Tanasache Tst

8/16/2019 Tanasache Tst.

1/27

Universitatea Gheorghe AsachiIasi,Facultatea de Constructii si Management

Industrial,Ingineria Sudarii.

TEHN!GIA SU"A#II $#IN T$I#E.

STU"ENT% Tanasache Ionut.G#U$A% &'('.IN"#UMAT#% CNF, "#. ING. CHA! )I#E!.

Cu*rins%

1


2/27

+. Studiul desenului de eecuţie şi*re-entarea construcţiei sudate/. Anali-a sudurilor'. Anali-a materialului de 0a-ă&. Alegerea *rocedeelor de sudarenecesare1. Alegerea materialelor de adaos2. Alegerea regimurilor de lucru, acondiţiilor de reali-are3. Sta0ilirea necesităţii tratamentului termic4nal5. Elemente *rivind controlul construcţiilorsudate6. Alegerea dis*o-itivelor de sudarenecesare+(. Calculul normei de tim*++. Calculul consumurilor de electro-i, car0id,oigen, etc.+/. Întocmirea 4şei tehnologice sau a *lanuluide o*eraţii+'. Condiţii de conservare şi trans*ort aconstrucţiei sudate.

Tema *roiectului

2


3/27

Să se poiecteze tehnologia de sudare prin topire , pentru piesadin fgurile urmatoare :

Studiul desenului de eecu7ie 8i *re-entarea construc7ieisudate

3


4/27

Vederea de sus fg. 2

Vederea din ata fg.3

4


5/27

Vederea din stanga fg 4.

$re-entarea construc9iei sudate Aceasta constructie sudata este ormata din 3 tale cu grosimea 1! mmsi un cilindru cu grosimea de 4! mm.

"


6/27

Anali-a sudurilor

#rezentarea $minărilor sudate:%Sudura longitudinala&1,2,3'

(


7/27

)ig1

fg 2.#entru a o*ine aceste suduri, marginile pieselor treuie prelucrate

asel $nc+t arcul electric să poată pătrunde la rădăcina $minării i nunumai.

Rostul de sudare reprezintă spa*iul dintre marginile pieselorpregătite pentru sudare.

-


8/27

#entru ca sudura să fe de calitate superioară treuie să aem $n edereurmătoarele elemente componente ale rostului.

% /ă*imea sudurii% /ungimea sudurii

% 0nghiul de ormare a rostului% eschiderea rostului

% năl*imea deschiderii rostului

intre criteriile de alegere a rosturilor amintim:

% uul de or*e pe care cusătura $l transmite celor 2 componente5% procedeul de sudare olosit5% pozi*ia de sudare5% accesiilitatea arcului electric5

% criteriul economic5% deormarea piesei sudate5% grosimea componentelor de sudat.

Anali-a materialelor de 0a-aMaterialul de 0a-: utilizat la realizarea, prin sudare, a ansamlului

este otel caron simplu&6/'lain caron steel'.

7


9/27

Alegerea *rocedeelor de sudare necesare

#rocedeele de sudare se clasifcă după sursele de energie cu care serealizează $ncălzirea locală. Astel sudarea prin topire poate f realizată cuenergie electro%termică, cu energie termochimică 8i cu energiecorpusculară.

9


10/27

A+nd $n edere că materialul de ază este 6/ simplu,iar sudura serealizează automatizat cu autorul rootului uniersal ;.;.?.@>.A.?. deoarece poate să se realizeze dintr%osingură trecere, ără prelucrarea rostului, la grosimi p+nă la " mm, $n

condiiile $n care diametrul s+rmei electrod este de 2 sau 2,4 mm. Sudarease poate realiza dintr%o singură trecere p+nă la grosimi de 1! mm,dacărostul este cu prelucrare $n BVC s+rma de sudură find de 2,4 sau 3,2 mm.

% Sudarea cu electrozi $neli*i pentru o*eluri#entru realizarea $minărilor sudate, ca procedeu de sudare se potrietesudarea >.;.?.@>.A.?.

#erormanele procedeelor >;? 8i >A?

