Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
TE FA’ATURERA’A
O TE ’ŌPERERA’A
PAPE MĀ’OIRE NŌ PIRAE
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae
TE MAU TA’O E MĀRAMARAMA AI
’Outouo te ta’ata hōani īa, oia ho’i te mau ta’ata ato’a, e tino ta’ata anei e taiete anei, fatu nō te pa-rau fa’aau tātaura’a pape i pīha’i iho i te Piha ‘Ōperera’a Pape.
E tano o ia ei fatu faufa’a, ei ta’ata fare tārahu, ei ta’ata noho fare mana’o tae, e aore ra ei ta’ata tī’a’au o te fare tahua.
Te Va’ata’ataO te ‘Oire īa o Pape’ete, mana fa’anaho i te Piha ‘ōperera’a Pape.
Te Taiete ha’afaufa’a i te ‘ōperera’a papeO te taiete “la Polynésienne des Eaux”o tei fa’auehia e te Va’ata’ata, nā roto i te tahi parau fa’aau, ia hōro’a i te pape mā nā te mau hōani e fāna’o ra i te ‘ōperera’a pape mā nā roto i te mau ‘auri pape.
Te Parau fa’aau Hōro’ara’a i te Mana ‘Ohipa o te ‘oire
O te parau fa’aau īa i tu’urimahia i rotopū i te Va’ata’ata e te taiete “Polynésienne des Eaux”, i pi’i-ato’a-hia te ha’afaufa’a i te ‘ohipa.
Tē fa’ata’a ra o ia i te mau tītaura’a o te ha’afau-fa’ara’a o te ‘Ōperera’a o te Pape Mā.
Te fa’aturera’a o te ‘ōperera’aO teie īa parau i fa’aineinehia e te Va’ata’ata e i ha’amanahia e te fa’aotira’a nō te 13/12/2012.
Tē fa’ata’a ra o ia i te mau tītaura’a i ni’a i te Ha’afaufa’a i te ‘ohipa e te hōani. Ia taui noa atu te mau tītaura’a o te fa’aturera’a o te ‘ōperera’a pape, e fa’aarahia atu te hōani.
NĀ MANA’O FAUFA’A E 5 O TE FA’ATURERA’A O TE ‘ŌPERERA ‘A PAPE
Tā ‘outou parau fa’aau Tā ‘outou parau fa’aau o te pape, o teie īa fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a pape e te mau tītaura’a ta’a’ē.E ti’a ia ‘outou ia rave e ia fa’a’ore i tā ‘outou parau fa’au i te vāhi fāri’ira’a ta’ata, nā roto i te niuniu paraparau, nā roto i te tahi rata e aore ra te tahi rata ‘imera i fa’ataehia mai i [email protected]. Nā roto i te ‘aufaura’a i tā ‘outou parau ‘aufaura’a mātāmua, i pi’ihia “parau ‘aufaura’a o te parau fa’aau”, tē ha’apāpū ra ‘outou e tē fāri’i ra ‘outou i te fa’ature-ra’a o te ‘Ōperera’a Pape e te mau tītaura’a ta’a’ē o tā ‘outou parau fa’aau.
Te mau tārifaNā te Va’ata’ata e ha’amau i te moni o te ‘ōperera’a pape (tātaura’a e te mētera ‘āfata pape). Are’a te mau tute e te mau moni ‘aufau ta’a’ē, mea fa’ata’ahia īa e te ture, e aore ra te mau piha ‘ohipa a te hau i fa’ata’ahia nā rātou.
Te uati tai’o papeNā te uati tai’o e fāito i tā ‘outou ‘aimāmaura’a i te pape. O ‘outou te ta’ata ha’apa’o : ua tītauhia ‘outou ia pāruru iana i te mau tū’inora’a e te mau pa’ūra’a. Eiaha roa ‘ou-tou e taui i tōna vaira’a, e aore ra e vāvahi i te mau tāpau e aore ra te mau ‘āti’a.
Tā ‘outou parau ‘aufaura’a No tā ‘outou parau ‘aufaura’a, e piti fa’anahora’a: e nūmerahia te tahi moni fa’aauti’a no te toru ‘āva’e ato’a mai te peu ‘aita ā te ‘aufaura’a na ni’a i te metera ‘āfata i fa’anahohia atu ra, e ‘aore rā e nūmerahia i ni’a i te rahira’a metera ‘āfata pape i fa’a’ohipahia ‘e te hō’ē tarifa tāmau i fa’aauhia i te taime a fa’anahohia ai te ‘aufaura’a na ni’a i te metera ‘āfata. Mai te peu te piti ō te fa’anahora’a, e hāerehia atu e tai’o i tā ‘outou uati pape hō’ē a’e taime i te mau toru ‘āva’e ato’a.Mai te peu ‘aita i roa’ahia e tai’o i tā ‘outou uāti pape e piti taime, mea tītauhia ‘outou fa’ati’a e ‘imi i te rāve’a ‘ia roa’a i te taiete ‘ōperē pape i te tai’o i te uati pape
Te pārurura’a o te vaimāra’a Mai te peu, na roto i te mau fa’atorora’a pape, te vai ra te ‘auri pape ā te ta’ata, te ‘āpo’o pape e ‘aore rā te mau tura pape ua, ‘eiaha roa atu te reira ‘ia tū’ati i ni’a i te fa’atorora’a pape ā te ‘oire. Mea tītauhia e tāmau i te tahi tao’a parauhia « disconnecteur de type AB » i ni’a i tā ‘outou mau ‘auri pape. ‘Ia hi’opo’ahia te reira i te mau matahiti ato’a, e ti’a ai. Na ‘outou rā e amo i te mau ha’amāu’ara’a ato’a no te tāmaura’a ‘e te mau hi’opo’ara’a.
1 / 13
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae2 / 13 Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō PiraeFa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō PiraeFa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae
1 - TE ‘ŌPERERA’A I TE PAPE MĀ
Te Ohipa ‘Ōperera’a o te Pape mā, o te tā’ato’ara’a īa o te mau ‘ohipa e te mau ‘auri e au nō te ‘ōperera’a i te pape mā nā te mau hōani (te fa’ahotura’a, te rapa’aura’a, te utara’a, te ha’apu’era’a, te ‘ōperera’a e te hi’opo’ara’a i te pape, te tī’a’aura’a i te mau ‘ohipa i pīha’i iho i te mau hōani).
1.1 TE ‘ŌPERERA’A I TE PAPE E ‘ōpere-noa-hia te pape nā roto i te mau fa’atorora’a ‘auri pape i fa’atū’atihia i ni’a i te ‘auri pape ā te huira’atira. E tāmauhia te mau uāti i te mau taime i mua nei mai te peu ‘aita ā i tāmauhia atu ra. ‘Aita ‘outou e nehenehe e pāto’i i te tāmaura’a uāti, ‘a riro ho’i tā ‘outou tarifa tāmau i fa’aauhia nō te fāna’o i te pape i te tāpūhia.
1.2 TE MAITA’I O TE PAPE E ‘ŌPEREHIA Mea tītauhia te Taiete ‘Ōperera’a Pape Mā ia ‘ōpere i te pape i fa’atura tāmau i te mau fa’anahora’a o te pape maita’i i fa’ahepohia e te fa’aturera’a e vai mana ra.Teie rā, i roto i te mau taime ta’a’ē i h’apāpūhia, e ravehia te ‘ōperera’a ia au i te mau fa’auera’a a te ‘īrava 1.5 o teie fa’aturera’a.Tē vai ato’a ra rātou i te nohora’a o te Va’ata’ata. E ti’a i te hōani ia fārerei i te mau taime ato’a te piha ‘Ōperera’a Pape mā ia hina’aro o ia ia ‘ite i te huru o te pape e ‘ōperehia ra i ni’a i te area fenua o te Va’ata’ata.Mea tītauhia te Piha ‘Ōperera’a pape mā ia fa’aara, ma te marirau ‘ore, i te Piha aupurua ea e te vaimāra’a o te hui-ra’atira i Pōrīnetia farāni, i te mau tauira’a ato’a o te huru o te pape, o tē riro i te fa’atupu mai i te ‘ino i ni’a i te ea o te feia ‘aimāmau.
1.3 TE MAU FAFAURA’A A TE PIHA ‘OHIPA Mea tītauhia te Piha ‘Ōperera’a pape mā ia ‘ōpere i te pape i te mau ta’ata ato’a, e ta’ata anei e taiete anei, mana’o maita’i i ani mai i te tahi tātaura’a, i roto i te ‘ōti’a o tē roa’a i tāna mau ‘auri ia rave. Mea tītauhia o ia ia rave tāmau i te ‘ohipa, ia au i te mau tā’oti’ara’a i fa’ata’ahia i roto i te mau ‘īrava 1.5, 1.6, 1.7 e 1.8.
1.4 TE MAU FA’ATURERA’A NO TE FĀNA’O I TE PAPENā roto i te tātaura’a i te pape, tē fafau ra te hōani e fa’atu-ra o ia i te mau fa’aturera’a i ni’a i te fa’a’ohipara’a i te pape o tē ‘ōpani ra iana : - Ia fa’a’ohipa i te pape ta’a’ē atu i tāna fa’a’ohipara’a nōna
iho. ‘Eiaha o ia e hōro’a, e aore ra e ha’afāna’o i te tahi ta’ata ‘ē atu, ta’a’ē noa atu mai te peu e ‘ati auahi e ‘aore rā mai te peu ‘ua taupupu ri’i te ‘ōperēra’a pape.
- Ia fa’a’ohipa i te pape ’ē atu i tei fa’ata’ahia i roto i te parau fa’aau i tu’urimahia,
- ‘Ia fa’a’ohipa i te mau rāve’a ‘ē atu i te mau rāve’a i fa’ana-hohia no te hutira’a i te pape,
- Ia taui i te vaira’a o tāna uati pape na reira ato’a te mau mātini faufa’a roa no te tai’o-ātea-ra’a i te uāti pape, ia
fa’aapiapi i te terera’a e aore ra te tomora’a i reira, ia vāvahi i te mau tāpau ‘āti’a.
Tē fafau ato’a ra o ia, i te fa’atura i te mau tītaura’a i ni’a i te fa’a’ohipara’a o te mau ‘auri ‘ōperera’a e ha’afāna’ohia iana. Nō reira, eita e ti’a iana :- Ia tū’ino i te mauta’i o te pape i roto i te ‘auri ‘ōperera’a
pape huira’atira, nā roto ihora ra i te fa’aho’ira’a o te pape, te fa’aōra’a i te mau mea ‘ino e te ta’ero (‘īrava 6),
- Ia raverave i te mau mauiha’a o te ‘auri ‘ōpera’a pape hui-ra’atira (te ‘auvaha horoira’a e pīpīra’a, te ‘auvaha e te pou nō te auahi...),
- Ia fa’a’ohipa i te mau tauiha’a e puai atu ai, e aore e maru mai ai te tahera’a i roto i te ‘auri pape huira’atira (eita te mauiha’a pāmu pape e pū’oihia i ni’a i te ‘auri pape hui-ra’atira,...),
- Ia pū’oi i rotopū ia rātou te mau ‘auri pape e ‘ōperera’a e te ‘auri pape a te huira’atira e te mau ‘auri pape e ‘ōperehia e te tahi fa’anahora’a ‘ē atu (e ‘āpo’o pape, e herura’a a te ta’ata, e vaira’a pape a te ta’ata...), , e ‘aore rā te mau tura pape ua i fa’atū’atihia i ni’a i te ‘auri pape ā te ‘oire),
- Ia tāmau i ni’a i tāna mau ‘auri pape te mau fa’anahora’a ‘ē atu i te ‘ōpanira’a e aore ra te ‘iritira’a o te mau rōpinē ‘ōpanira’a, e aore ra te rōpinē tamāra’a (noa atu e pahī te pape i roto i tāna mau ‘auri pape i roto mai),
- Ia fa’a’ohipa i te mau ‘auri pape o te ‘auri ‘ōperera’a pape huira’atira (e aore ra te tahi ‘auri i roto atu i pū’oihia i te ‘auri pape huira’atira)
- Ia fa’a’ohipa i te mau ‘auri pape o te ‘ōperera’a pape hui-ra’atira (e aore ra te tahi ‘ōperera’a roto i pū’oihia i ni’a i te ‘ōperera’a pape huira’atira) nō te pātiara’a i raro i te fenua te mau tauiha’a uira, eiaha ra te mau mea i fa’ata’ahia ia au i te fa’anahora’a mata’ī i fa’ataehia mai ia au i te ani-ra’a a te Piha ‘Ōperera’a Pape mā.
Ia ‘ōfatihia teie ‘īrava ture, e riro te ‘auri pape a te hōani i te tapūhia, ma te tai’o ‘ore e ti’a ato’a i te Piha ‘ōpere pape i te horo iana i mua i te ture.Mai te peu ē te reira, e fa’a’aufauhia te hōani i ti’amanara’a ta’a’ē ia ’iriti fa’ahou i te pū’oira’a ’auri ; e tei ni’a īa i te faito e 5 taime hau īa o “te mau ha’amau’ara’a o te ’ōpanira’a e te ‘iriti fa’ahoura’a”, tei fa’ata’ahia i roto i te mau honoraa taa’ē. E ’īrifa’ahouhia te ‘auri i muri mai i te ‘aufaura’a i te mau tino moni tītauhia.
