tea Veniturilor Bugetare- Lenuta

CONTABILITATEA VENITURILOR BUGETARE

Studiu de caz la Primăria comunei Sînpaul

Târgu Mureş2010

1

Contabilitatea veniturilor bugetare

Cuprins

Introducere

Capitolul I: Prezentarea generală a Primăriei comunei Sînpaul

1.1. Aspecte istorice, demografice şi geografice ale comunei Sînpal..........................pag.3;

1.2. Obiectul de activitate al instituţiei………………………..………………....…..pag.8;

1.3. Structura organizatorică şi functională a instituţiei………………………….…pag.9;

Capitolul II: Contabilitatea veniturilor bugetare

2.1. Noţiunea si principiile contabilităţii bugetare………………………….……...pag.12;

2.2. Conţinutul economic al conturilor de venituri bugetare....................................pag.18;

2.3. Veniturile bugetului local şi fundamentarea acestora……………...………….pag.25;

2.4. Metodologie, proceduri şi elemente tehnice definitorii în aşezarea şi calculul

veniturilor bugetare locale………………………....……………………………….………pag.28;

Capitolul III: Înregistrarea şi evidenţa veniturilor bugetare la Primaria comunei Sînpaul

(raportat la ultimi trei ani)

3.1. Veniturile bugetare pe anul 2007........................................................................pag.33;



Concluzii...............................................................................................................................pag.49;

Bibliografie...........................................................................................................................pag.52;

Anexe

INTRODUCERE

2


Contabilitatea din cadrul instituţiilor publice este adeseori considerată ca fiind o activitate

de rutină şi aceasta deoarece ea reprezintă procesul de înregistrare a operaţiilor privind obţinerea

resurselor financiare a instituţiei şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare în vederea

realizării scopului pentru carea fost înfiinţată instituţia. Rolul contabilităţii este eronat perceput

ca fiind în esenţă limitat la înregistrarea şi controlul veniturilor încasate şi a cehltuielilor şi

sumelor plătite.

În prezent însă importanţa contabilităţii din instituţiile publice creşte, datorită importanţei

informaţiilor pe care le furnizează, informaţii utile în procesul elaborării politicilor instituţiei în

procesul luării deciziilor de către echipa managerială şi la îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei

programelor şi serviciilor realizate de instituţia publică.

Important este ca evidenta contabila a veniturilor bugetare sa asigure accesul la un sistem

sanatos de informatii pentru buna functionare a managementului administratiei fiscale. In acest

sens, evidenta contabila trebuie sa indice, atunci cand executia veniturilor bugetare este expusa

riscurilor, si care sunt masurile necesar a fi luate pentru a contracara sau minimiza aceste riscuri.

Contabilitatea veniturilor bugetare inregistreaza toate tranzactiile financiare cu

contribuabilii (recunoasterea platilor efectuate in numerar, prin CEC sau prin transfer bancar, in

totalitate sau partial, pentru a descarca obligatia de plata, dobanzile sau penalitatile de intarziere

etc.) si conduce la realizarea principalei functii a unei administratii fiscale, respectiv colectarea.

Actiunile intreprinse pentru colectarea veniturilor bugetare implica obtinerea platii

sumelor datorate de contribuabilii care nu isi platesc voluntar suma totala a obligatiilor bugetare

dupa ce au depus declaratia de impozit in care si-au calculat singuri aceste sume sau nu le-au

platit pana la termenele legale.

Prin aceasta lucrare am urmarit realizarea unei analize a veniturilor bugetare, cu

focalizare asupra bugetelor locale, având ca obiectiv final evidentierea rolului extrem de

important al contabilitatii publice in urmarirea principalelor categorii de venituri bugetare.

Punctul de pornire în abordarea temei tratate a fost prezentarea cadrului legislativ, a

notiunior definitorii si a principiilor contabilitatii publice, a componentelor principale în procesul

de inregistrare contabila.

3


În continuare am analizat evolutia comparativa privind situatia veniturilor bugetare ale

Comunei Sinpaul pe ultimi trei ani, evolutia ponderii veniturilor fiscale si a principalelor

impozite percepute în comuna.

Am subliniat necesitatea transparentei utilizarii fondurilor publice si implicarea

contribuabililor în stabilirea necesitatilor de resurse si utilizarii acestora.

4


CAPITOLUL I

PREZENTAREA PRIMARIEI COMUNEI SINPAUL

1.1. Aspecte istorice, demografice si geografice ale comunei Sinpaul

Existenţa comunei noastre datează din secolul al XIII-lea , care reiese din câteva

documente istorice. Primul document în care este consemnată existenţa satului Sînpaul este „ A

Szekely fold leirasa”, editat în anul 1871 de Orban Balazs, în care se aminteşte că ,,Chirileu

dădea încă din anul 1263 oameni pentru apărarea castelului din Sînpaul”.

Un alt document istoric, Registrul Arhidiaconatului din judeţul Târnava Mică

consemnează la pag. 614 că ,,Szent -Pal (Sînpaul) a plătit între anii 1332-1337 drept dijmă

vaticanului suma de 40 dinari.”

Existenţa satului Sînpaul este legată de existenţa unei cetăţi despre care documentele

spun că se află pe locul unde se găseşte astăzi castelul „HALLER”.

Aceasta a suferit mari distrugeri cu ocazia asediului din 1704, când a fost cucerit de curuţii lui

Rakoczi. Rămăşiţele medievale au fost demolate la mijlocul sec. XVIII, când s-a construit

castelul, în stil baroc sub îndrumarea lui Haller Gabor. Este important de menţionat că cetatea a

trecut de mai multe ori în proprietatea diferiţilor nobili, dar de fiecare dată această trecere s-a

facut împreună cu satele Sînmărghita, Chirileu.

În ce priveşte castelul existent acesta are o vechime de peste 200 ani, construcţia lui fiind

începută în anul 1760. Aceasta a suferit mari distrugeri cu ocazia asediului din 1704, când a fost

cucerit de curuţii lui Rakoczi. Rămăşiţele medievale au fost demolate la mijlocul sec. XVIII,

când s-a construit castelul, în stil baroc sub îndrumarea lui Haller Gabor. Comuna Sînpaul este

una din cele mai vechi aşezări ale judeţului Mureş. Este situată la 19 km de oraşul Târgu Mureş,

la 3 km de aeroportul internaţional, cu acces la drumul european, la calea ferată, cu o

infrastructură în dezvoltare.

Localitatea este o entitate în sine, un obiect social, iar misiunea administraţiei din această

perspectivă este de a creşte bogaţia şi îmbunătăţirea nivelului de trai prin dezvoltarea

infrastructurii, prin atragerea mai multor investitori străini în vederea creerii de locuri de muncă

noi. Comuna Sînpaul, situată în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul

Târnavelor, cuprinde cinci localităţi.

5


Localitatea Sinpaul are 1646 locuitori, fiind cea mai prosperă din comună. Se întinde la sud

de râul Mureş, fiind situată la vest de municipiul Târgu-Mureş, traversată de drumul naţional DN

15 (E60) Cluj - Târgu-Mureş.

Aşezarea satelor este excentică faţă de centrul de comună. Satele Dileu-Nou şi

Sânmărghita se afla la nord de râul Mureş. Satul Chirileu este aşezat pe malul stâng al Mureşului,

la est de Sînpaul.

Prima atestare a satului Chirileu este din 1263 sub denumirea de Kerelew. Localitatea

Valea-Izvoarelor, la sud de drumul naţional este a doua aşezare ca importanţă a comunei. A fost

amintită prima dată în acte în 1349 sub denumirea de Beşeneu.Vatra satelor din aceasta zonă s-a

format din dezvoltarea unor ansambluri gospodăreşti dintre cele mai originale, constituite din

locuinţa propriu-zisă şi anexele sale.

In functie de condiţiile de viaţă pe care le-a oferit zona şi în funcţie de posibilităţile

economice, satele au cunoscut o continuă modificare. In prezent localităţile au un fond construit

omogen, care păstrează formele şi materialele tradiţionale din zona. Majoritatea construcţiilor au

un regim parter, care sunt aşezate pe loturi individuale.

Din punct de vedere al reliefului, se pot distinge mai multe formaţiuni: Lunca Mureşului,

văi înguste între versanţi, versanţi cu diferite forme şi înclinaţii. Potrivit aşezării geografice şi

condiţiilor naturale, teritoriul comunei Sinpaul se încadrează într-o climă temperată, care suferă

modificări în urma influenţelor curenţilor frecvenţi în lunca Mureşului.Situat în valea Mureşului,

teritoriul comunei se află la o altitudine care variază între 280 m în luncă şi 490m pe culmile

dealurilor.

Teritoriul comunei şi satul Sînpaul - centru de comună - sunt traversate de drumul national

DN 15 (E60) si de calea ferată normală Razboieni-Targu Mureş-Deda. Cele mai importante

centre urbane şi industriale sunt Iernut la 10 km, oraşul Luduş la 31 km şi municipiul Targu

Mureş la 19 km.Teritoriul comunei se învecineaza la nord cu comunele Ogra, Band şi Ungheni,

la est cu comuna Ungheni, la sud cu comuna Mica, iar la vest cu comuna Ogra. Legăturile rutiere

se asigură şi prin drumuri comunale, cu DC 123 spre Chirileu, cu DC 73 spre Valea-Izvoarelor,

cu DC 121 spre Dileul-Nou şi Sânmărghita.

Informatii demografice (inclusiv numar de gospodarii) şi privind suprafaţa: Total populatie

– 4022 din care: Sînpaul – 1646; Dileul-Nou – 215; Chirileu – 751; Sânmărghita – 231; Valea-

izvoarelor – 1171.

