui s'mi pridati vrui s'n'i trag singur un pliumbucheptu... arigai pri-aoa epri-aclo, §i una dzua vin'iti Tega,s'baneadza ; mi ded cá escu di Blatä, ca' escu picurar...s'mi cunoasca, d'iu s'mi tiba n'S§I? I

Ma tine, frate, te vimturi te-adusira ?"Urite vimturi mi batura §'mine, !al' Gardani. Trei

an'i fui incl'is in Tricol, trei an'i ca trei ,ete. Hapsea 'n'iminca di bang. Me§i di dzile sipai, arimai cu cuungl'ile, pina te tu 'na noapte lae, candu ploaia virsa, arup-sem stizmile §i ascipim deadun cu dol'i sot ae§ti. S'cit mividzui disnoù tu muntl, insi si duse mintea la tine. Anvitaici muri§1, ma vedz cum fu data', ca sle-aflam pri tine §is'cadem pri tufechea ta, frate Gardani... nu-I un mes dicandu noi ascipam.

Pri nea§tiptate negurile a noptil'ei s'tuchea. Furl'i curmarazborlu, canda lì era frica di lun'ina, aramasira tacut, cu ca-pitle aplicatd nintea Ii haragme te florica_ zarile.

Toll al Gardani ntribi :lu va s'n'irdzet voi de-aoa ?Stim 'no!?... lu-ti s'hibi. Pädurle santu multe.

www.dacoromanica.ro

TACHE CACIONA

www.dacoromanica.ro

T. Caciona, in afari de aceste trei poesii, n'a publicat cleat citeceva rizlet, ceeace e regretabil, int6cit plasticitatea acestor bucitipe cari le publicim aci dovedesc cu prisosint c avem dreptul si ne fia§teptat la mai mult e la e mai bun din partea d-sale. Regretul e cuatit mai mare, cu cit dupi mirturia 'pe care mi-a comunicat-o intioscrisoare ad-hoc un caet intreg ou manuscrise i-a dispirut in timpulrizboiului pentru intregirea neamului nostru nord-danubian.

Din punct de vedere biografic, releviim aceia§i caracteristici depribegie, datoriti soartei care 1-a dus pink In America. Firk a §ti nicidinsul eind s'a niiscut, dupi ce a absolvit liceul din Bitolia, §i-a luat1910 titlul de inginer-agronom dela §coala de Agriculturi ,Herestrilug.A condus In 1910 1911, impreuni cu dr. T. Ceapara, dr. I. Sufleri, dr.lancu Mihail §i 1. Foti, frumoasa revisti Lilicea

Actualmente e administrator de mo§ie.

www.dacoromanica.ro

DE-ACASA

Noi cu suflit plin di suschir,Au§eaticlu dit lpir,Di tu §eaptedzAti di hoareTu-al Papahagi Ghiti miniDim apeana, ta s'vä spunäPärintea§tile-nä zboare:

Cale fungi cartea are,Sänäto§i, firä lingoareS'vä-aflä rasiznä ncl'inäm ;

ma ¡Ine un dor ningiSuflitlu-ni s'nu se-astingä :Dorlu easte cii-adästim

S'vä videm ninga 'ni oar&Du§man'ill nu-aläsarä

Si-acatará eäräule :Caee chin ascunde-antartu,Caee tufä §'Cipitanht,Nicälcati nu-i pädure.

www.dacoromanica.ro

238 TACHE PAPAHAGI

$i-mplin taste Pindul munte,Cil'iurle 'ararle tuteNcl'ise sunt, niurdinate.Carvarnarri di-unioaraDi mult cale lunga loaraCatra voi tu xinitate.

Dzile nu-avem dot sirine ;Särbitoare cindu v'ineEa-i färmac ti nof, amará;Gioaci

plindzem, plindzemMort ti limbi, du§i ti fari

Ma cidea tufechi 'ni oariAducheam numti 'n hoara,Feate ci gioaci 'n corSi se-avet, sinatate,Boatea peanilor di moarteEaste. azi tu vreava lor.

Domn'i sunt 'n munte,Apile tricut voi tute$i-alägat tu xeane-amare.

de-averi ni dispullari$'mea tu sone &rat loariTra se-asparga-a noastre hoare

Oh, si cum ni arde dorluNu ni-asculti, ciciorlu,Niti bratlu nu ni-agiuti;Ci sunt oasile curmate$1rimtul trup di aril nu poateS'poarti arme, pliumburi s'muti.

www.dacoromanica.ro


Ditr'atea vi scrisem carteCa s'nu stat aclo diparte,Lai ficiori, ci vin'e oaraCu duvrian'Il'i s'nä bätem :Nol cu grailu, vol cu-apalaSe-al:sit-Am azI limba §lara I

AH, TARA-Nil BATE OCL'IUL...

Di cindu creapi dzuaSi pin tu-asc5pitatäCripati n'i-easte budza,Ci-i inima-n1 dirnatiDi jale, di virin...El trapse nclo di-amare,Tu xeana bläistimatä,Di-n'i alisi cin'inaSi farmatle sutatä,Cu dorlu s'mi dirin.

Di and lo calea-amaráal nu §titi särbätoare,Ni measi bag la prIndzu,Ni meas ä la tinare,Di trei aril nu bag, --Stati singuri cu dorlu...Ma nu-I bärbatlu-acasiNu-t da vir obuni-t oarb,Tut singuri te-alaskNu calci piste prag.

Cu furca ma§i un cairEii torcu dzua ntreagä,

www.dacoromanica.ro

240 TACIIE PAPAHAGI

Nu-n'i custä dot la lucru,Uhtarea bratlu-n'i leagi;S'ghiderle-a meale cresc,N'f-u mintea aräitäDiparte piste-amare,$lucredz eti tutä dzuaPin' noaptea di cu ndzareUn cair s'bitisesc.

Ma §i-azi bate ocriulS'nu lu-am ti ,bun cripatlu..Di trei me0 di &lieNu-n'i scrise dot bärbatlu,Si §titi cum easte ;§'etiA*teptu 'n cot lit;Ca moarta hia di fricii,Aminä cartea sYini;Dit ocl'i chicä,S'nicare dorlu-a mea I ..

Di c'dzug-adun ficiorriTra s'n1 ncl'idem in casä,Ca-i fricä ;

Noi a0iptAm ca s'easäDit munti, s'v'inä fur4Di ni§i vizesc limerli,Ad cäl'iurle-adtatä,Si-avdzimCu ell dadun sutatäLigará prit

Nviscut ateli te suntuCu siriti albe 'n hoariSi ntreabä dipriuniS'mea nu §tia te se-adunä;

www.dacoromanica.ro


Nu-s armatuladz,Ci &nil tot fudziräTu xeana dipärtati,Di niarsiri diparte,Tu-a soarilui scäpitatiTri p3ndzill di paradz.

4:arl-nli bate ocl'iul$'nu lu-am trI bun cripatlu,Di trei me§i di dzileNu-n'l scrie dot birbatlu,$'ghiderle-a meale creso...1\11-u mintea arältiDiparte, piste-amare,S'triaest'l tutä dzuaLucredz eti di cu ndzareUn cair sibitisesc

DI CU NOAPTE

Di c'noapte slucreadzi-acitariDail'eanele feate cu dor,STagiuti la scamnu-acl'imariVitinile soatä di c'seari$'1a furci s'Iä da aglutor.

Di c'noapte cripatä-amiritiLucreadzä mirata lor mami,5i-un cintec xeane ea cinti ;Di c'noapte cripatä-amiritäPlIngIndalui toarte la tramä.

16

www.dacoromanica.ro

242 TAM c l'A l'All AG I

'L'i fudzirä hick, dupà soare,Doi ca doi bradz di la mune,Tricurä prit dzenuri §i-amare,S'cu suflit implin di uhtareDiscarä ell apile tute.

Da cap cirvinarl'i la crutiS'vizea§te chinetlu di c'noapte,Vizea§te di cintite dultiDi-alasä §i scamnile VurtiSi-asculti dail'eanile feate:

Si ncace-alba dzuii cu noapteHärTia la-a poartil'ei prag;Dorm dulte Arminile feate,Ma§i gion'il'i firmatile toateA pondilor xeane li tragu.

Eli anti §'cirvanea u-alasäSi-u poartà cum §ti cäläuzaA featilor norä din casi,Cu mina pri birdile-armase,S'nu plingä di dor mu§eä budza

S'di dor nisi vrinda se-ascapä,Ca sclava silucreadzi-apärn'ia§te;Ma dorlu nu poate si ncapiTu inima-l'i §cretä se-ascapäPrit ocl'i tu läcrin'i s'tuchea§te.

Cirvän'ile-aställara la munte...Di scamnul §'di furtile-a larMa sloari dailreanile tute

la munte'mea featile cintä cu dor :

www.dacoromanica.ro

AN TOLOGIE AROMANEASCi 243

Aleptili giunari vor niveastäTe etoareä si §tibi usturäCa perlu, si §tibä si-urdzasciSi s'coasi §i se-anävädeascä$i-un ocl'iu vor se-aibi di-amuri.

Fig. 21. - Industria textild casnicel a Aromincelor din Pind.

La volbu ustura si-u ndreagii,$'mea trama si §tibii si-u toarci$i s'tasä, s'friminti §i s'tragiLa scamnu virtos dzua ntreagii$'mularea si §tibi si-u ncarci...w.

www.dacoromanica.ro

244 TAME PAPAIIAGI

Cintindalui &Via la. ntriteareCad fuse vai umpli ma multe,S'de-ateale te sunt la tridzeareApäl'i cad' va frIngä, §'di tuteMa-aTon'ia va Olt di turnare.

$'mea una di prisine s'plindzeC'ascapit di fus dipriunä,Alantä cä 'efrindzeS'nu-l'i custä la lucru ea s'plindzeC'apala-11 dit furci nu-i bunä.

La scamnu ma nclo 'nä" suratäTut blastimä 'ea dipriunäCA lina nu-i dot sciirminatä,$'di cheaptän'i ma s'plindze-uni altäCA dintil'i lä cad unä-unä.

la §'doi ciulimara di-unä parteDi peri acätari si etragä,Ca unlu, vedz, taha nu poateTra edeapini fusile toateMa mpline ; ca s'leagä

Aruptile hire la spati$'mea ciunile tut el s'li tragi 1...Se-arcarä la ell sTi dispartä.Suratile §lucrul "'TaraNaciatlor giunari, tra s'l'i ndreagä

$'mea cintä §i-arid dipriunäilucreadzi feate

Pin' dzua cu noaptea se-adunii$larTia lä da dzuä bunä.Agiundze-ahit lucru di c'noapte 1...

www.dacoromanica.ro

GEORGE CEARA

www.dacoromanica.ro

Nina dupi informatiunile indirecte pe 'care le-am culesinainte de 1880 In satul arominesc Xindivad (lingi Verja), G. Cearapeat° fi considerat nu atit ca un scriitor in literatura dialectalä aromini,nit ca unul care apartine literaturei romine, intrucit aproape intreaga saactivitate literati de altfel valoroasä §i variati e cristalisati Inlimba ¡iteran. in privinta aceasta, istoria literaturei romIne contemporanetrebue si tie seami, In afati de alti scriitori aromini, §i de poetul G.Ceara.

Participind efectiv la nomadismul Aromlnilor oieri, G. Ceara §i-afäcut clasele primare vara la munte §i iama In iernatic. A absolvit liceuldin Bitolia, dupi care a urmat doi ani cursurile Facultitei de Litere dinBucure§ti. In 1906 a fost numit institutor la 0§ani ; dupi un an trece laCtiva-Palanca, iar in 1908 e numit la Verja unde functioneazi §i astäzi.

Ca mai toti scriitorii no§tri, nici G. Ceara n'a reu§it publicaseparat toate bucitile sale (prosi §i poesie), ele rimiliind imprii§tiate indiferitele periodice aromIne§ti ce au apiirut pinik astäzi.

www.dacoromanica.ro

CINTIC(Motiv din popor)

ArmIna se-aspilaLa 'nä fäntlnä-arate,$i tu-apä 'fi TiIkeaAleaptall mu§iteatä :

Mof n'iatä cum nu-§i fu,Albeatä ca di anghil,Voi ocl'i chindisit$i dzeane cundillate,Subtlre mesi-a mea$i trup ca chipari0u,Carl' gione va vi l'ia$i cari va vä härseascä?"Aratea ploace avde$i lailu loc IN grea§te :

lo, feata, va li NailSi io va li härsescu 1"

TE-A§TIPTAI

Te-a§tipthi aseará sYinlSun umbrata tea di chinl,Pat di mu§cl'iu si-t adar,Feats mea di picurar,

www.dacoromanica.ro

248 TAME PAPAITAGI

Te-a§tiptaf §i nu vin'i§i,Vruta mea; mi agiir§i§f ?Si-agar§ea§te-ahiti vreare,Dulte, scumpa mea v'isteare ?

Moi Mice ditTot cu tine mi nvrisedzil ;AzI dimneata cina sirmaiTot tri tine fo ntribaf !

Muntil'i mi ntriba cu dor :lu-i lilicea muntilor?"

5i fintina-n7 pu§puragfone, vruta ta?"

N'i PITRICC AlUz;EATA-N'I POR

N'i pitricu mu§eata-n1 dor,Lilice dit hoari lor,S'tu lilice carte-avea5i tu carte n'i scria,

seria jilos §i-amarCifone picurar

.0 laf gione di tu munte,Cu luteafirle tu 'frunte,

Gione picurar !

.0 Lai gione picurar,Di.. and nriarsi§f calea-ambarSlindzidari lafle of,Ci nu-1 virnu dinipof ;Putrida §i-a tia cutar,

Gone picurar 1.

www.dacoromanica.ro

ANTQLOGIE AROMANEASCA 249

PlIngu fadzl'iS'deapira, s'diring chin'Il'i,

GIone picurarl

O lai gione picurar,Di and n'Iarsi§I calea-ambarSlandzidziriiN'ialile ca stealile,Ca nu pot tra sle-angan 'far,

Gione picurar !Si va s'chIara laIle n'Iale IN'ilä nu-af, gIone, di eale,

Gone picurar?

0 lai gione, gIonle-aSi-n'l te.agiungi dorlu grefi,Dorlu gral di talSi di ocl'iSi s'te-aduca cama tr'oar',

GIone picurar !V'inu, gione, v'inu, frate,Nu-I picat de-a meale n'Iate,

GIone picurar?"

EL AWARE

El moare tu munte, el moareLa-aruga luI di la cutar,Livendul, mu§at, picurar;Arana dit cheptu nu-I doare,Ma moare aleptul gIunar.

www.dacoromanica.ro

250 TACHE PAPAHAQI

5crumati ¡'i-u budza di seate,al arse amarlu gugo§ ;Se-asteasira fucoO,5i suntu mul'iateTu sindzile caldu §1-aro.

Tu-andreapta 'nä-apalä el strindze5i frinità4 apala atea,CO s'frimse end noaptea s'biteaCu Gretl'i ; §i-apala-i di sindze,Di sindzile multu, du§man.

noapte s'bOtu el, aslanlu,Giunea§te 'nä noapte s'bAtu 1Cind luna di cruie tricuUn plIumbu mea lu-arse fidanluS'ca bradlu di munte cidzu.

S'ma cura-a lui sindze, tut curiDin rana händoasä din cheptu,Dit bratlu-atel frimtul andreptu ;Di slondze l'i-u mplinä-a lui guraSi moare gIunarlu aleptu.

El moare ! 5'1'i-u dzic cirvinarriDi ngfilos sun umbrate cäräri,Cfilar pri-a. lor crete muläriEl moare, §Ti-u dzic picurarl'iCu jale diparte prin dzäri.

El'i anti §'ficiorlu l'i-ascultä,L'i-ascultä cu vreare §*cu dor ;El caplu §i-1 mutä li§or,Ma frimt di durearea tea multäSe-apleaci miratlu fidor.

www.dacoromanica.ro


Diparte prit plaiur1 cupiileSärmate deacioari sun bradzAzghiarä §i nu-aflä räpas;Di clopute-asunäMal oile luI dormu tu mas.

Nu-1 virnu sirma azi eale,Nu-1 virnu s'li dinipoI,C'armasirä crete di mol,S'va chearä mu§eatile n'iale,Va chearä §'märatile of.

Cu greati ficiorlu hgrchea§telun'ina-11 se-astindze di-un'oari

Si s'deapira chin111-acatarä,Pädurea cu boate zghilea§teDi multa dureare amará.

Ma soarle, pi-anarga din dzare,Prit §itäle verdii di chinSe-analti pi terlu sirin,Si treamburä -corbul di soare,Pitrumtu di multu virin.

Tut loclu di soare se-aprease,lar n'erlile es din cufbarMa§1 gionile-atel picurar,Ca teara märatlu se-asteaseLa-aruga lul di la cutar.

www.dacoromanica.ro

252 TACHE PAPAHAGE

UN TILEGRAF

Un vimtu avros bätea dit amare §i frindzile proaspitea ponllor pu§pura un cintec te ti sitira la inimi, Cire§l'i '§iligina tu vimtu crea§titele a lor fudule, incircate cu lilicealbe, te scintilla la soare ca crea§titele-a Elimbulul, §i mur-mura, canda, härioll, di mu§eata lor stole. Lilicile scutu-rate sligina li§or tu vimtu §i si-a§tirnea, ca apäll dineaila, pi larba aruvinati i vearde ca ve§tul. Ung nlurizmimu§atä di trandafilä umplea grädina toati §i alghin'ile az-bura neacumtinat di sti lilice sti lilice, vizindalta ca ,unpllumbu te v'ine di diparte.

.Sun un nuc stuputos §idea mproastä uni niveasti ti-niri, ci di optuspriv'inghiti di an'l §i turtea cu furca.Era analti §i scuturatg ; avea un trup ca chipiri§lu ; perluarus ; era implitit Cu doaüä cusitä groase eft bratlu §i-anvär-tite 'n cap. Fruntea a l'el analtä §i sirini era albi ca spumalaptelul Sufrindzeaüa a l'ef, amisticati, laie §i subtire cagatanea, sti doi ocl'i alba§tri chindisit, scildat tu uni dul-teame te si-u mutre§ti bana toati §i si nu ti saturI di mu-trire. Era un anghil prgpsit, un anghil fArà peane.

Alaturea di nisi si-agiuca doi : un ficior cadi opt anl §i unä feati ca di §ease. El lu-acl'ima Null, iaranisi Florica.

FicIorlu tridzea uni cirvane di call' di lemnu, ascilnatun di alantu dupä bole ma mirl'l dininte §i ma n'itl'i di-näpoI ancircat cu minucl'e di larbg proaspitg.

Feata, un bujor di featä cu dol ocl'i mAri alba§tri,,culca pipu§ile ca s'doarmi ta casa di chetri, adirati cumä§itile-a

Turtea mull'area, fuslu si-anvirtea zvinginindalul §itatile di hire nu si-anumira. Si-anvirtea fuslu §i la caplu-aPei mu§at si-anvirtea minduirle-ateale cama furtunoase. Are

www.dacoromanica.ro


aproape un mes di cindu lui carte di la gionile-a§i Tul'ia nu si-avde s'v'ini. A minarea aisti nu-PI da aripas,

cutulburi mintea si-11 sfreadini inima, atea inimi ndzer-ni, arsi di cin'ini. Ci, vezi cum nisi are avdziti di la unsi di la altu, atea pusti di Americi easte ahlt diparte, cimintea nu-t agiundze. Si-apoia eit piriellu nu are amarea...

Cindu aiste mintuiri u dirina, firi s'te-achi-ciseasci, acitari sti fata Pei albá, i un sus-chir, litit canda dit frundzile di hicate, disfeate budzile sub-tiri §i visinate a corbil'ei mul'iare.

Ficiorl'i s'turnari aspireat citri mama lor si, cindu uvidzuri cu ocl'il'i Iácrimat, alisará agioclu §i si-apruclitaridi nisi.

Te ai mamá? intribi ficIorlu cu boate lingu-roasi L. aproape pudideasci §i el

Tiva, scumpul a li mame !Cum tiva ? cite plindze maci nu al tiva ?..Ba ! eú s'plingu ? nu plimsu, scumpe 1Ba plimsisi 1... ti vedz di pri ocl'i ci licrimat.

la, §i pri fati ai licrin'i.E... plim§u... plimsu di haraiii cá vidzui cum v'agiu-

cat musat §i cu minte.Tru oara atea un cue albastru vin'e di §idzu sti caplu

a lor pi uni Iumache di nuc. Lumacheaori eitri 'n sus §i càtrâ 'n ghios §i cuclu aciti antinuma.

mutará caplu hîrioi i Nuti intribi mi-sa:Mamá, cindu vin'i cuclu ?Atíaltari, hil'ilu a li mame !

?1...

Mamá, lu s'duc alindurle lama ?Diparte... dip arte...Diparte... diparte... si easte multu diparte pink'

ado ?

www.dacoromanica.ro

254 TA CHE PAPAHAG1

Multu!... mintea agiundze.Multu... Mama, ma largu easte America di aclo its

s'duc purl ? Cite nu vin'i §i tata cum vin'iri alindurle pru-muveara ?

Va scumpul a li mame ; nu vi dzi§ti efiva s'v'inä ?

$i cindu va s'v'ini ?Tora, wronia.- i va-n'l aduci ciandä ti cirti ?Avdzi nu va-t aduci 1...Si topci ?$i$i-a n'ia unit päpu§e din päzare cu ocl'i alba§tri,.

ca atea te are Aura ale teti Lenä ?$i-a tua, hrisafea mea, §i-a Via !Mamä intriba iara .Nuil easte gione tata ?Gione, cale§lu-a meti, easte gione ca bradlu vearde-

di sti$i mu§at ?Mu§at? mu§at ?.. ah!.. easte mu§at ca tine, bu§-

cul a li mame! §i marata murni '§i strease 'n bratä fi-cionu §i-1 supse di bäpare

Tu oara atea poarta arisunä cu vreavä §i tinira mu-liare arsäri ca chipinatä di §arpe. Tu cärarea di cäträ poartividzu prit tufile di trandafili cä Tull, un chiragi di hoarä,cusurin ver a Pei,- v'inea cu di-alaga. El, cum u vidzu didiparte, mutä un plic mare §1 gri mplin di haraiii:

Me§ti, Zorä, tilegraf di la Tulici".Mul'iarea s'cutrimburä. Canda nu §tiù cum v'ine a-

istà häbare, cä ma multu u-aspire di cit si-u iriseasc.ä. Dicit, aspirearea easte 'n cot, câ tilegraflu te-l'i aduteeaste di la Tuila, di la scumpul a Pei gione, di la mult a§-tiptatlu a l'el xinit, te-l'i avea scriatä, aria §i-un mes, cä vas'v'ini. Ea feate ndoatiä. §gl'iate citri Tuil §1-11 dzise cu a-rislu sti budzi :

www.dacoromanica.ro

ANTOLOG1E Aa0MÄNEASCA 255

Ah... §tiam... ci va s'v'inii. Isei-avea scrisäel ci va s'v'inä.

Null §i Florica cind avdziri aiste sboare, intribari pimama lor

Carl' va s'v'inä, mama?V'ine tata, luteafirl'i a li mame... V'ine tata 1V'ine tata ? dzî4iriin'icizan'il'i mplini di harati,

.§i-acätari si-arsarä pit grädinä, strigindalui : V'ine tata t..V'ine tata .."

Zora luä tilegraflu, il disfeate §i aciti si-1 citeascä cumintea ma, färä si scoati un zbor, ea cadzu sfuldzirati tu--ariditina nuclui stuputos.

Tull, vidzindalui ci Zora 14;4 färä si §tibä ti curä,fudzi cu di-alaga 'n casi greasci al preftu, tata-su aZore.

Grädina si-umplu di lume. Mul'1erle '§i smuldzea perlu,-alte bätea §i ca dol purunghi aspäreat,v'inea di-avarliga di lume, farä si §tibä te lì si fate. Di cit,vidzindalui ci toatä lumea plindze, fat-A si vor, lä vin'e, nu§tiii cum, ca jale §i ac4arà §i en si plingä deadun cu alantäfume.

Analtu, Cu caplu gol §i cu perlu cair, arucat sti-anu-mire, §idea preftul, andupirat di nuc, färä si scoatä un sin-gur zbor. Durearea canda inclieatä gura §i l'i-aveaastupatä fintina läcrin'ilor. Cu dzeanile dipuse el tinea tumina andreaptä tilegraflu §i-1 citea. Sute, di orl poate lu-a-vea culti §i canda tot nu-l'i v'inea si si ncreadä. S'moaräTuna? Si cu toate aiste tilegraflu serie ci Tulla muri §i eleaste pitricut di Dzimä, ficiorlu al preftu §i fratile a li Zore.Nu poate s'hibä minciunä. Tul'ia muri !

Manta* dzuä canda sfulgul avea cädzutä sti ntreagahoarä. Ahitä ¡ale §i ahit virin stribitu azä prin hoari ci i

si pare cä hoara ntreagä easte un murmintu apärnäsit tuirn'ie. Aräzboaile nu si-avdu sibatä, cicrichile nu §uirä, nitiscamnile nu yrknsescu. Cipit di om, niti alätrat di cine.

www.dacoromanica.ro

256 TACHE PAPAHAG1

Ma§I nolgica hoaril'ei, tu casa albä te si-analtä din grädingngl'igatä di lilice, si-avde un murmur adincos, i§it canda ditmurminte, un cintec jilos te ti fridze la inimä ca gilituri a-ru§ite 'n foc.

Ca ti mirinde, cimbana di la bisearici aciti ca s'batiarea §i vrähnos, ca di la mortu. Väzura a l'ei stribitea pritvimtul angricos §i-adutea jalea diparte... diparte prit crea-curile chitroase a muntelui pustuit.

Muri Zora 1... §i hoara ntreagg, n'ic §i mare, si-aveaadunatg la casa albä di nolgica grädinärel ca si veadä nicauna oarä, oara di ma napoi, pi Zora -al preftu, pi-ateaHamburg a hoaril'ei ti cari hoare ntredzi alumtatä.

Di unä parte §i di-alantg di mortul ingrupat tu lilice§ed inviscut tu lál Nu §i Florica, ca dol anghil'i invirinatsti murmintile a Hristolul. Ti si-arupea inima di jale §i nu§tiai cari si plindzi ma multu. S'plindzi tinira niveasti, unglilice sitiratg tu caplu a prumuve4ri1'ei, i oarfin'i .arg-ma§i ern'i §i färä andoapir tu lumea aisti ?

Cindu preftul arucä atea di ma napo'i minatä di targsti aniltä citrä ter §i dzise cu boate nicatätu lacrin'i

Xeani. xeani ! blästimatg xeang,! ... tine nipustui§i hoarile di gion'i, tine zmulse§i suflitlu a faril'ei anoastre 1"

www.dacoromanica.ro

ION FOTI

www.dacoromanica.ro

S'a näscut In Clisura, in 11 Decembre 1887. A absolvit liceulromin din Bitolia §1 §i-a luat licenta In Filosofie gi Litere la Bucure§ti.

Particularitatea esentialä care caracteriseazä activitatea literarä alui Ion Foti este un f el de dui4e romanticä. Elev fiind incil s'a §i ma-nifestat In felul a cesta, publicind poesii i schite In periodicele aromi-negti care apäreau pe atunci, continuind s publice lucruri fnimoase §i Inepoca studiilor sale uniyersitare. Insä, domeniul in care personalitatealui apare mai mult sau mai putin bine conturatä e literatura rominä. A scosun volum de poesii Poeme pdgine ; a tradus Prometheu Inlänguit i Pereidin Eschyl lphigenia in Taurida de Goethe. Are sub presä citeva vo-lume de studii literare, -un volum de poeme mire Vis si Aurord, precum§i un volum de pove§ti filosofice.

In 1912 a publicat sub titlul de Biblioteca Aromineascd un volumintitulat Cintile, continind bucäti de I. Foti, ca i de alti scriitori aromini.

www.dacoromanica.ro

PICURARLU

Se-a§tearni pisti munti neguri,Prit v5I'ItirI nicurmat se-a§tearniUscata frundz5, §leriu netzearniMinuti ploaie. S'duse veara,S'cu nisi s'duc tu xeane IaraCupiIle toate, pul'i §'gion'Il'i ;$'ca lall'i guli§ang sunt pon'Ill,

Cii-I larnii 1

Se-aproache lama grea0g, pond&Se-aproache... terlu tut se-angreacäCu niori Ca Mull' §'cum va s'dzaciAhintä me§I sum neaai locluCa mort, §i-un dorslu-ardearelocluhei mi pitrunde §i-n'I mi-azvindze.,;$'tu cheptu suflitlu-n1 se-astindze,

Si-ni seaci l

Tu vatri foclu bumbuneadzi...$i-1 ghine-acasä §i-arihate...Si-Wi dat §i-amalami Vpilate,Si-n'i dat amiräril'e ntreagi

-

www.dacoromanica.ro

260 TACHE PAPAHAGI

S'te vor si-n'I da §i-Iu vor s'mi bagi :Ti tute-aeste nu-n'l daù veara,Lividzle, ni flueara

Te bate!

A 1 Mailu, cuclu si-n'i v'ineare,S'n'i-alas timbarea udä, greatiä,Si-n'l scot sugarl'i slaghi di neatiä5i-ascumtu s'cIntu sun cupace,Si-n'I umplu brinlu cu liyoace.Cu cuclu v'ine prumuvearaSi-atumtea-ascapi fara

Di neatiä.

ARM ÄNLU

Di vimturi agudit §'di neat-25,Tu munti stal §edutI bani greatiä ;Vei negurl v'in ca s'te-ayuneascä,Vezi plolle cad tra ete-agudeasci,S'di sfulgu bumbunidzareS'cutreamburä niorl'i 'n dzare.

Sain te stai sti cheaträ 'n sus,Si-aclo staI di chiro adus 1

Se-aproache, v'ine prumuveara,Va se-avdzI pri tu golin'i IaraCum bat fluerli,-aurlä cin'll'i,$'cum v'in parel-pareI Armin'Il'i.Cä lama s'duse §i-I diparte,V'in dit unit"' ti-I lungä moarteVizescu fadzl'i, cutl'i bat$'tu munti-I banä §i-I mu§at.

www.dacoromanica.ro


Criscurä n'el'i,5i-§I sotl'i ca se-adaräUn cor §i s'gioacil tu livade,CI-I vearde loclu §'vearde s'veadeVuloaga nclo, §i-aii tri mIcare5i-arate apä ati trl beare,STi-aveagl'e bunq di-arifiS'din ter l'arlde Dumnidziti.

Ma treate veara §1toamna v'ine,tersu §'nu-I tri ghine ;

Cä neguri-neguri tut se-alasi5'trl bani nu-1 la noi acasä.Ca Mull vezI cum tot negurI s'tinduSlu-acoapirä analtul Pindu.Videt cum frundzä cad §i mor,Cum plingu izvurle di dor ?

Fumelle ltiari hima-valea,Si-u vezi ma§1 hoara ti 1'14 jalea ;S'clrvän'I- c1rväni se-arnipseseu,and imnä turmile zghilescu ;and clopute dipun ca plinguTu vällurl, clnd lumachile s'fr1nguDi vimtu ; nu-1 tri noiNu vä turnat cä pon vi l'Ia.

Bat caplu, läcrin'l tut lä curä,Au§l'i sloarnä, s'veadä vrurä'Nä oarä muntiti, ma§I 'nä oarä,CA poate-arnialu va cheari...5'cum sta ncilar, ca 'n v'is là easePidurea, hoara, §i-a l'eI case,.Si nclo fug muntill ca stihi1,§'tu cheptur1 mor di nAdiI.

www.dacoromanica.ro

262 TACHE PAPAHAGI

Tu xeane alti inchisescuS'duc nl§i dit loclu arminescuTu xeanile MI Indo si moari,.si-1 zghicut, plingu, jale-amari :Niveaste plingu, plingu mame,Ci azi e deapirlu cu-aname,Zghilescu ti cger,S'usuci fätle ca di mer.

Fig. 22. Cu catirul-cd1cluzci in 'runts, Arominii din Samarinai;i schimbd locuinja.

lu n'erdzi, iu ti dull, Armine ?Ni soe al, ni hoari-armine IS'la noi s'duc unä cltiDi jale te nu-i graf si-u spuni

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIk AROMiNEASCi 263

Adetle, mu§utetle toate;Ni sintu cistle alisateeDe-angusi mumin'ile ni mor'$'tu xeane n'astindzem di dor

Di vimturI agudit neatii,Tu munti stal eduti bani greati ;VezI neguei v'in ca ete-aTuneasci,Vezi ploile cad tra s'te-agudeasci,

sfulgu § di bumbunidzareS'cutreamburi niorri 'n dzare.

te stai sti cheatri 'n sus,stai di chiro adus I

BOATEA MUNTILUI

(Dupä H. Heine)

Tu munt un picurar cintaCu boate-ahlt jiloasi;Acasi di tu-arniti

s'turna acasi :Ah, vruta 'n prak mi-a§teapti,

I vruta--i mititatia ?Un scl'im dit munt si ndreapti :

«I miritati».

§'dipuni-a§i invirinat,Cu piing §i suschirard :

Pi lume vìr nu-4 ma lisatCa mine tu-agir§are.

www.dacoromanica.ro

264 TACHE PAPAHAGI

0, vruta mea, nu-t cama-adutlAminte, vreara-1 dusi laDit plingu fadzl'i tut :

«1 vrearea dug».

$'tut dzeame Jailu picurar,S'diring ma§i di-ahiti-angusi :

Si-eara se-astingu dorlu-amar I..Ma, ghinea mea di tora-i dusk$'tu groapi-ascachi di di-arale,$'di dor ascachi, ah, ma§i tu groapel.Dzem Nmuntill tut cu ¡ale:

«Ah, ma§i tu groapg»

(Dupà Goethe)

Ariii mu§eat §i lggirsit,lu fudzi mite grausit ?Pi mardzine-t mi mipduescu :D'Iu §iu n'erdzi eii muntrescu".

to es dit cheatrg scutinoasi,Prit flori duc apa-n'i hgrioask$'mutrescu mine ter §i lung$i-a stealilor di foc curung.

Alag zdurdit ca un fidor,Mi pindzi nclo ascumtu dor$i-ng pare-a n'ia tradzi jaleaAte' din sus ni-aspune calea".

www.dacoromanica.ro

GEORGE MURNU

www.dacoromanica.ro

O dovadä cä mediul cultural pe care si-1 asimileazi un, scriitor II,influenteazä Inteo mäsurä oarecare In productiunile sale personale o gi-aim t}i In opera literarä a distinsului profesor si poet G. Murnu: e im-posibil, cred, ca cineva, citind frumoasa-i poesie Chita si Burei ipe careo reproducem aci sä nu te gindeascä' la vieata epicä cristalisatä de:Homerin epopeile sale pe care D. Murnu le-a tradus In Intregime (Odsiseeafiind gata de tipar).

S'a näscut in Verja, la 1 lanuar 1868. Dupä notele sale biogra-fice publicate (cfr. RUM ÄNISCHE LEIINWÖRTER IM NEUGRIECHFSCHEN mit his-torischen Vorbemerkungen, 1902, p. 47), §i-a fäcut studiile gimnaziale laBitolia. Absolvent In 1888, se duce In Buda-Pesta. Ia )licenta In Litere(sectia istorico-filologicA) la Bucuresti, completIndu-si studiile superioarela Miinchen. Astäzi e titularul catedrei de Archeologie la Universitateadin Bucuresti.

Fiiri a releva activitatea literarä romIneascä precum si cea de ca-rierä stiintifici care i-a asigurat un loe de frunte In cultura romineascii,amintim aci cii G. Murnu e unul dintre fruntasii miscärei noastre natio-nale, a Arominilor, atit In vieata culturalä, ca si In cea politicktpartici-pind in Delegatiile Arominilor trimese una In 1913 la Londra, si alta in1919 la Conferenta Piicei din Paris.

www.dacoromanica.ro

DIT XEANE

Fudzi ¡ala di cärvane,S'duse gionile-n'l tu Keane,TrI§I tu ponda xinitie,Niti s'toarni, scrie.Ma§.1 un pulqa tu lo p di carteN'i pitreate di diparte;Seade puIlu 'n sus pri pom,Si-a§i-n'I grea§te zbor di om:

Nveasti bunä, nveastä vrutä,Costa-WI mi-are pitricutä ;

deade multä dimindareSe-adut dulte graft' di vreare :Lu-arde dor traMa nu-1 lasä xinitia;Si-easte-aräii §i-1 curmä jaleaCi l'I-u dipärtoasi calea,Dipirtoasi emultu grearii,Namisa sunt munt di neatii;Bat furtun'I di vimt acluse,Urlä-ariurle dipuse ;Si tu trapuri, §i tu aqua,Si tu astärlate

www.dacoromanica.ro

268 TACHE PAPAHAGI

Sta di-a5teaptä-armatulameDi-Arbine5i 5i di furame,Si cit v'in dit xinitieLA Pia bana 5'cätändie I..."

DORLU A GIONELUI

Un gione cu jale multäImnä 5'cintä 'n cale,

Si pädurile ma lu-ascultäSi-atea vearde vale :

Se-am cupii cum nu-are altu,Se-am 5i-unä fälcare,

S'bag cä5eri pri munte-analtu,S'hiù un celnic mare.

lrghilii di cal'i i lapeS'pasci tu vuloagä,

S'ved cum padea nu-l'i incapeDi li5or

Di muläri cirvaneChiprile se-asunä,

Pin' di Cäfidä si-agiungäS'pinä di Sirunä.

Si pri munte, tu pädini,Tu curii mupate,

Casa si-n1 algheasci mph*Canda-I 'Ili gate.

www.dacoromanica.ro


Dol'i-aclo, lea piru§ana,Tine nveastä, mine gione,

S'nä. banarn harzita bank'S'vrearea s'nu-alba sonel"

FUGA TU ARNIU

Ca stoguri di flurie se-a§tearnä Irindza mpade,Niorl'i nvescu dzenuri, tu val'iuri bruma cade.Mizie soarle-aride pi lacrima dit erghi$'pitrunde tu padure iu pasc buluchi di terghi.Gion'i picurari te poartä de-anumirea timbareaCupii di oi '§i-angana §i hima Pia cararea.Di clopute §'di antic arsuna greii curiile,Caerle plingu ponde ca fug tu-arniti cupiile.Si s'trunduescu muntill di chiprile di iape$i de-arujirea cailor te lumea nu-11 incape,Si de-a fumeilor lava §i de-aurlarea cin'ilor:Cum treamburi tut loch' jilos di fuga-Armin'ilorVedz tu. ubor iu ncarca aveare §'cAtandie,Hirai pri cheptu muta §i ndoaparä furtie;$i alti frig numal'e §i l'angucescu splina,CA duca lä-i ambaraNu-ati mardzine carvan'ile te-ara4 '§i nchisira ;Barbatl'i imna, gion'il'i arsar §i n'itl'i s'n'ira ;Si cArvanari livendzi ma uira §i st-rigaSi-anarTa s'ming cal'i, mularile cu ci§tiga.Mul'eri l'ia di capestru carvanea §'trag didinde,Mu§eatilor Armane märeata cum 15 prinde 1Sti frimte baltul, poala sun brin, mutrita v'ie,Undzescu capitane tu-aumbra dit curie./Via 'n dzeani, ma nclo dipun tu vale

www.dacoromanica.ro

270 TACHE PAPAHAG1

Cu dizn'irdat imnatic cu cintäri di jale.noaptea si, dzua imnä farä

i-aclo lu ed fac tendi i hori di tendi-adarä.arvän'ile sunt sTrghite i se-avde dulte-aroputDi-a eungiunarilor cintic amisticat cu cloput,Di call te pascu te grescu, te-alaträ,Di plasea te si-aduni i doarme ning5 vatri.

Fig. 23. Cu corturile intinse, Arominii Pindeni îi petrecnoaptea sub cerul Irber.

Di nsus mutrescu steale cu dzeanileCum somnul discurmä si hoara ''ved tu v'ise;

inima lä-i frimtä .. Ma di va s'toarnä iaräMa s'da si nveardt plailu di alba prumuvearä.

singuri läit tu-arniii ma 's'n'ergu,Näpoi mutriti-arucä i. lacrima 'i-u-astergu.Tin mina lor pi frimte s'tu-alea dit sone °liraDiparte ved cum cheare .tu neguri vruta hoarä,

suschirä, jilescu, fac crute, l'irtare,CA dipärtoasa-i calea s'nu §titi a lor turnare.

cin'i

§i

www.dacoromanica.ro


MIRA 1 FURLU

Di treidiäti di.,, an'i tru xeaneS'toarni Miha-a li SultaneCu cirvän'i te trag furtiiS'disädzi greale di flurii.

Me§i intredzi v'in, cale lungi,$'mine 'n hoarä va se-agiungiNana 'n vale trec mulärile$i-umplu chipri §'boti cärärile

Ma cind n4i agiung la §oput,Prit cupace se-avde troputTu-aumbroasa ripidingSung chetri, frundza s'ming.

S'vedz cum es iniilicioase,kri capite bärboase,Tufechi §'cordzi scot näinte...114,ha s'cildisi di minte.

,,Di si fai trä banä jale,Adu ncoa fluriiie-a tale'.

Avdi Miha zboarile grite,Nu-Pi sunt zboare, ma cutite.Sta pi minduire greatig :Bana-i dulte, moartea-aratiä.Tra s'da scumpa Jul aveare,Cama-argil di moarte-Pi pare ;Cu tufechea tra se-aminä ?Ma sunt multi §i-1 diring.

www.dacoromanica.ro

272 TACHE PAPAHAG1

Cipitanlu strigi :

Di disà'dzle cama tr'oari,S'nu-amin moartea-aclo sti tine!

Miha lailu veade ghine,Di piricl'iu nu-i scipare ;'S'musci budza-11 di cripare.Ma d'iu sta ncilar pi glaoclu,la iu '1 arde 'n coaste foclu,$'cindu mpade lo tra s'cadiStrigà suschirind: Oh, dadii

Furiu-avdzi i v'ine 'n$i-1 intreabi cu dudie :

Care ti-easte vruta ?Cum dzic si cum te-acriami?"

Gri ns zbor astimt di bani :Miha-n1 dzic... SultanO.

Cum el dzise, tr'oarä furluPriste näs se-aruci zurlu,Plindze, s'deapiri si s'bate :

O laT Miha, o la frate ...

VURCOLACLU

Te-ti easte budza galbinäCa teara di murmintu,$i treamburä ca frundzileTe treamburi di vimtu ?

www.dacoromanica.ro


la spune-n% hil'e, ci pri trupMi treate gret di frici,Ma ved pi alba maste-a taCum lacrima ti chici".

O mami, cum si-t spun nu §tiet;Ma ghine s'plingu-n1 v'ine ;Q ni di-aritt nu pot si-t spun,Niti cutedz di-arline.

,Sunt me§i di dzile di-anda efiDucheam cite vimoariCum piste mese n'i-angrica'Nä cheatri di pumoari.

Si dzada cite ori n'i-apre§iiS'mutriI tu casa tuti :Ma nu putui: cu ocl'i s'daaDi-aumbra nividzuti.

Si nu-am durnai nopti ntredzi,Nu ni-am durn'iti, mini,Si toati oda n'I-afumamCu fumlu di eimn'eami.

Ma uni seari n'i-agir§iiSi-n'i mi chirdui tu v'ise;Ca un paraSis di milli'Ni pade-n1 si di§clise.

Vidzui un brat di gione vrutCi mi-apuci di meseSi-a§i cu jale-ni mi mutriSi dulte-ahlt mi strese I

18

www.dacoromanica.ro

274 TACHE PAPAIIAG1

duciura un grald durut5i-un graia di vreare multi.Tra s'nu lu-ascultu n'i-eara grea,Si cama grail

Eti-n1 me-anvileam cu cerga ta.Di lîn groasi faptä :Dimneata goali tot me-aflam$i cerga tot astraptä.

Si truplu ntreg n'i-eara curmat,Ducheam un dor di sine,

videam arupt un per$i-aclo arupte cl'ine.

Tricuri me§i §iCind se-alinci 'nä seat-aApioapea-n1 tiniva. Mi scol$i teoari-aprind 'nä teara.

Te s'ved ? 0 dada mea,Vidzui cum caplu scoaseUn om di lut, 'nä fandazmä,Un bair alb di oase.

VV.' vurcolac, §i el intreg,El, Chita mortu, dadä,Cu ocri-aiiindusit in cap$i galbin ca di dzadi.

Mi §irpita §i ded un zghic$i vrui si-nì fug diparte;Milie-n'i vin'e §i duchifTu chept un her di moarte.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASC1 275

INA noapte li§inati-arma§ii,Murii inä noapte ntreagi...Ah, v'inu-aproapea-nl, dada mea,Si brinlu.a meri dizleag5.

Ci-n'i easte greti §i fata-ascund,Ma ghine s'plingu-nq v'ine ;Ci ni di-arAti nu pot si-t spun,Niti cutedz di-ar§ine...i.

Si muma toatä nabini,Sta ayr5 ca zulape,Cum veade brinlu-a featil'eiCá mesea nu-l'i incape.

CHITA .:3I HURI

Tu umbrata plaiului vearde,Tu vuloaga tea dit cheareVezi 'nä fucurin5 te-ardeSlumlu le tu creacuri cheare ?

Ninga vatr5, de-anvarliga,Stall t5burI di F5r§irot ;La un singur '0-ati c4tigaSi fácut mutrescu tot.

Nolgica el sta c'aslanlu,Lae l'i-este fustanela,Gion'ill l'i grescu ocipitanlupMuntill grescu aCustarela»

www.dacoromanica.ro

276 TACIIE PAPAILAGI

Sum tufoase sufrintealeSfulgu-a lui mutriti-ascunde ;Treambuzi ma brue§ti la eale).GPet di moarte ti pitrunde.

Ma§I cu ciefula,La 'nä parte, un giunelSufi' cu brat rumen sulaSi mutrea§te vrut la el.

Neare Costa cipitane,Fate el cu-aris in guriTinti an'I un i zimaneDi cind escu fur tricuri.

Tinti an'I eü t'amDupi tine tor di dor,Ma nu-n'I pare c'am binati!Ni minuti-alumtitor.

Nicurmatlu-nq suflit nical-ars di seate tra se-alumti,

si-nq lu toarni fricaN'Iardze 'n piri ca la numti.

dumanl las' s'hibi,Vrea s'lu-arup chinetlu tot,Lumea ntreagi tra si §6135Te se-acrIami Fir§irot.

Ah, In-I eta di &nameSi-a livendzilor birbatTe bina emurea teanameSi tu eintite-alivdat I

www.dacoromanica.ro


Azi ca puilu färä arpeMa ti hidzi prit ascumti§urI

i prit välluri, ca un earpe,Firä s'e§I tu pade,-archi§ure.

A§i gri ; cu plängu §'n'iläPleacä fruntea.11 niuratäS'Falle fata-l'i trandafiläling lacrimä §crumati.

O laï Chita, mutrea ncoa, la'!Avdz' a capitanlui zbor 1Lasi-t nica s'doarmä pala

i giunescul a tail dor.

Tora nu-al vim' amintatic ;Ma nu-i oara tea diparteTe tu-aprimtul alumtaticVa s'teaprochi di laia moarte.

Aslanbegg-n'ï. deade zborluTra s'Iu-a§teptu dupä-un mes,si-are oamini mult ca norlu,Canile di Arbinesa.

*

Tricu meslu §i-Aslanbegi.Vin'i contra-al Custarela ;Ca furtuna-agiundze GhegiSi-11 alghea§te fustanela.

Oastea lui da cap in dzeanä,Tot urn'esc tu-aripidinä,Ca cupii di taclii te-anganäPicurarlu §i-11 milling.

www.dacoromanica.ro

278 TACHE PAPAHAGI

Pulbirea ca nor si scoalii$i se-astearni pri tot loclu ;Aaa scapirä 'ni palkCama nclo ruseaste foclu.

GIoni sunt canda.Nii di-asparismi nu-asculti;Si-a Ruihän'ilor banda,mima 15.-1 cama multi.

O lai, o la' Aslanbegi,Se-avde-al Custarelä boate ;Di si-ai tine virnu Gheg5.Scoate-nä-I tu pade-atiate

Cä-am birbat eti dupä mineTe nu vor giuneati-ascumtkSi ag va s'vedz ma ghineCare-i cama bun tu-alurntä I"

Ma lo tr'oarä di häbareBoatea cäpitanlui ; BetiluFate semnu i arsareBurk-alipidat cu zmetilu.

Evil cum nu easte virnuSi tu sbt fin uidie;Pulpa-l'i trup di fag bitirnu51-a lui cheptu 'ni curie.

Gione-avdzit tu-armätulame,El surpä tr'un. alumtaticMate gionl dit Arbisame,Dzate sfulguri di giunatic.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCi 279'

*Burk grea§te AslanbegiCu un grad ligat i stres ;Burk-ascultä: ti vol Ghee! rS'Buri dzite : Besa-bes I" .

Nu-apuci tra s'easa BurkS'dit pitulifi di corn'i ia-l-Ia :Cu-ocl'i aro§i, turbat di uriEase Chita,agalea-agalea.

A§i imna ma§i aslanluTe-§I cunonte-a lui virtute ;Si cum calci el, dail'eanluS'par cä stati padurile mute.

la mutrit-lu voi aleptul,Te pirifana-i agrime ;Fesea-li di Tumuza, cheptulMa§i Tiamandzi, ma§1 asimel

Pala-l'i sfuldzira. MizieStith' zverca lui ca luplu.Se-avde troput di flurieCandu-§i trunduente truplu.

0§tile tu-aumbraDi diparte ma mutrescuCarl di dof va s'baga minaTu-alumtatic barbatescu.

Ca doi luchi te-aproape-aproapeaV'in §i zgroamica, zgirlescu,S'vedz zulapea cu zulapeaCana arid; canda s'nairescu ;

www.dacoromanica.ro

280 TACHE PAPAHAG1

Dol'i s'cafti cu mutrita,Dol'i ayri ma emisuri ;Buri se-apruche di Chita,Chita se-apruche di Buri.

cu zbor di pezi-l'i feateArbineslu : Cap apres 1Carl, mil-ate, ti pitreateSi-n'l te-acat c'un Arbines ?

0 laI tihilaiü, Armine,Bratäle-ni intreg ti ncap,Di cicior §i ca un cineAm s'ti pliscinesc tu trap 1

Orn'i ecin'i ad si-t dizvoaciAest cap te-i gol di minte,Virnioari s'nu-n1 ti faciArbine§ilor s'e§ì' niinte 1"

pot s'te-alavdzi,Strigi Chita ; vA tiii halaTe-i di voi ? Mag zboare. Avdzi:Ada escu pala 1"

S'Chita s'da cu pala ndreptu,§i-ayru di haradi urli ;Hilmanadzri s'bat pri cheptu,Percea l'i si muti zurli.

Ma rugoace coarda-PI §'cadePriste iutiganea-al Buri ;Pri la per li§or lu-arade'NA lioarä til'ituri.

www.dacoromanica.ro


Si cum doI birbeti tu munte,Dupg Vstringu,S'bat cu coarnile pri hunt&Ping coarnile-a lor s'fringu

A§i suflitlu '§i-adung.Si di goade nicurmate,Greale armile Ig-asung,Ping cad bucgt adrate.

S'ila di perce cart' cum poate,Di sunsoarg ma se-anclupg,S'pingu cu puterile toateSi s'diring, si se-arupg.

Si cum undile di-amareAila cad, atia se-aling :Unlu cade,-alantu-arsare,Mor *i virnu nu si ncl'ing

Dol'i zmei di brati sloarg,S'deadirg cu-ahinti forti,CA i munt s'cutrimburarg,Di sun loc scularä

Trei ori 11 freadze Burg,Trei ori i Chita-1 freadze ;Si tu aesti mintituriVirnu-azvimtu nu se-aleadze.

S'Custarela-atumtea grea§te :.0 la! Aslanbegg, dure ;

Se-alumtarg birbitea*te ;Haide, v'inu ncoa 'n pidure

www.dacoromanica.ro

282 TACHE PAPAHAGI

Pri-wirnuta mea timbareSn mbunAm. Sint doll-slept!,a di frici nu.aü hibareSi la moarte n'ergu ndrepti.

S'bigim gra§i sugari si s'frigiTu vuloaga tea di znIuri,S'bea cu plosca tot, si strigi:cS'ni bineadzi Chita §'BurA "

www.dacoromanica.ro

NUS1 TULLIU

www.dacoromanica.ro

O comparatie intre scriitorii nostri pentru- stabilirea superioritäteiunuia fati de ceilalti, clasificindu-i, poste fi de cele mai multe ori nefe-ricitä In resultate, Intrucit. fiecare se caracteriseazä prin cite ceva pro-priu. Totusi, cred eä pirerea mea nu va ridica nici umbri de indoialämicar In sufletul eelor care cunosc literatura noasträ dialectal, afirmind

Nusi Tulliu In afarä de neintrecutele-i calitäti de formä In genereeste cel mai mare liric al Aromlnilor. In legituri cu aceasti afirma-

tiune aci e locul ca si relevez* cä bucitile pe care le reproduc ad dinNnsi Tulliu nu constitue quintesenta literarä a celor pe care ni le-a läsatpoetul nostru.

S'a näscut In 23 April 1872. Si-a fäcut studide primare In Cli-sura. Dupä ce absolveste liceul din Bitolia (1892), functioneazi un an caprofesor la gimnaziul din lanina, trecind dupä aceea la Bucuresti, undeisi ia licenta In Litere In 189Y, dupi ce a urmat doi ani i cursurile Fa-cultätei de Drept. E numit revisor scolar in Epir i Tesalia. Dupi doiani se reintoarce In Bucuresti unde ja conducerea unor periodice aromi-nesti, cum este Ecoul Mocedoniei, etc. In 1903 se duce In Germaniaunde stä trei ani. Numit ca inspector regional in Macedonia, revin,e insatul natal (Avdela), unde stä pinä la 1912. Räzboiul balcank II aduce-ea profesor la Silistra, iar astäzi se giseste la catedra de romini dinChisinäu.

In afarä de numeroase bucäti In versuri i prosä toate impräs-bate In periodicele noastre Nusi Tulliu a scris i un roman in dialectMurminfi Pei crufe, publicat In EcouL Macedoniei".

In limba literarä a scris : Poesii lirice-eroice (1907), In munfii Pin-dului (roman), File rupte, etc., lar in manuscris are bucäti pentru cltevavolume.

Nusi Tulliu e cel care a scris mai mult decit toti In dialect.

www.dacoromanica.ro

Diparte, tu-arádzimuri,Tu-a PinduluI surin.Ard hoarile-armine§ti,Arminil'i piing virin.

Diparte, tu arungurI,2ghilesc surir1

muntil'i aru§escuDi sindze di Arminl.

Diparte, pri tu cheruri,Nu-azgliiarà azi

turmile sunt dnseoarfg.n

Diparte, mult diparteSunt jale §loc,5ca pira n'i-arde caplu§i s'suschir nu-aflu loc.

www.dacoromanica.ro

286 TACHE PAPAHAG1

CINTrrE DI JALE

Sunt gol' i di turmeSi plaiurile di stin'i;fildurile piing jilite,

Un mlndzu nu-arujea§te,CA 'nu-are irghilii;Se-aspargu-a noastre hoare,Vulodzle sunt irn'ii.

Cirarile suntu udeDi sindze arminescu,Pri le§uri nu vedz vulturi,Ma corghil'i ma§i

CA vulturl'i dit PinduDiparte fug di dor,

avdA zghic di jale,Caimolu-Arminelor.

Ni cutri nu ma cintaPi dArmile de-alun,Ma frimtl di dn'iniCu-Armin'il'i fug dadun.

Si-armin a no*tri muntiDi vimturi masi bitut.

lu cale-ambar cu n'ill'i,Armin'il'i-a mei durut?

www.dacoromanica.ro

MQ

TE

NG

tO

zC

L.=

fkl

,s,..

..,,,

(

< ,

Z,

IDC

Dsu

..,.1

:!

5m

CD

0". C

Lrm

SDO

-1...

'

5F

d'ig

ende

. '10

,47-

--'

-ir

:1,

'...'.

--

..5

loor

t:,,,w

,È

l .s.

4,..

I,

all A

ft,«

J.r

-75

C,(

.4,i

tAb

DI

o vi

i;,.

.y...

,..s,

-1,-

.,v

....

1. W

gger

t,. =

LA

, '',

Vor

,4,..

..4,1

1....

....4

,,.

-.,

,,,.

i-:

-Io6

4rc

,i+A

.0e5

.4,1

u4r,

1...t

:..i..

::.':n

r":4

"-}1

¢ ,

'.

..'"I

i-P:

ilti

-,...

To.

..

,.....

.3..f

r..h

.nriV

.6,

1.,

I. .1

....1

4.. .

..Iv

......

),.

1...

,,..

.,4...

....

',li

eM

I ,..

..fte

.c.,

,,,,,,

-.0,

.sn

,.....

.,Ai t

,"-'

,

..,v

_o P

..,-

^._

_

G

--51

.0--

-

Fig.

24.

- S

itual

ia e

tno-

geog

rafi

cei a

Pen

insu

lei B

akan

ice

pete

le n

egre

repr

esin

tei r

eisp

indi

rea

elem

entu

lui a

rona

nesc

.

E.;

E

Ort

Eni

Nac

kAPt

uQue

cokA

CE

DO

- R

QU

MA

I N

SII

CO

UT

Z0

-VA

IAQ

UeS

)

;.1

1..tr

itior

iXT

6e!

C

;79/

3,, P

..41y

/ezo

rtP.

-

A. D

. qta

nosi

uPa

riT

191

,

CD o..

a..

G

www.dacoromanica.ro

288 CACHE PAPAHAGI

Tu plaiurile dit PinduPidurile armin,Ci ardu-a noastre caseSi moare lailu-Armin

ludo s'ti torn'iVedz scrum §'cinu§e ma§T;-Di dor atumtea plindzi$i scrum §'cinu§e ba0.

ludo s'tl torn'iMal läcrinq edor ;Diparte fudze-Armlnlu,Ca pul'iti azburitor.

'Si-alasi streaha-aspartiSi vatra Uri jar,

siduti, citrlu s'dutiArminlu picurar ?...

America, diparte,Diparte, piste-amiri.Di jalea lor i frundzaSe-alasi pi ciriri.

Ambar s'vi hibi calea,O vrut Arminq a mei IMa s'nu-aglr§it fintln'ileSi multu grei.

S'nu v'agirgit$i populu-arminescu....Nu cheare 'ni pidureFidin'ile Cindu crescu.

www.dacoromanica.ro


PLINGUL AROMINPLUI

Md; ii'isee Eivotat; inxpii;13?.sczoòXx tiOU xocup.ivr¡".