#rocedeele de sudare $n mediu de gaze >;? 8i >A? sunt olosite $nariant semimecanizată sau mecanizată &uneori automatizată'. Variantasemimecanizată se $nt+lne8te $n mod curent, $n care sudorul eecutămaoritatea operaiilor cu ecepia aducerii s+rmei de sudură 8i a gazelorde protecie $n zona arcului. Aceste materiale de sudare in $n zona arculuiprin intermediul unui tu eiil de la panoul de distriuie al gazelor 8i dela mecanismul de aans al s+rmei electrod. Varianta mecanizată sauautomatizată olose8te o sanie, sau un cărucior care realizează deplasareaarcului electric $n lungul rostului elementelor de $minat. #e sanie saucărucior se aă at+t sistemul de aans al s+rmei electrod c+t 8i capul desudare la care in gazele de protecie, precum 8i sistemul de răcire cu apăa duzelor capului de sudare.

Aantaele procedeelor de sudare >;?%>A? sunt următoarele:

% rata depunerii, coefcientul de depunere, productiitatea 8i actoruloperator sunt mult mai mari dec+t la sudarea SD, comparaile% cu cele de la sudarea S)5% arcul electric este iziil 8i deci conducerea procesului de către operatoreste mult u8urată5% $n urma procesului de sudare nu rezultă o cantitate importantă de zgură,ca atare nu este neoie de curăirea acesteia. n cordon proailitateaapariiei incluziunilor de zgură este mult redusă. Sudarea prin mai multe

treceri este astel u8urată eit+nd curăirea zgurei. Ea atare,productiitatea procedeelor creste5% procedeele au un grad mare de uniersalitate, put+ndu%se sudamaoritatea materialelor metalice 8i $n orice poziie.

ezaantaele procedeelor >;?%>A? sunt următoarele:

% echipamentul de sudare este mai scump datorită compleităii lui $n ceeace prie8te aansul s+rmei electrod, necesitatea răcirii cu apă, necesitateaadministrării gazului de protecie5% pistoletul de sudare este mai greu datorită eistenei 8i a urtunului de

legătură care transportă conductele de gaz, de apă de răcire 8i caluleiil de conducere a s+rmei de sudare, precum 8i calul de curent5

1!


11/27

% operatorul nu poate urmări gradul de protecie al ăii de sudurăneoser+nd clopotul de gaz creat $n urul arcului5% intemperiile atmoserice prooacă deplasarea gazului de protecie 8i $nspecial +ntul ce acionează $n condiiile de 8antier.

#arametrii tehnologici primari la sudarea prin procedeele >;?%>A?,ariază $ntre următoarele alori:% intensitatea curentului de sudare: ;S F "!..."!! A5% tensiunea arcului: 0a F 1(...3" V5% iteza de sudare: S F 3!... 1"! cm@min5% diametrul s+rmei electrod: de F !,(...3,2 mm, mai des olosit find d F!,7...2,4 mm5% deitul de gaz Gg F 1!...2" l@min.

Alegerea materialului de adaos#entru sudarea automatizată olosim electrozi cu caracteristici

chimice 8i mecanice apropiate de metalul de ază, pentru a oine o $minare cu proprietăi mecanice superioare.n cazul sudării prin procedeul>.;.?.@>.A.?. putem olosi două tipuri de electrozi s+rmă i anume s+rmă%electrod tuulară i s+rmă%electrod plină. atorită ormei ansamlului, pozi*iile sudurilor or f, toate, #)&ertical ascendent'.

Dlectro

d

S+rmă

plină

S+rmă tuularăStandar

d#ozi*ie

B#Ciametrul

&mm'4 1.2 1.2 1.2

Eurent &A' 9! 13! 13! 22!

Viteză&cm@min'

".2 -.3 7.2 3!

#entru pozi*ia ertical ascendent, s+rmele tuulare standard permitsudarea de 4 ori mai repede i cu p+nă la 12H mai ad+nc dec+t sărmele

pline i "7H a*ă de un electrod oinuit5 $n pozi*ia ertical descendentad+ncimea de pătrundere la sudarea cu s+rme electrodtuulare este maimare cu 4!H dec+t cea cu s+rmăelectrod plină iar $n pozi*ia orizontalăiteza de sudare crete cu p+nă la 37H.