1.5 TE MAU FIFI MANA’O-‘ORE-HIA Eere i te hape o te Piha ’ōperera’a pape mai te peu ua tupu te tahi fifi mana’o-’ore-hia i te pae o te maita’i e te rahira’a o te pape. E fa’ariro te mau ti’amana a te hau ei fifi mana’o-‘ore-hia, te mau ‘ati ato’a i fa’atupuhia mai e te nātura.
1.6 FA’ATAIMERA’A O TE ’ŌPERERA’A E fa’aara te Piha ‘ōperera’a pape i te mau hōani e 48 hora nā mua atu, e ravehia te tahi mau tāta’ira’a e aore ra e ha’amai-ta’ira’a o te mau ‘auri.Ia fa’ataimehia te ‘ōperera’a o te pape hau atu i te 48 hora tāmau, e fa’aitihia te moni pape tātaura’a ia au i te rahira’a taime i ‘ore i fāna’ohia i te pape.Nā te hōani e hi’opo’a mai i te tāmaura’a o te mau rōpine pape i ni’a i tāna mau ‘auri pape, eita e fa’aarahia te tu’ura’a o te pape.
Te mau tītaura’a rarahi
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae 3 / 13
1.7 TE MAU TAUIUIRA’A E TE MAU FA’AITIRA’A O TE ‘ŌPERERA’A I ni’a i te mau tītaura’a a te mau ti’amana ha’apa’o i te ea, e mana tō te Piha ‘ōpere pape i te fa’ahepo, i te mau taime ato’a, te tahi fa’aitira’a o te pape, e aore ra te tahi tā’oti’ara’a o te mau tītaura’a i ni’a i te fa’a’ohipara’a ei pape na te ta’ata e aore ra ei mau tītaura’a pae ea.
I ni’a i tōna hina’aro e nō te maita’i o te tā’ato’ara’a, e mana tō te Piha ‘ōperera’a pape mā i te taui (taupoto e aore taui roa) i te mau ‘auri ‘ōperera’a pape e tae atu i te puai o te tahera’a, ma te fa’aara ra i te mau hōani i te tau au i te mau mea e fa’atupuhia e taua mau tauiuira’a ra.
1.8 IA TUPU MAI TE ’ATI AUAHITe rahira’a pape tahe e fāna’ohia e te hōani, o te rahira’a pape īa e roa’a i tāna mau ‘auri pape i te ‘apo mai e tere atu ai i roto i tāna mau’ auri pape. Eita roa e fa’ati’ahia, ei tāmatara’a i te fa’arahi atu ā i taua rahira’a pape ra, ia fa’a’ote mai i te pape o te ‘auri pape huira’atira.Ia fa’ata’ahia te tāmatamatara’a o te mau mauiha’a tūpohe auahi a te hōani, e au te Piha ‘ōperera’a pape mā ia fa’aa-rahia e toru mahana nā mua atu, ia tae ato’a mai o ia e ia tītau manihini ato’a atu i te piha pārurura’a ‘ati auahi.Ia tupu te tahi ‘ati auahi, e fa’aara ‘oi’oihia ai te Piha ‘ōperera’a pape mā, e aore ra e ravehia ai te mau tāmatamatara’a tūpohe auahi :- E riro i te anihia i te vetahi mau hōani eiaha e fa’a’ohipa i
tā rātou mau ‘auri pape,- E riro te mau ‘auri ‘ōperera’a pape i te tāpirihia ma te ‘ore
e ti’a i te mau hōani ia fa’a’ohipa i te tahi iti ti’amanara’a nō te fa’aho’ona taime.
O te Piha ‘ōperera’a pape mā e te piha araira’a ‘ati auahi ana’e tē fa’ati’ahia ia raverave i te mau ropinē ‘auvaha tāviri, te mau ‘auvaha pape e te mau pou ‘ati auahi.
2 - TE PARAU FA’AAU TĀTAURA’A
E fāna’o atu ai i te pape, mea tītauhia te hōani ia rave i te tahi parau fa’aau tātaura’a i pīha’i iho i te Piha ‘ōperera’a pape mā.
2.1 TE RAVERA’A I TE PARAU FA’AAUNo te hō’ē fa’aaura’a ha’afāna’o i te ‘ōperēra’a pape, nā ‘ou-tou iho e niuniu mai i te nūmera 54 06 30 e ‘aore ïa e fa’atae mai i te tahi rata (rata pāpa’i ‘aore rā rata uira) i te pū tī’a’au pape, ma te ha’apāpū mai i te fa’a’ohipara’a ō te pape.
E tano i te fatu fare, te ta’ata tārahu fare e aore ra te ta’ata ‘a’au maita’i e fa’aea ra i roto i te fare, mai te peu e fare i fa’anahohia no te hō’ē noa ta’ata.No te mau pū nohora’a, nā te tā’atira’a ō te mau fatu fare no te pū nohora’a e tu’urima i te parau fa’aaura’a. Mea tītauhia ïa e hōro’a i te rahira’a ‘āua. No te reira, ‘a tai’o noa mai i te ‘api parau e ha’apāpū ra i te mau fa’auera’a ta’a’ē i ni’a i taua tuha’a ra.No te mau taiete, nā te fatu ‘ohipa iho e ‘aore ïa te taiete nā na te ‘imira’a moni e tu’urima i te parau fa’aaura’a.I te taime e tu’urima ai ‘oe i te fa’aaura’a tarifa tāmau, e na mua ‘oe i te ‘aufau i te tahi tino moni hou ‘oe a fāna’o ai i te pape. ‘Aita e anihia iā ‘outou e ‘aufau i teie tino moni ‘ahani te vai ra tā ‘outou fa’aaura’a tarifa tāmau no te pape, i te taime ‘a tu’urimahia te parau fa’aaura’a i rōtōpū i te ‘Oire ‘e te Pū tī’a’au pape, fa’aaura’a e hōro’a ra i te tī’a’aura’a pape i roto i teie Pū.
E ‘aufauhia taua tino moni ra hou te parau ‘aufaura’a mātāmua i pi’ihia “parau ‘aufaura’a-parau fa’aau”, e fa’aho’ihia ra taua moni ra i te taime fa’a’orera’a i te parau tātaura’a, ma te fa’atae i te tahi rata anira’a e i muri mai i te ‘aufaura’a i te mau tino moni pape ato’a e au ia ‘aufauhia. E fa’a’aufauhia ïa ‘outou hō’ē tuha’a i ni’a i te maha ō te tarifa fa’aauti’a tāmatahiti, tarifa e fa’a’ohipahia ho’i no te mau fa’atorora’a ‘auri e uāti ‘ore. E riro rā taua tuha’a moni ra i te tauiui, tei te huru ō te rahi ō tā ‘outou ‘auri pape.Ia ‘aufau ‘outou i tā ‘outou parau ‘aufaura’a-fa’aaura’a », e tāpa’o te reira ‘ua fa’ari’i ‘outou i te mau fa’auera’a tā’a’ē i pāpa’ihia i roto i te parau fa’aaura’a na reira ato’a te fa’atu-rera’a ō te pape ; na te reira ato’a e ha’apāpū ‘ua tae atu te mau ‘api parau i roto i tō ‘outou rima.E mana te parau fa’aau tātaura’a i te tai’o mahana :- Tomora’a anei i roto i te fare fa’aeara’a (mai te peu ua tere
te mau ‘auri pape),- Te ‘iritira’a anei o te mau ‘auri pape.
No te feiā i tāpa’o-a’ena-hia e i fa’a-’aufau-a’ena-hia e te ‘Oire nō Pira’e i te taime ‘a tu’urimahia ai te parau fa’aau-ra’a no te hōro’ara’a i te tī’a’aura’a pape i roto i te hō’ē taiete, e fa’ataehia atu te parau ‘aufaura’a-fa’aaura’a, na reira ato’a teie nei fa’aturera’a no te ‘ōperēra’a pape. Mai te peu, i roto i te hō’ē area e piti (2) ‘āva’e mai te taime ‘a hāponohia atu ai taua parau ‘aufaura’a ra, na reira ato’a ‘ia fa’ataehia atu te tahi parau fa’aarara’a e 30 mahana i muri i te taime ‘a hāponohia atu te parau ‘aufaura’a, i roto i te ferurira’a o te fa’atere no te Pū tī’a’au pape, ‘aita ‘outou e hina’aro ra e e fāna’o i te ‘ōperēra’a pape. ‘Aita ‘ïa ‘outou e fāna’o fa’ahou i te ‘ōperēra’a pape ā te ‘Oire nō Pira’e, ‘aita e roa’a iā ‘outou e pāto’i i te reira fa’aotira’a. No te fāna’o fa’ahou i te ‘ōperēra’a pape, mea tītauhia ‘outou e fa’atae fa’ahou i te anira’a e i te tu’urima i te tahi parau fa’aaura’a ‘āpī.Mai te peu e fa’aaura’a tarifa tāmau ‘āpī tā ‘outou, e fa’a’aufauhia ‘outou i te tahi tuha’a moni no te fāna’o i te ‘ōperēra’a pape. ‘Aita e fa’a’aufauhia iā ‘outou i te reira tino moni ‘ahani te vai noa ra tā ‘outou fa’aaura’a tarifa tāmau no te pape i te taime ‘a tu’urima ai te ‘Oire ‘e te Pū tī’a’au i te fa’aaura’a no te hōro’ara’a i te tī’a’aura’a pape i roto i taua Pū nei.
2.2 TE TUATĀPAPARA’A O TE MAU PARAU TA’ATA E ti’amana tō te hōani ia hi’o e ia fa’atītī’aifaro i te mau pāpa’i e te mau parau i ni’a iana. Ia ‘ore te hōani e ‘ōpani nā roto i te parau pāpa’i, e hōro’ahia tōna i’oa, tōna pa’era’a e tōna nohora’a i te ta’ata ato’a e ani mai, e tītauhia ra rātou ia fafau mai eita rātou e fa’a’ohipa i te reira ei tapiho’ora’a.
2.3 ROARA’A E TE FA’A’ORERA’A O TE PARAU FA’AAU Mea tā’ōti’a ‘ore te roara’a o teie parau fa’aau. Nehenehe ‘outou e tāpū i teie parau fa’aau i te mau taime ato’a, ma te niuniu mai i te 54 06 30 e ‘aore rā ma te pāpa’i mai i te tahi rata.E mana tō te hōani i te fa’a’ore i te mau taime ato’a i te pa-rau fa’aau ma te niuniu i te nūmera niuniu e i te mau hora i fa’ata’ahia i ni’a i tāna parau ‘aufaura’a hōpe’a, e aore ra nā roto i te fa’ataera’a i te tahi rata pāpa’i. E ti’a i te hōani ia hōro’a i nūmera o te tai’ora’a pape o tāna i rave mai. E fa’ataehia te parau ‘aufaura’a o te fa’a’orera’a parau i ni’a i te mau tai’ora’a o tāna i fa’atae mai, eiaha ra te tahi tū’ati-‘orera’a e te mau parau ‘aufaura’a i nā mua atu ia ‘itehia. E ti’amana tō te Piha ‘ōperera’a pape mā i te hi’opo’a i te mau nūmera o te tai’ora’a o te uati pape e i te tapūra’a/fa’a’ore-ra’a o te mau ‘auri pape, e nā te hōani te reira e ‘aufau, hau atu ā ia ‘ore ia ‘ite-‘oi’oi-hia te ta’ata e mono mai.
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae4 / 13
Ia ‘ore te hōani e fa’a’ore i tāna parau tātaura’a, e ti’a i te
Piha ‘ōperera’a pape mā i te fa’atītī’aifaro i tōna ti’ara’a
nā roto i te fa’a’orera’a i tāna parau fa’aau i te taime a
fa’ataehia atu ai te tahi parau tātaura’a ‘āpī o taua fare.
Oia ho’i, e mana te fa’a’orera’a i te tai’o mahana a tae mai
ai te mono, e fa’atae ho’i te Piha ‘ōperera’a pape mā i te
hōani i vaiiho mai i te tahi parau ‘aufaura’a o te fa’a’orera’a
o te tātaura’a.
E ha’amauhia taua parau ‘aufaura’a ra i ni’a i te niu o te
mau nūmera’a tai’ora’a pape i fa’ataehia e tei mono atu i te
Piha ‘ōperera’a pape mā i te taime tu’urimara’a o te parau
tātaura’a.
Mai te peu i te taime tu’urimara’a o tāna parau tātaura’a,
ua vaiiho mai te hōani i te tahi tino raupe’a, e fa’aho’ihia
taua tino moni ra mai te peu e ‘aufauhia te mau tino moni e
au ia ‘aufauhia i te mahana a fa’a’orehia ai tāna tātaura’a.
Ia fa’aru’e mai te hōani, e tāpiri o ia i te ropinē tāmaura’a
i te tai’ora’a i ni’a i te uati pape, e aore ra e ani oia, mai te
peu mea fifi mai, ia te Piha ‘ōperera’a pape mā ia rave mai
i te reira, aita ra te iriuta’a e tae mai i ni’a iana nō te mau
‘ino i fa’atupuhia e te mau rōpinē i roto i te fare i vaiiho
tātara-noa-hia.
E fa’a’aufauhia te ‘ohipa a te Piha ‘ōperera’a pape ia au i te
mau tārifa ‘ohipa e vai ra (a tai’o i te tuha’a Tītauraa Taa’ē).