6


Fig.1.Structura populaţiei comunei Sînpaul

În ceea ce priveşte situaţia muncitorilor activi,o parte a localnicilor au asigurat locul de

munca in unităţile economice cu profil industrial si de prelucrare existente pe teritoriul

comunei.O mai mare parte a locuitorilor au locurile de munca în unităţile economice existente în

municipiul Tîrgu-Mureş,aflat la 19 km de comună. La acesta se adaugă cei care lucrează în

gospodăriile individuale,ocupandu-se de agricultura si zootehnie.

Total gospodării – 1290 din care în: Sînpaul – 486; Dileul-Nou – 93; Chirileu – 232;

Sânmărghita – 97; Valea-izvoarelor – 382.

Fig.2. Total gospodării Sinpaul

Vatra satelor din aceasta zonă s-a format din dezvoltarea unor ansambluri gospodăreşti

dintre cele mai originale, constituită din locuinţa propriu zisa şi anexele sale. În prezent

localităţile au fond construit omogen,care păstreză formele şi materialele tradiţionale din zona.

În anul 2006 s-a demarat o investiţie majoră în vederea realizării unui sistem microzonal de

alimentare cu apă potabilă a localităţilor Sînpaul, Valea Izvoarelor si Chirileu,printr-o conductă

de aducţiune şi retele de distribuţie centralizate separate pe localităţi. Totodată, s-a demarat

realizarea unei reţele de canalizare comunala, dotată cu o microstaţie de epurare a apelor uzate în

7


două trepte (mecano-biologică),cu evacuarea apei în raul Mureş. Pe raza comunei funcţionează

cinci şcoli generale precum şi cinci grădiniţe, în fiecare localitate cate una.

1.2. Obiectul de activitate al Primariei comunei Sinpaul îl constituie administrarea

patrimoniului local cu respectarea legilor, având o competenţă generală, dar şi una teritorială.

În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum:

organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;

înfiinţarea de activităţi economice;

de apărare a drepturilor omului;

efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.

O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor produse de

către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora de către

beneficiari.Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice

care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se satisfacerea la un

nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.

Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice şi

pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci

încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la

obţinerea de profit. O instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie

cheltuit în scopuri investiţionale în cadrul fiecărui an financiar.

Activităţile desfăşurate de primărie sunt organizate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.

215/2001 a administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie

2001, modificată prin Legea 286/2006.

Datorită complexităţii operaţiunilor realizate, există o serie de acte normative care

reglementează activitatea desfăşurată de primărie, dintre cele mai importante putem enumera:

Legea nr. 29/1990 Legea contenciosului administrativ; O.G. 16/2002 privind contractele de

parteneriat public-privat; Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate; H.G.

781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu; O.G. 71/2002 privind organizarea şi

funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local;

O.U. 192/2002 privind reglementări de natură salarială; Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri

pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în

8


mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Legea nr. 52/2003 privind transparenţa

decizională în administraţia publică etc.

1.3. Structura organizatorica si functionala a institutiei

Primarul, viceprimarul, secretarul împreună cu aparatul propriu al Consiliului Local

constituie primăria Sînpaul, instituţie publică cu activitate permanentă care duce la îndeplinire

prevederile constituţiei şi ale legilor ţării, ale Decretelor Preşedinielui României, ale hotărârilor

Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale,

hotărârilor Consiliului Judeţean, ale Consiliului Local şi soluţionează problemele curente ale

colectivităţii, asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Prin hotarare de consiliu local s-a aprobat urmatoarea structura a functiilor in institutie:

total functii in institutie – 29, din care:functii publice -11posturi; functii publice de conducere - 1

post; functii publice de executie - 10 posturi; functii contractuale de executie - 18 posturi;

Fig.4. Functii institutiei

Obligatiile personalului din aparatul economic:

- organizează şi ţine contabilitatea cheltuielilor conform prevederilor legale pentru

instituţiile publice;asigură înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor

patrimoniale, simultan în debitul şi creditul conturilor corespondente;

- asigură stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare cât şi soldului final al

cărui cont;

- asigură datele necesare pentru întocmirea lunară a balanţei de verificare;

9


- asigură datele necesare pentru întocmirea trimestrială şi anuală a dării de seamă

contabilă;

- asigură ţinerea contabilităţii cheltuielilor cu destinaţie specială;

- asigură evidenţa decontărilor cu furnizorii de materiale ,lucrări şi servicii pentru

activitatea curentă a instituţiei cât şi cu furnizorii pentru investiţii

- urmăreşte şi întocmeşte execuţia bugetului local pe parcursul unui an bugetar în

condiţii de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;

- asigură toate datele şi elementele necesare stabilirii obţiunilor şi priorităţilor în

aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;

- asigură deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

- asigură modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei

bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virări de credite, în condiţiile legii;

- întocmeşte notele contabile privind încasările în numerar şi fără numerar;

- întocmeşte jurnalele sintetice pentru conturile de venituri;

- urmăreşte legalitatea tuturor operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei

financiare şi contractuale;

- îndrumă ,controlează şi analizează activitatea economico-financiară a instituţiei;

- asigură evidenţa contabilă şi efectuează plata pentru asistenţa socială privind

venitul minim garantat şi ajutoarele pentru încălzirea locuinţei;

- asigură evidenţa şi efectuează plata pentru asistenţa financiară şi burse pentru

mamele aflate în dificultate;

- asigură evidenţa contabilă a sumelor din sponsorizări ,a disponibilităţilor în valută

şi a deplasărilor în străinătate;

- asigură evidenţa şi efectuează plata cheltuielilor de natură salarială pentru aparatul

propriu al Primăriei;

- asigură evidenţa şi efectuează plata privind salariile însoţitorilor ai persoanelor cu

handicap şi a gratuităţilor pe transport a acestora;

- asigură completarea şi evidenţa sumelor înscrise în documentele necesare

parcurgerii formelor de angajare ,lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor publice;

- ţine evidenţa mijloacelor băneşti şi a altor valori aflate în conturile de disponibil

deschise la bănci;

10


- ţine evidenţa mijloacelor băneşti cu destinaţie specială ,deschise la Trezorerie şi

Banca Comercială;

- ţine evidenţa sumelor primate de la alte instituţii sau persoane juridice şi fizice

sub formă de donaţii, sponsorizări;

- asigură efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi din Primărie , având la

bază acte şi documente ce conţin viza de compartiment şi viza de control financiar preventive;

- întocmeşte zilnic registrul de casă înscriind toate sumele încasate sau plătite şi

stabileşte soldul zilnic de casă ;

- depune la termen încasările zilnice şi ridică cu CEC numerarul de la Trezoreria

Municipiului Targu Mures în vederea efectuării de plăţi ;

- colaborează cu ghişeele din casierie din cadrul Direcţiei, în sensul primirii tuturor

încasărilor zilnice având ca suport documente vizate şi aprobate în condiţiile legii şi le depune în

termen la Trezoreria Municipiului Targu Mures;

- încasează veniturile din impozite, taxe şi alte venituri în numerar de la agenţii

economici, instituţiile publice şi contribuabilii persoane fizice în baza documentelor legal

întocmite şi care vor fi supuse controlului ulterior;

11


CAPITOLUL II

CONTABILITATEA VENITURILOR BUGETARE

2.1. Noţiunea, definiţia şi principiile contabilităţii bugetare

Contabilitatea publica constituie contabilitatea care asigură evidenţierea tuturor

operaţiunilor de încasări şi plăţi referitoare la fondurile publice. Ea evaluează obligaţiile

contribuabililor, evidenţiază încasările din aceste obligaţii şi determină diferenţele din obligaţiile

neonorate, precum şi responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea plăţilor din

fondurile publice. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autorităţile publice,

comunităţile teritoriale, instituţiile publice naţionale şi locale.

Doctrina1 reţin pentru contabilitatea publică mai multe definiţii, una uzuală, alta tehnică şi

a treia administrativă. Astfel, definiţia uzuală o formulează ca fiind: “ansamblul de reguli

aplicabile gestiunii veniturilor de stat”, cea tehnică “reguli de prezentare a conturilor publice”,

iar cea administrativă are în vedere sarcinile publice şi o defineşte ca fiind “regulile contabilităţii

publice sunt în acelaşi timp reguli de prezentare a conturilor şi reguli de organizare a serviciilor

contabililor publici”.

Insuficienţele acestor definiţii constau în faptul că cea uzuală se referă numai la veniturile

de stat şi nu are în vedere un fundament juridic, cea tehnică este prea limitată, iar cea

administrativă nu se referă la ordonatorii de credite.

În final, autorii la care ne-am referit, propun pentru contabilitatea publică următoarea

definiţie: “Regulile contabilităţii publice au ca obiect determinarea obligaţiilor şi

responsabilităţilor ordonatorilor de credite publice, ale ordonatorilor de venituri publice şi

contabililor publici.” Această definiţie dă regulilor contabilităţii publice un contur juridic, tehnic

şi cuprinde în cadrul său obligaţiile şi responsabilităţile, atât ale contabililor publici, cât şi ale

ordonatorilor.

Deşi contabilitatea sectorului public se organizează pe baza unor planuri de conturi

distincte, cu particularităţi, atât în ceea ce priveşte structura conturilor, cât şi funcţionarea

acestora, la baza contabilităţii publice stau reguli şi norme comune cu cele ale contabilităţii

generale, şi anume:

1 Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les règles de la comptabilitè publique”, École nationale des

services du Trésor, Paris, 1991, pag. 3-6 ;

12


- folosirea unor modele de registre contabile şi formulare comune privind activitatea

financiară şi contabilă;

- modelele bilanţurilor contabile, ca şi planul de conturi general pentru instituţiile

publice, sunt stabilite de acelaşi organ, respectiv de Ministerul Finanţelor Publice; în această

privinţă existând o concepţie unitară în materie (plan de conturi, bilanţ şi alte formulare

specifice);

- funcţionarea acesteia este obligatoriu a se face după aceleaşi reguli şi metode astfel:

contabilitatea se conduce în partidă dublă; unele excepţii permise pentru

anumite instituţii publice care au dreptul să organizeze contabilităţi în partidă simplă (consiliile

locale comunale) nu infirmă regula;

înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor

operaţiunilor de încasări şi plăţi în mod simultan, în debitul unor conturi şi creditul altora;

stabilirea totalului sumelor debitoare şi sumelor creditoare, precum şi a

soldului final al fiecărui cont;

întocmirea, cel puţin lunar, a balanţei de verificare, care reflectă egalitatea

între totalul sumelor debitoare şi creditoare, şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale

conturilor;

prezentarea execuţiei finale lunar, trimestrial, anual, a veniturilor încasate

şi plăţilor efectuate, precum şi excedentului sau deficitului, comparativ cu contul de profit şi

pierderi, în cazul contabilităţii financiare.