Earacteristici principale:

% Dste o s+rm+ tuular cuprată, umplută cu puleri metalici &ărăzgură'5

% Dste uor de utilizat, cu o rată mare de depundere i iteză mare desudare5

% Are o sudailitate optimă chiar i $n cazul sudării oe tale ruginitesau cu calamină5

% nu apar stropi5

11


12/27

% utilizări $ntr%o trecere sau $n mai multe treceri, $n aplica*ii semi%automate, automate sau rootizate5

% pentru sudarea multistrat nu este necesară cură*area stratuluianterior5

% se recomandă olosirea amestecurilor de gaze, pentru a o*ine

caracteristici mecanice ridicate p+nă la 2! IE, Ar@E62 &> 21 J DK439'.

omenii de aplicare:

% Eonstruc*ii metalice $n general5% Eonstruc*ii eroiare i material rulan5% >asini agricole5% Eonstruirea podurilor5%


13/27

Alegerea regimurilor de lucru ș i a condi ț iilor de realizare

6peraiile eectuate $nainte 8i după sudare precum 8i utilaelenecesare pentru realizarea ansamlului sunt prezentate $n

taelul urmator :

#oz.din

desen

6peraii

0tilaeolosite

nainte de sudare upăsudare

2 n d r e p t a r e

E u r ă a r e

L r a s a r e

1 e

i t a r e

m i c ă

1 e

i t a r e

n i c ă

#

o l i z a r e

A 8 c h i e r e

A l t e o

p e r a i i

A 8 c h i e r e

A l t e o

p e r a i i

! 1 2 3 4 " ( - 7 9 1! 111. M M M M M M M >a8ini de

$ndreptat,instalaiede salat,

polizor,instrument

e de trasat&ac detrasat,

punctator,riglă,

compas',generator

oiacetilenic, strung,ma8ină de

găurit,

rigle,8aloane,

8uler

2. M M M M M M M

3. M M M M M M M

4. M M M M M M M". M M M M M M M

(. M M M M M M M

-. M M M M M M M

7. M M M M M M M

9. M M M M M M M

1!. M M M M M M M

11. M M M M M M M

12. M M M M M M M

Elemente privind controlul construc ț iei sudate

13


14/27

Se or realiza două tipuri de erifcări a constructiei sudate.

% Eontrolul cusăturii după aspectul eterior% Eontrolul cu lichide penetrante

Controlul cusăturii după aspectul exterior

upă eecutarea cusăturii eaminarea aspectului acesteia constituietotdeauna prima $ncercare care se ace $n cazul construciilor sudate. Euciocanul 8i cu peria de s+rmă, se ace curăirea cordonului de sudură, iar

pentru eectuarea controlului se olosesc lupe, microscoape portatie,8ulere sau 8aloane. #entru erifcarea dimensiunilor sudurilor, seolosesc 8aloane de construcie specială.

Aspectul eterior al cusăturii se erifcă pe toată lungimea 8i peamele pări ale cusăturii. Se considera cusăturile necorespunzătoare, dinpunct de edere al aspectului eterior, dacă se constată următoareledeecte :

% cusături cu grosimea, respecti lăimea, neuniormă, prezent$ndneuniormităi mai mari dec$t cele preăzute $n documentaia deeecuie 5

% cusături cu cratere sau cu pori la supraaă5% 8anuri marginale, cu ad$ncimea mai mare de !,!" sau de 1 mm5% crăpături sau fsuri, $n cordonul de sudură sau N;L5% denielări ale capetelor de tală sudate cap la cap, care depă8esc

limitele prescrise5% cururi ale talelor $minate, cu o săgeată mai mare de !,1 S5% poriuni de cordon de sudură, ars.

#ările din cusătură care prezintă deecte eterioare, apreciate caremediaile, s$nt $nlăturate, de regulă prin tăiere cu acără sau arc%aer,crăiuire cu dalta, polizarea cu discuri arasie 8i apoi, se eecute oresudare corectă.

Lreuie stiut aptul că eaminarea după aspect este numaiaproimatiă 8i nu poate f considerată, $ntru totul concludentă. 0n cordonde sudură din mai multe straturi, poate aea un aspect eteriorcorespunzător, $n timp ce straturile intermediare, pot aea numeroasedeecte interioare.

Controlul cu lichide penetrante

Eontrolul nedistructi cu lichide penetrante se utilizează pentrupunerea ineidenă a deectelor de supraaă &fsuri, incluziuni, pori,

14


15/27

nepătrunderi' a $minărilor sudate. Acest control se poate ace numai $ncazul unor supraee netede,ără rizuii sau neregularităi $n care ar răm$nelichidul penetrant, neputind f $nlăturat complet. Supraaa piesei care urmează a f controlată cu lichide penetrantese curăă de zgură, grăsimi, uleiuri, opsea, pra, cu autorul unui

degresant 8i apoi prin 8tergere cu o c$rpă uscată sau h$rtie. upă uscareacompletă a supraeei degresate, se trece la aplicarea penetrantului.