2.4 TĀTAURA’A TA’A’Ē E ti’a te mau tātaura’a ta’a’ē ia hōro’ahia nō te tahi mau
fa’a’ohipara’a ta’a’ē : tātaura’a taupoto (‘īrava 2.5),
‘āmuira’a, ‘aimāmaura’a rahi...
E fa’aineinehia te tahi parau fa’aau ta’a’ē nō te fa’anahora’a
i te reira (te pinepinera’a o te tai’ora’a i te uati pape, te mau
fa’anahora’a i ni’a i te fa’aineinera’a i te parau ‘aufaura’a e
te ‘aufaura’a...), i rotopū i te Piha ‘ōperera’a pape mā e te
hōani.
2.5 TE MAU TĀTAURA’A TAUPOTO E ti’a roa te tahi tātaura’a taupoto ia rave-ta’a’ē-hia (nō te
tahi vāhi patura’a fare anei, nō te mau tau heivara’a anei),
eiaha ra te mau ha’afifira’a i ni’a i te ‘ōperera’a pape ia tupu
mai.
Nā te hōani e amo i te mau ha’amau’ara’a o te tāmaumaura’a
o te mau ‘auri, e aore ra o te tahi uati pape i ni’a i te tahi
tauiha’a o te ‘auri ‘ōperera’a pape a te huira’atira (‘auvaha
‘auri pape, pou auahi ma te parau fa’ati’a a te ‘Oire...).
E ti’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā ia mono i te tu’urima-
ra’a o te parau tātaura’a taupoto nā roto i te ‘aufaura’a nā
mua te mau ha’amau’ara’a o te moni pape, o tē fa’ata’ahia
ta’ata tâta’i tahi. Ia oti te tau tātaura’a, e fa’a’āfarohia te
mau ha’amau’ara’a.
3 - TE PARAU ’AUFAURA’A
E tae atu i roto i tō ‘outou rima e 4 parau ‘aufau-ra’a i te matahiti hō’ē. Ia ‘ore te parau ‘aufaura’a e ha’amauhia i ni’a i te ‘ōmuara’a o tā ‘outou ‘aimāmaura’a mau, e faito-noa-hia īa.
3.1 TE FA’ATA’ARA’A O TE PARAU ‘AUFAURA’AUa tū’ati noa te fa’ata’ara’a o te parau ‘aufaura’a i te mau
fa’auera’a a te fa’aturera’a.
3.2 TE MAU TĀRIFA E TŌ RĀTOU ‘ĀPAPARA’AE hōro’ahia te mau tārifa e vai mana ra i te taime tu’urima-
ra’a i te hōani ia au i tāna anira’a. Ia ravehia te mau tauiui-
ra’a o te mau tārifa, e fa’aarahia īa nā roto i te parau pāpa’i,
o tē tu’uhia atu i ni’a i te parau ‘aufaura’a.
Te mau tārifa e fa’a’ohipahia, e ha’amauhia īa :
- te tuha’a moni e ho’i mai i te ta’ata i ha’afaufa’ahia, nā
roto i te Parau fa’aau i ravehia te mau tauiuira’a (e tai’ohia
te mau ‘īrava ture tauiuira’a e te parau fa’aau i te nohora’a
o te Va’ata’ata) ; e fa’a’āpīhia taua mau tārifa ra ia au i te
fa’a’ohipara’a o te Parau fa’aau ia au i te nu’ura’a o te mau
tītaura’a pae fa’arava’ira’a faufa’a ;
- te tuha’a a te Va’ata’ata, ia au i te fa’aotira’a i ravehia e
te Va’ata’ata.
I ni’a i te mau tārifa o te pape e fa’ahauhia mai te mau ture e
te mau moni ta’a’ē i fa’ata’ahia e te fa’aturera’a e vai mana
ra. ‘Ua tātuha’ahia te moni a te pū tī’a’au mai teie nei te
huru :
- hō’ē tarifa fa’aauti’a ānei, na te mau hoani ihoā ‘aita ā e
nehenehe e ‘aufau na ni’a i te rahira’a pape ‘o tā rātou e
fa’a’ohipa,
- e ‘aore ïa hō’ē tarifa tāmau na ni’a i te ‘ā’ano ō te uāti
pape, e hō’ē tuha’a na ni’a i te rahira’a pape i fa’a’ohipa-
hia, na te mau hoani e ō i roto i terā fa’anahora’a.
I roto i te parau ’aufaura’a parau fa’aau (‘īrava 2.1), a ta’a
noa atu te fa’anahora’a i fa’ata’ahia i roto i te mau tītaura’a
ta’a’ē. Mai te peu ua rave te hōani i te tahi parau tātaura’a,
e aore ra ua ani ia fa’a’orehia tāna parau tātaura’a na mua
a’e te hōpe’ara’a ō te area mahana i fa’ata’ahia, e fa’a’au-
fauhia o i ni’a i te rahira’a, i te mau 15 mahana ato’a. E
fa’a’aufauhia te hōho’a o te parau ’aufaura’a e anihia e te
hōani, i ni’a i te tārifa i fa’ata’ahia i roto i te mau tītaura’a
ta’a’ē.
3.3 TE TAI’ORA’A I TE ‘AIMĀMAURA’A I TE PAPE, E AORE RA TE ‘AIMĀMAURA’A I MANA’OHIA.E au ia fa’a’ohiehia te ‘ohipa tai’ora’a uati pape a te Piha
‘ōperera’a pape mā, o tē ravehia e maha taime i te matahiti
hō’ē mai te peu te vai ra tā ‘outou.
E ti’a i te hōani ia hōro’a nā roto i te niuniu, e aore ra ia
pāpa’i i te Piha ‘ōperera’a pape mā, te tai’o uati pape i ra-
vehia mai e ana hou a ha’amauhia ai te parau ‘aufaura’a e, i
roto i te mau area taime i fa’ata’ahia i te taime fa’aarara’a i
te tai’ora’a e aore ra a haere mai ai te ta’ata tai’o uati pape.
E fa’a’auhia te mau tai’o i ravehia mai i muri mai i te fa’aiti-
ra’a atu i te hau o te parau ’aufaura’a i mana’ohia.
Mai te peu aita te tai’ora’a i ravehia, e faito mana’o-noa-
hia te ’aimāmaura’a i ni’a i te ’aimāmaura’a i tai’ohia nō
na ’āva’e e ono i ma’iri. E fa’a’āfarohia te moni a te hōani e
’aufau i te tai’ora’a uati pape i muri mai.
Mai te peu aita i roa’a i te tai’o o te uati pape i te roara’a
e toru toata tāmau (oia e 9 ’āva’e), e ti’amana tō te Piha
’ōperera’a pape mā ia tītau i te hōani ia fa’atītī’aifaro mai
mā te ha’amaura’a i te tahi tai’o mahana fārereira’a nā
rāua, i reira e tai’o atu ai i te uati pape, i roto i te area taime
e 15 mahana. Nā te hōani e aufau i te mau ha’amau’ara’a o
te haere tinoraa te rave ‘ohipa.
Ia ‘ore te hōani e pāhono i te aniraa e fārerei, e tapū te
Piha ’ōperera’a pape mā i te ’auri pape (‘īrava 4.8).Ia ‘ore
e roa’ahia te uati tai’ora’a pape (nō te mea tei roto mai i
te fare nohora’a e, aita te hōani i te fare, aita o ia e fāri’i ia
tomo i roto i tōna ’āua...), e aore ra aita tōna fare e tano ra
(‘īrava 5 o teie fa’aturera’a), e ti’amana tō te Piha ’ōperera’a
pape mā ia fa’ahepo ia hōro’ahia te tai’ora’a uati nā roto i
te ratio, e aore ra ia fa’atītī’aifarohia te fare, nā te hōani iho
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae 5 / 13
e ‘aufau i te mau ha’amau’ara’a. Ia ore te uati tai’o pape e tere fa’ahou, e tai’ohia te ‘aimāmaura’a o te taime maura’a, maoti ei parau ha’apāpūra’a tā te hō’ē e aore ra tā te tahi pae, i ni’a i te tai’ora’a o te ‘aimāmaura’a i tai’ohia i roto i nā ‘āva’e e ono hou te maura’a te uati tai’o pape.
3.4 TE ’AUFAURA’A O TE MAU PARAU ’AUFAURA’A Aita e ha’amāmāra’a e ha’afāna’ohia ia ‘aufauhia hou te ‘aimāmaura’a. E fa’ataehia te mau anira’a i te ’oi’oira’a nā roto i te niuniu paraparau e aore ra nā roto i te rata pāpa’i i te Piha ’ōperera’a pape mā.
Te hōani e fifi noa atu tāna ’aufaura’a nō te ’erera’a i te fau-fa’a, e tītauhia o ia ia haere e fārerei i te Piha ’ōperera’a pape mā nō te ani i te mau ha’amāramaramara’a e au nō te fa’anahora’a i tāna ’aufaura’a e ti’a atu ai iana ia fāna’o tāmau i te pape, ia au i te fa’aturera’a e vai mana ra. E ti’a roa ato’a iā ‘outou ‘ia hi’opo’a i tā ‘outou fa’a’ohipara’a pape, na roto ïa i te tai’o-roa-ra’a atu i tā ‘outou uāti pape. No reira, ‘aita ‘outou e nehenehe e ani ‘ia fa’atopahia te fāito pape ‘o tā ‘outou i fa’a’ohipa mai te peu ‘ua mā’i hāere noa te pape mai roto mai i tā ‘outou mau ‘auri pape, a ta’a noa atu mai te peu ‘ua fa’ata’ahia i te pene 7. Nō reira, e ‘au-fauhia te tino moni pape i roto i te area e 30 mahana i muri mai i te fa’aarara’ahia. E fa’ataehia te mau anira’a ato’a nā roto i te tahir ata i te Piha ‘ōperera’a pape mā i roto i nā mahana e 8 i muri mai i te ‘aufaura’a e, e tai’ohia te reira e te piha ōperera’a pape nō te mau ‘aufaura’a i muri mai mai te peu tē vai ra te tino moni hau i ‘aufauhia e te hōani.
Ia ‘ore te mau parau ‘aufaura’a e ‘aufauhia i roto i te area taime e 30 mahana mai te taime a fa’aarahia atu ai, i muri i te fa’ahepora’a i ‘ore i auraroria i roto i nā mahana e 15, e riro te ‘auri pape i te tapūhia ē tae atu i te taime a ‘aufauhia ai te pape, mea ta’a’ē īa te horora’a i te hōani o tē fa’ataehia i mua i te ture.
I tāpūhia te pape nō te ‘orera’a e ‘aufau, e fa’aho’ihia mai te pape i muri mai i te ‘aufaura’a i te mau moni pape e te mau ha’amau’ara’a o te tapūra’a e te fa’aho’ira’a mai i te pape. Ia ‘ore ia ‘aufauhia, e tu’u atu te Fatu ha’afaufa’a i te mau parau ‘aufaura’a moni pape i mua i te ture.E fa’autu’ahia ïa ‘outou i te tahi moni taime ‘ia au i te fāito ‘o tā te ture e fa’ata’a ra, ha’amara’ahia e piti tai’o, i te mau 15 mahana ato’a, i ni’a i te mau tino moni e tītauhia ra mai te pitira’a ō te ‘āva’e, mai te taime ihoā a hāponohia atu ai i tā ‘outou parau ‘aufaura’a.
4 - TE TĀMAURA’A I TE ‘AURI PAPE
Te tāmaura’a i te ‘auri pape, o te fa’anahora’a īa e pū’oi i te ‘auri ‘ōtera’a pape i ni’a i te ‘auri ‘ōperera’a pape a te huira’atira ē tae atu i te fa’anahora’a o te uati tai’o pape. E rave-noa-hia te ’e’a fātata roa.
4.1 TE FA’ATA’ARA’ATeie te fa’anahora’a o te pū’oira’a ’auri pape :- te pū’oira’a i ni’a i te ‘auri pape a te huira’atira, e tē ropinē
‘auri pape,- te ‘auri horora’a pape huira’atira e tō roto i te ‘āua o te
ta’ata,- te fa’anahora’a o te tai’ora’a pape (te ropinē tapūra’a
pape i nā mua atu i te uati tai’o pape, te uati tai’o pape e tāti’ahia e te pū’oira’a i muri mai i te uati tai’o pape),
- te fa’aitira’a o te ne’ira’a o te pape, te fa’anahora’a pāruru i te pape eiaha ia ho’i mai i roto i te ‘auri, e te tāfare vaira’a uati pape, mai te peu e tāmauhia teie mau tauiha’a ri’i e te Piha ‘ōperera’a pape mā.
Te pū’oira’a i raro (i muri mai i te uati tai’o pape i te ‘ōmuara’a o te mau ‘auri a te ta’ata), e tu’u-ato’a-hia atu i roto i te mau tāmaumaura’a ‘auri mai te peu nā te Piha ‘ōperera’a pape mā e hōro’a e, e tāmaumau.
Mai te peu tei ni’a te mau ‘auri pape i te fenua ā te Hau e ‘aore ïa i ni’a i te fenua ā te ta’ata, e mau ‘auri pape ana’e e tī’a’auhia e te Pū ti’a’au pape. Te ‘auri ā te ta’ata, ‘o te mau ‘auri ïa e fāura atu i rapae i te uāti pape.Mai te peu e ho’i fa’ahou te pape i roto i te fa’atorora’a ‘auri pape ā te ‘oire, e ti’a roa i te Pū tī’a’au pape i te ani i te fatu fare, e ‘aore rā i te tā’atira’a ō te mau fatu fare, e rave i te tahi fa’anahora’a no te ārai i te reira fifi, ta’a’ē noa atu tei tāmau-a’ena-hia i ni’a i te ‘auri pape.