Principiile contabilitatii bugetare. Ca şi în cazul contabilităţii generale (financiare),

contabilitatea publică trebuie să asigure o imagine fidelă, cu privire la situaţia execuţiei bugetului

general consolidat, a informaţiilor necesare pentru necesităţile proprii ale instituţiilor publice, cât

şi în ceea ce priveşte furnizarea acestora către organele în drept, cu prerogative în materie.

În acest sens, contabilitatea publică trebuie să respecte, cu bună credinţă, regulile şi

normele unitare, general valabile, ale contabilităţii generale, precum şi principiile acesteia, şi

anume:2

- principiul prudenţei, care nu admite subevaluarea veniturilor şi supraevaluarea

cheltuielilor, atât în procesul de întocmire a bugetelor, cât şi în cel de execuţie mai ales. Acest

2 Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag.178;

13


principiu în contabilitatea publică trebuie să se manifeste mai ales în ceea ce priveşte corecta

evaluare şi înregistrare a drepturilor bugetare pe care le au instituţiile publice.

- principiul permanenţei metodelor, care impune continuitatea regulilor şi normelor privind

modul de evaluare a veniturilor şi criteriile de stabilire a creditelor bugetare, asigurându-se

comparabilitatea în timp a informaţiilor cu privire la structura bugetelor;

- principiul continuităţii activităţii, care, în cazul contabilităţii publice, determină existenţa

ei atât timp cât va exista sectorul public, iar acesta va exista atâta timp cât va exista organizarea

statală.

În această direcţie am putea menţiona, eventual, despre o dezvoltare a atribuţiilor

contabilităţii publice, odată cu expansiunea sectorului public, ale cărui cheltuieli publice, a

raportului dintre acestea şi produsului intern brut, a crescut în ultimul secol de aproape cinci ori;

- principiul independenţei exerciţiului, care determină începerea execuţiei bugetare la o

anumită dată, încheierea ei la o altă dată precisă şi, în consecinţă, a neadmiterii ca în acestă

perioadă să se înregistreze venituri şi să se efectueze cheltuieli care aparţin altor exerciţii.

Acest principiu l-am putea denumi şi al “adaptabilităţii informaţiei contabile la sistemul

execuţiei bugetare folosit”, “de gestiune” sau “al exerciţiului”. În acest sens, sectorul public a

adoptat sistemul potrivit căruia are loc o evidenţiere anuală a creditelor bugetare, a plăţilor de

casă şi a încasărilor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale.

Acest sistem impune valabilitatea creditelor bugetare deschise şi repartizate numai în

cadrul exerciţiului bugetar respectiv; de asemenea, plăţile de casă pot fi efectuate numai în limita

şi în cadrul termenului de valabilitate a creditelor. La partea de venituri sunt valabile numai acele

încasări care se colectează în cursul anului financiar-bugetar, iar cele încasate după 31 decembrie

se evidenţiază pe exerciţiul financiar următor;

- principiul necompensării, care în contabilitatea publică îşi găseşte expresia cea mai largă

prin aceea că nu pot fi efectuate plăţi direct din încasări, toate veniturile se înregistrază în buget,

şi pentru orice cheltuială care se efectuează există obligaţia unei aprobări. Unele excepţii de la

această regulă, mai ales în cazul fondurilor din mijloacele extrabugetare şi speciale, nu infirmă

principiul general;

- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere se aplică numai parţial în situaţia

contabilităţii publice, deoarece, în cazul fondurilor publice, veniturile cuvenite anului curent, dar

încasate în anul viitor, se înregistrează, ca venit, în anul în care s-au încasat.

14


De asemenea, şi fondurile aprobate prin bugetele anuale şi nefolosite în acel an îşi pierd

valabilitatea la sfârşitul exerciţiului. Numai în cazul anumitor bugete, ca de exemplu în cele din

mijloace extrabugetare şi fondurile speciale, care au dreptul să-şi reporteze soldul execuţiei din

anul precedent, am putea vorbi despre o anume intangibilitate a bilanţului de deschidere; de

asemenea, ca şi în cazul unităţilor patrimoniale, unde răspunderea pentru organizarea şi ţinerea

contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii o are administratorul, şi în cazul instituţiilor

publice răspunderea, din acest punct de vedere, revine ordonatorului de credite (miniştri,

conducătorii instituţiilor publice, centrale şi locale etc.).

Faţă de regulile enunţate, în legătură cu modul de funcţionare a contabilităţii publice în

România specialistii3 menţionează următoarele principii fundamentale ale contabilităţii publice

franceze: “principiul distincţiei între oportunitate şi regularitate; al distincţiei între ordonatori şi

contabili, şi al neafectării încasărilor şi cheltuielilor”. În afară de frumuseţea definirii principiului

unităţii reţinem principiul distincţiei între regularitate şi oportunitate, care în literatura noastră de

specialitate nu este abordat.

Unele asemănări şi paralelisme între contabilitatea publică şi cea generală (financiară)

sunt în ceea ce priveşte bilanţul contabil. Dacă în cazul unităţilor patrimoniale bilanţul contabil

se compune din bilanţ, cont de profit şi pierdere, şi ca anexă raportul de gestiune, în cazul

instituţiilor publice acesta se compune din: bilanţ, cu adaptările de rigoare, contul de execuţie, şi

în locul contului de profit şi pierdere, iar ca anexă un raport explicativ.

Referitor la bilanţ, care nu este supus verificării şi certificării de către cenzori, experţi

contabili etc., sau în cazul unităţilor patrimoniale contul de execuţie privind bugetul de stat,

bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale, este necesar să fie aprobat de aceleaşi

organe care au aprobat bugetele respective, iar în cazul instituţiilor publice să fie auditat.

Desigur că, între modul de organizare şi ţinere a contabilităţii instituţiilor publice şi cel al

contabilităţii financiare există asemănări, dar şi însemnate deosebiri, şi anume: planul de conturi

al instituţiilor publice conţine conturi specifice acestor unităţi, dar există unele conturi, atât ca

denumire cât şi ca conţinut, care se aseamănă cu conturile din planul de conturi general. De

exemplu, contul “Casa” din planul de conturi al instituţiilor publice cu contul “Casa” din planul

general de conturi.

3 Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les règles de la comptabilitè publique”, École nationale des

services du Trésor, Paris, 1991, pag. 15;

15


Distingem unele asemănări după conţinut şi funcţie mai ales între conturile din planul de

conturi general şi cel al instituţiilor publice, cum ar fi: clasa a 2-a, 21 “Imobilizări corporale” din

planul de conturi general, cu conturile din clasa 0, 01 “Mijloace fixe” din planul de conturi

pentru instituţiile publice; contul 51 “Conturi la bănci” din planul de conturi general, cu contul

10, contul 11 “Mijloace băneşti”, “Disponibilul din mijloace cu destinaţie specială” din planul de

conturi a instituţiilor bugetare; clasa a 6-a “Conturile de cheltuieli” din planul de conturi general,

cu clasa a 4-a, contul 41 “Cheltuielile instituţiilor” din planul de conturi al instituţiilor publice,

care prin debitul sau creditul lor înregistrează aceleaşi fenomene economice, iar soldurile lor

exprimă acelaşi conţinut.

Deşi planul de conturi al instituţiilor publice este comun tuturor instituţiilor publice

prezentate prin componentele bugetului general consolidat, între conturile care reflectă sistemul

de finanţare a instituţiilor publice, finanţate pe de o parte din bugetul de stat şi bugetele locale pe

de altă parte, există importante deosebiri, mai ales în ceea ce priveşte evidenţierea constituirii

resurselor publice prin intermediul cărora sunt finanţate, precum şi a condiţiilor care trebuiesc

îndeplinite în ceea ce priveşte plafonul până la care se pot efectua plăţi de casă.

De asemenea, există deosebiri esenţiale între modul de închidere a conturilor de cheltuieli

la instituţiile publice finanţate din fonduri bugetare şi cele finanţate din mijloace extrabugetare.

Dacă la primele, conturile de cheltuieli se închid prin conturile de finanţări, în cazul instituţiilor

finanţate din mijloacele extrabugetare (autofinanţate) închiderea acestora se face prin intermediul

unor conturi de rezultate, prin care, de altfel, se închid şi conturile de venituri, sistem mai

apropiat de cel al contabilităţii financiare.

O deosebire esenţială în cazul contabilităţii instituţiilor publice faţă de contabilitatea

financiară a agenţilor economici este faptul că contravaloarea fondurilor fixe şi a obiectelor de

inventar, în cazul instituţiilor publice, se înregistrează direct pe cheltuieli la procurarea acestora.

În cazul instituţiilor publice nu întâlnim noţiunile de uzura şi amortizarea fondurilor fixe

sau a obiectelor de inventar, ca în cazul contabilităţii agenţilor economici.De aceea cheltuielile

efective în cazul instituţiilor publice, în majoritatea cazurilor, nu reflectă corect efortul societăţii

în legătură cu întreţinerea sau funcţionarea unui anume indicator social-public, elev, student, pat

de spital, militar etc..