01-lele *i of-bobo,Plingu ochli di calmo,Plindze §Inima-n1 di dor,Ca birbiilu hi nior ;Ci-anlu-aestu mult-ariùNä. lo vetea Dumnidz'iù,NA lo turmile di of,0, ca vaI, ca vai di nollCar lu s'n'lardzim noi nu §tim,Nu putem de-atia s'litim,Ci him corghi §'dispul'Iat,01-lele, Rumin'i marat I-N'el tu-arniù nu-azghfari dot,Jilos plIndze-arnitilu tot ;Piing §i fall% Fir§irot,Cu Rumin'fl'i-alanti tot,Ci nu-ati of tra s'bagi stin'i ;Zghilesc muntill ilafl'i cIn'f,Ci nu-avd clopute §Iluerf.Ti ma§I suschir di mul'erf,Te nu-ati pine tri ficforfNiti eft pul'i cilitori ..Pieurarl'i pling di dnr,01-bobo pri dorlu-a lor !Piing ca °Ile fir' di n'ell,Te se-adari §cret di ell?Nu-ail nitf noatin'f, ni birbetf,Ti l'ia n'ila pri-ludo tretl ..Cfindu vedz ci cimpul totDispul'fat armase dot

ig

www.dacoromanica.ro

290 TACHE PAPAHAG1

Di cupifle te-1 umpleaCind dit munti dipunea.

eite-aleapsim fi hirzim,Oh, gileplu tra s'platim,S'ma§i cirlidzile n'avem,01-lele, car'iu s'n'irdzem ?Va s'i§im cu furl'i tot,S'ni fitem cu cuclu sot,Si ca §cretlu-atel di cucTe pri dirmile di nucVplindze dorlu nvirinatVa s'plindzem di tru hicatLaile turme te chirim,01-bobo pIni s'mfirim 1...

CINTIC DI PRUMIJ VEARA

CintA cuclu 'pitrunicl'iaTu arungu, di cu seara.La turu§tile din dzeanaLIngiros cIntg fluiara.

V'in cupine dj diparte,V'in dit munte-agalea-agalea,S'di-a lor clopute te-asungN'i ti furä dorlu flalea.

La bisearica din valeBate toaca tea di lemnu ;Piste fata-a terlul albiS'zugrävsea§te limpid semnu:

www.dacoromanica.ro


Easte luna dipirtoasO,Luna per ca di flurie...Cit ficIorI nu 'i-u mutrescuS'plingu-amar tu xinitie

Duvaletea-11 di hrisafeScintiPIadza piste-amareSi l'aspune-a cOrvOnarIlorCalea lungi, calea mare.

TRU MUNTILI DI ZMOLCA

'N sus tru xnuntili di ZmolcaTuti noaptea-alatri Polca,Polca, beal4e cOtaa,Di tut ¿M'IN cama-araa;LatrO singurä pi Junä,Di Odurile arisunä.

Polcä lele, Polca' vrutg,Te-aI de-alatri noaptea tut5 ?Te-aI de-alatri nvirinati,Polei n'ica §i-alOvdatä ?Naca furl'i v'in furà,Di nu-t tate laia guri ?Naca v'in tr'a noastre n'Iale,TrI cale§ile, ca steale,1 v'in poate si-n1 mi leagO,Sclav s'mi tinä veara ntreagi?Cara s'v'inä masI tri mine,Bucät scumpi, tine,S'nu-n'I mi-acati cApitanlu,Dona, gIonle-atel du§manlu,

www.dacoromanica.ro

292 TACHE PAPAHAGI

Te-n1 mi-avina si-ni mi-acatiSi-n'i l'ia banä §linireatä ..

*

Nu-apucä tra sidzici grailuNoti-arus §'mu§eat ca Mailu,Cind un plumbu ndrept tu cheptuL'i v'ine-a celniclui aleptu ;Plumbu greii, plumbu di moai tePitricut di-ahlt diparte..Cädzu Noti, lailu, 'n pade,Ca fidanea c'indu cade,S'Polca, corba, dipriunilMitra di dor pi luni,CA muri maratlu gioneVitimat di furlu Done.Cind häbarea-agiumse 'n hoari,Vin'i nveasta-al Noti truoarä,Nveasta-11 scumpä §i mu§eatä,Cu cundillu canda-adratä ;

i-acätä si-§i zmulgi perlu,Di prindzea di n'irá §lerlu.Vin'i §'sora-al Noti cruna !Deaspirä di Vplimse iluna.Datile plingu ca birbill,Cá" l'armin in pade ha ;Pling ca terli -tru tuchitä,Vplingu n'ira lor 1iitä !...

O lai Dona, cäpitane,Te-adära§L tine, curbane?Virsa§i sindze tra s'bea loclu,Si-n'i te-ardä sfulgul §1 focluVitima§i tloti dallanlu ;

www.dacoromanica.ro


-'L vitima§i di tri 'ni pickDi niveasta-11 va s'din'ici,-S'corba-l'1 sor i va s'dirini,Di la Dumnidzi eti v'ini.

A CUCLUI

Cucule, mu§eati peani,Nu vs:if s'cint in sus, pi dzeani ;Prumuveara cinduli v'ine,Cucule, nu-n1 anti tine,Corbul suflit &A-nil' mi doare,A ta boate ci-n'i mi moare,Plingul, jalea di-n'i mi neaci,Dol'i ocl'i di-n1 l'i seaci

i di licrin'i §'di lun'iniDi la Dumnideáti s'ti v'ini ICucule, nu voi stri boat-5Tra si-nq cint in sus pi moariand da soarle-Anadolie,andu pull prit curieTu cufbaire s'di§teaptiCu dulbera mea aleaptä,Ci-a ta boate nvirinatiFrändze inima-n'i mgratiNeatia §'grindina s'ti batä I

*

Cucule, jiloasi boate,Ti-n'i-te ncoate, cama ncoateTra si-t spun ma§1 doati grae,Doatifi grae di sivdae ;

www.dacoromanica.ro

294 TACHE PAPAHAGI

Tra si-t spun märatlu-ni dorlu clnti la nior;

Si-n'I t'aspun caimadzl'i-a meiTra cint tu munt117 grei,lu Vfac cuibul met..Si-ni lu cinti 'la flntin'iPri tu pldiurile Cu stidilu s'priimnA laIll-ArminiSi-d1 lu cinti tine-amarLa mAratlu picurarCindu-§I pa§te oile

lu bat nivol'ile,Grindina Cu ploileSi-nq lu cinti prumuvearaPri alun'I, di cAtrA seara,Piná s'v'inä diadza-veara,Tot si §tibi, vrute cuc,CA di vreare va-n'i mi duc,CA-a fib' cintic mi usuci

t-u-aduci!...

MARU§EA

Di tri§1 Deniscu diparteAl BudaO 11'1 v'ine carte

Cá Maru*ea cu-ocl'Iul laifiEasteCA lipsea§te si-s mAritA

Tru mu§eatlu mes al

www.dacoromanica.ro


Cu Morena-al Bardanici)Va s'märitä feata n'ici,

Cä pärintil'1 a§i vor...Nisi plindze i s'tuchia4te

suratile nu-§i grea§te,Di Buda§I cá l'I-easte dor.

De, lea soro, dzite unä,Pu§cl'ia §'moartea a-aduni

Cu Maru§ea nä ntirtam,Ca atiartari la fintinäMi duteam cu bucla 'n mina'

*'datile 'n cale nä aflim.

Albä-aro§e ca päpuse,dzic a li Maru§e :

«Lea Maru§e, feata mea,Avdu mä-ta cà ti bate

tear§ine laile feate,di nu va s'li

oGrailu imnä pri tu hoar&La dr4teala §i la moarä,

Si zbura§te cà giura§iAscumta si-t fudzI de-acasä,Cà pärintil'i nu te-alasiS'ti ncurunq cu-a täù Buda§i.

«Te-are hiilu-al Bardanid. ?mu§eat, soea.

Di nu-1 don, di vrei s'Iu-ala§0Baga-t mintea 'n cap, lea featä,Ci v'arrnini nimäritatä

Pri cärarea te-acata§thil

www.dacoromanica.ro

296 TACHE PAPAHAGI

Diteaeste greale graeLo Buda§i 'ni carte lae

$i tru carte alidzea :«EA, Maru§ea, scumpa-t vrutä,Mi sprigiur pri vrearea-ni tuti

bärbat nu va mi l'ia.

«$tii, Morena-al BardanicäMe-are-aleapti di cu n'icä

$'nurnta nis tu Mari va...mami, tata Orate,

Cumbari, cuscri §i cumnateLa Morena vor !I'm; da!

«Teatea durilu$'tu intrata di Aprilu

V'in' cu sotl'i di mi l'ia.Mi giurai:, ma ghine moartäSi-n'1 mi scoatä pri tu poartä

Ca s'nu hia niveasta tal»

Sta Buda§i, tut s'minduia§teS'citri fara lul ma grea§te

Fir§irot, giunarl'i-a mei!Mine-adutet irghilifle,Laat cipeastre, Itiat zinghifle

cal'i zmei

vo1 numti-amirireasciDi .cu mine se-ahurhiasci,

Si Cu cofile di v'inS'n'largä gionl din casi 'n casi,.$i cilivä s'nu-§1 alasä

Di tu cheare §'din surin.

www.dacoromanica.ro


Tot la numta mea §i-§i v'ini,Feate märì ca luna mplini,

Glong analti ca fiding;Moa§e,-au§i, filcarea tuti

birbeti 'ni sutiTiPlat mine tri curbing !"

La Buda§i, pri chio§c acasi,S'tindu doadze, s'tinde measi

V'in Arming dit Pindu,Si tufechile ma se-aprindu

Prit pidurile li di chin.

V'in au§1 cu siriti albe,Feate zvelte, canda-s nalbe,

Ficlurati treti prit nel;Tot §i toate v'inS'cinti, muntil'i di si scoali

V'in di Baia §'Suputel I

Gloaci cal'i Sältinate..Vilendz albe §i flucate

Vedz pri ca zmei....Suni firnul §i zinghiile,Vizesc §i_curiile,

Ci numtari s'Armingl'i-a men

Te ciuprichi di.gu§e,Te ghiurding i te minghiu§e

Nu-afi dail'eanile di-Armini ITe fusting §i fustanele,Te atlazuri §'curazele

Si te neale nu-ati tu ming!

www.dacoromanica.ro

298 TACHE PAPAHAdl

la-11 numtarl'i-agiumti hoarg,Al Buda§I ma-l'I cinti §'N-oarg

Tot cu plo§tile tu min'lDe, bre de, te fgrg-aleaptiDzate toarng, dzate-a§teaptg,

Cum i-adetea la Armin'I.

Toarng §'bea Tu-ung tipsieArumgn'I, bumbari, cIudie 1

Aduc moa§e cu pischirI...Di ung parte ma§I friptal'iDoI färtat dipriung tal'i

Ca la numta di vizirl.

Di-altà parte-acatg corlu ;Te laI gibe Te-apucg dorlu

Ma§I aminte cind t'adutI 1la mutrit acto mae :CIamcul tradze HaIde-hae,

Mu§urecg, §'nu- t aputIl...

Gioacg-au§I cu perlu cair,Feate gioacg bair-bair

$i argsar.GIoaci §'nficg... Tot se-andoapi....la ecumbara slabà,§clloapg

Se-anvärtea§te, canda-I har !

Ma Budasi 1 Te gione-aleptu !...Birbec cali§1 Te lai cheptu

S'te mutriti di aslan...Mult fudul tu trup nîs easte,5i-1 sorb feate §i niveaste,

mu§eat §i mult daIl'eau

www.dacoromanica.ro

Fig.

25.

.5up

utel

ulun

a di

n" f

rum

oase

le c

omun

e ar

omin

eW d

in r

egiu

nea

Zog

or. C

a to

ate

co-

mun

ele

arom

ine;

ti di

n Pi

nd, c

asel

e au

cel

pu

fin

cite

un

etaj

$i s

unt c

lddi

te d

in p

eatr

d.-

www.dacoromanica.ro

300 TACHE PAPAHAG1

Cu-uni flamburi tu mini,Cinti-agalea uni-Armini

Feata cuscruluiVimtul umfli scumpa-Ig po§e,Patru meare albe-aro§e

Are flambura amu§1.

S'duc numtarl'i. De lai tiniriCanda-11 feate simta Vin'iri,

A§i-s nalti §i 'mu§eat...plauri huhutescu,

Si nu pot si-lg zuTripsescuPi numtarri-atelg scriat I

tri§i Deniscu agiumtiFara toati Ca la numtä,Lumea ease priUn numtar niinte nlardze,Si sudoarea ma '§i-a§teardze,

Tu-uni suli cu-un viturit.

Dinischiat, Arming cu-aname,Prot Arming tu oi §'giuname,

Buni dzui, frat durut !la loat cofile tu miniS'bem un mes §'nä.

Cum i dat la oaspit vrut I

Giunari mult 1i v'in cu mine,A§tiptat-l'i cit ma ghixie,*

Ci-s ficiori di cilnicadz;Numti mare noi va s'fatim,$i Cu VOI noi vrem ca s'treatim

Ca la numti di-amirade.

www.dacoromanica.ro


Un au§t1 Cu percea lungä,Picurar criscut la strungä,

Sta §i dzite minduit :Cari vi-1 gionle trä nsurare ?

Te cupii, te numä are ?S'cu-a cuI feati-i isusit ?"

Gionle-a nostru-i celnic mare,Irghiliï, cupii nis are

CIti frundzä stri curii.Numa lui ?S'ti spun, o lalä,E Budae al Bucuvald

Tine minte tra si §tii 1"

Cind zburäscu, la-11 enumtarl'iTot cavalä. Cap §'cudarl'i,

Cinti egioaci hirio§1.Lumea ease, lumea v'ine,Feate v'in ca roIti de-alghine,

Es §i-au§li sumnuro§I.

Ni§i nu §titi te-i lumta estä.Lä si gioaci virnä festä ?

Numtä e, i carnaval ?Tot si ntreabä i s'mutrescu,Cintä cuscriPie huhutescu,

Cintä §'cuscrile nimal.

Trag andrept la Doda-acasä,S'tu ubor cu can' se-andeasi

Tot alepti un §i un..0 la Doda; celnic mare,

Vin'im azi trl ncurunare",Strigi Costa, zveltul nun.

www.dacoromanica.ro

302 TACHE PA.PAHAGI

Nol cu inima ambaräazii tu-a voasträ hoari,

Si, ca frat Arminl te him,Si ncuscräm i-a noasträ vreare,Nu cu sila s'cu puteare,

Ma cu bun s'n'achicAsim.

Ca s'nä dat cu vreare bunäPri Maru§ea alba lunä

Nu-are sindze s'moarte nu 1;Ma, ca s'nu, va s'hibi moarte,Cä vin'im di-ahit diparte

Di trä vrearea gioneluV.

Doda, celnic §i p'Arinte,Om avdzit tu-aveare s'minte,

Sta si greaste adincos :Nu se-aspare ginta noastrA

Di putearea s'sila voasträ,Nune crete §i-alävdos !

Feata noastrg-I isusitASi tu MaIil va si-s märitä

Cu un celnic di la no1...Ghine ma... nu voI cu siläSi-u märit a mea cochilä

la ursit in casa s'ya

Si-u ntribim te mindulaste,Pri carl glone '§i-ariseaste

Pri-atel nisä si-si iuEa decl grala al Bardanici,Ma .rut-n11 vatäm feataCä suflit evrearea mea 1"

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMINEASCi 303

1ntri cuscrili tu udaelu Maru§ea di sivdae

Plindze §'treamburi caAlti cuscri §ed afoarä,Gloacä tinirl'i di-azboarä

sta-au§li pri

Dupä multä minduire,Uinä moa§e cu pischire

Dzite :Maro, steatia mea,Spune-l'i tine a li mae,Spune ndreptu-a ta sivdae :

Cari livendu vrei s'ti Pia ?"

Aru§ine n'i-easte, mae,Ma lntreaga mea sivdae

Pri Buda0 To n'I-u-arucal;Di cu n'icä n'i lu-am vrutä,Nis e v'islu-nq, bana-ni tutä,

Si pi vreara-11 mi

Pri Murena-al BardanicäNu n'i-1 simi dintica-

Virnäoar5 nu va-1 voi...Se-ailaä nis §i-unä Visteare,Nu-ri voi casä §i aveare,

Niti turmile di oil"

Avde Doda §i. si ncl'iniS'mina lui di neale mplinä

Al Buda4i l'i-u da cu dor:Ti va feata, ti voi

Dumnidzia s'vi da ma§i ghineS'dupä-un an §i-un n'ic ficIorl"

www.dacoromanica.ro

304 TACHE PAPAHAGI

Numtä mare se-ahurhia§tes'trundula§te

Di ahinte mu§itet.Curi v'inlu. di tu bute.Bea au§ï, §'mul'ierle tute,

Bea cu cofe §'cu gälet.

la-t Maru§ealuna mplinä-Tradze corlu §i si ncl'inä,

Albi-aro§e ca un mer ;Groacä prefti §i prifteaseDi hara5ä §'v'in aprease,

Gioaci §'socrul ca dulber.

Soacra §'nisä ningä nuniCîntà§'gloaci

Piste-anumiri cuCorlu Siple se-anvärtea§te,'1\14 venetcà nunlu mea§te,

CA trag corlu dol'i-I'l hill

la mutrit aclo §'nä male,Cu stiväl'i §i sarcä laie,

Hopa-topa-arsare §'ea...Ficiori, feate-arid,Mala furle-acatä

$i numtarl'i '§i-u mutrea.

Dzite-au§lu-11: Cilu7reatiäSi-n'i ti ved, lea moa§ea meat*

Ci te-ar§ine mi fite§L.Ca 'di featä trä märtareN'i te-ascuturi tu pizare

$'di tu cor nu vrei tra s'e§1".

www.dacoromanica.ro


Picurarl'i tot s'cähtescuCuSi cotlu se-agudescu

Cindu ved ahtäri cIudi1Ma1a gIoaci dipriunäLumea toatä si 'si-u-aspunä

la morti si la v'ii.

UNA NOAPTE CU FURL'I

Di la-Av8elä pinä 13iiasä s'hibä ca trei or1 cale cucioarile. Calea dinträ aesti doaträ hor1 arminesti easte strimtä,chitroasä si-aripidinoasä, ca tute dit muntill a Pin-dului. Ghini ma si calea aestä musitetle-a Pei* §i-t dis-teaptä adutir1 aminte mpline di lucri' fuviroase.

Nal cama museatlu lu_crui te pot si-1 vedz i s'Iu-avdzitu-aesti cale easte suiratlu furescu a frundzlior, avra pädu-filor di -chin% cä de-avarliga omlu nu veade dicit masipiduri lar atea te ti fati ca s'ti treacä hin-hin i tu tuttruplu, easte cä tut te-astepti s'vedz isinda dit gibjei i didupä arburf virni bluchi di furl, suirindalu1 i cintindaluì cin-tile fure§t1.

luva nu se- ati avdziti ma multi fur1 ca tu muntilif aPinduluf si itiva nu se-atr fapti ma multe furlichi ca tu caleadi AvSelfi pini Bälasä. Aerl, bunäoarä, lumea zbura ca furldispul'Iat atell te v'inea dit xeane, atiartarf cä ackari caleaa cirvän'llor, cama niinte cä furä aflat morti alat oamin'i ;asi cä nu-1 siptäminä di la Dumnidziù ca pädurIle s'nu-as-cundä cite un mistirThr.

Calea di Av8elä pink Masi us cunoscu multu ghine,u-am faptä multi orI si singur s'cu sot, si neálar si cu

si dzua si noaptea.

20

www.dacoromanica.ro

306T

AC

HE

PAPA

HA

G1

www.dacoromanica.ro


Meslu di Stavru Anlu 1901. Vimtul sufli cu puteare,frundzile cad citi uná, galbine §i miringhisite. Pri golnile dimunt, niorl murdzi emisu-aro§i, te lutescu ca ni§te Oatvecl'i. Pri dzenuri. cite uni cupie di oi, cu picurarll'i dinipoi,lar cin'il'i mid §lino§i niinte, fuviro§l'i cin'i dit muntil'ia Pindului. Area se-avdza citi un §uirat di pul'16, §'ningama-area citi uni flueari jiloasä di picurar. Oamin'il'i at-ill-A,

toamna intrá tu pilduri.Fudzim aminat din &Masi §i nu puteam se-agiundzem

l'Avbelá dicit noaptea. Eram trei in§i etut cu chefi. Sotl'i amei s,'cunu§teati cu furl'i, earail uná cu-atel'i di-a noaptil'ei;a§i ci nu-aveam virná minduire fricoasi.

Te mu§eat ascapitii soarle,- gri Mitri al Curti, mu-trindalui citra' muntile Vasilita §i-ascipirindalui cu minearlu case-aprindi tigara-11

Nu slati cama mu§eat", l'i-u toardá 1Vasta.Mu§iteata ai§tei seará nu sunt graie ca si-u scrie.

Soarile ascipita aro§a, apres ca uná topä di ciuliche scoasidit pira di foc, fácindalui ca circiliurle a muntilor §i a pi-durilor ligánate di vimtu s hibi aro§e ca mirgeanea. Agalea-galea soarile se-alási didinde, §i luna ntreagá §i albä acitäs'da cap.

Nasta arhiusi un cintic furescu, di entitle ateale giu-ne§ti le fac ca §i-un fricos si ssducheasci Piundar. Tamamand cinta cama cu foc, uni §uirare lungi eminutá ni di§-tipti pri tut ca dit un v'is §i ocl'il'i a tuturor ni si turnará-di iu v'inea §uiratlu.

El !El!Cari §'di citrá iu !Armin'i §i oamin'i ca tine 1 Din Báiasi la-Av8e1ä1Nadi hii Curti?Nis easte 1 Ma tine ? Nadi hii Cianaca ?Ti! S'vi l'IA daraclu! P1-u toarnä hirios ecu boatea

www.dacoromanica.ro

308 TACHE PAPAHAGI

groasä oaspile a nostru te se-apruchea. Tu oara estä, noap-tea ? Ma Domnul ?

De-a no§tri, dzise Nasta, hamu-aridzindalui.De-a no§tri ? la Iasi §icadzl'i 1 'L ved tu frinte0i.Te-are slack l'i u toarni Nasta ; agiundze ahit cä

nu l'i-u fricä di voi !Va dzici, easte di sun aripa a noasträ, di fälcarea

noasträ, dzite Cianaca tu§indalui.Cum vrei si-u l'iai, ¡'i-u toarnä Nasta, §i-1i dzite

cum mi-acl'iami.Eri, anvilit ca ghine tu tilganlu a meti ca tri chiro urit,

ascultam ca aspireat, cu tiTara tu midi. Aveam avdziti diCianaca §'tora '1 mutriam di la cap pin' la cioare.

Lumea zbura multe tri nis ; l'i-avea scoasi §i cintite catri ma midi eina avdzill'i full

Seara, la lun'ina lunil'ei, mutrita ai§tui fur nu-avea §ottu lume : naltu, Siplarcu, chiptos, livendu §i apufisit, a§i cumprinde s'hibä un cäpitan di furl. Fustanelä fureascä, barbalai §i stufoasä fätea ca s'parä em fuviros, em arisit.

Pri-ailà? ntribä Curti, Kinindalui dzeaditle.Dupi pl'ia§ci, l'i da cu noima capitanlu.Si-aumbra ?S'nis 1 Dicit tora ascipä : mad-i oaspilé a vostru,

easte §i-a meti 1 Are mare tihe 1 Am avdzitä ea' easte Sascalarmin §i cä Ruminia 'I plAtea§te cu-ahite lire cit tradze nistu cintare L.

E i'l acitaï se-arid.A§i easte ca mi-a§tiptai pri mine tu limerea estä?

lu ntreb ea ca cu-arideare.Tamam pri tine. *i-apoia, §i cä s'ti liiam, Rumänia

nu vrea ftuhipseasci ca s'dädea trel-patru n'il'i di lire i

napull °nil.Rumänia ? Him! ni un pirä nu vrea da pri caplu-a

meil 1 Avut tihe, o lai furl, a nu mi Itiat, cii vrea mi hrä-nit di geaba 1

www.dacoromanica.ro


Dzi cama ghine c vrea ti mica* orn'ill di geabaMa, ghini cä i§i a§ite cum vedz. Aduche§tI? la ci te easteghine se-ai oaspit di-a no§tri. Cum s'veade, nä cuno§tiaridzli.

LI ded se-aducheasci cá li cunoscu.E! te minduit Armlnet la noI astäsearä ? Te dzitl,

Curti ?... Dzi, Nasta ! ci nu via§teaptä acasi fumeile ncircate IVrei se-arminem, Sascale ? Nu va-t parä argil. Cu

&WIN al Clanaci maci hii, s'nu ti-aspan l ni di Sultanlu !Arminet ? Tal'i-u tine I Vreati s'nä cunu§tem cama ghine I

di vreare di nivreare, li dzi§ii ca se-arminem ; ci-pitanlu s'hirsi dit inimä.

Cianaca !Aga doatiä dzeadite 'n guri §i §uiri sinitos.Diunäoari virni tisprädzate di livendzi ansirirä di dupifadzi, ca cind iirä dit loc.

A§tiptäm zborlu-t, cäpitane ISus, la Padea Furlui astäsearä, glonl ! Aclo via

durni'm astäsearà I N'irdzet nlscinti nlinte, adunat niscintesurteale §i leamne, aprindet foclu §1bigat birbetl'i tu sule IAvdzitti Spirtuit-le I

Patru giunopl'i nchisirá. Azbuirati ca vimtul Dupioarä, prit §i creacuri, agiumsim §'nol.

Vuloaga era mu§eatä, ascumtä ca un culbu di n'erlä.Foclu ardea ; birbiruta avea criscuti mare ; jarlu Tilcea

aro§ù ca mirgeanea. Trei birbetI s'fridzea0 tu sule, arlspin-dzindalul unä n'lurizmä te t'adutea unA foame ca di lupaglun. Furl'i '§i-a§tirnuri tîmbári le di-avarliga di foclu digiuneapinq §i s'pirjileati zburIndalui. Fustanelile a lor eratila-cätrane, lar asimcadzl'i a lor di pri cheptu §i di la mesiscIntillail di albe §1 curate. Tut erati tiniri, zveltl §iAtel cama tinir, un ficIurac ca di optusprati di an'l era ahitmu§eat, cum nu-i dat s'vedz totna.

Furl'i ere' Fduirot i ScIracean'i bärbat avdzit tumu§uteati §1 giuneatä.

Mute etinäm, cuniaclu tel cama bunlu tritea di la un

www.dacoromanica.ro

310 TACHE PAPAHAGI

la alantu. Horile maca l'ia zbor di la virnu capitan- difurl vor nu vor, prinde s'da iti lì si caftä; cu aka camamultu cindu era zborlu di la Clanaca.

Pindul irtreg 11 cunu§tea pri ; pina ditsirminitä avdzira di fuviroslu vEsiee icá domnu a muntflorarmtne#1.

Birbetl'i sunt fripti, capitane ! measa ?A§tirnet-u!Easte Oeami amlnat, ma s'ni Plarta oas-

pitl'i a no§tri ! Adram §'noI te putem §'clt putem. Bana difur cu bana di vultur e tut una 5i-un §i-alantu baneadzasinguri ca §i s'chivirnisescu cum pot edupa cumeaste piristasea.

Cu-aesti zboare, capitanlu n'acriama la tina. Carneaaburea pri fearica uscatä te era a§tirnuta ca tu loc di piate.Cloal'ile acatara s'gIoaca, ea' na se-avea dusa gura la urea-cl'e. Micam tu t cu orix, lar v'inlu-atel aro§lu fatea gil-gilcIndu-1 surghiam dit cofile fure§ti.

Foclu ardea tut cama mare, tut cama dulte. Chin'il'i§upirati, pidurea vizea. Stri not' luna 7ilcea, alba pri un tersirin, ca icoani di asime. Tu cîrciliülu a muntelui Vasi-lita pirea ca terlu se-aduna cu loclu, lar stealile trimura 'nsus ca beale di 1Iamandu : trimburail, ascuturindalui pulbirealor di amalama priste §1 dzen'l Noaptea eara limpide,piing di mistiniu §'mu§iteata : era 'di noapti de-ateale te tifate s't'aduti aminte multe, te nu pot si-u-agir§e§ti.

la dzi-na tiva dit bana ta, ore CIanacal dzile Nasta.Al ahit an'l di Ord banedz cu muntll'I §'cu pidurlle, a§i ciavem te se-avdzim di la tine.

Cianaca mutrea 'n sus, clträ steale, la clo$ca cuDit bana mea ? Siva' dzlc, lai oaspit, maca sonmul

ni vi v'ine.Si CIanaca arhlusi s'dzica, mintindalul unii-oara jarlu

-cu un tacIune §i scuturindalul perca ca di hundar di pi

www.dacoromanica.ro


«Te-f scris, durut Armin% prinde si s'facä. Cartemulti nu Oft, ma am vidzutä multe qi am pititi multe, caun Solomon Ascultat :

«Eram ca di v'nghit an'i. Eram gione i livendu, §inu-aveam ananghe de virnu. Tu cor eram intin'ilu ; la bi-searicä mi duteam tu coadä. Tineati oaspill'i a mel la mine,.ma §leatile mi vreati 0, featile I Si-a n'ia n'i-are arisäinimi 'nä minutä tu bana mea ! Le-aläsai, le-agir§ii dimultu

«Aveam, cum vi dzic, v'inghit an'i: ilichia mea era iniprumuveari. Mi sculam cu cuclu §'mi culcam cu luna.

«Fu n'ic lucru itia te mi feate ca astindz s'him un omayru, un fur fuviros. La unä giudicati te avul, fui arcat tubrändzi tri tispräv'inghit di an'i. S'hil bägat tu ncl'isoare lavrista di v'inghit an'i, atumtea cindu tuti lumea-t pare hiri-oasä, cindu pädurea-t pare 6-1 bisearici, cind hii curatla suflit ca lilicea muntelui, end aroatia di dimineatati-easte ma scumpZi ca yiamändzile, dud data §i ascipitatasoarelui 't umple inima cu lun'ini di amalamä, cind filuturl'ialagä hirio§1, and trandaflile ti fac ca §'ba§i loclu di ha-

cindu-arislu a yruteei 't pare ma dulte §'ma mu§eatca harasma a dzull'ei 1... Fui giudicat cu agiurat strimbu.S'y'aspun tri te :

«Tu hoara mea bina un avut care agiumse si sclävu-lasci lumea tutä. Carl' nu putea toarni parazl'i mpru-mutat, tuti avearea lui era bägati bifä, prävdzile Yin-dea, agrile li loa, el lu ncl'idea, 'I biktea §i lu-aläsa simoarä di foame -§'tu Met. Là lo pini ocl'ilor aratlor di huryianit. Aduni ahit paradz, adrä ahiti aveare,se-agiuca cu stocuri de lire, ca cu arma. Eù nuputeam se-aravdu un ahtare om. Sertic cum him §i fill se-am ananghia a virnui, eti eram singur cari dildiseam si-11spun ca se-aibi n'ili §'di not.

Tati-n'iu mi-alisä di tinti an'i cindu muri. Mi criscumumea cu licrin'ile tu ocl'i nisi §ti cite trapse. Chid /IA

www.dacoromanica.ro

312 TACHE PAPAHAGI

fecíü§i eu om ca s'pot s'135nedz singur, fa cá-n'l i§i 'n calehurTianitlu a meu Chitu, atel cine firä atel cri§tin fir'di Dumnidzati. El nu putea s'mi veadä ntr'ocl'i §i totna-nfdzitea cä him un om slab, al Ail. Si §tit tri te ? CA nu vreams'mi duc, ca alti ficIori din hoarä, pascu bol'i i cal'i §i

lucre& agrile. Cum feate, cum adrá, dizgrupA unä mu-luTie di-a tati-nqui §i-n'I lo cisica mea, 'n'i vindu multu-putin te-n'i avea armasä ; cu un zbor mi-alisä gol-guli§an,ca un pul'Iti di turturä §i nfärmicat ca vat' di mine. Agfuramärata-n1 mumi cà vir §i virnäoarä dit fara noasträ nu se-are mprumutatä di la virnu ; aglura cu nicat tu lä-cring cA Chitlu era mincIunos, ca muluTia nu-I di a tatä.-nqui.Ma nu puteam fac tiva. El era avut, eü flrä pindatA ;zborlu-a lui acita loc, eü eram un ficfurac vrut ma§f tritin'ia §i curajlu-a meti.

oUnä dzuä, amärtia mi pimse s'mi duc la ills acasä §ifac rigeae cu lAcrin'ile tu ocl'i ca barim cä-

sica, ca mumi-mea si-§I treacä ameaticlu. CH u doare pi§-tireatia tea de-aclo, ore färtat, ahit il duru §'pri nis. Niplingul a mu-meaf, ni a featil'ef a lui nu-Pi turnarA mintea.Atumtea ea nu putui se-aravdu ahit §i-1 fuvirsii cuzboare greale, multu greale.

oCum s'veade, virnu hurTfanit di-a no§tii vaI aflä di-aestu lucru §i u-aflä ghini ca nis si faci atea te PI-aveamdzisi ea al Chitu, §tiindalul ca tutä arnärtia vrea cadi primine ; §'nu tricu ni unä siptiminä cindu nvitai cä casa alChitu fu arsg pin' tu eimeal'e, §i dadun cu casa-l'l chiru §i-avearea-11 tutä, cä tute grinele dit ambäri furä arse, mulu-ïille parazl'i tuchit. Cu agiurat strimbu §'di teateacii eü lu-aveam fuvirsitä, fui giudicat cu 25 di an'i tu ncl'i-soare. Cind dzisä aest lucru, canda sfulgul cAdzu primine : arma§ii ca chirut di minle. Te cama s'feate ma napofnu §tiii. tiü ahit cA noaptea mi vidzig näuntru, cu brin-dzile di ming 'di cioare.

«Arhiusii si-ng v'in tu-aiare. Inima-ng acali si-ng batä

www.dacoromanica.ro


ca dirnatä, bana-n'l cu tuti tinireatä-n'l si pärea ca fan-tasmä fricoasä, ca un murmintu ndzernu efuviros. Tu cornuldi firi85-n7 si pärea ci videam caplu tällat a mu-meal. :ma§f pri mine avea 1 N'i si pärea cä ni muma Christolui nutrapse gate tiran'e, ca tiran'ile te-n1 videa mu7mea, and§tia, cä nu-am niti un stepsu §'cä tora him arucattu heare ca atel cama mare Mad. v'inea s'n'i-arup chep-tul cu ungl'ile, ca s'nu-n'i aveam min'lle tu heare. Cu tuteaeste, ca un mistiniu, avdzam §upira : fi inimä, Oa-naca 1 HiL tinir, nu te-aspan! Easte un Dumnidzärt §'tritine 1"

doatiä dzile eram chirdut tu minduirli atealema urite ; nu micam, nu durnlam : mut ca cheatra, mi-rinat ca chipari& di pi murminte. TriguI pri la tute heariledi la firidz, ma nu puteam se-adar tiva. Nu era trop case-ascap. Tu-ahtäri ori, chirolu easte atel cama bun basca!:el vindicä multe, li§ureadzi cit coma multe, lar noaptea,cindu stealile se-aprindu, canda aduche§ti tiva not tu suflit,dorlu di bani libertate crea§te cit cama multu. Putut §icuraglos cum eram ea, acätal s'mi mlArbätedz. Si la cä mi-nutlu a mult durutäl'el libertate nu aminä ca ..

oPrinde s'vä spun cä tiva nu-n"I ascäpa di cite eratidi-avarliga. Aducheam ca putearea-n'i criscu ma mutt dicku-aveam : apufäsii se-arup ncl'isoarea §i si-u cilescu.

oUnä dzuä, dzuà te-n1 deade libertatea §i banavidzuf ci avigl'itorl'i u-avea menga al'iurea ; mi-apruchealpinä la unä firidä cama mare, cu hearile micate di-arudzinä :eram sigur ci pre-aila vai ascap A§tiptam ca oara.Terlu cu tut anghil'i avurg n'.lä di mine, märatlu di Cianaca,§i... Ascultat ?

((Era noaptea di Pa#L Ncl'i§l'i durn'iafi greil ; se-av-dzail cum hirchescu. Suflitlu-rn trimbura ca aripi dilindurä Canda nghisam cu ocl'il'i di§cl'i§I ; nghisam liberta-tea, mu-mea, hoara, pidurlle. Cimbän'ile di la biseriti aca-tarä s'li tragi : astina ahit dulte, di ti si umplea inima di

www.dacoromanica.ro

314 TACHE PAPAHAGI

-mistirTiul al Dumnidzati. Tricolu ntreg vizea. Parea citerlu, pi anghil'i cinta tu-aera : noaptea ntreagi era

mplina di musitetle a terlui si di suflitlu a Christolul.plindzea di barata, toaca asuna dipriuni ; lilicele,

liganate li vimtu, arispindza dultea lor ; terlu eraacupirit cu steale Dorlu ca se-ascap n'l deadeafina puteare, ca apufasii i s'mor, i si hiti liber ca pul'i-az-buratori. Baga mina pri ui, trapsu una-oari si cl'eaa ansirinaparte. Di-avarliga niti un avigl'itor. Vir nu se-astipta la.ahtare lucru, s'cama multa tóra cindu evlavia Hristolui fäteaca pina i gil'eatl'i si s'faca la inimä. Agiumsu la 'näfirida..Trapsu cu-ahita puteare, cA hearile arsariraca niste surteale. Ghine ma murlu era analtu di-t v'inea an-dralä si mutresti nghios. 'N pade era masi caldarime. Cutute-aesti, ocl'iul nu-n'i se-aspire. aun.' una-oara urecl'ilenu se-avdza tiva, canda ncl'isoarea era murmintu...

qAgalea-galea, n'i scosti stran'ile, lungu ca fasescu una foartica te u-aveam ascumta di multu, le-adra unafune cu noade, liga unlu capit di hemile di la una firidasi-asi mi vidza nafoarä. lnima-n1 batea di haratiä.

«Mi-astrapsu nclo, ca una fantasma tu noapte. Cara-ulea mi-aduchi :

- Si& Isi-unäsuna un grá trundui noaptea nicatá tu cintitle a cim-binqlor di la biseriti.

(Tina' s'creapa dzua eü agiumsu tu hoara mea,vidza mu-mea, lintida di dor si nvirinare, armatle,si ia-me, liber ca vulturlu a muntilor 'acupirit cu paduri

domnu priste tute valqurle si calqurle a loclui, liber cavimtul s'ca luteafirlu di dimineata L.. singuri muma aya§i-atea muri di multu ! Dumnidzati si-u Nafta.

eCit tri mine, nu-n'i bat si-ahit caplu. S'tri te s'miminduescu ? Di te s'mi-aspar ? Di moarte ?

(<01 nu-11 am ananghea dip. Cindu-ti s'hiba corghill§i orn'il'i tut va mica di mine! Murmintul a metí? Nu-a-

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMINEASCA. 315

giundze citu-1 di largu vecllul, bitirnul a nost' Pind ? Nu-agiungu pfidurile umbroase di chief fadzi s'nl-afi-reasci ca s'nu putridzasci truplu-nl piná cindu coratli iluchil'i s'v'inä s'n'i-ul din'ici ?...

00, o! Di virnu tiva nu-am frici !«S'cu tute-aeste, ore färtat, cu tute-aeste.... eú, carl

bänedz dadun cu vulturl'i §i cu ur§ill di §easprädzate dianl, et' cari nu still te easte astreahA di casä di-atumtea,eü cari nu am vidzutä bisearicä i nu-n1 am fapti cruteadi nu §titi cindu, eù mi doare suflitlu curmä n'ilacind ved ahiti lume oarfini §i dirnatä di ghideri. lti am

dati la oamin'll'i ni-avut, aglut pri carI pot, inima-nleaste un cintic n'ilos ; tri populu a nostru arminescu et-nldal baria ; him s'mi pistipsit , him naI ma bunlu omdi pri loc cu tute ci him fur , ma alrimi mi-adarve cä alantu caftä s'mi-agudeasci...

«Him n'ilos, ma him §'pirifan ; him bun, ma him §i fur-tunos cind ved cä atell avutl'i fac nidript5t §i dispoal'ie prioarfänl...

«... Tora, noapte bunä §i somnu lisor... Ved cä väneacä somnul. la mutrit in sus la steale : canda acätarä sinabineasci ..»

Si capitanlu tacu cu un suschir lungu, mintindaluI ningaoarä jarlu ; scoase càclua di pri cap, lo timbarea cu

zärcula 'n cap §1 s'culci la ariditina until chin bitirnu §i

arsu di sfulgu. Sotl'i a lui hirchlati di multu, cä tri ell banaa capitanlui a lor nu era noaüä : u-avea avdzitä gion111al Clanaca di multe

Nu tricu multu §i sotl'i a meI agirsirä. Pädurea eraticutä ca 'nä bisearicä Eti mi mindulam la tute citeni spuse Cianaca. Foclu ardea cama agale, lar sus, priterlu Tilceati stealile curate ca ni§te bucit di a-sime. Luteafirlu trimbura strl muntilui, sirin ca

albastru di featä vergur5, lar luna, mu§eata §i märi-nata lunä, nicatà canda di nidurn'itä te era, n'irdzea s'nisä

www.dacoromanica.ro

316 TACHE PAPAHAGI

si doarmä dupii golna arucutoasä a muntelul Vasilita. I'ilceaca 'ni curuni di amalamä te arunici pi 'ni tavä di asime.Si era Väteare priste tut loclul Tu tute pärtile un mistirauli§or se-alisi ca un zvon 1...

Suntu multi an'i di-atumtea 1 Cum tree an'll'i 1 Te labanä dit muntiri armine§ti a Pindului 1... Adutiri aminte '§i-ascuturä asimea scintilioasä di pri ariple a lor. Tut pare difu un v'is,. ca 7ilcirea und steaaä te se-astease di multul....

www.dacoromanica.ro

NICOLAE VELO

www.dacoromanica.ro

N. Velo s'a näscut In 1882 in comuna Molovigte, districtul Bitolia(Monastir). A absolvit liceul romin din Bitolia. Venind la Bucuregti, s'ainscris la *coala tiintelor de Stat pe care a absolvit-o in 1904. In 1906.a intrat in cariera diplomatick primind postul Je interpret la Sofia ; intre1907-1916 a trait la Rusciuc, unde a avut functia de cancelar al Con-sulatului Romin. In timpul räzboiului (1918-19) a fost vice-consul la O-dessa gi la Moscova, iar astäzi e consul al Romlniei la Rusciuc.

S'a ocupat, ca diletant, gi cu ziaristica.A scris Din bana Arominuluti §i Cintite Junegi ; ultimul volum a

fost prefatat de poehil Gh. Cogbuc.

www.dacoromanica.ro

TRADZET CALUL...

Tradzet calul cam' agale,Cà mi-arupe dor si jale",Greaste muma

n'ic esti nicaVa-n'i ti duti tu xinatate,Nu-ai aclo tata, ni frate IMa te s'fac i el märata ?La Armin'i scriatä :Di tu soarte pin' tu moarteFug prit xeane mult diparte IDu-ni-te, cu Dumnidzati,N'as s'te-ascapä di araii,S'te-afireasca di dusman,

sä-n'i te-aduca dup' un an".

§ANA §I-ARDIREA A GRAMOSTICEI

Ah, nämuzea mine-n'i cherelTe li voi cupii si-.avere ?Te-n1 voi bana di-atia s'ninte ?"Tot asi-si dzitea tu minte

www.dacoromanica.ro

320 TICHE PAPAHAGI

Hagi-Sterau, celnic mare,Cum tu Gramoste alt nu-are;Te-are case ca palateS'turme di-oi nimisurate,Te liescu muntill totS'umplu cimpurIle di boti;Prumuveara cindu v'inSqoamna lar, cind cu virin,Lasa muntile tot golDi-§I si duc tri§1 in Tricol;Te-are §Irghileadza suteVape te fug ca car§ute,S'tinti at, binetl'i-a lui,Te par hill'i-a vintului;S'priste toate §i-unä feataCum e luna di mu§eata,Alba-aro§e, ca mirgeana,$ numa-a l'el mu§eata, .S'and.

Ma di una siptaminäNis di toate trapse mina,Nu cilci pi la capare,Ni s'primni pi at calare,Ma §idea tot òu miracheNcris in casi-11, pi cerdache,Cu-alba-111 barba pin' pi cheptu,Nduparat pi bratlu ndreptu;'cite ori Sana '§I videa

Pi-ascumta nis licrima.

Ma la cà ti prindzu oaraVin'e-un picurar di-afoara

Buda* ziüa, celnic mare,Eti t'aduc buna habareTurmile le-avem noi ghine,Ma ni fu mintea la tine,

www.dacoromanica.ro


'NiTe piti§I di nu vin'i§I?"

.0, mol Mitra, picurare,

Fig. 27. Generalul L Coletti, Aromin din comuna Siracu (Piad), cel mai marebiirbat de Star al Greciei in prima jumcitate a sec. XIX, trims extraordinar alregelui Greciei (Othon) la Paris" (1835) si Jost Guvernator extraordinar al Cicla-delor orientate C'Ewcamo; 8t7iXfAÇ T6)10 aVaTOXOtti)10 KuxXiburiT(vezill. Mica,

Scrisori, pag. 160-164, 1905).

Te mi crecLI cu-a ta ntribare?§i sitt spun, emi-agiut nu potDipriuni cu-a t1 sot. 21

st5ming

www.dacoromanica.ro

322 TACHE PAPAHAGI

Chile- atel di-Ali-PipCarte-atialtari n'i scrie,Sa-P1 del' sana, feata mea,S'mine v'in semen'I s'u l'ia.Ah, maratlu, te-n'l vol. hanaMa sa-n'i Pia pinginlu Sana lDaii cupiile toate di-oi,Ma§1 nimuzea s'cher nu vol. la

Hagi-Steniu, celnic mare,Nu al frica, nu te-aspare,A pinginlui s'nu-l'i si pariCà va s'faca §'tu-istä hoara,Ca tu hoarele grite4ti$'ca tu-ateale arbinpti.Ea mi duc si spun la sotS'cnine dipriuni tot'N cale noi va sin in§im,S'ca pi luchi va s'l'i-agunimu.

Fudze Mitra, la °I s'duseS'pi la sot la tot la spuse,lar a dam zi di dimnetäToate &allude le-acata ;S'end semen'll'i vrura s'treaci,Pala zmulsera din teach' ;Ca zmei jon'il'i se-alumtara,Multu sinze n'i§i virsara,Fira n'ila Il'I tal'iaraS'Ina§1 cu fuga ndoi scapara.

Ma nu treate 'nä stamina,Cind sä scoala ca furtunaS'Gramoste, tu munte, v'inArbinqI di Tepelin,Cu Ali-Piplu ninte,

www.dacoromanica.ro


Ca cicirdäsit di minte,Te v'inea cu sute §'n'il'eS'arAcheascA-al Sterriu hil'e.Ma cind s'apruche di hoari,N'icu 'mare si scularA,S'liaari armile tu miniPini Oetile di-Arming.Doamne mare, Dumnidzale,Sinzile s'virsa ca vale!Tot tru carne trag Arminil'i,Ma ca-arina sint pingin'il'i;Sute cad diunäoarA,Alti locul lA Pia tr'oari.Trag Arminill, li-arästoarnä,Fug pinginill §garA s'toarnA ;Zitia ntreagA s'bat pin' seara,$i- a doiia zi sluptA iarA,lar a treia zi alt v'in,Arbine§i di Tepelin ;Ufa iru§e s'intrA 'n hoarA,Trag Arminil'i §'cu tupoa.r5,Fug pinginil'i pin' inclo,S'toarnA lar la fAnico ;S'Iumtä siptämini intredziMulti cad, nu pot sli aledzi.Siot ma s'bat a§i doi me§iGrAmosteani cu Arbine§iGrAmosteanil'i s'tin, nu s'da,Ma bArutea s'bitisea ;S'cind bArute nu l'armaseS'alumtarA di pit case.Arbine*lor agiutorLA v'inea oamini di-fa lor,$'cu irw ntrari 'n hoariS'dupi Sana mult caftarii.

www.dacoromanica.ro

324 TACHE PAPAHAG1

Ma la Hagi-Steniu 'n poartg,Sana ni§i u aflä moartä,Cu-armile nica tru mini,Cum s'bätu märata-Arminä ;Cu-albu-11 sin di sinze nplinS'canda zite cu virin :Ltiat-n'i mîrea, voI pinging !Nu s'da v'il fete di-Arming 1"Di inate-Ali-PaqaL'Arbine§1 lä dimindaS'ardà hoara, sà*-1'1 da focul,S'nu s'cunoasci fu locul.S'arse Gramostea mu§eati,S'duse Gramostea-alivdatä,S'di vir zate di caseNiti semnu azi nu-armase !

MUSCOPOLEA

Piste §eapte oahte-analteS'piste ease välguri alte,Cu-a l'eI n'il'e di palateMa§1 tu marmurä ncl'igate,Cu gliding' di trandafile,Di zambile §'caramfile,Ca icoana ralului,Cum nu-i datä-a graluluICa si-u cintä §'ca si spunäMu§utetli-l'i dipriunä ;Tru-atea pusti Arbin§ie,Tru fureasca Toscinie,Di du§manll Anvärligati,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMANEASCL 325

7ilipsitiTe tru lux antreate §'PoleaDoarme, do arme MuscopoleaLuna lun'ineadzi 'n sus,S'canda pardislu-i dipus.Pi-ascumta ntsi stribatePrit avutile palateS'veade stoluzma din case :Te fustin'i ma§i di mitase,Te chilin'i dit Misirie,Te 7ilii dit Vinitie,Pin' §'pri mestre-s minduhii,

'rneturle poarti Hura'.Doamne, Doamne, citi-aveare,Nu-are tu vil- graia spunearelTriatea cin'il'i di-Arbine§iTe pri ni§1 ni-ati ni cime§1,Totuna l'i-avuriS'vor si-u mpradä, vor si-u furi.Ma Muscopolea nu slasä,Cä sunt gioni tu iti casi,Suntu §'featile giuneale,Te tu carne trag fir' jale!

N'iadzi-noapte... Dormu toate ;Niti vimtul nu ma bate ;Niti frundza §'ea nu s'minä.Ma§i diparte 'ni lun'iniTru 'ni casi n'icä s'veade,*'tu firidi nveasti §eade.E Bilina, e Bilina,Nveasta al Nicola-al Sina :

loaria va-11 v'iniCionle-a l'ei fugat tru xeane

www.dacoromanica.ro

326 TA CHE PAPAHAG1

Cu treidziti di cal'i cirvane,Tri§i la Pesta §'ma diparte,lu nu-agiundze niti carte.Tr'atea somnul nu u-acati,Sti cu-un ficiuric in brati,Cu ma nale stran'e ndreapti,Vrutlu nisi '§i lu-a§teapti.S'tut mutrindalui in dzare,Grea§te : Doamne, te nu lu-are?Naci furl 1'i-in§iri 'n cale ?...S'Iu-al tu mini, Dumnidzale rSitoarni-apoi &Uri ficiorSi-1 dizn'iardi Cu mult dor :

Stii, nu dorn'i puilu-a mea,Ci va s'v'iniVa-n'i ti veadi ci criscu§i,Tine, scumpe di Mitru§i ;

faduci fesi 1brin,S'un minzac cu §eaaiSi-alte multe mu§itet,Te Lai doari i ghinet rCu-adistare-apoia lari

toarni citeafoariS'grea§te corba di :

Te nu lu-are, Doamne, s'v'ini?1"Ma nu treate oari multi,S'cum sta nisi* di asculti,Avde-a clâuzlui cloputTe v'inea di citri Soput.Ciliuzlu arujea§teIar Bilina s'hirisea§te :V'ine, v'ine I" strigi 'ni-oari ;Fudze crundu piste scari,S'cu-aligare ease 'n cale.Ma aclote... Dumnidzale I

www.dacoromanica.ro


Te-11 ved ocl'i-a li Biline ?Cálguzlu sizIgur v'ine,Cu simarlu-arásturnatSi-arujea§te ca turbat.Ea '1 mutrea4te cu n'irareS'grea§te-apoia cu lähtarg :

Ah, carvanea u mprádari$'pi Nicola 'I vitimará !Lele corba, corba-niTe si-n'i fac tri gionle-a meit ?rTru-atea oarg cindu grea§te,Ja, cg veade nclo cg-alghea§tePi-altu at un om$'v'ine, v'ine cu-alggarela-I, se-aproache, Il cunoa§te,E bgrbat-su §'nisg-11 grea§te :

Te-ai pititg, Cola frate,$111-I cárvanea, moi mgrate?...

,,Nu mi ntreabi, lea mullare,S'duse tutg-a noastri-aveare,Arbine§l'i mi mprgdará ;Ma dg-n1 armile truoaigCa s'nä batem cu giunaticDa-n'I §i cornul di-avinaticS'di§tiptim Muscupuleanl'i,Pin' nu-agiumsirg Dibreanl'i,Cu-atel'i cin'i di CulunqatS'Malesotl'i blástimat ;Sute §'n'il'e se-adunará$'v'in s'ni calcg*-aesti seare.Armile atunt l'i-adute,Nisu fate tre1 ori crute$'di tru cornu trei orf bate.Boatea stegbate$i s'di§teaptá n'icu ¡mare,

www.dacoromanica.ro

328 TIME PAPAHAGI

tft ci nu-I bunä hibareMus-copolea slun'ineadzi$'0 tu case scintilgadziiN'il'e di lun'ing ca steale ;Giongri es cu arme 'n cale,V'in e feate nimärtateCu fu§etle adärate,S'duci a gionglor agiutorDi strigi 'un lai ficior

V'inu, mol fitica meao,Cu fu§etle tru pudeao,Noaptea está easte-arao 1"Vin'e oaraOaraArbine§l'i se-aprucheariS'MuscopoleaMa atumtea, Dumilidzale!Acitarà s'cadi steale.Tallurle nu-a§teapti,S'duc §i s'bat la luptä ndreaptä,Tot cu armile tru mlng,Bagii moartea tru pinging ;Trag cu iutigängle ndreptu,Si-Arbine§l'i nu tin cheptu ;Fug ludo §i sloarnä iarä,Piste ni§i tupoare-azboarä,Cad ca frundza tu Brumar

ca schiclu tru-Alunar ;Multi cad di doaille OW,Stoguri, stoguri s'fac di morti;Sindzile ca valea curä,

vidzuräCi nu s'tine chept cu

s'trapsiri pingingl'i,

www.dacoromanica.ro


Ma cind vin'iri-a doa °arkFirä n'ili se-alumtarA,Piste mir§i nä§1S'tu Muscopole intrari.Di in ate te-l'i avuriCA tru dzate an'1 nu pturiCa si-u calci 'ca si-u furA,N10 si-u mpradi nu ma vrurA.Ma dit dosprAdzati di locuri

bigarg, cin'il'i, focuri,Ca tiva s'nu ma. se-aleagi ;

siptAming ntreagiS'dusiri averle toate

palatele mu§eate !

Azi Muscopolea It pare'Ca Nit-nu murmintu mare ;Märmurì frimte-aclo s'vedS'inima ti si din'icACindu tret1 di u mutre§ti,

s'vre1 it v'ine s'gre§t1:Doamne, te tiet au faptiDi Armin'Il'i-ahite-ati traptA ?I"

www.dacoromanica.ro

BUCÄTI ALESE DIN ALTI SCRIITORI

www.dacoromanica.ro

NIPOATA A V IGL'ITORLUI

de Leon Boga

Muntil'i armasirg ca irn'ii.Fudzirä cupiile di ol... s'chirurä diparte 'n cale picu-

rarl'i nvirinat, s'dipärtarä fumeile cu cirvän'ile a lor. Hoara,armasä singurg, Vplindze mira-11 Pgdurile vizescu, candavor se-aspunä §'näse jalea ti oaspitl'i a lor durut, ti fudziridiparte... diparte §loarà cu ni§i tutä haraila, tutä nädia ror.

Se-asteasirä cintitle dulte di fluearä, nu ma se-avdubotle a Arminilor dail'eane. Tu loclu a lor vimtul aräsunäjilos, l'ia Cu flIS frindzä uscate, umple hoara ntreagg... u di§-teaptà dit v'islu a Pei greti, §i-apoia se-astindze diparte, tuväl'iurle stirnoase a muntilor.

Citä jale adute §'toamna, cite inin'i durute nu dispartg...,cite vreri nu arätea§te ele-astindze ti totuna.

Pluina arate te avea cadzufg ahitä oarä päpsi. Diparte'n zare, pi tu cripiturile a niorlor, alunica mundzile a soa-1.1'14 aproapea s'chearä, cindu fumeile cu cupiile di oi

fugate din hoarä alina cu greti giuglu a muntilui.Bärbatl'i aningisila cä dupä muntile te-alina s'tin-

dea cimpul iu lipsea s'faci cunache.In cheare niti unà mundä lun'inoasä. Umbrile ahurhiri

www.dacoromanica.ro

e.,-,-; -

.00

s

-

Lea,

04!

R1E "

. .

Fig 28 Un °epos al Arorninilor Pindeni care iarna coboarei in es urile Tesaliei.

- . ev

tp-ts,21.4,

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE A ROMANEASCA 335

s'tindä piste munt ninte, ca una lun'inä putinasteasä, apoi ca un zävon laiú.. lab', sun care s'chirdea pä-durile fácute. Lîmpul, chirdut si-el tu ntuneric, nv'isa dzililemuseate di prumuvearä..., 'nä täteare ca dit murmintu. Di-näoari tut cimpul s'umplu di boti suptiri di chipuri, di stri-Off di darning, di alai-at-I di dill' : eara fumeile curifle a lor.

Focurile aprease lun'inarä cimpul. Mulile li discgrcarä,oile ariiri pi tu cimpul aruvinat. Terlu, aläcit cu putin mantinte, si nsirina putin cite putin ; s'cu el si nsirina i sufli-tile Armin'ilor te pini atumtea eara täcut. Fluerle acitaräse-aspuni dorlu a tinirlor ; cintitle junesti si di vreare fiteaca se-aräsuni cimpul intreg. s'distiptapädurile s'distipta Tute di-avarliga s'hirisea di banaaestä curatä a Armin'ilor. Luna se-avea nältatä 'n ter, f o-

curle se-astindzea un dupä alantu. durnla somnulisor sun terlu sirin ca bana a lor.

Masi un suf lit cän'isit, un tinir analtu i sänitos ca tutArmin'll'i di munte, avigl'ea ningâ foclu te ardea te ardeaca inima-.11 tu cheptu. Sidea asi tacut si minduiri triteapit minte, minduiri te ninte Yinea mintite, fArà ara8ä, dinu putea se-achiciseasca tiva ; apoia v'inea baire-baire,dit care putea veadä mplinä. di-arale : s'veadedi cu n'ic oarfän, apoia agiumtu mare, singur, färä se-a'fbäa eta si §1 aspunä doriu... 'Nä dzuä di Sti-Märie 'ncale 'nä inimä durutä, 'nä featä cu suflit di abghil cu carese-achicäsi : 'si-aspusirä dol'i dorlu, sinicari tu läcrin'i di ha-raili, s'di-atumtea... La rainduirea aestä frimtea l'i si acupiricu sudoare arate, l'i si mullarä... slärä si 's'mindufascima multu, si sculi s'mutri diparte, citri

Di-avarliga tute tatea : analtu 'n ter stealile trimuralisor; luna nTilicloasa 'etritea lunga-11 cale §i-umplea pädu-file de durnla somnu Täteare mareera 'n ter s'pri loc ; ma furtunä era tu cheptul al Dina. Tä-tearea aestä canda-ll n'icura slurtuna dit cheptu, si asi, ma

www.dacoromanica.ro

336 TACIIE PAPAHAG I

lisurat, sidzu ningä foc ca si s'minduïascg iarg. Ma tora, min-duiri ma läl 111 v'inea tu minte... bot1 plänguroase l'i-ari-suna la urec11... umbre lundzi, asparoase tritea dininte.Incl'ise minutä ca se-ascapä di tute aiste... si-a-tumtea l'i-insi dininte limpide icoana friminta mintea a-hintä oarg : diparte, hoarä, vruta-l'i Viri armase singurgcu tati-su, hoaril'ef, s'neacg tu licrin'Iplindze n'ira-17 's'plindze bana mplina di färmate

u-asteapti lama aistä.Aistä lu-azvimse dicutot... nu vru si s'mindufasci ma

multu, sä sculä sirpitat ca dit vIrnu v'is aräti, arächi tuiaga,angina' cinile coluv -di ningä ol §i nchisi nipoi in hoarä cas'da pirigorie atil'ei t l'i-achicäsi dorlu släcrin'ile, si-u-as-capi di bana greatig... cu alägare, ca axenlu ti siveade aproape di hoarä-1'1, ca si s'arucä cit cama'n vie tu bratile durute a atilor ti-I asteaptä cu nearävdare...