4.2 TE TĀMAURA’A O TE PŪ’OIRA’A ‘AURI PAPEHō’ē pū’oira’a ‘auri pape, no te hō’ē noa ïa hoani. No te hō’ē fare tahua rau e ‘aore rā te hō’ē pū e rave rahi fare fa’aea-ra’a, e tu’uhia te uāti pape i ni’a i te ‘ōti’a fenua ā te Hau ‘ei uāti nō te tā’āto’ara’a.- E tāmauhia hō’ē ana’e ra ‘auri pū’oira’a pape e hō’ē uati tai’o pape,- E tāmauhia e rave rahi ‘auri pū’oira’a ta’ata’a maita’i ta’i hō’ē uati tai’o pape te ‘auri.
Mai te reira ato’a te mau fare tahua ta’i tahi, te mea piri, e tītauhia rātou ia rave i te tahi pū’oira’a ‘auri pape, eiaha ra mai te peu e mau fare ‘ohipa fa’a’apu, e fare tapiha’ara’a, e fare tapiho’ora’a e aore ra e fare rima’ī, e aore ra e mau fare i ni’a i te hō’ē ā tuha’a fenua e nohohia ra e taua mau ta’ata nei ā.Ma i te peu e ‘ite ‘outou tau ta’ata tei pū’oi mai i tā rātou mau ‘auri pape i ni’a i tā ‘outou ‘auri pape, e ‘aore rā ‘aita i ha’apa’ohia te fa’aturera’a, mea tītauhia ‘outou e fa’aara ‘oi’oi mai i te Pū tī’a’au pape, i te taime ihoā rā ‘a ‘aufau ai ‘outou i tā ‘outou parau fa’aaura’a-’aufaura’a. ‘Ia ‘ore, ‘aita ‘outou e nehenehe e māniania, e ‘aufau noa ihoā ‘outou i tā ‘outou parau ‘aufaura’a.
4.3 TE TĀMAUMAURA’A E TE FA’A’OHIPARA’AE fa’ata’a mai te Piha ‘ōperera’a pape mā i te huru o te mau pū’oira’a ‘auri ia ‘āfaro maita’i tōna fa’a’ohipara’a ia au i te fa’anahora’a mātarohia e ia au i te mau hina’aro i fa’ahiti-hia. E hōro’a o ia i tāna parau fa’ati’a nō te vāhi ha’amau-ra’a e patuhia atu ai te tāfare vaira’a uati tai’o pape. Eiaha te pū’oira’a ia ha’amauhia i raro i te tahi tahua (timā anei, e vāhi tanura’a mā’a).
Ia vaivatavata noa te vāhi pū’oira’a unuma i ni’a mai i te uati tai’o pape ia roa’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā, i te mau taime ato’a o ia e haere mai ai e hi’opo’a, ia hi’o mata e aita te tahi harura’a pape ti’a ‘ore e ravehia ra i ni’a i tua tuha’a ‘auri pape ra. Mai te peu ia au i te hina’aro o te ta’ata noa, e aore ra ia au i te mau tītaura’a ta’a’ē o te fa’anahonahora’a o te fare e ‘ōperehia i te pape, e ani te hōani i te mau tauiuira’a o te mau fa’anahora’a i fa’aotihia e te Piha ‘ōperera’a pape mā nō te tāmaumaura’a i te ‘auri, e ti’a roa tāna anira’a ia fāri’ihia teie rā, nā te hōani e amo i te mau ha’amau’ara’a hau atu o te tāmaumaura’a e aore ra o te ‘atu’atura’a e ma-tara mai. E ti’amanara’a ra tō te Piha ‘ōpere pape mā i te pāto’i i taua mau tauiuira’a ra mai te peu tē fa’ariro ra o ia e aita roa e tū’atira’a e te mau tītaura’a o te ha’afaufa’ara’a e te ‘atu’atura’a o te pū’oira’a o te ‘auri pape.
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae6 / 13
E ti’a roa i te Piha ‘ōpere pape mā i te fa’ataime i te fāri’ira’a
i te tahi parau tātaura’a / pū’oira’a, e aore ra tā’oti’ara’a o
te puai o te tahe o te pape mai te peu :
- Nō te rahi o te ‘aimāmaura’a, mea tano ia ravehia te mau
ha’apa’arira’a, e aore ra fa’a’ā’anora’a o te mau ‘auri e vai ra
; mai te peu te reira mau, e ti’amanara’a o te Va’ata’ata i te
fa’aoti mai tāna i mana’o e mea maita’i,
- Aita te pārurura’a o te pape ia ho’i mai e fa’atanohia
(‘īrava 6),
- Aita te mau ‘ohipa o te pū’oi’oira’a o te ‘aufau tā’ato’ahia.
Ia ‘ore te mau ‘ati ia tupu mai i ni’a i te mau patu o te fare, e
‘irihia te ‘ōperera’a pape mā i mua i te aro o te ta’ata ani i te
pū’oira’a ‘auri pape, e aore ra i muri mai i te tu’urimara’ahia
te tahi parau ‘iritira’a i te iriuta’a ia tupu mai “te mau ‘ino
fa’atupuhia e te pape”.
Ravera’ a i te mau pāherura’a :
Mai te peu ua hau atu i te 100 metera te ateara’a i rotopū
i te ‘auri pape huira’atira e te ‘ōti’a fenua, e ti’a i te ta’ata
ani ia fa’a’ohipa i te tahi rave ‘ohipa o tāna i hina’aro nō te
herura’a i te ‘āpo’o i rotopū i te ‘auri harura’a pape e tāna
uati pape. Ia ani noa atu o ia i te rave ‘ohipa o tāna i ma’iti,
e ani nā mua o ia i te parau fa’ati’a i te Piha ‘ōperera’a pape
mā e, e fa’atura ho’i i te mau tītaura’a mata’ī tāmaura’a i
te ‘auri pape e te herura’a i raro i te fenua huira’atira (pa-
rau fa’ati’a ‘ohipara’a i raro i te purūmu huira’atira, parau
pārurura’a...).
Nā na e amo i te mau iriuta’a ato’a i mua i te mau ta’ata e
au mai i taua mau ‘ohipa ra e, e pāruru ho’i ia vai maita’i
noa te purūmu i roto i te tau.
Nā te ta’ata ani e amo i te mau ha’amau’ara’a o te mau
parau horohorora’a e te ravera’a o te mau ‘ohipa tāmaura’a
‘auri pape.
Pū’oira’a o te mau fare ’āpī i ni’a i te mau ’auri pape :
Hou a pū’oi ai te mau ’auri o te tahi fare ’āpī, e ti’a i te Piha
’ōperera’a pape mā i te ani i te ha’apāpūra’a e ua ha’apa’ohia
te mau fa’aturera’a o te patura’a fare e te ’atu’atura’a o te ea.
4.4 TE FA’A’ORERA’A O TE TAHI PŪ’OIRA’A ’AURI PAPEIa ‘ore ia fa’a’ohipahia te pape, e aore ra i ni’a i te anira’a a
te fatu fare (‘īrava 2.3), e ti’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā ia
fa’a’ore i te pū’oira’a (‘īrava 2.3). Mai te peu e anira’a nā te
fatu fare, nā na īa e mao i te mau ha’amau’ara’a e au mai.
4.5 TE MAU TĀMAUMAURA’A ‘ĀURI – ‘AUFAURA’ANā te Piha ‘ōperera’a pape mā e rave i te mau ‘ohipa o te
tāmaumaura’a ‘auri pape. Nā te ta’ata ani (e fatu fare anei,
e fatu ‘amui anei...) e amo i te mau ha’amau’ara’a ato’a e au
nō te tāmaumaura’a ‘auri pape, e aore ra nō te fa’a’orera’a
(‘ohipa, tauiha’a, fa’aapiapira’a e te tāta’ira’a o te mau hiti
purūmu e te vāhaerera’a ta’ata).
E fa’a’ite atu te Pū tī’a’au pape e hia moni te mau
ha’amāu’ara’a, ha’amāu’ara’a e nūmerahia ‘ia au i te BPU,
‘api parau e ‘āpe’e ra i te parau fa’aaura’a i tu’urimahia no te
hōro’ara’a i te tī’a’aura’a pape i roto i te hō’ē taiete. Na te rei-
ra ato’a ‘api parau e ha’apāpū ra i te taime e hōro’ahia no te
ravera’a i taua mau tāpura ‘ohipa ra. E rave te Piha ‘ōperera’a
pape mā i te mau ‘ohipa i muri mai i te ‘aufaura’ahia te parau
ha’amau’ara’a.
E ti’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā ia rave i te mau ‘ohipa i muri
mai i te fa’aaura’a te mana’o i ni’a i te ‘aufau tātuha’ara’a
; ia tae i te reira faito ra, e ‘aufauhia te toe’a o te moni
tāmaumaura’a ‘auri hou a tu’uhia atu ai te pape.
4.6 TE ’ATU’ATURA’A, TE TĀTA’IRA’A E TE
FA’A’ĀPĪRA’A O TE MAU PŪ’OIRA’A ‘AURINā te Piha ‘ōperera’a pape mā te rave i te mau ‘ohipa
‘atu’atura’a, tāta’ira’a e te fa’a’āpīra’a o te mau pū’oira’a
’auri pape.
Mea tītauhia te hōani ia fa’aara ma te marirau ‘ore i te Piha
‘ōperera’a pape mā te mau huru tāpa’o fa’aarara’a ato’a o
te tahi fifi i ni’a i te ‘auri, mai te vavā, te topara’a o te ne’i
aore ra te puri o te pape, te mau puta, te topara’a o te repo
fenua...)
Nō te pae i ni’a i te fenua huira’atira, nā te Piha ‘ōperera’a
pape mā e amo i te mau ha’amau’ara’a, te fa’a’āpīra’a e tae
atu i te mau ‘ino nō roto mai i taua tuha’a o te mau ‘auri
pape.
Nā te hōani e ha’apa’o i te mau ‘auri pape e vai ra i ni’a i
tōna fenua e te mau iriuta’a ato’a e vai mai. E amo o ia i te
mau fa’aho’onara’a o te ‘ino i roto i taua tuha’a ra mai te
peu e ‘itehia e hape nōna e aore ra e tau’a ‘ore nāna.
I roto i te ‘atu’atura’a e amohia mai e te Piha ‘ōperera’a
pape mā, aita te mau mea i muri nei :
- Te mau ha’amāu’ara’a o te ha’amaita’ira’a o te mau patu i
ha’amauhia e te fatu fenua / te hōani e aore ra te mau fatu
i nā mua atu iana i ravehia ra i muri mai i te tāmaumaura’a
o te mau ‘auri pape (tauira’a o te tahua, tīmāra’a, te ‘aua
ti’are e aore ra te ‘aua rā’au...),
- Te mau ha’amau’ara’a o te haerera’a, e aore ra te tauira’a
o te mau ‘auri,
- Te mau ha’amau’ara’a o te tāta’ira’a i fa’atupuhia e te
hōani.
Nā te hōani teie mau ha’amau’ara’a e amo.
4.7 PŪ’OIRA’A ‘AURI TANO ‘ORE E tauihia te mau pū’oira’a ‘auri i ‘ore i fa’atura i te mau
pāpa’ira’a o te mau ‘īrava 4.1 e 4.2 mai te peu e au ia ra-
vehia (e puta tei ‘itehia, fa’a’āpīra’a, tāta’ira’a, e aore ra te
tahi tumu ‘ē atu), e nā te hō’ani / te fatu fare e amo i te mau
ha’amau’ara’a. I reira, e ti’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā i te
taui i te vaira’a o te uati pape i ni’a i te ‘ōti’a fenua e aore ra
i ni’a i te fenua o te hau.
E ha’amaita’ihia te mau pū’oira’a ‘auri i ‘ore i tuea fa’ahou
i te fa’anahora’a, nō te mea ua taui te mau fa’aturera’a, nā
te Piha ‘ōperera’a pape mā te mau ha’amau’ara’a e amo ē
tae atu i te uati tai’o pape. E tu’uhia mai te reira i te ‘ōti’a
fenua, e aore ra e tu’uhia i ni’a i te fenua o te hau. E amohia
te mau ha’amau’ara’a o te mau ‘ohipa i fa’anahohia e te
Piha ‘ōperera’a pape mā. Mai te peu ‘aita te huru ō tā ‘outou
mau ‘auri pape e tū’ati fa’ahou i ni’a i te mau fa’ahepora’a
ā te ture, ‘aita ‘outou e nehenehe e pāto’i ‘ia ha’amaita’ihia
tā ‘outou mau ‘auri pape.
4.8 TE TĀPIRIRA’A I TE ‘ŌPERERA’A PAPE
a/ I ni’a i te anira’a a te hōani Ia maoro te ma’irira’a, e ti’a i te hōani ia ani i te Piha
‘ōperera’a pape mā ia tāpiri i te ‘auri pape.
E vai noa te tātaura’a i te roara’a o te area taime tāpirira’a
i te pape.