În concluzie, contabilitatea publică, şi în primul rând cea a instituţiilor publice, se

aseamănă în multe privinţe cu contabilitatea generală, asemănare determinată mai ales de

16


regulile şi principiile contabilităţii în general, dar are multe şi esenţiale deosebiri determinate de

specificul funcţionării conturilor instituţiilor publice în ceea ce priveşte modul cum acestea

evidenţiază constituirea veniturilor publice şi efectuării cheltuielilor, dar mai ales a modului lor

de închidere la sfârşitul exerciţiului financiar-bugetar.

2.2. Contabilitatea veniturilor bugetare

Potrivit normelor naţionale, veniturile reprezintă „sume realizate pe parcursul unui

exerciţiu, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu".

Ca şi cheltuielile, şi veniturile sunt evidenţiate în contabilitate în concordanţă cu

principiul contabilităţii de angajamente. Conform contabilităţii de angajamente „efectele

tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se

produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate

în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente".

Acest mod de reflectare a veniturilor în contabilitate permite utilizatorilor de informaţii

contabile cunoaşterea atât a veniturilor ce au fost deja încasate, cât şi a creanţelor instituţiei ce

urmează a fi încasate, cu alte cuvinte permite cunoaşterea tuturor resurselor de care dispune

instituţia pe parcursul unui exerciţiu financiar.

Potrivit contabilităţii de angajamente, veniturile se pot recunoaşte în contabilitate în

următoarele momente:

- în momentul obţinerii activelor; aceste venituri sunt specifice creării de active fixe

corporale şi necorporale în regie proprie (721, 722).

- în momentul livrării bunurilor sau serviciilor pe baza documentelor

justificative ce atestă transferul dreptului de proprietate (707).

- în momentul încasării, atunci când momentul transferului dreptului de proprietate

(livrării) coincide cu momentul încasării ( 5311 = 704)

Având în vedere cerinţele IPSAS 1, privind situaţia performanţei financiare a instituţiei,

veniturile pot fi grupate astfel:venituri din activităţile de exploatare; finanţări; venituri financiare.

Toate aceste trei tipuri de venituri reprezintă venituri din activitatea ordinară. IPSAS 1

defineşte veniturile din activităţi curente ca fiind „intrări brute de beneficii economice şi

potenţial de servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci când aceste intrări

17


se concretizează în creşteri ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele legate de

contribuţii ale proprietarilor".

Veniturile din activităţi curente se evaluează Ia valoarea justă a mijlocului de plată primit

sau de primit. Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţional un activ sau poate fi

decontată o datorie, între părţi interesate aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii

desfăşurate în condiţii obiective.

Veniturile din activităţi curente cuprind doar fluxurile brute de beneficii economice sau

potenţialul de servicii primite sau de primit de către entitate în nume propriu. De aceea, spre

exemplu, veniturile încasate de instituţii reprezentând impozite şi taxe cuvenite bugetului nu

reprezintă venituri din activităţi curente, deoarece acestea nu produc beneficii economice sau

potenţial de servicii şi nu au ca rezultat creşteri ale activelor sau scăderi ale datoriilor.

Clasa 7 de conturi cuprinde atât veniturile din tranzacţii, care fac obiectul IPSAS 9

„Venituri din tranzacţii de schimb", cât şi veniturile provenite din finanţări de la bugetele

finanţatoare, din subvenţii şi alte tipuri de finanţări nerambursabile.

În normele româneşti, veniturile sunt ţinute pe feluri de venituri, după natura lor şi sursa

de provenienţă. Contabilitatea instituţiilor publice grupează veniturile, după natura lor, în :

venituri operaţionale; venituri financiare; venituri extraordinare.

a) veniturile operaţionale reprezintă venituri ale instituţiilor publice

provenite din activitatea operaţională şi care se referă la:venituri din activităţi economice;venituri

din alte activităţi operaţionale;venituri din producţia de active fixe;venituri ale bugetelor

reprezentate de impozite şi taxe, contribuţii de asigurări;alte venituri.

b) veniturile financiare sunt venituri obţinute de instituţie din activitatea financiară.

c) veniturile extraordinare cuprind veniturile obţinute de instituţie din activitatea

extraordinara.

2.3. Conţinutul economic al conturilor de venituri

Conturile de venituri şi finanţări sunt utilizate de instituţiile publice pentru a evidenţia

sursele ce stau la baza desfăşurării activităţii lor.

Conturile de venituri şi finanţări reflectă veniturile operaţionale şi financiare obţinute de

instituţie şi se regăsesc în clasa 7 de conturi - „Conturi de venituri şi finanţări" - care se împarte

pe următoarele grupe de conturi:

18


• grupa 70 „Venituri din activităţi economice'',

• grupa 71 „Venituri din alte activităţi operaţionale",

• grupa 72 „Venituri din producţia de active fixe",

• grupa 73 „Venituri fiscale",

• grupa 74 „Venituri din contribuţii de asigurări,

• grupa 75 „Venituri nefiscale",

• grupa 76 „Venituri financiare",

• grupa77„Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie

specială, fonduri cu destinaţie specială",

• grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierderile de

valoare”

• grupa 79 „Venituri extraordinare".

Conturile de venituri şi finanţări sunt conturi de pasiv care se creditează pe tot parcursul

perioadei cu veniturile înregistrate şi se debitează la finele perioadei ca urmare a repartizării

asupra contului de rezultate patrimonial.

a) Veniturile din activităţi economice

Veniturile din activităţi economice sunt venituri obţinute de instituţia publica din alte

activităţi decât activitatea pentru care a fost constituită. Din această categorie fac parte

următoarele tipuri de venituri:

- venituri din vânzarea produselor finite (contul 701);

- venituri din vânzarea semifabricatelor (contul 702);

- venituri din vânzarea produselor reziduale (contul 703);

- venituri din lucrări executate şi servicii prestate (contul 704);

- venituri din studii şi cercetări (contul 705);

- venituri din chirii (contul 706);

- venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707);

- venituri din activităţi diverse (contul 708);

Veniturile din activităţi economice se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice în

momentul transferului dreptului de proprietate pe baza . documentelor justificative (facturi)

întocmite în acest sens.

19


Veniturile proprii ale instituţiilor publice pot proveni din:chirii,organizarea de manifestări

culturale şi sportive,concursuri artistice,publicaţii,prestaţii editoriale,studii,proiecte,valorificări

de produse din activităţi proprii sau anexe,prestări de servicii şi altele asemenea.

Aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv şi se creditează cu veniturile colectate din

activităţi economice, pe parcursul perioadei şi se debitează prin repartizarea acestora asupra

contului de rezultate patrimonial.

b) Veniturile din alte activităţi operaţionale

Pentru desfăşurarea activităţii lor, instituţiile publice mai pot folosi şi alte surse de

finanţare, precum venituri din vânzarea activelor fixe, venituri din creanţe reactivate etc.

Aceste venituri se utilizează diferit de către instituţiile publice, în funcţie de modul de

finanţare al acestora, astfel:

- in cazul instituţiilor publice finanţate integral de la buget, aceste venituri se varsă la

bugetul finanţator şi cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv,

urmând a se utiliza potrivit legii.

- in cazul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii sau din venituri proprii şi

subvenţii de la buget, veniturile din alte activităţi operaţionale majorează bugetele de venituri şi

cheltuieli ale acestora.

Conturile care se folosesc pentru înregistrarea veniturilor din alte activităţi operaţionale

sunt: 714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi si 719 Alte venituri operaţionale

c) Veniturile din producţia de active fixe

Instituţiile publice pot realiza în regie proprie active fixe corporale şi necorporale,

producţia acestora reprezentând venituri ce se reflectă cu ajutorul conturilor 721 „Venituri din

producţia de active fixe necorporale" şi 722 „Venituri din producţia de active fixe corporale".

Aceste conturi răspund principiului independenţei exerciţiului, prin faptul că producţia de active

fixe are un ciclu mai lung de producţie care poate depăşi un exerciţiu financiar, de la momentul

începerii producţiei şi până Ia darea în folosinţă a activului. De aceea, la finele fiecărei perioade

se recunosc veniturile din producţia de acutive fixe, Ia nivelul cheltuielilor efectuate pentru

aceste Venituri fiscale.

Această grupă este specifică contabilităţii instituţiilor publice, deoarece conţine conturi

de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale. Contabilitatea acestor venituri se ţine de

20


către instituţiile care organizează contabilitatea bugetului de stat şi a bugetelor locale, respectiv

de Direcţiile finanţelor publice ale judeţelor şi a municipiului Bucureşti, precum şi de primării.

Aceste venituri sunt recunoscute în contabilitate în momentul constatării pe baza

declaraţiilor depuse de contribuabili sau în momentul încasării pentru veniturile pentru care nu se

depun declaraţii. Aceste venituri mai poartă numele şi de venituri bugetare.

Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale unităţilor administrativ -

teritoriale, care se constituie pe baza impozitelor şi taxelor, şi pe baza cărora se stabilesc limitele

cheltuielilor bugetare.

Instituţiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat, bugetele locale sau

bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt obligate să vireze aceste venituri la capitolele şi

subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se cuvin.

În situaţia în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare

poate duce la micşorarea veniturilor sau creşterea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au

obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare acoperirii minusului de venituri şi creşterea de

cheltuieli.