Hoara, chirdutä tu ntuneric, inv'isa jiloslu v'is di toamnäUn vimtu arate sufla di cgträ tu pädure ahit turbat, di scuteaarburl'i dit rädätinä s'trunduia hoara intreaga ; canda arghian-dele scgpate dit brändzi greale trec cu turbare pisti hoari.Dupä putän neatia lua s'cadi pale-pale si nvälea hoara in-treagä. Casile tute era goale §i ntunicoase, masi 'nä casin'icä cu uborlu mare ira lun'inatä di cindila t ardea

slabä. S'nuntru, ningä vaträ, lucra 'ni featg, featäcu falle ca jar, cu ocl'il'i märi si jilosi, cu perlu fundutos.'ca hrisafe ; ira ca un mer di amalamä arucat anamisa diAirfan'ia a casil'ei. Lucra märata featg curadi oari-oarg pi fatä... astindzea jarlu ti ardea aproape din'asá. Di nafoarä, zvinturái di neatig agudea cu virtute pifiridzle alichite cu feata tàcutà cädea pi minduiri

calde l'i-alunica pi fatá,Lungi si jiloasä easte isturia ai§tui suflit curat, implin

de färmate : armasi di cu färä pärint, fu luatg di ta-tä-su, avigl'itorlu-a lioargl'ef, un irnbitätor, care u-alasä dzile

www.dacoromanica.ro

,ANTOLOGIE AROMANEASCI 337

ntrezi singuri cob acasi, Cu un codru uscat di pine, fcinduv'ine apoi lipsea§te s'aravdi bratlu a lui grefi, ci u bitea...u bitea pini cidea li§inati mpade. S'Ii arävdi tute aistemgrata arävda ci avea nidia cii tu ung zui lipseas'ascapà di bana aisti greao ; era un altu suflit care u pi-rägurisea... era vrutlu a l'ei Dina, care-11 zbura di ahite oridi unä bani ma bung.. ma härioasg.

La aiste s'mindula mgrata feati tu aisti noapte furtu-noasi, ti atea läcrin'ile-l'i cura vale pri fati.

N'iazi-noapte era tricutg, nafoari nu s'videa s'cadgniti un fulgu di neatig, vimtul era sclävuit §i hoara durn'iasum zivonlu albu di neatig.

Feata lucra niea ningi foclu astes... nisumnatä tiira, ocl'il'i si ncl'idea greti, rna minduirle u turbura dipriunä :cite 'ni oari-1 videa pi vrutlu-l'i Dina diparte tu cimpu,tut cu mintea la ngsä... altg-oarä l'i-avdza canda boatea-11dulte cum u-acl'ima s'fugg... s'fugä diparte §i s'ascapä dibana greariä... s'minduia a§i piru ci avdzi naeveaflueara al Dina; boatea v'inea jiloasi din sus di citri tudzeanä §i arisuna irrupt pin' tu odi la nisi. S'cutrimuri caaspireati, un aris li§or hgrisi buzäle, §'cizu curmatgningi vatra arate...

Nafoarä hoara arisuna nica di cinticlu jilos di fluearaal Dina, ci era näs ti cinta. Fugat dit cimpu, imni oare in-trezi §'ninte di apiritg agiumse strä hoarä. Vru si s'duci in-dreptu ningi casa a li Vire, si-u piriguriseasci, cä u §tia

jag, ma tafi-su... atel suflit aràü, vrea-1 duchea pote,§i-atumtea era ma aria ti Vira.

Ti atea, cit agiumse pi dzeanä, cinti dit fluearä nintecinticlu a lor vrut, cinticlu cu care u-acl'ima eveara laru§te. A§tiptä putän... Di citrä casa a -li Vire niti un semnu,niti 'nä boate, ma§I 'ni lun'ing slabg s'videa nguntru. Vrus'cinti Iara... flueara pgru asparti, cä nu scoate niti uniboate. U-arucg tu neatiä, lo cu gura cinticluti-1 cinta totuna Vira cindu n'irdzea la tiru§te icà la finting :

22

www.dacoromanica.ro

338 TA CHE PAPATIAGI

Featä, märdzelat,Vruta mea ArmInä,S'nu ti duti, lea, aminatSeara la fintinä.

Cä te-asteaptä mult junarT,Vrutä, si-n'T ti-arapä,Ca tu sirmi ti adarT,Cindu n'erdzi ntr'apä.

S'nu ma por?, featä, 'n corMinduhii, dubloane,CA junarTl'i de-a täti dorFug jilit tu-axeane.

ahintu jilos, ahintu plinguros, ca hoara intreagis'cutrimurà di n'ilä. Casile goale §'täcute s'di§tiptarä la aistäboate cunuscutä, aräsunarä plinguros... canda plindzeadeadun cu näs. Sizu putin a§tiptindalui Duchea 'nä haraoficiureascä cindu s'inindula cà dupä putin va-s hibä aproapedi vruta-l'i, c5 va s'poatä sTi-a§teargä Ma chi-rolu canda azbura... dupi putän, di caträ tu apreasä, här-ghia lipsea aspunä främtea-11 lun'inoasä. Dina li videatute aiste, ti atea nu a§tipti ma multu §i nchisi.

Chirolu era arcuros, §'di oara-oarä vim tul sufla cutute §'Iu agudea pi fatä; ma Dina tritea täcut pit hoarachirduti tu ntunericlu ti s'tinde ninte di härghie. Agiumtuningä casa aläntui avigl'itor, mutri pitu firidä : un foc mareardea tu vatrà §i avigritoril'i era te§i ningä ngs.

Un cine lu alátrá, aligä dupä nis §i apoi stturni Iaraningi poarti. Dina tritea ninte... farà si-s toarnä cävrea s'agiungä ell cama agon'ia aclo, ti iu avea nchisitä.

Alätrarea a cinilui di§tiptä pi avigl'itorl'i chirdut div'inlu ti avea biuti noaptea ptreag5. Duchirä ea* easte omxen in hoarä. Lalä-su a li Viri arächi tupata §inä bucatä dizadä, §i s'astrapse nafoarä. Aclo, vidzindalui neatia &Alegi -

färi pri alantä aligä citrä Arcoareadi dimineatä '1 di§tipti putin, deade puteare.

www.dacoromanica.ro


Aproape di casa a lui veade cä siminä umbri; s'a-pruche di nisi... Cap ngrica gret ca pliumbu, cicioarle

trimura, min'lle sg scularä cu puteare, ca fArá vrearea atupoara cäzu nghIos, §'dupi putin un trup lungu s'arucutigret tu neatii, lar 'nä boate asteasi, murmuri : Ah, midu§ti ?" Avigl'itorlu s'cutrimuri di fricä... boatea l'i-era cu-nuscuti ; aisti lp feate s'ducheasci ma ghine faptaEra ca chirdut, nu §tia ti s'facg §'dingoari, cu tupata tumini, cu mallotlu §'cimea§a di sindze, alggi acasi la rigs.

Vira s'di§tipti ca aspäreati. Vidzindalui pi lalg-su negrcatdi sindze, scoase un zghic... Nis sculä tupata §'gri agale :

Tatl... tati ci-I mgcal pi Ili's"...Vira ticu... §1cu tute cä nu putea s'achiciseasci tiva

di tute aiste, nu cutidzg s'intreabi un zbor.Avigl'itorlu, chirdut nica di v'inlu ti avea biutä, 'ema

multu di videarea a sindziluI di pi cimea§e §'mal'fot.. nu putu4.s'§eadä ma multu, cgzu tu uni. cohe, dinaoara lu acgtä

un somnu greú.. greP, dupä ahite nopti tricute cu beare§lari somnu.

Tu apreasi cripa hirghia. Casa ira citrg tu surin §i eraputin lun'inati. Märata Vira ira ca tu altä lume ; tiva nu putea§i-§I aducä aminte, tiva nu putea s'achiciseasci di atealeti s'fitea dinvärliga-11

Nafoarä. vintul arisuna lungu... lungu ca ti cubil'e ;Vira vru s'easi tu ubor, ma dinäcale, ca §irpitatä, s'turninäuntru, ci acto neatía era aro§e, §i-uni boate aspiroasiagiundzea pin la nisi. izu a§i näuntru ca mirmurisitä ; vreas'plingi §'nu §tia tri te; vrea si siminduIascg §'nu §tla la ti,ci tute-11 pgrea mintite.

La 'nä parte hirchia grefi tu somnu, §i aistäu-aspärea ma multu. In§i nafoarg, §i s'Io dupi urma sindzilui.Acto putu s'achiciseasci tute cite s'avea faptg : 'ng bargmare di sindze, 'tu nisi. vrutlu-I'l Dina, cu fata nsus, §ideates ; scoase un zghic subtire... ecizu li§inatä ningi näs.

Vintul li§or là hirisi fata... 0-111 plimse... plimse

www.dacoromanica.ro

340 TACHE PAPAHAGI

pi ai§ti doi tiniri, pi aiste dao suflite dn'isite, curate cadi anghill

Hoara s'avea umplutA di lun'ina. Dina cu Vira §idea te§Itu neaiii, lar avigl'itorl'i durnla chirdut tu somnu gret : su-flit v'ifi nu s'videa pi tu hoarä. Vintu-1 ahurhi s'batä camaarate, fulgurI di neatii cädea di oarä-oarä pi fata al Dina§i-a li Vire. Aistä u di§tiptä putän, lo s'bati §'di§tiptä pu-t'in cite putin pri Vira dit li§inlu gre6. Dupä putin lo s'batä...§'di§cl'ise ocl'il'i §i arsäri ca §irpitatä. S'duchea li§oarä, cuputeare... cinta, striga... arädea cu läcrin'I cum nu aveafaptä virnioarä tu banä-11. Apoi, trägindaluI cu puteare piDina mortu, '1 duse 'n casé... lu alasä aclo, aräse strigä,cinta §i in§i nafoarä. Si alägi discultà pit hoar5... alägä in-dreptu la bisearicA, trapse cu puteare cloputlu mare, candavrea s'adunä hoara intrtagä ca s'plingä pi vrutlu-l'i Dina...La boatea aistä, hoara aräsunä jilos.. tätearea s'timseIarä....

Vira s'turnä cintä, aräse... s'aläxi tu stran'ilenale §i in§i Iari pit hoarä...

Märata featä.., era zurlä. I

BIJ§CUL

de Vasge Papa-lan

Deadim la doatiäli masuri §i mulile arujirà trä cunache.Discircim.Te lai virdeatä I T'era n'a s'calti. Lilicile, unA boie,

s'ti ngrochi näuntru ; farba, s'tradzi cu coasa. Ciirvinarl'i nucälca 'n pacte di haratiä, l'aridea fata.

A§i lä si-aflä : pri pade noaptea tu ntune-ric §i si s'tucheasci niadzi-veara tu soare, tu pärjalä. Trin1§I calu easte niinte di fumeal'e, &A di cal easte ligatà bana

www.dacoromanica.ro

lor, a Arminglor ; di pri el asteapta ahite gure acasä, capul'i di-alindura ; calu-l'i poarti casa, el 1u7alina vearamunte, Il dipune tu-arniti. Tr'aesta, s'nu-111 puteare calu, ne

_111.1.1.111_

ANTOLOGIE AROMANEASCA 34t

Fig. 29 Bcitalie" sau biitan'e", (pizza), unde, sub loviturile celoipatrumari ciocane de lemn puse in miscare de apii, se bat fásóturile. de tina'.

mica, ne bea ; carvanarlu sta cripat si nvirinat, canda aremortul in casi

De, lai Armin'i, de 1 criparle a callor si a oilor vabat,färmatile a li tutiputa va mica I

Era noaptea ; aritimea noptilor di prumuveara tu muntei minuta. Soll'i-n1 turna astirnuminturile a calor, mulile se-antivilea, alte pastea iarbi a, adunat gl'em tu timbare,

www.dacoromanica.ro

342 TACHE PAPAHAGI

n'i-ahuleam mingle di arcoare, ca eram nica arud, ata pru-muveara aveam i§ita Cu cal'i.

Au§lu Duca, a cui nu-11 angrica virnaoari §'nu §tia teva dzIca leane, aduna una poala di cuculici, -un bratat desching, scoase pälgu§lu te-1 tradzea tu mänica di timbare,ascutura una-oara §i anghè foclu. Bu§iclu trapse ni§te pu-tridzing, trupur1 di chin, §i le-aruca analtu.

Foclu se-aprease, fleaca se-analta ma mare di una bok,dugoara dadea di-atia §'naparti di n'ardeam diniinte ; ghinima tu plitarI talgam guvojdi.

Noi na mi§cituram ninga, cindu tu plailu di sterna se-avdzi una traci : ambiira 'ni carvane.

Carvanarlu cinta dulte cinticlu di jale a Arominlui.Ciulim urecl'ile.

«Te-asculti ? Cärvanea al Ton, gri Bu§ica ; nu cu-nu§tet traca di Gala? Si-11 bineadza, livenda mula are i§ita,aratii mbäirare fate b)

Au§lu Duca lacrimä. La te siminduia ? -Ahtare easte inima a °mid : una harfa te-acata si

plinga, ma badzI mina pri cordzi. Gala al Ton !'i-aduse a-minte Buxul a lui di virni-oara ; cinticlu a carvanarluidi§tipta &Vile dit tinireatä. A§i suntu au§l'i. Di cite ori'§i-aduc aminte ngatile, Iga parapunlu.

*'mortilg vor plindzeare cindu sunt adu§i aminte. Ditcrea§titlu atilor opdzip §i-ahit di ang te-lg alghira perluincusurara truplu, '§i-arca napoi, tu largul cimpu abanil'ei, '§i-aduni minduirle slabe, neguroase, umfli ciubu-chea §i-aciti :

gE nipoate I Buni-i Gala, ma ca Bu§cul L. Bu§cula mea nu easte, chiru L. Giunetli, murafetea atilui cal, gretilucru altu. Bola, perlu, ungl'ia,... lipsea ? Tutehärile le-avu. Capuilu gurgul'itos, puilu mprostu, coada lungapin' di pade, percea speasä, caplu cip, canda era faptu cumina.

«Cindu aruca ciorlu, intreg cipitan I Lipari-1 Gala ;

www.dacoromanica.ro


ambairi, nu se-agioaci ; ma Bu§cul nu-avca sot. Carea luncircam §i-11 dam cale, nu mi durea caplu di griti, ca alticirvinari. Cite cirvinl s'era niinte di bandi, bandipri tute nipoi. Li scutea petali a mulilor.

«S'era dure ca uni-oari s'treaci prit uni cale ca si-uinä minte tri totna.

«Tu-a Ciridilui vrea nä chirdem, si se-aspuni semnuCu noi. Tri§f Pri§teani, uni ncircim §i-apitrusi uni negurigroasi, ndisati, te doaúä ori cu oara nu Ili videam un cu-alantu. Dupi Bu§cul", aunará sotl'i. El ca s'ni scoati na-parti, dem altu..."

qBu§cul, cu noima a lui, nä scoase !«Tu chirolu, a LarisiVei mi turnam di Siruni. Aveam

cu mine ma§1 doaiii-sute di lire, hisapea di cirvanea tuti.Tricui Vardarlu la punte §i-aproapea di budza di-ariti, ni-untru tu arigoz, arujiri cia§av alti doI Aruji §'Bu§cul.Nu tricu multu dol circheji, dol chisigiadz si zmulsirincilar, Cu cordzile tu mind, §'tu-apali ca §ainludin dzeanä, analtu pri mine. Bu§cul lu-aveam urdzat §'erapri trup. Ha" fac oari, §'nu s'vidzu I Azbuiri, candaavea peane.

s'mi-alicheasci !...bigam cu sotl'i sare la Tuzi.i. Log tile-

graf di Venia grea lindzit, didea §'loa dit a-esti lume El tridzea punga, §i s'nu him tu moarte-11; n'i-aspirdzea casa. Cit aveam scoasi fu melle tu munte ; eraninca pi Maia. Ncalic Bu§cul §'tri trei ,ori analtu agium§ula arifilu atel marle, aritílu Duna: era budzi cu budzi. Nutritea §'ciravea. Mi mintuescu te s'fac. Nu era tri stare.

aurlu nuntru.»tu n'erdzi, ore AvSillate I Nu t-u vrei bana ?", mi

strigi un Fir§irot vicar di la buiata di Prodom.«Ma§i boatea 1'1- avdzi1; nu-n1 turnaI caplu, ahit av'isit

eram. TricuY uni minici. Am alante ?

www.dacoromanica.ro

344 TA CHE PAPAHAGI

cBu§cul te clädea cap totuna, di aestä cale freadzepoi. 11 jurtuii niscinte ; el mi§ci firnul. hipse caplu pin'

di urecl'i tu apä, lu scoase, se-ascuturä, aruji §i... sf ndisä.Bluim §'nu nä vidzum. Nä muti apa. Calu, ma§i caplunafoarä-; eü, canda §ideam pri apä. Atumtea-1 vidzul te ini-marcu era !

sufla di oari-oari. U til'ia apa ca varca.Eram tu mesi. Din dzeanä aripidini, ca vimtul, un mare, ungros cuciub di fag. Bu§cul stä, '1 mutrea§te, 'ca omlu tese-afirea§te di cheaträ, a§tiptä di tricu cuciublu §i-apolas'mini dit loc.

eN'arucäm dinaparte. Dipu§5, '1 luai di gu§e ca pri-unfrate §i-1 bi§eai tu frunte.

0Ahtäri call nu se-acumpärä cu paradz. Nu ci aveasiltinate tu imnat i tu ambäirare, ma '§i pg§tea unA pä§teare,cA nu-n'f aläsa virdäoarä mulile agiune. Te? vrea sta se-a-dunä iarbä tiritä, tartaraclu, chidinu§lu, ca alti cal'il S'l'i-al-ghea di foame ocl'il'i §'virnioarä nu bäga caplu 'n pade.Se-aspindzura ca capra tu chetri, s'dipunea ca aricilu tu

tu creacuri ca se-aflä oardzile, brizn'eatia, tufa cucipet».

((Si-alti am avdzitä tra slu-alavdä Bu§cul, gri Bu-§icä te si ncl'ina cu tigara 'n gurä. Di iu lu-agudi§i ahtarecal ?».

4Lu-aveam di tri§i Dubnitä, tu Vurgärie, di la Simlu,un aromin di Mulovi§te te tinea hane. Tu-atel'i an'i fäteamcirvane, nu §icae. Prumuveara, unä discircam fumeile tumunte. n'arachiam cal'i §i iu nä videa ocl'il'i : lanina, Ghior-gea, Bitule, Perlep, tu Vurgärie, tu Serbie, Bosna,... tute anoastre era. Multe locuri videam, cisibadz alägam ; cu soi-soi di oamin'i aveam s'fatem ; tr'a tea, di tute limbile §tIam

«Am banal Te lai banä di be' I Bujanile nidistupatenu egulea di v'in. Tu atel chiro nu §tiam mas : al'iurea n'afladzua, al'iurea noaptea. Nu nä se-aura virnäoarA. Di cum i§i

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROM iNEASCI 345

aesti pondi cale di her, ni si tillari min'lle a noafti, Ar-min'llor.

scunghi bana, nipoate ; criscuri cripirle. Ciurutipsilumea, clurutipsiri §1privdzile

DIT X EAN Ede Nacu Scrima

Analt, livend §i scuturat,Ca brad virtos di munte,Trilea un tinir Pirvul'IatCilare pri un aTru at,Cu perlu neale arucat

Pi dupi alba frunte.

Eara-alixit §i-armitusit,Ca-atel'I te v'in dit xeane ;Un gione-avut §i zilipsit,Mat m' twat eara §'pripsit,Pirea un anghil zuiripsit,

Un anghil firi peane.

Tu mina ndreapti anvirtea'Ni veargi di flurie,Cu nisi Bal'Ilu zipiteaS'cu dulte zboare '1 dizn'irda

0, du-mi nidia mea,Acasi cama 'n v'ie.

Asculti, Bario, dorlu-aAzboari, fudzi ca vimtu,

du-mi lar tu loclu a meti,Di hoara mea aziCi suntu anti' di cindu eft

Di dorlu-11 eseu-azvialtu I

www.dacoromanica.ro

Fig. 30. - Pertvole, una din eroicele comune ale Pindului. Ca si din Avdela, si din Perivole au soft inPeninsula Baloanied, sub vitregia nemiloasd a soartei, numeroase familii, infiintind noui comune.www.dacoromanica.ro


Si suntu an'l di cindu, val!Fudzii di la pirinti,Di cindu dzui buni n'1 loaDi la pidure, munt §iSi di la ocriul dulte §'Ialti

Te mi scutea dit mintia.

Aeste Ballu cum avdzaVrea loclu si-1 disicg ;Sil-ea in sus §i arujea,Cu dintil'l firnul '§i-1 mu§ca,Ca vimt apo1a ndrept u loa

Prit mealuri fir' di frici.

Tricu pidurI, tricu cimpii,munt §i ape multe,

Si-avute locuri §i irn'il,Cave, horl §i-apulitii,Si mu§itet turlii,

In cale-111 a§tirnute.

Cu oari-agiumse asudatLa-a hoaril'ei finada'.Dipuse gionile mu§eat,Di-ahlti cale greil curmat,Pri Balu-a lui niadgpat

S'Iu-adapi cu-a lui ming.

Ma cit dipune la-1 ci daCu ocriP1 di-uni-Arming,'Ng tinirg te si pireaCidzuti steäü, nu-alt tiva ;

nisi poate va s'earaA §oputula dzini.

www.dacoromanica.ro

348 TACHE PAPAHAGI

Purta pri perlu-11' disp'ititSimie arucatä ;Avei un ochu laiü Tripsit,si-un dulte graiü, jilos, tuchit,Si truplu-a Yet' tul zuTräpsit,

Ca din cundiVIÙ adratä.

Cu apä vasile-§I umpleaCind gIonile oarä

Lea, Lunä-t dzuk feata mea"Ambar s'tt hibä §'calea ta",

Mu§eata nisi 11-u turd&Si-apleaci tr'oarä.

Mu§eati, cara si vrei,'Nä chici di-api-arate,CA' suntu dzîle, dzile fret'Di cindu apä 'n ocl'i-a ;liefTu-ae§ti munt analt §i grei

Cu greti dininte-nq treate".

Di-un' oarä pocIlu muti eaia gIoniluI II tinde :

Lila, gione, pocilu, I'la di beaSi-astindze marea seate-a ta,S'firmate, dorurl agir§ea

Di asindzi niinte".

Cu seate gionile surghiDit podu-atel mu§eatlu ;La feata dulte-apoi mutri:Ma dIunioaräNäpoi, 'nä jeloati arsäri

Di te-§I vidzu maratlu.

www.dacoromanica.ro


Pri dzeana leatil'ei glucaDe-asime licrimeale,S'li§or pri fatä-alunica,Si fata-l'i albi Pi-u spila,Ma ocl'il'i dulte milicea ;

Siring ca doatiä steale.

Te-s, featä, ocl'ill licrimat ?Te a di plindzi, mu§eatä ?Te-I dorlu-amar tu care bat ?Murirä poate-a täi maratP5rint, suräri §i a FM frat,

*i poate fara-t toatä ?"

,,Nu, gione, nu 1 A mei parintBineadzä §i sunt ghine,Si fratl'i-a mei atel'i cu mint,Mu§eat §i-analt, ca ni§te print,Te-acatä foclu cu-a lor dint,

Ca-aslang sta ningi mine 1

S'di vedz cä piing, nu piing tri ell,Ti piing litita-ng n'irä,A meale nriate §i-an'il'i-a meiTe furà-amari §i multu g rel.,Di cind un gione cu-ocl'i 151

Te-arca, ca foclu, pirä,

Cu-a lui mutriti §'cu-a lui graifiIVi-i§i di n'ici 'n cale ;Analt ca bradlu di stri plaifi,Mu§eat, sirin, ca meslu Mali%Cu dzeana traptä, perlu laiti,

Te-11 cade neale-neale.

www.dacoromanica.ro

350 TACHE PAPAHAGI

Cindu-1 vidzui, ea lu-arisii,Duchil di tru-atea oariCi fir' di nis ea cu-atel'I v'iiDi-ahintu mult le-1 zilipsii,Nit pot s'binedz, tr'atea mutrii,

Dit mina s'nu-n'i azboari.

Si noi ni lom si fum dadunUn an masi ah te dulte IMa te u vrel, cá nu stia cum,Fudzi . Citrla.. nu pot s't'aspun ;Si dosprati de-an'i de-atumtea sun,

Si-aminte nu n'adute !"

Ea pri-a tau gione-1 cunuscui,Sain cu scrise peane ;

oaspe scumpu ea fui,*i multu... ca pri-un frate-1 vrui ;Ma scrisi-l'i fu tu n'ira lui

Tra s'moarä-aclo, tu xeane..

Tu. oara cindu el murea'L tineam cu dor in bratä.Maratlu nis L. tut ma plindzea,Pri tine-aminte ti-adutea,Si tut di tine n'i zbura

Cu licrin'ile pri fati.

alar and muri lu mprumutaiCu savan si cu teari ;Museat murminte l'i-aniltaI,Si grin sj colivä l'i-adral,Ma tide dzise s'n'i

Cara s'mi torn virn'oari".

www.dacoromanica.ro


Di ndzeadi terlu si s'surpaPi loc si-u-apitruseasci,$i loclu n doaaA ca s'cripaPri nisi v'if si-u ngl'itA,Ahit aria nu vrea-l'l eara

Si dor nu vrea s'ducheasci.

Cu zboarile te griA l'ei xinitimenlu,Ca teara, corba, ngilbini,'111 v'inea aria, ma s'dinisiLista ea, ci s'mindui

CA-avea xenlu.

5i-11 dzise : Te lu mprumuta§i$i tute te 11-al data',CA n'ira vru di ti turna§i$'pri mine 'n cale ci mi-afla§i-Ea va-t li daa, ci-atea te-adra§i

Lipsea§te se-aibi plate.

$i tut atumtea cind mureaN'1 cifti un5 b4eare;Si ea l'i-u ded, ci el dzitea :«Cara si fudzi, treti pri la ea$i caftä-l'i dzi-I'l tri numa mea,

Si-t da te t'am trf daree.

135§eare, glone, maca-t lo,Ti toarni di l'i-u cafti 1"

MupatA, ea hit' gionle-a tia;Cu cheptul plin di asimcoMi tornu asindz eù de-aclo

Watea te tut mi-a§teaptim.

www.dacoromanica.ro

352 TACHE PAPAHAGI

Ma easte-a§i cum tine-aspung,Un semnu dzi-n1 de-acasä 1"

La poarta-t mare sun doI prunl,$'1a scari,-a§i cum ti dipuni,'N andreapta sun doatai curunl

Di trandafilä tease.

Virn'oari poate tiritorTe-al faptä §li-al. vidzuti ;Ma cara s'esti-a mar giunar,A meta luteafir §i l'iundar,Ca s'pot aspune-n'i tine lar

Un semn di mine tutä".

Pri cheptul te n'i-andupiramEia caplu tri nghisare,Pri gu§ea 'te u dizn'irdam$i 'n perlu-atel te n'i ngrupama fata alba di-t furam

Din gura ta bipare ;

Nu va si §tiù te seamne-avea$'mistiryile te-ascundta ?...Pri sinlu-a WI tin minte-earaUn pullii adrat di mina mea,Ci-a§i-n1 pare ci ti-arisea,

Tu dizn'irdärl s'te-afundu".

El ghine zborlu nu biti,Cind nisä, ca §ainä,La sinlu-a luï si silighi,Di gme tr'oari lu-ar5chi,§i vrearea ntreagi-11 dizvili,

i dorlu ti-u dirink

www.dacoromanica.ro


lar el di-un'oarä u-arächi,Cu dor u strease 'n bratä;S'apof cu nisä arsiriPri 13iilu-a lui te aruji,CA §'el maradu-achicasi

A domnu-sni ghineatà...

Si Bal.lu tora ma li§orCu dol'i rii§I azboarä,Cum puilu-azboari sun nior,Si-l'i duti mplinl di multu dor,II' duti lar tu loclu-a lor,

Il'i dute tu-a lor hoarä.

LILICEA PIRISTERICEIde P. Vulcan

Piristerä sor',Ma s'Iu vedz iu-va,Ntreabä-1 di l'i-u dorS'disi nis mi va.

Dzi-l'i s'dipuni tr'oar'.Jarcuvell'i, lea;Oarä-l'i cale-ambar",S'v'ing tra s'mi Pia.

'N dzeani ma s'Iu vedz,Ciuciurà-11 a§i:Du-te di u vedz,Cä se-apilpisi".

23

www.dacoromanica.ro

354 TACHE ,PAPAHAG1

Spune-11, sora mea,Noaptea te tricuVruta ha plindzea,Vls urit avu.

www.dacoromanica.ro

NIUSICÄ POPORANÄ AROMINEASCÄ

www.dacoromanica.ro

In anal §colar 1921-1922, In cursul pe care 1-am tinut la Faculta-tea de Litere din Bucuresti ca suplinitor al savantului profesor Ovid Den-susianu, titularul eatedrei de Filologie Romania, am relevat importantamusicei, formulindu-mi astfel o convingere pe care mi-o mentin si astäzi.Dat fiind tocmai aceastä importantä a musicei pentru studiile arora a-ceastä Antologie Aronaineascrl are pretentia de a se adresa, am socotitnecesar lucru ca, dupä partea literati/ a acestei lucräri, sä urmeze unnumär eit de redus de cIntece, de arii musicale arominesti, culese dinsmnul poporului ; aceasta cu atit mai mult, cu cit capitolul pe care ni-1

musica directa' 1egturá cu ea trebue relevatä hora, dansul-poate aduce luminä pretioasä pentru anumite probleme etno-filologice,cum gut, bunäoara, cele privitoare. chiar la epoca si teritoriul de forma--thine a limbei si neamului romlnesc nord - si sud-danubian.

Nu e locul ca sä relevez aci earacteristicile musicei aromine, cuatIt mai putin conelusiile ce s'ar putea trage din studierea ei. Insä, pen-tru o mai usoarä si mai bunä cunoastere a ei relevez faptul ca in celemai multe bucäti ce urmeazä avem a face cu o mäsure neobisnuitä, cu78, mitsurii care e aproape generali In musica Arominilor. Ea se bateIn trei timpi, ca i mäsura de 34, eu singura deosebire cá primul timpe compus din trei optimi si are, prin urmare, durata unui timp si jumä-tate din mä sura 34, iar ceilalti doi timpi au durata obisnuitii a timpilor2 si 3 din mäsura 3k.

Primele ease cintece stilt culese si notate de valorosul profesoratromin I. Caranica. Spre deosebire de intreaga clasä aproape a mae§--trilor romini care nici nu se gindesc mäcar si stringä folklorul musicalpoporan, necum sä-1 studieze, I. Caranica, absolvent al Conservato-rului de Musica (Canto, Armonie, Solfegii si Teorie) din Bucuresti, inscurtul timp in care a functionat ca profesor de musici la liceul ronandin Bitolia (1907-1912), a reusit sä formeze o pretioasg colectie ineditgde melodii poporane arominesti, dintre care multe slut armonisate pentrucoruri bgrbätesti si mixte, iar unele din ele aranjate pentru potpourri-un.

Näscut la 7 Octombre 1882, astfizi 1. Caranica ocupä din 1919 ca-tedra de musica din Turda.

www.dacoromanica.ro

.407; feu - neí

#

4-i -;;:' Le

I.

MORI LAI DZEANA.Cintec cules i notat de 1. Caranica

- »la /

+

Mori lai dzeang, laie dzeani,Nu-n'1 te-apleti nica nähiami ?Nu-n'i te-apleti si-n'1 ti fati pade,Tra si-n'i ved casa li dade ?

(Pentru restul poesiei, vezi anticlu a xinitlui, pag. 46)

www.dacoromanica.ro

A LAI MUNTE-ANALTUCintec cules i notat de 1. Caranica

1Ccvt,

#ir -"II-1i-

fa: rnan - - te-a- - hal

mar

- t, ned- - frt - 7,71

A la munte-analtu,Naltu §luvirosA lea §'dupg munteS'nä livade vearde.A lea §'tu livadeSi-un gutunqii analtuA lea sun gutunqu,'Ng finting-arate ;A lea mi-aplicaSi-n'i beati apg-arateA lea n'i-argtiiSi-nq plivritusii.

www.dacoromanica.ro

due

A LEA N'I NCIIISIIantec cules i notatlde I. Caranica

-fe at- dit ?nun te -

Le 8eje a.2tJ-2aleY

A lea n'i nchisii tra si mi duc,

'Lele azburitor.}Lele puria albu dit munte

A lea 'n hoara mea tra si mi duc,Lele albu dit munteLele azburgtor.

,}

1. Refren. Exclamatia a lea de la inceputul versului se Intrebuin--teazi and poesia e cintatä.

www.dacoromanica.ro

360 TACHE PAPAHAGI

N'i nchisil la tatii-n'it,Vimtu marea i'§i tridzea.N'i nchisii la dada mea,Ploaie 'grinding dädea.N'i nchisii la sora mea,Chiamete si fitea.N'i nchisii la vruta mea,Soare §'mu§iteati-ira.

www.dacoromanica.ro

NU TA DADA S'MT MARITÀCintec cules §i notat de I. Caranica

va.. (la - ala.

Jot. -do_ l'en,' ma - - li, - -

IV.

. IF,

- ti -62.7, hk- Int.

e- -Jut nto - - - ea.

Nu va dada simi mariti,Ca-di dzite ca escu n'ica,Wick n'ica di nao an1;Di nao an'i &ilea tu dzate,Si-alta dada nu-§i ma fate.Si-ea pi dimIndat mi feate:Naha, naltä, ca fidanea,Albi-aro§e ca mirgeanea,Cari mi Pla va-§i tread( bail.

..i u.

ta'-.72;Ve ,i':,

www.dacoromanica.ro

V.

NAOEMA-T MA-TA, MOI FEATACintec cules i notat de I. Caranica

.1a -9e- rnaq` - rnoilea - , ?run', nat. - tie - ts"

na Be yeo e- a - mit-Ja- a mot', P

- 82 -t era - ge - prpo,

NaOima-t mol featii,naeema-t, niOemat (refren)

Te-n'i ti feate-ahlt museati,Di-ni areal pri tine,

mi cildisii di minte,Di-n'i si dusirä-oile tu-agru

curmari mare zn'ie :Caee n'el si-uniCa0e cafe si-un

birbeclu 'nä cipiti.Tatt, lai gione, tati, nu creapii :

Tutii cheardirea te featisiMpartu 'n doafii pärti tine :

Giumitate-alasi-a n'ia,Giumitate tine tine.

www.dacoromanica.ro

VI

CINTICLU AL LICEACintec cules §i notat de I. Caranica

ca - - fcx , .51Z. Att- ha- ?A itet - - ti;

Unä Luni, di caträ sea,*S'dipunarä furl'i 'n hoarA,Multe tufechiDatile hori s'cutrimburari,Casa-al Licea-anvirligarkLaia poartä u discari,Nuntru tu ubor intrari,rioryi-al Licea 'I di§tiptari,Tu piduri Cu nI*1 il loará*'cu cur§ume '1 vätimari.V'iniri pin' tu ubor,Tal nurgachi cu caplu gol ;

www.dacoromanica.ro

364 TACHE PAPAHAGI

Se-alinari pin' pi scari,Tal nurgachi tu giupii goali ;Se-aunari pi cirdache,riurgachf cu tifterle mpade ;Se-alinari piste-avlie,L'i-al fiurgachl 11 cädzu milie.

Notd. Cintecul e format din cloud versurl. Primele cloud ver-suri cintate, se reia versul al doilea, ca Impreund cu al trellea Eaformeze cintecul, si asa mai departe. Cind se cintd, dupd primelepatru silabe ale primului vers se adaugd exclamatia lele ; iar la aldoilea, dupd cele seapte silabe, se adaugl : chira Sascala, dupl carese repetA apol versul intreg. Ex.:

Multe tufechi, lele, 'si-aminarS,Doatile horI s'cutrimbura-, chira Bascala,Doattle hod s'cutrimburarl.

In comunele din Pind cintecul acesta se si joacd, fiind insdnumai fiord beirbeiteascii.

www.dacoromanica.ro

VII.

CINTICLU AL GIORGIACintec cules i notat de Tache Papahagi

JC cu-q , _Arzi-Afrarca.

Teacasi Glorgla èmburluNchisi cu-a luf cgrvane,

Mori Armtrzamea,

1

Mori mufeata mea 1

Cirvane ntreagi diDi patrudziti di mule.Civalä scoate-anifurluPri unä hrisu-mulg.El v'ine di triViSi s'duci nclo, ;

1 Refren ce se repetí dupri fiecare douil versuri atunci dud poesiae cintatii.

..").4 Lc. 71144. aetz 7.y7 Crit_,

www.dacoromanica.ro

366 TACHE PAPAHAG I

$i 'n cale-astal'e Arbine§1,'INIa bluche di Ianitaff.

Prida-te,-Armine, cama tr'oar',Cu tuta hrisu-mula I..."Nigrit nica fu zborlu gretiSi Giorgia cade mpade :Carvanea tuta aruji,Cu tuta hrisu-mula,Di s'trunduira muntill tot,Pitrumt di dor §i jale.

Notd. Cintecul acesta e o hora comunala, cor di hoard"(vezi Fig. 15), hora formata din zeci, si, de cele mai multe ori, dinsute de oameni. In fruntea horei sint batrinii, dupl cari urmeaza bar-batii si tineril. Imediat dui:4 acestia, si toti prinsi de mini, urmeazasexul feminin, tot dupa virst,1 i rang, in coada urmind fetitele. Dacasint prea multi, atunci in interiorul acestei hore se formeaza un aldoilea rind de hora, Sipld di cor (vezi pag. 304, rindul 16), a careifrunte sa fie la nivel cu prima.

Pentru cintat fiindca hora se joaca cintind din gura , pri-mul rind de hora se Imparte in echipe de barbati si femei, care clntarind pe rind cintecul, iar intreaga masa de oameni prinsi in col."incep sa se miste cadentat si lin, ca suprafata unei mari ondulategray si linistit.

www.dacoromanica.ro

VIII.

CINTICLU AL SULIMAN-AGACintec cules i notat de Tache Papahagi

1.114 .0, 41i ; /114rtf.n

4 , 4 -rx Tx KOL.

"'lea Tio-C1Afea' 44:9-/a4.---mcZ- 774.-? ?Anil??. 74- vux

1

I ,R:MMIMMIn 1111 MI 10111/WMINNRIN111111111111 I4 WNW XrPUIIMINI MI MI IIINIMIMIll /./Mil MI MI Ie ¡VIM 116.1 fa' Will lir.JIIIIIIIMIMP IIIMINII IMP 111 NMI I

I

1.94 e4- lac;

I. Avdzit te slate nghios, tu camp,More Suliman-aga, 1Mori Armina mea/

Tu aesti ?3. Si bate-Arminlu CacIandord

Cu Turcul

1 Refren care se repetí dupä fiecare din versurile: 1, 3, 5, 7, 9,11, 13, atunci dud poesia e entati.

www.dacoromanica.ro

368 TACHE PAPAHAGI

5. Lai Suliman, alas-te,Di polim tradze mink

7. Tra si se-a§tearng pulbirea$i-andara si s'scrupseascg,

9. Sing misurim ascherea-ng,S'videm cit afi cgdzutr.

11. Misurg Turtil'i trei °HI.Lipsescu trei n'il'e

13. Misurg-apoia q'Caciandoni :L'i lipsescu trei in§i.

Notd. Cele relevate in Nota de la pag. 366 se aplica deopo-triva si celorlalte douà bucati urmatoare : VIII si IX.

De observat Inca ad i ca aceste trei Cintece (VII, VIII si IX), inafara de multe alte pe care nu le-am putut da aci, se cinta §i seload in acele4 imprejurari, si anume in zile de sal-Mori mari (bil-ciuri) din timpul verei. Dupa ce serviciul religios din biserica e termi-nat, atuncl lumea se prinde in hora care se iavirteste in jurul bise-ricei sau in apropierea imediata a bisericei In care s'a oficiat, pe unloc viran, in timp ce restul poporului care nu joaca se a§eazä in am-fiteatru pe pantele din jurul horei. Cel care e in fruntea horei, (te tradzicoda), invirteste, de obicei, in mina dreapta o batista, fluturind-o inaer atunci cind cadenta horei cere.

De mai relevat ad i Inca ceva : intrucit horile acestea se tin deobicei In apropierea secularelor paduri de pini giganti care sint ves-nic in murmur plin de mister de vitejie haiduceasca, §i cum insasim,usica armoniseaza in plin cu maretia link cadentata a miFarilor ho-rei, impresla pe care ti-o da o asemenea priveliste, in Mara, decaracterul ei eminamente patriarhal, e plina de gravitate clasica, faila-i lipsi totu§i poesia.

www.dacoromanica.ro

IX.

CINTICLU AL IANI AL BUCUVALACintec cules i notat de Tache Papahagi

47U11. t.,10I . NIMMIMMIE4ING11111MIlLaFMIMINIEL7111111 ;MIMI fONWANWIWAIPOOMMIll"¡IV

NNE IMIllikOMP =IN MN 1I 111PIM

O al' 71 -CO eo

13.a. .* /I. Tu-a Previzarei nglifos, §'ma nclo,

O lai Nicole) I 1Catri tu Alin-Mara,

lani Bucuvalcl 123. S'ng dutim noaptea si càlcim

Al Nicolo piaate,

1 Refren care se repetí dupä fiecare din versurile : 1, 3, 5, 7, 9,atunci and poesia e cAntatii.

2 Refren care se repetii dupii versurile : 2, 4, 6, 8, 10.

- ta.

24

Tre- vi- ;Ana tu-to

www.dacoromanica.ro

370 TACHE PAPAHAGI

5. Tra slom aveare, slam flurii,Si-11 lom i asimcadz11;

7. Si-11 lom apoi i nveastaDadun cu

9. S'ni tem tu munt §i sTi-aspirdzem,inghios, catri-kau-Mara.

Notd. Chid poesia e cintata deci §i dansatA, in capulversurilor : 2, 4, 6. 8, 10 se intrebuinteazá o interjectiune monosila-bicA, cum e: ai, mori, etc.

www.dacoromanica.ro

X.

COR DI NVEASTÄ NOAITÀArie cu1eas i notat5 de Tache Papahagi

Ani-Irsek;mowsior_siAr,ImrimowrAgmmummilmr/r1

JIMIgr7/111IMINIR/IPLMIM MIN MN IMPINIMINO MrIll NMIA'ZIW /171111111=1*AIMINIIIII MIIIIIIIII:4:71111111 wolioa11:1111.41 11111r. 111111=0111100""

I .L i Mriil

AMIII,WWrjraIMIMMIIMICA P 1 0 a l ' .1 IrAl/WIIMININNICIIIMM.ii------ 111111~=L1L:B111WIMM'INI''. 1= MI MI MIIILM.IMME =NM= Ill =IIIIIIIMININ Milt.4111111111MII141,47 ISI

=71117IMEN IMNIMIM 11110111INIWZI I MENA= MANNIIMI&A IwraraosisulPmf I mriwurrimut

umaimmi rMIIPINIANI I 7/1

www.dacoromanica.ro

XI.

CINTICLU A NUNLUIArie culeasä gi notatä de Tache Papahagi

Nota. Ultimele douA arii (X si XI) fac parte din musica in-strumentan ; prima e pentru dans femeiesc si a doua pentru dansbArbAtesc. Amindouà se cintA astfel : intr'un grup de lAutari e o vi-oarà primA care executà melodia ; cealaltA sau celelalte viola secon-deazA. Din acest grup de lAutari nu se poate sA lipseascA daireaua(timbdriilu) care, ca si pianul sau contrabasul in ansambluri instrumen-tale, dA horei intregi ritmul mAsurei, al cintecului (ariei), atingind pu-ternic primul timp al fiecArei mAsuri. In afarà de dairea (dar), poatesA figureze si dcluria (un fel de tambura).

Prima bucatA e aria miresei ; e primul dans pe care mireasa,In aceasta calitate, II joacA in hora ce se jine pe un loc viran al co-munei. A doua apartine nasului, si se joacA in aceleasi imprejurAri-

www.dacoromanica.ro

XIL

VOI GIUNAME I VOI FRATCintec cules si notat de Tache Papahagi

O tnet tilm- ha.- ?Re ) 0 InPt...

Itt. vat` frof )

71.4.-Pt1: ccrneiu. trq.A ,Le

ft ". na ct:fri Wk.. va. -01:

41"..1?-' -J9-el.-e 14 ti.4 - -./4c t -ee

5

:4. 0 -Le ?Lc. g.-

nefti:ta,' - - Tixt !-

Vol' &name §i vol frat,Ping cändu va si stat ?Loat tufechila §i nchisitSi-ascäpgm pi-a no§ti pärint,

www.dacoromanica.ro

374 TACHE PAPAHAGI

No§ti pärint §i-a no§tri fratDi du§man'Il'i di antartl.

'n caleracatä tal'eFärä n'ilä §'Oudicare ;Acatä, dzite Fä-ti Grec"Tora-a n'ia 'n'i v'ine s'crep :Cum sleate un drac di GrecSi-11 stäm cu mina pi chept !Cama ghine s'murim totDipi -s'ni ncl'inäm la Gretillu s'vidzu, Iu se-are-avdzitä,Se-alai limba di-unä etä,Limba noasträ mult mu§atä,Fapti di murnä §'di tati ?Ved a muntilq nu sint bun%Nu-s nvitat di Gärägun'l,Nu-s nvitat di clnd se-aflarä,Nu '§i stla di Grec virn'oaräTot Rämän'I, tot Av8il'Iat,Nu '§i Oa di Greti i di-alt.lu §tia Greclu s'mici carä,Cä nu-avea vidzutg-alt'oarä.El ti Pa§tI and s'purinta ;Cu un oil §i-atel nu-avea.lu §tIa. Greclu apä-arate,L'I si usca lalle hicate ;El tu cämp cänd §itiraCäfta caldä §'nu afla.

Notei. Cintecul acesta, ca gi primul, fac parte din musica A-1.01111'1110r FArgeroti, cari, i In privinta aceasta, se deosebesc intrucitvade restul Aromlnilor, pentrucA musica lor are ceva cu totul caracte-ristic. Astfel, ultima bucatA, care nu poate reda adevAratul cfntec

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMINEASCi 375

firotesc, se cintS in felul urmAtor : intregul grup de bArbati care par-ticipl la cintec tin lsonul in nota tonicA a gamei In care e cintat cin-tecul, fArA sA pronunte nici un cuvint. Numai doi cintA : unul, ca so-list, care cintA intregul cintec, lar al doilea intervine, dupA cfteva nil-suri dela inceperea cintecului, cu un fel de duo : taie cintecul (tune-cinticlu).

www.dacoromanica.ro

GLOSAR

www.dacoromanica.ro

Evident ca o alaturati transpunere, literara sau mot amot, In I. rominä a intregului text al acestei lucrari ar fi avutavantagiile sale, intrucit ar fi putut sta la indernina oricuiaceasta Antologie, iar cultura romineasca cel putin ar fi pututlua, färä nici o sfortare, cunostintä, mai mult sau mai putincompletä, despre intregul suflet arominesc concretisat aci.Dar, in afara de alte consideratiuni, un asemenea plan ar finecesitat dublarea lucrirei ca volum. Pentru aceasta, am eau-tat sa facilitez cunoasterea dialectului si a literaturei aro-mine, (grai si folklor), printeun glosar, in care cred &A amreusit sa relevez toate cuvintele din intregul text. §i, pentruca aceasta Antologie sa poata fi utilisata si de streinii inte-resati, am tradus fiecare cuvint in I. francesi, iar in 1. ro-mina reproducind acelas cuvint cu un context in care sepresinta de obicei cu o acceptiune speciali. Intelesurile pecare le reproduc In acest glosar pentru o singura formasint numai acele care se pot intilni in aceasta lucrare, ciu-tind insa ca pentru toate cuvintele din acest glosar si daumacar pentru o singura acceptiune a fiecarui cuvint prin-teo fractie pagina (prin numarator) si rindul paginei (prinnumitor) in care se gaseste cuvintul sau sensul cuvintuluiin dreptul ciruia am alaturat fractia.

Adesea unul si acelasi cuvint e reprodus sub mai multeforme, care se deosebesc intre ele numai din punct de ve-dere fonetic, intelesul fiind acelasi. Exemple : [fine si päne ;

www.dacoromanica.ro

380 TACHE PAPAHAGI

frtndzd si frundzd sau vrtnda li vrundalui ; milat §i mugat ;diundoard §i diundoard; cheatrd e chiatrd Tira nici o deo-sebire fonologica); tal'ie §i tare (avind aceimi pronuntare);cale qi cali.

Cit sprive§te morfologia atit cea verbalä, cit §i ceasubstantivala, adjectivalä, pronominali, etc. , am relevatcite o singura forma', inserind totu*i din cind in cind §iforme, referitoare la conjugare sau la declinare , caremi s'au pärut ca sint mai indepArtate de forma de basa §i,deci, mai greu de urmärit. Astf el, pronumele posesiv mas-culin face la genetiv §i dativ a ttlor sau a tdlor, intrucitIn Aromini e declinabil; sau forma trunchiati tem pentrudutem, etc.

Ordinea alfabeticä intrebuintati e urmatoarea :

1

a, 6, b, c, d, 8, dz, e, f, g, 7, h, i (i), I, j, k, 1, l',m, n, n', o, p, r, s, 1, t, 6, t, u (ü), y, y', x, z.

De observat ca c §i g urmate de un e sau i O se pro-nunti in 1. romIna sau italiana: ce, ci ; ge, gi, tara sa maipastreze aceia§i pronuntare cind sint urmate de oricare dincelelalte sunete (che, chi ke, ki; ghe, ghi== fr. gué, guafi, T §i O se pronunta la fel ca i in 1. greaci ; 1', ca i ita-lianul gl din figlio, sau spaniolul 11 din llover ; n', ca §i gndin kancesul compagnon sau ital, calcagno ; intre v'+ e, i(f) *i 7 -F e, i (i) nu exista nici o deosebire ca pronuntare.

Pento toate celelalte larnuriri de natura filologica saude alta natura', vezi Introduceiea.

www.dacoromanica.ro

a, prep. ; Cu functie §i de ar-ticol inaintea adjectivelor po-sesive, ca §i inaintea sub-stantivelor la gen. i dat. :caplu a corlui= capul horei,'/22; dzise a luplui= zise

lupului, 87/16, etc.a, interj. hé !" : a lai Doam-

ne = alei Doamne, 141/14, 358/1Abur, sb. ni., pl. aburi

vapeur", 229/10.aburèdzii, vb. I. dégager des

vapeurs"; 158/4, carnea abureipri feuded', 310/14

abit5ea1a, loc. adv. A quatrepattes": v'inea de-abugala=venia de-abu§ile, 230/9.

ac, sb n., pl. ate-afile ai-guille", 9/3.

liar!, pron. interog. §i rel.,pl. 232/5;; vezi care.

acisa, loc. adv. chez, â lamaison", 365/3.

acAtti, vb. I saisir; compren-

A

dre; commencer" : acttd unca s'bate : a inceput

o pasäre s ante, 21/3; se-afirea s'nu- ac tä lunase feria sä nu-i vaii luna,230/9.

acfichisèscu, vb. IV, com-prendre, (s')entendre". 228/2nu putea se-actichiseascänu putea sâ fnteleagA, 228/2,

acata, A, adj., pl. acòtat- a-tatl'i, acá ta te- acdtatile,

nsaisi", 226124.

acatAt, adv. avec chagrin,atterré" : te-di di anti' acä-tat ? ce ai de cinti mih-nit ?

achicfisèscu, vb. IV sentir",253/7 ; vezi acächisescu.

acid, adv. li, y", 319/7.acIbia, adv., vezi aclò.acIdte, adv., 58/27; vez: acloia.acl'ètn, vb. I (s')appeler, con-

vier ; signifier", 168/13, 175/41

www.dacoromanica.ro

382 TA CHE PAPAIIAGI

tra siFärsi-ca

(a fi)

aclAvgu, vb. I augmenter,(se) joindre", li-adolvga lu-crile= dädea lucrurilor pro-portii mari, 227/1.

adapAre, sb. f., pl. adäpäiiabreuvage" n'erg.puri tr'adäpare = unde pa-särile se duc sg se adape,178//4.

adarAt, 6, adj., pl. adärat,addrate fait, duré", 252/20.

aclastAre, sb. f., pl. addstariattente", 326/22.

adke, sb. f., pl. adet cou-tume, habitude", 6728.

adevärAt, 6, adj., pl. alepci-rat, actevärate vrai, réel",191/9 (savant).

sb. m., färä plural,respiration, haleine", 281 2.

vb. 1. respirer" : s'pä-rea cei loclu adirie pgreacä pämintul rgsuflä, 231/28.

sb. m., WA plural a-dieu", 168/27.

aclinc6s, A, adj., pl. actinco0,acitncoase profond", 256/2

aclinc6s, adv. profondément":sta si greaste aclincos sti

griete cu tilc profund,302/15.

adoAra, adv. A. l'aubea ; vezideadoarä.

adoArà, loc. adv. la deu-xième fois", 87/2g.

272 /14 -/ ; lumea ntreagästitki te se-acl'fameirot= lumea intreagitie ce 'nsemneazä

Fär§erot, 276/24.

acl'imAt. A, adj., pl. acrimat,acrimate appelé, invité"

cinta s'y'in =cäci cei invitati cintä §i vin,297/e.

ac6, adv., 22/20; vezi aclote.acoApir, vb. IV (se)couvrir",

136/21.

ac0, adv. ainsi,78/29 ; vezi asi.

Aqu, e, adj., pl.capable", 83/20.

aciimpAr, vb. I

228//23.

acùmpru, vb. 1,acumpär.

acùmtin, vb. I cessera : niticá minduiaste si s'acumtinä

= nici nu ginde§te sä inceteze,192//25*

acupirit, A, adj., pl. acupirit,acupirite couvert, abrité",229//20.

adAp, vb.I ..abreuver, arroser",347//24.

adAr, vb.1faire, (s')arranger,(se) parer" : cei tu sirmi ti a-

cä in mätäsuri te gä-te§ti, 338/7.

aclAstu, vb. I attendre", 58/4.

comme-ça",

acsi, acse

acheter",

170/18 ; vezi

www.dacoromanica.ro

adrit, A, adj. pl. adrat, a-drate fait, duré, paré" 292/18;vezi addrat.

adrAm, pers. I pl. indic. pres.de la vb. adar, 310/e.

-aditc, vb. ll §i. ill apporter,amener", .350/22.

aduchèscu, vb. IV i I, com-prendre, saisir, sentir", 7/17,

71//27.

adùn, vb. I amasser, (se) ré-unir, (s')accomplir" : cu lu-clari se-adund, ca nfs'i va'taura =. cu lupii se intovi-ri§e§te, ca ei o si une, /17;beigd.... si-si adund suflitlu= a inceput si suspine, 100/18.

adunAt, A, adj , pl. adunat,adunate assamblé, serré"ma frica a giurattdi u-avea-adunatd grem dar fricajurimIntului o inghemuise,168/12

adits, A, adj., pl adus1, aduseapporté".

ad4re, sb. f., pl. adutiri ac-tion d'apporter" : aduliri a-minte des souvenirs", a-ducen i aminte, 305/12.

aèrà, sb. f., firi plural air,éther : anghiri antei tu-aerd-= ingerii anta In vizduh,314/2.

aèri, adv. hier", 305/22.

aèst, aestd, adj. dem., pl. a-

ANTOLOGIE AROMANEASCei 383

WI §i aest, aeste ce, ceci",280/j4; aest-an= cette an-née", 23/24.

aestu, A, adj. dem., 47/20 i VeZiaest.

afèndi, sb. m., pl. afendepère, papa, prétre", 934g.

alèt, vb. I agneler, véter",178/16*

afindil'e, sb. f., pl. afindiPi(ta, votre) seigneurie" : ma,band la-atindiria-t . ci, (a-cum) vieatä dumi-tale (si-tidea Dumnezeu), 178/18.

afiréscu, vb. IV (se) garder" :dip nu te-afired= de loc nute fereai, 32/20.

afirit, fi, adj., pl. afirit, afi-rite gardé, préservé, abrité".

afirltA, sb. f., pl. afirtte (ne-obi§nuit) garde, méfiance".

aflire, sb. f., pl. afldri dé-couverte" : ma teaflare nulu afklm:= dar de gisit nu1-am gisit, 115/25.

Affu, vb. I trouver, décou-vrir, apprendre", 10/7.

afoàrà, adv. dehors", 393/4.

afam, vb. I fumer, exposerA l'action de la fumée", 273/19.

afutnit, A, adj., pl. afumat,afumate fumé, doré" : capistoale afum ate =cu pis-toale poleite, 41/12.

affindu, adv. profondément".

www.dacoromanica.ro

384 TACHE PAPAIIAGI

agfittor, sb. n., pl. agiutoare,aide, secours", 191/4.

agtlisèscu, vb 1V cesser, setranquilliser" : tu mesei dincoadd agilisi puttn in }u-nite din urmi s'a potolitpon, 226/29..

agfrAre, sb. f., oubli" : eastiiarba di-agtrsari= este iarbauitärei, 34/5; vezi agtrsire.

agIrgèscu, vb. IV §i II, 273/21

vezi agdrsescu.;

agirqire, sb f. ouhli, actionde s'endormir" : tu agirsireate feate in adormirea incare a cizut, 86/29.

agònria, adv , 230/2 vezi o-

ligrafa, sb. pr., chaine demontagnes en Grèce, 186/22.

agrime, sb. f., pl. agrin'i,279/14 ; vezi aTrime.