In aceasta imagine se poate observa etapele verifcării cu lichide penetrante

#enetrantul se aplică pe supraaa de eaminat prin pulerizare,scuundare sau cu autorul pensulei, urmărindu%se udarea uniorm asupraeei. Limpul de penetrare treuie să fe cuprins $ntre "8i (! minute, $n uncie de tipul penetrantului. Ea penetrani, pot f utilizate sustaneintens colorate sau sustane uorescente. upă scurgerea timpului depenetrare, se a trece la $ndepărtarea ecesului de penetrant, prin spălarecu apă p+nă la dispariia ondului colorat, respectie uorescent.

Supraaa de eaminat se usucă prin eaporare naturală sauaccelerată &$ncălzirea piesei, suare cu aer cald etc.', $n care caz,temperatura supraeei sau a aerului nu treuie să depă8ească "! OE.

Aplicarea deelopantului se ace prin pulerizare % $n cazul c$nd este

su ormă de pulere % sau imersare % $n cazul c$nd este su ormă desoluie. Limpul de deelopare este de circa 1 oră. Daminarea supraeeicontrolate cu penetrani colorai se ace izual, la lumina diuză deminimum "!! lu. Se recomandă, olosirea unui tu uorescent de 7! P lao distană de circa 1 m. )isurile 8i deectele de supraaă apar su ormăde linii continue care se lărgesc $n timp, iar porii grupai, produc o gruparede puncte sau apar ca o tentăde culoare.

#oziia 8i orma deectelor pot f reproduse prin otografere saumarcare pe schie 8i desene. Eontrolul cu lichide penetrante 8i%a găsit oaplicailitate largă la $minările sudate ale oelurilor sensiile la fsurare 8ila $minări nemagnetice din oeluri austenitice, aluminiu.

1"


16/27

Alegerea dispozitivelor de sudare necesare

Aceste dispozitie se clasifcă $n uncie de 5

1. )uncia pe care o realizează:- dispozitie pentru str+ngere $n ederea sudării5- dispozitie pentru poziionarea 8i@sau manipularea pieselor de

sudat5- dispozitie pentru poziionarea 8i@sau manipularea

echipamentelor pentru sudare5 dispozitie pentru susinerea 8ideplasarea sudorilor5

- dispozitie pentru operaii auiliare.

2. >oilitatea:

- dispozitie staionare5- dispozitie deplasaile.3. estinaie:

- dispozitie uniersale5- dispozitie specializate.

#entru sudarea electrică rootizată cu s+rmă%electrod 8isemimecanizată >A?, a ansamlului, om alege rootul uniersal ;.;.?.@>.A.?. LD/P;K =rener cu roinet A=;L;? 1-V, o andă transportoare == ;ndustrial i o masă special pentru su*inereapiesei.

Robotul universal IR! "#$

1(


17/27

Acest root este produs i programat de frma A== i are următoarelecaracteristici:

- Spa*iul de lucru, pe fecare aă din cele (, este de 71! mm5- Se poate conecta la 2!!%(!! V, "!@(! Qz5- ai os putem edea posiilitatile de pozitionare a rootului ;


18/27

Pistoletul de sudare

#entru realizarea $minărilor am ales un pistolet de sudare>.;.?.@>.A.?. LD/P;K =rener cu roinet A=;L;? 1- V ce are următoarelcaracteristici:

- Dnergia de puncture este 2 Uoule5- Suportă sudura cu argon5- Are pornire rapidă5- Are stailizator de current5

#istoletul este prezentat $n imaginea următoare:

Dste componenta instala*iei de sudare cu care lucrează eectioperatorul sudor, din aces moti poate f defnit ca Bintera*aC cu instala*iade sudare. >ulte deecte i erori apărute $n timpul sudării sunt cauzate depistoletul de sudare. >+nuirea cu griă a pistoletului garantează ounc*ionare sigură a instala*iei de sudare i reduce costurile deeploatare.

6 distinc*ie undamentală eistă $ntre pistolete de sudare manuale icele mecanizate. #entru caluri ale pistoletelor de p+nă la apro. 4,"m,s+rmele sunt $mpinse, iar pentru lungimi mai mari ale calurilor delegătură se utilizeaza pistolete #ush%#ull.