In acest sens, iniţiatorii trebuie să întocmească fişa financiară care însoţeşte expunerea de

motive sau, după caz, nota de fundamentare, care va fi actualizată cu eventualele modificări

intervenite în proiectul de act normativ, în această fişă se înscriu efectele financiare produse

asupra bugetului general consolidat şi trebuie să aibă în vedere:

- schimbările anticipate în venituri şi cheltuieli bugetare pe următorii 5 ani;

- eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;

- propuneri realiste pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli, respectiv a micşorărilor de

venituri;

Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,

bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe garantate de stat, bugetele fondurilor

externe ne rambursabile şi bugetele instituţiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în

funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare a

surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de perioada în care este necesară efectuarea

cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor se aproba de către:

21


- H. M.F.P., pe capitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru

bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor

principali de credite, iar pentru unele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi

pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea ordonatorilor

principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice ale

M.F.P.;

- ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei

bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terţiari de

credite;

- ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi ale

ordonatorilor terţiari de credite;

Din această grupă fac parte următoarele conturi de venituri:

730 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice”

731 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice”

732 “Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital”

733 “Impozit pe salarii”

734 “Impozite şi taxe pe proprietate”

735 “Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”

736 “Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale”

739 ”Alte impozite şi taxe fiscale

d) Veniturile din contribuţii de asigurări

Aceste venituri sunt specifice bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului

naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetului asigurărilor pentru şomaj. Veniturile

acestor bugete sunt recunoscute în contabilitatea instituţiilor publice, care le evidenţiază în

momentul în care sunt depuse declaraţiile de către contribuabili, sau în momentul încasării, în

cazul în care nu există obligativitatea depunerii declaraţiilor. Conturile specifice acestei grupe

sunt 745 „Contribuţiile angajatorilor" şi 746 „Contribuţiile asiguraţilor".

Grupa 75 „Venituri nefiscale" cuprinde veniturile specifice bugetelor, altele decât cele

cuprinse în grupele 73„Venituri fiscale" şi 74 „Contribuţii de asigurări" pe regula, veniturile

nefiscale se recunosc în contabilitate în momentul încasării, deoarece pentru acestea nu se

întocmesc declaraţii care să ateste obligaţia faţă de stat,în această grupă se regăsesc veniturile

22


bugetelor de stat, ale asigurărilor de stat ale fondului de şomaj sau ale asigurărilor sociale de

sănătate.

Contabilitatea acestor venituri este organizată de către instituţiile care ţin evidenţa

contabilă a cheltuielilor şi veniturilor specifice acelor bugete.

Veniturile sunt recunoscute în contabilitate în momentul încasării lor, iar conţinutul

acestor conturi este specific conţinutului subdiviziunilor clasificaţiei bugetare şi se dezvoltă în

analitic pe structura acesteia. Conturile din această grupă sunt de pasiv şi se creditează în

momentul încasării veniturilor, debitându-se prin repartizarea sumelor încasate asupra contului

de rezultate patrimonial.

Din această grupă de conturi fac parte 750 “Venituri din proprietate” si 751 “Venituri

din vânzări de bunuri şi servicii”

Contul 750 „Venituri din proprietate" evidenţiază veniturile din proprietate, provenite la

bugetul de stat. Veniturile din proprietate pot fi definite ca venituri primite de la proprietarii

activelor financiare sau ai activelor tangibile, neproduse de o activitate productivă, de la

fondurile de investiţii sau de !a alte unităţi instituţionale ce utilizează activele imobilizate în

activitatea proprie.

Veniturile din proprietate sunt clasificate astfel: dobânzi, venituri distribuite de corporaţii,

dividende, retrageri din venituri de la corporaţii, reivestirea câştigurilor in investiţii directe

străine, venituri din proprietate atribuite deţinătorilor de poliţe de asigurare, chirii (venituri din

terenuri şi alte active nemateriale)

Conturile 751 „Venituri din vânzări de bunuri şi servicii" este utilizat pentru evidenţierea

veniturilor bugetare provenite din valorificarea bunurilor aflate în proprietatea statului.

e) Veniturile financiare

Veniturile financiare sunt venituri ale instituţiei publice provenite din activitatea

financiară desfăşurată de aceasta. Din această grupă fac parte următoarele conturi:

- 763 “Venituri din creanţe imobilizate”

- 764 “Venituri din investiţii financiare cedate”

- 765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar”

- 766 “Venituri din dobânzi”

- 767 “Sume de primit de Ia bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar -

PHARE, SAPARD, ISPA”

23


- 768 “Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA”

- 769 “Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi - PHARE,

SAPARD, ISPA

f) Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială

Instituţiile publice, conform Legii finanţelor publice nr. 500/2002, pot fi finanţate astfel:

integral din bugete; din venituri proprii şi subvenţii acordate de la diversele bugete; integral din

venituri proprii; alte surse de finanţare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, disponibilul

trezoreriei sau efectuarea de compensări pe baza unor acte normative speciale.

Finanţarea propriu-zisă a instituţiilor publice din credite bugetare se realizează în două

moduri, şi anume:

pentru plăţi nete de casă, care cuprind totalitatea operaţiilor prin care trezoreriile

eliberează numerar instituţiei publice ce au contul deschis la aceasta sau plăţile prin virament

efectuate de trezorerie în numele instituţiei către terţi, operaţii efectuate pe baza cecurilor sau a

ordinelor de plată primite de trezorerie de la instituţia publică; pentru evidenţierea în

contabilitate a finanţărilor propriu-zise, pentru plăţile de casă se utilizează contul 770 „Finanţare

de la buget" la ordonatorii principali finanţaţi de la bugetele centrale şi locale, conturile de

fonduri speciale sau conturile de venituri din fonduri speciale.

pentru efectuarea cheltuielilor efective ale instituţiei, operaţie care se refera Ia

acoperirea cheltuielilor instituţiilor publice legate de consumurile de materiale, de forţă de

muncă, de energic etc; pentru evidenţierea în contabilitate a acestor cheltuieli efective se

utilizează conturile de cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi specifice, care colectează toate

cheltuielile efectuate de instituţie în cursul anului, în limita stabilită, pe capitole şi subcapitole de

cheltuieli pentru care se deschid conturi sintetice de gradul II şi conturi analitice, iar la sfârşitul

exerciţiului bugetar, aceste cheltuieli se decontează direct asupra contului de finanţări bugetare.

Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat şi

bugetele locale, se evidenţiază în conturile din clasa 8, conturi în afara bilanţului.

Conturile utilizate pentru evidenţiate finanţărilor, subvenţiilor, transferurilor şi alocaţiilor

bugetare cu destinaţie specială sunt:

- 770 ”Finanţarea de la buget”

- 771 “Finanţarea în baza unor acte normative speciale (compensări)”

- 772 “Venituri din subvenţii”

24


- 773 “Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”

- 774 “Finanţarea din fonduri externe nerambursabile

- 776 “Fonduri cu destinaţie specială”

- 778 “Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor

finanţate din fonduri externe ne rambursabile”;

- 779 “Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”

g) Veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea

operaţională. Veniturile din provizioane şi ajustări sunt utilizate pentru anularea provizioanelor

şi ajustărilor constituite în cazul în care acestea nu-şi mai justifica menţinerea, fie că riscul a avut

loc, fie riscul a dispărut. Conturile utilizate pentru evidenţierea veniturilor din provizioane

sunt:781 “Venituri din provizioane şi ajustări privind activitatea operaţională” si 786 “Venituri

financiare din ajustări pentru pierderea de valoare”

h) Veniturile extraordinare sunt veniturile obţinute din activitatea extraordinară a

instituţiei. Normele româneşti prevăd ca veniturile extraordinare sunt veniturile din despăgubiri

de asigurări şi veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului. Contul 790“Venituri din

despăgubiri din asigurări” evidenţiază veniturile provenite de la întreprinderile de asigurare, ca

despăgubiri pentru asigurări. Contul 791“Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului “

este utilizat pentru evidenţierea veniturilor instituţiei provenite din valorificarea unor bunuri

deţinute de acesta.

2.4.Veniturile bugetului local şi fundamentarea acestora

Potrivit principiului autonomiei locale prevăzut de Legea administraţiei publice locale

nr.215/2001, modificată, unităţile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care

autorităţile administraţiei publice locale le gestionează, potrivit atribuţiilor ce le revin în

condiţiile legii.

Pornind de la acest principiu, în art. 5 din OUG nr. 45/2003 sunt prevăzute categoriile de

venituri ale bugetelor locale:4

Venituri proprii – provenite din: impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte, alte venituri

locale stabilite prin lege. Cota defalcată din impozitul pe venit ce revine unităţilor administrativ-

4 Ordonanţa de urgenţă nr. 45 din 2003 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.

431 din 19 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 336/2004;

25


teritoriale în conformitate cu prevederile legale. Potrivit clasificaţiei bugetare veniturile proprii

se clasifică astfel:

Cota defalcată din impozitul pe venit ce revine unităţii administrativ teritoriale

stabilită prin lege, de respectiv 36% la comune, oraşe, municipii, 36,5% la bugetul propriu al

municipiului Bucureşti, 18% la bugetul sectoarelor municipiului Bucureşti şi 10% la bugetul

propriu al judeţului (art. 28 din OUG nr. 45/2003) cote care prin legea bugetului de stat pot fi

numai majorate nu şi diminuate cum prevedea vechea reglementare, respectiv Legea nr.

189/1998.

Dacă prin Legea nr.189/1998 cotele din impozitul pe venit erau incluse în categoria

prelevări de la bugetul statului, prin această nouă reglementare cotele din impozitul pe venit sunt

incluse în categoria veniturilor proprii alături de impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte şi alte

venituri locale. Deşi această sursă de venit este nominalizată ca venit propriu al unităţilor

administrativ teritoriale, ea rămâne în continuare sursă a bugetului de stat asupra căreia

autorităţile administraţiei publice locale nu au competenţă de control în ceea ce priveşte

stabilirea şi virarea sumelor datorate.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat acordate pentru finanţarea

unor responsabilităţi transferate autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pentru

echilibrarea bugetelor locale, sume ce sunt stabilite anual prin legea bugetului de stat.

Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate

echilibrării bugetelor locale se face pe judeţe în funcţie de următoarele criterii:

- 70% din suma în funcţie de impozitul pe venitul global mediu/cap de locuitor (pe baza

execuţiei impozitului pe venitul global din anul precedent)

- 30% din sumă în funcţie de suprafaţa judeţului.

- Din total sumă repartizată pe judeţ, prin anexa la Legea anuală de aprobare a bugetului

de stat, 25% se alocă pentru bugetul propriu al judeţului respectiv, iar diferenţa se repartizează pe

localităţi în interiorul judeţului.