Agro, sb. n., pl. agre champcultivé", 362/e.

agudéscu, vb. IV §111 at-teindre, frapper, porter juste,blesser, voler" : mutreas' le- agu deascd tusare ci-uta si le potriveasci la sare,96/3k; te-agudii te-am ri-nit, 239/31 ; di its lu- agudisiahtare cal? de unde te-aiinvirtit de un astfel de cal ?344/23*

affindu, vb. 1 enfoncer, plon-ger".

agAle, adv. nonchalammant",40/22, 290/21.

agarqèscu, vb. IV §i 11 ou-blier, s'endormir" : ageirseaputin= adormia putin, 224/7.

aghètni, sb. f., pl. a gheeibride, frein", 135/6.

agfdc, vb. I jouer", 226/5

vezi gloc.a gibe, sb. n., pl. agfocuri njeu,

danse", 191/25.agfucärle, sb. f., pl. agiucdrif

mioueta, 192/6.

aglitmtu, A., adj., pl. agiumtt,aglumte arrivé, mar": la-17numtari'i-agiumft 'n hoard= iatg-i nunta§ii sositi in sat,298/1.

aglini, A, adj., pl. agfan'i,giune affamé" , 399/27.

agfunédzili, vb. I avoir faim,n'avoir rien 5. manger", a

168/32.

agliingu, vb. 11 §i 1H rejoin-dre, arriver, devenir, suffirea :cind agtungu xeanile cindsose§te timpul instreinirilor,17/7.

agfùr, vb. I, vezi ear.aglitrat, sb. n., (pl. agiura-

*turi) serment", 311/22

agifit, vb. 1 aider", 315/12.

www.dacoromanica.ro

aguclit, A, adj., pl. agudit, a-,.gudite frappé, attaque ,24112agtmèscu, vb. IV, 322 /18/ ; vezi

arunescu.kau-MAra, sb. pr., localité

près de Prévéza (mer Adri-atique)", 369/5.

ariusit, A, adj., pl. ayiusit, a-yiusite presse, 264/16.

arninghipsèscu, vb. IV con-templer de loin" : aininghi-psinda cdnurle urmirindmereu cu privirea drumurile,63/1*

aròn'ia, adv. vite" : aria,ayon'ia dupd avocat §i deaci, fuga dupi avocat, 78/e.

arrime, sb. f., pl. ayrin't batesauvage, fauve" : ma ayrimimi-adar iti ved... dar fiaràdevin indati ce vid..., 316/18.

arru, A, adj., pl. arri, arresauvage, farouche", 62/23,

.ayri capite beirboase fio-roase capete birboase, 271/15.

kfru, adv. sauvagement, fa-rotichement : i-ayru di hw-raud urld §i urli sälbatecde bucurie, 280/22.

ayunèscu, vb. IV chasser,éloigner" : vezi, neguri v'inca sle-ayuneascd vezi, ne-guri vin ca si te alunge,260/16 62/18

ANTOLOGIE A ROMANEASU 385

ayun'isèscu, vb. 1V (se) hä-ter", /24.

ah I. interj. ah I", 72 24.

ahandi, adv. profondément",218/22.

ahfintu, fi, adj., pl. altänt(i),andate tant, tant de", 32/32;vezi ahtntu.

andt, A, adj., pl. andt, andte,31/19 vezi ahtt.

ahät, adv. ; vezi ahlt.alitursèscu, vb. IV commen-

cer" , 25/24; vezi ahurhescu.alfindA, adv., 192 29; vezi a-

lzando.ahInclbs, A, adj., pl. ahtndo#,

affindoase profond", 63/16lar la minte altindoa.sd iar

;la minte inteleapti, 120/30

vezi adtncos.afilado, adv. tant, autant",

/6; vezi ahltalilndusèscu, vb. IV enfon-

cer, creuser" : cindu imnase-ahtndusea loclu cindumbla pimintul se cufunda,90/17'

ahlndusit, A, adj., pl. afán-du?it, ahtndusite,plongé,en-foncé" : ca ocri-aldndusitcap Cu ochi intrati in cap,274/23'

alifato, A, adj., pl. ahtnt(t),ahtnte ; vezi ahtt.

alifato, adv., 86/; vezi ahrt.25

www.dacoromanica.ro

386 TACHE PAPAHAGI

eat, A, adj., pl. ahtt, ahttetant, autant", §i

all% adv. tant, autant" : ahttnisci, dzud burnt.= atit(a fost cu) ea, §i §i-a luatziuä bunk 87/a; cd vin'imdi-ahtt diparte = cä am ve-nit de a§a departe, 392/n.

ahtAre, adj., pl ahtdri tel,pareil", 20/23.

ahtint, adv 47//6 ; veziahulèscu, vb. IV titer, tou-

cher, souffler (dans lesmains)" : ahulea$te perlu =suflä in Or. (prnducindu-sesunetul hu), /2; n'i- ahu-team mtn'ile suflam in mini(spre a mi le Matz°, 342/1.

ahundòs, A, adj., pl. ahun-do$T, ahundoase 228/,; vezi

ahii re, sb. f., pl, (awl écu-rie" ; la-ahurea di curl alCorbea = la grajdul de caial lui Corbea, 128/28.

ahurhéscu, vb. IV, 296/26; ; veziarhiusescu.

alive, sb. f., pl. aieri esprit,raison, jugement" : arhiusii

v'in tu-aiare incepuivin in fire, (revenir

A s()0, 312/35.

Aide, inter. allons r. 20/7.Aidi, interj., 29/15 ; vezi aide.aIèrif, adv. hier", 192/10.

slat, A, adj., pl. ai$ti, aiste,336/10 ; vezi aest.

sb. pr. ,;chaine de mon-tagnes en Thessalie, 225/1.

al,(cu gen. §i dat.) A, au": 'nisTurcu, ma fi-eti un suflithursescu 'al Dumnidzdii §i

el Turc, dar §i eu un (sin-gur) suflet datorese luiD-zeu, 8/5, (compus din prep.a §i art. lui).

alAg, vb. I courir, marcher,chercher, 11/12; afld cd U-vreil'i alagd trd penare = aaflat cà Evreii umblä dupäcuie, 8710.

alAgA, sb. f. fuite" : alaga-laga= en fuyant, 96//8 ; %SI u

&Idea alaga -fuga dadeafuga, 86/20-

alAnt, A, adj., pl. alant(t), a-lante autre , 1o/14.

alantu, A, adj., 315/16 ; vezialant.

alb. 3, vb. I laisser, renoncer" :lai Suliman, alasd-te mAi

Soliman, lasi-te (renuntä),368/,.

alAtru, vb. I aboyei-", 38/ig.aliturea, adv. A, côté de",

252/21'alAturi adv., 167/5; vezi ala-

turea.alivdu, vb. I Jouer, (se) van-

ter" 344/22.

www.dacoromanica.ro

alAcèscu, vb. IV troublerg45/7'

alAchèscu, vb. IV coffer, s'ar-rater, rejoindre" °dirt WIse-aldchird ningd Toll pri-virile-i s'au oprit lingi Toli,226117-/ ; fu s'me-aldcheascd dtz$-marriel ! unde sá mi a-jungi du§manii 1, 343/22.

alichit, 'A, adj., pl. aldclzit, a-ldchite c"011é; un à 6:46 del'autre,

alächliour, vb. I glisser",253/8; Vezi archipr.

alAcit, 6, adj., pl. aleicit,cite troublé; couvert de nua-ges", 335/9.

alfigare, sb. f., pl. aldgclrfcourse, fuite", 187/23.

alAncèscu, vb. IV apparattre,sourgir" : se-aleincird

hotii au apärut, 230/8arásat, A, adj., vezi kisat.alAtrare, sb. f., Pl. alcitrdri

aboiement", 229/35alAtrat, ä, adj., pl. aleitrat,

aldtrate aboyé".aldtrat, sb. n; aboiement",

255/35.

alAvdare, sb. f., pl. aleivddrfaction de louer"dare pot s'te-alavdzi' deläudat poti sà te lauzi, 289/17.

alAirclit, A, adj., pl. aldvdaf,

226/8.

ANTOLOGIE AROMINEASU 387

aleivdate ,,loué, renommé",324/

14allvdds, A, adj., pl. aldvdo0',

alclvdoase fanfaron, van-tar& : nune $crete si-aleiv-dos (tu,) na§ infumurat

3°2/18.afAxescu, vb. IV changer,

changer de linge", 131/29.afAxit, A, adj. hibillé dans

de nouv'eaux habits".albastru, A, adj. bleu", 253/23.albeatA, sb. f. blancheur,

blanc d'oeuf", 247/8.albu, A, adj., pl. alghi, albe

blanc", 299/1.Albul, sb pr. nom donné

surtout aux Tsiganes", 83/8.aleapid, vb. I lancer, se pré-

cipiter sur; déshabiller" :searachialea di caprd

seara i§i dezbräca pieleade caprä, !8; cein'il'i s'e-ali-pidard dindcate = drill s'aunäpustit (s'au repezit) ime--diat, 229/34.

aleg, vb. II ilIl -choisir, élire,se distinguer ; lire" : tine te-alidzeaï = tu te distingeai32/18; ctte-aleapsim li heir-zim = cite (oi) am ales .1e-am&nit, 29%; i tru carte a-lidzea = §i in scrisoare ci-tea, 296/3; ArmtnIu aleadze

AromInul distinge, 88//8.

www.dacoromanica.ro

388 TACIIE PAPAHAGI

196/18 ; vezi

alèmu, perf. de la aleg, 219120,206/25.

aleptu, A, adj. choisi, dis-tingué, beau", 292/16.

alghèscu vb. IV blanchir",268/24 dud va tialdhiasceiad' i-tf = clnd iti vor albiochii täi, (cind îti vei perdevederea), 62/26.

alghinA, sb. f., pl. alghin'i §ialghini abeille",9/4, 110/24.

a lghit, A, adj. blanc, blanchi",215/1*

Ali, sb. pr. nom turc", 26/28.sb. f., färä plural créme

du lait bouilli", 10721.alichit, A, adj., 33%13 ; vezi

aldchit.Ellin, vb. I monter, gravir",

41/8 ; alintndalui-si urcin-du-se, 58/13.

alinàt, A, adj. monté" : all-nate 'n sus tu munte mi-nate sus la munte, 105/23.

alincèscu, vb. IV entrer dansla ronde" ; vezi altincescu.

Ali-Pasà, sb. pr. tyran de Té-pélin (Albanie), 1 74 1 -1 822",

324/9*

alipidAt, A, adj. audacieux,résolu", 278/20.

sb. pr,, 322/1 ; veziAli-Pasa.

alicescu, vezi aleicescu.

alichit, A, adj., 204/26: vezialichit.

alindura, sb. f., hirondelle*,253 /

/ 30.

alitrAre, 335/6 ; vesi .aldtrare.alixèscu, 32/15 ; vezi aláxescu.alixit, A, 345/13 ; vezi ald xit.Almira, sb. pr.,

Armiro.AltAoArA, adv. autrefois",

222/21*

Alta. A, adj., pl. alt(t), alte24/i.autre",

alumache, sb. f , pl. alumächi,branche, rameau", 15/8.

alumtare, sb. f.. pl. alumteirf,action de lutter, lutte", 161/i.

alumtatic, sb. n., färä plural,lutte, combat" : te tu-aprinz-tul alumta tic --- care In crin-cena luptä, 277/15.

sb. f., färä plural,278/16; ; vezi luptei.

alumtAtdr, e, adj. lutteur"i276/16*

alamtu, vb. I lutter, com-battre", 89/15.

alùn, sb. m., pl. alun'i noi-setier", 256/19.

Alunùr, sb. pr. mois de Juil-let', 328/28.

a!anic, vb. I glisser", 224/14vezi arunic.

MU, sb. n., pl. al'i ail", 7/3.

www.dacoromanica.ro


amfirtt, A, adj. afflige", 241/26.amirtie, sb. f., pl. amdrtit

péché, dommage",. 312/16.ambair, vb. I marcher â la

tate d'un troupeau ou d'unecaravane, servant commeguide; s'enfiler (chemin fai-sant)" : ambtirei 'nei ccIrvane= a apärut (in§irati) o cara-vanä, 342/12;

ambAr, adv. heureusement,commodément".: 'clrld am-bar a NI v'inea = i cindIi venea bine (la indemina),141/3 ambar hibälea ta =cu noroc sa-ti fie§i drumul tau, 348/10.

ambir, A, adj., fall pluralheureux, joyeux", 302/1.

ambare, sb. f., pl. ambeirigrenier, rnagasin pour lescéréales", 3'2/28.

ambairAre, sb. f., pl. ambeii-reiri action de s'enfiler, con-duite", 344 /15; vezi ambair.

ambireAti, sb. f., pl. ambd-ret bonheur" : cu-ambä-reatei te lucrat cu noroc(si va fie la) ce lucrati, 71/14.

imea, conj. mais", 22/4 ; veziama.

amastic, vb. I meter, me-!anger*, 116/9

amèastic, vb. I mttcher", 90/3.

al'Iùmtrea, adv. autrement,d'ailleurs, du reste", 226/7.

al'Iiirea, adv. ailleurs", 313/26.am, vb. Il (aveare) avoir"

Doamne, te nu lu-are?Doamne, de ce nu apare,de ce nu mai vine? 326/9.

am, conj. mais, au moins,peut-être que": Garda?* amcad Gardani, doar cine,227/; am alante doatier' ?dar (pe) celelalte douä ?,343/34'

Ama, conj. mais" : ama s'nuti pucatI an sus = dar sa nute uiti in sus, 82/6.

amAlami, sb. f., fara pluralor", 310/23.

amir, sb. m., fara plural a-mertume, chagrin' : ditru-a-arniului amar din 'amaruliernatecului, 200/17.

amAr, adv. amarement, pé-niblement", 264/9.

amAr, A, adj., 'pl. amari, a-mare amer, funeste", 25012.

amAre, sb. f., pl. anulri mer",Armtnlu tu munt easte caamarea arilzttipsitei = Aro-minul (daca trae§te) In muntie ca marea lini§titä, 5/7.

amArAscu,. vb. IV affliger,attrister", 165/19.

amireatà, sb. f., pl. ameíretamertume", 53/1o.

www.dacoromanica.ro

390 TACHE PAPAHAGI

Amèrica, sb. pr. Amérique",288/

17-

amin, vb. I tirer (un coup,de fusil)": Cu tufethea trase- aminä? si tragi cu ar-ma ?, 271/26.

aminire, sb. f., pl. aminä'rifusillade" : tufechea ca-unäaminare= Cu o singuri des-circare de armä, 37/5.

Amincm, sb. pr. petite ville,très belle, dans les mon-tagiles du Pinde, habit6e ex-clusivement par des Arou-mains", 15/18.

amindoAt1A, num. f.,vezi

milli-WM num. m. tous deux,toutes deux",

amintAtic, sb. m., firi pluralgain, bénéfice", 277/13.

aminte, adv. : (n'i-aduc) a-minte se rappeler", 167/1

amIntu, vb. I gagner; mettreau monde", 95/20-

amirA, sb. m., pl. anziradzempereur, roi", 30030.

amirAlie, sb. f. royaume,empire", 68/5.

amirArèscu, a, adj., pl. ami-räresti royal, impérial" ; la'ad numtä-amiräreascä .1ao nunti impiriteasci, 54/i.

amirArll'e, sb. f., vezi ami-e.

200/23.

198/7;

amirAroin'e, sb. f., pl. ami-räroan'e reine,impératrice",95/19-

amirldzii, vb. 1 reposerl'ombre pendant les heureschaudes de la journée (enparlant des moutons)".

amisticat, A, adj. male, 270/5.A.miOr6111, num. m ; vezi

amtn, vb. I retarder", 313/21.amtnare, sb. f., pl. amtnäri

ajournement, retard", 253/2.amInit, A, adj. ajourné, re-

tardé".amInAt, adv. tard", 226/29.amnAt, adv., 90/19 vezi

amnA, perf. dela vb. amanaller, marcher", 80/8.

ambne, sb. f., pl. anzon'i en-clume" : l'iftul, e, a-monea ctftei Tiganul,chiar rege (fiind), nicovala§i-a ciutat, 8/18.

amplitit, A, adj. %tress& en-trelacé", 84/27.

amplftèscu, vb. IV surnager,Hotter", 116/1.

amitrA, sb. f., rpl. amuremike, framboise", 83/28.

amurdzitA, sb. f., firä pluralcrépuscule" : seara ne-a-murdziki amurgul serei ne-lisat inci, 1"/16.

www.dacoromanica.ro


amurtit, à, adj. engourdi,émoussé", 225/13.

amigi, adv. maintenant", 300/6.amutiscu, vb. 1V devenir

muet, se taire", 39/27.an, sb. m, pl. an'i an, an-

née" , 66/27.

an, prep. : an trcia oard =pour la troisième fois, 17/24.

an, prep. dans", 81/9.Anadolie, sb. pr. Anatolie" :

ctnd da so irle-Anadoliecind rasare soarele la ris5-rit (in Anatolia), 293/18.

anilt, adv. sur, au-dessus,par dessus, en plus, d'enhaut ; juste, precisément"analt pri-alztte ti eü spuOiIn afar5 de atitea pe careeu t le-am spus, 165/13 ; lu-mea tea di-analt lumeacea de sus (cereasc5), 169/6.

ariltu, adv., vezi analt : a-naltu pri mine = asupra mea,343/19 ; $'trei trei ori analtuagiumw §i in trei ore toc-mai am ajuns, 343/27.

aniltu, A, adj. haut, élevé",24/: (i-qti analtii $'aipeir-toasii . care e§ti sus (pe cer)§i departe, 39/15.

anilfu, vb. I ;Meyer, hausser":=pat murminte

frumos mormint i-am ri-dicat, 359/27.

anime, sb. f., Uri plural re-nom" : cá azi e deapirlu cu-aname = càci asfizi e vaie-rul cel renumit, 262/6.

animisa, adv. au milieu,entre, parmi": anamisa diurfanria a casirei = in mij-locul sräciei casei, 336/26"

aninghe, sb. f., pl. anCinghibesoin, nécessité" : nu-a-veam ananghe di vtrnu nuimi p5sa de ninieni, 311/5,

anintu, 14-7 87/28 vezi alantu.anipu83i, adv. tout de tra-

vers, de l'autre côté" : loclu-anapn8a turna riscoliamintul, 129/33.

anirga, adverb nonchalam-ment", 225/15.

anirya, adverb lentement",269/25; ; vezi anarga.

anisi, sb. f., fär5 plural res-piration, haleine, soulage-ment" : 't'uncl-anascl altiga= §i pe ner5suflate alerga,

127)/14 calu-arolu-anasei loacalul ro§iu risufla, 130/34.

aniOema, adv. (§i sb. f.) a-nathème" : ana0ema cari (leu-de xeana = blestemat s5 fiecine a inventat instreinarea,44/2.

ana0imi,24 /4 m; vezi anaeea.form5 prescurtati pentru

perf. aduncl, 100/5;/ ; vezi adun.

www.dacoromanica.ro

392 TACHE PAPAHAGI

an WM tnè dill, vb. I (anginza. re),.anathématiser", 64/25.

anAvAdèscu, vb. IV ourdir",243/4.

Ana, adv. dès encore, déjà",81/5

ancArcAt, A., adj. chargé",252/

/26.anciisp, vb. I saisir", 281/19.Anda, adv. quand", 71/18, 273/9.andArà, sb. f., pl. undcirun

vacarme nuage de pous-sière, brouillard ' , 368/4.

andamusèscu, vb. IV ren-contrer", 131/24-

andès, vb. I tasser, enfoncera301/26'

andimusescu, 128/14; vezi an-dcimuseseu.

andbapir, sb. m., firi pluralappui, soutien, aide", 258/18.

andbp, vb. I gayer, gorger",208/22.

andrAlà, sb. f., firi . pluraléblouissement, trouble, ver-tige" : di-t v'inea androidci-ti venia ameteali, 314/13.

andreApta, sb. f pl an-dreapte la main droite",116/14, 159/21.

andreApta, adv. i droite",352/5'

a ndreAffa, sb. f., pl. an-areale carellet, grosse ai-guille", "'he.

andrept, adv. directement",301 /25 -; vezi ndrept.

andrept, à, adj. droit"; vezindreptu.

andrupascu, vb. IV *i I ap-puyer",/96,24.

andupirAt, A, adj. appuyé",255/23.

andzAre, adv. i l'aube", 87/24;di Cu andzare -- din zorii zi-lei, 219/9.

andzarescu, vb. IV aperce-voir au loin, entrevoir-

angin, vb. I appeler les chi-ens; se dépécher, fuir", 37/5;tut si-u-angand critrds'poutä= toti si o tuleasciincotro vor putea, 188/19.

angAnAre, sb f., pl. anganáriaction d'appeler les chiens",88/17.

anganAt, A, adj., vezi angan ;u-avea angtinatei cdtaría(pistorul) dispiruse, 85/8.

angArlim, vb. I accrocher,grimper en s'accrochant".

anghedzil, vb. I (angheare)ressusciter, faire revivre",342/6. _

inghil, sb. in., pl. anghil'iange", 313/29.

anghltl, adv. hitivement, debonne heure", 188/15.

anew, vb. I, 84/25; vezi an-chip.

225/' 12.

www.dacoromanica.ro

'58/22.


ansAr, vb. IV sauter°,3E9/14.

ansAr, vb. I saler", 98/7.ansArk, tt, adj. salé", 96/23.antavAlescu, vb. IV; vez i an-

livilescu.anavillit, A, adj.; vezi ant&

vilit.antivtlescu, vb. 1V rouler,

(se) vautrer, (se) tourner et(se) retournera, 341/12.

antivIllt, A, adj., 21/9; vezianifillescu.

antrèb, vb. I demander", 82/20-antrèc, vb. 11 qi III dépasser,

devancer", 326/2.anturnisi, mrnperf. de la vb.

antòrn retourner, revenir",82/

19-

aninnir, sb. n., pl. (unsnarlépaulea, 182/4, 304/15.

anamir, vb. 1 compter, dé-nombrer", 252/31

aniimirea, adv., vezi dinanu-mirea.

anvarliga, adv., 58/3; vezi an-virligra.

anvArlight, A, adj. entouré,assiégé", 324/39

anvArascu, vb. IV tourner,pirouetter", 298/24*

anvArtit, A, adj. tourné",252/15.

anvétil, vb. I apprendre (unenouvelle)", 223/17.

anglitr, vb. I injurier, insul-ter",

anginescu, vb. IV respireravec peine, haleter", 43/i.

anglrlim, vb. I, 220/24; veziangdrlim.

angrec, vb. I faire sentir sonpoids, peser; avoir de la pa-resse; insister dans .une pri-ère", 273/; sinu- ma plindzi ne rugämstäruitor sä nu mai plingi,164/5 a eta nu-I'l angricaarncioarci cäruia nu-i eralene niciodatä, 342/3.

ngricAre, sb f., pl. angficrieiaction de peser, lourdeur,poide, 86/31.

angricbs, à, adj.alourdi,paresseux", 256/7.

angucèscu, vb. IV deviner,demeler", 269/20.

angitsà, sb. f. angoisse',/6.6.

Ani, sb. pr., 168/9'an1fur, sb. n., pl. anifure

montée, pente" : cdvalds:oate-anifurlu cälare urcisui§ul, 366/9.

-aninglstèscu, vb. IV inciter,stimulee, 333/20.

ank, vb. I(anutare) nager",188/31.

.anpatrulea, adv. en grandgalopa,

www.dacoromanica.ro

394 TACHE PAPAFIAGI

apArnAsit, A, adj. abandonné,,délaissé", 255/33.

apArn'éscu, vb. IV commen-cer", 242/22.

apcA, forma prescurtatä deimperf., de la apuc nischfapcard Sliceani = unii ati a-pucat spre Sliceani, 23/28.

apcArim, pentru apucarim(conditional): 'n sus tu munitsi-n'i te-apcarim sus Inmunti de te-a§ prinde, 142/22.

a peAnA, sb. f., pl. apen'i §i a-peane plume", 237/6.

apilpiséscu, vb. IV décou-rager, désesperer", 353/95.

ApirA, vb. IV unipers.. poin-dre (en parlant du jour)",37/3; pers. : se lever debonne heure".

apirità, sb. f. pointe du jour":tu-apiritd-n'i ti sculal =InZori de zi mi te sculai, 54 129.

apitruséscu, vb. IV écraser,écarbouiller", 93/25, 351/2.

apindiséscu, vb. IV, 131/13

vezi apeindisescuapItitéscu, vb. IV abandon-

ner, délaisser", 168/32.

apfrn'éscu, vb. IV, 79/4; veziapò rn'escu.

apléc, vb. I baisser, plier, in-24/24,

,cliner", 138/20.aplèc, vb. I allaiter", 72/16.

anvirinAt, A, adj , /21; vezinvirinat.

anvtlit, A, adj., couvert, en-voloppé", 308/n.

anvil-11ga, adv ; vezi avarliga.anvklighèdzil, vb. I (anvtr-

ligare §i- gheare) entourer,assiéger", 118/8.

anvirtèscu, vb IV, 85/2; vezianveirtescu.

anv'édzii, vb. I, vezi anghedzd.an'furdzéscu, vb. IV, vezi

an'turzescu.an'fitrizmA, sb. f., odeur,

exhalaison", 89/31.aniurzéscu, vb. IV répandre

de l'odeur, sentir", 34/8aoà, adv., 233/8; vezi aùa.apAl A, sb. f., pl. apeiri nglaive",

115/12.

apAlA, sb. f., pl. apeil'i lainesérancée", 244/4.

apAIA, adv. en courant" ;se-aldsarei = §i in

fuga (in zbor) s'au repelit,343/18.

ipA, sb. f., pl. ape eau, ri-vière, fleuvea, 231/34.

apAndiséscu, vb. IV répon-dre", 68/i.

Apfir, vb. I défendre, proté-ger", 194/30.

apArAre, sb. f., pl. apeireiridéfense, plaidoirie", 78/24.

www.dacoromanica.ro

aplicit, A, adj. humble, sou-mis, baissé", 233/23.

aptd, adv. après, ensuite",130/14.

apÙla, adv., 85/20; vezi apoi.apbrtu, vb. I, 155/18; vezi

portu.apreadunit, A, adj. pelo-

tonné, blotti",/225, 22.

apreAsfi, sb. f., firä plurallever (en parlant des ashes).levant', 226/1o.

après, A, adj., pl. :apre0, a-prease allumé, enflammé" :cap apres ! creer zäpicit,280/6'

aprègii, 273/3; perf. de la a-prindu.

A prilku), sb. pr. Avril", 296/14.aprInitu, a, 228/16; part. de la

aprindu.aprIndu, vb. 11 *i Ill allumer,

enflammer" : tufechile mase-aprindu §i armele incepsä fie descärcate, 297//i.

a prin du, adv. la veille", 204/18.

aprbapea, adv. près, pres-que", 125/23.

apretchlit, vb. I approcher",58/26.

apfic, vb. 1 saisir, s'emparerde, commencer A", 292/3.

apucùt, A, adj. saisi", 216/28.

apufAsèscu, vb. IV &cider(se) ," 313/24.


apuftslt, A, adj. décidé,solu, fertile", 388/17.

apulitie, sb. f., pl. apulitilville", 347/16.

apùn, vb. III être sur son dé-clin, diminuer" : im4iteataapuse= frumusetea s'a dus,193/24 lambärdztle se-oveaapusd luminile scäzuse (semic§orase), 229/0.

apùn, vb. Ill mettre, (s')as-seoir" 86/ 20

apune, sb. f. étonnement,surprise, 176/4.

aràd, vb. III raser, gratter,toucher" : pri la per li$orlu-arade = pe lingi pär u§or11 "atinge, 289/27.

arA8A. sb. f., pl. arddz ordre;amoeurs, coutumes" : nei cil-noti areidzli= ne cuno§ti o-biceiurile, 309/4; adv. : Punaprès l'autre", 269/22.

arAdzim, vb. I appuyer",225/

/ 12*

aràle, 27/15, pl. de la sb.ario, 328/12 vezi adj. ardliarùp, vb. H §i IV (areipeare

§i ardchire) ravir", 16/25, 61/ii.Arùp, sb. pr. nom donné aux

chiens ou aux mulets noire,177/26.

arisil, sb. f. froc du prétreou du moi-he", 102/7.

arktru, sb. n. charrue",

www.dacoromanica.ro

396 TACHE PAPAHAGI

arite, adj., pl. arcIti froid,glace, 226/27.

arAAA, 56/3o, fem. de la adj.ara u.

aria, sb. f., 45//5 ; vezi a-roadet.

arivdu, vb. I ,patienter, sup-porter, souffrir", 47/20.

Ark', conj. ,mais", 81/10.arid, vb. 11 *i III, 340/; -/ ; vezi

artd.a rAdApsèseu §iarA8Apsèscu, vg.. IV, arran-

ger, ordonner", 68/25, 225/27.arAdem, sb. n., pl. arddzi-

mud pied (d'une montagne)exposé au soleil", 285,2 -/ ; veziarklzhn.

arAit, A, adj. disséminé, épar-pillé, dispersé" : n'i-u minteaaráitci mi-i &dui imprA§-tiat, 241/12 ; vezi artescu.

arAmit, ä, adj. fouillé, ron-géTM, 220/26; vezi artm.

ArAmAnA, 32/2; vezi Armein.arAnfin, vb. II, 226/26 vezi

armanarApAs, sb. n. repas", I93/1.arAsir, vb. IV, 298/21 vezi

ansar no. 1.arAsèscu, vb.1V plaire", 93/14.arAspindèscu, vb. IV,

vezi artspinflescu.arAstbrnu, vb. I Jenverser,

frapper à mort", 323/14.

226/;

arAsturnit, A, adj. renversé",217/113.

arAsfin, vb. IV iretentir", 251/23.arAtèscu, vb. 1V refroidir",

358/13.

sb. n., pl. arale mal",275/57.

arAIA, ardei d, adj., pl. ardí, a-rate. miuvais, méchant , cruel,affreux, vigoureux", 56/30,

328/12, /27; arana mbdirarefate §tra§nici pornire-ina-inte. (conducere) are, 342/17.

arAft, adv. ,,mal; beaucoup ;complet" : scoati-t oamin'i,scoate-aräil scoate-ti oa-meni, scoate cit mai multi,'/28; irn'ie arcin pustiucomplet, 220/20.

ArAvle, sb. pr. Arabie", 120/2.arAzbdifi, sb. n., pl. aräzboaie

mdtier à tisser", 228/4.Arbinès, A, sb. pr., pl.. ifr-

bine,si,Arbinease Albanais",5/

12.

arbinOscu, A, adj., pl. arbin-,sepì ,albanais", 322/14.

Arbinqle, sb. pr. Albanie",324//28

Arb4Ame, sb. pr. l'enserribledes Albanais", 278/27.

Arbure, sb. n. arbre", 86/18.arcire, sb. f. action de je-

ter" ; vezi aruc.

www.dacoromanica.ro


arcit, A, adj., 311)13; vezi a-rucat

archisur, vb. I glisser% 717/4;vezi aleichiusur.

arco are, sb. f, pl. arcorifroid", 2c0/7.

arcurbs, A, adj. frileux, gla-cial", 338/22'

arcutèscu, vb. IV (faire)rouler, tuer", 1.3/31 ; vezi a-rucutescu.

Arden, sb. pr. Arden", 187//.ardire, sb. f., pl. ardiri ,ac-

tion de bailer, incendie",319/16.

ardu, vb. ll §i III braler, in-cendier", 192/93.

arè, interj. eh !", 83'21.

area, adv. ,rarement", 256/6.areapitA, sb f. naile", 189/17.

ArèndA, sb. pr. région enGrèce (près d'Aspropota-mos), où une fraction desAroumains descendent pen-dant l'hiver avec leurs trou-peaux", 24/i.

arghiandA, sb. f. (necu-noscut).

arhle, sb. f. ncommencement,début", 24/6.

arhier6a, sb. m. prélat",162/23 (savant).

arhiusèscu, vb. IV commen-cer", 307/23; vezi algursescu.

arhundèscu, A, adj. aristo-cratique", 219/2.

Arhundu, kadj., pl. arhundzW,arhunde ,riche", 7/3.

sb. m. hérisson", 344/16.ariditinA, sb. f., pl. ariditira

racine", 315/25.arihate, sb. f., pl. arilult tran-

quillité, repos", 259/19.arihitipsit, A, adj. calmé,

tranquille", 5/7.arinA, sb. f. sable", 311/30.aripA, sb. L, pl. arichi

flanc (d'un troupeau), pro-tection", 107 308/7.

aripidinA, sb. f., pl. 41ripidin'ipenchant, pente ", 269/21,

309/22'aripidinèdzii, vb. I pencher,

descendre vite une montée",91

22.

aripidinbs, A, adj. (endroit)pencil& en pente", 3(5iio-

arivine, sb. f, pl. arivdnriamble" : si-el si s'ducii a-riv(inq §1 el sA joace (mer-gind) in buestru, 129/12.

aribA, sb. m., pl. al-11)&1z

grand charr.iot", 8/6.arichèscu, vb. IV ,ravir",

338/32; de la infin. anichire(vezi arap).

arid, vb. II *i III rire, semoquer, tromper, duper",7/20. 228/4 ; i ocl'il'i-nii mi-a-

www.dacoromanica.ro

398 TACHE PAPAHAG1

a intrat panica in tine ca laun Grec, 7/7.

artflme, sb. f. réfroidisse-ment, froideur, froid",

arta, sb. n., pl. arturi rivière",9/5; sVind-artii vie me-reu (ca apa unui Hu), 297/5.

armis, a, adj , pl. arma0",arruase resté, demeuré",

/6; vezi armtn.armita, sb. f., pl. arrneite beau

costume choisi pour le fi-ancé ou la fiancée" ; pi-ar-mase cu armata di leitudz.§i a r5mas In podoaba deflori 102/7 ; di- 1 tnvescu-ar-matile de-§i imbraci cos-tumele impodobite, '7/2.

Armate, sb. f. pl. armes",139/23.

armatulime, sb. f. l'ensem-ble des armatoles", 268/1.

armatula, sb. m., pl. armatu-!adz armatole, homme d'ar-mes".

irma, sb. f., pl. arme arme",37/24.

Arman, a, sb. pr., pl Armin%Armòne Aroumain,dire Roumain de Macédoine,Pinde, Thessalie, Albanie",20/4

arman, vb. ll §i Ill,39/2; veziarmtn.

rtdu? sau ochii trteilnali?, 66/31.

.aricieire, sb. f., pl. artderiaction de rire, rire, mo-querie", 308/23.

ar18ipséscu, vb IV, vezi ard-8dpsescu.

arklem, sb. n., 193/14 ; veziareiclztm.

artèscu vb. IV (se) rarifier,(se) clairsemer, (se) dissi-per"; oarnin'il'i artirei oa-mpnii s'au imprà§tiat, 307/7.

ariez, sb. n. roseau à ba-laie, 16.

arim, vb. I fouiller", 233/14.artpa, sb. f., pl. artpi escai-

pement, precipice", 35/28.arts, sb. n., pl. artsute rire",

96/18.artsèscu, vb. IV plaire, ai-

mer", 302/26; vezi ardscscu,artsit, A, adj agréable, sym-

patique", 3L8/0.artspandéscu, vb. IV, 232/5

veziartspIndèscu, vb. IV répan-

dre, éparpiller, dissi per",11r5..

artspIndzascu, vb. IV, 309/25;vezi artsptndesca.

ar4critbr, sb. n., pl. ar4cri-toare devidoir", 10/19.

arifèscu, vb. IV, vezi aril-tescu ; fartti c., ca Grec

www.dacoromanica.ro

ArmAnime, sb. pr. l'en-semble des Aroumains", 42/n.

armAnèscu, A, adj , pl. arma-nesti aroumain", 54/19.

Arnanire, sb. pr. l'ensembleet le pays des Aroumains",304/

/2.armAtulime, sb. f. ; vezi ar-

matulame.armAtusèscu, vb IV armer",

55/15.

armAtusit, A, adj. armé",345/13-

Armein, A, sb. pr. Armé-nien", 9/1.

Armirò, sb. pr. village grec,près de Volo, oVescendentpendant l'hiver les Arou-mains Fär§erotia, 22/19.

armin, vb. II §i III re-ster",17/29, 312 32 (arma(z, pref.)

ArmIn, á, sb. pr.,vezi Armin.

Arrninùme, vezi Ar nciname.armInèscu, 5, adj., vezi ar-

mcinescu.arnèclzù, vb. I hiverner, pas-

ser l'hiver", 58/23.arnire, sb. f. action de ba-

layer" : i tu-arnire §i pecind mAtura, 95/27.

sb. n., pl. arniuri quar-tier, demeure d'hiver", 289/17.

aroAbuld, sb. f., pl. aroabulepesse, (sapin)", 23/22*


5/ 16//21'

sb. f., fill pluralrosée", 16/2.

AromAn, A, 184/5; formä sa-Vantä pentru Armón.

Aromtn, A, 28'/I ; vezi &attn.aròput, sb. n., pl. aropute

trot, bruit de trot", 27°/4.ar0(ü), e, adj., pl. aros4 a-.

.rosi rouge",/54, 149 3°7/18.ArpA, sb. f, pl. arpe aile",

277/i; vezi aripd.arsir, vb. IV, 23/13; vezi ardsar.irsu, A. adj. balk, incendié,

chauffé (en parlant de lafour)", 94/33, 312/28 ; vezi ardu.

arOne, sb. f. -honte, pudeur",51/2i ;ca te-arsine mi fitesi

ca m'ai ficut de /is, 3°4/27.Arta, sb. pr. localité en Grèce

(golf d'Arta)", 87/5.arùc, vb. I jeter, lancer"

ca Nicacä Nica se zvircole§te in chi-nuri, /29; 'n sus tu mungs'n'arucdm sus, in munti,sà ne ducem, 55/17.

arucit, A, adj. jeté, lancé",255//22'

arucatèscu, vb. IV router,avaler, engloutir", 9/a, 226/9

slabd, - arucuteaste.buni sau rea, el mininci,'84/24;vezi arcutescu.

arucutlt, A, adj., 180/8; veziarucutescu.

www.dacoromanica.ro

400 TACHE PAPAHAGI

arucutòs, A, adj. rond, ar-rondi", 316/i.

aritd, A, adj., pl. arudz, a-tilde mou (en parlant de lalaine), tendre", 146 /4 -/ ;cd e-ram nica arad .pentrucàeram Inca fraged, (neobi§-nuit cu greufitile cärävinA-ritului), 342/1.

arudzinA sb. f. rouille", 313/27.arudzinit, A, adj. muffle,

60/14.

ariiga, sip.. f. salaire, appoin-tement fixe", 118/18.

arkga., sb. f. Pentrée dansun pare à moutons",

arujèscu, vb. IV hennir",266/6, 366/7.

arujire, sb. L hennissement",269/15.

arumAne, sb. f., pl. arumcitabrochette de foie entouréede l'intestin", 298/8.

ariingu sb. n., pl. arunguri,partie d'une fork transfor-mée en paurage", 290/17.

aritnic, vb. I glisser", 316/2;vezi alunic.

aril!), vb. IL i III rompre,faire irruption" : arupse dittufa peidurirei a venit dinfrunzi§ul pidurei, 86/10 a-rupsem pi tu n4i. ne-amfäcut drum printre ei, 232/2.

249/24.

ariiptu, ä, adj. rompu,chiré", 7/13, 274/11.

Adis, A, sb pr. Russel, 9/2°arias, à, adj , pl. arup, aruse

rougeare, blond", 32/34.aruèseu, vb. IV rougir",

226//13

aruine, sb. f., 226/12; vezi ar-#ne.

aru'it, fi, adj. rougi", 256/3.artmèdzii, vb. I faire honte,

avoir honte", 9/9.arunds, it, adj. honteux,

modestea, 99/26'aruunèdzii, vb. I, 2)7/5; vezi

arupedzil.aruvinat, A, adj. aspergé,

arrosé", 252/8, 335/9.

aruvinèdzii, vb. I (aruvinare)arrosser, asperger".

as, adv. soit" : as s'hibelas' sä fie, 92/22.

asap, vb. I néchapper, (se)sauver", 42/9

asapir, vb. I faire jaillir desétincelles (en battant le bri-quet) ; produire une lueurrapide et passagère" ; as-cipirtndalui ca nfinearlu§i scaparind cu amnaru1,34764.

ascipit, vb. I se coucher (enparlant des astres) ; avaler",307/

13.

asapAre, vb , conditionalulvb. ascap : cal vai poatul

www.dacoromanica.ro

s'n'i-ascdPare = cui o sipoatä si-mi scape,

ascap it, A, adj. échappé,1sauvé",81/16.

ascapitit5., sb. f. coucher (dusoleil)", 2'9/9.

aschère, sb. f., pl. ascheruriarmée", 39/20.

aschirlt, sb. m., pl. arschir-Iddz soldat", 84/13.

ascilnAt, 5, adj. accroché",252/2; -; dela vb. ascalnu.

ascipitAtä, sb. f. tombée dujour",. 311/18 ; vezi ascdpitatd.

ascitchIfi, vb. I crachee,44/23-

ascfiltu, vb. I écouter, obéir;craindre"; ne4i di-asporismd

= ei habar n'au defrick 278/6.

ascumbusèscu, vb. IV re-trousser (les manches)",I44/8.

ascumtà adv. en cachette,en tapinois", 295/22.

ascumtisii, sb. n, pl. ascum-tipri cachette, recoin

277//2.

asciimtu, A, adj. »caché";vezi

ascfindu, vb. II cachee.asatur, vb. I secouee, 229/15;

n'i te-ascuturi tu pdzaremi te scuturi (dansind) inpiao, 304/29.

A NTOLOGIE ARON' ANEASCA 401

asime, sb. f. argent',7.

37/24,316 /

asimcò, sb. m., pl. asimcadzargenierie", 15/28.

Astn, sb. pr. nom de famine",26//25.

Asindz(1), adv. aujourd'hui",71/93 vezi astindz(t).

aslAn, sb. m. lion ; piastre( monnaie turque)",

/ 27'

279/11r298!

Aslä.nbegA, sb. pr. nom debey albanais" 277/17.

aspAr, vb. I (aspdreare)effrayer, effarouchee, 8/19.

aspArgu, vb. III §i II dis-perser, casser, briser, dé-truire, tuer", 21/23 ; 17-as-paqu= i-am ucis, 23731, 378/6.

aspArimA, sb f. alarme, fray-eur", 163/21.

aspArismA, sb. f., 278/6; veziasparimd.

aspArtu, A, adj: dissous,cassé, brisé, gité",

aspAreAt, A, adj. effrayé,effarouché", 58/9.

aspAr6s, 5, adj peureux,craintif ; épouvantable, ter-ri fiant", 336/3.

aspèl, vb. I laver, blanchir",20/27.

aspilAt, A, adj lavé, blanchi",166/1.

220/18.

26

www.dacoromanica.ro

402 TACHE PAPAHAGI

aspindzur, vb. I pendre,344/19.accrocher",

aspic', vb. 1H i II dire. rac-conter, montrer" : $i- n'i se-aspase semnu mare *i mis'a argtat ceva neobi§nuit,21/1.

astAliiii, vb. I rencontrerquelqu'un (chemin faisant),&passer'', 33/15, 51/5; ctrvd-nrile-astelard la muntecaravanele au trecut la munte,

242/29.

astArA, adv. ce soir," 65/6

astAPIAt, A, adj. rencontré"tu astariate cdriati

In drumuri intretgiate (aci,poate §i pindite), 267/23.

astA.SeArA, adv. ce soir", 306/6.

astès, A, pl. astest, asteaseé'eint", 169/17 ; vezi astinga.

astimtu, A, adj., 272/15 ; veziastes.

astingu, vb. llf §i II éteindre,rouer (de coups)", 263/4

Astindz(1), adv. aujourd'hui",311

12Astindzä, adv., 88/11 ; vezi aS-

tindz.astingu, A, adj., pl. astindzi,

astfadze gauche", 137/4.

as-M.1ga, adv. A gauche",123/24.

astrAg, vb Ill si II ,(se) jeter,lancer" : mi-astraNu nclo

132A zmucii cit colo,astript, A, adj. jeté, lance,

azvirlit, 274/s.

astrApie, sb. f., pl. astrdpiidclair, foudre", 120/3.

astreihA, sb. f. avant-toit",315 /

/ 8

astrIchèseu, vb. IV essoucher,extirper, sécher",/3°, 28.

astitp, vb. I boucher, gayer",40/10.

asitcl, vb. I suer, transpiree85/30.

asudAt, A*, adj. en sueur, entranspiration",

atitn, vb. I sonner, battre",227/16,

;313/35 -/ die va-l'i

asmatä = cite i-o fi tras(bgtind-o), 79/23.

asunAt, A, adj. ; v_ezi astin.asvinsu, A, adj., 206112; vezi

uzvingu.asà, adv. ainsi, comme-ça",

159/24

asè, adv., vezi asa; vol,dc-a,se voi, Ro -

mini, de prin pgrtile acele,34/15.

asl, adv., vezi ap; asi... ast-fel 21/10.

asite, adv. ainsi, de méme",226/32.

astèptu, vb. I attendre", 16/16.

astèrgu, vb. 111 §i II essuyer,effacer", 80/4.

206/18.

www.dacoromanica.ro

-astèrnu, vb. 1, Ilsi 111 étendrepaver", 229/6.

a7tiptit, A, adj. attendu",254/32.

aOirnumlntu, sb. n., pl.tirnuminturi chabraque ",128/32 j

aOirnat, sb. n. lit, literie,couche", 202/24.

aOirnitt, 6, adj. etendu",282/1.

at, sb. m., pl. at cheval",320/13*

Athina, sb. pr. Athènes",188/1.

Atica, sb. pr. province enGrèce", 188/22-

atlà.ze, sb. f, pl. atlazuri sa-tin", 297/29.

atùmtea, adv. alors",/9/ 12.

atiint, adv., 327/31; vezi a-tfuntea.

atea, 43/5, pentru aduted, imperf.vb. aduc.

atek, fem. de la ate!, 25 16.

atèl, atei, adj. dem. ce, celui",225/28*

Oa, adv. y", 267/14 ; ariade-atia din ce in ce maimult, 92/16.

al:la, adv. id", 289/13.al:altar', adv., 392/;aCartari, adv. avant-hier",

295/10*

ANTOLOGIE AROMA/VEASCX 403

ailite, adv. kid, 278/12; vezi

aumbrAtà, sb. f., pl. aumbrätombrage", 86/8.

aùmbrà, sb. f. ombre, appa-rence", 16114; -i-aumbra?dar streinul acesta ?, 308/22.

aumbrscu, vb. IV ombra-ger" 201/11.

aumbrbs, A, adj. ombreux",t71/12.

afingu, vb. II si 111 oindre".aurAscu, vb. IV hair ; s'en-

nuyer", 188/32.aurlare, sb. f. hurlement ;

action de faire descendre",269/16.

aùrlu, vb. 1 hurler, fourrer,mettre dedans, 8/14, 343/10 ;mi-aura nuntru mä bag(vir) iniiuntru (in apa), 343/39.

a0(.1), sb. m., pl. au# vieux,vieil, vieillard, 20 6,

301/1.

au0.me, sb. f, färi plurall'ensemble des vieillards ;vieillesse", 10/5.

au0.tic, sb. n., farà pluralvieillesse", 10/8.

sb. n, 3'2/18 ; veziatqatic.

au0scu, vb. IV vieillir",200/23, 232

au0scu, A, adj., pl. ai4W1vieux".

www.dacoromanica.ro

404 TACHE PAPAIIAGI

avinitic, s. n. gibier, chasse",96/10, 327/24.

avtie, sb. f., pl. avlii court",364/s.

avocit, sb. m. avocat", 76/ig(savant).

ivrà, sb. f. fraicheur, zé-phyr", 16/3.

avrds, 'A, adj. frais", 252/2avùt, A, adj. riche", 10/9,

226/15.

avla, adv. A. peine", 65//5.aviisit, A, adj. haté, presse,

. 343/33.axeànà, sb. f, pl. axeane,

333/12; vezi xeand.axèn, A, adj., 336/14; vezi xen.Ail, adv., 255/32; vezi azi.azboAir, vb. I (azbuirare)

voler, s'envoler",g5/2, 309/21.azbòr, vb. I, 46/5; vezi az-

boair.azburfit6r, e, adj. ailé, qui

2vole'1,66/12.azghèr, vb. I Wee', 261/1.azgniràre, sb. f. action de

béler, b élem ent", 230/14.Ail, adv. aujourd'hui, 332/2.azvirntu, Al adj. défait, vain-

cu", 281/24 ; vezi asvinsu.azyjmturAre, sb. f, pl. az-

vimturdd action de sécherau vent, chasse-neige", 222/29.

azvIngu, vb. III vaincre",259/

/15*

avarllga, adv. autour",avArliga, adv., 193/26; vezi

avarliga.Avdi-Pisè sb. pr. Avdi-Pa-

che, 22/3.ivdu, vb. IV (avdztre) en-

tendre, ouir, obéira, 9/12r 47/23.sb. pr. beau village

aroumain dans les montagnesdu Pinde, incendié plu-sieurs fois par les ennemisde la vie nationale des A-.roumains",'6/11, (vezi fig. 26).

AvMA, 303/8 vezi Avdeld.sb. pr. habitant

d'Avdela", 343/31.av8il'itèscu, A, adj. d'Av-

dela", 146/33

avdzit, A, adj. ouY, entendu,renommé, célèbre", 42/6.

aveAre, sb. f., pl. ave4 for-tune, richesse", 302/14.

avègl'Iti, vb. I (avigriare)veiller, garder", 98/16.

avère, 319//8; vezi aveare.sb. f. violon :

di at/74111a i fära I6utari,157/11.

avigl'itòr, e, adj. gardien,veilleur", 313/26.

avin, vb. I chasser, pour-suivre, presser", 229/26.

avinire, sb. f., pl. avindriaction de chasser, chasse",96/4'

www.dacoromanica.ro

azvistuslt, A, adj. échaulé",127/2.


azvbm, vb. Il (azvumeare)vomir, sourciller", 158/5.

An, prep., 87i; vezi in. Alf, adv. aussitôt, des que",Antru, prep , 81/i ; vezi so/8.Of, pron. refl,, 82/t; vezi

b a !, adv. non, du tout ; mais",253/17.

babagam, A, adj. vaillant",145/1g.

bibà, sb. f., pl. babe vieille(femme)", 120/27.

bag, vb. I. mettre; com-mencer, &cider ; (se) con-cher, (s')asSeoir", 22/13;

pui-ck 29/3; s'btgei si-u da= astiruit sa o dea, 64/7; anvi-tai cei bade tacifi am a-flat a formezi turme detapi, 223/20; call di vol vas'bagel nand = care dintrevoi o sA invingl, 278/23.

sb. m., pl. bad fro-mager", 51/12.

Bifa, sb. pr. village arou-

main dans la région de Za-gori", 287/18.

BAilu, 347/7; vezibAir, sb. n., pl. baire cordon,

lacet, lien,' amulette", 162/10,274/20, 298/20.

BaitAni, sb. pr. endroit te-nant de Perivole", 231/31.

Balamacèn'I, sb. pr. mem-bres d'une grande famille deFeirgroria,I34,28.

bitsam, sb. n. baume, élixir",27/5.

biltà, sb. f., pl. beilt(t) eau37110.stagnante",

BAltà, sb. pr. nom d'un en-droit près de Veda", 21/2.

bAltu, sb. n., pl. balturi lacet,lacs, 269/28.

sb. pr. nom donné

www.dacoromanica.ro

406 TACHE PAPAHAGI

bArbile4te, adv. virilement,bravement", 281/27.

barbätescu, A, adj. viril, é-nergique", 279/24.

bArbbs, 5, adj. barbu", 271/15.bartAt, sb. n., pl. bärtate,

252/; brdtat.bariite, sb. f., färá plural

poudre à canon", 323/29.b4Are, sb. f., 51/15; vezi :b4e Are; sb. f., pl. beigri ac-

tion de baiser, baiser", 35 /20

b4eAt, 5, adj* baisé, em-- brassé",

sb. f., pl. 66'1%17,34114;vezi :

bfititnie, sb. f., pl. bdtän'imoulin à foulon", 341/4.

bAtekre, sb. f. action debattre, de jouer d'un instru-ment ; chant des ofseaux" :cc'z' nu se-aläsa di bäteare.cáci nu se lisa de cantat(nu contenià de a cinta),86/17.

batitt, 5, adj, battu, exposéau...' 286/23 bdtut di videald

229/20.expus luminei,BeAla, sb. pr. nom d'un vil-

lage aroumain, N. V. Mo-nastir", 16/26,

BeAla-di-sus, autre villagearoumain, près de Beala".

beAli(û), e, adj. blond, blan-chitre, flave", 291/12.

aux chevaux et aux chiensde couleur bigarrée, surtout

la tête", 345/23.bAnA, sb. f., färä plural, vie",

292/2*

bAndà, sb. f., pl. Mudd §ibande bande, troupe", 278/7,

343/3.bArà, sb. f., pl. Uri marais",

339/328

sb. f., pl, bärglii.barbe"1.34/13.

Bardanica, sb. pr. ?,nom defamille", 295//.

bArirn, adv. au moins, dumoins", 312117.

ba(ü), vb. I baiser, em-brasser 44/13.

bat, vb. ll i III battre; bou-gir; chanter", 23/11, 26/8,Pisuderea cä nu s'batePisuderea nu poate fi bätutä(invinsä), 23/16; beitea caflueara= cinta din finer, 86/8.

bAght, A, adj. mis ; jeté,couché", 3"/14.

BAlAsà, sb. pr. nom d'unvillage aroumain dans lePinde", 305/8.

lAnèclzii, vb. I vivre", 269/3.bArbAt, sb. m. homme, mari",

23/18*

barbAt, A, adj. viril, coura-geux", 146/2.

www.dacoromanica.ro


impôt personnel", 125/27.

Biclini, sb. pr. nom d'un beyturc", 42/7.

bifA, sb. m, pl. bifezdz cau-tion, hypothèque", 311/26.

bi Iès, vb. IV, 81/3.biléscu, vb. IV ôter la peau,

dépouiller; blanchir (la toile),112/29.

Bilina, sb pr. nom de femme",325/

/ 30.

bil'é, sb. m., pl. bil'eadz em-barras, embêtement".

bil'eAe, sb. f., 79/21 ; vezi bil'e.bin6c, sb. n., pl. binecutb

cheval de selle", 41/18.blni, adv bien", 82/24.birbéc, sb. .m., birberi b

289/25.lier",sb. m., rossignol",

39/5, 289/7.

birbir, sb. m., 162/29; vezi bir:-611'W.

Birina, sb. pr. nom d'un an-den village aroumain en Ma-cédoine, N. Monastir", 198/19,

biseArca, sb. f., "/I ; vezi :biseAria, sb. f., pl. biseriti

290/24

bitarnu, A, adj. vieux, an-cien", 40/14.

bitisescu, vb. 1V achever,finir, terminer", 230/e.

bitirnu, A, adj., 108/i ; vezi bi-ldrnu.

beAre, sb.f. action de boire":ni trt beare nici de biut,141/23.

beAtl, vb. II boire", 27/6,233/2.Bèci, sb pr nom hongrois

donné 5. Buda-Peste".béqIii, e, adj. pl. bed b1an-

chatre, flave", 22120, 31/9-bel, sb. n., pl. bedle petite

pierre ronde servant auxjeux de enfants",/310, 22.

bel, 5, adj. blanc et un peublond".

Bèlu, sb. pr. nom donné auxchevaux et aux chiens", 374;vezi adj. bel.

BerAt, sb. pr. ville au centrede l'Albanie, habitée engrande partie par des Rou-

26/17.mains",bès(5), vb. IV (bi,sire) péter,

vesser", 9/g. ---

bèsa-b6s, loc. adv. formulede serment des Albanaissignifiant je jure Made',279/4.

bèsä, sb. f. serment (des Al-banais), fidélite ; Arbines-

besli pri dzinuctqu .cre-dinta Albanesului e nu15.5/

12.

sb. m., pl. bet »bey, gou-verneur (turc ou albanais)",161/21

sb. n., pl. bidel'i

www.dacoromanica.ro

408 TAME PAPAIIAGT

Situle, sb. pr. nom donnépar les Aroumáins à la villede Monastir", 89/5.

bitèscu, vb. 1V, 118/16; VeZi

bitiséscu.biutizrà., sb. f. boisson", 777.bizbire, sb. f. ,bloc (de

pierre)", 90/14.bilbaèscu,vb. 1Vbredouiller",

229//32.

binèdzii, vb. I, 19/21 ; vezi bd-nedzit.

bIrbAt, vezi bcirbat.birbirittà, sb. f., pl. birbt-

rate flamme",/309,24.birdà, sb, f., pl. birde sorte

de traquet à un métiertisser, vatale", 242/10

birn(u), sb. n., 107/19, 108/3

vezi brcin.!Aril te, sb. f, 187112; vezi be-

'rate.bitihci, sb. m., pl. bllthcietiz

roué, filou", 313/7.blastim, vb. Imaudire", 46/24.BlAta sb. pr. nom cl'un vil-.

lage aroumain, S E. Casto-ria, 233/9_

blastem, sb. n., pl. bleistecimemalédiction. ",

blastimAt, A, adj. coquin,znaudit, abominable", ,115/30.

blistem, 73/i; vezi bleistem.blistimit, g, 44/5; ; vezi

tima t.

44/24

blizche, sb. f.,p1. bluchi bande,horde", 366/2.

bluim! interj. onomatopéique,344/4-

boAte, sb. f., pl. hot( voix" ,

320//6*

bobb, interi., '22/18.

bdie, sb. f., pl. Hi taille",252/23.

bórge, sb. f. devoir, dette",164/22-

Bbsna, sb pr. Bosnie, 55/93b4e, sb. f., pl. boi fan-.

tôme, revenant",sb. m. boeuf", 9/.7 ; art.

bon, 312/5.brad, sb. m., pl. bradz sa-

pin", 148/5.

bring6., sb. f., pl. breindzichainette, meziottes", 119/16

braf(ü), sb. n., pl. brag"' §i

brag bras-, 977.bran, sb. n-., 225/25; vezibrasime, sb f fil de soie",

204//22-

brafit, sb n, pl. briitatebrassde" , 842/4; deade soarletrei breilate soarele s'a in-nältat pe cer de trei suliti,

40/21.

bre!, interj. hé", 24/19.brin, sb. n, pl. brine ceinture

(de laine)", 129/18.sb. f, firà plural

,herbe large qui pousse

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE ARONIANEASCA 409

bujdr, sb. m. pivoine unbujor di featd un beaubrin di fille", 252/27.

buiù che, sb. f. troupeau,harde", 269 r9 ; vezi bluche.

bumbAc, sb n., coton", 225/10.bumbkr, sb. n., gros intestin

(de mouton) farci du foic,.du coeur et de la rate del'animal", 298/8.

bumbuneAdza, vb. I unipers.tonner,gronder, flamboyer",259/

/16.bumbunidzire, sb. f. ton-

nerre" , 260/18'bun, A, adj. bon", 25/5.bun, adv. bien' : trd bun

de-i de bine, 65/12; bunse-of---(de) bine si ai (parte),225/5.

bunaoirà, adv,par exemple",305/22.

buneätä, sb. f. bienfait", 94/31.sb. pr. nom d'homme",

276/12.

bu$, sb. m. poing", 226/19bilICU) A) adj. chitin", 254/20.Bi.t$cu, sb. pr. nom donné

aux chevaux chitins", 340/21.

Bt41cA, sb. pr. dim. de(Haralamb u§)", 342/15.

bate, sb. f., pl. but barriquetonneau" , 304/4

bùzà, sb f. lèvrea,vezi budzd.

"7121 ;

dans le montagnes", 244/25.bri-A.scA, sb. f., pl. brogi

tortue, grenouille", 122/8.bruèscu, vb. IV regarder",

86/ 276/3bruin-16.r, 213/11, §i

Brumb.r, sb. pr. Novembre",328/27-

br ùmA, sb. f., gelée blanche,frimas", 269/7.

bucAtA, sb. f. pl. buceit mor-281/8.ceau, miette",

bùclà, sb. f. sorte de petiteseille servant à apporter del'eau à boire", 295/11.