Component al unei instalații de sudare %I&'%A&

17


19/27

echipament de sudare>.;.?.@>.A.?.

1. Sursa de curent de sudare2. ispozitiul de aans la sarmei3. #achetul de urtune de legatura4. #istoletul de sudare manuala". Sistemul de racire(. =utelia de gaz

Calculul normei de timp

Korma tehnică de timp reprezintă timpul stailit pentru eecutarea uneianumite operaii de sudare, $n condiiile tehnicoJorganizatorice 8i cu ceamai efcace olosire a tuturor miloacelor de producie.

Korma tehnică de timp se calculează pentru o piesă cu autorulurmătoarelor relaii:

K L F n

T pi

..

1

+∑

=

k

j

ap jopij t l T

R d. R o.R p Wmin@piesăX &1'

K L F

..

1

+∑

=

k

j

ap jopij t l T

R d. R o.R p Wmin@piesăX &2'


20/27

K F numărul de piese identice care se eecută

Lopi F timpul operati incomplet care se determină cu relaia:

Lopi F t tacus, Wmin@mX &3'

n care: t F timpul de ază, Wmin@mX Lacus F timpul autător legat de cusătura sudată, Wmin@mX

l F lungimea cordonului de sudură, WmX

tap F timp autător legat de piesa sudată, Wmin@piesa X

Td Fcoefcient ce ine seama de deserirea locului de muncă&pentru producia de serie mică , milocie 8i mare R d cuprinde8i timpul de pregătire 8i $ncheiere'

R o F coefcient ce ine seama de timpul de odihnă 8i necesităifziologice

R p F coefcient de corecie al productiităii muncii, uncie detipul produciei

asa de metal topit din electrod in unitatea de timp este unctie de

natura inelisului si de intensitatea curentului olosit. Da este eprimata

prin relatia :

> t F ; s t , in care :% > t , masa metalului topit in grame,

% t , coefcientul de topire, in g @ A h, care ariaza in unctie de natura

inelisului5

% ; s , curentul de sudare, in A

% t, timpul de mentinere a arcului, in ore &h'

eci coefcientul de topire este o caracteristica de aza a electrodului5

pentru productie este important de cunoscut coefcientul de depunere,

2!


21/27

adica ceea ce se otine eecti din topirea metalului din electrod. Acesta

se calculeaza scazand pierderile prin ardere &si eentual capetele ramase,

daca calculul se ace pentru lungimea intreaga a electrodului' cu relatia :

coefcientul de topire, in g @ A h, dat de relatia :φ t F unde:

% > t Jeste dat de relatia : > t F g &l J l r', in care :% g J este masa specifca, in g @mm lungimea5 se cantareste

ergeaua metalica a electrodului &ara inelis', iar rezultatul se imparte lalungimea electrodului5

% l J lungimea initiala a electrodului, in mm: % l2 Jlungimea partii de electrod neconsumata, in mm.;ntensitatea ;e se masoara cu ampermetru, iar timpul t prin

cronometru.

#ierderile : ) F1!!&>p>t%>ps'@>t in procente % > p J masa pieselor de sudat initiala, in g5

% >t J masa metalului topit din electrod, in g5

% >ps Jmasa pieselor dupa sudare, in g.

Eunoscand pierderile ), poate f calculat coefcientul de depunere φ d .

#entru dierite sorturi de electroni, coefcientul de depunere ariaza

astel:

% pentru inelisuri acide pe aza de silice[[[[[[[[.12 g @ A h. % pentru inelisuri acide pe aza de rutil & titanic'[[[[[..7 J 9 g @

A h % pentru inelisuri azice[[[[[[[[[[[[[[[9," J 1!," @

A.h.

;n cazul olosirii pulerii de fer in inelis, coefcientul de depunere

poate creste la dulu si chiar mai mult, deoarece acesti electroni au un

randament mare de depunere. d@>t &masa metalului depus@masa metalului topit'

Calcului consumului de oxigen

6igenul este un gaz incolor, transparent, inodor si insipid. Dste maigreu decat aerul, 1 m3 de oigen la 1"oE si presiunea atmoserica

cantareste 1,37 Tg. ;n conditii de presiune atmoserica oisnuita este

21


22/27

gazos. #rin racire la J 17!oE se lichefaza, proprietate olosita la aricareasa industriala. 6igenul lichid este transparent, cu nuanta alastruie.