Pentru repartizarea echitabilă a sumelor de echilibrare către bugetele locale, au fost

stabilite criteriile enumerate. La baza acestor criterii au stat câteva elemente care influenţează

nivelul cheltuielilor unei autorităţi publice locale, respectiv;

- populaţia unităţii administrativ teritoriale;

- suprafaţa unităţii administrativ teritoriale;

26


- capacitatea financiară;

- impozitul pe venit calculat la nivelul unităţii administrativteritoriale.

De asemenea, pentru susţinerea programelor cu finanţare externă care necesită

cofinanţare locală, s-a lăsat în competenţa consiliilor judeţene, să stabilească criterii specifice de

repartizare a unei cote de 15% din cota de 75% rămasă pentru echilibrarea bugetelor comunelor,

oraşelor şi municipiilor, provenite din sumele de echilibrare din unele venituri ale bugetului de

stat precum şi din cota de echilibrare care se constituie la nivel judeţean.5

Diferenţa de 25% din sumele de echilibrare provenite din unele venituri ale bugetului de

stat, precum şi din cota de echilibrare care se constituie la nivel judeţean se alocă bugetului

propriu al judeţului.

Spre deosebire de vechea reglementare, consultarea primarilor în vederea repartizării

sumelor de echilibrare a bugetelor locale, se realizează de o comisie constituită la nivelul fiecărui

judeţ, componenţa regăsindu-se în textul articolului 29.4. Prin această reglementare se asigură

respectarea principiului prevăzut de Legea administraţiei publice locale 215/2001, respectiv cel

al consultării.

Subvenţii de la bugetul de stat. Deşi la art. 30 din OUG nr. 45/2003 aceste venituri

sunt denumite ca transferuri consolidabile pentru bugetele locale, totuşi, în clasificaţia bugetară,

se regăsesc ca subvenţii primite de la bugetul de stat. Enumerăm câteva categorii de astfel de

subvenţii:pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie

şi Guvernul;pentru finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap;pentru dezvoltarea

sistemului energetic, etc.

Subvenţii primite de la alte bugete (ex. – pentru susţinerea sistemului de protecţie şi

drepturile copilului, pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă).

În art. 5 din ordonanţă se prevede că pentru evaluarea corectă a veniturilor la elaborarea

bugetului respectiv, fundamentarea veniturilor trebuie să se bazeze pe constatarea şi evaluarea

materiei impozabile, a bazei de impozitare, evaluarea veniturilor obţinute din serviciile prestate,

dar şi pe alte elemente specifice identificate de fiecare autoritate.

Pentru fundamentarea veniturilor provenite din taxe, impozite şi alte venituri locale ar

trebui să se ţină seama de:

5 Ionescu Luminiţa – Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală, Ed. Economică, Bucureşti, 2001,

p.119.;

27


a) Gradul de colectare a respectivelor venituri în perioadele anterioare anului bugetar

pentru care se fundamentează bugetul, realizându-se şi o analiza a cauzelor care au condus la

nivelul respectiv de colectare.

b) Nivelul de fiscalitate – la stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor locale trebuie avute

în vedere şi obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung ale autorităţilor respective. Important

pentru stabilirea fiscalităţii la nivelul unei localităţi este calcularea gradului de fiscalitate

determinat ca raport între nivelul fiscalităţii şi nivelul salariilor.

c) Cuantificarea nivelului inflaţiei . Fundamentarea cotei din impozitul pe venit – trebuie

să aibă în vedere: dezvoltarea locală şi naţională; variaţiile nivelului impozitului pe venitul

global; nivelul încasării impozitului în anii anteriori.

2.5. Metodologie, proceduri şi elemente tehnice definitorii în aşezarea şi calculul

veniturilor bugetare locale

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul

prezente în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine elaborarea

proiectelor de bugete publice si care se cer a fi riguroase şi bazate pe certitudini care ţin de

dimensiunile şi caracteristicile „materiei” de aşezare a obiectului de venit bugetar.6 Practic

fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are la baza raportările statistice ale

contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale finanţelor publice din teritoriu, în

care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi baza de calcul.

Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este

susţinută de acte normative şi procedurale. Mai întâi, principial în prima categorie de acte

normative şi apoi, metodologic ori procedural, în a doua, sunt reflectate anumite noţiuni ori

elemente care definesc, în ansamblu, ceea ce înseamnă aşezarea şi perceperea veniturilor

bugetare atât prin calcule previzionale cât şi în execuţie.7

Reprezentative, în acest sens, cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul; obiectul ;

baza de calcul, unitatea tehnică de calcul (ori de evaluare), înlesnirile la plată, termenul de plată,

drepturile şi obligaţiile plătitorilor.

6 Şaguna-Drosu Dan şi alţii – Procedura fiscală, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996, p.168.

7Ionescu Luminiţa, Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală, Ed. Economică, Bucureşti, 2003,

pag.118;

28


Subiectul venitului bugetar este o persoană fizică sau juridică deţinătoare a unor bunuri

sau obiecte, implicată în anumite acte sau fapte ori care obţine venituri şi potrivit legii are

obligaţia să plătească anumite sume de bani către bugetele publice cu titlul de impozit, taxă,

contribuţie, vărsământ, prelevare. În plan fiscal şi juridic persoana – subiect de venit bugetar

trebuie să îndeplinească unele condiţii minimale pentru această calitate (încadrare). Astfel,

persoanei fizice i se cere să aibă capacitatea exercitării depline a drepturilor civile iar, persoanei

juridice să organizeze şi să conducă evidenţă proprie având, totodată, şi personalitate juridică. În

legislaţia fiscală ca şi în practica de specialitate noţiunea de subiect apare mai mult cu caracter

implicit decât explicit.Termenul ca atare nu este folosit în lege şi nici în normele de aplicare

lăsându-se, uneori, a fi subînţeles.

Plătitorul are sensul de subiect cu obligaţie de plată, în cele mai multe situaţii. De regulă,

potrivit exprimărilor teoretico-metodologice, plătitorul este una şi aceeaşi persoană cu subiectul.

Uneori se face distincţie între cele două noţiuni.

În practica fiscală, o asemenea situaţie se justifică prin reducerea volumului de muncă

pentru cei din aparatul fiscal şi de aici respectarea principiului impunerii subiectului de venit,

care este randamentul fiscal. În plus, antrenarea în plata propriu-zisă a subiectului de venit

conduce la stări de disconfort atât pentru acesta cât şi pentru funcţionarul fiscal.Un alt avantaj,

generat de diferenţierea între subiect şi plătitor, este încasarea mai rapidă a obligaţiilor băneşti la

buget, concomitent cu existenţa de resurse necesare acoperirii cheltuielilor aprobate în acesta.

Un alt exemplu, care reflectă pe fondul unor raţiuni de tehnică fiscală (încasare sigură la

buget pe fondul unor relaţii dintre subiect şi organul fiscal când primul poate solicita deplasarea

plăţii ca obligaţie către o altă persoană, din motive personale justificate ori, al doilea este nevoit

să acţioneze pentru a contracara atitudinea de „rău platnic” a primului), nevoia de a face

distincţie între subiect şi plătitor, este în cazul impozitului pe clădiri, unde proprietarul de clădire

apare cu prima calitate (de subiect) iar, chiriaşul ori o altă persoană desemnată de organul fiscal

(cum ar fi un membru de familie care locuieşte cu proprietarul) apare în a doua ipostază (de

plătitor).8

Contribuabilul: In practica fiscală din România până în jurul anului 1993, cu calitatea de

contribuabil apărea numai persoana fizică aflată în situaţia de debitor al statului cu sume de bani

ce exprimau un venit bugetar datorat. După acest an, în actele normative cu caracter de cuvânt

8 Voinea Gheorghe şi alţii – Impozite, taxe şi contribuţii, Ed. Junimea, Iaşi, 2002 (2004), p.284;

29


similar sau de alternanţă în exprimare faţă de subiect-plătitor, s-a generalizat sensul de

contribuabil şi la persoanele juridice debitoare de venituri bugetare.9

Suportatorul este folosit in teoria de specialitate pornind de la notiunile

mentionate(subiect,platitor,contribuabil). În mod firesc, suportatorul obligaţiilor de plată faţă de

bugetele publice ar trebui să fie subiectul-plătitor. În realitate, uneori, din raţiuni de politică

fiscală şi socială, suportatorul este o altă persoană decât subiectul plătitor.

Obiectul venitului bugetar este elementul tehnic de la care sau funcţie de care se

procedează la calculul, aşezarea şi plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor, vărsămintelor şi

prelevărilor către bugetele publice. Împreună cu subiectul, acesta declanşează impunerea, ca

acţiune fiscală sau, altfel spus, reprezintă împreună momentul zero („0”) în aşezarea, calculul şi

perceperea de venituri bugetare. Practic, „imaginaţia” specialistului în finanţe publice aplicate

trebuie să conducă la acel element concret, sigur, stabil, cu extensie pronunţată la o mare

categorie de persoane, funcţie de care să poată fi preluată o sumă de bani importantă ca mărime

la bugetul public în condiţiile respectării principiilor impunerii.10

Istoria consemnează în practica fiscală, mai întâi, cu caracter real şi apoi, personal,

existenţa mai multor ipostaze (elemente concrete) de exprimare a obiectului de aşezare şi

percepere a unei diversităţi pronunţate de venituri destinate constituirii fondurilor publice.