Bucurèsti, sb. pr. Bucarest",127 /

/6-bucuri5s, A, adj. joyeux",BuctivAld, sb. pr. nom d'Une

famille aroumaine, célèbredansl'histoire des armatoles",301/

369/

Buclà.gi, sb. pr. membre dela famille de Bucuvold",294123.

bit iza, sb. f, pl. budzci saubudzt lèvre, bord : '1 yd-timará budzd dc-onzqre =l'au omorit pe tärmul mirei,38127 era budzd cu budzd= era revirsat pini la nive-lul tirmurilor, 343/28.

bulátä, sb. f. abri (pour lesanimauxr , 3 43//32'

bujind, sb f. joli broc deporcelaine", 343/32'

www.dacoromanica.ro

410 TACHE PAPAH A (1 I

calcu, vb. 1 fouler aux pieds'.enfreindre". 818, 55/18 ; rile iciaorla s'a tinut dirz, 228/18.

cile, sb. f., pl. cciritui voie,chemin, route; voyage, mo-yen" : omlu a calirei °mu'.dreptätei, 88/7; va s':radzecale mine= mine o si por-nim (o sè avem de umblat),213/20 la cale-am bar ca

? unde drum-bun (sävi fie) cu micii (co.pila§ii)?286/24.

cal00:0, A, adj. ,mouton (chè-vre, brebis, chevreau, bouc,.etc.) blanc et avec des ta-ches noires sur la tête, etsurtout autour des yeux",22/21, 254

sb. pr. nom d'homina.et de famille".

cali$, e, adj., "8/26; vezi ca-lé,s'u).

caluTreMia, sb. f. religieuse,nonne".

cAtna, adv. plus". soin , camatr'oar' mai curind, 249/17.

can, adv. point du tout%19/13.

cAnda, adv. comme ca§i end, 278/5.

CA, conj. ,comme, environ, que(comparatif), un peu, à peuprès ; ved ca xeand W-a-n'siurzeage vAd cá (pasa-portul) miroase a strein,176/6

ca, conj. afin que",Cacarad6, sb. pr. nom de

famille", 22/1.Caclandbni, sb pr. armatole

aroumain, célèbre par sonhéroisme, qui a lutté contreAh-Pacha", 367/7.

cacii, adv. en vain", 88/11.cacurizic, A, adj. malfaiteur,

misérable", 85/22-cad, vb. II tomber", 26/11.cifcalà, sb. f. orbite", 182/30.ciftu, vb. I ,chercher, de-

mander", 28/2o, 07/ 280/

calind, sb. m., pl. cafmadzdésir, regret, vive douleur,peine", 46/19, 389/5.

cAir, sb. n., pl. caire que-nouillée", 239/28; gioaccl-au$icu perla cair - joacäCu pärul (alb ca) fuiorul, 298/19.

cal, sb. m, pl. cart cheval",268/14'

alai-a, loc. adv. c'est heu-reux que... a, 228/21.

www.dacoromanica.ro


cid, prom. rel. qui, quel, le-quel, chacuna, 281/9.

loc. adv. qui salt",93/3.

carnavil, sb. m. carnaval",301/21.

cirne, sb. f., pl. Ccirniiriviande", 128/10.

CArpina, sb. pr. nom defemme", 126/21.

cirte, sb. f.. pl. ccIrtf livre,lettre, acte, papier", 294/23,

336// 30.

carupila; sb. f. arme, fusil",55/14.

cbsä, sb. f., pl, ctIsl maison".ask', adv. i la maison", 81 3.ca q fi), sb. n., pl ccisurl fro-

109/7.mage",cat, vb. I chercher, regar-

der"; 82/e,cati, sb. m., firi plural juge".

78/4.ci0e, adj. rel. chacun, cha-

que", 95/7.cat, vb. I saisir, prendre,

commencer", 81/11; vezi a-cata..

Catènu, sb. pr. nom de fa-mille", 34/19.

cAtità, sb. f. perce-neige",224/

/17.cavil, sb. n. flilte à cinq

trous des bergers roumains",206/Is.

Cap, sb. n., pl. cdpite téte,chevet, bout, commencement,chef" : deadirei capdi-arlii lacrimile au ince-put si curgi §iroaie, 192/20

da cap ctranarri,_ se ivesccirivinarii, 242/; tu caplu aprumuveartirel. la inceputulprimiverei. 256/17;/ ; s'dacap _-= a inceput si apari,207/22.

capiclAn, sb. m., 225/30; vezicapitan.

capit, sb. n. bout, extrémité",314/19.

sb. f., pl. cclpri chè-vre.t, 02/8.

cara, conj. si, en cas que ;alors" : oard-bund caradrum bun, atunci, (daci-ia§a), 212/1; cara s'nu eraltine daci nu erai tu, 231/35,

caramfilA, sb. f. fleur res.semblant au tournesol",224/23.

Carivi, sb. pr. localité 6/1

Thessalie", 21/28.sb. f. viande",

(formi firproteasci pentrucarne).

care, pron. rel., vezi cari.cirea, adv. une fois que,

a près que, aussitôt, dès que",343/1.

sb. pr. ,nom de fa-mine% 35/i

www.dacoromanica.ro

-412 TA CHE PAPAHAG I

caleiga, sb. f. voiture, ca-lècfle", 60/16.

cilèscu, vb. IV tremper, dé-camper, soustraire, filouter":

tute penurli §i

§terpele§te toate cuiele, 85/2.calimirsescu, vb. IV souhai-

ter le bonjour, saluer", 40/15.6.110, sb. f. cabane, chau-

mière", 31/15.cäbigar, sb. m. moine", 101/8.cAlugarà§, sb. m. jeune

moine, 101/18.

caluglirescu, 5, adj. pl. cd-lugdregi monacal, monas-fique", 10 1 17.8.

calugatO, sb. m, 101/22;/ ; vezicdlugdra.

caluTreAtlä, sb. f, pl.Treate, 304125; vezi caluyeaud.

cambink sb. f., pl. cdmbdn'iCloch "e, 23/12.

came4e, sb. f., pl. cdmè0chemise", 38/6.

cämpu, sb. n., 289/32

c

; vezitmpu.

can; adv. quand", 81/9.cand, adv. quand, lorsque",

290/; vezi and.andu, adv., 289/32; vezl cdnd.cine, sb. m., pl. cdn'i chien;

méchant, paYen": bagd moar-tea pri tu cdn'i = bagi moar-tea printre necredincio§ii inCristos (Turcii), 43/3e; cardle

cA, conj. que, parce que ; si',80/8, 202/15.

cachifuséscu, vb. IV se fi-cher, bouder", 48/8.

sb. f., pl. cdciule bon-net" : tri vinie cdclua divar-liga, ma s'a 64, dar, 87/33.

cActitlà, sb. f. bon-net", 276/5;vezi cdciud.

cadzitt, A, adj. tombé", 25/19.ahtèscu(mi), yb. IV rire

aux éclats, niourir de rire",305/1.

ea' A.r, adv. A cheval" ; vezi :cAlAre, adv. A cheval" )320/22.calAtbr, e, adj. voyageur",

'3'2, 289/25.calMitr., A, adj., pl. cillduji,

cdlduze guide ; le cheval,et surtout le mulet qui mar-che à la tête de la cara-vane", 32/21 ; si-u poartd cumti cdlduza Si o conduci

cura §tie (catirupaläuz,242/17.calare, sb. f., pl. cdlccia

action de fouler aux pieds,d'enfreindre; infraction",227/2.

Wat, g., adj. foulé, &rasé,enfreint", 216/18.

sb. n., pl. cdIctniitalon", 6.

cAlditirne, sb. f., pl. alta-rtnii pavage", 314/14; vezi

caldar'infi, sb. n., pl. aliar-mddz payé, pavage", 46/18.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMA.NEASCA 413

di Arbines cinele (crudul)de Albanes, 277/20*

canthre, sb f., 216/15; vezicfntare N3. 2.

cantAri, sb. m. balance ro-maine", 82/7.

cántic, sb. n., vezi antic.cfin'infi, sb f. .chagrin, afflic-

tion, peine", 231/21, 239/15,

286/20*

can'isit, A, adj. affligé, cha-atterre", 335/18

cäpèstru, sb. n , pl. capedstrelicou", 130/28.

'cdpitan, sb. m. capitaine,chef!`, "2/1.

CA pit ¡Oil sb. n. oreiller,chevet" : du la-t plfnu'zepitin'aí = mama ta te plingela capitii, 36 25

capi iti'in, sb. n., pl. copitun'e,12S /35 ; vezi cdpitin'iu.

capita, sb. f petite meulede foin", 362 /12.

cdprin sb.f.laine de chèvre",94

13*

sb. f., pl. cdpurecroupe (aux animaux)",129 7.

cápii sb. n., pl. 0Wecroupe", 342/32

cdrare, sb. f , pl ctirdri sen-tier ," 288/20*

cárhve, sb. f., pl. colra'i na-vire, vaisseau", 168/6/ ; vezicircive.

Cáräda, sb. pr. Montenegro(turc earà noir + day =montagne)",; C'd-268120 tu-a-

rädcildi in tara Muntene-grului, 343/7.

cáráale, sb. f., pl cdräul'isentinelle, garde", 138122,

314/21'

cárbiine, b m. charbon".cárig, sb. n., pl. ceirklze, 29/27,

forma färproteasea pentrucdrligr

cárlig, sb. n., pl. arlidze,houlettea, 290/5

cárnAt, sb. m. saucisse", 82 28'cdrOt, A, adj. chevrette qui

n'a pas des cornes", 320/12.cártit, A, adj. fiche, chagriné,

223/2.. atterré",cárvine, sb. f., pl. -ceirvein't

caravane", 270/4; ccirveinarmortu 'n ccirvane caravi-nar mort in timpul carava-naritului, 55/21.

cárvánir, sb. m. proprié-taire ou conducteur de ca-ravanes.", "/21.

carvèl'e, sb. f., pl. dirvertun pain entier", 228/23.

asica, sb. f. petite maison,maisonnette", 312/7.

CaSinèt, sb. f. chance", 81/7.c4áre, vezic4eitre, sb. f., pl. ccisèri fro-

www.dacoromanica.ro

414 TACIIE PAPAHAGI

cerdiche, sb. f. pavillon ensaillie", 320/24.

argA, sb. f., pl. cerdzi cou-verture", 274/5.

chale, sb. f., pl. cheripeau",84/13.

cha.ptine, sb. m., pl. cheap-fin'i peigne du tisserand",244/14.

cheArdire, sb. f. perte, dom-mage", 862/14.

cheare, sb. f., pl. chèruri en-droit, lieu qui n'est jamaisexposé au soleil", 286710, 296/30.

cha.trà, sb. f, pl. chétrichétiri pierre", lI, 68/25.

Chatra-di - Fùrd, sb. pr.nom toponimique", 201 31.

chèfi, sb. f., pl. chehi bonnediSposition, bonne humeur",807/

chèptu, sb. n., pl. chepturipoitrine", 160/29, 328/24.

cher, vb LV périr, mourir,disparaltre ; perdre", 5 11 ;

va-1 chiarei o s5-1 omoare;38/16; chiru baria s'a stinsvieata,193/24 ; (ale turnze te.chirinz nefericitele turmece pierdurim, 290/13; vezi

chèrdu, vb. 111 §i II perdre",273/22

chi-chi,interj. imitant le chantdu coq", 37/2.

chiAle, ; vezi cheale.

magerie, parc de brebis",268/

12.

cät, A, adj. §i pron. interog.§i rel. combien (de)", 22/14;vezi cit.

CA:irk sb. pr. localité dansle Pinde", 40/8.tAndle, sb f. avoir, for-tune", 268/4.

atrAn, A, adj. infortuné,malheureux", 59/8

catrAne, sb. f. pl. ditränlpoix" : ea barba laie,trane = cu barba neagri,cum e catranul, 227/22.

ate& prep. vers, envers,contre", 85/20. 294/16-

cAtitit, sb. n. hameau", 82/19.

atuneau, a, adj. habitantd'un hameau", 52/18

*AD, sb. f., 3° 5 ; vezi :atAtlä, sb. f., pl. cape chi-

enne", 291/12.

cdvA16., adv. A cheval", 9h33;vezi cdlare.

eavalAr, sb. m., pl. cciväleiricavalier", 153/23.

cavalärie, sb. f., pl. cäwildrilcavalerie`!, 39/22.

ceapcin, A; 113/12 ; vezi ciapan.carcu, sb. n., pl. cearcuri

gächette", 230/11.sb. m., pl. celniti grand

propriétaire de moutons etchef de tribu"; 301/7

www.dacoromanica.ro

chiantéte, sb. f., pl. chiamerorage, tempête", 360/e.

chiiptin, vb. I peigner".chaptine, sb. m. peigne",

10/21 ; vezi cheaptine.chiar, adv. même",125/34 (sa-

y' ant).

chiAtrà, 10/16; vezi cheatrei.Chica, sb. pr. nom d'homme",

36/19

chicd, vb. I (unipers. daca' eactiv-intrans , §i pers. dacie refl.) couler (gouttegoutte) bruiner", 87/19 ;

chica ahtntu multa i-a ve-nit atit de greu, i-a p5ruta§a de rail, 87/1s.

sb. f., pl. chicite (delasing. chicuta) goutte", 61

sb. m. sorte d'herberampante", 344/1,7

chifalu-hoàrà, sb. f, pl. chi-fala-hart village indépen-dant, autonome", 38/9.

sb. f., pl. chilitritapis", 327 10

n. cimetière",sb.162//27.

pl. chin'i pin",chin, sb. m.,15/io 297/12.

chindisit, A, adj. brodé, em-belli", 247/9.

chinét, sb. n. forat de pins",/7*


chinghéri, sb. m. bronce",157/23.

chiniséscu, vb. IV, 299 5; veznchisèscu.

chitw, sb. n, pl. chio$curikiosque, pavilion", 297 7.

chipar1,(11), sb. cyprès","'lb 247 12

chipart5(ü), 54/5; vezi chi-parira)

chipin, vb. I, piquer, pin-cer", 122/33.

chipinAt, A, adj. p i q u 6,pince. 254/24

chipru, sb. n, pl. chipre son-naille", 268)19.

chiptòs, A, adj. qui a unelarge poitrine", 308 17.

sb. n ; vezi chipra.chipuriciii, sb. n., "°/, (necu-

noscut ; dim, de la chipur?),thiragi, sb m., pl. chirägiaclz,

44 :non :sifin cu crirvattar.chirdaciitte, sb. f., pl. chir-

dacinh'i perdition, ruine,mort", 328/14.

chirditt, fi, adj. perdu : co

°di chirdut =les yeux ha-225 /21.gards",

chireirim, vb., condit. de lavb. chèr : i s'chirearitn saudaci a§i pieri, 54/11.

chirik sb. f. c harri a g e,loyer", 80/7.

www.dacoromanica.ro

416 TACIIE PAPAIIAG1

chirire, sb. f. ruine, mort", Cianka, sb. pr. nom d'un157/19. célèbre haYdouk aroumain,

chirità, sb. m, pl. chirttddz combattant contre les op-141/25.coquina, presseurs du pays et des

chirò, sb.m., fa'ra plural temps, paysans", "7/33.longtemps", 260/21, eland A, sb. f, pl. cicalae ser-

chiritt, A, adj. désorienté, viette", 254/9.qui a perdu la Véte", 129/18 ciapcin, sb. m., pl. ciapan'i

sb. f. malheur, enfer", vagabond, fripon, vaurien",232/12. 107/18.

chisIgi, sb. m., pl. chistgicidz cifa,av, adv. épouvantable-brigands qui vont à che- ment, 843/16val", 343/17. ciarcrsit, à, adj avec l'es-

Chita, sb. pr. nom d'homme", prit trouble- 3291

274/22. cicf br, sb. n., pl. cicioarechitriteafa, sb. f, pl. chitri.: pied", 9/4.

Pale petite pierre, caillou". cicriche, sb. f. tourniquet",chitr6s, A, adj. npierreux", 255 34 (vezi fig. 21, pag. 243).

256/8' cititre, sb f., pl. cidtri ,,tente",Chita, sb. pr. nom de femme", 105/15.

19/24.Chitu, sb. pr. nom d'homme",

312/2.

chiustèeá, 4i/13, §icbiustèche, sb. f. entrave de

chaine, chalne de montre",230//24.

chiVirnisèscu, vb. IV admi-nistrer, entretenir", 310/ii.

Christb, 313/4 ; vezi Hristo.ciàciù sb. m., farä plural

cihtisescu, vb. IV troubltr,faire perdre la tête", 19/25.

cildisèscu, vb. IV troubler,déconcerter", 271/17.

cilimean, sb. m., pl. cihmeah'i252121 ; vezi cialiman.

sb. m., pl. cilnicchlz,3)0/27 ; vezi celnic.

cilnicame. sb, f. l'ensembledes ceiniti;Jvie menée parun celnk", '6/24.

danse à Samarina", 157111. cilnichescu, A, adj. de celniJ,

danse chez la Aroumainssb. n., pl. ciamcuri riche,/ noble", 116/29.

sb. f. femme decelnic", 136112.du Pinde", 298/17.

www.dacoromanica.ro

sb. n, pl. cingär-hurl 224/13.

cinitse, sb. f. cendre", 288/6.sb. f., pl. ciori fi-

celle", 92/15.sb m., pl. cioarifi

sorte de chausses de lainequi montent au-dessus desgenoux",2301 29 (vezi fig. 13).

cioc, sb. n., pl. ciòcuri bec",128//5.

sb. n, pl. cioeire ma-choire", 310, 15.

sb. f., pl cike moi-neau", 158/14.

clor, sb. n., pl. ciocire pied";64 lo ; loard cior oile= s'audus (s'au indepgrtat) oile,9/18 ; vezi ciczor.

ciorbagi, sb. m., pl. ciorba-gieliz maitre, hospodar",187/9.

cibrga, sb. f., pl. clorgi cou-verture", 157/5 (à Samarina,pour cergii).

cip, invar. : caplu cip = la têteirréprochable,ayant de petitesoreilles", 342/33.

cipet, sb. m. ,brin d'herbefiliforme et linéaire, ressem-blant à la feuille aciculéedu pin", 344/21.

cipit, sb n. §i adv. personne":cipit di ouz =-. il n'y a per-sonne, 255/35.


27

circhez, sb. m., pl. circhejibrigand turc ou albanaismusulmanisé à chevaI",

cirdAche, 864 3 ; vezi cerdache.sb. n., pl. ciresipuri

four, fournaise", 84/32.cireAse, sb. f. cerise", 102/1,.cirès(ii), sb. m., pl. cirep ce-

risier", 38/4, 252/3.citèscu, vb. IV lire", 255/26

(savant).ciubAnd, sb. f., pl. clubän'i

cuiller de bois dont seservent les bergers", 98 29

ciubfiche, sb. f. pipe turquelong Viyau", 342/27.

cluciftlà, sb. f. crke", 88/3.ciiliciur, vb. I parler bas

l'oreille, chuchoter", 94/24*cifitda, sb. f. merveille, mi-

racle", 204/28.

duffle, sb. f. étonnement, stu-péfaction", 204/18, 272/12.

cludisèscu, (rnic..) vb. IV s'é-tonner, s'extasier", 71/17.

chid isit, A, adj. étonné, ébahi"231/23*

ciuduèscu, 87/s; vezi ciuidi-sescu.

ciuidisèscu, vb. IV, 139/12 ; veziciudisescu.

ciulèscu, vb. IV chauvir deoreilles, prêter

0.l'oreille", 314/

www.dacoromanica.ro

418 TACHE PAPAHAGI

sb. f., pl clulifi,

ciuliche, sb. f. acier", 3137/18*ciulimAn, sb. m. (tout petit)

enfant", 244/16.

sb. n. gros baon,gourdin", 122/13.

ciumagä, sb. f, 108(5; veziclumag.

sb n., pl. dune perche,122/15 réglette ou baguettede bois qu'on emploie auxmétiers à tisser", 244/22.

duprAche, sb. f, pl. cluprächlagrafe", 297/25.

chirtuèscu, vb. Iv causer dudésarroi, faire perdre la téte",43//20

clurutipsèscu, vb. IV clégé-nérer". 345/3.

cape, adv. invisible" : ctipes' fealird = s'au ficut nevg-zute, 85/5.

vezi

clIdAre, sb. f., pl. cliddr1chaudron", 112/30.

C1lèSC11, vb. IV, 313/24 vezicdlescu.

sb. m., 39/2 (poateac mai gros servind la ti-

vit, sau : dim. de la cal?).cIlifiz, 58/16 ; vezi ccilduz.cimbind, 256/5; vezi ccimband.cimeige, 325/7; vezi cdmeao.

dmple, sb f., pl. ct mpilplaine, 347/13 (savant).

sb. n., pl. ctinpurrchamp, pays plat", 342/26.

cindirá, sb. f. petite lampequi brfile devant une imagesainte", 217/2.

einclu, adv. quand, lorsque",39/26*

cine, sb. m., pl. MI, 112116;vezi ccineanthre, sb. f., pl. ctnteirlbalance romaine", 308/26.antire, sb. f., pl. ctntjriaction de jouer d'un in-strument, de chanter ; chant",86/11.

cintat, A., adj. chanté ; en-chanté, ensorcelé", 98/17

cintec, 28/1; vezisb. n., pl dale chan-

son", 155/8.

cintu, vb. I chanter, jouerd'un instrument ; pleurer (unmort)", 48/2.

ctra.re, 199/14; vezi cdrare.cirà.ve, 27/3; si nicarci ct-

rdville triste comme unbonnet de nuit, 87/28; VeZi

cdrave.ctrbùne, 8/15; vezi cdrbune.

sb. n.. pl. ctrciliurisommet", 307/19; vezi

www.dacoromanica.ro


E. Castoria", 18/e (vezi fig. 2).clo, adv., 28119 ; vezi ocio.clbce, sb. f. couveuse, 10/16,clòput, sb. n., pl. clbpute son-

naille", 288/12.

sb. f. couveusescloga ca pul'i.la810/

29.

clucéscu, vb. IV couver",122/30.

clucutéscu, vb. IV bouillir",90/6.

sb. f. pl. crei clef",314/8.

c 'em, vb. I appeler"vezi acrem.

cl'in, sb. n., pl. eine274/12-

cmb, adv. maintenant",coAdA, sb. f., pl codz queue",

84/20 (finalement), 211/;tresse", 127/23.

coArcld, sb. f., pl. cordztsabre", 271/16.

coisà. sb. f. faux", 180/7.coAsta, sb. f. côte", 92/3.cob, adj. §i adv. orphelin" ;

singurd cob toute seule,387/1.

coc, vb. III §i II cuire, mare:si-1 cooed un somnu

s'a culcat sä traga un(puiu de) somn, 98/3.

Ckeanf, sb. pr. village a-

Pleiade,

cfrIvi5A, sb. f., pl. ctrtvidzécrevisse", 8/12.

ctrlig, vezieirtescu, vb. IV causer du

chagrin, attrister, facher",17' 87/27.

cirtit, A, adj., 58/12, 263t18; vezicdrtit.

cîrvàne, 306/24 ; vezi cdrvdne.-ctrytnAr, 19/i ; vezi cdrvcinar.

sb. m., 188/18 ; vezi ht-stpd.

sb. m., pl. ctsttn'ichitaignier", 18/3.

ctOre, vezi :cl?eire, 199/8; vezi cd,seare.cis! - ctsi! interj. (turcescul

kesmeki = couper (la téte),tuer), 203/6.

cit1gä,sb f., fara pluralsoin":ind tragd azi ctgiga. si

ne poarte. azi de grije, 216/22;muldrile (s'mind) ca cf$tigd

catirii (pornesc) cu ba-gare de seama, 289/25.cît, vezi ceit.cit(U), adv. a peine, n'im-porte combien", 10/2, 225/16.

citi, prep. A, par", 3°7/2.cited, prep. 16/j; vezi catrd.cIté, prep. §i adv. pourquoi",

79/6.clise, sb. f., citation,Ciisfira, sb pr. un des plus

beaux villages aroumains,

261/2

82/16.

www.dacoromanica.ro

420 TACHE PAPAHAGI

roumain et bulgare, S. Kiis-tendil", 19/7.

cbchil, A, sb. enfant", 302/23.còclru, sb. m. forét, 205/g;

morceau, quartier de pain",337/1.

Codrughibn, sb. pr. localitéen Albanie", 2o3/1.

Cbdrul, sb. pr. localité", 26/6.Cbdurli, sb. pr. village a-

roumain en Thessalie", 24/2.

cdfà, sb. f. seille (A vin)",

2"/27.dale, sb. f. coin, encoignure,

angle",colà, adv. la", 82/26.C51a, sb. pr. Nicolas", 20/12.

051e, sb. pr. 177/20; vezi Cola.sb. f., gâteau fait de

blé et de noix et saupoudréde sucre, que l'on distribueen souvenir des morts",

350/28.

ColZaita, sb. pr. région enAlbanie, entre Liascoviki etCorita", 19/23.

cóluv, A, adj. sans queue (enparlant des chiens)", 336/12.

céntrfi, prep. contre", 277/22.céptu, A, adj. cult, miir",

226/13.

cor, sb. n., pl. còruri ronde298/13, 304/8.paysanne",

Orb(u), sb. m., pl. corghi,

art. corgri(à Samarina) cor-beau', 158/26.

dorbtu), còrbei, adj. noir, in-fortuné, malheureux", 22/27,

289/14.

Cérbea, sb. pr. nhéros dansla poésie populaire daco-roumaine", 119/1.

Cdrnu, sb. pr. village arou-main en Thessalie", 20/a.Ornu, sb. n., pl. coarnecorne", 9/7.cbrnu, sb. m., pl. cbrnuriangle, coin", 313/2.

cos, vb. II coudre", 30/3.Cbsta, sb. pr. Constantin",

l05/5/ 8-

co$, sb. n. corbeille, panier",81/9.

cot, sb. m., pl. coi' naune0,664 m.", 177/12.

cot, sb. n., pl. coate ncoude",305/9.

cot, adv., (' n ,x-s) en vain",91/29, 135/29.

sb. pr. Constantin",83118.

CrAchin, sb. pr. Noël", 202 2i.creic, sb. n, pl. creelcuri

pente escarpée, 275/17.creastà, sb. f. crate", 202/8.creOtit, sb. n., pl. creligite

sommet", 252/4, 342/29.

créhtu, crèhtd, adj. tendre",193/29.

www.dacoromanica.ro

crep, vb. I crever, fendre ;se faire jour ; étre afflig6",230/2, 314/26.

créscu, vb. 111 §i II croître,grossir",

criè I, sb. m. cerveau, cervelle,mémoire", 81/11.

crimA, sb. f. crime, dom-rnage".

cripire, sb. f., pl. cripà 11 af-fliction. ennui", 32/281 272/6.

cripit, A, adj. triste, afflig6",87/; $'nu lu-am ti bun cri-patiu= §i nu-1 socot de bine,batA-I bati, 240/10.

cripitarA, sb. f. fente, cre-vasse", 99/27.

criscid, A, adj. élev6", 146/34.criginAtAte, sb. f. chréti-

ent6", 42/20.crI5tin, A, adj. chrétien",312/2.crfOinèscu, A, adj. chrétien",

54/6*

crud, A, adj. cruel, cru", 168/26.cruèscu, vb. IV couper, faire

des projets, allonger un coup,arranger", 70/29.

crimA, sb. f. épouse ; mal-heureuse (en parlant d'unefemme nouvellement mariée",

292/21*

crindu, adv. vite", 326/33.critte, sb. f pl. cruri croix ;

le milieu du ciel" : ctnd lunadi crate tricu= and luna a


trecut de crucile (cerului),

250/13.Crùte, sb. pr. nom toponi-

mique", 40/14.

Cu, prep. avec", 237/2.cubil'e, sb., adv. mauvais au-

gure, malheur", 339/24*cuc, sb. m., pl. cuff coucou",

293/5 (voc. cucule,293/6, e sa-vant).

cùcfub, sb. n., pl. ciiciubetronc d'arbre", 344/2.

Cucbs, sb. pr. nom toponi-mique, cuc4 signifiant coq",43/22*

cuck, sb. m., pl. cucòt coq",0/ 202/

17.

cucitclà, sb. f. anneau (A labalance romaine)", 8217.

sb. n., pl. cuculicecône (pomme de pin)", 342/4.

cudùr, sb. i adj. qui estla queue, le dernier", 301/14.

cuff), sb. n. unid", 28/5.cufbAire, 293/20 pl. de la :cufbAr, sb. n., pl cuibare,8615

§i cuibaire nid".cujd)c, sb. n. manteau de

paysan fait de peau de mou-ton", 81/3.

sb. n., culate anneau,122/u.spirale",

culcitt, à, adj. couché, 6-tendu", 198/15.

citicu, vb. I comcher", 28/4.

www.dacoromanica.ro

422 TACHE PAPAHAGI

cundll'Ill, sb. n. plume 5. é-crire, pluceau", 392/17.

cuni-vA, pron. rel., dat. de lacare A personne", 227/33,

cunbscu, vb. 111 §i 11 con-naitre, reconnaitie", 111/30.

cunuscfit, 6, adj. de cunbscu.sb n., pl. cun'lacuri

cognac", 399/35.sb. n., pl. cupace

arbre, chène", 260/0.cuple, sb. f, pl. cupil trou-

peau", 62/10cupirit, 6, adj. couvert", 32/23.cuprle, sb. f. fumier, voirie",

10/77*

cur, sb. n., pl. carurt §i curecut', 7/7.

cur, vb. 1 couler, 73/g;

peler, éplucher" : curdnarea curge singe dinnas, 79/17 ca te va s'cura=cam ce o sg iasg, o sä re-suite, 89/9; feint si $libd tecurd =_- färi sg §tie ce e lamijloc, despre ce e vorb a,255/

/ 13.

curagibs, A, adj. courageux",313/20

312/15.cur4j, sb. n. courage",curit, A, adj. propre, pur",

16/123.

curit, adv. netternentt clai-rement", 71/34.

curitlii, pl. de la sb. m. cò-

sb. n. couche, gite,tanière", 99/17.

Cultmqa, sb. pr., 19/25; veziColon'ta.

Culunqit, A, :adj. habitantde Colon'ia (Cologna) ,327127.

Culitgi, sb. pr., formä trun-chiatg §i diminutivalä, Ni-colas", 300/3.

culuvie, sb. f. cage".cum, adv. comment, comme,

dès que", 66/18.CU mità, sb. f., pl. cundit mor-

ceau". 62/21.

cumAtIce, sb. f. petit mor-ceau", 89/27.

cumbir, A, adj. filleul etcompère", 296/11.

cumbiirfi, sb. f. pistolet",230/4*

cuminic, vb.l donner la com-munion", 32/16.

cumnit, 6, adj. beau- frère,belle-soeur", 36/23.

cumnicil, perf., pers. 11 sg. dela cumtnic.:

aimpar, 80/; acuTnprir.ciunti, adv. n'importe com-

ment", 184/23.adv., 66/is; vezi cum.

cuniche, sb. f., pl. cumichthalte, étape", 170/10, 340/23.

cundil'at, a, adj. : frtntealecundinate sourcils peints,bien argues", 15/2.

www.dacoromanica.ro

ANTOI.OGIE AROMANEA&CA 423

cursime, sb. f. balle (defusil)". 87/19.

sb. pr. nom de fa-mine (d'Avdela)", 307/i

CurticA, sb. pr. nom de fa-milk., 26/23.

curfin, vb. 1 marier", 116/24.curùna, sb. f. couronne",

264/22-

citscru, sb. m. parent paraffinité", 59/27.

cusita sb. f. pl. cusitä tresse",252/15.

cusbr, sb. n , pl. cusoare nfau-cillon", 10/29.

Custandinf, sb. pr. Cons-tantin", 64/6.

Custarela, sb. pr ,,nom defarnillea 275/25.

Custarèli, sb. pr. nom defamine", 22/9.

cilstä, vb. unipers. : nu-l'i custala lucru travaille infru-ctueusement" (n'are spor lamuncä), 244/9.

cusuescu, vb. IV Faucher,couper les foins", 180/16.

cusitre, sb. f. défaut, man-que", 96/32.

cusurin, A, adj. cousin", 39/13;cusurin-ver a rei ---vär primaral ei, 254/26.

cusùt, A, adj. cousu", 129/2.cuseari, sb. f, pl. cupaladz

ami. 142/30; vezi cusurin.

racr.corbeau", care face *icamp, 42111.

curio, vezi :sb. f. courroie", 195/5.

curazei, sb. f., pl. arozelefine étoffe de soie", 297/29.

curan, adv. vite, bientôt",81/; vezi crundu.

curbine, sb f., pl. curbanrisacrifice ; ami dévoué"

curbane = sacrificä-te pentru mine (fi-te luntre§i punte). 44 '8 ; te si-t pitrec,curbonea mea ? ce si-ti tri-met, vieata mea ?, 45/24 ; laicurbane ! frate!, 199/1;di geoba s' trig carbein'ile != in zadar se frig (in fri-gäri) mieii !, 157/12 trt cur-bän'i = pentru a fi pu§i infrigäri, 2978

curbisin, A, adj. malheu-reux" ,

143/11.

curcubèta, sb. f. courge,gourde", 11/3.

curie. sb. f. forét", 268/ 278/

curmit, A, adj. lass& fati-gue,. 66/19, 347/22.

citrm, vb. I couper cour,rompre ; accabler ; nzi sefatiguer", 681/29, 267/16.

Curnicea, sb. pr. nom donnéune agnelle", 204/1. 1.4 z

curnin, A, adj. qui a descornes", u35/".

www.dacoromanica.ro

424 TACHE PAPAHAGI

cut-cut, interi. dont on sesert pour appeler les chiens",88/18

cutar, sb. n, pl. cuttire en-clos, parc à moutons", 248/28.

cutèdzii, vb. I oser", 273/8.cutie sb. f. boite", 3/125.cutreambur, vb. I (cutrimbu-

reire) secouer, trembler, fré-me, 281/19.

cutreimur, vb. I, 230/21; vezicutreambur.

cutrèm, sb. n. tremblement,

didä, sb. f., pl. dade mère,ataman0, 274/17.

dadoara, adv. la deuxièmefois", 172/1.

dadim, adv. ensemble", 47/11.Difna", sb. pr. nom de fille",

16-

dafnu, sb.m. laurier, daphné",95/25.

dafniehild, sb. f. laurier", 96/1.dairean, A, adj., 297/27 ; veziclarein, A, adj. fier et beau",

2"//31*dio, num., 21/24; vezi datadar, vb. I fairea, 81/3 ; vezi

aviar.

frémissement, épouvante,terreur", 226/25.

dam, prep. versa, 81/4; veziceilrä.

Cuturic, sb. pr. nom de fa-mille de Doriani" , 21/19.

Ciltfilbur, vb. I troubler",253/3.

CUtit, sb. n., 271/21 -; vezi :cutit sb. n., pl. cutute cou-

teau", 36/21.cuvèndà, sb. f., pl. cuvèndzi

conversation, causerie, dis-cours", 65/23.

darac, sb m., pl. darafi, 13216;vezi (frac.

dare, sb. f. action de donnera,63//29

dat, sb m., färg plural cou-tu me " , 118/25.

daft, vb. I dormer" ; 'pi-u dä-dea cu-Avdi- pf,sci=-_era una cuAvdi-pap, 22/3; cä 'edeadealbul soare cà a r5siritsoarele cel alb, 29/; dá pía'di mu,satei pe la (iubitata) frumoasg ; loc nu dädeadi Custandini tirina nu selipea de Constantin, (fugea),64/ s'deade tu ',Mill a

www.dacoromanica.ro

apucat-o prin pàduri, 86/4;s'deadird fortds'au izbit cu atita putere,281//18*

AMU, num., 292/23; vezi doaffil.

dAdeAre, sb. f. lever (enparlant des astres)" : cu cld-dearea lala lurid = odatä. curäsäritul lunei melancolice,37//13.

d'Alig, vb. I courir", 25/27;

vezi ala g.sb. f., pl. ddmuri ter-

rain accidente impraticable",223 /

/ 13

clAnisèscu, vb. 1V tenir, sou-tenir, maintenir", 95/13.

clArm6, sb. f., pl. ddrmi ra-meau, branche", 286/19, 290/i0.

d l'e, sb. f. tambourin",148/9

de, prep., vezide interj. de mirare : de, bre

de ! 298/4.

deadoArA, adv. pour ladeuxième fois", 251/2; vezidadoard.

de a dim, adv. 226/6; ; dadun.sb. f., pl. dedzi ra-

meau, branche", 21/4.deaneivra, adv. depuis peu,

il y a quelques instants", 98/7.deipin, vb. I dévider", 244/19;

va si-u deapin't pita ntreagd?


ai si mänînci pläcinta In-treagA ?, 185/12.

dekpir, vb. I lamenter, gé-mir, se douloir ; arracher",72/14, 251/13.

deApir, sb. n. lamentation,gémissement", 262/6.

deapMa, adv. ensuite, à lafin, après", 227/; vezi apoia.

deitspir, vb. I pgémir", 292/22;vezi dedpir.

deavarliga, adv. autour, toutautour", 227/26 ; vezi avarliga.

deavArliga, adv., 224/30; ; vezideavarliga.

dègä, sb. f. rameau ,bosquet",205 /3 -/ ; vezi deagi.

dem, conj. mais", ci, 342/H.Dèniscu, sb. pr. village a-

roumain dans la region deCastoria", 294/22.

dèra, termen pejorativ din al-banesi porte, maison",

déri, albanesism porc, co-chon", 22/18.

di, prep. de, par, depuis, dès",161/7 ; di si si", clack271/18 vezi disi.

Dibrein,'il, sb. pr. habitantde Dibra (Albanie)", 327/26.

dicit, adv. ,,que; pourtant",307/10.

dicutbt, adv. complètement,entièrement", 229/9.

didinde, adv. au deli, de

www.dacoromanica.ro

426 TACHE PAPAHAG1

ment d'une manière inatten-due", 188/8.

dinaparte, adv. au deli de.l'autre côté", 25/27.

dinAcale, adv. immédiate-ment, aussitôt", 227/26

dinainte, adv. ravant, devant,en face", 1"'ll.

dinAdard, adv., 333/4 ; vezidiuraioard.

dinrip61, adv. en arrière,251f.1

dininte, adv., 252/25 ; vezi di-nclinte.

Dinischiit, A, sb. pr. _habi-tant de Deniscu", 300/ig.

dinipM, adv., 29/29 ; vezi cE-

zzOpoi.

dinte, sb. m. dent" :mi-oruc pi dint = sá piing(culcati cu fata la pamint),32/

/24*

dintrA, prep. de, d'entre",335/9'

dinvarliga, adv., /23; vezideavarlig.1

din'ic, vb. I mettre en mor-ceaux, émietter, briser",143 /H.

dip, adv. point du tout",314/34 ; dp ma n'icla = le pluspetit, 169/5".

diparte, adv. loin", 24/19dipArti, adv.. /25; vezi

parte.

ce côté-là, de l'autre côté (dela montagne ou du monde,de la terre)",/269,261 807/21*

dighlbs, adv.. en bas, sous',232/6.

Dili-Brisim, sb. pr. Alba-nais musulmanisé qui, avecsa horde, essaya de ravagerSamarina", 164/17.

Dilihù,sb. pr. nom d homme"55/15.

Dima, sb. pr, nom d'homme",24/127*

Dimarhu, sb. m. maire (motgrec)a186/

dimineAtd, sb f. ,,rnatin",105/

/2*

dimindire, sb f., pl. (Junin-därirecommandation,prière,demande, avis, ordre confié",197/ 267/

dimindit, A, adj. recom-mandé, confié", 36/2.

dimIndat, adv. sur com-mande", 361/8

dimindu, vb. I demander,ordonner, avisera , 15/20, 84/29.

dimneatà, 70/i ; vezi dinzi-neatd.

din, prep. .de", 224/15.Dina, sb pr. nom d'homme",

226/5.

dinaniimirea, adv. sur 1'6-paule", 83/5.

dinapandiha, adv. brusque-

www.dacoromanica.ro

dipfirtire, sb. f. distance,éloignement", 231/35

dipArtit, à, adj éloignéa,45/18.

dipArtèdzil, vb. I , éloigner",

dipArtbs, A, adj éloigné,loin", 267/18, 291/i.

dipi, conj. que", 374110.dipIrtèdzii, vb. I, 24114/ ; vezi

dipcirtedzii.dipirtòs, 4, adj., 86/15 ; vezi

(lip irtos.dipnèt, vb. imperat., pers. H

pl., de la dipun, 38/10*dipreapòla, adv. puis, en-

"/22 ire2isuite, après",deapoia.

diprifing., adv. sans cesse,contintIment, 35/22 ensem-ble", 67/16.

diprlimfi, adv. 298/; vezi di-priund.

dipu, prep. après, pour",100/8; vezi dupd.

dipùn, vb. III §i H descendre",26/ 261/

dipas, a, adj. descendu ;affligé, 67/30 ; bas, 227/27;

gros : arturi iipuse = eauxgrosses", 267/21.

dirin, vb. I déchirer ; se con-sommer, s'épuiser, mourir",286/5.


dirinit, A, adj. fatigué, é-Puisé", 66/17.

dirnkt, A, adj, déchiréu, 312/i;vezi dirintit.

dirvène, sb. f., pl. dirven'ientrée d'une place forteou fortifiée", 205/25

Dirvén'i, sb pr. pl. nom delocalité", 21/16.

dirvingi, sb.m., pl. dirvingidizgardien d'une dirvenea,205/31.

disigä, sb f., pl. disCuizi, besace", 271/5.

discilic, vb. I descendre decheval", 24/25.

discircu, vb. I décharger",110/2

discintAre, sb. f. faire venirou évoquer par des enchan-tements", 193/3.

disckltu, A, adj. ,nu-pieds",189/16-

discimmu, vb. I reposer",270/8.

disMc, vb. III i II défaire,enteouvrir", 17/27.

disfiptu, à, adj. entriouvert,ouvert", 229/20.

disi, conj. si", 353/17.disnbti, adv,, 233/; vezi

diznoti

dispArtu, vb. IV (dispdrftre)diviser, séparer°, a5/1.

www.dacoromanica.ro

428 TACHE PAPAHAGI

displatit, A, adj. décoiffé, lescheveux &faits", 160/2.

dispèl'itl, vb. I (dispuriare)dépouiller, spolier", 315/18.

dispu Nit, A., adj. dépouillé,spolié", 289/33.

distilp, vb. I déboucher","8/2.distingu, vb. 111 qi II décein-

dre, ôter la ceinture", '38/28.disvischt, A, adj. dévatu",

189/16.

discrid, vb. 111 §i 11 ouvrir,fleurir", 273/24, 18/18 aest-anvoi s'nu in anulacesta voi sa nu infloriti, 23/24.

discl'Is, A, adj. ouvert, sin-cère, indiscret", 7/8.

cliOèptu, vb. I éveiller, ré-veiller", 19/1.

distiptit, A, adj. éveillé ; in-telligent", 213/8,

dit, prep. de", 11/12, 79/16 ;

vezi din.ditrA, prep. ,,pour".diùndoarà adv. aussitôt",

cllitnäoara dindcale.89/10 309/14 ; vezi

divarliga, adv., 87/33 ; vezideavdrliga.

dizgl'èfil, vb. I clégeler", 158/9.dizgrbp, vb. I (dizgrupare)

déterrer, exhumer", 312/6.dizlèg, vb. I Mier", 275/4.

adv, de nouveau",53/23.

diznièrdu, vb. I cajoler, dor-loter, caresser", 201/9.

dizreirdire, sb. f. caresse",352/24.

dizteirdAt, A, adj. caressé",270/1.

dizvalèscu, vb. IV clévoiler,découvrir", 352/29.

dizyèscu, vb. III §i II clé-vêtir",

dizvbc, vb. I manger, dé-chirer", 280/13.

clildisèscu, vb. IV oser",311/32.

dIldIsit, A, adj. résolu, ferme,audacieux, téméraire", 309/30.

dIntp6i, adv., 1°/20 : ved di-apoi.

clintsèscu, vb. IV tenir, ré-sister", 351/10.

(firma, sb. f branche, ra-'meau", 202/22.

doA.ga, sb. f., pl doizidoadze couverture de laine",297/is.

doimnä, 164/13; vezi domnu.Doilmne, voc. de la Domnu,

17/12.doà.ra, sb. f., pl. don l grâce",

198/3.doäila-zi, le ¡our suivant",

226//20.

doiffi, fem, de la doi; 2318.

sb. f. soeur aînée ;225/24.tante",

www.dacoromanica.ro


dbsprAdzkti, num. douze",329/

9,

dot, invar., intrebuintat adeseafira vreun sens definit, pointdu tout" : dale nu-avem dotsirine n'avern de loe zilesenine, 238/7; nu-n'i cuski dotla lucru=-_ n'am nici un sporla lucru, 240/i;/ ; n'el tu-arniiinu-azghiara dot=in iernatecnici un miel nu zbiara, 289 16-

drac, sb. m., pl. drafi diable",226/

/

dr*OteAlA, sb. f. sorte demoulin a foulon", 295/20.

drèptu, A, adj. droit", 224 28drum, sb. n. chemin", 81/1.dubloànk sb. f. monnaie

d'or autrichienne = deux liresturques", 338/10*

Ditbnità, sb. pr. petite villeen Bulgarie, S. Sofia", 344/25.

duc, vb. III §i 11 (em)por-ter, (em)mener, conduire,(s'en) aller"; dupd soare du-te

pieri din fata mea, du-tedracului, 87/17.

Mica, sb. pr. nom d'homme",342/

/ 18'

dficA, sb. f. ,aller, &part"ca duca Id-i arnbardplecarea (drumul) cu no-roc, 269/21.

ducheAng, sb. f. boutique,magasinTM, 29/14.

Dòda, sb. pr. nom de fa-mille", 391/25.

dbi, dodfid, num. deux", 28/10amindoi) ; va-l'i da dol'i

a preftuldi o si dea ortulpopei, 92//6.

Mica, sb. pr. nom donné aune chienne", 111/io

sb. pr. beau villagearoumain, près de Verla",20//25.

&mum, à, sb. §i adj. seig-neur, dame ; maitre, mai-tresse", 58/14.

DOmnu, sb. pr. Dieu", 17/,326/9'

Domocò, sb. pr. petite villegrecque en Thessalie", 187/98.

Minor, sb pr. chalne demontagnes en Albanie, E.Berat", 25/29.

FAna, sb pr. nom d'homme",24/

38 /

Wine, 177/14 vezi Donador, vb. 11 éprouver de la

douleur, souffrir, être affligë;aimer ; causer de la douleur","/di nu-1 dori = de nu-114

iubevi, 295/27.dor, sb. n., pl. doruri désir

ardent, regret ; mal, dou-leur", 289/6.

dórmu, vb. IV (durn'ire) dor-mir'',

dbsprati, 130/7; vezi

www.dacoromanica.ro

430 TACHE PAPAHAGI

dunA, perf. de la vb. dun,(vezi adun), 821i.

DitnA, sb pr. nom donné auDanube" ; una e tu-a Du-ndrei.una e (ziditä) in (pun-tea) Dunirei, 73/16.

DimAre, sb pr. Danube",116/3 (formä sayana).

sb. f., färä pluralmonde", 159/27.

I70/ 01 ; vezi dun'eatid.dup', 319/15, vezidiipA, prep. après", 229/36.Durht, sb. pr. Durazzo, ville

d'Albanie, sur la mer Adri-atique", 107/2.

dfire, adv. assez" : $'ti madure =4 ata, pina acolo,58/27 ; dure suffir, ajun-ge1 281/26.

duri, sb. m., pl. duridz,,cheval bai", 296/13.

durn'll, perf. de la dormu.durk, A, adj. ahilé, désiré,

doux, cher, aimant" 4725,

274/1.

durùt, adv. d'une manièretendre", 121/14.

dus, A, adj emporté, em-mené", 264/2.

dùman,§i. dutnin, A, adj.ennemi", 226/14.

duvaiète, sb. f. «robe, man-teau", 291/5.

duchèscu, vb 1V sentir, com-prendreTM, 281/34, 274(; veziaduchescu.

dugoirA, sb. f., pl. dugorlardeur de la flamme, cha-leur vive", 342/a

dugrA, sb. m., pl. dugrddzarme de cavalerie à uneseule balle", 161ito

dulife, sb. f., pl. duldi tour:da duldi tourne autoura,

85/2*

dulbèr, dulbèrd, adj. trèsbeau, très belle", 292/ 304/

dulble, sb. f. longue vue,lunette d'approche", 22/13

sb. n manteau dedrap, court jusqu'à la taille,que portent les Aroumains",(y fig. 13), 10/21.

dùlte, adj. §i adv. doux, a-gréable", 101/8

dutteAme, sb f., pl. dultèreldouceur, (pl.) gâteaux, 252/18.

Durianit, a, sb. pr. habitantde Doriare, 21/12.

DutninicA, sb pr. Di-manche", 120/16.

dumnèscu, A, adj seigneu-rial, princier", 139/31.

Dumnidzi, sb. pr. Dieu",vezi

OumnidzAil, 142/8;, Cu VOC.

Dumnidzale, 326/11.

www.dacoromanica.ro

duvléte, sb. f. Etat, royaume, sb. f., pl. dv'ef,empire", 43/2o. nière volonté", 166/18-

A

;cal, sb. m , pl. 8asca1'i in-stituteur, maitre", 308/19.

hicunear, d, adj. mendiant",7//4.

dzac, vb. 11 are malade. gar-der le lit, gésir", 64/23, 259/11.

dzAdA, sb. f., pl. dzadari.6-clat de pin qui sert a allu-mer le feu",

dzAre, sb. f., pl dziiri hori-zon, lointain", 259/25.

LIzAte, num. die, 298/5.dzAti, 7/10 ; vevi (hate.dzAc, vb. ill§i II dire", 22/n;

vezisb. f., pl. dzcile jour`,

225/4 ; vezidzeAdit, sb. n., pl. dzeadite

doigt", 63/3.dzeina, sb. f., pl. dzen7 §i

dzenuri sourci1,270/8; colline,25/18, 277/25 ; en haut, 3717"

ANTOLOG IE AROMINEASCA 431

DZ.

8iplArcu, A, adj. qui a deslarges épaules", 308/17.

81pIA, sb. f. pli, spirale", m4/16.Soitra, sb. f., pl. 8orf §i5oare

cadeau", 115/17.

nu cu cuplu 'n dzeanä.(umbla) cu fruntea sus (cuatita mindrie), 31/17.

dzem, vb. Ill gémir", 264/5.Dzinuft, sb. pr. nom d'homme",

21/17.

dzinaclqu, sb. 2., pl. dzinacregenou", 5/12.

dzic, vb. 11 §i Ill dire ; jouerd'un instrument", 86/19.

dziscä sb. f, rara plural nao-tion de parler ; mot, parole,discoure, 187/4.

dzinA, sb. f, fée", 13/17.&Mk vezidzitA, sb. f. jour, journée",

11/8.

www.dacoromanica.ro

432 TACHE PAPAHAGI

E

pres., de la vb. grecesc4)C°111,

èrmu, 6, adj., pl. ern'i ana-chorète, ermite, solitairemalheureux", "'in;gudi ermadi lapa 1-a lovitnenorocita de iapä, 40/6.

es(i1), Vb. BI (4ire §isortir", "/26, 91/12.

èscu, vb., pers. I sg., ind.pres. je suis", 276/12; vezihim.

est-An, loc. adv. cette année",23/

/26.èstä, /23; vezi aestu, aestd.ètà, sb. f., pl. et siècle ;

temps, Age ; l'autre monde",274/ tu-alante e= lu-mea cealaltä, 164/12.

ètmu, etmei, adj. prêt", 78/33.56/24.efi, prom. pers. je, moi",

Eva', sb. pr. femme, tve (dela Bible)", "9/12.

èvii, evild, adj. géant", 278/21.evlivie, sb. f. piété", 314/wEvròpe. sb. pr. sEurope", 89//.0(0, sb. n., pl. èxu8e sdé-

pense, frais", 127/7.

e!, interj., vezie, pers. 111 sg., ind. pres. de

la vb. him sau escu.ek, vezi el.ek, interj. tiens, voile, 142/31.earà, pers. III sg. §i pl., ind.

imperf., de la vb. him sauescu, 27413.

efèndirn, invar. monsieur,seigneur, maitre",

eh!, interj. seh !", 218/17.èhtru, sb. m., pl. ehtd en-

nemi", 58/33.el !, interj. eh !", 307 28.

el, ea, pron. pers. il, elle" :sg. : gen. §i dat. : a hit (el),a ¡'el (l'i); acus. el (Il, I, lu),ea (u); pl.: nom. el'i, eale ;gen. §i dat. : a lar (la); acus.eel (l'i, cale li);vezi toate aceste forme.

ele : ele melai mu, 4013 (intra-duisible).

Elimbu, sb pr. (montagned')Olympe", 282/5.

ern, conj. set", 8/11, 308/19.èrnbur, sb. m. scommerçant",

365/13.

Enoh, sb. Pr., 167/1.èrhonde, pers. III pl., ind.

www.dacoromanica.ro


FA.ta-Ltoclui, sb. pr. nom defée",

sb. f. face, visage, fi-gure; couleur", 20/27; arucaitYti-fati di lun'ind scinte-iau (geamurile), 224/15.

falcitre, sb. f., pl. Mean,toutes les familles qui setrouvent sous la protection,sous la auspices d'un celnicforment une fdlcare, 268/a.

Mnicb, sb. m., pl. fidnicadzbataille", 328/23.

fAr', 289/28; vezi Mr&fArAse, sb. f. pelle à main",

95/27.fAra, prep. sans, excepté",

191/12.

sb. f, pl. fdrfudz,égarement, inconstance, ca-prices (sur une toile d'a-raignée)", 214/9

sb. n. poison, amer",/15; vezi _tarmac.

fArnu, sb. n. bride, frein",29722; vezi firnu

Flr§irbt, A, sb. pr. Arou-main d Albanie ; les Fiírp-raft descendent avec leurstroupeaux pendant l'hiver enThessalie aussia, 81/i.

28

fibrica, sb. f, pl. feibriti fa-brique",

fac. vb. lI i II faire, agir;alter, se diriger ; dire ; va-loir alía fac sotri o rupde fuga, 187/25 ; fd munttri[lade. a§terne-te pamintului(§i vina), 206/; fate el m-arts in gard zice el Cu su-risul pe buze, 276ho

fag, sb. m., pl. fadzi hétre",207/22.

fAndazmA, sb. f. fantôme",274/19.

fintasmA, sb. f., 818/1 ; vezifandazmd.

fipta", sb. f. fait, action",187/5.

fAptu, 6, adj. fait, accompli",274/6.

fi:, sb. f., fara plural race,tribu", g5/23.

famine, sb. n., pl. fdrmatepoison ; amertume, cha-grin", 239/16.

fArtnac, vb. I empoisonner,envenimer, remplir d'amer-tume", 168/16.

f Age, sb f. lange, maillot,bandelette", 214/17.

www.dacoromanica.ro

434 TACHE PAPAHAGI

färOrutèscu, A, adj. tenantde Feirprot", 29125.

fArtit, sb. m. compagnon, ca-marade", 88/27.

sb. n., pl. flisureharricor : hirbea fäsure =dormia horciind, 88/0

feArick sb. f., pl. feriti fou-gère", 229/8.

feAtA, sb. f., pl. feate §i fete(la Moloviste) fille, jeunefille, vierge", 323/7.

perf., pers. 1 sg. de lavb. fac,I29/ 28.

Fèrsala, sb. pr. ville enThessalie ; César y vainquitPompée l'an 48 ay. J. C."187/28:

fèse, sb. f. fez",fèsi, perf. pers. III sg. de la

fac, 81112.fèsta, sb. f. farce", 301/20.fet, vb I (Mare) mettre bas,

naitre", 20/6.

Fetu-MAre, sb. pr. héros a-roumain pendant la révolu-tion de 182! en Grèce", 41/22.

ficfbr, sb. m. fils, jeunehomme, enfant", 107/31.

sb m., pl. ficiuratigarçon un peu plus 4.6" ,297/0.

liciurèscu, A, adj. enfantin,juvénile", 88/13.

"110

ficfuric, sb. m., plpetit enfant", 311/30.

sb. m. i adj, pl. fi-dan7 jeune homme beau etvaillant", 238/11, 250/14.

fidine, sb. f., pl. fidclit'l dra-geon", 63/11, 288/28; vezi

filichie, sb. f. prison", 119/6.filie, sb. f. morceau".Filip, sb. pr Philippe", 168/3.firèscu, vezi afirèscu.firida, sb f., pl. firidz fe-

natre", 18/4.sb. f., 813/3; vezi

fitAre, sb. f. action de mettrebas ; époque où les femellesmettent bas".

sb. f., pl. fitite petitefille", 168/24.

fitési, perf., pers. Il sg. de lavb. lac, 34/22.

199/16; vezi fclIcare.fintInfi, sb f, pl. /MO fon-

taine, source", 15/14.sb f., pl. fluff-

neelle petite fontaine", 42/30.fir', 17/29; vezi:ftrà, 42/31 ;2/3vezi far'.firmic, 848/23; vezi fdrinac.firtnIcòs, à adj. vénéneux,

plein d'amertume", 47113.firnu, 129/11; vezi farnu §i a-

gherni.firtat, vezi feirtat.

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMiNEASCA 435

flat, perf., pers. ll sg. de lavb. aflu, 8117.

flimburA, sb. f. banderole,petit étendarda, 26/12, 300/1.

f I Amur A, 189/6 ; vezi flamburei.f leAca, sb. f. Uri plural

flamme",25/229 342/8:fliturà, sb. f. papillon", 98/16.floAre, sb. f., pl. //or/ fleur",

15/19, 264/20.

floc, sb. n., pl. floate floconde laine", 169/32.

? floric, vb. I, 233/33. (Poateun derivat dela floare).

Florica, sb pr nom de fille,ou de femme", 252/23.

flucit, A, adj. ;,à longs poils",297/

/ 20*

flueArk /22; vezifluiAra, sb. f.;p1. flueri JR:de

de berger, chalumeau flatechampêtre", 42/18.

flurie, sb. f., pl. flurii orjaune comme l'or ; ducatmonnaie d'or (lire)", 291/2

featcl cu perla flurie =faticu pärul galben ca aurul,27/1 ; ca fluriile pi cheptu=cu salba de galbeni pe piept.

foAme, sb. f ,fälä plural faim"60/25.

foArtick sb. f., pl. "'odd*314/18.ciseaux",

.10c, sb. n., pl. focuri feu",163/4'

fdra, adverb ouvertement ;brusque attaque, l'épée à lamain, incursion" : l'i-u feafimfora am, nàvälit cuscoase, 232/1.

Mgt, sb. f. ;force", 281/18.frAte, sb. m. frère", 873/i.

frAmte, sb. f., vezi frtmte.frAmteAffä, 227/35; vezi

featui.frsangu, vb. III §i II rompre,

briser; (se) dandiner", 298/23;gionl'i tree, eale si frdngu= flàcáii trec, ele se leaging(in mers), 17/3.

free, vb. I hotter", 228/27.frick sb. f., pl. frifi peur",

26// 24.

fricbs, A, adj. craintif, peu-reux ; effrayant, épouvan-table", 807/12.

fricbs, adv. effroyablement",58/17'

fridzeitre, sb. f., pl. fricheriaction de ratir, de griller",107/2222.

frig, vb . Ill i II ratir, griller;causer une violente douleur",48/ 112/

31.frimintu, vb. I pétrir ; agiter,

184/2.tourmenter",friptal'ifi, sb. n., pl. friptal'e

nr8ti., 229/9.

friptu, 6", adj. rôti", 113/2.frimte, sb. f. front", 193/30.

www.dacoromanica.ro

436 TACHE PAPAHAG1

frimtu, A, adj. ,brisé, enfreint,abattu, vaincu", 288/20f 287/8vezi fatiga.

frimfeACIA, sb. f, pl. film-tedie sourcil", 223/ vezifrinteadd.

frtn, sb. n., 299/2; vezi ftrnu.frindzA, sb. f., pl. frInfizei §i

frindzt, 10/12; vezi frundzd.fringu, vb. III §i Il rompre,

briser" : s'nu fandzi coaste. si nu (care cumva) si §o-vie§ti, 93//7; s'fring,Ivruta-tritu-astirnut= si spurce iu-bita mea in pat (inainte dea fi mincat sau biut ceva),202/24 ; apdri carí va fringdcine o si toarci mai multevaluri de tina diricitä, 244/4;freí ori il freadze Burdde trei ori l'a infrint Buri281/; -/i di aestd cale freadzenäpoi = de data asta a dat

vezi fräilgu.inapoi, 844

frinteACIA, sb. f., pl. frtnteale,15/2; vezi sufrtnteaill

frinteseu, A, adj. i la fran-çaise", 308/4.

fritescu, A, adj. fraterner,56/1.

frundI8A, sb. f., pl. frundidz,soin", 127/0 139/26.

frAndzA, sb. f., pl. frundzd §ifrunde feuille", 157/33.

frfinte, sb. f. front", 281/3.

ftuhipsèseu, vb. IV appauv-rir, ruiner', 255/31.

fuctrA, adj., pl. fuctrdiz,pauvre", 174/14'

fucbs, A, adj. ardent", 250/3.

fucurinA, sb. f. foyer, itre",275/16.

fudill, A, adj fier, orgueilleux",298/28

fug, vb. IV fuir, s'enfuir,courir ; partir", 199/24.

fugit, A, adj. qui s'est en-fuit, enfuit°, 120/26.

sb. f., firi plural fuite;départ", 77/16.