6igenul se arica la puritati de 9- H &tip 9-', 97 H &tip 97', 99 H&tip 99'. ;ndustrial, sunt trei metode de aricatie :

% metoda chimica, prin descompunerea sarurilor oizilor 5

% metoda electrochimica, prin electroliza apei 5

% metoda prin distilarea ractionata a aerului lichid, metoda cea mairapspandita la scara industriala. >etoda se azeaza pe dierenta detemperaturi de aporizare intre principalele componente ale aerului lichid&62 % 173oE 5 K2 % 19"oE'.

6igenul se lireaza in stare gazoasa, in utelii si respecti in starelichida, in cisterne.

=utelia de oigen,contine oigen comprimat la 14- daK@cm2 si 1"oE,capacitatile uzuale find de 4! si "! dcm3. Sunt opsite in alastru conormSLAS 2!31%-1, cu inscriptia B6\;?DKC. =utelia este conectionata din otelcaron de mare rezistenta, iar roinetul entil din alama conorm SLAS2499%-1. ;n scopul simplifcarii manipularii uteliilor la un consum mare degaz se olosesc aterii de utelii,uteliile find montate in cadretriunghiulare.

6igenul lichid transportat in cisterne are aantaul deoseit al unuipret de cost scazut al transportului si in greutate mai mica a recipientuluipentru transport, proportia find de 1 : 1! ata de oigenul gazos.

Daporarea oigenului la locul de intreuintare se ace cueaporatoare sau gazeifcatoare, care pot sa fe calde &medie presiune',sau reci &presiune inalta'.

Calculul consumului de carbid

Reactia de descompunere are loc in generatorul de producere a acetilenei, acetilena putand fi consumata de la generator sau se imbuteliaza.Presiunea acetilenenei imbuteliatevariaza in functie de temperatura, figura 2.7. Butelia de acetilena este asemanatoare cu cea deoxigen,continand 20 g masa poroasa si 12 g de acetona ca mediu de dizolvare, lacapacitatea de !0 dm" butelia contine cca. ! m" acetilena in conditii de presiune normala.Robinetul ventil al buteliei este din material feros, in scopul evitarii formarii acetilurii decupru, substanta exploziva. Buteliile de acetilena sunt vopsite in alb sau galben cu inscriptia#$%&'()&*+.

22


23/27

Tip granulometric 0 I II III IV V VI

Dimensiunea granulelor,mm

110-80

80-50

50-25

25-15

15-7 07- -2

Volum !e "2#2 !e$%oltat,!m&'(g &20 280 270 2)0 250 2&5 2&0

Volum ocupat !e 1 (gcar*i!, !m&

0,8020,82

+0,85

10,8+

0,+&

0,+5

81,012

)isa tehnologica sau P#S&eld procedure specifcations'

)isa tehnologica sau P#S asigura sudorului o serie de repere pentru

a eectua o sudura in conormitate cu standardele.;elding este

simplu, rapid si precis cu erifcare automata a codului creat si trimiteri ladierite module ale sotului.

)ig1

23


24/27

)ig 2

)ig3

24


25/27

)ig4

fg "&sTetch selection

rom ps =%1#1 s]uare grooe'

2"


26/27

)ig (

)ig-

2(


27/27

Caracteristicile standardelor s*eci4catiilor*rocedurii de sudare

• #rogramul are o aza de date a standardelor5• 0tilizatorul poate actia sau dezactia erifcarea codului

eecutat5• 0tilizatorul poate eecuta mai multe procedee pe acelasi

document5• #osiilitatea utilizarii mai multor procedee de sudare &Sudura

manuala cu arc electric, P;?, >;?@>A?, Sudare su strat deu, Sudare cu arc electric )lu%tuulara, Sudare cu plasma,Sudarea prin rezisten*ă electrică, Sudare cu oi%gaz.

• Suporta sudarea canelurilor, tesiturilor, suprapunerilor sistiturilor5• Eontine taele aate in conormitate cu AS>D si APS.• Laele de materiale care contin peste (!!! de itemi, incluzand

metale de aza, electrozi de sudare, materiale de adaos5• Eapailitati de cautare si sortare nelimitate• 0nitati de masura englezesti si metrice• Securitate si acces pe mai multe niele• Semnaturi electronice• =aza de date sigura a semnaturilor electronice• /icenta poate f olosita de trei useri.

Documents

Tanasache Tst