Reprezentative sunt: venitul, valoarea, preţul, bunuri şi obiecte, acte şi fapte, persoana.

a) venitul poate fi regăsit în practica fiscală sub mai multe forme de exprimare: brut, net,

profit (net sau brut), beneficiu, încasări totale, drepturi salariale, etc. De unde şi categorii de

impozite, vărsăminte, taxe, contribuţii ca: impozit pe venit, impozit pe salarii, impozit pe profit

(impozit pe venit), vărsăminte din profit (beneficiu), etc.

b) valoarea poate constitui, raportat la politica economică şi fiscală, obiect de aşezare

pentru venituri bugetare. În acest sens, sunt edificatoare din practica fiscală românească

prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete (înainte de 1988) şi taxa pe

valoarea adăugată (după 1993).

c) pretul (fix ori negociat) apare posibil ca ipostază de determinare a unor venituri

bugetare aşa cum a fost cazul impozitului pe circulaţia mărfurilor (până în anul 1993), când

9 Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Tipo Moldova, Iaşi, 2004, pag.118;

10 Şaguna-Drosu Dan – Drept financiar şi fiscal european, Ed. Oscar Print, Bucureşti 1998 (2000), pag.246;

30


reprezenta o mărime fixă în preţul de livrare şi se determina în cele mai multe cazuri ca o

diferenţă între acesta şi preţul de producţie.

d) obiecte, bunuri, elemente materiale concrete apar în diferite situaţii ca generatoare

de venituri bugetare chiar de la primele manifestări ale finanţelor publice. De aici denumiri ca:

impozit pe terenuri, impozit pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozit funciar etc.

e) actele si faptele sunt o altă exprimare a obiectului de aşezare pentru veniturile

bugetare, îndeosebi, în raporturile cu instituţiile statului care prestează diferite servicii cu privire

la: eliberarea de permise sau autorizaţii; acordarea sau renunţarea la cetăţenie;acţiuni de divorţ;

litigii în instanţele de judecată; succesiuni, etc. De aici şi o diversitate de situaţii care generează

ceea ce se numesc taxele de timbru.

f) persoana cu deosebire cea fizică, poate reprezenta în anumite situaţii, motivate de

politica socială, fiscală ori demografică, obiect de aşezare pentru venituri bugetare. Aici s-ar

încadra ca expresie fiscală mai veche, capitaţia ori mai recent contribuţia persoanelor fără copii.

Elementul de tehnică fiscală, prezent mai sus ca fiind obiectul venitului bugetar reprezintă

noţiunea cu cea mai dinamică prezenţă în practica fiscală fiind, în fond, generatoare de mijloace

băneşti de ordin public.

g) baza de calcul poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului întrucât,

la impozitele directe şi la unele indirecte, se suprapune integral sau parţial cu acesta. Ea poate fi

definită ca element de tehnică fiscală concret efectiv, asupra căruia se aplică unitatea tehnică de

evaluare pentru a se obţine mărimile obligaţiilor băneşti datorate către bugetele publice. În teoria

de specialitate şi metodologie se folosesc cu acelaşi sens şi alte noţiuni ca bază de impunere,

bază de impozitare (taxa pe valoarea adăugată).

h) Unitatea tehnica de evaluare reprezintă elementul tehnic fixat în actele normative

prin care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de

impunere. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare valorică (lei pe metru pătrat

suprafaţă teren), o mărime convenţională (cilindri, la taxa asupra mijloacelor de transport cu

tracţiune mecanică), o sumă absolută (pe obiect sau pe unitatea de măsură a acestuia) ori, în cele

mai multe cazuri o mărime relativă (cu exprimare prin procente).11

i) Cotele în materie de cuantificări ale obligaţiilor bugetare sunt prezente sub trei forme:

fixe(privesc aceeasi unitate de calcul pentru baza de impunere in intregul ei sau potrivit cu

11 Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p.264;

31


anumite structuri care obliga la diferentieri ca rezultat al politicii fiscale), proporţionale,

progresive (în materie de venituri bugetare vizează îndeosebi veniturile obţinute pe diferite căi)

impozitul pe salarii, impozitul pe venit, taxa asupra succesiunilor etc.

j) Înlesnirile de plata reprezintă un element tehnic în aşezarea şi perceperea de venituri

bugetare cu determinare de politică financiară, socială ori fiscală ce apare prezent în anumite

situaţii pornind de la subiect (sau plătitor) ori obiect etc exprimă atitudinea statului într-o

anumită perioadă de gestiune bugetară faţă de unele categorii de contribuabili sau faţă de

obiectul venitului ori funcţie de ambele elemente tehnice în acelaşi timp potrivit cu unele

caracteristici ale acestora.

k) Termenul de plata este elementul tehnic care poziţionează în timp, concretizarea ca

plată a obligaţiei băneşti rezultată din corelarea celorlalte elemente tehnice menţionate cu referire

la veniturile bugetare existente în bugetele publice şi potrivit cu actele normative ce le

reglementează, termenul de plată se poate găsi în una din următoarele situaţii: ca o zi fixă de

plată sau sub forma unui interval de timp.

Bugetele publice reclamă, pe de altă parte, încasarea de mijloace băneşti potrivit cu o

anumită mărime şi ritmicitate determinate de nevoia de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor

aprobate.

Veniturile bugetelor locale sunt formate din: venituri proprii, venituri din cote şi sume

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a altor bugete locale; transferuri cu

destinaţie special; imprumuturi. Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai

ridicată şi cuprind la rândul lor următoarele categorii de venituri:

Fig.5. Structura veniturilor proprii

32

Venituri proprii

Venituri curente: 1.Fiscale a.directe; b.indirecte; 2.Nefiscale

Venituri din capitalVenituri cu destinatie

specială


CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ LA PRIMARIA COMUNEI SINPAUL

Potrivit reglementãrilor legale, toate unitãţile lucrative, indiferent de forma juridicã de

organizare, care gestioneazã valori materiale şi bãneşti sunt obligate sã organizeze şi sã

desfãşoare întreaga activitate prin conturi, adicã sã ţinã contabilitatea proprie.

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu

document, sau a unui document centralizator, în care se înscriu mai multe documente

justificative, ale cãror conţinut se referã la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi

perioadã.

Înregistrãrile în contabilitate se pot face pe bazã de note contabile, de regulã în cazul

acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente justificative.Potrivit legii,

documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea

persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate, dupa caz.

Inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate se face cronologic, prin

respectarea succesiunii documentelor justificate, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate

si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu ajutorul registrului-jurnalsi al cartii mari potrivit

planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor art.4 din lege. Inventarierea

trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv din patrimoniul unitatii care se inscriu in

registru inventar.

Registrul–jurnal, registrul– inventar si cartea mare impreuna cu documentele justificate,

precum si bilantul contabil, intocmite potrivit normelor stabilite, constituie elemente oficiale

pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca

proba in justitie.

Operatiunile privind investitiile de capital strain, titlurile de valoare, comrtul exterior,

cooperarea internationala, prestarile de servicii si executarile de lucrari externe, creditele si

operatiunile bancare externe, schimbul valutar, disponibilizatiile in devize se inregistreaza in

contabilitate, atat in devize cat si in lei, la cursul calutar de schimb in vigoare la data efectuarii

lor.12

12 Beju, Viorel, Metode şi tehnici fiscale, Ed. Dimitrie Cantemir, Targu Mureş, 2002;

33


Evidenţa contabilă bugetară curentă procură date operative privind modul cum se

îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi a cheltuielilor în fiecare instituţie în parte.

Pe baza datelor evidenţei contabile bugetare curente, periodic – trimestrial şi anual se

întocmeşte evidenţa contabil bugetară centralizată, pe verigi (ordonatori de credite, organe

financiare), cumulat de la începutul anului, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile

bugetare centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei

bugetare, pe întregul buget de stat.

Pentru fundamentarea cifrelor inscrise la partea de venituri ale bugetului local si pentru

exercitarea unui management sanatos in domeniul colectarii acestora este necesara o corecta

evidenta contabila a tuturor creantelor bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii si alte

venituri, dar si a incasarii acestora.

Evidenta se tine atat nominal (pe fiecare contribuabil persoana fizica/juridica) de catre

unitatile fiscale teritoriale (administratiile finantelor publice ale municipiilor, oraselor si

comunelor), cat si centralizat de catre unitatile fiscale teritoriale si la nivelul directiilor generale

ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti

Pentru realizarea evidentei nominale pe platitori in cadrul functiei de administrare a

veniturilor bugetare se utilizeaza fisa platitorului, care se deschide distinct pe fiecare impozit,

taxa, contributie, respectiv impozit pe profit, impozit pe veniturile din salarii si alte venituri

asimilate salariilor, taxa pe valoarea adaugata, impozit pe dividende, impozit pe titei si gaze

naturale din productia interna, accize, taxe pentru jocurile de noroc, fonduri speciale (care se fac

venituri la bugetul statului), amenzi, alte debite.

Fisa nominala pe platitor este instrumentul de evidenta analitica in care se inregistreaza

chronologic documentele prin care se stabilesc obligatii bugetare si documentele prin care se

incaseaza/sting aceste obligatii.

Informatiile furnizate de acestea (data documentelor, sume stabilite, sume achitate/stinse)

corelate cu termenele de plata legale, numarul de zile intarziere la plata servesc la completarea

procesului-verbal privind calculul dobanzilor si al penalitatilor de intarziere, document care

constituie titlu de creanta, instituind obligatia de plata in ceea ce priveste dobanzile si penalitatile

de intarziere la plata. Operatiunile trebuie sa se inregistreze in fisele nominale potrivit sistemului

soldurilor permanente, adica dupa fiecare debitare/scadere, dupa fiecare incasare/stingere se

determina soldul obligatiei ramase de plata.

34


Intocmirea fiselor nominale, potrivit celor aratate mai sus, asigura pe de o parte evidenta

contribuabililor persoane fizice/juridice, iar pe de alta parte, inscrierea la aceeasi pozitie - pe

criteriul cod unic de inregistrare - a tuturor debitelor datorate de acelasi contribuabil.