Higa, sb. pr., 155//,sb. pr., 158/21 (tulger

foudre).fùlgu, sb. n., pl. fulguri flo-

con (de neige)", 340/6.fum, sb. m., firi plural fu-

rnée", 159/26.fumarle, sb. f. grande quan-

tité de fumée, ténèbres",223/

fumeAlie, sb. f., pl. fumerifamille, enfants", 88/7, 261/17.

fund, ab. n. fond", 116/.fiindu, 62/26; vezi fund.fundutds, A, adj. touffu, é-

paisa, 108/4.

sb. f., pl. fun'i corde",314/39; baba fune u finea =baba n'o släbea nici o clipi,

www.dacoromanica.ro

(nu ceda nimic, spunea a-celas lucru), 134/27.

fur, vb. I voter", 290/23fur, A, adj. si sb. voleur" , 84/3.

furAtne, Uri plural l'en-semble des voleurs", 268/2.

furit, A, adj volé".sb. f., pl. furti fourche,

quenouille", 225/25.furcutits, sb. n., 218/22 (neeu-

noscut).fureAste, adv. A la manière

des brigands", 114/10five.* loc. adv. si", 225/35,

232/19 (formg petrificatg delavb. latin esse (fuerit).

furéscu, A, adj. de voleur",105/7*

sb. f., pl. Jura toupie"ma a furle-acatei sYinci =bunica incepe si se invir-teascg (dansind), 304/23.

furliche, sb. f. brigandage",305/21'

furnicA, sb. f., pl. furtuti §i

turnidzi fourmia, 162/8.

sb. f., pl. grii cor-neille ; négrillon", 84/24.

Gila, sb. pr. nom donné aumulets noirgtres et de grandetaille", 342/18.


furtie, sb. f. chargement,charge"22).,260/19,271/4(v. fig.

fartu, sb. n. vol, larcin", 85/18.furtina, sb. f., pl furtun'I o-

rage, tempête" : azghiard_Patina' zbiarg intr'unadin risputeri. 14615 ; di-0 tidull furtuncl? ci nu vreisi Incetezi ? 146/a.

furtunbs, A, adj. orageux,impétueux", 252/32, 315/17.

fus, sb. n., pl. fase fuseau,essieu": carl fuse vaiumpläma multe cine o si facimai multe fuse pline cu tort,244/2*

fustAne, sb. f., pl. fustcinqrobe", 34/27.

fustan61A, sb. f. fustanelle",275/

/23'fuséche, sb. f., pl. fusechi §i

fuseti cartouchière", 328/7.fuvirbs, A, adj. qui donne

le frisson, terrifiant", 310/5.fuvirsèscu, vb. IV menacer,

intimider", 3'2/21.

gilbin, A, adj.",,jaune", 3°7/2.gAlea, adv. nonchalammant",

40 /24 ; vezi agale.sb. pr. nom

d'homme", 223/1.

www.dacoromanica.ro

438 TACHE PAPAHAGI

noir, avec des cercles rougessur la rae et autour desyeux" ; vezi :

ghesu-lAffi, ghesu-lezie, adj.brebis, chèvre, etc. gheseiet noir", 107/30.

ghiltru, sb. m., pl. glaatrt,médecin", 193/3.

ghidère, sb. f., pl. ghiderimalheur", 240/3.

ghldi, invar. terme de re-proche et de regret", . alnaibei, 181/12.

Ghiftu, fi, sb. pr., 93/i ; vezir Uta.

ghine, adv. bien", 43/24.ghinea, sb. f. art., färi plural,

bien, fortune", 264/8.ghineAtA, sb. f., pl. ghinet

bonheur", 358/6.ghini, adv., 3°5/11 ; vezi ghine.ghibc, adj. §i sb. cheval A

selle rougeâtre", 272/7.011ibn, qi ghlem, sb. n. oiseau

qu'on ne connalt pas assezbien ; peut-être : corneilledes clochers (corvas mone-dula), ou bien : étourneau(sturnus)", 166120.

Ghfdrgea, sb. pr. nom turcdonné A la petite ville al-bano - aroumaine CoritzaTM,

844/28.ghids, adv. bas", 22/26; vezi

nghios.

girdu, sb. n., pl. gardurl,dotare, haie", 9/13.

giitinez sb. f. brandebourg,ganse, lacet ; soutache encouleur sur' les habits despaysans", 252/18.

gfilbin4re, sb. f sarrette",19/8

gAlbin'fbr, A, adj. blonde,jaune", 15/; dim. de la

galbin.galeità, sb. f., pl. gillet seau",

304/6.

gal'inA, 202/26 ; vezi gtrinef.GarAgùn, sb. pr. Grec", "4/16.geàba, adv. en vain",

308/157/12,

/35.geadè, sb. m., pl. geadèdz,

44/15.chaussée",geamantAne, sb. f. valise ;

soubreveste", 21/22.geame, sb. f., pl. gènq §i

geamurY carreau, vitre",224/14.

gèned, sb. f. butin, proie",25/24.

Ghègan, sb. pr,, pl. Ghegan'iGuègue, habitant du Nordde l'Albanie". "/14.

Glièga, sb. pr., pl. Gh4an'i,22/I24/ ; vezi Ghègan.

ghème, sb. f., '39/30 vezi a-gheme.

ghés; ghèsd, adj. brebis,chèvre, etc., ou un ulule

www.dacoromanica.ro

sb. f., 193/; vezi Titrie.Ghiti, sb. pr.Georges (Gheor-

ghi10", 23715.ghfurdine, sb. f., pl. glgur-

didn't »collier", 155/17, 297/26.ghfusmapingA, sb. m, pl.

ghlusmcipindzean'i moitiéda sabot : sobriquet queles Aroumains donnent auxAlbanais",

gliba, 99/5; vezi geaba.gfAhte, sb. f., Uri plural dé-

sir ardent", 134/15.gfamie, sb. f. mosquée",186/20.gilèp, sb. n. impôt sur les

moutons", 290/4.gilit, sb. n. lance, pique",

256//3sb. m. bourreau",

314//11.

Glmä, sb. pr. nom d'homme(grand celnic à Samarina)",24 /

/5.gimie, 186/1g; vezi giatnie.ginta, sb. f. famine, peuple",

186//19.

gioitna, "°/17; fem. de la gione.gioc, sb. n., 89/a; vezi agioc.gioc, vb. I (giucare) jouer,

dansera, 118/24; vezi agioc.Gibga, sb. pr. nom d'homme",

24/5 ; vezi

Gibgi, sb. pr. nom d'homme=Georges",34/19 ; vezi Gioga.

ChM, sb. f. Jeudi",'°5/2.


gidne, &and, adj. jeune,jeune homme, vaillant, fée,21//12.

Gibrgia, sb. pr. Georges",365/1.

giiidic, vb. I juger", 226/20.giudicire, sb. f. jugement",

374/4.gfudicAt, A, adj. jugégiudicata, sb. f. jugement,

procès", 311/13.gfudicatòr, sb. m. juge", 78/12-gfug, sb. n., pl. giuguri joug,

chalne de montagnes, pla-teau", 8/9 333/19.

giumitAte, sb. f. moi67/ 362/

giun Ac, sb. m., pl. giunalivaillant, courageux", 43/17.

gfunime, sb. f. vaillance,bravoure°, 10/6, 300/20.

gfunir, sb. m. jeune, vail-lant", 296/21.

'1,311/22-

giunitic, sb. n. jeunesse,vaillance,bravourem,10/8,327/23.

gfuneale, giuneenlei, adj., pl.giuneale vaillant,

brave", 38/29, 206/2. 325/22.

giuneApine, sb. m. gené-vrier", 399/28.

giuneAte, adv. vaillament,bravement", 250/12.

gfuneità, sb. f. bravoure",278/14.

giuneififi, 206/2; ; vezi giuneale.

www.dacoromanica.ro

440 TACHE PAPAHAGI

giun61, 276/6; dim, de la glorie.gIunèscu, A, adj , pl. giune$ti

d'homme vaillant", 277/12.gluneunir, sb. m. hanne-

ton", 270/5.

glundp, sb. m. jeune homme,courageux", 206/17, 809/21.

864//29

sb. f. jupe, ¡upon",

ear, vb. I jurer, préter ser-ment", 285/I,

giurit, sb. m. serment", 68/13.Giuvira, sb. pr. nom d'une

grande famille aroumaine dePinde", 9/149 54/20.

Gitivgrat, membres de la fa-mille Giuvara", 43/21.

sb. m., pl. gtbjeibuisson de genèvriers",

305/17.

sb. m., pl. glei, 224/24 ;

veziinvar. noir comme le

corbeau : ca ocl'i --avec des yeux tout à faitnoirs", negri ca noaptea,155/16.

gil-gill interj. mot onoma-topéique", 310/16.

gîieàte 118/6 vezi gcdeatei.0'1115, b. f , pl. grrini §i

poule", 183/7.glar, à, adj, fou ; inintelli-

gent, bête",79/14.sb. f. bêtise", 87/32.

gl'em, sb, n., pl. gl'eanze pe-loton", 341/12.

gl'et, sb. n , pl. greeitä glace',158/9 -/ ; mi treate e'er di fried

mà trec fiori reci, 273/2.gokdA, sb. f, pl. goade at-

281/6.taque ; coup",gol, A, adj nu ; creux, vide",

z74/ st2/

g(!) inA, 260/23; vezi:

Oink sb. f. sommet d'unetnontagne qui n'est pas cou-vert, sommet chauve", 397/2

grAi, sb n., pl. graiuri par-ler, langage", 262/12.

sb. n, pl. grdie §i grae»Mar 20 298/// 28.

sb. f lettre", "/16-gram136, sb. m., pl. gra ,-

ghiadz, 45/3; vezi 7rambo.Gramoste, sb. pr. région

montagneuse au N du Pinde,habitée par des Aroumains ;village dans la région deGramoste", 319/16.

Grimuste, sip; pr., 89/4; vezi

Gramoste.gras, 'a, adj. gras", 28215.grà, sb. m , pl. gradz, 314/24

formä trunchiatà de la dugrci.gradink sb. f., pl. grcidial

.jardin", 226/7.

Gramustein, A, sb. pr. «ha-bitant de Gramoste , 145/9.

www.dacoromanica.ro

grAsitne, sb. f., pl. grdsin'tgraisse", 229/10

greA, 26/26 ; imperf., pers. III

sg. de la vb. grèscu.greatA, sb. f., fara plural,

poids ; &goat", 187/24.GreicA, /8; vezi :Grec, sb. pr. Grec", 7/13.grèndà, sb. I, pl. grende,

poutre", 122/12.grèscu, vb. IV (grire) ap-

peler ; parler", 87/a, 267/6.

greii, greenld, adj. lourd, dif-ficile ; chargé (fusil)", '7/17.

grefi, adv. lourdement ; pé-niblement", 269/12, 275/6.

grim, ind. pres., pers. I pl.,de la grescu, 6817.

grindA, 82/3; vezi grenddgrindinA, sb. f. grate" , 87/3

ploale s'grindina &ideapleuvait et il frappait de lagrate, 363/4.

grit, A, adj. parlé, prononcé",271/

/20*

grita, sb. f. cri" : nu mi du-rea caplu di grild nu eranevoie ca si-1 indem stri-gind, 343/2.

gridinA, /6; vezi gaidind.grin, sb. n., pl. pine blé ;

céréales", 312/28.

grttèscu, A, adj. ,,greca, 322/13.grill, 161/16; forma savantä

pentru grtn.


groApA, sb. f., pl. grocleifosse, trou ; tombeau", "As;pl. groape, 214/17, e cerut derima.

gros, sb. m., pl. grog mon-naie turque, piastre" ; lu-adral... groslu m'aminfundat rat', 178/9.

gros, A, adj. gros, épais" :cap gros étroite, 9/16.

grumidzii, sb. m. gorge,gosier", 184/16.

sb. n. menton", 176/0.gugiabas, sb. m. maire",'87/1.gugbs, sb. n., pl. gugoase

»bale (de fusil) ; chose ron-de", 68/30, 184/28, 250/2.

gulèscu, .vb. IV vider", 83/17.gulisitn, A, adj : gol-gulisan

dénué de tout', 312/8.sb. n., pl. gumul'e,

pelote, boulette de son pourles chiens", 107/8.

sb. pr. montagne enThessalie", 21/27.

giträ, sb. f. bouche ; gueule" :na se-avea dusd gura la u-reacre ni se ficuse o foa-me de lup, 310/; pf-Yn cala

'ad gurd Obi ce ca-66/16.lul sa pascii putin,

gurgul'itbs, A, adj. rond",142//32.

gustòs, A, adj. qui a ungoat agréable, 89/32.

www.dacoromanica.ro

442 TA CHE PAPAHAG1

giqe, sb. f. cou" : arupe-tgu$ell §terge-o de aici,178/31; vrea s'Ioam $1-altu suflitpri gu$e era sa comit §i

alt pâcat, altä crimä, 23i/17.sb. m. cognassier",

358/8sb. f. trou; tom-

beau", 25/5.guvòjdu, sb. m., pl. gavopzt

§i guvojdi -clou de fercheval", 83/3; tu plitdr1 td-rianz guvopti la spate re-begiam de frig, 342/18

guzgunipsèscu, vb. IV fouil-ler", "/32.

Tilli =-. i orb de strälucireaarmelor, 161/28.

sb. f. ficherie", 79/23,fibra,sb. pr. Georges", "Vio

sb. f. remède", 27/12.l'ita, sb. pr. Georges", 56/27.

sb. pr. Georges",363/

/14.ice, 234/;3 fem, de la:T

sb. m., pl. Vci boucsonnailler", 249/15.

sb. f. lettre, (vezigranui); pl. -inimate école,enseignement",

7rambb, sb. m. fiancé, futur,promis", "/2i.

yrAtin 36scu, vb. IV égratig-ner ; grincer", 255/35

TrIpsit, A, adj. peint", 348/3.7rbs, sb. m , pl. 7ro1, 77 I ;

vezi sb. gres.

9/18.

7ilea, adv., vezi galea.71amAnd, sb. n. diamant",

204/25, 279/16.

llanca, sb. pr. n o m defemme', "/21.

sb. pr. l'ensembledes Tsiganesa, 85/n.

yiftartiò, sb. m. vie menéepar les Tsiganes ; mendi-cite, 82/2:

MCA, b0/4; vezi riftu.7iftèscu, fi, adj. bohémien,

tsigane", 85/13.l'iftu, Al. pr. Bohémien, Tsi-

gane", 8/15.yilcèscu, vb. IV briller, ra-

yonner", 3°9/24.iilcire, sb. f. resplendisse-

ment", 816/8.sb. f. glace, miroir",

325/ii ; i orb de-a-armatilor

www.dacoromanica.ro

yumAr, sb. m. fine, bauder,9/5; u ligd, ea yunzarlu pripunte= s'a indärätnicit, camägarul pe punte, 98/31.

ha 1 interj. ,ha!", "/12.Hagi-Eidne, sb. pr,, 177/13.

Hagi-Stèrtfu, sb. pr. nom defamille" 320/i.

haf, interj. allons I", 51716.hAlde, interj., 298/17; vezi hal.halmanè, sb. m., pl. haftna-

nddz amulette", 280/23.hain, A, adj. perfide, traitre",

159/7 (savant).invar. béni : halale

s'ii hibd grand bien leurfasse",

sb. f., pl. hdl'iuri situa-tion (en mauvaise part) ;dégaine", 280/18.

hAlcumA, sb. f. cuivre", 182/10,.

229/21"

hàle, sb. f. bésoin ; peine",175/15

hamu-arid, vb. Hl §i H sou-rire", 308/3.

handà, adv., 140/22; vezi a-handa.

hAne, sb. f., pl. hein'iuri au-berge", 77/3.


TumarAngatn, sb. pl. ronce(que les baudets man-gent)", 7/6.

hipse, sb. f. prison", 233/13;vezi htpsind.

har, sb. m. Caron, more,298/124.

hAragmA, sb. f. la pointedu jour, l'aube", 283/. veziharasmd.

harAme, invar. m a 1 t'enprenne".

haramu-fàf,87i/17.

harào, /16;hArasinii, sb.

3"

jour", 54/39,ragmei.

harAtià, sb. f. joie", 55/3.hAre, sb. f., pl. hall grace,

charme", 52/8, 342/32 _ Iz c ./s'aladtrt hare= si-1 dau in dar,131//35"

hitrfA, sb. f. harpe", 342/19.has, A, adj. de première gua-

lité" : di halcuma tea hasd.din cea mai proastd aramä,182/10"

habirà, sb. f. nouvelle (1u-

sb. f. fainéant",

vezi hdraild.f. aube, petit

311/22; vezi ha-

www.dacoromanica.ro

444 TACHE PAPAHAGI

hehre, sb. f., pl. hell bile,fiel", 135/15.

hehrhit, sb. m., pl. hearhifabricotier commun", 16/10.

heivrà, sb. f., pl. hevri fiè-vre", 187/33.

her, sb. n., pl heare fer",

/12, 274/28.hèrbu, vb. 111 §i II bouillir ;

fourmiller, grouiller", 10/2.hèrtu, h., adj. bouilli; échau-

deg, 24/3.

hihvrà, 27/2; vezi heavrcl.sb. m. §i n., pl., hicat

hicate foie ; coeur", 98/3,290/12.

sb. f., pl. hile figue",38//22,

hig,*vb. Ill §i II planter, en-foncer",37/18 (s' hipsircl,perf.).

hil'e, sb f. fille": hiela bru-Wed vimt (i6pada),fiica brumei §1 a vintului,158/17-

sb. m., pl. hiel nfils,enfant", 237/18.

him, indic. pres., pers. 1 pl.de la vb. hiú sau escu, 289/14.

hima, adv. en bas, vers lademeure d'hiver", 224/ 14,269/ii.

himA, sb. f. precipice, gouf-fre", 21/16

himusèscu, vb. IV se hiter,se jeter", 72/8.

hióte, sb. f. ,crinièreTM, 139/4.

gubre, qui annonce un mal-heur)", 25/8; vezi Mare.

fagiliche, sb. f. pélerinage",77/14*

hhi8ipsèscu, vb. IV cares-ser", 130/33.

lake, sb. f. bonheur, for-tune", 85/21.

hindhs, A, adj , 250/; veziahtados.

härir, sb, m., pl. hdrari bal-lot, grand sac de laine qu'oncharge sur les mulets",204/30 (vezi fig. 22)

hirchèscu, vb. IV ronflertrès fort", 251/11

hArghie, sb. f. aube, pointedu jour", 335//9 ; vezi

hfirgiuèseu, vb. 1V dépen-ser, faire des frais", 68/5.

hArrie, 242/12; vezi hfryie.harihs, gt, adj. joyeux, gai",

194/2.

fiArisèseu, vb. IV (se re)jouir;caresser"45/22, 87/13.

harséscu, vb. IV, 247/14; veziherrisescu.

harzèscu, vb. IV donner,faire cadeau", 290/3.

hiírzit, A, adj. plein de char-mes", 269/3.

sb. f. pl., contrées (ha-bitées par des grecs) appar-tenant à la personne de sou-verain (sultan)", 35/15.

www.dacoromanica.ro


120/7, 270/9.

pl htstpddz

haft vil-

hópa-tépa, invar. hopa-là",304/21.

hrAnéscu, vb. IV nourrir",308/

/34.

hrisafe, sb. f, pl. hrisdhl or,fil d'or, habit en fil d'or",162/15, 291/0.

hrisic, sb. m., pl. hrisiti ar-gentier, orfèvre", 18i/22.

Hristò, sb. pr. Christ", 28/11.sb. f., pl. hrisu-

mule mulet d'or, muletdoré", 885/to.

hrisusit, A, adj. d'or, doré,.en or "9 86/23.

huchfumAte, sb. f. tribu-nal", 78/2.

huhutéscu, vb. IV pousser

hir, sb. n., pl. hire fil ; fris-son", 231/g;/ ; pi hir vin'es'cherdu $'caplu pe-acisi-mi pierd §i vieata, 22/16.

hirbeire, sb. f. action debouiller",

hirisèscu, vb. 1V amoindrir,réduire.,184/25.

hisApe, sb. f. compte", '43/14.hit, indic. pres., pers. II pl.

de la vbhid, vb., färà infinitiv étre",

20/3 --- Indic. pres. : him (hiii§i es60, hil(e#i), easte, him,hit, sunt(u).

sb. f., pl. htbdri nou-velle",

hit8ipsèscu, vb. IV, 185/7 ; vezihf.i8ipsescu.

him I, interj. ha I", 308/33.hingeir, sb. n. kandjar, poi-

gnard recourbé", 161/8.sb. m., pl. langeadz,

aubergiste", 77/6.hipsInA, sb. m., pl hipsindclz,

prison', 141/24.hfrAfe, sb. f., pl. 0.0, 269119;

vezi hdrar.hfrchéscu, vb. IV, 313/32; vezi

hdrchescu.sb. f. pointe du jour,

aube",244 /29 ; vezi harasmd.hfribs, A, 301/18 ; vezi hdrios.hIrIcdp, A, adj. gai, joyeux",

220/1.

htrès, adv. gaiement, allé-grement", 157/to-

hirsèscu, vb. IV, 17/18 ; vezihcirsescu.

hfscAt, A, adj. entrebâille,béant : arminea cu gura hts-catd demeurait bouchebéante", 86/19.

hisfpA, sb. m.,ville", 188/4.

hiere, adv. prét",hl'in, A, adj. §i sb , pl. 11':fa

filleul", 157/4.hm !, interj., 228/13.

hoArA, sb. f., pl.lage",

www.dacoromanica.ro

446 TACHE PAPAHAGI

des cris, 301/23 ; résonner,retentir, 333/10 ; jeter, 99/4".

hunipsèscu, vb. IV digérer ;hunipseiVe= il se brosie leventre", 179/1s.

hunipsli, A, adj. consommé,épuisém, 160/1 .

huryianit, A, sb. §i adj villa-

i, conj. ou, ou bien", 263/20.indic. pres., pers. Ill sg. dela hit' (esch) est", 268/22,

264/4.i, 7/5, 263/20, 263/2-5---

; vezi vb.fa, prep. voici, voilà, tiens",

36/5, 313/20.sb. f. lierre",

Ii-l-fa,prep. le voici, le voile:pituriii di co/7

= §i din ascunzi§ de corni ia-ta-1,

lanhehl, sb. pr. Jean", 35/13.sb. pr. Jean", 21/17.

linina, sb. pr. Janina (villeen Epire)", 35/27.

lanitar, sb. m. ,,janissairea,366/2.

sb. f., pl. Yar9e jument,cavale" ,

26814.

iar,- conj. mais ; de nouveau,encore", 249/8.

220/23.

1

geois ; qui est du mêmevillage", 311/29.

hursèseu, vb. IV devoir", 8/5.hut, A, adj. imbécile, sot, idiot",

231/12.

hittA, sb. f. aigle", 25/25.huzmichlitr, A, adj. serviteur,

domestique", '3/2.

228,2., vezi lar.IirbA, sb. f., pl. erghi herbe",

269/18

lArnA, sb. f., pl. ierni hiver",22/

/19.

I atagitn, sb. n. yatagan",229/17.ibrAsime, sb. f ,

20/ vezibrdsime.

Ica, conj. ou, ou bien", 310/5(i 6).

icoàiä, sb. f. icone, imagesainte", 310/20.

icusAr, sb. m. monnaie de20 centimes", 161/12.

fed, sb. m., pl. iedz che-vreau", 261/1.

pron. pers , 81/; vezi el.161, adv., 172/3 ; vezilerihònlu, sb. pr. Jericho,

ancienne ville de Palestine'',187/30.

www.dacoromanica.ro

lernAte, sb. f. action d'hi-verner` d, 205/14'

ifernèdzii, 199/25; vezi arnedzù.les, vezi vb. es.ifharistisit, à, adj content",

77/18*

ih ! interj., 217/14.

ilèchi, sb. f., pl. Haig veste44sans manches", /18.

il'e, sb. f , pl. ire bas-ventre,flanc".

imnAt, sb. n. marche, dé-marche, allure", 129/21.

imnitic, sb. n. marcher',270 ; vezi inmett.

imnfititrA, sb. f allée aller",55/24'

imnu, vb. I aller, marcher",34/25. 268/7.

inAte, sb. f. : Corbea-inatealu-accIta= Corbea se supra,127/19 ; vezi Tindte.

Inglèz, sb. m. Anglais", 9/3.inimAreu, A, adj. ,,courageux,

intrépidea, 344/5.

inimA, sb. f. coeur", 43/9'ininuis, 5, adj. vif, coura-

geux", 120/29.

insu, in sA, sb. homme, per-sonne", 868/0.

inseA, 217/31 ; imperf. indic.pers. III pl. de la vb es.

inqit, 261 Is, imperat., pers. II

pl. de la vb. es.


intrire, sb. f. action d'entrer,entrée", '1/1

intritA, sb. f. entrée ; com-mencement", 19/; una in-tratà di la u,se = abia a in-trat prin use, 223/2 ; eta in-trata di April11--4 la ince-putul lunei April, 298/14.

intru, vb. I entrer, pénétrere,72/

sb. f., 61/18; dim. dela mima.

lb, pron. pers. »je, moi", 57//;vezi eh'.

irk, indic. pres., pers. III sg.si pl. de la vb. escu (h/ú),25/1o.

m., pl. irghheadz(6),troupeau de chei,aux ; ha-ras", no/Il.

irghille, sb. f., pl. irghilll,286/7; vezi irghile.

vezi iernedztiirn'le, sb. f , pl. irn'if désert,

lande, steppe", 1"/24'irnilfi, sb. n. désert, lande",

161/15

e, adj. désert, aban-donne, 158/13.

sb. f. incursion, charge(de cavalerie), action de s'é-lencer sur, assaut", '23/20.

isApe, sb. f, 178/34 ; vezisope.

isnAfe, sb. f. collège, corpo-ration, société", 35/10.

www.dacoromanica.ro

448 TACHE PAPAHAGI

istinditche, sb. f. sentence',78 /

/ 23.

isturie, sb. f. historie", 225/35.isusèseu, vb. IV fiancer",

34/118.

isusit, A, adj. fiancé", 52/5.A, adj. sorti", 256/2 ; vb.

es.itie, sb. f. cause, prétexte",

s11/12.

ite, pron. nehot. quiconque,n'importe qui", 277/8; vezi

pron. nehot. n'importequel, n'importe quoi", 225/33vezi ¡te.

iu, adv. oil", 397/27.Iudò, adv. n'importe oft,

partout", 288/5.

pron. pers., acus. sg. m. dela el le", 116/21

dat. sg. m. sau L de lael, ealui, 224/20.

Trnbk, vb. I enivrer", 142/31.imbitAt, A, adj., de la tmbet.ImbitAttor, e, adj. enivrant",

336/34'impArAt, sb. m. empereur",

79/29 (savant).

ImpArAtle, sb. f. empire",79/25 (savant).

lurit9e, sb. f. action de s'é--lancer sur", 135/s; vezi irup.

lutggAne, sb. f. pl. lutclein'i,280/26; vezi fatagan

iuttgine, pl. futigreitri,vezi iutägane.

Iut An e, 144 -; vezi iurigane.fuvA, adv. nulle part", 305/20;

veziiu-vA, adv. quelque part",231/4;

vezi iuva.WI/A.001ra, adv. pas du tout,

nulleinent, il n'y a pasmoyen", 87/22.

izine, sb. f. permission", 94/2.sb. n., pl. lzvure

source", 261/16.

"9/27

Implin, A, adj., "8/32 ; vezimp tin.

imprbstu, A, adj., 167/21; vezimprostu.

Impumorit, A, adj. sombre,triste", 228/5.

In, prep. en, dan?, 347/18.vb. I monter à che-

val", 58/23.

IticAp, vb. II contenir, avoirplace", 268/16, 275/12.

fnanescu, vb. IV gémir",'93/1

www.dacoromanica.ro

Incfinlre, sb. f. gémissement",192/26.

IncArcht, A, adj , 252/; vezinceirco

Inchiséscu, vb. IV, 262 ; vezi

chinisescu.inclò, adv., 34 /A5 ; vezi nclo,inclieg, vb. I ncoaguler, cail-

ler", 230/29.

incriedt, A, adj. fermé",/'55,24.Mali, vb. Ill i II fen)fer-

mer, (en)clore" : dztuzs'in-eise s'a fäcut noapte, 228/26.

vb. I, 226/7.; vezi ncl'in.

incl'is, A, adj. ,,(en)fermé,(en)clos", 233113.

încurùn, vb. I.,282/; vezi

ncurun.incusurèkfi, vb. I, Uncusu-

rare) c our b e r, rendrebossu", 812/26.

indrèg, vb. II, (indridzeare)raccommoder, arranger ",

228/22-

indrèpt, A, adj. redressé, ré-pare, 126

indrèptu, adv. directement",337/25'

inglas, adv., 21/2; vezi nglfios.Ingliètii, vb. I, "4// ; v. ngretu,


Ingrupit, A, adj , 256/13 ; vezi

ngrupat.înuiHciòs,A, adj., 271/4; vezi

Insbr, vb. I, (Insurare), 147/3k;veLi nsor.

InsurAt, A, 67/9; vezi nsurot.Intingt1, hittn'e, adj. (le) pre-

mier", 311 5.Intrèti, vb. I (tntribare) de-

mander, interroger", 227 3.Intrèg, A, adj. entier", 271/6.intru, prep. »en, dans :

tr'ocri devant moi", 178/31.

22V3 ; vezi ntunic.intunicbs, A, adj., vezi ntu-

nicos.invirinir, A, 256 14 ; vezi nvi-

rinat.Inviscilt, 256 14; vezi nviscut.Inv'isèclztl, vb. I (înVisare),

336/17; vezi nv'isedzu.in'i, pron. pers. dat. sg. de la

ea, 168 30 ; veziisI, pron. pers., dat. (§i etic)

sg. §i pl., pers. III A soi,lui, à eux, à elles ; se,

leur", 25/e.it, pron. pers., dat. sg. de la

pers. II tine, 27/0.

29

www.dacoromanica.ro

450 TACHE PAPA.HAGI

jabèc, sb. m., pl. jabeti rata-tiné", 42/e.

jAle, sb. f., färä plural dé-solation, tristesse, deuil",271/13.

jar, sb. m. charbont ardent,feu", 288/14.

igl'ioAtA, sb. f. opas", 848/29.jilèscu, vb. IV pleurer quel-

plaindre, regretter",38/2, 68/8, '55/12.

_PM, A, adj. pleuré, plaint ;affligé, qui est en deuil",84/8, 153/5.

kir, invar. z(ypto,: monsieura, 186/17.

1, (pentru tl sau lu, vezi for-mele)347/8,, 347/10.

la, prep. A, chez", 1"/24,347/20.la' !, interj. 277/9 (pen-

tru laï 9.

lac, sb. n. lac, mare", 01/24.lacrima, sb. f., pl. ldcrinii,

larme", : pi lacrana dit erghipe roua de pe iarbä, 269/8.

là.e, fem, de la 1(2'16 : lo Bu-

jiltis, A, adj. triste, affligé",48/3, 268/16.

jilbs, adv. avec chagrin",248/18'

jeme, fi, adj., 322/25 ; vezijfijul, sb. m. animal, bête,

monstre", 98/39.junkr, adj., 338/5; vezi giunar.junèscu, a, adj., 335/12; vezi

alunescu.jfingu, vb. III, 82 28; vezi a-

giungu.jurtuèscu, vb. IV fouetter",

344/2*

www.dacoromanica.ro


las, vb. I Iaisser", 65/28.lAtru, vb. I aboyer", 291/14.fail, vb. I laver".IivA, sb. f., firà plural va-

carme, tumulte", 299/16.

laz, sb. n, pl. lazuli poig-nard", 115/10*

pron. pos., forma atonä,leur' : dipusird 'n

ils sont rentrés dans leurvillage, 92/5.la, pron. pers., pers. III pl.dat. m. §i f. Ieur, à eux,A elles", 66/5, 244/15, 301/25.

IA, (megl.), pers. III sg.,perf., de la vb. lea psren-dre", 82/4.

lAcrAmbs, adv. larmoyant",213/4.

IficrimAt, A, adj. pleuré,baigné de larmes", 253/12.

lAcrimeàfiä, sb. f., pl. lacri-meale, (dim.) larme", 349/2.

läcrimèclzft, vb. I verser deslarmes, pleurer", 71/32.

Matti, sb. f., pl. Icief mal-heur",/ 21 311i 28.

122 /_ /

gèSCU, vb. IVnoircir; affli-ger", /28; /6141 feata truhicate = i-ai pus greu dorIn inimA, 31/3.

Ifigarsit, A, adj. clair, lim-264/15.pide",

16.htArà, sb. f., pl. lähteiff,effroi, épouvante", 327/6.

da# 'nei carte lae= Buda§ia prima o scrisoare intris-tAtoare, 296/2.f. sb. n. parole ; anecdote",82/29.

.1aI!, interj. ,,eh 1", 20/12, 279/20.Laia-MAre, sb. pr. m e r

Noire", 53/20.(die i lae, adj., pl.

§i lai noir, 19/14 ; Pauvre,35/5; malheureux, pauvre,272/4, 274/17 ; funeste, noir",277/16 ; ma Jai di Grefl'i = mainenorociti, mai de ris de citGrecii, 8/17; ca laile a li [ale

ca pe cea mai nenoro-cità, 94/5.

sb. m , pl. oncle",217/27. 301/10.

sb. f., pl. icing dragon,monstrea, 261/13 (p entrulamn'e.

sb. pr. nom d'homme(Haralamb)", 34/19.

sb. f., pl. Idnin'i dra-gon, monstre fabouleux",62/19.

lAmpA, sb f., pl lampilampea.1àitu, à, adj , 55/12, 226/23; vezi

atan tu.

lApte, sb. n , pl. Lipton lair,109/

i

lArgu, A, adj. large, 315/i.lArgu, adv. loin", "/20.

sb. pr. Larissa (villeen Grèce)", 18728*

www.dacoromanica.ro

452 TACHE PAPAHAG1

leine,.sb. f., firi plural pa-resse, faindantise", 342/4j

sb. *i adj. Justre,sot,' nigaud", 175/6.

leg, vb. 1 lier, attacher, re-lier", 9/7 ; cci 'lo mi leg, leaIntima mea = cg eu mi an-gajez, (imi dau cuvintul), omama mea, 64/9; a ligas'a indärätnicit,

léle!, interj., termen de dez-mierdare. admiratie, 54 ;

betas", 65/3.lemay, sb. n., pl. 1 e a in n e,

bois morceau de bois",'° 16.Una, sb. pr. Hélène", 226 23.

sb. pr, , pl. lè,suri corpsmort, cadavre", 286/12.li, impreung Cu Q. i cite-odati singur : gen. sg. (m.sau f.) de art. posesiv (po-sesorul trebuind si fie lasingular): Miha-a li Saltarle

Miha (feciorul) Sultanei,271/3;

; sunt Do nn'i te frfngli lame 1391 sint regi caresparg ale lumei porti, 165/9

nintea li haragnie in fatazorilor, 233/23.

li, pron. pers., pers. III (dela ea) f., acus. pl. : li v'isa=le visa, 169123.

liber, libera, adj. librea, 31417,(savant).

IAI, pl. de la lain noirs (ha-bits deuil)" : laile s'n'ibag sà mi imbrac In ne-gru (in doliu), 65/11; tot tu /ni

In haine negre, 230/23,vezi Icieata.

lAit, A, adj. triste, affligé,malheureux", 25/7 270/12.

sb. f. pl. leiludz,fleur", 100/5.

l'Ana', 31/27 ; vezi Una.Fändur0e, sb. f. hirondelle",

32/6'landzidzAscu, vb. IV, (Ida-

dziclztre) languir, être ma-lade", 243/95.

ländzit, 5, adj. languissant,malade", 192/26.

lAsat, A, adj. laissé, aban-donné", 263/25.

lavdire, sb. f:, 161/6; vezi a-havdare.

lavdAt, A, adj, 67/6; vezi a-Idvdat.

lAvuit, g., adj. blessé", 24/11.le, acus. pl., f. de la pron

pers. ea, 96/31.le, (megl.), indic. pres , pers.

Ill sg. de la vb. lea pren-drea ,

leà interj. lié, la fille ! hé,la femme I", 19/24. 295/15.

leigAn, sb. n. berceau", 197/17.leigin, vb. I bercer, balan-

cer, se dandiner", 28/2.

www.dacoromanica.ro


lipsèscu, vb 1V falloir, étrenécessaire ; manquer", 225/1.

lipsit, A, adj. nécessaire, u-tile", 333/23.

lipsitä, sb. f. besoin, né-cessité", 191/8.

sb. f. lire (monnaie tur-que)", 308/25.

lisitA, sb. f. renard", 80/6.listA, sb. f. liste", 79/26 (sa-

vant).lisin,, vb. I etre pris de

faiblesse, se trouver mal ; sepamer", 255/13, 804/22.

lisin, sb. n. défaillance, Eva-nouissement", 840/8.

A, adj. évanout, sansconnaissance", 275/1.

lisbr, A, adj. léger", 225/15.liOr, adv. légèrement, aisé-

ment", 268/17.

14urkt, A, adj. allégé, sou-'age, 336/1.

4uredzil 'vb. I alléger, sou-lager", 313/17.

litèscu, vb. IV bouger, s'enalter", 289/13.

litit, A, adj. sorti" : litit candadit frundzclle di hicate=por-nit (ie§it) parcä din adinculinimei, 253/9.

sb. f. messe", 120/20.livide, sb. f., pl. liveidz pré

en plaine", 179124.livèndu, Hyena', adj. jeune

libertkte, sb. f. liberté",313/19(savant).

Lima, sb. pr. nom de famille(grande famille à Magarova,près de Monastir)", 363/i.

Emrich's, sb. m., pl. licurici,ver- luisant", 217/1.

ligAt, A, adj. nlié ; ferme, ré-solu", 279/2.

ligAnat, A, adj. balaneé",307/20'

ligAtùrfi, sb. f. liaison".li7oAce, sb. f. perce-neige",

260f.

lilice, sb. f., pl. Mice fleur",248/; mol lilice di calm°=floare a dorului (fruniäverde-a dorului), 132/21.

ErnbA, sb. f., pl. linzbi Ian-gue", 9/7.

sb. f , pl. limen i lieude retraite ou de séjour debrigands, repaire", 109/240/

limpid, A, adj. clair, limpide",290/

27'

limpide, adj., vezi limpid.sb. f , pl. limpidz sabre:

passer au fil de l'épée", 114/31.

lipsekre, condit. qi viit.pers. lii sg. de la vb. unipers.lipsea$te : s'lipseare, Flans'giurat = de va fi nevoe de-pun qi jurämint, 178/12.

lipseigte, vb. unipers. ilfaut", 5%0.

www.dacoromanica.ro

454 TACHE PAPAHAGI

lingurbs, 6, adj. mélancoli-que", 253/14.

Hubs, A, adj. laineux", 397/5.lintid, A, adj. 294/25 ; vezi-

ndzit.livuit, A, 3D/26; vezilo, perf., pers. Ill sg. de la vb.

nail, 296/2r ma taki-su"ti le-are lua-i-ar (dracii)pe stäpinul lor care le tine( injurituri nesupäritoare ),

5

202/1-

lard, perf., pers. Ill pl. dela vb. nail, 238 /5 -/ ; nfscfnttloard unii au a-pucat spre Codurli, 24/2;

loará tate ca se-afeatd auinceput toate s'a' fete, 292 3.

10at, imperat. pers. ll pl. de lavb. 300/22.nail,

loe, sb. n., pl. lòcuri lieu,place, endroit", 175 /Is.

10M, indic. pres , pers. I pl.de la vb. nail,

lu, pron. pers., acus. sg. de lael, 175115.

lucrèclzfi, vb. I travailler",91/29.

sb. n., pl. lucruri tra-vail, ouvrage, chose", 65/29,128/

/33.luiùme, sb. f. canal", ''/27.lumAche, 253/24; vezi alumache.lumbArdà, sb. f., pl. /um-

homme svelte et beau, vail-lant", 269/24.

livindeità, sb. f. jeunesse,courage, bravoure", 55/106

IT, pron. pers., pers. Ill pl. dat.de la el si ea, 21714; vezi

Id no. 2.licirdie, sb. f. conversation

(amoureuse)", 29/13.lierimAt, A, adj., 349/7 ; vezi

ldcrimat.320/; vezi hied-

medza.Itèscu, vb. IV chagriner ;

montrer leur noirceur, pa-raitre noir", 286/13 ; vezildescu.

IThtilrsit, A, adj. effroyé,pouvanté", 232/5.

ITItirsèscu, vb. IV épou-vanter, effrayer", 132/1/, 348/29.

sb. f., vezililt, A, adj., 292/26; vezi

sb. f., pl. limbcidzcierge, flambeau", 148/a.

lina, sb. f., pl. Ifni laine",'05/21..

lIndurfi, sb. F. ,hirondelle",313/13/33.

lindzit, a, adj., 198/4 ; veziländzit.

lingirds, adv. mélancolique-ment", 290/19.

lingoAre, sb.-f., pl. lingorY,fièvre chaude, maladie",96/5.

www.dacoromanica.ro


Vel, gen. si dat. sing. de lapron. pers. ea : s'17-aspund ca/ea §i incepusi-i povesteasci ei drumul,66/34.

l'épure, sb. m. lièvrea, 8/8.l'értu, vb. I pardonner", 31%.

gen. sg. m. si f., de la

pron. pos., pers. III: puri-17puii ei,19/16; in cale-l'i =

In calea lui, 347/18.

dat. sg. m. si f., dela pron. pers , pers. III ; al'ei l'i si nfdrindca mimaei i se invenina sufleful, 193/2;

custd la lucru=§i nu

sb. m., pl. luclei loup",279/25.

lupàtä, sb. f, pl. lupdt pelle",180/15.

lupoàn'e, sb. f. .1 o u y e",112/20.

sb. f. lutte, combat",328/20-

IiiipLL 80/9; vezi lup.lus, sb. n., pl. Else luxe",

101/19.

1u5nAt, sb. m. noix", 82/5.lut,sb. m., firà plural terre

glaise", 274/19.

luteàfir, sb. m. étoilematin, étoile du soir",95/14

futèscu, vb. IV luire, briller"207/3.

lutit, A, adj. brillant", 204lux, 325/2 ; vezi lus.

beirdzt cierge", 192/33;/ ; veziIhnba

lumbArséscu, vb. IV briller,resplendir", 210/1.

lùme,sb.f.,färi plural monde",140/24.

lima', 30I/19 ; vezi numki.limitu, vb. I, vezi alumtu.

sb. f., färà plural lune",30/14.

iundzèscu, vb. IV allonger,prolonger", 22g/I4.

Ifingu,d, adj., pl. lundzi lundzelong", 86/27.

sb. f. Lundi", 107/1.d, adj. éclairé, illu-

mine, 339/21.lun'inA, sb. f. Iumière", 161/14.lun'inèdzii, vb. I éclairer,

illurftiner, briller", 95/7.1...in'inbs, A, adj. Iumineux,

clair",

www.dacoromanica.ro

456 TACHE PAPAHAGI

s'acheminer", 24/2; ; loa o-cl'il'i nu te puteai uita laea (din causa strAlucirei),

/8; dddea dit aest ilume = era pe punctul demoarte, 343/24.

l'in, sb. n. lin", 66/25.sb f. action de par-

donner, pardon", 270/18.Flundar, sb. m, lion ; héros,

fouctre de guerre ; brave",36/16 ,62/15. 352/10.

mAlcA, sb. f. mère, maman",45/ 121/

16.

sb. f. pl. miri tieillegrand'mère", 394/.g.

sb m. Mai", 287/6.Malesbt, sb. pr. Albanais

montagnard (m a 1 mon-tagne" , 327/28*

sb. n., pl. marioeite§i mzl'ibturi habit noir delaine", 330/9 (vezi fig. 6,pag. 57).

mima, sb. f., pl. mirntei §imère",/19/ 26'

mAnk sb. f., 52/; vezi manid.Manbli, sb. pr. nom d'hom-

mea, 231/20.

ti este Cu spor la lucru, 244/9.l'i i 11, acus. pl.- m. de la

pers. 111, pron. pers. elri: s'l'idispartd=si-i desparte,244/23;clocea tía la sine =closca neagrä ti ja la sin, 11/8.

sb. pr. nom donné auxchiens bigarrés", 114/25.

l'Ud, vb. 1 (l'izare sau loare)prendre ; recevoir, 296/2;

commencer, 202/3; conquérir,s'emparer, 26/92 ; se diriger,

Tila, adv. plus,7/0; sans cesse":frundele ma-t cad frun-zele iti picg mereu, 27/17;tut ma fug s' mutresc ndpoi= se tot duc mereu si seuità Inapoi, 46/28. Ca umplu-turil : di diparte ma mutrescu

ci de la .distantä se uitä,279/

Ina, conj. mais", 1019, 16/15,46/2;

.sis c, 233113; ma gionedacä poti, 187/26.

Thici, conj. si".Macrinita, sb. pr. village en

Thesalie", 56/28.mie 288/16 ; vezi maie.

sb. m..cuisinier", 86/9.adv. plus", 82/30.

www.dacoromanica.ro

mirandu, sb. m. aneth odo-rant", 19/i

marit, A, adj. infortuné",289/15-

Mircu, sb. pr. nom d'hom-me., 31/2.

mirdzine,sb. f, pl. meirdzita,bord, limite ; postérieure-ment". 91/8.

rnAre, sb. f. mer", 25/28,160/28;vezi amare.

mire, adj., pl. 112C1 ri §i morí,grand, gros", 155/13

mirlu, sb. adj. m. de la mare,chef", 70/2.

mirmar, sb. n., 158/g; vezi :märmur, sb. n., 141/1. §i

mirmurä, sb. f. marbre",329 /17.

MAro (pentru Marci) sb. pr.,prescurtat din Marup, 303/9.

mArtur, à, adj. témoin" ,207/22.M a rt, 107/1 §jMarta', sb. f. Mardi", 228/21.Mi -tu, sb. m. Mars",Maritge, sb. pr. Marie",294121.m is, sb. n., pl. mersuri lieu

où reposent les brebis pen-dant la nuit", 10/6.

sb. f., pl. mosine,olive", 8/4.

miste, sb. f. figure, visage",278/3*

migtur, sb. m. maçon; hom-


82/13.

enchanté,

me habile", 67/6; mastaru-Nicola,- lupul, 87/13.

magi, adv. seulement", 15/9.sb. pr. nom donné

aux mulets tachetés de rougeet de blanc autour des yeux"24

23.

mitin, vb. I moudre; parlerpour ne rien dire", 178/27.

mie, vb. I, 80/6; vezi mtc.maeär, adv. au moine.macire, sb. f. mets", 60/90 ;

vezi nztcare.mäghipsit, fi, 2372; vezi md-

Tipsit.magbr, sb. n.,? bandoulière",

30/t

mfiyipslt, A, adiensorcelé", 98/i 6.

vezi mtlzmuze.mdinès(c), vb. IV lancer,

jeter",mAna, 228/17 ; vezi mtml.mfinästire, sb. f. monas-

tère", 120/18.

mAneu, vb. I, 226/18 ; vezi nac.mania, 32/7 vezi mtnicci.mankhir, sb. n. croix thau-

maturgique", 32/7.maniiel'e, 252/26 $ vezi mi-

nucriu.miräindzii, /29; vezi in fri-

nedzii.marit, A, adj., 20/13 vezi

marat.

www.dacoromanica.ro

458 TACHE PAPAHAGI

mfirdzelat, à, adj. perlé",338/1.

mareAtà, sb. f. fierté" , 269/27.

MAT-We, sb. ta= votreAltesse", 136/33.

mArinat, A, adj. triste. dé-solé". 313/13

mdrinèdziti, vb. I faner, flé-trir ; affliger, attrister", 165/19.

mArit, vb. I donner en ma-riage; marier (une fille)",361/1.

mArmtirisèsetl, vb. IV atrestupéfait", 87/8.

m'armurisit, a, adj. pétrifié,stupéfié", 339/27-

märse, 329/; vezi nztrsP.mar§in, vb. I fail e baler les

moutons et les éparpillerpour paitre",

martire, sb. f. mariage"ca 'nci featd tra märtare =ca o fata mare, 304/28.

mArtle, 125/2; vezi amärtie.mäsità, sb. f., pl. m4itä,

main" (de la mcintqità),252/29*

ma-ta, ta mare°, 54/3.m&tase, sb. f. soie", 224/31.

mAtrick sb. f. brebis por-flare ", 38/23-

mbair, 48/i, 118/5 ; vezi arnbair.mbar, adv., 177/15 ; vezi ambar.mbdirire, sb. f 342/7 (vezi

adj. arch» ; vezi ambcfirare.

87/ 277/7, 28.

mbirb4tèdril, vb. I (s)ar-er de courage", 313/20*

mbet, 'coin; vezi imbet.mbititt, it, adj. ivre", 161/30.mbrbstu, a, adj. debout",

161/27

mbròstu §i mbrustedzii, vbI (mbrustàre) élever ; di-riger, conduire, mener", 118 4,

122/32

mbunedza, vb. I reconcilier",95/10, 282/2

mcare, ab. f., 60/35; vezi mí-care

mat, 85/12. pers. II pl., impe-rat., de la vb. mic.

me, pron. pers., 32/23 ; V. mi.mei, pron. pos ,66/ 111(11.124;

vezi

tried, invar. (conj.) mais",(formi de umplutura), 42/25;238/23.

meakt, pron. pos., 168/34 ; vezimea.

mea!, sb. n, pl. mealuri pa-rages",

meao, pron. pos., 30/i; vezimedia.

meas.a, sb. f, pl mease,table", 297/8.

meAci I, °/26; vezi meao.me!, pron. pos. m. art., de la

metl, 9813.

interj., 40/3.mètiga, sb, f., f5ri plural i-

dée ; atténtionfi, 313/26.

www.dacoromanica.ro

sb. m. pommier", 16/8.

mes, sb. m., pl. meg nmoiS",41/1.

mescu, vb. III §i 11 (meagire§i m4teare) verser à boire,préparer un breuvage, 19/18;donner un pourboire", 254/28,334/17.

mèse, sb. f. milieu ; taille",

62/273

26.

mèsi, adv. milieu", 344/8.mestrA, sb. f, soulier",meturd, sb. f. balai", 325/13.meit, mea, pron. §i adj. pos.

moh, ma; le mien, la mienne",71' 254/

mi, acus. sg. m. §i f. de lapron. eù, 17123.

mi, pron. refl., 64 9.mi, adv. ,,non" : Old ncu-

lea ne viens pas ici, 37/18.mic, A, adj. petit", 82/14.

sb. pr. Michel", 271/1.MihAll, sb. pr. Michel", 36/17.

sb. f., pl. miler,:na-tion, peuplea ,

144/37.

milie, sb. f. évanouissement",274/27, 364/6.

mm, vb. 1 remuer", 11/13,

269/25*

minaree, sb. f. mosquée",186/20.

minclunAre, sb. f. (actionde) mentir", 177/18.

. mincianA, sb. f., pl. minciuni

325/12*

ANTOLOGIE AROMANEASCA 459-

mensonge", 82/mincIunedzii, vb. I mentir".mincitunbs, A, adj. menteur",

312/12.mindiás, A, adj. sage, rai.

sonable", 120131.

minduescu, vb.1V penser, ré-fléchir", /14.

minduhie, sb.. f. monnaied'or = 20 frcs", 325/12.

minduire, sb. f. pensée",271/23

minduit, A, adj. pensif ; pen-sivement", 301/3.

mine, pron. pers., nom. §i a-cus. sg. je, moi", 22 /

15 30112.

sb. f. boucled'oreille", 29726-

sb. f. conseil",132/

/32.

minte, sb. f. intelligence ;pensée, 8/1.5.

mintescu, vb IV troublerattiser", 91/11, 219/32.

mintireAje, sb. f. ,trouble ;230/13.mêlée",

mintit, A, adj. embrouillé ;confus" , 228/

mintitarA, sb. f. mêlée ; con-fusion", 281/23.

mintuescu, 343,29; vezi min-duescu.

mintuire, 253/7 ; vezi minduire.sb. n. moment", 313/24

www.dacoromanica.ro

460 TACHE PAPAHAG1

minitt, A, adj. menu, petit",72 /

/32'minittä, sb. f. clin d'oeil, in-

stant", 227/22

mirAche, sb. f., pl. mirdchi.désir ardent, regret, inqui-Rude", 15/9. 31/8.

Miratn-Len, sb. pr., 169/21.

mirAt, I, adj. étonué",(savant).

mira, sb. f. sort, destin",172/; vezi

miraréscu, fi, /2; vezi ami-riirescu.

sb. pr. village a-roumafn en Thessalie", 211(20-

mirgeAne, sb. f., pl. inirgen'i,corail", 307/20.

sb. n. pl. mirfiu-(aerie lamentation", 155/10.

mirinde, sb. f. provisions debouche, 161/16; partie de lajournée, entre 4-5 heuresde l'après-nlidi", 2565.

mirulò-fift, 47//4; vezi in trilli-

Misirie, sb. pr. Egypte",326/10.mistirifu, sb. n. mystère",

305/126*

misu-arbs, misu-arog, adj.moitié rouge", 307/3.

misùr, vb. I rnesurer, toiser",28O/2.

misteAre, sb. f. pourboire",1113 /

4.

161/26

sb. pr. 136mètre", 223/2.Mitra, sb pr. Démètre",

321// 3*

Mitri, 307/3; vezi Mitra.Mitru, 7; vezi Mitri

326/17 ; vezi Mitra.Miuzacheifiä,'22/28; vezi Mu-

zcicheatid.mizie, sb. f. (à) peine", 269 8trite, vb. I manger", 24/16;

nu vei meat inima = fiti85/12*

micire, sb. f. pl., uziceiri §imcdri mets ; manger", 60/30,261/

/5.tacit, A, adj. mangé ; rongé;

usé", 313 f27.mtchilipsit, A, adj massacré"

21 // 13.

tracttbr, e, adj. mangeur",115/31.

miyie, sb. f. charme, enchan-tem ent", 273/23.

miyiripsèscu, vb. IV prépa-rer les mets", 60i2.

sb. f. éperon",140/

/ 17.

minir, à, adj §1 sb. agneauapprivoisé à manger de lamain et qui suit partout sonmaitre", 10728.

minita, sb. f. poignée, ceque peut contenir la main",256/

19.

mina, sb. f. main", 24/17.

www.dacoromanica.ro

sb. f. mouchoir ;fichu (pour la t'ele)," so4/15.

mindzu, sb. m, poulain",286 /

/6'mine adv. ndemain", 271/7.mineAr, sb. n., pl mineare,

briquet",rninicA, sb. f, pl. In In it ï,

manche", 144/8, 3.13/34

sb. n: poignée,botte", 362 .11.

minzAc, sb. m. npetit. poulain",,326

19.

mircAt, sb m , färi plural,lait caillé" (iaurt), 178 '11.

mirinédzil, 45 29, 164/3 ; vezi

mirit, A, adj. agrandi".miringhipsèsen,vb. IV faner,

fiare, 16/13.rniringhisit, A, adj. fané,

flétri ; attristé", 19/9, 397/2.sb. f. corps mort, ca-

davre", 327/4.mi-sa, sa mère", 61/12misturil'e, sb. f. maçonne-

rie", 67 s.rnicAt, A, adj. mordu",rn4citurèdzii, vb. I nembou-

cher, manger", 342/1T14cu, vb. I mordre", 314/35.mi'eäre, /18; vezi mui'fare.ml'Ioirà, sb. f. petite ag-

)nelle", 145/1.

mnità, /4, vezi 'Tanate!.

ANTOLOGlE lowatA.NEAsol 461

112/20.

moile, adj. mou, tendre",99//7.

moArA, sb. f., pl. mori mou-lin", 293/17.

moirte, sb. f. mort", 26/16*

moi5e, sb. f. vieille", 29 26.

mol! interj. hé r 30/1, 25118.

Molar/a, sb. pr. nMoldavie",120/26.

vb. I (nzuriare) a-mollir ; mouiller".

monot4n, monotond, adj. mo-notone". 155 14 (savant).

mor, vb. IV (murire) mourir;glacer d'épouvante", 275 2,

2 )3// 11.

mòre! interi. nhé", 22 84/12.

Morèna, 293/1 vezi Murena.mori, interj., 15 ; vezi more.mòrtu, A, adj. mort",

296/16.

1116Sell, sb. m., fArA plural,muSC" 100/11.

mpade, adv. nen bas", 269/6.mpArtu, vb IV (mpdrifre),

distribuer, partager, sépa-rer, 102/11.

mpartire, sb. f. partage,192/11.

mpärpt, A, adj. npartagé;sépare, 47/13.

mpipirät, ä, adj. npoivré",96/

65/21,

24.

mpipirèdzil, vb. I poivrer",98/7.

www.dacoromanica.ro

-462 TACHE PAPAHAG1

mitltu, A, adj. beaucoup de",155/6.

multuralt, A, adj. content",78/23, (savant).

multnie, sb. f billet iordre,traite", 312/6.

murlAre, sb. f. femme", 63/15.mulght, A, adj. mouillé", 250/4.mairéscu, A, adj. de femme,

féminin", 165/5.

millnA, sb. f., ' pl. mumtei,mere", 29/23.

pentru mumci-mea,ma mère", 54/4.

mùndA, sb. f., pl. mundzt ra-yon", 224/13, 333/17.

miinte, sb. m. mont, mon-tagne", 46/8

muntréscu, 58/3; vezi mu-trescu.

muntritA, sb. f. regard",224/ig.Munt-Aròsi, sb. pr. mon-

tagne en Albanie", 26 29.mur, sb. n., pl. nulruri, mur,

muraille", 9/13.murafète, sb. f., pl. nzurafet,

art, habileté, moyen, ruse",242/30.

murdzeAste, vb unipers.tomber (en parlant du soir)"83/

/ 29.

mureArim, (s' 9onditiona-lul de la mor, 54110

MureAfiA, sb. pr. Morée(Grèce)", 56/29.

mplin, A, adj.plein ; chargé",171/17.

mprad, vb. I, 329/19 ; vezi prad.mprbstu, A, adj , 87/8, 229/7,

252J; vezi mbrostu.mprumfit, vb. I emprunter,

prêter", 312/11.mprumutitt,A,adj.emprunté",

311//25.

mprustèdzil, vb. I, 71/20 ; vezimbrostu.

mput, via: IV (mputtre) sentir(mauvais)", 7/3.

rareinA, sb. f. barbeau (pois-son)205," /26.

mat, A, 19/17; vezi musat.mtrèscu, vb. IV (mtrire), 114/5;

vezi muntrescu.oate formi atong amu, 40/3 ( p

lui grecescul enclitic

mulAre, sb. f., pl. mulazi,243/10 ; vezi

sb. f., pl. mule mulet",24

22.

millgu, vb. III §i II (muldzire§i muldzeare) traire", "120.