Nā te hōani e ‘aufau i te mau ha’amau’ara’a o te ‘ōpanira’a
e te ‘iritira’a o te mau ‘auri pape.
b/ I ni’a i te anira’a a te Piha ‘ōperera’a pape mā E riro te ‘auri pape a te hōani i ‘ōfati i te fa’aturera’a i te
tapūhia, a ta’a noa atu ai te horora’a a te Piha ‘ōperera’a
pape mā iana i mua i te ture. E ‘iriti-fa’ahou-hia te pape i
muri mai i te ‘aufaura’a o te mau tino moni i tītauhia mai,
fa’arahihia atu ai i te moni taime ta’a’ē o te ‘iriti-fa’ahou-
ra’a i ha’amauhia ia au i te mau tītaura’a ta’a’ē.
Hou a tāpūhia ai te pape, e rave nā muahia te tītau fa’ahe-
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae 7 / 13
pora’a a te ‘uitie ia ‘aufau i roto i nā mahana e va’u i muri
mai, o tē fa’ataehia i te hōani ra nā roto i te mau huru rāve’a
ato’a, eiaha ra mai te peu e au ihoā te ‘auri pape ia tāpūhia
nō te arai i te mau ‘ino i ni’a i te mau patu, e pāruru atu
ai i te mau maita’i o te vetahi mau hōani, e aore ra nō te
fa’a’ore i te tahi hape i ravehia.
Aita te tāpūra’a o te ‘auri pape e fa’ataime i te ‘aufaura’a o
te tātaura’a a maoro noa atu ā te parau fa’a’au i te ‘orera’a
e fa’a’orehia.
Nā te hōani e ‘aufau i te mau ha’amau’ara’a o te tāpūra’a e
te ‘iritira’a o te ‘auri pape, mai tei fa’ata’ahia i roto i te mau
tītaura’a ta’a’ē.
Mai te peu nō te ‘orera’a te tahi parau ‘aufaura’a e ‘aufau-
hia i tāpūhia ai te ‘auri pape, e tāpiri-noa-hia te ‘auri pape
e tae atu i te taime a ‘aufauhia ai te tā’ato’ara’a o te mau
tino moni e tītauhia ra : te moni taime, te fa’autu’ara’a, te
fa’aho’onara’a e te ha’amau’ara’a.
c/ I roto i te mau hi’ora’a ato’a
Ia ‘ore te mau ‘ati e tae mai i ni’a i te mau patu o te fare, e
‘iritihia te ‘auri pape i mua i te aro o te ta’ata tātau, e aore
ra i muri mai i te tu’urimara’a i te tahi parau pārurura’a
iana i “te mau ‘ino fa’atupuhia e te pape ”.
5 - TE UATI PAPE
Te uati tai’o pape, o te mauiha’a faito i te ‘aimāmaura’a, e aore ra fa’a’ohipara’a, i te pape. E hōho’a ha’amanahia.Te tāfare, o te vāhi īa i reira te uati tai’o pape e vaii-hohia ai (te ‘auvaha, te ‘āfata, te piha, te mau tuha’a o te tāmaumaura’a o te rāve’a tai’ora’a pape...).
5.1 TE FA’ANAHORA’A O TE UATI TAI’O PAPEE hōro’a te Piha ‘ōperera’a pape mā i te uati tai’o pape
e, nā na e fa’ata’a i tōna ‘ā’anora’a ia au i te faito o te
‘aimāmaura’a i fa’a’itehia e aore ra i fāitohia e te mau
fa’aturera’a i ni’a i te mau mauiha’a faito.
Mai te peu aita te ‘aimāmaura’a a te hōani e tuea i te mau
hinaaro i fa’a’itehia i te taime a tāmaumauhia ai te mau
‘auri, e ti’a i te hō’ē pae ia ani i te tahi pae ia taui i te fa’ana-
hora’a o te uati tai’o. Nā te hōani e ‘aufau i taua tauira’a
ra. Mai te peu ‘aita te fāito pape ‘o tā ‘outou i fa’a’ohipa e
tuea i te huru ō ta ‘outou tāmaumaura’a uāti pape, e mai te
peu ‘ua ha’apāpūhia e hape te reira nā te Pū tī’a’au pape, e
tauihia tā ‘outou tāmaumaura’a uāti pape, e na te Pū e amo
i te mau ha’amāu’ara’a. Mea tītauhia rā ‘outou ‘ia ha’apāpū
maita’i ē, te fāito pape ‘o tā ‘outou i ani i te taime ‘outou ‘a
tu’urima ai i tā ‘outou fa’aaura’a tārifa tāmau, te reira ihoā
te fāito ‘o tā ‘outou e hina’aro ra.
5.2 TE TĀMAURA’A I TE UATI TAI’O PAPE E tāmau te Piha ‘ōperera’a pape mā i te uati tai’o pape, e
‘ati’ahia roa, e nā te hōani e ‘aufau te mau ha’amau’ara’a.
E tu’uhia te uati tai’o pape i raro a’e i te tahi tāfare ta’a’ē, i
ni’a i te fenua o te hau, e aore ra i te ‘ōti’a fenua o te ta’ata.
Mai te peu tei ni’a i te fenua o te ta’ata, e tu’uhia o ia i roto i
te tahi vāhi ‘ohie i te rao’ahia e te mau rave ‘ohipa a te Piha
‘ōperera’a pape mā.
Mai te peu e au te mau ‘auri ia fa’ahere nā roto i te tahi aroa
haerera’a ta’ata e’ere i tā te hau, e vai ra ra i rotopū i te fe-
nua o te hau e te fare e ‘ōperehia i te pape, e tu’uhia te uati
tai’o pape i ni’a i te ‘oti’a fenua o te hau ma te parau fa’ati’a
a te mau ta’ata e ha’ati mai e te mau fatu fenua e haere nā
ni’a i taua aroa purūmu ra.
Nā te hōani e ’aufau i te ta’ata ato’a o tāna i mā’iti nō te
patura’a o te tāfare, e aore ra te Piha ‘ōperera’a pape mā. Ia
tano te patura’a i te mau fa’auera’a mata’ī i hōro’ahia e te
Piha ‘ōperera’a pape mā, ia au i te anira’a. E vaitāpiri-noa-
hia taua tāfare ra ia ‘ore te uati tai’o pape ia totē ri’i a’e.
Mea ‘ōpani roa ia vaiiho i te mau tauiha’a teiaha, apiapi, e
aore ra ia taui i te raveravera’a fifi e aore ra ataata i raro a’e
i te tāfare.
Aita e ta’ata e fa’ati’ahia ia taui i te vaira’a o te tāfare, e
aore ra i te taui i taua tāfare ra, e aore ra te mau fa’ana-
hora’a o te tomora’a i roto ma te ‘ore e parau fa’ati’a nā te
Piha ‘ōperera’a pape mā
Nā te hōani e amo i te mau ha’amau’ara’a ato’a o te mau
fa’atanora’a ato’a ia au i te fa’aturera’a.
5.3 TE HI’OPO’ARA’A I TE UATI TAI’O PAPEE ti’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā ia hi’opo’a i te uati
tai’o pape i te pinepinera’a e au ai ma te amo i te mau
ha’amau’ara’a. E ti’a i te hōani i te ani i te mau taime ato’a
ia hi’opo’ahia te ‘āfarora’a o te mau tai’o a tāna uati tai’o
pape. Nō te mau uati e 15 mm ē 20 mm te ‘ā’ano, e hi’opo’a
mai te Piha ‘ōpere pape mā i raro a’e i te tāfare iho ma te
fa’a’ohipa i te tahi uati faito nā na e aore ra te tahi faito
tano maita’i.
Ia vai noa te ‘aimarōra’a, e aore ra nō te uati hau atu i te
20 mm te ‘ā’ano, e i muri mai i tō te hōani ‘itera’a i te mau
ha’amau’ara’a o tāna e amo, e ti’a i te hōani ia ani ia tātara
te Piha ‘ōpere pape mā i te uati nō te ‘āfa’i e hi’opo’a i ni’a i
te tahi fa’anahora’a i ha’amanahia. E fāri’ihia te mau tai’o
a taua hi’opo’ara’a. Te mau tai’o tano o te mau tai’o īa i
fa’aturehia. Mea tītauhia te hōani ia tae tino mai i te taime
‘iritira’a i te uati tai’o, e aore ra ia tono mai i te tahi ti’a, ia
roa’a te tai’ora’a hō’ē a nā pae e piti e te taime hō’ē.
Mai te peu ua ‘āfaro te tai’ora’a a te uati i te mau fa’ata’ara’a
o te ‘āfarora’a e vaimana ra, e amo te hōani i te mau
ha’amau’ara’a o te hi’opo’ara’a.
Mai te peu aita te uati i ‘āfaro i te mau fa’ata’ara’a o te
‘āfarora’a e vaimana ra, nā te Piha ‘ōperera’a pape mā e
amo i te mau ha’amau’ara’a o te hi’opo’ara’a, e taui ato’a
mai o ia i te tahi uati ‘āpī ma te amo i te mau ha’amau’ara’a.
E fa’atī’tī’aifarohia te parau ‘aufaura’a o te ‘aimāmaura’a
o te pape o te area taime e terehia ra i te tai’o mahana
tāpa’ora’a i muri mai.
5.4 TE ’ATU’ATURA’A E TE FA’A’ĀPĪRA’A I TE UATI TAI’O PAPE E VAI RA I NI’A I TE ‘ŌTI’A FE-NUA E AORE RA I NI’A I TE FENUA O TE TA’ATANā te Piha ‘ōperera’a pape mā e ha’apa’o i te ‘atu’atura’a
e te fa’a’āpira’a o te uati tai’o pape ma te amo i te mau
ha’amau’ara’a ato’a, ia au i te mau tītaura’a i muri nei.
E au i te hōani ia paruru i te uati e ia rave i te mau fa’anaho-
ra’a ato’a eiaha te pape māhanahana ia ho’i mai i roto i te
uati, eiaha ia pa’ū, eiaha ia ro’ohia i te mau ‘ati huru rau e,
ia fa’aara ma te marirau ‘ore i te Piha ‘ōperera’a pape mā i
te mau tāpa’o fa’aarara’a e ua ‘ino te uati.
Nā te Piha ‘ōperera’a pape mā e rave i te mau tāta’ira’a
ato’a e te mau monora’a uati pape ato’a i ‘īritihia te ‘ati’a, i
tātara-roa-hia, e tū’inohia e te tahi fa’anahora’a ‘ē atu i te
tere-maita’i-ra’a o te uati iho (mai te ‘ati auahi, fa’aōra’a
o te tahi ‘ohipa ‘ē, pa’ū, pāruru ‘orehia i te fa’aho’ira’a o
te pape ve’ave’a...) e, nā te hōani ra e ‘aufau i te mau
ha’amau’ara’a.
E tāta’i noa e aore ra e taui noa te Piha ‘ōperera’a pape mā
i te mau uati i tū’inohia e te tahi fa’anahora’a i ‘ore i fa’atu-
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae8 / 13
puhia e te hōani, e aore ra nō te mea e ‘inora’a mau nō te
tahito o te uati.
Ia ‘ore te hōani e fāri’i ia ravehia te mau tāta’ira’a e au i
ni’a i te uati, e tāpū poto noa te Piha ‘ōperera’a pape mā i
te ‘auri pape.
5.5 TE TĀTARARA’A O TE UATI PAPE E fa’a’auhia te tātarara’a o te mau uati pape i te hōani ia
au i te mau tārifa i ha’amauhia i roto i te mau fa’ata’ara’a
ta’a’ē.
6 - TE MAU PATU O TE ‘AURI PAPE UNUMA
Te mau patu o te ‘auri pape unuma, e aore ra a te ta’ata, o te mau patu ato’a īa o te ‘auri pape e vai ra i muri mai i te uati tai’ora’a pape.
6.1 FA’ATURERA’A RARAHI Nā te hōani e fa’anaho e e fa’aineine i te mau patu o tāna
mau’ auri pape ma te amo i te mau ha’amau’ara’a, e aore ra
nā te fatu fare, i ni’a i te ravera’a a te tāmuta o tāna i mā’iti.
Nā te hōani e amo i te iriuta’a o te mau ‘ino ato’a i fa’atu-
puhia i ni’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā, e aore ra i ni’a i
te mau ta’ata ato’a, i te pae anei o te patura’a, e aore ra te
fa’a’ohipara’a o teie mau tauiha’a, nā na e ha’apa’o te mau
ha’amau’ara’a o te ‘atu’atura’a, te fa’a’āpīra’a e te fa’ata-
nora’a i ni’a i te fa’aturera’a.
E mana tō te Piha ‘ōperera’a pape mā i te pāto’i i te pū’oira’a
o te ‘auri pape mai te peu e riro te mau ‘auri i roto i te ‘āua
i te tū’ino i te tere-maita’i-ra’a o te ‘ōperera’a pape. Mai te
reira ato’a, eiaha te mau fa’anahora’a i roto atu nei ia riro ei
tū’inora’a o te ‘auri ‘Poperera’a pape a te huira’atira, e au ia
tū’ati i te mau fa’aturera’a o te ‘aupurura’a ea i fa’a’ohipa-
hia i ni’a i te mau ‘ari ‘ōperera’a pape inu nā te ta’ata. Ia
au i te fa’aturera’a aupuruaea, eiaha ato’a ia fa’aho’i i te
tahera’a o te pape i roto i te mau ‘auri pape , a vi’ivi’i atu ai
te ‘auri pape huira’atira i te mau toetoe’a, te mau pape ‘ino
e aore ra te mau mea i ‘ore i hina’arohia.