Mulòviste, sb. pr. village a-roumain, N V. Monastir",344/26-

mùlt, adv. beaucoup ; très",169/7'

milltu, adv. 24 '10 - ; di multadepuis longtemps", 314/18'

www.dacoromanica.ro


mustiti, sb. f., pl. mustdt,moustache', 85/30.

musit, A, 7/19 ; vezi museat.mu At, adv. joliment, dou-

cement", 86/2sb. m., mousse", 9/11.

musebn'Itl, sb. m. cousin,moustique", 183/16.

/26 ; vezi/ riz4cei.mincu, vb. I,232museat, A, adj. beau", 307/16.musiteità, sb. t. beauté",

247// 6.

sb. m.; pl. mu,surearei,maréchal", 162/n

musuréca, sb. f.," dim, de lamap, cu sens pejorativ,298/818

musutará, 27/1 ; vezi mu$i-

musutic, A, adj. gentil, joli",100/19.

mut, vb. I changer, déplacer;lever, 32/4" ; calm 'si mutara= s'au igsculat, "/I8 ; dicoadd ctndu mut (a-tunci) cind Ii lauzi, 183/17.

mut, A, adj. muet", 318/13.mutAre, sb. f. élévation, vol",

95/11.

mittrà, sb. f. visage, mine",78/i5.

mutrescu, vb. IV regarder",45/

13.

mutrire, sb. f. action de re-garder, regard", 252/19.

Murena,sb pr. nom d'homme"303/19.

Mùrgu, sb. pr. nom donnéau chiens et aux chevauxgris", 177/26.

mùrgu, à, adj. gris", 146/3,

200/25, 307/3.

murmlnd, 157/5 vezimurmint, 158/20; vezimurmintu, sb. m, pl. mur-

mina tombe, tombeau",313/2.

tnurminte, 54/13; vezi mur-mm/u.

mfirmur, sb. J ,murmurer"29/5

murtime, sb. f. l'ensembledes morts", 162/2.

mfisci, sb. f. mouehe", 227/26.Musdopolea, sb. pr. célèbre

ville aroumaine en Albanie,détruite par Ahi-Pacha ; lesAroumains y avaient une desplus grandes institutions cul-turelles balcaniques, une A-cademie", 324117.

Muscupul'Ian, ä, habitant deMoscopole", 29/9.

-muscuvulsèscu, vb. IV em-baumer, répandre une odeursuave, sentir bon", 98/i.

muscuvulsire, sb. f, 98 ; vezimuscuvalsescu.

§i

www.dacoromanica.ro

464 TACHE PAPAHAGI

mutritA, 298/27; vezi muntritc7. bitée par des AroumainsMuzAcheAtiA, sb. pr. région Fiirgroff", 22117.

au centre de l'Albanie, ha-

N

'n, prep. en, dans", 833/4.na, prep. A, chez", 41/9.na, adv. si prep. voici, voilà;

84/30, 169/13.je vous en prie !",nAca, 291/20 vezinicA, adv. est- ce que ?, par

hasard", 307/32.NAcea, sb. pr. nom d'un ar-

matole aroumain", 39/17.naevea, adv. réellement, en

réalité°, 337/18.nafoArA, 31/20 Ve2i tfoarci.NAchi, sb. pr. jean",29/1nat., adv. le plus", 399/13 (su-

perlativ).nainte,naintea, adv. avant, devant,

au paravant", 85/28-nAlbi, sb. f. guirnauve",297/14.nale, 326/6; vezi adj. nail.nilt(u), A, adj. haut", 141/7,

300/9.

nalifirea, adv. mulle part ;en &lire, en divagation".

nime, sb. f., firà plural re-nom", 26/14.

nimisa, 24/g; vezi anamisa.

r Ao, num. card., 197/23; vezinoarui.

nipa, adv. est- ce quea,224/6 ;vezi flaca.

nAparti, adv. de l'autre côté,au dele, "120 ; z na-parti cind colo, 87/e.

nap6i, 70/98 ; vezi näpoi.sb. f. louis d'or

== 20 frcs", 308/32.

nire, sb. f. marine", 98/8

cu närle dipuse supärat,mihnit, 79/22.

nA.rya, 271/; vezi aflarra.niscu, vb. Ill naitre", 94 14.Nista, sb. pr. Anastase",

37/12

Nastradin-Hogea, sb. pr.Nasredin-Hogea", 77/1

nat, sb. n. enfant", 225/35.naOimà,44 /25; vezi ana0ima.na0imit, adj. anathéma-

tisé", 181

nAiiA, num. --- 9.nitiA, a dj , vezi1. di, enclitic notre", 1721w;

www.dacoromanica.ro

formi atoni pentru nostru,noastrei.na., dat. pl. m. §i f. de la

no ï (eii) (à) nous", 26/212

71/21.

Ilá, acus. pl. m. §i f. de lano/ nous", 71/22

'nä', num. card. une", 193/21;vezi un.

nädie, sb. f. joie, plaisir ;fierté", 120/i 261/32;

Nadulie, 19/6 ; vezi Anadolie.nAhiAmA, 46/9; vezi n(10eamd.&girlie, 40/n, 271/16; VeZinainte.nAirèscu, vb. IV (se) facher",

279//28.

nAirit, A, adj. fâché", 178/29.nAllAtA, part. 335/Th ; vezi a-

nultu.nAtnAze, sb. f. honneur, dig-

nité", 319/17.NAnta, sb. pr. village arou-

main, N. V. Salonique", 69/18.nAp451, adv. en arrière, der-

rière'', 59/18 270/13

nArAèscu, vb. IV, /28; vezindiresca.

nAs; A, pron. dem. il, elle,lui", 272/15,

nii0eAmä, adv. un peu",129/20*nä0imèdzii, 362/1; vezi and-

n'AvAffi, sb. n.neige ;chasse-neige", 281/9.

vb II (ncdceare) gron-


der ; (se) quereller", 242/n;-ncAlic, 24/; ; vezi incalic.

ncAltu, vb. I chausser; ferrer(un cheval)", 55/13.

neap, 160/3; vezi Incap.narcu, vb. I charger", 56/2h.ncAceAre, sb. f. dispute,

querelle", 186/94.ncticeit, A,ncAcIAt, A, adj brouillé",

244//25.

ncAlAr, 5/3, 135/2g; vezincAldzä'scu, vb. IV ,chauffer,

échauffer", 160/30.

ncArcAre, sb. f. action decharger (la caravane)", 172/2.

ncArcAt, A, adj. chargé,56 25;prat à partir, 309/7 accablé,53//0; soufflé, plein de", 239/10.

ncheAdic, vb 1 empêcher, en-traver,=- ital. impastoi are",1871/23'

nchisèscu, vb. IV ,,partir",44//19

ncircilit, A, adj entouré;assiégé", 84/7;

naceAre, 187/34; vezi nceiceure.nclò, .adv. là, loIn, à 1'6-

tranger", 17/15.ncl'id, 38/24 ; vezi tnctid.ncl'igAt, A, adj. caillé; orné,

paré", 157/3, 824/21;

ncl'in, vb. I ,(s')incliner, (se)soumettre, 8/8;83/23,281/16;303/25;

faire sa prière", 237/1o30

www.dacoromanica.ro

466 TACHE PAPAHAG1

ndisèscu, vb. IV rencontrer,(tomber brnal)", 179/7.

ndoàpär, vb. I appuyer, sou-tenir", 269/i6

ndoACIA, 253/24 ; fem. de la :ndoi, ndoezaci, adj. §i pron.

quelque", 226/25, 229/7,

ndreg, vb. II §i III (pré)pa-rer, (e)équipera, 65/6.

ndrépt(u), sb.- n. raison",159/25, 223/12

ndrépt(u), adv. droit, di-rect(ement)", 72/i, 280/21.

ndréptu, A, adj droit", 43/1o.ndréptu, 6, adj. équipé,

paré", 326/6.ndréptu, vb. I diriger", 263/21.ndripIAte, sb. f. justice, rai-

son", 78/16.ndriptèclzii, vb. 1 predres-

ser", 123/15.

ndupArAt, A, adj., 320/26; vezindoaprir.

nduplicAt, 4, adj. persuadé",91 /

/ 9.

ndzAre, sb. f. aube", 88/12,

240/7'

ndzérnu, vb. Il cribler; brouil-lasser", 259/4.

ndzèrnu, ndzernd, adj. endeuil, assombri", 121/21.

ndzinucl'edzii, vb. I age-nouiller ; abaisser" , 126/2.

ne, conj. ilia, 83/8.

ncl'inficifine, sb. f. saluta-tion", 41/15.

ncrinicifine, 36/3 ; vezi ncri-ncYclune.

ncl'is, A, adj. ,,(en)fermé, em-prisonné", 313/31.

ncl'isbare, sb. f. prison",142/26*

ncoà, adv. ici, de ce côté-ci",271/19*

ncoite, adv., 293/26; vezi ncoa.ncred, vb. III se (con)fier°,

255/27*

ncrAfusèscu, vb. IV clouer,crucifier", 84/28.

ncrun, vb. I marier", 29/24.ncrutèscu, vb. IV faire le

signe de la croix, s'éton:ner", 87/9.

ncrutil'èclzti, vb. I croiser"230/32*

nculeà, adv, 37/19 ; vezi ncoate,nculò, adv. là, de la, de

loin°, 59/a.ncurim, 295/24; vezi ncrun.ncurunAre, sb. f. marier,

mariage", 301/29.

ncuscrédzil. vb. I ,anier",302/4.ndès(0), vb. I (en)tasser,

bourrer; enfoncer", 185/6,344/3.

ndirise, sb. f. géne", 226/11.ndisit, A, adj. épais", 343/9.ndisit, adv. appuyant sur les

mots", 228/16*

www.dacoromanica.ro

ne, acus. pl. m. §i f. de lapron. no i nousa, 197/3.

neacachislt, à, adj. chao-ticlue", 231/26.

neacumtink, adv. »sanscesse", 252/10.

neaduchite, adv. insensible-ment", 223/11.

Neanttu, sb.pr. nAllemand",9/4.neao, 30/10; vezi neati it%nearAvdAre, sb. f. impa-

tience% 336/194

neare, interj. he, 276/9.neasthntu, A, adj. qui n'est

pas éteinta, 55/i.neastiptAte, a d v. furtive-

ment", 233/21.neAfa, sb. f., pl. neuri neige",

10/1, 239/24.

nec(i1) vb. I foyer",nec, sb. n. noyade",néca, 85/18s §inécA, conj. ni".iègurA, sb. f. brouillard",

259//2.

negurbs, A, adj. .nébouleux,assombri", 342/27.

néfse, adv. soit !", 57/1/.

nel, sb. n., pl. neale anneau,bague, mho perlu neale =les cheveux boucle's", 845/11.

Nemtle, sb. pr. Allemagne",175/19*

nfirnac, vb. I empoisonner;atterrer", 193/2.


47/8.184 /

6.

nfisii, vb. I emmailloter",197/17.

nfArmAcAt, A, adj. attristé,chagrine", 312/9.

nfirmicbs, A, adj. vénéneux,amer", 44/28.

nfrundzAscu,vb. IV reverdie,201/10.

ngAlbinéscu, vb. IV jaunir,changer de couleur", 275/9.

nghios, adv. .(en) bas ; versle Sud ; dans les plaines",144/15

nghisae, sb. f. action deraver", 152/14.

nghisédzil, vb. I voir ensonge, raver", 313/33.

neurAtfirA, ab. f. injure, in-suite", 230/13.

ngl'ettl, vb. I glacer, geler",122/35'

ngl'igAt, A, adj. plein, orné",256/2; ; vezi ncrigat.

ngl'it, vb. I avaler, englou-tir", 89/13.

ngl'itAt, A, adj. glace", 231//232 / -; vezi angrec.ngréc,/12

ngrop, vb. I enterrer", 35/17.ngrupare, sb. f. inhumation",

169/34.ngrupAt, A, adj. »enterré', 65/2.nyllicéscu, vb. IV briller",

349/5.nyilicIòs, A, adj. ,brillant",

30/14.

www.dacoromanica.ro

468 TACHE PAPAHAGI

nicurtnkt, A, adj. infatigable",276/17.

nidiscArckt, 5, adj. nom &-chargé", 228/28.

nidispArtit, A, adj. insépa-rable", 225/82.

nidistupkt, A, adj. non dé-bouché" , 344/32.

nidriptite, sb. f. injustice,.tort", 315/18.

nidurn'it, A, adj. qui n'a pasdormi", 315/35.

nifkpt, A, adj. non fait, pasfait", 11/9.

nigrit, A, adj. qui n'est pasencore dit", 366/8.

niheim, 25/20, §inihekmA, adj. §i adv. (un)

peu". 21/18, 227/22.

nihiamiza, 224/20 ; vezi ni-hcamci.

nilipsit, A, adj. inutile", 187/25.nimil, adv. assez",/301, 24.

sb. n. menu bétail(moutons et chèvres)", 24/27.

nitnAckt, A, adj. à jeun",98/22.

nimArititA, adj. qui n'est pasmariée, 295/29.

nimArtAtä, 44/7 -/ ; vezi nimd-ritaki.

nitnisurkt, A, adj. innombra-ble", 320/4.

ninfirtktA,16/7; vezi ninzeirtatti.nimprustkt, A, adj. petit, qui

sb. f. brillant, splen-deur", 94/9.

nhig, vb. III §i II (se) nicher",°/21; vezi hig.

ni, conj., 81/g; vezi conj ne.niadApkt, A, adj. qui n'est

pas abreuvé", 347/23.nianqurdzit, A, adj. qui n'est

pas senti"; nica nianqurdziteibtrutea nici un foc de arminefiind tras in* 187/11.

niapirità, sb. f. avant l'aube",188/25.

nibitisit, A, adj. inachevé",189/10.

Nica, sb. pr. Jean", "/14nica, adv. encore, déjà", 276/17.nick, A, adj. noyé; étouffé",

256/20*

nicA, 225/3; vezi nica.nicAlckt, A, adj. inviolé

inexploré", 237/19.nicArtit, A, adj. irréprocha-

ble", 127/1.

Nicòla, sb. pr. Nicolas',87/13.Nicol?), sb. pr. Nicolas",869/4.nicriscia, A, adj. qui n'a pas

grandi", 72/31.

nicuchirA, sb. f. bonne mé-nagère, femme du maître",19/15*

nicunusat, 6, adj. inconnu",223/6

nicurkt, A, adj. immonde",impur", 98/17.

www.dacoromanica.ro


ne peut pas rester debout",70/23.

ninca, adv., 88/15; vezi nieä.ninciltat, A, adj qui n'est

pas ferré (cheval)", 16/4.

ninflurAt, A, adj. qui n'estpas encore fleuri", 16/10.

ninga, conj. §i adv. encore ;méme", 1119, 87121; vezi

ningil, prep. §i adv encore,237/11 ; près de", 56/1o.

ningrupit, A, adj. qui n'estpas enterré", 26/7.

ninsurit, adj. qui n'est pasmarié", 16/6.

ninte, prep., 68/i ; vezi nainte.nintea, prep. devant", 233/23.ninvitAt, A, adj. inculte",19/2nin'ilA, sb. f. manque de

pitié", 49/25.nin'ilbs, A, adj. impitoyable",

47/16.niór, sb. m. nuage", 44/12.nipidipslt, A, adj. impuni",

218/4"nipitriimtu, A, adj. non pé-

nétré", 231/25.

niptrticA, sb. f. serpent, vi-père", 60/9, 122/5.

nipliscInit, A, adj. (f usil) quin'est pas encore déchargé",187/11.

nipbt, A, sb. neveu, nièce",215/12.

niptitt, A, adj. malade", 146/12.

niputindalui ne pouvantpas" , 9126.

nisciùt, A, 202/; ; veziNisi, sb. pr. Dionis", 36/7.nisie, sb. f. Ile", 188/2.nisumnit, A, adj. n qur n'a

pas dormi", 337/13.nisine, sb. f. marque, signe ;

malheur, 22/9 ; merveille,beauté, splendeur", 136/31.

nisAni,sb f. beauté rare",34/4.nisti pron. nehot. certain,

quelque", 79/30.nistifit, A,adj. inexpérimenté",

226//5.nitAcht, A, adj. continu(e1)",

160/9

nitAllat, A, adj. qui n'estpas coupé",

nitripti le, sb. pl. eles plusgrandes souffrances", 95/24.

nitricht, A, adj. qui n'a pasencore passé", 105/20.

nite, 233/3; veziniti, conj. ni", 267/5 ; vezi

necä.239/25 ; vezi niti.

niurAt, A, adj. nuageux",277/6.niurdinit, A, adj. où l'on ne

238/3.peut pas passer",niuredzii, vb. 1 pers. §i uni-

pers. (se) couvrir de nua-ges", 203/20.

niur6s, A, adj. 193/223/

211 /15'vezi niurcIt.

www.dacoromanica.ro

470 TACHE PAPAHAG1

niveAstà, sb. f. épouse",252/

/12'nividzitt, A, adj. qui n'est

pas vu", 273/16.nividzùtile, sb. pl. grands

supplices", 85/15.niv4511e, sb. f. peine",nivreare, sb. f. mal gré",

309/11*

nizAtn, sb. m. fantassin turc",41/1/4

ni, pron. pers., dat. i acus.pl., m. §i f. de la no1,132114vezi

vezi 'ncl.tilinte, 2°5/24 ; vezi näinte.nimitze, I87/10; vezi neimuze.nl'pdir, 27/; vezi

sa, 8i2/ vezintscfntu, A, adj. §i pron.

nedef. quelque", 27/23.'atún', adv. dedans, inté-

rieur", 121/25.

sb. f. ; vezi an'iu-rizmd.

noApte, sb. f., pl. noptCO3229/18.nuit",

noitin, sb. m. agneau d'unan4 289/

¡30V

noàfifi, dat. pl. de la nol.noitlä, num. neuf", 78/5.neAfa, sb. f., pl. noatici nou-

velle", 55/4.f. de la adj. noii.

nod, sb. n. noeud", 914/19.

294/12.

noi, pron. pers., pl. de la e/,155/3.

nbitnA, sb. f. sens, significa-tion ; signe", 308/21.

ndlgic, sb. n. milieu,taille", 181/25.

nblgica, adv. au milieu",251/1, 275/22.

nor, 26/2, 277/19; vezi nior.nor §i arci, sb. f. bru, belle-

fille", 70/21-nost, 20/6, 374/1 ; vezi nostru.nbstim, nostimcl, adj. agréa-

ble, gentil", 167/32.ntostru, A, adj. pron. pos.

notre, le (la) nôtre", 374/i.Nbti, sb. pr., Jean", 292/4.noù, à, adj. neuf, nouveau",

60/33.npide, 59/7; vezi inpcide.nsar, 127/13; vezi ansar no. t.nsirineAdzA, vb. unipers. de-

venir serein", 335/10.nsor, vb. I marier (un gar-

çon)", 25/i.nsurire, sb. f. action de ma-

rier (un garçon)", 301/4.nsurht, adj. marié", 7/15.nsus, adv. en haut, dessus ;

en plus", 165/14.ntin'10, e, adj. premier", 231/21.ntritrA, 823/24; vezi intru.ntrAtA, part. trecut de la infru,

179/12; vezi intratei.ntril, prep. devane, 312/3.

www.dacoromanica.ro

ntreb, vb. I demander", 56/14.ntreg, A, adj. entier", 329/129

337/1.

ntribAri, vb. I: si ntribari=de va Intreba, 36/4.

ntrite Are, sb. f. concurrence,Hyalite`, 244/i ; vezi antrec.

ntuneric, sb. m., färi plural,obscurité, ténèbres", 335/3.

ntùnic, vb. I assombrir", 130/12,213/1 7.

ntunicbs, A, adj. sombre",225/

22.

ntap, vb. I empaler", 115/13.ntep, vb. III commencer",

91//10

ntèrtu, vb. I gronder ; fi-.cher", 295/e.

nu, adv. non",nuc, sb. m., pl.

128i/29.

nitcA, sb. f., pl. null noix",122/9'

sb. pr. Jean", 252/22.nu 269/;/ ; veziniunA, sb. f. nom", 225/30.nfitnir, sb. n. : acata s'da nu-

nzirli= a Inceput si dea dinumeri, /21; vezi anumir.

nitmir, vb. I. 164/14; vezi a-nunur.

numtAr, adj. si sb. conviéaux noces", 297/24.

nfimtA, sb. f. noce",nun, nand', sb. parrain",802/18.nfi ntA, 58/25; vezi lumtd.


181/2.

nuri foyer",

nutinir, sb. gardeur des ag-neaux d'un an", 197/27.

nvarliga, 115/2; vezi anvarliga.nvAlèscu, vb. IV couvrir, en-

velloper", 336/21.nvArllga, 166/10 ; vezi nvarliga.nvArlighèdzfi, 328/6; vezi an-

vtrlighedzii.nvArtt*dzii, vb. I durcir",

232/2e.nveAstA, vezi niveastei.nvèrdu, vb. III si IV (nvear-

dire i nvirdzfre) verdir",270lil

nvèscu, vb. si III vétir",269/7.

nvetti, 0/8; vezi anvetfl.nvinitAseu, vb. IV bleuir"

53/8'nvirdzà5te, vb. IV unipers.,

16/19 ; vezi nverdu.

nvirdet, A, adj. verdi". 36/12.nvirinAre, sb. f. affliction,

chagrin", 314/27nvirinAt, A, adj. a f flig é,

attristé", 290/11.nvirnit, A, 169/15 vezi nvi-

rinat.nviscid, A, adj. vétu, bien

habillé", 55/17.nvitAt, A, adj. instruit", 19/2,

59 // 10.

nvIrtuOdzii, 90/7; vezi .nvar-Weddi

nv'isèclzfi, 385/3; vezi nghi-sedzii

www.dacoromanica.ro

.472 TACIIE PAPAHAGI

sb. f. (petite) ag-nelle", 29/4, 107/26.

sb. nn. agneau", 109/26.Targu, vb. III §i 11 allier,

marchier", 127/28.

sb. f. rnerle", "1/22.mea. 30/17; vezi nzed.

n'i§i dat. sg. m. §i f. dela ell eme, moi, à rincli",'5/17,53/11, 312/7, 313/4.

rl'i §i rel, dat. etic, 8/10, 44/21,

52/7.

111r, formi enclitica pentru meet§i mea : ininut-n'i nnon

coeur, 312/35, 313/32.n'ia, dat. sg. m. §i f. de la

en me, moi, à moi", '82/1.n'f a dza-noApte, sb. f. nord ;

minuit", 32/14.reliadz5.-veArA, sb. f. (au

fort de 1')été", 29/20.pl. n'tale ; vezi n'ealld.

n'IAre, sb. f., firà plural hmiel",86/26.

sb. f. jeunesse, belage.% 20/9, 247/7.

287/6; vezi n'iald.

N'

niaza-nohpte, 337/10 ; veziniadzei-naapte.

n'ic, à, adj. petit ; enfant",20/20.

n'icäzin, 5, adj. (petit) en-fant", 255/7.

n'icurédzil, vb. I amoindrir,diminuer", 335/36.

n'ieuz A', adj. (petit) enfant"192 /

te.n'llA, sb. f. pitié ; tristesse",

64/ 288/10.

n'il'e, num. milieu, 25/23.n'ilbs, A, adj. miséricordieux,

charitable" 315113.

n'iluv,sb. petit agneau;docile comme un agneau",164/16'

n'ir, (inirJ) vb. I (s')émer-veiller, 94/16; (se) distraire,228/1, 266/23.

n'irare, sb f. étonnement",327/5.

292/28.sb. f. destin",n'Iurclie, sb. f odeur; exha-

laison", 229/ii -; vezi

339/26; vezi

www.dacoromanica.ro


O

ocriu di somnu atipire, unpic de somn, 86/34.

?Kra', sb. f. chambre", 273/19.

oh!, interj., 160/29.bhtu, sb. n., pl. °ate butte,

hauteur", 324/18.

ol, 01 interj , 38/20.

of botod!, interj.. 289/4.oi-le16, interj , 280/4.

m., pl.odmin'ihommea ,182

/31.

opdzitti num. quatre-vingt",842/25*

Opris, sb. pr. localité enRoumanie", "9/10.

bptusprati, num. dix-huit",309/31*

bptusprAv'inghitnum.vingt-huit", 252/13.

or, vb. 1 (urclre) félicitersouhaiter", 61/27, 363/

/20*

torbu, ocIrbd, adj., pl. orghi,oarbe aveugle", 47/21.

brdzu, sb. n. orge", 228/25.?re!, interj. hé", 3I0/26.off, pl. de la oard fois, heures;

caprices", 201/23.brixe §i Òrixi, sb. f. appé-

tit", 188/3.drnriu, sb. m., pl. orn'i vau-

280/13.tour",

o !, interj , 315/5,

()Me, sb. f., pl. of brebis",68/15*

oalà. sb. f. pot, marmite",178/29*

°Altar!, 82/26; vezi culaltarl.oArA, sb. f., pl. oil atten-

tion" : nu-l'l bagd... oara =nu o observa, nu o simt,temps" : vin'e oara=i-asosit ceasul, 25/2, 326/26 , vo-yage" : ourd-bund drumbun, 27/26; nfoisa, 201/23;

jour" : bund-vci oarabuniziva, 225/5 ; heure" : trtI orl(-ale = cale de trei ore, 805/8;heure suprème" : oara oa-rcll'ii ceasul din urma,828/; de bonne heure

347119

.oirdza, sb. f sorte d'herberessemblant à l'orge", 344/20.

oirfän, A, adj. orphelin ;pauvre", 228/16, 285/13

sb. m., pl. oaspit,heite, convive, invité" 7/15.

oiste, sb. f. narmée",22/14,277/26.

()can, sb m. sobriquet donnéaux Bulgares signifiantdure", 8/3

sb. m. oeil", 39/24 ; Ull

www.dacoromanica.ro

474 TACHE PAPAIIAGI

os, sb. n , pl. oase nos"I14 7114-

sb. n, pl. odbeir oeuf",77/6.

ofi, vb. I (ulre) pondre",122/26.

pac! mot onomatopéique,I85/2.pide, sb. f., pl. pcidz petit

terrain en plaine", 46/1o, 268/16;pin di padepini jos, pinäla pamint, 34/27.

Padea al Mirgu, sb. pr.mot toponymique", 227/26.

Pidea Ffirlui, mot topony-mique", 309/17.

Pidei-Miri, mot topony-mique", 29/6.

Pidea-Museita, mot topo-nymique", 100/5.

palisca, sb.f. giberne", 181/26.palit, sb. n., 1613/5 §i:

palite, sb. f. palais", 320/3.pilA, sb. f. glaive", 322/24.

sb. f., pl. pale fauchée;fourchée", 836/21.

pâlmâ, sb. f., pl. palme §i

paume de la main","/Io.

pingu, sb. m. araignée",214/2.

Pan, sb. pr. nom de famine',229/i.

pap, sb. m., pl. pdpeanq §i

vieux, vieillard;grand-père", 172/12,

Papahagi, sb. pr. nom dela plus grande famille d'Av-dela", 237/5.

par, vb. 11 paraltre, sembler",58/12, 276/12.

parVis, sb. n. paradis",273/23.

ParOisa, sb. pr. la Vi-erge", 218/10.

paripun, sb. n., pl. parapune,chagrin, peine", 342/23.

para, sb. m., pl. parcidz, cen-time ; argent", 55/11.

pardis, 325/5; vezi para8is.parèi, sb. f., pl. parei com-

pagnie, troupe", 260/25.pirte, sb. f. partie, part ;

côté", 86/35.piscu, vb. 11 (faire) psi tre",

270/6.Piste i Pasti, sb. pr. Pi-

ques', 36/15, 313/31.

pat, vb. IV (pdttre §i piftre)pitir, endurer; arriver",22/9,81/2.

www.dacoromanica.ro

pat, sb. n., pl. paturi247//22.

Patatùc, sb. pr. nom de fa-mi lle", 34/23.

patera, grec. iratipm. père,35/9.

pà.tru, num. quatre", 21/12.patrudzatl, num. quarante",

108/9*

pädink sb. f., uo/23; dim, dela pade.

pfidiire, sb. f. Jora",pfifsescu, vezi ptfsescu.pfigAne, sb. f., pl. peigdn'i,

,,guet, troupe de sbires",231//32.

pAlasa, 26/21 vezi palascei.pAlAte, 259/20 vezi palate.palàcfirsescu, vb. IV prier",

'24//15*

pAPlit§, sb. n. petite paille",342/5-

pan' (pana), prep. ,,jusque",25/3*

pane, 289 /24 -/ ; vezipapsescu, vb. IV cesser",

333/16

pApitge, sb. f. poupée°,295/13.pArficAlsescu, vb. IV, 92/21

vezi pelleiceirsescu.pArAgurisescu, vb. IV con-

soler, adoucir", 887/8.102/13.param10, sb. n. conte",

parAvulle, sb. f. ieréc,168/5.


112/12*

pirigorie, sb. f. consola-tion", 336/13.

pgrinte, sb. 'm. père (em-ployé aussi en parlant d'unprêtre) ; parents", 288/25,101/12.

pfirintescu, A, adj. paternel",237/7.

parjilà, sb. f. chaleur ex-cessive", 340/29.

pArmIteftu, 225/28; vezi plr-mciteftu.

parpede, sb. f. bas", 225/25.pfisciit, A, adj. ital. pasco-

lato", 147/1.page, sb. m., pl. pc4eadz ,,pa-

cha", 26/20.

pà0eire, sb. f. action depaitre" : ma '0 pe4tea una'p4teare ci pitea atit debine, 844/18.

pázAre, sb. f. marché", 7/9peina, sb. f. aile", 21/8.peiticA, sb. f., pl. peatite,

chiffe", 231/23.penurA, sb. f. clou; douleur",

84/29, 92/13.

per, sb. m. poirier", 16/9.per, sb. m. cheveu, poil",

62//28*

perci, sb. f. Iongs cheveuxflottants sur les épaules",29/29'

Peristera, sb. pr. montagne,N. V. Monastie, 89/8.

Perlep, sb. pr. :'petite ville

www.dacoromanica.ro

476 TACHE PAPAHAG1

habitée par des Bulgares et pi8ipsire. sb. f. torture",Aroumains, N. Monastir", 191/10.

344/29 pilixlt, A, adj. clégauchi, do-Persle, sb. pr. leg, 126/34.Perse", 79/28.pèscu, sb. m. poisson", 80/9.i Pilopdnis, sb. pr. Pélopo-Nsta, sb. pr. Budapest", nès-e", 188/1.

326/2 pindirä, sb. f. sou", 312/13.

pèstru, pestref, adj. bigarré", PindeAn, 6, s-b. habitant du158 Pinde",/ 145/11.

t 7*

pesli, 25/28, 43r2;, (necunoscut). Pindu, sb. pr. (montagnespètalä, sb. f. fer a cheval", du) Pinde", 297/10,

83/3; .i.d scutea Wall a mu- pingu, vb. III i II pousser,264Mar = obosia catarii peste /24

misuri, 343/4. pipér, sb n. ..poivre", 96/20.Pètra, 194/26 4i pipilitä, sb. f. poivrier, sa-

lière", 98/19Pètru, sb. pr. Pierre", 175/3.

pètur, sb, n. päte feuilletée", pirà, sb. f. flamme", 285/18.

193/27 pirgurie, sb. f. vigne",/3°,26.

pèzà, sb. f. dérision ; dédain, piriclTa, sb n. danger, péril",mépris", 280/5. 272/5.

pi, prep. sur ; A ; pour": pi piridèscu, vb. IV gazouiller",steale sub cerul instelat, 70/8.

32/14.pirifan, 11, adj. flee, 319/17.

piAt, sb n. asiette", 310/14 pirifin'e, sb. f. orgueil",31/15.picit, sb. n. péché ; dom- pirlstase, sb. f. circon-

243/20.mage", 319/12.stance",pica", sh. f. pique, rancune",

293/1.picurAr, sb. m. berger, 145/7;

alouette", 98/n.picuràreiste, adv. i la ma-

nière des bergers", "4/9.pi8ipsèseu, vb IV se don-

ner beaucoup de mal", 191/8

piristèr, sb. m. pigeon",62/7.Piristérà, 353f3; vezí P2ris-

terapirbs, A, adj. poilu", 223/19.pirpirilni, sb.f. pavot(-coq)",

224//17.

pir*tnA, 269/1, 4ipirtwinA, sb. f. belle fille

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGIE AROMA NEASCA 477

aux cheveux longs et biencoif fés", 219/23.

Pirvullát, A, sb. pr. habi-tant de Perivole", 345/9.

pischèse sb. f. cadeau",188/6-

pischire, sb. f. écharpeblanche que les vieillesfemmes portaient à la tête",298/9 (vezi fig 1 0).

piste, sb f. croyance, réli-gi on", 26/io

piste, §i

pisti, prep. sur, par dessus,au dele, 178/3.

pistipsèscu, vb. IV croire",3'5/14-

Pisudéri, sb. pr. village a-roumai n, près de Florina",23/1.

pitman, A, adj. qui se re-pent", 47/24

piVireeiä, sb. f., pl. p4tireI,grotte", 231/25.

pWoilk sb. f pistolet", '7/16.pit, 235/21 ; ,ezi pita.pit(u), 26 /25 ; vezi Pitu.pita, sb. f. tarte", 184/4.

pitr 6c, vb. Il envoyer, a-dresser", 267/7.

paricitt, à, adj envoyé,292/8.pitrùmtu, a, 199/21, adj. dela:pitrùndu, vb. ll pénétrer",

225/11.

pitrunicl'e, sb. f. perdrix",290/16.

Pitu, sb. pr. Démètre",192/14.pitu, 338/25; vez: prin.

sb. n. recoin dansun arbrisseau", 279/6.

sb. n. banc de pi-erre devant la maison et aulong du mur", 3m/15.

pizùrá, sb. f. infanterie" '39/22.pidùre, vezipffsèscu, 15116 ; vezi pcIpsescu.piginlibr, adv. lentement,

voix basse", 167/6.pilAte, 307/; vezi palate.pilicIrsèscu, 72/23 ; vez:

plitire, 229/25, 23 0 ;1 /1vezitare.

Pin §i Pinii, 27/4, "/27 ; vezipanel.

pine, sb. f., pl. pin'i pain"pri pine = (jur) Pe pine,"6/12.

42/5, §i .pingan,A, adj. paien, mé-

créant, cruel; méchant", 25/23,

143/9

pintic§, sb. f. ventre", 83/11.pTh'isèscu, vb. IV voiler (les

yeux)", 84/9.00'0, pl. de la pap,"2112%ptrá, sb. m., pl. ptrddz,308133;

vezi parò.pfrigurie, 169/14; vezi pari-

go rie.sb. f. prière", 88/9.

pfrjilèscu, vb. IV griller

www.dacoromanica.ro

-478 TACHE PAPAHAGI

nlic, sb. n., pl. Own, en-veloppem, 25467.

plicAtoAre, sb. f. brebis quiallaite un autre agneau quele sien", 170/22.

pliguescu, 193/31,pliTnèseu, vb. IV blesser",

35/27.plin, à, adj. plein", 159/12.pliffimb(u) sb. n. »bale (de

fusil)", 159/6, 233/7.plivritusèscu, vb. IV prendre

froid, gagner une pleurésie",358/

14.

pllintu, A, adj. (qui a) pleuréa.plindzeare, sb. f. action de

pleurera, 842/24

plingu, vb. III §i II pleurer",191/26.

plingu, sb. n, 289/1 ; vezipidagu.

plIngurns, adv. lugubre-ment", 338/13.

plintu, vb. I planter, enfon-cer", 161/9.

pliscinéscu, 236/15pliscfnèscu, vb. IV .crever ;

rendre un son ; détonnera,185/4

pliscInlre, Al. f. fusillade",189/7

plitAre, 114/28 ; vezi pidtaresi--$1 Pia pittärli si o rupila fugi, 138/10.

plItèscu, 78/0; vezi pidiescu.

feu vif ; chauffer", 809/28.

pirjillt, A, adj. brillé", 15722*pîrìîcîrsèscu, 72/3; vezi

eírseseu..pfrmAtèftu, 227/4; vezi Viet-

tef tu.pIrpun'isit, A, adj. onécon-

tent",00, 162/j; vezi Op.p4ilèscu, A, adj. de pacha",

54/18.

pizire, 8/18; vezi pdzare.sb. n. flanc d'une mon-

tagne", 145/2.

plan, sb. n plan, projeta,83/n.plAsa, '82/17 ; vezi pcilased.plAse, sb. f. monde", 270/7.

pliti, sb. f. paie(ment)",77/6.

plAmse, '/32: perf. de la :plAngu, vb. 71/39; vezi plingu.plAngu, sb. n., pl. plan gute,

plainte, pleur", 277/6.plAngurbs, A, adj. plaintif",

836/2.

plascanèscu, 284/12; vezi pits-etnescu.

platire, sb. f. omoplate ;dos", 132/14.

plAtéscu, vb. IV payer ;companser", "8/25.

pleAgA, sb. f. blessure, plaie",17/20.

plec, "/16; vezi apiec no. 1.

www.dacoromanica.ro

ploice, sb. f. pierre plate,dalle" : plod pri ptnticd ba-gard.-_-au rimas fläminzi,186/16.

8/14 §iploMe, sb. f., pl. plot §i plo-

tart pluie", 813/26, 199/23pldscA, sb. f. gourde", 282/7.

sb. f. temps pluvi-eux"KL110/0.

plitmbu, 299/5; vezi phanzbu.PlUsa, sb pr. village arou-

main, N. E. Corita", 'Li.sb. f. butin, proie",

"8/21.priknil)ta, 206/22 -; vezi plunzbu.poa'poate, 176/4; vezi pot.poh.15., sb. f. pan", 269/26.poarcA, sb. f. truie", 63/18.poirtä, sb. f. porte co-

chère", '88/18.poke, adv. peut-être", 862/7.

sb. n , pl. poacecruche", 61/11.

Peo1e5, sb. pr. n om dechienne", 291/1o.

Pdle, sb. pr. Constantino-ple". 187/13.

sb. n., pl. pulèmati,guerre", 186/23.

pom, sb. m., pl. poet arbrefruitier", 54/24.

pon, sb. n., pl. pellzuri dou-leur, souffrance", 261/24

pelndu, pòncid, adj. solitaire,désert ; tristes, 55/29, 269/13.


112/1.

popbr, sb. n. peuple", 167/0(savant).

pòpul, sb. n. peuple", 118/26,288/

26.

pbrcu, sb. m. porc", 82/22port, sb. n. costume", 168/9.pòrtu, vb. I porter", 182/4.p0e, sb. f. fichu, couvre-

tête de soie", 300/4.

pot, vb. ll (puteare) pouvoir":nu ptea . nu putea, 53/35;

Cu negatiunea nu être ma-lade" : nu-n't pot= sint bol-nava, 126/8; vaincre, tri-ompher" : a tutl' el to ¿'i-aputut pe toati am invins-o,39/21 ; n'i-u putu, nu l'i-u pu-tui m'a biruit, nu 1-ambiruit, 39/27 ; unia l'i-u putu

spiritul cel riu a invins-o,181/4

prad, vb. 1 piller",prag, sb. n., pl. praguri,

nseuil", 144/6.*prig(ft), sb. m. poireau", 90/9.prAvdi, sb. f. bétail (mulets

et chevaux)", 811/26*pra, sb. m., 178/23; vezi pard.prAndzu, /26; vezi prtndzu.prfipsit, 6., adj. beau", 252/20.pretu, sb. m. prêtre", 148/7.Prèviza, sb. pr., petite ville

Pentrée du Golfe d'Arta",869/3; tu-a Previzeireltinutul Previzei, 369/3.

www.dacoromanica.ro

480 TACHE PAPAHAG1

pri, prep sur,91/3 ; comme".5/1.priAtiliu, sb. m »ami", 82/3..pricAd, vb. II prier, implo-

rer", 8714.pricAzmu, sb. n conte", 82/16.pricAdeAre,sb. f. prière, solli-

citations", 226/1.price, sb. f. pl price §i pri-

dull animal, fauve", 58/6pricups6scu, 168/g; vezi pru-

cupsescu.(ml vb. I §i 11 (pri-

dare *i pridddeare) (se)livrer, (se) rendre", 23217.

prifteasä, sb. f. femme deprétre", 304/10.

priimnAre, sb. f. promenade",

priimnu, vb. I promener",294/8.

primnAre, 1201121 ; vezi priim-nare.

primnu, 41/J4; vezi priimnu.prin, prep. par, parmi, dans",

224J/6

prinde, vb. unipers. il faut,388118; il lui sied (mal oubien)", 58/20 »va bien",269/27.

prindu. pers. III pl de laprinde : a n'ia cum 10 prindu

a§a cum mi-ar trebui mie,182/i.

print, sb. m. prince" 848/16.

prisine, sb. n., pl. prisin'i,gros bout du fuseau",244/5.

priste §i pristi, prep. 272/18,

170/14; vezi pisti §iprishprA, prep (par) dessus",

1821

Pristeani sb. pr. ville dansla nouvelle Serbiej, 34%.

prit prep. 343/5; vezi prin.pritu, 385 ; vezi prit.ortmitèftu, sb m. commer-

çant", 131/19.prindzu, sb. n. déjeuner ;

midia, 225/13, 320/28.

prindzu, vb IV déjeuner",143/3,.

pansit, A, 345/16 ; vezi prdpsit.prokspit, A, adj. frais",217/1proAspit, adv. réceniment,

fraichement", 228/24.pròchill, 81/i; vezi aprochib.Proddm, sb, pr. petit village

entre Salonique et Vena",34:3//32'

prot, pròtd, adj. »premier",300/20

pi-Ma, adv. ,,au commence-ment", 184/13,

prucupsèseu, vb. 1V faire,fortune. enrichir". 9/14

prucuosit à, adj. riche, enbonne condition", 83/19 180/6.

pruftusèscu, vb. IV avoir letemps arriver", 94/1o.

prumuveira, sb. f prin-temps-, 8811

prun, sb. m. prunier", 352/3.

www.dacoromanica.ro

sb. f prune", 23/7.pruscuchéscu, vb. IV arro-

ser", 100/10pridid, A, vezi putrid.psaric, A, adj. gris", 32/26-pséftu, psèltd, adj. menteur"

182/23.

ptea, 53/15 ; vezi pot.pteAre, 15/5; vezi puteare.ptiii, interj. peuh", 79/i3.ptum =putum. 115/26 vezi potpucit, vb. I regarder", 81/8.pudeio, 328/11 §1pu871A.o, sb. f. pan d'habit ;

chartouchière", 30/6.pudidéscu, vb. IV inonder",

253 // 15.

pudunkr, sb. n. (une) jambede pantalon", 122/29.

pail, 34 2/ ;3 vezi putiù no. 1.pfilbire, sb. f., färä plural,

poussière", 278/1.

ptilitie, sl). f. ville", "1/16.pùlpà, sl). f. molleta, 278/23.pultà.re, 37/16 ; V. plitare.

sb. f. terme de ten-dresse = ma chère", 29/3.

sb. m. oiseau", 19/4,29/i./1.

sb. n. paturon (chezle cheval)", 342/32.

pumoarà, sb. f.. pl. pumori,cauchemar", 273/12*

pun, vb. III §i II mettre ; ha-biller", 65/13, 81/2.


sb. f., pl. pundzi,bourse; poche, 153/14.

pfinte, sb. f., pl. punt(0,pont", 68/21.

purAvA, sb. f., pl. purdy'r,tente des nomades adosséecontre les ballots'', 170/16.

purindu, vb. I "manger de laviande ou du fromage pen-dant le Caréme, cesser defaire maigre ; gofiter, man-ger", 73/7,

purtar, sb. m. concierge",78//29'

purinnbu, sb m. pigeon",255/17.

pus. 4, adj. mis", 161/20.pfistu, A.", adj. nsolitaire; in-

fortune, 46/17, 201/17.

pustuéscu, vb. IV transfor-mer en désert, ravagers,256/23.

pustuit, A, adj. désert, di-sole 256/8.

pustuséscu, 198/23; vezi pus-tuescu.

pùgcl'e, sb. f. peste", 295/8.piigpur, vb. I chuchoter, mur-

2murer",48/11.puté, adv. jamais", 38/12puteAre, sb. f. puissance ;

forde" , 302/5 ; ca puteare nuera era imposibil, 193 5.

putekre, vb., condit. de lapot: s'nu-l'; puteare calu.

31

www.dacoromanica.ro

482 TACHE PAPAHAG1

daca calul lui ar fi bolnav,

341/3'pitted, A, adj. putride,

pou" rrim, 169/32.

putridzascu, vb. IV pouffe,45/27.

putridente, sb. f. b o spourri", 842/6.

ra.era, 8l/10; vezi him.sb. n. paradis", 324/24.

rina, sb. f. blessure"; 250/17.rficlatInA, sb. f. racine", 336/19.Raman, à, sb., 21/21; vezi A-

Ramanime, sb. pr., /2; veziArmciname Armcinilre.

rapas, sb. n. repos, paix",251/3.

razbat, vb. H (se) battre",82/13

rigeàe, sb. f. prière", 312/17.rihAte, 56/3; vezi arihate.ripiclinA, 271112; y.rivane, 170/8; vezi arivane.rid, vb., 1675; vezi arid.rift, 53/6; vezi aria.rokaa, 23/9; vezi aroaúà.rog, vb. I prier", 168/23 (sa-

vant).

putridet, A, adj. wpourri, pu-tréfie, 86/31.

putitt, A, adj. puissant, fort,vigoureux", 31310.

Putan, /31; §iputin, A, adj. §i adv. (un)

peu", 64/17.

sb. n. essaim", 301/17.rost, sb. n. boodle, gueule",

82/7'ros(ii), rape, 22/25; V. aro(u).Rucutina, sb. pr ancien vil-

lage aroumain, N. V. Mo-naste, 198/18.

ruCscu, vb. IV essaimer",19/22.

rugócitl, vb. I glisser", 280 25.

ruialà, sb. f. action de con-casser ; gruau", 228/25

Rumanie, sb. pr. Roumanie",308/25.

Rumania, sb. pr. l'état, l'em-pire des Aroumains", 43/19.

ramen, a, adj. vermeil", 276/7.rupas, 66/22; vezi rcipas.rusèscu, 273/4; V. amescu.

www.dacoromanica.ro


S

SAmArina,23/ Samarina.SAmbAtA, sb f., pl. Sä

24126.nzbäte,samedi",

21 ; v.

sAnAtAte, sb. f. santé, sa-lut", 177/24.

sAnAtòs, A, adj. sain; so-lide", 68/14.

sAndze, 229/28; vezi strzdze.sAntu, pers. III pl. indic. pres.

de la him (escu), 229/35.sArAtór, sb. n. salière")98/10.sfirbAtoAre, sb. f. fête",17/1.SArcAcein, A, sb. pr. Arou-

mains nomades grécisés",309/33.

sArgl'éscu, vb. IV licher ;se précipiter sur ; affran-chir", 102/10.

sArin'e, sb. f. endroit où l'ondonne 5. lécher du sel auxmoutons", 376.

sArmAt, A, adj. mené au pâ-turage", 251/2.

sArmAnitd, sb. f. berceau",310/5.

SAriinA, sb. pr. nom donnépar lesAroumains aujourd'hui

la ville de Salonique", 224/1.sbArlit, A, adj. hérissé",223/19.sbitldzu, sb. n. boule(tte),

pelote (de neige)", 191/23,

s', 91/2; vezi sä, se, si..sa, adj. poses., numai enclitic,

fem, de la su, 52/2.Sae, sb. m. sac", 228/23.silà, sb. f. salle", 79/12*sitte, sb. f. saule", 217/12.Samarina, sb. pr. grand et

beau village aroumain dansle Pinde", 23/23.

sap, vb. I piocher", 100/14.Sipà, sb. f., pl. sächi pioche",

129/32.

sar, 347/9; vezi arsar.sired*,0/1 ; vezi saricei.2

sire, sb. f. sel", 89/13.sAricA, sb. f. manteau (d'hi-

ver) à longs poils" , 41/9,

28713 (vezi fig. 1, pa. 6).satur, vb. I (saturare §i su-

turare) rassasier", 59/7.savan, sb. n. linceul", 161/19.sazmA, sb. f., pl. saznze ,,ta-

pis de laine de chèvre",121/32.

sà, conj. que (servant à for-mer le subjonctif)a, 225/8

vezi s'.sAhAte, sb. f., pl. scihtit mon-

tre ; heure", 'i1/13.sAltAnAte, sb. f. cérémonie,

pompe ; fierté", 31/14.

www.dacoromanica.ro

484 TACHE PAPAHAGI

scad, vb. 11 baisser", 183/8.scildu, vb. 1 baigner", 194/33.scimnu, sb. n. chaise ; scar-

dasse, carde", 241/20.scindu, sb. n. chaise", 82/4.scap, vb. I (sléchapper, sau-

ver; affranchir, mourir",189/30.scipir, vb. I étinceler", 278/3;

vezi ascapir.scipit, sb., vezi ascapit.scipit, vb. I disparaitre sous

l'horizon, passer de l'autrecôté d'une montagne", 304;vezi ascapit.

sçArA, sb. f. échelle ; étrier",139/7*

scArmin, vb. I étirer ou car-der (la laine avec les mains);décamper", 100/13.

scfildat, A, adj. baigné",225/29.

scApAre, sb. f. salut, déli-vrance", 272/5.

scApAt, 4, vezi asceipat.scApititä, 241/5; v. asceipitatd.scArminAt A, adj. (laine)

étirée ou cardée avec les2mains",44113.

schic, sb. n. népia, 148/28.schiftéri, sb. f. aigle impé-

rial", 25/25.

schin, sb. m. épine", 22/7.schin, vb. I taquiner", 101/20.scimnIcifi, sb. n. p etite

chaise", 90/25.

scindurA, sb. f. planche",iss/7. -

scinteil'e, sb. f., pl. sdnteri,étincelle", 158/25.

scintil'édzii, vb. I étinceler",291/6*

scIntillbs, A, adj. étince-lant", 315/32.

scliv, A., adj. §i sb. otage,emprisonné", 291/25.

scl A.vu è scu, vb. 1V rendreesclave, subjuguer", 311/24'

Sahli, sb. n. soupir, gémis-sement",'99/7, 263/21.

seo!, vb. I (re)lever; réveiller;révoltee : di minte si scoalei--Ai bagi in draci, 82/;scald munfiri = a rgsculatmuntii, 42/2/ ; muntiri di siscoalei = ci muntii se zgu-duie, 23/17.

scos, A, adj. ; vezi :scot, vb. 11 ôter, enlever,

tirer, arracher", 178/10.scriat, A, adj. beau, peint",

300/12.scris, A, adj. écrit ; des né",

163/10'scrifi, vb. I écrire", 24/18.scrum, sb. n. cendre", 94/33.scrumit, A, adj. rendu en

cendre, épuisé", 169/31.scrupséscu, vb. IV éparpiller,

disperser", 388/4.scucnés, vb. IV chier", 8'/12..

www.dacoromanica.ro

sculitre, sb. f. action de (se)lever", 86/32.

scumbusèscu, 229/4; v. ascum-busescu.

scfimpu, A, adj ,

scumbe cher,150/16. 151/4.

scunghèclzii, vb.rir", 345/3.

scùrtu, A, adj.127//23*

scutiners, A,264 /

/ 19.

scuturit, A, adj. s ecou é;svelte", 252/14, 345/7.

se, 'pron. refl., 344/3; v. si.seAmin, vb. I semer",

194//17*

seArA, sb. f. soir", 157/26*sate, sb. f., färä plural soif",

348//22*

seitir, vb. 1 moissonner ; di-later (le coeur)", 252/3.

sec, vb. I (as)sécher, dessé-cher, tarir", 23/25, 259/17; Piseacei mina terge, §terpe-le§te, furi, 7/2.

Sèl' a, sb. pr. village arou-main N. V. eria", 24/8.

semèn, sb. m. soldat turc",322/

/ 4*

sémnu, sb. n., pl.seamne signe;prodige, miracle ; signal",21/1 84/26.

Serbie, sb. pr. Serbie",344/29.

adj.

ANTOLOGIE AROMINEASCi. 485

pl. scunchi,aimé", 19/18,

lv renché-

court ; bref,

»sombre",

10/3,

sèrtic, seTticei, adj.-fougueux,vif", 31i/31.

sb. n., pl. seuri suif",89//

sfarses(c), vb. IV finir",82/16.sfreidin(ii), vb. I percer avec

une vrille, corroder", 253/3.

sfrionteACIA, "°/20 ; V. frtnteatiei.sfiildzir, vb. I étinceler",279/17.sfuldzirit, à, adj foudroyé;

stupéfié",. 255/n.sfitigu, sb. n. foudre (f.),

47/7, 275,2 ; foudre (n.), 278/28".

sgrun'iAric, A, adj. curieux,fureteur", 225/24.

si, conj. que", 343/7; v. sei.si, pron. refl. se", b00/ i.

f. ,,cause; pré-texte", 21/4, //22V

sicArà, sb. f. seigle", 9/4.313/28*sigur, A, adj. silr",

sihariche, sb. f. .bonne nou-velle", 325/32.

sb. f. force, contrainte",302 /

/ 5.

Sill, sb. pr. Basile", 225SitiltU, vb. IV (res)sentir",

24/ 9*

Simu, sb. pr. Siméon", 344/25.sin, sb. n., pl. sine sein",

11/6 274/10, 332/21.

Sinna, sb. pr. nom d'homme",325/3 1.

singur, A, adj . seul", 35/.6.

www.dacoromanica.ro

486 TACHE PAPAHAG/

sinze, 322/26; V. stndze.sit-1351°4re, 218 in ; vezi sdr-

ImItoare.sirghèscu, 114/12; vezi sdr-

grescu.sirghit, A, adj. libre", 270/4

vezi stltghescu.sirgl'éscu, vb. IV donner

cours ; trainer'', 8/9 ; vezistrghescu.

sirmke, sb. f. pauvre", 19/13.sb. f. miette(s)", 10/8.

Sirminilt, A, sb. pr. habi-' tant de Samarina", 186/5.

sirrnu, vb. I n6parpiller (lesmoutons pour les faire pal-tre)", 246/7.

slab, sb. m., fill plural mal;incovénient", 65/9, 87/15.

slab, A, adj. mauvais, m6-chant, 312/4 ; maigre ; fai-ble", 158/8.

SlAtina, si?. pr. localité enRoumanie", 126/32. .

slabittp, sb. f. ma'', 232/14.Sliceani, sb. pr. village en

Thessalie", 23/28.sminit, 5, adj. soufflé", 21/8.soicra, 25/9; vezi socru.scare, sb. m. 36/26,

158/; vezi duc.soArtdsoirte, sb. f. sort, destin ;

naissance", 319/16soc, sb. m. sureau", 147/16.

singuratAte, sb. f. solitude",229/13 (savant).

sInur, sb. n. frontière ; con-fins", 57/5.

siptfiminA, 48/25, qisiptiminfi, sb. f. semaine",

300/23.sirin, A, adj. serein", 310/20.

sb. f. soie", 82/3.sitiràt, A, adj. moissonné ;

more, 256/17.sivdae, 226/22 sivddI), ;

sivdale, sb. f. amour", 34/ii.sivda, sb. m., pl. sivdddz, 93/23;

vezi sivdae.sihate, 162/7; ; v. saute.silighèscu, vb. IV libérer",

137/8 ; v. seirgrescu.silighit, A, adj. flottant",

221/0*

siltinate, 129/6; V. sältdnate.sitnir, sb. n. bât", 327/3.SimbAtà, 120/15; v. Sdrnbdtd.Sin-Came, sb. pr. la (fête

de) Saint-Georges (23 avrilv. s.)", 204/13.

Sinfirina, 170/6; v. &him-II-Ina.sitntu, 5, adj. saint", 300/8.sin, A, adj. sain, bien por-

tant", 128/21.

sindze, sb. m., Uri plural,sang", 93/26'

sinitbs, 5,,adj.; v. sdndtos.sinitbs, adv. fortement",309/13.grit. sunt, 282/2; V. MI.

www.dacoromanica.ro


sb. f. rate", 269/20.spregifir, 197/3.; V. sprigiur._spri, prep. vers ; apt-6s", 162/16,

170/e.sprigfitr, vb. I conjurer", 232/22.spitibir, vb. I réduire en

poussière ; anéantir", 39/23.s pima, sb. f. écume", 252/16.

spun, 273/7; vezi aspan.spunare, sb. f. action de

dire ; exprime, 325/10.sst, interj. onomatopéique =

tais-toi !" , 217/0Stamùlf, sb. pr. nom d'hom-

me. 22/4.

stine, sb. f., pl. stdn'Iurl paremoutons", 226/25; vezi

eare.stire, sb. f. (action de) res-

ter", 343/29.StAtina, sb. pr. nom d'homme".

37/17-stall, vb. I rester, s'arréter",

64/15'Stavrù, sb. septembre", 307/i.StA-MArle, sb. pr. la Sainte

Vierge, 294/20; Kermesse (15salt, v. s.)", 157/g.

stAmtnA, 180/7; v. sipteirtand.stank', 31/12; V. stinci.steio, 14.V2 §1steitfa, sb. f. étoile",stepsu, sb. n. faute, tort,

&lit", 313/6.SterTia, 22/6, 4i:

socotaila, sb. f. compte"," /7,(savant).

sberu, à, sb. §i adj. beau-père, belle-mèrea, 60/5, 25/9

sòe §i stoi (sole), sb. f. sorte,espèce : te se ?=comment?,93/14 ; altei soi = sinon, 78/13parents, proches, 36/6, /28;naissance, origine, parage",295/26.

Sòlomon, sb. pr. Salomon",311/3.

sbinnu, sb. n. sommeil" ,315/20'One, sb. f. fin", 269/4.sord = sone : tu sonl A (la)

fin des fins", 163/17.sor, 25/13, 40/24, 4i

sen-A, sb f., pl surclri soeur",45/2.

sbrbu, vb. I V (surghire) boire,310/17 dévorer (des yeux),298/29'

SOt, A, adj. i sb. compagnon,camarade", 32/17.

stloira, sb. f. perche", 82/12.spità, sb. f., pl. spat ros

(du métier A. tisser)", 227/17.spel, 349/4; v. aspe!.spes, 4, adj. épais", 342/33.

spida, sb f. vent, ouragan",206/22.

spindzurit, A, adj. baissé",53/9; v. aspindzur

spistrèscu, vb. 1V nettoyer;tuer", 145117.

www.dacoromanica.ro

488 TACHE PAPAHAGI

Stérliu,sb. pr. nom d'homme"38/1414.

stèrnA, sb. f. espèce de ci-terne que l'on fait dans lesterrains pierreux et dépou-rvus d'eaux", 242/11.

sti, prep. sur, au-dessus",260/20;/ ; v. pisti.

stita, sb. m., pl. stihiezdz,dragon fabuleux", 91/19.