Mai te peu e riro te mau ‘auri unuma i te tū’ino i te ‘ōperera’a
pape mā, e aore ra aita e tū’ati i te mau fa’aturera’a e vai-
mana ra, e ti’a i te Piha tōro’a pape mā, te Piha tōro’a aupu-
ruaea e te vi’ivi’i ‘ore o Porinetia, e aore ra te tahi taiete ‘ē
atu i hōmanahia e te Va’ata’ata ia hi’opo’a i i te reira mau’
auri. Mai te peu e ‘ohipa rū, e aore ra e riro te ea o te hui-
ra’atira i te fifi, e mana tō rātou i te ‘ohipa ‘oi’oi mai.
Tē tāpe’a nei te Piha ‘ōperera’a pape mā i te ti’amanara’a
fa’ahepo ia tauihia te tahi mau fa’anahora’a o te ‘auri pape
a te ta’ata : ia taui anei i te tahi tauiha’a (rāve’a pāmura’a,
rāve’a ‘ōperera’a, ropinē ‘otera’a pape ...) o tē riro i te tui i te
‘auri ; mai te peu aita e rāve’a pāruru ‘otu’ira’a, e riro te reira
i te fa’ahepohia. Nā te hōani e amo i te mau ha’amau’ara’a,
e aore ra te fatu fare.
Eita te Piha ‘ōperera’a pape mā e amo i te iriuta’a o te mau
ha’avi’ivi’ira’a, e aore ra te tū’inora’a o te pape mā i fa’atu-
puhia e te huru iho e aore ra te terera’a o te mau fa’anaho-
ra’a ‘auri pape unuma, e aore ra a te taata ; terā ihoā ra i
fa’atupuhia e te fa’aho’ira’a o te pape māhanahana, e aore
ra te pape vi’ivi’i mai roto mai i te pū’oira’a, te mau ‘ōpūpū,
te mau ha’amāhana-hanara’a, te mau pāmu, etc.
6.2 TE VETAHI ‘ŌPERERA’A PAPE ROTOMai te peu tē vai ra i roto i te ‘āua tē vai ra te mau ‘auri ho-
rora’a pape e’ere nō roto mai i te ‘auri pape a te hau (‘āpo’o
pape, pape fa’a’ī...). Mea tītauhia te hōani ia fa’aara ‘oi’oi i
te Piha ‘ōperera’a pape mā.
Mea ‘ōpani-roa-hia te mau pū’oira’a i rotopū i teie mau ‘auri
e te ‘auri ‘ōperera’a pape roto.
Mai te peu e mau ‘auri e ‘ōpere nei i te pape ‘eere i te mea
inu, o tē riro ra i te ha’avi’ivi’i i te mau ‘auri pape huira’ati-
ra, e mana tō te Piha ‘ōperera’a pape mā i te fa’ahepo ia
fa’ata’ahia te mau ‘auti, e aore ra ia tāmau i raro noa mai
i te uati pape te tahi fa’anahora’a pāruru i te pape eiaha ia
ho’i fa’ahou i roto i te ‘auri, ia au te mau fa’aturera’a e vai
mana ra. Nā te hōani e tāmau i teie mau fa’anahora’a e, nā
na ato’a e ’atu’atu, e aore ra nā te fatu, e tae atu i te amo-
ra’a i te mau ha’amau’ara’a.
6.3 TE ’OHIPA PĀRURU AUAHI UNUMA Mai te peu e tū’ati i te mau ‘auri ‘ōperera’a pape, e ti’a i
te hōani ia tāmau i te tahi fa’anahora’a pārurura’a auahi
unuma e pū’oihia atu i ni’a i te ‘auri ‘ōperera’a pape mā, nā
na rā e amo i te iriuta’a e ei parau fa’ati’a nā te Fa’aterera’a
o te mau ‘ohipa pārurura’a auahi.
Eiaha taua ‘auri pārurura’a auahi unuma ia pū’oihia i ni’a i te
mau ‘auri pape o te piha haumitira’a e aore ra tapiha’ara’a
e, e ha’amauhia mā te rave i te mau pārurura’a ato’a eiaha
taua pape ra ia ho’i mai i roto i te ‘auri pape a te huira’atira.
E uati tai’o pape tō roto iana e, e tātaura’a ta’a’ē tōna
‘’īrava 2).
Nā te hōani iho e hi’opo’a pinepine i te tere maita’ira’a e te
ne’ira’a o te pape o tāna mau tauiha’a ‘arora’a i te auahi.
7 - FA’AHO’IRA’A O TE PAPE TAHE NOA I ROTO I TE ’AURI PAPE
7.1 TAIME E FA’A’OHIPAHIA AI TE FA’AHO’IRA’A PAPE TAHE NOA I te taime a ‘ite ai te Piha ‘ōperera’a pape mā i te pai’uma-
ra’a tano ‘ore o te faito o te pape e ‘aimāmauhia ra e te tahi
ta’ata e fa’aea ra i roto i te tahi fare i puta paha te ‘auri
pape, e fa’aara ‘oi’oi o ia i te ta’ata tātau. Mea tano ‘ore te
pai’umara’a o te pape i ‘aimāmauhia mai te peu ua tāta’i
piti te faito o te pape i ‘aimāmauhia e te ta’ata tātau, ia
fa’aauhia te reira i te faito pape tahito i tai’ohia, e aore ra
nā te hō’ē e aore ra e rave rahi feia tātau i pārahi na i roto i
te fare i te hō’ē ā roara’a taime i te matahiti i nā mua atu, e
aore ra te faito pape tano noa i ‘iamāmauhia ha’ati a’e i te
vāhi e pārahihia ra e te ta’ata tātau, i roto i te mau fare hō’ē
ā huru ‘ā’anora’a e hō’ē huru rahira’a piha.
Te taime e fa’a’ohipahia ai te fa’aho’ira’a pape tahe noa, o
te mau taime īa e pai’uma ai te rahira’a pape e ‘aimāmauhia
nō te tahi puta anei i roto i te ‘auri pape ‘ōperera’a pape
mā i muri mai i te uati tai’o pape, mea ta’a’ē te parau o te
pape tahe noa i fa’atupuhia e te mau tauiha’a utuafare e te
mau pārahira’a haumitira’a e aore ra tāmahanahanara’a.
Ua fa’ata’ahia te fa’aho’ira’a pape i roto i te ‘auri nō te feia
tātau i roto i te fare nohora’a.
Aita te ta’ata tātau e fa’a’aufauhia i te hau o tāta’i pitira’a
o te pape i ‘aimāmauhia, mai te peu e fa’atae mai o ia i
te piha ‘ōperera’a pape mā, i roto i te area e hō’ē ‘āva’e,
mai te tai’o mahana a fa’aarahia ai, mai tei fa’ata’ahia i
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae 9 / 13
te ahe’e mātāmua , i te tahi parau ha’apāpūra’a a te tahi taiete tāmaumau ’auri o tē fa’ata’a ra e ua ani o ia i te mau tāta’ira’a o te mau puta i ni’a i te mau ’auri pape.
E ti’a i te ta’ata tātau i te ani i roto ā ui taua area taime ra e hō’ē ‘āva’e, i te piha ‘ōperera’a pape mā, ia hi’opo’a mai i te tere-maita’i-ra’a o te uati tai’o pape. E fa’a’aufauhia te ta’ata tātau i te tuha’a o te pape ‘aimāmauhia i hau i te tāta’ipitira’a i tei mātarohia, i te tai’o mahana a fa’aara-hia ai o ia e te Piha ‘ōperera’a pape mā e, i muri mai i te tītorotorora’a, e aita taua pi’umara’a ra i fa’atupuhia e te tahi ‘ino i ni’a i te uati tai’o.
I te tahi a’e pae, ia ‘ore te fa’aarara’a i fa’ahitihia i te ahe’e mātāmua o teie ‘īrava, aita te ta’ata tātau e fa’ahepohia ia ‘aufau i te tuha’a o te pape i tāta’ipiti te ‘aimāmaura’a i teie mātauhia. Te rahira’a o te pape mātarohia, o te rahira’a īa o te pape i ‘aimāmauhia e te ta’ata tātau, e aore ra e te hō’ē, e aore ra e rave rahi feia tātau i fa’aea na i roto i te fare no-hora’a ta’ata i te roara’a tau o nā ‘āva’e e 12 i ma’iri, e aore ra e rahira’a pape i ‘aimāmauhia i roto i te area nohora’a o te ta’ata tātau, i roto i te mau fare fa’aeara’a ta’ata i ‘aifaito noa i tōna fare. E nūmerahia te mau tute tamāra’a vi’ivi’i mai te tai’o i te ‘aimāmaura’a i fa’a’aufauhia. E fāna’o ‘ou-tou i teie huru ha’amāmāra’a hō’ē noa taime i te mau toru matahiti ato’a.
8 - TE MAU TĪTAURA’A I NI’A I TE FA’A’OHIPARA’A E TE TAUIRA’A
I TE FA’ATURERA’A
8.1 TAI’O MAHANA FA’A’OHIPARA’AE mana teie fa’aturera’a mai te tai’o mahana te mahana mātāmua o te ‘āva’e tenuare 2013.
8.2 TAUIRA’A O TE FA’ATURERA’A E tano teie fa’aturera’a ia tauihia ia au i te fa’anahora’a i fa’a’ohipa nō te ha’amaura’a o te fa’aturera’a mātāmua. E roa’a iā ‘outou e tai’o i teie mau tauiuira’a i roto i te mau
piha ‘ohipa ā te Pū tī’a’au pape.
8.3 HURIRA’AE hurihia teie fa’aturera’a nā roto i te reo tahiti, ia tupu noa atu ra te tahi ‘aimārōra’a, o te pāpa’ira’a nā roto i te reo farāni tē tāpe’ahia mai.- Hurihia nā roto i te reo tahiti e te Piha tōro’a Hurira’a ē
’Auvahara’a parau
Faatureraa taaē I
Ua fa’ati’ahia te mana fa’anaho i te Piha ‘ōperera’a pape mā ia fāri’i i te tahi tino moni ‘ohipa hau, e aore ra te tahi tino moni noa i pīha’i iho i te feia tātau nō te mau tuha’a ‘ohipa i fa’ahitihia i roto i te Parau fa’aau.
Aita te tāpura i’oa o te mau ‘ohipa i muri nei i hope. E hōro’ahia te tārifa o te mau ‘ohipa ‘ē atu i tei fa’ahitihia i ni’a i te tāpura i’oa i raro nei i te ta’ata tātau ra ia au i tāna anira’a.
Te mau tārifa i fa’ata’ahia, e mau tārifa niu īa o te Parau fa’aau. E taui o ia ia au i te fa’anahora’a o te tauira’a o te mau ho’o i fa’ata’ahia i roto i te Parau fa’aau nō te tauira’a o te mau moni pape. E ‘ite te ta’ata tātau i te mau tārifa e vai mana ra ia niuniu ‘āfaro atu o ia i te mana fa’anaho i te Piha ‘ōperera’a pape mā.
‘OHIPA HAU MONI farāne, ma te tai’o ’ore i te tute
Ha’amau’ara’a nō te tomora’a i roto i te ‘ōperera’a pape ma te haere ‘ore i te fare 3 000
Ha’amau’ara’a nō te tomora’a i roto i te ‘ōperera’a pape e te taime haerera’a (anira’a a te hōani, hi’opo’ara’a i te mau tai’o, tāmaura’a i te uati tai’o e/aore ra fa’aho’ira’a i te pape) 12 000
Tātara fa’ahoura’a o te mau ‘auri pape e vai ra, uati ‘ā’anora’a e 15mm 18 400
Tātara fa’ahoura’a o te mau ‘auri pape e vai ra, uati ‘ā’anora’a e 20mm 20 000
Tātara fa’ahoura’a o te mau ‘auri pape e vai ra, uati ‘ā’anora’a e 25mm ē 30mm 45 000
Tātara fa’ahoura’a o te mau ‘auri pape e vai ra, uati ‘ā’anora’a e 40mm 60 000
Moni nō te tahi mau ‘ohipa ri’iri’i i ravehia e tae atu i te moni taime haerera’a 4 000
Moni fa’a’orera’a ma te tapū i te mau ‘auri pape 9 200
Moni tapūra’a e aore ra ‘iriti-fa’ahou-ra’a i te mau ‘auri pape nō te ‘orera’a e ‘aufau 18 400
Ti’amanara’a ta’a’ē nō te ‘īriti-fa’ahou-ra’a i te mau ‘auri pape 92 000
Moni ‘īriti-fa’ahou-ra’a i fa’auehia 450
Hōho’a o te parau ‘aufaura’a 200
Monora’a o te uati tai’o e 15mm, i tū’inohia e aore ra i mo’e (mai te peu e ha’apāpūhia te hape o te hōani) 18 400
Monora’a o te uati tai’o e 20mm, i tū’inohia e aore ra i mo’e (mai te peu e ha’apāpūhia te hape o te hōani) 20 000
Monora’a o te uati tai’o e 30mm, i tū’inohia e aore ra i mo’e (mai te peu e ha’apāpūhia te hape o te hōani) 45 000
Monora’a o te uati tai’o e 40mm, i tū’inohia e aore ra i mo’e (mai te peu e ha’apāpūhia te hape o te hōani) 60 000
Hi’opo’ara’a o te tahi uati tai’o e 15 e aore ra e 20mm te ‘ā’ano (tai’o-ato’a-hia te taime haerera’a) i ni’a i te anira’a a te hōani e te tahi uati ‘āfa’ifa’i e aore ra te tahi faito tātuha’ahia. 9 200
Te mau ’ohipara’a i ni’a i te mau ’auri pape e te uati tai’o pape i hau atu e aore ra i ‘aifatio noa i te 50 mm, e ravehia īa te tahi nūmerara’a ta’a’ē.
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae10 / 13
Faatureraa taaē III
PŪ NOHORAA ÂMUI E, E RAVE RAHI PIHA TĀPIRIA
Mai te peu e tīààu òutou i te hoê pū nohoraa âmui, mea tītauhia òutou e faaìte i te rahiraa piha tāpiria i te taime a tuurima ai òutou i tā òutou parau faaauraa tārifa tāmau. No te reira, e anihia iā ‘outou ia faaìte i te puta faatureraa ō te pū nohora’a âmui i te Pū tīààu pape ; ua haapāpūhia i roto i taua puta ra te rahiraa piha tāpiria. No te mau vāhi oraraa âmui, te mau vāhi vaira’a pereòò, te mau vāhi vairaa tauihaa atoà, e ère te reira i te piha tāpiria ia au i te hiòraa ā te Pū tīààu pape. E taiò-noa-hia te mau piha i reira te taata e faaea ai. Mai te peu mea rahi te faatorora’a àuri pape i roto i te pū orara’a âmui, e mai te peu te vai ra hoê tuhaa ō te pū oraraa âmui e fānaò ra i te hoê ō taua mau faatororaa àuri pape ra, e faarirohia te reira tuhaa ō te pū mai te hoê pū nohoraa âmui. E rāveà hoì te reira no te haafānaò atoà i te mau pū oraraa âmui i patu-aèna-hia te mau faanahoraa e fānaòhia ra e te mau pū nohoraa âmui. No te mau pū oraraa âmui te vai ra aèna te mau faatoro-raa àuri pape i te taime a hōroàhia ai te tīààuraa pape i roto i te rima ō te hoê taiete e ère nā te Hau, e nūmerahia tā òutou tuhaa moni e àufau i nià i te rahiraa piha tāpiria i haapāpūhia i te Pū tīààu pape. E hōroàhia ïa iā òutou e 2 âva’e no te pātoìraa i te parau àufauraa-faaauraa mai te peu àita te rahiraa piha tāpiria i tano ia au i tō rātou hiòraa. E faatītīàifarohia ïa te rahiraa piha tāpiria ia au i
te nūmera i haapāpūhia i roto i te puta faatureraa ā te pū nohoraa, puta o tā ‘outou e faatae atu i te Pū tīààu pape e, e faatītīàifaro-atoà-hia te parau àufauraa. Noa atu rā ua hōroàhia atu hoê parau àufaura’a âpī, mea tītauhia ihoā iā òutou e faatura i na âvaè e piti i faanahohia no te àufaura’a i tā òutou tuhaa moni. Ia hope te reira ôtià, e mānaò te Pū tīààu pape te pātoì ra òutou i te àufauraa ō tā òutou tuhaa moni e, i roto i tō na feruriraa, àita òutou e nehenehe faahou e fānaò i te pape. E tià roa ïa i te Pū tīààu pape i te hāere mai e tātātara i te mau àuri pape i tāmaumauhia i roto i tā òutou pū nohoraa ; ‘aita roa atu òutou e nehenehe e pātoì i te reira.
Faatureraa taaē IV
FAAAURAA NO TE MAU PŪ NOHORAA ÂMUI E ÈRE I TE
FATU FARE ÂMUI
Mai te peu e ora òutou i roto i te hoê pū nohoraa âmui àita hoê taata tīààu i māìtihia no te tià mai na nià i te iòa ō te mau fatu piha âmui, mea tītauhia iā òutou ia fārerei i te Pū tīààu pape, na reira atoà te tāâtoàraa ō te mau fatu fare âmui e faaea ra i reira, no te mea àita òutou tātaì tahi e nehenehe e tuurima i te parau faaau, i te mea ē na te taata e tià mai na nià i te iòa ō te pū nohoraa e tuurima i te faaauraa no te fānaò i te pūòira’a àuri pape rahi.
E hōroàhia e piti rāveà i roto i te tāâtoàraa ō te mau fatu fare tāpiria e, hoê âvaè na rātou no te māìti :- E māìti pāâtoà rātou i te hoê tià no rātou, nā na aè e
Moni Faahoonaraa mai te peu àita te maororaa ō
te taiò mahana i faaturahia
Maorora’a no te ôperē i te pape ia 24 hora i te mau mahana e Tātarahia 10 % ō te tuhaa moni au i te aniraa tārifa tāmau ā te hoani òhiparaa ā te feiā rave ‘ohipa, e anihia e àufau no te fānaò (te vai ra aèna te mau àuri pape) mai te taime a àufau i te ôperēraa pape ai i te parau
Maorora’a no te tāmaumau-âpī-raa 30 mahana mai te taime a Tātarahia 1/3000 ō te mau i te mau àuri pape (àita e taiòhia te àufauhia ai te mau haamāuàraa haamāuàraa na nià i te mahana mau faaâànora’a àuri pape), ua faariihia i taerehia te mau haamāuàraa i ferurihia e ua roaa te mau parau faatià atoà.
Maororaa no te haere atu e tatāì i te vāhi E 2 mahana i roto i te 1 m3 faaaufauhia i nià i te moni ō te pūòira’a e māì noa ra te pape, i muri atu mau mahana raveraa òhipa tuhaa 1 ō te tarifa e faaàufauhia i te uāti pape. na nià i te rahiraa metera âfata i faaòhipahia, haapāpūhia i ni’a i te àpi parau ō te mau tarifa.
Faatureraa taaē II
FAAHOONARAA MAI TE PEU AITA E FAATURAHIA TE ARATAÌRAA
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae 11 / 13
tuurima i te parau faaauraa, nā na e àufau i te pape, e nā na atoà e tātuha’a atu i te tuhaa moni na nià i te mau fatu piha tāpiria ;
- E àore rā, taata ihoā tā na faatororaa àuri pape. E hāere atu ïa te feiā rave òhipa ā te Pū tīààu pape e tāmaumau i te pūòiraa àuri pape âpī i nià i te tāmaumauraa àuri ā te Hau nā te mau fatu piha tāpiria atoà. E ara maitaì rā, nā te mau fatu tātaì tahi ihoā e amo i te tāmaumauraa àuri pape i tō rātou pae.
Mai te peu àita te tāâtoàraa ō te mau fatu piha tāpiria i māìti i roto i teie na faanahoraa e piti i roto i te hoê mao-rora’a hoê âvaè, e tià roa i te Pū tīààu pape i te faaoti ē ua pātoì te mau fatu piha tāpiria i teie nei faatureraa nō te pape e, e tià roa ia na i te hāere atu e tātātara i te pūòiraa àuri pape rahi ō te pū nohoraa.
Mai te peu e māìti te mau fatu piha tāpiria i te hoê tià no rātou, nā na e hāere atu e fārerei i te Pū tīààu pape no te faaìte atu ē o o ia te ti’a nō te pū nohoraa. E hōroàhia ïa ia na ra hoê parau àufauraa-faaauraa. Hōroàhia e piti âvaè no te àufau i te reira. Ia hope na âvaè e piti, mai te peu àita i àufauhia atu ra te tuhaa moni i anihia, e tiàmāraa tō te Pū tīààu pape i te mānaò ē te pātoì ra te mau fatu piha tāpiria i teie nei faatureraa no te pape, àita ïa rātou e nehenehe faahou e fānaò i te ôperēraa pape. E tātātarahia ïa te pūòira’a àuri pape rahi e, àita roa atu òutou e nehenehe e pātoì i te reira.
Mai te peu e māìti te tāâtoàraa ō te mau fatu piha tāpiria e faataaê i te mau pūòiraa àuri pape (taata ihoā tā na puòi-raa), e hōroàhia nā rātou e piti âvaè no te tāmaumau i te mau àuri pape i tō rātou pae, ia oti te mau tāmaumauraa atoà ā te Pū tīààu pape i nià i te faatororaa àuri pape ā te Hau. Ia hope na âvaè e piti, e hāere atu te Pū tīààu pape e tātātara i te puòiraa àuri pape rahi ō te pū nohoraa e, na te fatu piha tātaì tahi e tuurima i tā na parau faaauraa i te Pū tīààu pape, na roto ïa i te àufauraa i tā na parau àufauraa-faaauraa.
Faatureraa taaē IV
TE FAANAHORAA I TE MAU PARAU FAAAU TĀTAÌ TAHI NO TE ÔPERĒRAA PAPE I ROTO I TE MAU PŪ NOHORAA ÂMUI
1. TE TĀTA’ATA HŌ’ĒRA’A
Te anira’a ia tai’o ta’atahiaTe fatu fare e ‘aore rā te ta’ata e ti’a mai na ni’a i te i’oa ō te pū nohora’a, oia ho’i :
- Te fatu parau ‘aitārahu unuma e aore ra a te hau, mai te peu hō’ē ana’e ra fatu fare
- Te fatu ‘āmui, mai te peu e rave rahi fatu fare
E ti’a iana ia ani ia tātuha’ahia te mau parau fa’aau o te ‘ōpererera’a pape mā a te feia e tārahu ra i taua fare ra.Nō reira, ia au i te fa’aturera’a e vai ra, e fa’atae atu īa te fatu fare e hina’aro ra i taua tātuha’ara’a ra i te tahi rata mai’oi fāri’ia i te tahi pu’e parau fa’ata’ara’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā. I roto i taua pu’e parau ra, tē vai ra :- Hō’ē parau fa’ata’ara’a i te vaira’a o te mau ‘auri
‘ōperera’a pape i raro mai i te uati tai’o e aore ra i te
mau uati tai’o, ia au i te mau fa’auera’a mata’ī o te Papa ture o te ea o te huira’atira, e tae atu i te mau fa’auera’a mata’i i fa’ata’ahia e te Piha ‘ōperera’a pape mā, e mau fa’anahora’a hina’arohia nō te tātuha’ara’a i te mau pa-rau fa’aau ‘ōperera’a pape mā e, o tē fa’ataehia atu i te fatu fare ra ia au i tāna anira’a. E ‘āpitihia atu te mau fa’ata’ara’a mata’ī i teie mau tītaura’a ta’a’ē.
- Te mea au roa atu, te tahi tārena ravera’a i taua mau ‘ohipa ra, ia auraro teie mau fa’anahora’a ‘ōperera’a pape i teie mau fa’auera’a.
Te hi’opo’ara’a o te pu’e parau anira’aE fa’ata’a te Piha ’ōperera’a pape mā i te fatu fare, i roto i nā ’āva’e e 4, mai te tai’o mahana a tae atu ai teie pu’e parau :
- Te tā’ato’ara’a o te mau ha’amau’ara’a ia ’āmuihia : te mau ha’amau’ara’a o te mau tuatāpapara’a e te mau ‘ohipa e ravehia e te Piha ‘ōperera’a pape mā, te mau ha’amau’ara’a o te fāna’ora’a i te ‘ōperera’a pape i te tai’o mahana a tātuha’ahia ai,
- Mai te peu ua fa’atura maita’i te fa’anahora’a o te mau ‘auri pape i te mau fa’auerera’a i fa’ahitihia i ni’a nei,
- E mai te peu e au ia fa’ata’ahia te mau tauiuira’a e rave i ni’a i te ‘ōpuara’a e vauvauhia ra nō te fa’atura i teie mau fa’auera’a ; nō te reira ra e ti’a roa i te Piha ‘ōperera’a pape mā ia haere tino roa atu i te fare nō te hi’opo’a haere i te mau ‘auri e te maita’i o te pape nā roto i te ravera’a i te tahi maa vāhi pape i piha’i iho i te uati rahi tai’o pape e te vetahi atu mau vāhi o te mau ‘auri pape o te fare.
Te reira mau ha’amau’ara’a ato’a, e tae atu i te tā’ato’ara’a o te mau ‘ohipa e ravehia nō te fa’atītī’aifaro i ni’a i te fa’aturera’a, e amohia īa e te fatu fare. E ti’a i te Piha ‘ōperera’a pape mā ia ani i te fatu fare i te mau ha’amāramaramara’a hau atu. E vaiiho fa’ahouhia te area taime e 4 ‘āva’e i ni’a nei, ei taime pāhonora’a nā te fatu fare.E fa’atae atu te Piha ’ōperera’a pape mā i te fatu fare ra te hōho’a o te parau fa’aau tātuha’ara’a e te fa’aturera’a o te ‘ōperera’a pape.
Te ha’apāpūra’a o te anira’aE fa’atae atu te fatu fare i te Piha ‘ōperera’a pape mā :- Te ha’apāpūra’a o tāna anira’a e tātuha’a te parau
fa’aau ‘ōperera’a pape- E te pu’e parau mata’ī, ma te ha’apa’o mai i te mau
tauiuira’a i anihia e te Piha ‘ōperera’a pape mā.