261,31; v. stihio.stihiusèscu, vb. IV maçon-

net% murer", 73/15.stirnbs, à, adj. pierreux et

aride", °/13; V. stern&stivAre, sb. f. bottine",stizmA, sb. f. mur(aille)",

233/16*

stizmusèscu, vb. IV ,,fairedes murs",

Stt-MArie, 157'9;stiminA, 51/; v. sternztner.stink 147/10 ; v. Shine.stinga, vezi asting(u)Sti-Vin'iri, sb. pr. Kermesse

(25 juillet, v. s.)", 157/8'stoc §i stog, sb. n. ,tas",

269/ 311/

stble, sb. f. habit, vétement",252/6.

sb. f. ameuble-ment, mobilier", 325/8.

sb. n. habit",/31/ 26.

stratiòt, sb. m. fantassingrec",

"V20

187/25.

strati!), sb. m. armée". 189/29.stra, prep. au-dessus", 337/25;

vezi std.strAbit, vb II traverser, pé-

nétrer", 325/6.streAhA, pl. strehl, 288/3; v

astreahei.strès, A, adj. serré ; ceint,

181//25, 6' "v-.", 279/2-

stri, vezi strd.stricatoAre, sb. f. passoire

de laine servant aux froma-geries" : Grecia u-ari stri-cdtoarea aruptd= Grecul ela, e lipsit de curaj, 7/13.

stricòr, vb I passer, filtrer ;s'écouler à travers", 233/6.

strig, vb. I crier ; parler",301/3930.

strigkre, sb. f. action decrier ; cri", 189 12.

strimtu, d, adj. étroit" 335/s.stringu, vb. Il étreindre,

serrer", 90 26.

stri, prep. sau-dessus, toutprès",15/14, 293/14, 301/9.

strIbAt, 255/32; V. strdbat.strImbu, A, adj. de travers ;

A. faux ; injustement",strimbu; vb. I tordre ; gri-

macer. 184/5.

stringu, 281/2;/ ; v. stringu.strucinèclzfi, vb. f écraser,

écarbouiller", 232/13.stt fit-1ga', sb. f. endroit où l'on

'11/22.

www.dacoromanica.ro

169/22.


suratd, sb. f. soeur, amie,sitf lit, sb. n. souffle, &me, compagne", "5 5.

esprit", 67/3. sfirdu, a, adj. si sb. sourd",sitflu, vb. I souffler", 94. 47/

/sufrindzeafta, 252/17 21§i

surghire, sb. f., vezi sorbu.sufrinteiClii, sb. f. soured";vezi dzeand. surin, sb. n. lieu exposé au

sug, vb. II si Ill sucer; têter", soleil", 266/3o.

52/ 204/

sugar, sb. m. (agneau) quitête encore", 113/16.

add, sb. f. lance ; pal",276/7

Suliman-aga, sb. pr. guer-rier turc", 367/i

Sultan, sb pr. Sultan", 306/9.Sultana, sb. pr. nom de

femme', 271/3.SUM, prep., 16/3 ; vezi

sùrpu, vb. 1 renverser;vaincre", 58/32, 278/26.

sb. n. escarpement,précipice", 57/7.

surtèl, sb. n. éclat de bois,czpeau", 306/19.

SUS, adv. »en haut, dessus,170/4.

sùschir, vb. I soupiree, 29sù ch ir, sb. n. soupir",286/23.

trait les brebis", 168/7, 361/2. Sum-Chètru, sb. pr. Saint-stufbs, A, adj. épais", 30811g. Pierre", 180/1.stuhie, sb. f. parure", 32/1. Sumèdru, 205/to §i,stuputbs, A, adj. touf fu", Sum-Mèdru, sb. pr. la (fête

252/12. de) Saint Démètre (26 oc-su, art. m. poses. enclitic, tobre v. s.)", 205/19.

60/son", 5. sumnuròs, 5.,adj. somnolent,su, prep. sous", 16/15; V. surn. ensomeillé", 301/18.subtire, adj. 247/11; v. suPttre. sumsoira, sb. f. §i adv. des-sticAche, sb. f. rue", 121/2 sous du bras", 32/8.siicicA, sb. f. excrément", sun, vb. I; vezi asan.

81112. sun stint, 6°/11; V. hiu.sudoare, sb. f. sueur",366/17; sun, prep. sous°,

soarie slab la-aruo sudori sunsoaril, vezi sumsoard.soarele cel slab 1'1 trec nä- suptire, adj. subtil, grêle",duselile, 158/8.

385/5.suflAt, sb. n. souffle, respi- surarif, pl. de la sorc7, 101/26.ration",

www.dacoromanica.ro

.490 TACHE PAPAHAG1

suschirire, sb. f. plainte,soupir", 263/,24.

suschirbs, adv. douloureu-sement", 199/7.

sfità num. cent°, 297, 5.

stità.ta, sb. f. compagnie",20/10 239/16.

suvAlnità, sb. f. navette (detisserand)", 227/16.

gcrumAt, adj ; ar-dent", 250/1, 277/8.

scurtèclzù, vb. I accourcir,.écourter ; décapiter", 183/1.

scùrtu, 6. adj. court", 93/3.Scùrtu, sb. m. février", 2os/5.pa, 128/35; vezi ,Featid.geAmintreil'i, 229/; ; vezi Oa-

geäpte, num. sept", 39/9.5eAptespraviingiiit, n u m.

vingt sept", 143/10.

geaptedzati, num. soixante-dix", 237/4.

geAse, num. six", 21/21.geisprfidzate, num. seize",

315/7.

geàùä, sb. f. selle", 128/31.ved, vb. II être assis, s'as-

seoir"254/34; v.; jeioatd.

i. conj. et, aussi ; même",321/15*

sau 'qi, 29/12 ; vezi ; a-desea enclitic-etic : mdra-

ga, adv. ainsi", 8l/io.Sah, sb. pr. Schah", 79/25.gaidzAti,num. soixante", /"2,22.gain, 6, sb. §i adj. faucon

rapide, vaillant", 260/20,352/26.Sina, sb. pr. nom de femme",

319/16.Sarcuvetri, sb. pr. ,,mot to-

p ony mi q u e (n'om d'unesource à Tirnova(Monastir)",353/19

Arpe, 254/24; ; vezi garpe.garpà, sb. f. rocher", 90/15.SchipAri, sb. pr. village en

Thessalie", 47/i.d, adj. boiteux, do-

pin ", 298/23

gcop, sb. h., pl. $coclpe gour-din ; rossade", 111/33, 115/33.

gcret, ccrtá, adj. solitaire,malheureux, infortuné",289/29,

290/9*

gcretuèscu, vb. IV aban-donner, transformer en &-

44/4.sere,

www.dacoromanica.ro


ta-# särmana de .ea, 313/6.glamigtrell'i, num. m. tous

les trois", 67/7-,icie, sb. f., pl. $icdi, 187/21, §i

sb. m. pl. $icadz plai-santerie", 308/4.

gideire, sb. f. tranquillité",193/1.

gigirne, sb. f., pl. g igin'i,acorde, cordeau", 136/9.

gilvAre, sb. f., pl. $iiväri,large pantalon (desTurcs)" ,122/

i28.gil'e, sb. f. brin", 223/31.

sb. f. mouchoir (deT'oche)", 32/3, 46/1

gindilie, sb. f. orage, oura-203/23.gan",

$ipisca, sb. pr. village a-roumain en Albanie, N. V.Coritza", 25/17.

SipiscAn, sb. pr. habitant de$ipisca", 26/7.

SirgAn'IAt, A, sb. pr. habi-tant d'un anci en village a-roumain en Albanie", 29/9.

girpitht, A, adj. effrayé(comme s'il était piqué d'unserpent)", 336/I,.

girpitedzil, vb. I s'éffrayer(comme étant devant un ser-pent"), 274/25.

A, adj. désorienté,qui a perdu la téte", 85/7.

gitA, sb. f. apetit rameau vertdo pin", 251/17.

goiric, sb. m., pl. oariti,souris", 9/1.

gennburA, sb. f. petite pierre,caillou", 90/15.

gbput, sb. n. (tuyau par le-quel coule I'eau d'une)source", 271//10*

$05put, sb. pr. nom topony-326/29.mique",

gpirtuèseu, vb. IV courir, sedépêcher", 309/20.

$tefan-VodA, sb. pr. Eti-enne-le-Grand", 125/25.

gtérgu, 130/23; vezi a#ergu.vb. IV savoir, connaitre",

312/25*

A, adj. instruit ; connu",205/15.

gidr, vb. I siffler", 255/34.guiritre, sb. J. sifflement",

307/25.guirAt, sb. n. sifflement",

305/14*

givir, vb. I chuchoter, m ur-murer", 310/19.

guptirAre, sb. f. murmure",217/

11*

guptiredzil, vb. I, 226/33; vezi$upir.

$uputel, sb. pr. village a-roumain dans la région deZagori", 297/18 (vezi fig. 25,p. 299).

www.dacoromanica.ro

492 TACHE PAPAHAGI

sb. f. murmure", ner, faire le tour, 224/28

231/26.torcire", 276/7.

- ut, vb. IV (suttre) contour-

ta xirAte, sb f. malheur",167/24.

tAbilre, sb. f. bataillon troupequelconque", 275/13.

tAditne, sb. m. tisona, 210/33.tAcht, A, adj. silencieux, ta-

citurne" , 223/ 315/

till, 102/6 ; vezi pron. tejotAlcès(c), vb. IV écraser" ,

82//15.

t'Arare, sb. f. (action de)'cou per", 180/4.

a, adj. coupé, tué",21/15.

sb. f. coupure",280/28.

tAmbAre, vezi timbare.tAmpA, sb. f. sommet, faite",

225/12.

tApdr, sb. f. cognée", 2125.

sb. f. pare mou-tons", 213/9.

ateire, sb. f. silence", 316/3.tàfi, pron. (adj.) pos. m., f.

ta, ton, ta ; le tien, la ti-enne", 821/6.

ta, 223119, f. de la pron. táa.ta,. ca, '7128; vezi tra.tac, vb. II se taire, garder

le silence", 227/34.taha, adv. en apparence, on

dirait que", 94/30,tahi n A, adv. de bonne heure",

219/3.sb. f. troupe, suite, en-

tourage", 299/3, 328/ /g.tariii, vb. I tuer ; couper,

trancher" : oasprfri Fi si ta-rtana prietenii nu ne maivisiteazi, 30/23 ; tari-u tine-hot5ri§te, tu, "9/10.

tamim, adv. juste(ment)",307/24'

Tancidi, sb. pr. nomd'homme", 22/

tio, 32//; vezi pron. ta.tastru, sb. n. besace, pane-

tière", 83/2,.tata', sb. m., pl. WM7 père,

papa", 46/20voc. de la tata, 35111.

tAvA, sb. f. plateau", 215/2.

www.dacoromanica.ro

tek 224/6, 232116 -j ; vezi conj. ta.teAcg, sb. f. galne", 222/24.TègA, sb. pr. nom d'homme";

(Stertiur, 223/2.téhne, sb. f. métier", 72/17.tèndi, sb. f. tente", 72/17.tèntà, 99/29; vezi tendd.Tepelin, sb. pr. petite ville

en Albanie, 322/22.tèrsu, tersa, adj. mauvais",

261//10.

tes, a, adj. étendu", 61/0, 84/6.TesAiie, sb. pr. Thessalie",

186/21.

tetà, sb. f. tante", 25/15.tfechi, 139/26 ; V. tufeche.ti, acus. sg. m. si f. dela pron.

tine, 223/28.

ti, prep. A, vers, 24/26 j pour,223/23, 238/9",,yezi trd.

ti !, interj. de mirare, 307/34.ThisAlie, 186/18; ; v. Tesalia.tittère, sb. f. registre", 384/4.tigAne, sb. f. pale à frire",

60//14.

tigänsèscu, 60/3 §ithinsescu, vb. IV frire dans

une poêle".tihe, sb. f. chance", 308/24.tihilAiti, e, adj. malheureux,

déplorable", 280tihisescu, vb. IV advenir,

arriver", 188/22.tilègraf, sb. n. télégramme",

252/1.


sb. f. mille-per-170/5.

tindu, vb. II (é)tendre" 8'/Ig.tine, pron. pers., pers. 11 sg.

tu, toi", 293/9.tinir, A, adj. jeune", 191/14.tinireità, sb. f. jeunesse",

292//2.

tin'ie, sb. f. prix, 78/14; hon-néteté, probité, 312/15.

tin'isit, A, adj. h onnét e,probe", "/12.

tipsie, 298/7; vezisb. n. supplice, tor-

ture", 312/21.tischirè, sb. m., pl. tischiradz,

sauf - conduit, pass eport",175/12.

tiO, adv. ..juste, tout à fait",54/26.

tibùre, 159/2; vezi tdbure.flame, sb. f. équipageticinèscu, vb. IV penser,

songer".ficnèscu, 166 /7 -/ ; V. ttcfnescu.

sb. n. manteau delaine", 107/8.

tilòr, gen. si dat. pl. m. si f.de la pron. Mil, "3/18.

timbAre, sb. f. manteau delaine de chèvre",

tlinbtrà, sb. m. tambourN,22/2.timpinA, sb. f. tambourin",

157/

126 /33 -/ ; vezi Won

260/6.

",162/16.

www.dacoromanica.ro

494 TACHE PAPAHAGI

tort, sb. n. laine filée",Toscinie, sb. pr. :I'Albanie

habitée par les Tosques",324/29.

'59/10.

,' "7/18.

169/28.

tr41, 31/21; vezi trt0.treicit, sb. n. reinède, gue-

rison"

Nasta, 30716 ; nu-1'i turnarámintea nu l-au convins,312/29.

mené ; peint",249/29 ; V. trag.

hi, prep. pour",

11/10,

20/249

129/16,

96/6,

tot, sb. m., vieux, vieillard",214/23.

tot, f. toatä, adj. tout", '9/25.tot, adv. tout ; continuelle-

ment", 819/20.tòtna, 48/21 0

teduna sau totiinfi, adv. tou-¡ours, sans cesse", 48/12.218/10.

tra, conj. ca pour (que)",(cu subj ), 271/25.

frica, invar. mot onomato-peique", 227/17.

trick sb. f. sonnaille (motonomatopéique)", 342/12.

trag, vb III §i II »(se) reti-rer, 28/11 ; renoncer,. 58/29souffrir, 85/23; souffler, 147/20aller, marcher, 2.13/29 (vezicale) ; sérancer, carder,243/8".

tritni, sb. f. trame", 243/7.sb. f. échange, troc",

134/23.

trandifilä, 45/289 *itrandifli, sb. f. rose",142/13.trap, sb. n, pl. trapuri.val-

ion", 128/26.

tript(u), A, adj. parti ; tire,

tipsie, sb. f. braisière" ,"8/14.Olt, A, adj. altéré, mauvais",

344/17.

Ttrnuva, sb. pr. petite villeen Thessalie", 187/27.

tirtf, sb. f., pl. son", 107/6.toica, sb. f., pl. top planche

en bois ou demi cercle enfer qui sert de cloches dansles églises", 290/25.

tob.mnA, sb. f. automne",'99/23.

Todi, sb. pr. Theodore";227/24.Ton, sb. pr. nom _d'homme

(Apostol)", 223/26.Ton, sb. pr. nom d'homme",

342//15-

tòpà, sb. f., pl toad balle,161/3a.89/11 ; canon,

sb. f. »bale", 264/12.tor, sb. n.. pl. toare §i toruri,

»trace", 276/14.tbra, adv. maintenant", 48/12.tbrcu, vb. Il i III tordre, fi-

ler", 191/15.

tbrnu, vb. I (re)tourner, re-venir", 88/18, 48/5, 98/8 ;

toarnä Nasta Ii ràspunde

www.dacoromanica.ro

treimbur, vb. I trembler',303/

/3.treimur, 226/13 ; vezi treambur.trec, vb. Ill §i II passer',

242//3'

trei §i trel, num. trois",281/21.

treidzdti §i treidzatI, num.trente", 271/2.

tri, vezi &T.tricitt, a, adj. .,passé, 79/29

agé, vieux", 226/1.sb. n trefle", 226/8.

trimburire, sb. f. peur",187/34.

trimurAre, sb. f. tremble-ment, frémissement", 231/9.

tri, 20/3, 34/13 ; A la place de",88/2 ; vezi trd.

Tricbl, sb. pr. ville en Thes-salie", 2"1,3:

tridzeAre, sb. f. ncardage",244/3 ; vezi trag.

trimM, sb. f. masse". 218/23.21 18 ; dim, de la trap.

WA prep. jusque; juste-(ment)" 34 127/6.,

tr'oar', 249/17 §itr'oà.rd, 272/17; vezi ?ruoard.trop, sb. n. moyen', 313/15.tr6put, sb. n. bruit (de trot)",

27711, 279/19.

tru, prep. dans ; a, parmi ;sur", 25/10, 39/9, 291/10.

trumpètà, 282/4; vezi turbetcl.

17/249

ANTOLOGIE AROMiNEASCA 495

trunduèscu, vb. IV secouer,ébranler", 17/21, 269/14.

truoitra, a d v. immédiate-ment", 292/16.

trup, sb. n. corps.; tronc",24/18, 342/7-; era pri trup =nu-i mai trebuia nimic,:4312o.

tu, prep. 278/22 ; vezi trutuchèscu, vb. IV fondre, dis-

soudre ; dissiper ; détruire",42/ 233/21.

tuchlt, A, adj. apaisé ; fondu;étouffé", 232/29, 348/4,

tuchia, sb f. : ca real tru tu-chilli comme une bougiequi est pre't de s'éteindre",292/25.

tucu, conj. mais", 8i/o.tida, sb. f. buisson ; sorte

d'herbe (v. cipet)tufèche, sb f. arme, fusil",

229/17.

tufbs, A, adj. épais", 26/1

276/1.

sb. f. long baton ;houlette", 82/12 224/10.

Tull', 254/25 §iTùlqa, sb. pr. 107 27; v. Toll.TumilzA , sb. pr. mot topo-

nymique", 279/15.tiindu, vb. 11E i II tondre",

35/21.

tupoirà, 339/4 *i

tup6r, 323/21; vezi UponturbAre, sb. f. rage", 232/31.

/4237/18,344/20rn

www.dacoromanica.ro

496 TACHE PAPAHAGI

turbat, A, adj. enragé, fu-rieux", 279/7.

turbètà, sb. f. trompette",22 /

/ 2.

tùrbur, vb. I troubler, agi-ter", 327/14.

Turc(u), sb. pr. Turc ; Tur-,quie", 32/24, 187/16.

°Ana, sb. f. prodige", 183/20.Oeama, adv. §i adj. invar. un

peu", 310/8; V. ruihiamd.sb. n. base,. fonde-

ment", 312/27.

Oimò, sb. m., Pl., O i mà d z,

tal, particuli intrebuintatidesemna nevasta cuiva,"/ts.

tap, sb m. bouc", 277/27.

0

turnit, A, adj ,,tourné; ar-qué% 128/5.

turnata, sb. f. retour", 201/26.turnatiira, sb. f. retour",

55/25*

thrtd, sb. f. galettea, 94/5.tiaturfi, sb. f. tourterelle",

312

turtèscu, a, adj. turc", 144/15.turii§te, vezi tciru*.tuWzù, vb. I tousser", 309/8.tut, 6, adj. 23/269 39/21, 42/3 ; V.

tOt.tut, adv. 46/28; vezi tot.tutiputa, sb, f. avoir, fortune

(moutons, chèvres chevaux,etc )", 97/16.

Tuzia, sb. pr. localité prèsde Catérina", 342/23.

colère, courro u x", 95.

Oimn'earna, sb. f. encens",273 / t

2u.

0 I m n'iu, sb. pr. n o md'homme", 93/7.

e, adj. géant", 163//28'

tara, sb. f., pl. tdruri terresable",3 /28; pays";48/17,66/1_,86

128/27 (savant).

Tùrchi, les Turc s" (motgrec), 199/9.

Turchie, sb. pr. Turquie",43//26*

turchipsèscu, vb. IV forcerembrasser l'islamisme",38/3.

turès, vb. IV jeter" , 81/12.

turtle, sb. f. espèce, sorte",8/21,

tfirma, sb. f. troupeau",289/1o.turnare, sb. f. retour ; ac-

tion de reprendre", 244

www.dacoromanica.ro

tartarac,sb.n sorte d'herbe",144/17. -

tag*, vb. Ill §i 11 tisser",243/8.ta,"dat. sg. m. §i f. de la tine

3.2122; vezi it.tin, 281/33; vezi fin.-prithe, sb. f. sandale (des

paysans)", 1(7/9.te, pron. rel. §i interog, que,

qui, quel; pourquoi?" 21/4,

2115, i84/; ; 5. quoi.bo-n", 9/9.tea, 290/25; vezi tel.tea dzitea, 98/0, 140/i ; vezi

dzic.lea°, vezi pron. tea.teirg, sb. f., pl. feri cire ;

cierge", 272/23.

te-ca!, loc. adv. pourtant,cependanta,

tel, pron., adj. dem.. celui,celle", 36/,9.

tern = detem, vezi dzic.tem.. durem, 541e, 37015; vezi

due..temuricA, sb. f. ,,thym", 2a2/5.$er, 15917.

Orbu, sb. m. cerf", 269/9.sb. n. cerceau".191/16.

tèsturOsta (m.), A, adj. dem'»ce, ce-ci", /82- 24.

$0, tea, adj. den) , 24/5; v. tel.tigArà, 207/15, 4itharl,-sb. f. cigarette", 398/12.War, sb. n. Mike`, 218/13.

ANTOLOGIE A ROALLNEASCI 497

32

filbr, gen. §i dat., pl. m. f.de la pron. tel, 2616,

$lintU, A, adj. ceint, ceinturé%127/.

vb. I souperg, 188/26-$inire, sb: f. (action de)

souper", 109/5.$Ing, sb. f, soupera, 25/3.tindzatl, num. cinquante",

108/8.

fine, pron. interog4i rel. qui",119/22

$ingu, vb. III *i 11' ,:ceindre",83/4.

Oliva, pron. quelqu'unt,274/154tint, 2110; vezi:tinti, num. cinq", 276/n.tiritbr, e, sh. §i adj. ;,men-

diants, 352/7.$ispradzate, num. quinze"

809/74

$ispr4v'Ingiti$, num. vingt-cinq", 811/14.

ilsta, adj. dem. ce, ce-cr82/23.

tititte, sb. 4.forteresseu;26/26.tift, invar. mot onomatopéi-

que", 65/20.tiva, pron. nehot quelque

chose, , 31V26; rien, 232124

par hasard", 197/19, 197/23.ti, dat sg. ni. íf. de la tine,

56127; V. it.

Via, A toi", 254/15 V. if..

www.dacoromanica.ro

498 TACHE PAPAHAGI

thl, vb. 111 §i 11 ,tenir, entre-tenir", 8/13, 23/3.

108/; V. druhe.s13. f. sein, mamelle",

71/5.

U

254/m; vezi :sb. pr. nom d'homme",

263/1.

tupAtä, sb. f. hache", 83/3.

uhtire, sb. f. 'soupir, gémis-sement", 240/2

uhtèdzil, vb. I soupirer /22.

uldie, sb. f. ressemblancefdrd Odie sans éga1at278/22.

uiiisèscu, vb. IV are pa-reas", 20/8.

uità, sb. f., 87 13; dim, de laoaie.

ul, acus. sg. m. de la el, 115 8 ;vezi t/.

umbrit, adj. ombragé" ,

250/122

umbratà, sb. f. abr..' de ver-dure", 229/13, =75114.

fimbrà, sb. f. ombre", 148umbrbs, A., adj. ombreux",

318/2.

vb. I enfler, gonfler ;remplir", 842/27.

iimplu, vb. III i II (r)emplir;charger (un fusil)", '7 26.

un, itid, num, §i adj. nehot.un, un'e", 243/5, 225/14 ; unas'dute. n'o slibe§te, 15/6 ;

u, acus. sg. f. de la ea, §ipron. pers. n. elle, la, ;

cela, le, 1' ", 181/18, 3'l7/11.

u, pentru easte (vezi hili),248112,vezi (ardit); iu-O-'u...vrutata? unde mi ti-i iubita ta?,248/112.

la, 122/; p erf. de la vb. ou.ubòr, sb. n. cour".46/16, 269 18.uc5, sb. m., pl. ucidz ocque

(poids turc)", 123/9.ud, vb. 1 mouiller", 23h22.ud, fi, adj. humide, mouillé",

260/

udie, sb. f., pl. uddi chambre",225/1o.

udAt, à, adj. mouillé", 199 3.

uda, sb. m., pl. udadz, 89 /7 ;V. udae.

sb. n. pis (de labrebis)", 90/26.

uf I, interj. ouf !", 188/32.

ugiac, sb. n., pl. ugiacuri,cheminée, foyer, atre", 92/19,

sb. f. vipère", 80/10.

www.dacoromanica.ro

urdzicg, sb. f., pl. urdziti,ortie", 184/.

ureitcl'e, sb. f. oreill' : ifloa urecrile l'i asurzia,188/3.

urfin'e, sb. f. l'ensemble despauvres; misère", 178/23, 338/27.

urTie, sb. f. colère, courroux",181/4.

uryisit, A, .adj. emporté, cour-rouce, 180/21.

uriclime,'/28 ; y. uriiciune.9

urit, 'A, adj. dangereux; noire",188/20; 313/13.

uriteatà, sb. f. mesa", 226/28.firlu, 267/23; vezi aurlu.iirmA, sb. f. trace ; sillage",

163/ 223/

urn'éscu, vb. IV fondre sur",128/9, 277/26.

iirsà, sb. f. ourse", 9 2.Ursa, sb. pr. nom de chienm,

112/19

urséscu, vb. IV désirer, 67/20;veuillez, je vous en prie",302/24

iirsu, sb. m. ours", 315/7.ursilz, A, adj. §i sb. maus-

sade, morose", 158/23.urtAc, sb. m. compagnon, ca-

marade", 162/3.uscAt, A, adj. séché", 107/33.I./sic, vb. I sécher ; dépérir",

121/ ; V. usuc.ustfirà, sb, f. chaine",

243/2. '


Costa and te lu-avdza .Costa .dupi ce it asculta,109/; Turtiri v'inea und-und= Turcii veneau mereu, 189/19;eraii und cu-atel'i di-a noap-til' et . erau tovari§i cu bri-ganzii, 3O7/11

-finioira (und-oard), adv. unefoie., 82/10.

ilnAsun'a", adv. immédiate-ment", 78/33, 314/24.

ùnclfi, sb. f. onde, floe, 215/3,281/13.

undzèscu, vb. IV paraitre,sembler", 78/15, 269/23.

fingre, sb. f. ongle ; cornedu pied de cheval, sabot",g 102 342/31.

iitimu, 80/6; vezi om.uparit, A, adj. ardent", 157/16.urAre, sb. f. action de sou-

baiter".ùrà, sb. f. haine".uraciime, sb. f, bénédiction",

85/17.urdscu, vb. IV hiir, &tes-

ter", 1653.itrclA, sb. f. sorte de fromage

spécial qu'on trouve chez lesAroumains", 107 21.

iirdin, vb. I s'enfiler, se suc-céder (chemin faisant)",225/15.

urdzit, A, adj. (cheval) quia mangé de l'orge," 343/19.

ordziscu, vb. IV ourdir",248/3.

www.dacoromanica.ro

500 TACHE PIPAHAGI

usfic, vb. I faner, flétrir ; dé-périr", 262/8, 294/19.

fige §i u,i, sb. f. ,,huis porteTM,119/ 314/

8.

I. va, pers. Ill sg. indic. pres.de la vol, 353/18.

2. va, particula servind la for-marea viitorului §i a subj ,

5/

vahl I, adv. peut-8tre',28/8.vai, 5/3; vezi va no. 2; peut-

are", 312/23.val!, interj. hélas 1 malheur I",

289/11.

/Ale, sb. f. vallée, vallon",267/22.

Vali, sb. pr. gouverneur gé-néral (d'une province)a,162/1

valt, sb. n. lieu rempli delaiches",

varcA, sb, f., pl. vdrti bar-que", 344/7.

VardAr, sb. pr. fleuve quise jette dans le golfe deSalonique", 73/13.

varliga, adv., 24/13; vezi a-varliga.

vas, sb. n. cruche", 34 7.

Vasila sb. pr nnom de femme",37/29

V

Uvra, sb. pr. ,,Elékoreu,Juif",8/10.

Uvri86, sb. pr. femme juive,8/14.

si'ac sb. n. basilicVasPchegfd, sb. pr. nom de

femme", 83/25.vas' A-, 19/r); V. vVasilita, sb. pr. montagne

dans le Pinde", 307/14.vAtäm, vb. I tuer", 22/8,

392/29.vittr4, sb. f., pl. vdrtri foyer;

maison", 287/3»vA, dat. §i acus. pl. m. §if. de la voi, 301/4, 315/20.vd, pron. refl., pl. de la35/

18.

va, enclitic pl. pentru vas-trup d, 16/151 27/27.

vAcAr, sb. m. vacher", 343/32,vfiloagg, 224/118 ; V. vuloagd.

31

vdrnu.1 31/ 127 ; vezivdr' vdrd,

värnäoard, adv. jamais",228/

vdrnu, 5.5 226 / -/8v. vir.viisilchèscu, a', adj. royal",

(6/19

vdsil aife, sb f. reine "

www.dacoromanica.ro


vète, sb. f., f5rà plural, avoir,fortune, bien", 289/g.

vicnès, vb. IV crier", 8I/5.videA16, sb. f. lu mi ère;

clarté", 214/20.

videkre, sb. f. action de voir;vue, regard", 182/13.

vie, sb. f. trou (de mine)",91/27.

Vilarde, sb. pr. Bérat (villeen Albanie)", 26/17.

vilèndzfi, sb f. tapis, con-verture de laine tissée parles femmes aroumainee,12916.

Vili$tin, sb. pr. petite villeprès deVolo (Thessalie)",22/6.

vlmtu, sb. n. vent ; tem-paeap 29/2.

vin, vb. IV venir", 82/10.vink, sb. f. veine, artère",

90/6

vindeire, sb. f. (action de)vendre", 131/34.

vindic, vb. I guérira, 27/18.vindu, vb. Ill §i II vendrea,

24/23'

Vinètic, sb. pr. affluent dufleuve Bistritza", 22/13.

Vinitie §i Vinitie, sb. pr.Veniseu, 27/4, 325/n.

vintu, /14; V. VIM&Vin'iri, sb. pr. vendredi ; la

Sainte Parasquève, 300/..

vAsil'e, sb. in., pl. veisinadz,roia,

vAtAmire, sb. f. action detuer" ; v. vitimare.

väTämit, A, adj. blessé; tué",40/4.

vAzùrà, sb. f. dcho, tinte-rnent des cloches",

ye awed, il avait", 82/24.veArà, sb. f., pl. yell été",

112/4

veirde, adj , pl. verdz(f) vert;verdi, verdoyant", 26/18.

veltrdzA, sb. pl. légumes",184/7.

veArga, sb. f., pl. verdzi,verge", 83//5.

vècl'iu, e, adj. ancien; vieux","/11. "7/4.

ved, vb. H voir", 20/16.vèduv, vècluvd, adj. §i sb.

veuf, veuve",/7/ 16.

venètcd, sb. f. monnaie d'orde Venise", 304/17.

ver, A, adj. §i sb. cousin,cousine", 254/26.

vereifik, sb. f. honneur; con-fiance", 22/27.

vèrgura, sb. f. vierge", 3l5/34.Vèr71a, sb. pr. petite vine

près de Salonique, habit&par de Aroumains", 342/24.

vèrsu, vb. I verser", 233/16,v4tu, sb. n. drap*, 252/e.

www.dacoromanica.ro

502 TACHE PAPAHAG1

vin'it, A, adj. violacé, griviolet", 100/6.

vinritA, sb. f. arrivée", 224/2.vir, 88 tig ; prima silabi din

Viroand.Vira, sb. pr. nom de femme" ,

340/118.

virdeitA, sb. f. verdure"340/2525

virin, sb. n. amertume, cha-grin profond", 285/5.

virnit, A, adj. attristé", 17/5.Viro,anA, sb. pr. nom de

chienne", 86/4.virsat, A, adj. fondu, coulé",

119/21.

sb. f. puissance,force", 90/9.

viruès, vb. IV croire",/82,24.visciit? A, 162 /15 -/ ; V. nviscut.vi§init, A, adj. n(couleur) ce-

rise", 253/10.vitfirifi, e, sb. chevreau d'un

285/11.an",vitin, A, adj. voisin", 225/23.vizir, sb. m. vizir", 298/12.vi, vezi vd.vipsit, A, adj. infortun é,

triste", 163/7, 168/18.

vir, A, 64/20, 268/25; V. virnu.

vitAche, sb. f. or, doré",27/3.

virt, invar. A peu près", 776.virnA, f. de la virnu.virnAoArA i virnd-oard, adv.

njamais, 7/20, 63/e ; oncques";79/116*

virnoArA, adv. quelquefois",273110 ; v. vtrndoard.

virnu, vtrnd, pron. nehot,personne, 58/22; quelqu'un",278/

/11.virstnic, A, adj. plus agé",

226/4.virtòs, A, adj. fort ; puissant'',

188//23.

virtbs, adv. vigoureusement",243//9'

virtiite, 279/10 ; V. virtute.Virv'èscu, vb. IV répriman-

der, gronder", 62/22.8/16; vezi vdsif e.

vittlah, sb. n. outre (peaude bouc pour contenir de

8/4*

vitImare, sb. f. , meurtre, as-sasinat", 227/2.

292/14 ; vezivitimat, A, 43/2,

vdtdmat.vizèscu, vb. IV résonner, re-

tentir", 48/14.

VIAhu-hoArA, sb. f. villagevalaque (aroumain)", 38/7.

VIAhie, sb. pr. Roumanie"119/7

viAstar, sb. n. ,drageon",168As.

44/7; vezi L'Ate.VIThilt, ä, sb. Roumain",44/2,,,.voistrA, f. de la vostru.

www.dacoromanica.ro

Vermu, sb. m. vers".sb. f. atre, animal",

98//30*


V'

Vie, si). f. Juitea, 70/14, 272/11.Vin, vb. IV §i 11 venir, ar-

river", 272/11.

vrfindaluï, 7/21 ; v. vanda.vrut, A, adj. aimé", 28/23,53/17.Vrut, adv. affectueusement",

276/8*

vuivudA, sb. m. prince",'82/9.vulgArèscu, fi, 21/; v. vur-

gdrescu.vulie, sb. f. decision", 86/13.vuloAgA, sb. f. clairière",

zoo/5

vfiltur, sb m. aigle", 286/12.

vuluslt, A,adj.scellé, cacheté",136/s.

vurctolac, 272/21, 4i

vurcul'Ac, sb. m. dragon",.185//4.

Vfirgar, Vurgtirei, 59 14 §i

VitrgAr sau Vimar, sb. pr.Bulgare", 8/3.

vurgArèscu, fi, adj. bulgare",8/

VurgArie, sb. pr. Bulga-rie",

vurarescu, A, adj. de Bul-gare", 5/1 ; v. vargiiresca.

vuO, perf. pers. 11 sg. de laam, 51/7.

vutAnA, sb, f. Veratrum204/14.

plur. de la pron. tine,280/19.

voi, vb. II (vredre) vouloiraimer", 20/18, 29/28, 201/23.

vòlbu, sb. n, pl. volbari en-droit où l'on enroule lachaine sur l'ensouple posésur deux perches fourchuesplantées en terre", 243/8

vrAhnbs, adv. d'une voixrauque", 256/8.

vre!, interj. hé !", '3/24.vrei, particuli servind la for-

marea conditionalului trecut,9/19, 45/zo.

vreAï, 92/; vezi vrea.vreAre, sb. f. vouloir, vo-

lonté ; amour ; assentiment,gre, 131/98, 267/13, 302/7.

vreAre, condit. de la voi : caevreare = de va don, 19721.

vre ANA, sb. f. bruit, va-carme", 19/5, 231/28, 238/18.

vrin, A, 82/7, §ivein, A, '60/19; vezi vtrnu.vrInda, 242/21 ; gerundiul de

la vof.vast& sb. f. age", 3"/13.vremdu, sb. n. bruit, fracas",

189/5.

www.dacoromanica.ro

504 TAPHE PAPAHAGI

v'in, sb. n., pl. v'inuri, vin",118/0.

WineAre, condit. de la inv'ine 2re de-ar sosi,

260/5*

v'int3.,-hit, num. vingt",v'inglä, sb. f. sangle", sous-

ventrière", 131/4.

xettnA, sb, f. l'étranger, pays&ranger' 262/3.

xen, A, adj étranger, quiappartient à autrui", 7/6.

xére, sb. f. sécheresset,184/10.xifAc, vb. III i II défaire,

guider, vendre", 178/2.xiftér, xiftèrci, sb. §i adj. e-

pervier ; homme a gil e",45!5,20.

zacaciii, vb. I accrocher",82/

/3.zacid, 338/33; vezi dzadd.Zaybri, sb. pr. région mon-

tagneuse dans le Pinde",27/13.

zambl la, sb. f jacinthe","4/23.zire, "3/23, 333/17 ; V. dzare.

X

v'is, sb. n., pl. v'ise réve,songe, vision", 35/14, 270/0.

v'Isèdzü32/13 ; V. nv'isedzii.v'isteAre, sb f. trésor":248/4,

303//22.

e, adj. vif, vivant, envie", "9/28.

xinatate, sb. f. l'étranger",319/; V. xeand.

xinit, A, adj. expatrié, étran-46/7, 157/14ger",

xinitle, sb. f , "7/4; vezi xi-ndtate.

xinitimén, xinitimend, adi.,351/8 ; vezi x

xurséscu, vb. IV raser",'37 30.

zhte, 324/15; vezi dzate.sb. f temps ; di zd-

inane = depuis longtemps,d'autrefois, de jadis", 218/26.

zdnghle, sb. f. étrier", 296/26.sb. f. cape; cap*-88/4chon",

www.dacoromanica.ro

ANTOLÒGIE AROMiNEASCii 505

zirels, adv. gaiement, en ri-ant", 81/2.

zAvon, sb. n. voile", 335/2.zfiza6scu, vb. IV bourdon-

net." , 227/26.

z bor, sb. n., pl. zboare mot,parole; discours", 716.

zbor, sb. n. vol", 133 13 ; V.

azbor.zbor, vb. I, 25/26, 157/24 ; vezi

azbor.zburAscu, vb. IV parler, cau-

ser", 29/12.zdtpInèscu, vb. IV jeter de

force par terre, terrasser",1S5/17.

zdurclit, A, adj étourdi" ,264 23.

zeànfi, vezi dzeanci.Zéga, sb. pr. nom d'une

grande famille de Feirseroti",204/3'

zgher, 200/; ; vezi azglzer.zghic, .§i zghicut, sb. n. cri",

65/ts, 262/4.zghilèscu, vb. IV crier, pous-

ser des cris ; retentira, 42/20,289/21.

zeirléscu, vb. IV écarquillerles yeux", 279/26.

zgl'és cu, 167/98; V. zghilèsco.zgrim, vb. I gratter ; égra-

tigner", 9/10'zgroimic, vb. I grincer des

dents", 279/26.zgOrA, sb. f. scorie, crasse".

zic, 81/2; vezi dec.zilips6scu, vb. IV désirer

ardement, convoiter", 89/8.zilipsit, A, adj. convoité",

325

sb. m., fit-a plural eon-voitiseé, 325// 8.

sb. pr. nom d'homme",24 //5.

zic, 324/6; vezi dztc.zInghie, 297/; V. zeinghie.zipItèscu, vb. IV fouetter",

249 // 21*

zirchlA, 88/10 ; V. zärculci.zftiA, 320/31 ; vezi dztizei.zlApe, sb. f., pl. zleicizi (bête)

fauve", 89/26.zloatA, sb. f. les trois quarts

d'un gros", 17819.sb. m. dragon fabu-

leux", 296/24*zmoAtic, vb. I écraser",Zmdlca, 29 '/I Zmiilcu, 89/4 §iZmblica, sb. pr. le sommet

le plus élevé du Pinde",23/22.zmuldzeAre, sb. f. action

d'arracher", 163/2.zmùlgu, vb. III i II arracher",

60/7.

znle, sb. f. dommage, degit",362/9.

znifirA, sb. f. framboise",2821

/ 6a

nr5., sb. pr. non'. de femme",254/28'

www.dacoromanica.ro

506 TACHE PAPAHAGI

zòre, sb. f. hate ; soin, in-quiétude", 165/10, 177/27.

zità, 337/4; vezi zhiä.zugravsèscu, 290127, §izu7rfipsèscu, vb. IV clécrire",

300//lidzuTrapsit, A, adj. p e i n t",345/17*

zulipe, 275/,0; vezi zlapezurbfi, sb. m. §i adj. rebelle,

révolté", 164/16.

zitrlu. A, adj. fou ; en dé-sordre", 272/18, 28(1/24.

zvèltu, zveltd, adj. svelte",297/

/ 14.

zvèreA, sb. f. nuque", 279/18.zvinturitre, sb. f. nchasse-

neigea, 336 29.

zvIngInèseu, vb. IV ronfler(comme une toupie)" ,

252

zvon, sb. n. voile",vezi zeivon.

217/7,316

www.dacoromanica.ro

adj.adv.ar.

art.card.cond.conj.dat.dem.dim.f. 1

fem. 1fr.gen..gr.inverat.imperf.indic. .

in fin.inter'.intrans.invar.ital.loc. adv.

adjectivadverbaromin

j articoll articulatcardinalconditionalcon junctiunedativdemonstrativdiminutiv

femininfrancesgenetivgrecescimperativimperfectindicativinfinitivinterjectiuneintransitivinvariabilitalianlocuiiune adverbialii

A BREVIATIUNIiNTREBUINTATE LA GLOSAR

megl.mmprf.

nedef.nehot.num.part.perf.

pers.

Pi.pos.pr.prep.pres.pron.refl.rel.sb.sisubj.uni pers.vb.voc.

masculinmeglenitmaimultcaperfectneutrunedefinitnehotiritnumeralParticipiuperfect

ipersoanapersonalpluralposesivpropriuprepositiunepresentpronumere flexivrelativsub stantivslaysub jonctivunipersonalverbvocativ

www.dacoromanica.ro

INDREPTARI

Printre gre§el le st ecurate voi releva §1 acele d toritezmulgerei de I tere sau chlar de silabe in tu l t pa u ui, carear fi greu de indreptat sau de reconstituit din partea citito-

P. 16, r. 10 cit. hearhit. P. 92, r. 22 cit. a n'ia.PP 17, 23 93, 14PP

17

2121,29,p,29,

2162

19

,,

inglaos.nghiPs.greaa.Vcintä.

93, ,95,96,98,

2917178

s'mi.mu§atirei.fhturg.Turnindalul-se

29, 20 pitrunicl'ea.Pp

100, 10 , sculindalul-se111

PP

31,34,

2125

p, trä§I. 108113,

931

Tamam.di-ea.

36,41,43,

21617

, cagiunati.

PP

PP

117,122,

-125,

22717

p, mu- '1'

celni ¡I la prim-54, 25 ti§I. nare.56, 12 IP 126, 1 'N.

PP

PP

5858,59,

122612

, a tia.A pruch14.scrie.

129, p,

129,135,

81722

s'n'il'e.

Si6i,67,

2414

143,144,

1015,17

v'inghit.NnghIos.

11

17

11

73,82,

810

a n'ia. 145,155, "

810 piing.

77

12

85 p,

87,91,

I

221(

Picurarlu.zuvas1uva.isusira.

155, "15

13I

,

,

taclonun)

www.dacoromanica.ro

510 TACHE PAPAHAGI

P. 160, r. 10 cit. LI P. 295, r. 2 cit. s's'märiti.. 298, 18 s'nu-t.

303,» 18 vreare., 309, 20 $pirtuit-le.

30 alghi i curat.33 l'iundar.

4 v'inghit.311, 5 di.313,, 7 inl315, 16 ved.320, 18 , 'numa.324, 12 iu-l'i.

23 Papa-lanu#.2 veara tu

341, 3 calu, ne341, 8 vi bat.345, 6 Scrima.360, 1 tata-n'iu.380, 18 ca in 1.

P. 384, r. 32, col. I cit. agiurat.

ADAUSURIla

GLOSAR

Aura, sb. pr., 254/14- 1471/ ; ca te = cam ce, 89/19.

avsärtèscu, 22/26 ; ,. anvdr- [filie]..., 59/3.tescu. La pag. 435, r. 29, col. I; 17/4.

[al..; ca (si) - si", ''claci, [turuVe], 35/17.

161,, 4 duti.162, 17 licrin'ile.164, 2 inin'i169, 1 vrearea.

, 176, 2 S'veadä., 177, 13 Picurarlu.

189,» 16 , disviscut., 191, , 27 plindzi.

193, 32 si.215, 14 §tii,223, 3 u§e.225, 25 pirpodzle.231, 25 nipitrumtä.238, 11 S'noi.242, 6 Cruti.248,249,

2215

Gione.licil'i.

252, 13 optuspràv'in-ghit.

253, 7 sle.254, 14 a li.255, 9 V'ine.255, 24 InclrieatA.256, 21 läcrin'i.256, 23 glonri.

275, 16 plaialui.276, 14 tor.292, 1 ,, Te.294, 26 si s'.

384, 1, II agiutbr.409, 8, II foie

, 433, 10, II sous les,, 439, 8, 1 de.

440, 19, I genévri-ers.

441, 30, II s'l'ia.449, 8, 1 Incl'èg.

, 453, 27, I lipidz.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL:

CUVINTE CXTBA AMAN!, p. V-IX.PREFATIL XI-XII.INTRODUCERE 2, XIII-XLVII.

LITERATURA POPORANA, p. 1-102:

PROVERI3E SI GHICITORI, p. 5 11 luate toate din Pericle Pa-papagi, Din literatura poporand a Aromlnilor.

POESII LIRICE, p. 15-48:

ardicia Arnanlui, p. 15 Vezi varianti in Per. Papahagi,op. cit., p. 833.

antic di-Aminau, p. 15 Revista Frcitina, II, no. 17-18,p. 272.

Cintic di Avdelc7, p. 16 P. Papahagi, op. cit., p. 931.C ntic di Beata, p. 16 Miden, p 885.Cintic di Beala-di-Sus p. 17 Ibidem, p 949.Cintic di Cltsurd, p. 18 Revista Lilicea Pindului, 1, no.

8-9, p, 184-5.Gintic di la Gramostean'll'i di Coceara, p. 19 Frcifilqa,

I, 4, p. 53.Cintic di Coloriría, p. 19 P Papahagi, op. cit., p.864.Cintec di Cornu, p. 20 ibidem, p. 932.

I In dreptul fiecirei buciti aratäm dacä a fost publicati (qi decllocul de unde e culeasi) ori daca dupa cuuostinta noastrii n'a fostpublicata.

33

www.dacoromanica.ro

514 TACHE PAPAHAG1

Cintic di Doriatri, p. 20 Lilicea Pincfului,l, 10, p 219.antite din hoara Mirbei (7esalia), p. 21 Frätiria, I,

10, p. 158.Cintic dit Muacheauei, p. 22 Almanahul Mace.lo-Ro-

turn, 1903, p. 17.anti.lu a li Pisudcri, p. 23 Vezi variantele in P. Papa-

hagi, op. cit., p 882 §i 1016.Ctntic de Sämärinci, 23 Mid., p. 934.Cintite di la Farprotei di Seria, p 24 Frcitiela, I, 10,

p. 148.Cinticlu a hoarded $ipisca, p. 25 P. Papahagi, op. cit.,

p. 994-995.Cfntite di Vi/arde (Berat), p. 26 Ibid., p. 1018 §i 950.Cintic di Za.fori, p. 27 Ibid., p. 873.Cintec, p. 28 Ziarul Ecoul Mac,doniei, II, no. 10, p. 3.$irginlata ci Muscupuelaniu, p. 29 G. Weigand, Die

Aromunen, II, p. 10-12.Chztic fduirutescu, p 29 P. Papahagi, op. cit , p 942.Ctrzticlu a li valid, p. 30 Ibid., .p. 895.Vreare di Fär,sirot, p. 31 Ibid., 832.Vreare di Far,siroata, p 31 Revista Lumina, 111, 3 p. 69.Lilicea a vrearieeï, p. 34 -- P. Papahagi, op. cit , p. 932-3.

isusescu Greate, p. 34 Ibidem., p. 929.Dn-lu a picurarlui, p 35 Ibidenz , p. 938.Dimindarea picararluLltvuit, p. 35 Lamina, 111, 6, p. 164.Muartea picurarldi Nica, p. 36 G. Weigand, op. cit., II,

pag. 110.MUM' al Zisi al ¡Vasta, p 37 Revista Graiu Bun, 1,

6-7, p. 151.Mach! a Dirveleilor p 38 P. Papahagi, o?. &too. 1027-8.anticlu al Dona, p. 38 ' Ibiienz, p. 936-7.Cdpitanlu Nacea p. 39 lb.dem, p. 1019.Cintic, p. 40 -7 Frätteia, II, 15, p 239Cintic di jale, p. 40 Revista 14.L: donia,.II, (1889), pag.

160, no. 9.Ctrzticlu al Na..e, p.. 41 Macedonia, (1888),1, p. 87.Cfnticri al Fetu-Mare, p 41 P. Papahagi. op. cit., pag.

996 §i 995.Glonile Ilvuit, p 42 Ibidem, 854.Fratei Gluvara, p. 43 Grain Bun, 1, 8-9, p. 189'Xeanile din Weihie, p. 44 G. Veigand, op. cit., 11, p 84.Blcistemlu a xeanilor, p 44 P. Papahagi, op. cit., p. 881-2.,

www.dacoromanica.ro

Gionile dipärtat, p. 45 Revista M rcedoni,i, II, no. 33, P. 5.Cinticlu a Xinitluï, p 46 P. Papahagi Poesia instreimirei

la Aromtni, p. 27-28Arminile blastind puntea din Arta, p. 46 Din lit. pop.

Pag. 936.Bocet (nzirulo-fiti), p. 47 Ibidem, p. 977.La nzoartea unui tinir, p 48 Mi lern, p. 986.

Ft1LDE si LEGENDE, p. 49-73:

Armilla, p. 51 luid., p. 850-1.Feata i gionile, p. 53 Mid., 851-2Cinticlu al Guivara, p 54 Ziarul Arominul I (1910),

no. 18,Ctirveinar '710 tu 'n carvaae p. 55 P Papahagi, op. cit.,

p 938-9.Ctranarlu aromtn vittin .t di fila, p. 56 M. G. Obede-

naru, Texte Macedo-Rol itne, p. 173-177.Cdtranlu gione, p 59 P Papahagi, op. cit., 1053-5.Pddstemlu di muna', p. 61 Lamina, 1, 4, p. 92-3.Mortul bleistunat, p. 63 Vezi §i P. Pa pahagi, op. cit.,

p. 1048 50.Puntea din Arta, p. 67 Vezi Ibid., (variante), p. 1040-45.

PROSA. SNOAVE, TBAIJITII,11.1.:,N11:, p. 75-102.

Di Al Nastradin-flogea, p. 77 Lilicea Pindului, 1, 6-7,p. 137-8.

In vizir ea liante, p. 79 Mil., I, 10, p. 214.nu, tipa i lupa, p. 80 P. Papahagi, Megleno-Ro-

m'inri, 11, p. 7.Mincluno,sil'i, p. 82 'bid , 11, p. 17.Trt f 1711 are glziffi fan, p. 83 ' Lilicea Pindului, 1, 8-9,

p. 175-6.Trci fe furd oicurarl'i p 84 P. Papahagi, Din lit. pop.,

pag. 787.Pulla picurar, p. 85 'bit, p. 761-5.Picururlu t'apta zm fi, p 89 ThiiI, 797-803.Capra i lateafirle? p. 92 P. Papahagi, Basnze aromine,

pag. 205-7.Dafna, p. 95 Mi Ir, p. 179-184.

ANTOLOGIE A ROMINEASCX 515

www.dacoromanica.ro

516 TACHE PAPAHAG1

TREI BNLADE DACO-ROMÌNE, p. 103-149:

Celniclu Costa si Fulgi furlu, p. 105 Transpusä dupäG. Dem. Teodorescu, Nesii popnlare, p. 509-517.

Corbea, p. 119 Dupä G. Dem. Teodorescu, op. cit.,pag. 517-527.

Mrioara, p. 145 Dupä V. Alecsandri, Poesil populare.

LITERATURA CULTA, p. 151-334.

ZICIT A. MIAJA, p. 153-1 72:

Fudzi harada di la nol, p. 155 Ineditä.Toarrina 'n Pind, p. 157 Lamina, V, 11-12, p. 37-8.Moartea al Fulffer p. 158 Biblioteca aromineascä Lu-

mina, p. 43-53.Enoh Arden, p. 167 !bid., p. 5-42.Catea, p. 170 Lamina, II, 5, p. 152.

NICOLAE BATZARIA, p. 173-194.

Nu se-acaPi Armtnlu, p. 175 Frötil'io, I, 8, p.Picurarlu H igi-Done, p. 177 Lumina, 11, 5, p.Cu toartica, p. 179 1, 5, p. 69.Arose sunt di stnize, p. 181 Lumina, 11, 4. p 127.Nu Armintu, ma curaiia, p. 183 Fratieia, I 6, p 88.Kir Dim irhul di Armiro, p. 186 Lamina 11, 5, p. 137-140.Fdrci tatd, p. 191 Lamina, II, 6, p. 187-9.

CONSTANTIN BELIMACE, p. 195-207:

Dinandarea pclrinteascd, p. 197 Macedania, (1888), 1,pag. 78.

Picururtu, p. 198 Andrei Bagav, Carte de Alegere,1887, pag 35.

Uz cfntec, p 199 Lamina, IV, 1. p. 9.Mama tu-arniii, p. 149 Andrei Bagav, op. cit , p. 133-4.Ans'u cdrvdnar, p. 200 p 52-53.

p 201 ibid., p. 50P.curarlu ccitrd vruta hl, p. 201 Primal Almanah Ma-

cedo-Romtn, Constanta, 1900, p. 83-4.Cuxtut, p. 202 A. Bagav, op. cit., p. 59.

125.152-3.

www.dacoromanica.ro

Codrughionlu. p. 203 Micedonia, 1888, I, 1, p. 8.Curnicea, p. 204 P. Papahagi, Din lit. pop., 1405-1408.

MARCO REZA. p. 209-233:

Loara valea, p 211 Lamina, 11, 4 p. 110.Ctatic, p. 212 Lu nina, III 1, p. 7.Ln tdru$te, p. 213 !bid., II, 12, p. 337.M n lu ri, p 214 ¡bici., II, 11, p 304.ilq,slu, p. 214 Gralu bun, I. 10, p.-216.C: chirigiadzl'i, p. 216 Lamina, 11, 9, p. 245-6.Oominq di vimane, p. 218 FrcItilria, II, 15, p. 234.Gordota, p. 223 Graiu Bita, I, 10, p. 220 227.

TACHE CACIONA, p. 235-244:

De-acasd, p: 237 Calendar Armdnescu (al revistei GraiuBun), 1909, p. 83-84.

Ah, fara-nif bate °afta, p. 239 Lilicea Pindului, I, 8-9,pag. 166-8.

Di cu noopte, p. 241 Ibid., I, 1, p 11-13.

GEORGE CEARA, p. 245-256:

antic, p. 247 Calendar Armdnescu (Graiu Bun), 1909,pag. 52.

Te-a,Ftiptui, p. 247 Revista Flawbura, 1, 5 p 2.N'i pitricu mupata-n7 dor, p. 248 Inediti.El moare, p. 249 Fla.nburo, I, 1, p. 5-6.Un Negra', p. 252 'bid., II, 2, p. 3-4.

ION FOTI, p. 257-264

Picurarlu, p. 259 I Foti, Cintife $i ndoaud istura,1912,pag. 41-2.

Armdtau, p. 260 ¡bid., 71-3.Boateo- muntilui, p. 263 Lamina, VI, 4, p. 15 - 16.Ariidul, p. 264 Ibid., V, 6, p. 1t)8.


www.dacoromanica.ro

518 TACHE PAPAIIAGI

GEORGH MURNU, p. 265-282:

Dit xeane, p. 267 Calendar Armanescu (Graiu Bun),1909, pag. 123.

Dorlu a gionelui, p 268 Ibid., p. 40-41.Fuga tu-arniii, p. 269 Inedit5.Mi/ii$i turlu, p. 271 Lilicea Pindului, I, 5, p. 105:7Vurcolaclu, p. 272 !bid., 1, 4, p. 73-5.Chita $i Buril, p. 275 Calendarul AromcInesc, 1910,

pag. 99-105.

NU§I TULLIU, p. 283-3l6:

Chile, p. 285 Graiu Bun, 1, 2, p. 24.antite di jale, p. 286 Lamina, IV, 6, p. 167-8.Pang il Arornt 71114 289 Frcitil'ia, I, 3, p. 36.Chile di prumuvearei, p. 290 Lilicea Pinalului, I, 4. p. 777'ru muntili di Zmolca, p. 291 Fratiria, I, 1, p. 8-9.A cuclui, p. 293 lbid., 11 17-18, p. 272-3.Maru$ea, p. 294 Inedit5.Unid noapte ca furl'i p. 305 Lamina, IV, 7-8, p. 204-213,

(publièafi in limba literara)

NIGOLA E VELO, p. 317-329:

Tradzef calul, p. 319 Freitiria, II 16, p 253.,S'anu si-ardirea a Gramoqirei, p 319 N. Velo, Cintite

June$ i, 1905, p. 9-13.Muscopolea, p 324 Ibid., p. 30 36.

ECG/kg" ALESE DIN ALTI SCRIITORI, p 331-354.

Leon Boga, Nipoata Avigritorlui, p. 333 Lumina, V, 9,pag. 16-21.

Vasile Papa-Ianu§i, Bu$cul, p. 340 Flamimra, I, 1, p. 2-4.Nacu Scrima, Dit xeane, p. 345 Ibid., 11, 1, p. 8-i 0.P. Vulcan, Lincea Piristerirei, p 333 11, 17-18,

pag. 269.

www.dacoromanica.ro

MUSICA POPORANA AROMANEASCA, p. 355-375:


GLOSAR, p. 377-506.

ABREVIATIUNI, p. 507.

iNDREPTARI, ADAUSURI, p. 509 510.

Notó. Cele mai multe veden i din lucrarea de fatäsint luate din valoroasa colectie a fralilor Manhkia (Bitolia),unele de la familia I. iar no. 22 (p. 2621, 23 (p. 270)§i 29 (p. 341) sint reproduse dupä A. J. B. Wace and M.S. Thompson, The Nomads of the Balkans, 1913;

p. 357 Musica, ineditä.358 Muskä §i poesie inedite.359 Musicä ineditä ; poesia, cfr. P. Papahagi,

op. cit , p. 902-903.361 Musica, cfr. revista Macedonia, II, no 7,

p. 131, cu mäsura 2/4 ; poesia, cfr. P. Pa-pahagi. op. cit., 926; pentru musica, cfr.§i G. Weigand, Die Aromunen, vol. 11,

p. XIII (cu mäsura 3/4)362 Musica, cfr. Macedonia, 11 (1889), 9, p. 155,

Cu mäsura 8/4; poesia, cfr. P. Papahagi,op. cit., p. 840

363 Musica §i poesie365 Musici §i poesie inedite.367 Musicä §i poesie inedite369 Musici §i poesie inedite.371 Mvsica ineditä.372 Musicä ineditä.373 Musicä §i poesie inedite.

www.dacoromanica.ro

Documents

Tache Papahagi - Antologie aromanească