E fa’ata’a ato’a te fatu fare i te mau rāve’a i fa’a’ohipahia nō te fa’aarara’a i te feia tārahu fare i te ‘ōpuara’a e te tārena i mana’ohia nō te rave i taua mau ‘ohipa ra.E fa’ataehia taua rata ra ei rata maioi fāri’ia, e aore ra nā roto i te tahi rāve’a ‘ē atu hō’ē faito pārurura’a.
Te tātuha’ara’a o te mau parau fa’aau
E tātuha’a te Piha ‘ōperera’a pape mā i te mau parau fa’aau ‘ōperera’a pape i roto i te area taime e piti ‘āva’e, mai te tai’o mahana i tae mai ai te ha’apāpūra’a o te ani-ra’a, e aore ra e au te mau ‘ohipa ia ravehia, mai te tai’o mahana a oti ai te mau ‘ohipa i fa’a’itehia e te fatu fare. Teie rā, e ti’a roa i te fatu fare e te Piha ‘ōperera’a pape mā ia fa’aau i te tahi tai’o mahana ‘ē atu.E tupu ai te tātuha’ara’a, mea tītauhia ia tu’urima i te tahi parau fa’aau i rotopū i te fatu fare e te Piha ‘ōperera’a pape mā. E fa’ata’ahia i roto te mau tītaura’a ta’a’ē i roto
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae12 / 13
i taua fare ra e ravehia atu ai te mau tātuha’ara’a, e hau
atu ā te mau tītaura’a i ni’a i te rave-fa’ahou-ra’a e aore
ra te tāmaura’a i te mau uati pape. E ‘āpitihia te hōho’a
o te parau tātuha’ara’a i muri mai i teie mau tītaura’a
ta’a’ē.
E mana te tātuha’ara’a i te tai’o mahana i fa’ahitihia i
roto i te parau fa’aau tātuha’ara’a.
2. TE IRIUTA’A I NI’A I TE MAU TAUIHA’A
‘ŌPERERA’A PAPE I ROTO I TE FARETe mau tauiha’a ‘ōperera’a pape i roto i te fare, o te
tā’ato’a īa o te mau tauiha’a e vai ra : mai te ha’apa-
hura’a pape, te vāhi pāmura’a, te mau ‘auri fa’ahorora’a
pape mai raro ē i ni’a, te mau ‘auri ‘ōperera’a pape i roto i
te fare ta’i tahi, e aore ra te vāhi e ‘ohipahia ai te pape, te
mau ‘auri e te mau piha e ‘ōperehia te pape i roto i te fare
tahua, te mau tāpo’i fa’aho’i pape i ni’a i te mau uati tai’o
pape hō’ē e i ni’a i te mau uati tai’o rahi, etv.
E ha’amata te mau mauiha’a ‘ōperera’a pape roto i te vāhi
i raro noa mai i te uati tai’o pape rahi o te fare. E hope i
te mau fa’anahora’a tai’ora’a pape ta’i tahi e ‘ōpere ra te
pape i te mau vāhi fa’ata’ahia.
Nā te fatu fare e ha’apa’o i te reira, e mataara atu e, e
‘atu’atu ho’i. O ia te iriuta’a :
- O te tere maita’ira’a o te mau ropinē tāpe’ara’a pape
hou te uati tai’o pape e te ‘ohipara’a mai i ni’a i te mau
‘auri puta e aore ra pararī i roto i roto i te fare,
- Te ‘erera’a i te pape e aore ra te ne’ira’a pape,
- Te mau tū’inora’a o te maita’i o te pape i ni’a i te ropinē
a te ‘aimāmau i fa’atupuhia e te mau ‘auri roto ihoā o te
fare, e aore ra nō te ‘orera’a rātou e ‘atu ‘atu maita’ihia.
E ‘itehia te mau fa’ahepora’a i ni’a i te Piha ‘ōperera’a
pape mā, i te pae o te ne’ira’a, e aore ra te pūai o te pape
e ‘ōperehia i n’ia it e uati tai’o pape rahi o te fare tahua.
3. TE HURU E TE VAIVATARA’A O TE MAU
UATI TAI’O PAPE TA’I TAHITe huru o te mau uati tai’o pape e faito i te ‘aimāmaura’a
o te pape a te mau nohora’a, e aore ra a te mau piha fare
o te fare tahua, mea fa’ahepohia īa ei uati tai’o ha’ama-
nahia e te Piha ‘ōperera’a pape mā, e ti’a ai.
E tu’uhia taua mau uati tai’o pape ra i rapae mai i te mau
nohora’a e te mau fare e ‘ōperehia i te pape, mai te peu
‘aita e fifi no te pū nohora’a. ‘Ia roa’a ‘ohie i te Pū tī’a’au
pape i te hāere atu e tai’o i te mau uāti pape, e ti’a ai. ‘Ia
‘ore, e tāmaumauhia ïa te tahi mātini no te tai’o-ātea-
ra’a i te uāti, na roto ïa i te rāve’a ō te ‘āfata teata e ‘aore
rā ō te ratio, e mau mātini rā i ha’amanahia e te Pū tī’a’au
pape. Mai te peu e roa’a ‘ohie noa i te Pū tī’a’au pape i
te tai’o i te mau uāti pape, mai te peu ‘ua tāmaumauhia
te mau mātini no te tai’o-ātea-ra’a i te uāti pape (āfata
teata, ratio), ‘aita e anihia i te aupupu pāruru e ‘aufau i te
tahi tino moni hau. Mai te peu rā ‘aita (‘aore e ratio, ‘aore
e ‘āfata teata), e anihia i te aupupu pāruru e fa’aho’i i te
moni tā te Pū tī’a’au pape e ‘aufau no te haerera’a atu e
tai’o i te uāti pape. E ha’apāpūhia ïa te reira i roto i te hō’ē
fa’aaura’a i rōtōpū i te Pū e te aupupu ; ‘ia tu’urimahia rā
taua fa’aaura’a ra na mua a’e te mau parau fa’aaura’a
pape tāta’i tahi e mana ai.
Aita teie mau fa’anahora’a tai’ora’a pape nā te atea e
fa’a’ore i te fa’ahepora’a i ni’a i te ta’ata tātau ia vaiiho
i te rave ‘ohipa a te Piha ‘ōperera’a pape mā ia haere e
hi’o mata hō’ē a’e taime i te matahiti, te uati tai’o nō te
‘atu’atura’a iana.
Nā te fatu fare e ‘aufau ē tāmau roa i te tai’ora’a tā rātio
e aore tāparaui rorouira. Nā te piha ‘ōperera’a pape mā e
ha’apa’o i te ’atu’atura’a e te fa’a’āpīra’a.
4.TE TĪ’A’AURA’A O TE MAU UATI TAI’O
PAPE O TE FARE TAHUAE tu’uhia te mau uati pape ta’a maita’i na ni’a i te fatu
piha tāta’i tahi o te fare tahua i roto i te mau uati tai’o
pape a te Va’ata’ata. E fatuhia te reira e te Piha ‘ōperera’a
pape mā.
Mai te peu aita e uati tai’o pape ta’i tahi hou te tātuha’ara’a
o te mau parau fa’aau o te ‘ōperera’a pape, e aore ra e’ere
i te mea ha’amanahia e te Piha ‘ōperera’a pape mā, e
tu’uhia te mau uati tai’o pape, e tāmaumauhia e te Piha
‘ōperera’a pape mā, nā te fatu fare ra e ‘aufau te mau
ha’amau’ara’a, i muri mai i tōna ravera’a i te mau taui-
ra’a e au i teie mau uati, mai tei fa’ata’ahia e te ‘īrava 1.
Mai te peu mea ha’amanahia te mau uati pape ta’a mai-
ta’i na ni’a i te fatu piha tāta’i tahi e te Piha ‘ōperera’a
pape mā e, tē tere maita’i noa ra, e tano rātou ia hōro’a
tāmoni ‘orehia i te Va’ata’ata, ia rave-fa’ahou-hia e ia
fa’a’ohipahia e te Piha ‘ōperera’a pape mā.
I muri mai i te ravera’ahia te hi’opo’ara’a nūmera o te
mau uati tai’o pape o te fare tahua, i amohia te mau
ha’amau’ara’a e te fatu fare, ia au i te mau tītaura’a i
fa’ata’ahia e « te mau fa’ata’ara’a mata’ī rarahi e au nō
te tātuha’ara’a o te mau parau fa’aau o te ‘ōperera’a i te
pape », i reira e ‘itehia ai tō rātou huru.
Mai te peu, i muri mai i te ravera’ahia te mau hi’opo’ara’a
nūmera, ua ‘itehia e hau atu i te 5% o te mau uati tē ‘ore
e fa’atura nei i te mau tītaura’a o te terera’a fa’ature-
hia o te mau uati tai’o pape e fa’a’ohipahia ra, e aore ra
ia ‘ore te mana’o o te fatu fare e tō te Piha ‘ōperera’a
pape mā e tū i ni’a i te mau tītaura’a o te rave-fa’ahou-
ra’a o te mau uati, e tātaratara te fatu fare i te mau uati
tai’o ma te amo i te mau ha’amau’ara’a. I reira te Piha
‘ōperera’a pape mā e hōro’a mai ai i tā na mau uati pape
‘āpī o tāna e tāmaumau, nā te fatu fare ra e amo te mau
ha’amau’ara’a.
5. FĀITORA’A E TE FA’A’AUFAURA’A O TE
PAPE ‘AIMĀMAU TA’A’ĒHIA.
‘Aimāmaura’a a te tā’ato’ara’a
E faitohia te mau ‘aimāmaura’a pape nō te tā’ato’ara’a o
te fare tahua e te mau uati ta’a’ē : mai te pīpīra’a tiare,
te tamāra’a, te mau vāhi hāhaerera’a nō te tā’ato’ara’a...
‘Aimāmaura’a rarahi
E ravehia te tai’ora’a o te tā’ato’ara’a o te ‘aimāmaura’a
pape a te fare tahua e, i roto i te mau hi’ora’a ato’a, i roto
i te tahi uati tai’o pape rahi, e vai ra i te vāhi tomora’a i
roto i te fare tahua.
Fa’a’aufaura’a o taua mau ‘aimāmaura’a ra
E tītauhia i te fatu fare ia amo :
- Te mau ‘aimāmaura’a pape a te tā’ato’ara’a i tai’ohia i
ni’a i te mau uati ta’a’ē,
- Te ‘aimāmaura’a i tāpa’ohia i ni’a i te uati tai’o rahi i
muri mai i te fa’aitira’a mai i te mau ‘aimāmaura’a i
tai’ohia e aore ra i mana’ohia i ni’a i te mau uati pape
tāta’i tahi e aore ra ta’a’ē,
- Te mau tātaura’a e vai ra.
Fa’aturera’a o te ‘Ōperera’a Pape – ‘Oire nō Pirae 13 / 13
Ma te fa’atura i teie mau tītaura’a, eita te moni ti’a
fāna’ora’a i te pape e fa’a’aufauhia i ni’a i te tātaura’a o
te uati rahi.
6. TE TĪ’A’AURA’A O TE MAU PARAU FA’AAU
’ŌPERERA’A PAPE E TE FA’A’AUFAURA’A I TE
MAU ’AIMĀMAURA’A PAPE O TE MAU NOHO-
RA’AMai te tai’o mahana e tātuha’ahia ai te mau parau fa’aau
‘ōperera’a pape, e riro mai te mau ta’ata ta’i tahi ei ta’ata
tātau nō te Piha ‘ōperera’a pape mā. Te fatu fare e tu’uri-
ma i te tahi tātaura’a nō te uati tai’o rahi e te mau uati
tai’o ta’a’ē, e ta’ata tātau ato’a o ia nō te Piha ‘ōperera’a
pape mā.
E fa’a’ohipahia teie fa’aturera’a i ni’a ia rātou i roto i te
tā’ato’ara’a o tāna mau fa’auera’a (tītaura’a rarahi e te
mau tītaura’a ta’a’ē).
7. FA’ANAHORA’A O TE FA’A’ORERA’A I roto i te mau ‘ohipa i ravehia nō te fa’atanora’a i te mau
tauiha’a ‘auri ‘ōperera’a pape o te fare, ua tāmauhia i
roto i te mau fare tāta’i tahi te tahi fa’anahora’a, i amo-
hia te mau ha’amau’ara’a e te fatu fare, nō te tapūra’a i
te pape o tē vaivata noa i te Piha ‘ōperera’a pape mā, e
roa’a ato’a atu ai i teie Piha ‘ōpere pape i te tapū i te pape,
e tae atu i te taime aita te fatu fare tārahu i reira, ia ‘ore
ia tere fa’ahou i roto i te mau ‘auri roto i te nohora’a.
Nā te fatu fare e amo i te mau ha’amau’ara’a o te
tāmaumaura’a e te ‘atu’atura’a o teie mau tauiha’a.
8. TA’IORA’A A NĀ PAE E PITI I te taime tātuha’ara’a o te mau parau fa’aau e, i muri
mai i te ravera’ahia te mau ‘ohipa nō te fa’atītī’aifarora’a,
e rave mai te Piha ‘ōperera’a pape mā i te tahi tai’ora’a
pape o te tā’ato’ara’a o te mau uati tai’o pape i mua i te
aro o te fatu fare. Nā taua tai’ora’a ra e fa’ata’a mai i te
mau uati i mana’ohia te tai’ora’a.