Evidenta centralizata a veniturilor bugetare se realizeaza pe fiecare categorie de venit pe

baza clasificatiei bugetare si presupune intocmirea urmatoarelor situatii:

a) Fisa recapitulativa cu privire la obligatiile restante ale contribuabilului la data de ____,

in care se reflecta sintetic situatia debitelor si a accesoriilor aferente pe fiecare sursa de venituri

b) Situatia centralizatoare a obligatiilor restante la data de ___, care se intocmeste la nivel

de organ fiscal territorial

c) Situatia centralizatoare a veniturilor bugetare, la data de _____, pe fiecare organ fiscal

teritorial. Aceasta din urma situatie se intocmeste pentru obligatii bugetare cu termene de plata in

anul curent si, distinct, pe obligatii bugetare neachitate din anii precedenti.

Situatiile care compun evidenta centralizata se intocmesc si se completeaza cu date

rezultate in urma procesarii informatiilor periodice (lunare, trimestriale sau ocazionale).

Sintetizand cele expuse mai sus se ajunge la urmatoarea corelatie valabila pentru fiecare

sursa a clasificatiei bugetare:(Debit an curent + Debit ramasita din anii precedenti + Total plusuri

an curent) - (Incasari an curent + Incasari din ramasita anilor precedenti + Total plusuri din anii

precedenti) = Totalul listei de ramasita, respectiv Ramas de plata.

Concomitent cu listele de ramasita, anual, se extrag si listele de plusuri pe fiecare sursa.

In legatura cu acestea consider ca este de preferat daca nu chiar obligatorie stingerea lor in cursul

anului prin compensari (virari) sau restituiri, dupa caz, in functie de cauza care le-a generat si

situatia fiscala a contribuabilului.Numai in situatia in care astfel de plusuri (suprasolviri) se mai

mentin chiar si dupa efectuarea operatiunilor de stingere, ele vor fi operate in evidenta.

Pentru obtinerea acestei corelatii si operativitate cu ocazia efectuarii operatiunilor de

inchidere a evidentelor, de un real folos ar fi, asa cum am aratat, reintroducerea contului de

debite-incasari in care sunt evidentiate, pe surse bugetare, debitele si incasarile atat din debite,

cat si cele fara debit (inclusiv dobanzile si penalitatile de intarziere).

Structura veniturilor bugetului local pe anul 2007 a fost formata din: venituri curente;

venituri proprii; venituri fiscale, subventii; impozit pe venit; impozite si taxe pe proprietate,

impozite sit axe pe bunuri si servicii, venituri nefiscale.

35


Fig.7.Venituri la bugetul local ale comunei Sînpaul

Denumirea indicatorilor Cod Prevederi Drepturi constatate Incasari realizate

Drepturi constatate de incasat

initiale trimestriale total anii prec. an cur.A B 1 2 3 4 5 6 8

TOTAL VENITURI (rd.3+76+82) 000102 6059055 1488830 3004692 10075 2994617 2931868 72824

VENITURI PROPRII (rd.3-rd.23+rd.76)

4802 1256132 324028 580568 10075 570493 507744 72824

I. VENITURI CURENTE (rd.4+42)

0002 2476066 673028 2373029 10075 2362954 2300205 72824

A. VENITURI FISCALE (rd.5+16+22+39)

0003 2268773 643025 2338586 10075 2328511 2265762 72824

A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL (rd.6+9+13)

0004 808239 219500 368504 0 368504 368504 0

A1.1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE JURIDICE (rd.7)

0005 9000 4000 8208 0 8208 8208 0

Impozit pe venit 0302 9000 4000 8208 0 8208 8208 0

A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE (rd.10)

0006 782239 210000 343639 0 343639 343639 0

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit (cod 04.02.01+04.02.04)

0402 782239 210000 343639 0 343639 343639 0

Cote defalcate din impozitul pe venit

040201 96000 25000 81856 0 81856 81856 0

Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale

040204 686239 185000 261783 0 261783 261783 0

A1.3. ALTE IMPOZITE PE VENIT, PRFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL (cod 05.02)

0007 17000 5500 16657 0 16657 16657 0

A3. IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE (cod 07.02)

0009 130000 42000 169550 9403 160147 97412 72138

Impozit pe cladiri (cod 07.02.01.01+07.02.01.02)

070201 94000 31500 113340 4703 108637 63262 50078

Impozitul pe cladiri de la persoane fizice

07020101 22000 6500 30681 1203 29478 21337 9344

Impozitul pe cladiri de la persoane juridice

07020102 72000 25000 82659 3500 79159 41925 40734

Impozit pe terenuri (cod 07.02.02.01 la 07.02.02.02)

070202 35000 10250 55274 4700 50574 33214 22060

Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

07020201 9000 2500 12717 1200 11517 8684 4033

Impozitul pe terenuri de la persoane juridice

07020202 1000 250 556 0 556 40 516

Impozitul pe terenul extravilan 07020203 25000 7500 42001 3500 38501 24490 17511

Taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notariala si alte taxe de timbru

070203 1000 250 936 0 936 936 0

A4. IMPOZITE SI TAXE PE 0010 1330534 381525 1800532 672 1799860 1799846 686

36


BUNURI SI SERVICII (cod 11.02)Sume defalcate din TVA (cod 11.02.01 la 11.02.06)

1102 1322934 379000 1792461 0 1792461 1792461 0

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale

110206 621934 176000 546179 0 546179 546179 0

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati (cod 16.02.02+16.02.03+16.02.50)

1602 7600 2525 8071 672 7399 7385 686

Taxa asupra mijloacelor de transport (cod 16.02.02.01+16.02.02.02)

160202 7500 2500 8061 672 7389 7375 686

Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice*)

16020201 0 0 8061 672 7389 7375 686

C. VENITURI NEFISCALE (rd.43+52)

0012 359000 359000 34443 0 34443 34443 0

C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod 30.02+31.02)

0013 177000 177000 19415 0 19415 19415 0

Venituri din proprietate (cod 30.02.01 la 30.02.50)

3002 0 0 19415 0 19415 19415 0

C2. VANZARI DE BUNURI SI SERVICII (cod 33.02+34.02+35.02+36.02+37.02)

0014 182000 182000 15028 0 15028 15028 0

Amenzi, penalitati si confiscari(cod 35.02.01 la 35.02.50)

3502 6000 1500 5028 0 5028 5028 0

Diverse venituri (cod 36.02.05 la 36.02.50)

3602 181293 22003 10000 0 10000 10000 0

II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 39.02)

0015 103000 30000 0 0 0 0 0

III.OPERATIUNI FINANCIARE (cod 40.02)

110000 110000 0 0 0 0 0

Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate (cod 40.02.06 la 40.02.50)

4002 110000 110000 0 0 0 0 0

IV. SUBVENTII (cod 42.02+43.02)

0017 3369989 675802 631663 0 631663 631663 0

Subventii de la bugetul de stat 4202 3313989 663802 611418 0 611418 611418 0

A. De capital (cod 42.02.01 la 42.02.10)

0019 0 493000 490000 0 490000 490000 0

Finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentare cu apa a satelor

420209 0 0 80000 0 80000 80000 0

B. Curente (cod 42.02.21 la 42.02.29)

0020 15500 5500 121418 0 121418 121418 0

Sprijin pt constituirea familiei 420233 10000 3000 9246 0 9246 9246 0

Subventii pt ajutor incalzire 420234 1500 1500 109022 0 109022 109022 0

Subventii pt trusou nou nascuti 420236 4000 1000 3150 0 3150 3150 0

Subventii de la alte administratii (cod 43.02.01 la 43.02.08)

4302 56000 12000 20245 0 20245 20245 0

In contul de executie bugetara veniturile sunt evidentiate dupa cum urmeaza:

37


Nr. Crt. Denumire indicatori

Sold la inceputul

anuluiSold la sfarsitul

perioadei

A B D E

I. VENITURI OPERATIONALE 2259173 4380278

1

Venituri din impozite, taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor (ct.730+731+732+733+734+735+736++739+745+746+750+751) 1569141 3163132

2Venituri din activitati economice (ct.701+702+703+704+705+706+707+708 +/- 709) 31640 57479

3Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct.770+771+772+773+774+776+778+779) 0 191305

4 Alte venituri operationale (ct.714+719+721+722+781) 658392 968362

TOTAL VENITURI OPERATIONALE(rd.02+03+04+05) 2259173 4380278

- EXCEDENT (rd.06- rd.13) 120798 1004759

IV. VENITURI FINANCIARE (ct.763+764+765+766+767+768+769+786) 0 22

VI. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA FINANCIARA 0 22

- EXCEDENT (rd.17- rd.18) 0 22

- EXCEDENT (rd.15+20-16-21) 120798 1004781

Fig.8. Soldul veniturilor bugetare

Se remarca ponderea veniturilor proprii din totalul veniturilor bugetului local, restul

sumelor fiind prelevări de la bugetul de stat, procente ce dau o imagine clară asupra gradului de

dependenţă a unităţii de fondurile acordate de la bugetul de stat.

38


Fig.10. Ponderea veniturilor bugetare

Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului local diminuează nivelul

proiectat de autofinanţare a cheltuielilor unităţii pe ansamblu.

Analiza veniturilor bugetare pentru anul 2008. Informatiile furnizate de compartimentul

de contabilitate permit efectuarea unor analize cu privire la impozite, taxe si contributiile

declarate si incasate, a evolutiei creantelor in perioade diferite de timp, a rambursarilor de taxa

pe valoarea adaugata etc.

Fig.11. Bilantul la decembrie 2008

Nr. Crt. Denumire indicatori Cod rand

Sold la inceputul

anului

Sold la sfarsitul perioadei

A B C D E

1. Active fixe necorporale 01 41566 41566

2.Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 02 3754038 647668

3. Terenuri si cladiri 03 13917642 22596738

7. TOTAL ACTIVE NECURENTE 07 17713246 23285972 Stocuri 08 124323 164635

2.Creante curente sume ce urmeaza a fi incasate intr-o perioada mai mica de un an-Total din care: 09 82149 100475

Creante bugetare 11 82149 100475

4. Conturi la trezorerie si banci din care: 14 88255 98860

Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri de trezorerie 15 88255 98860

5. TOTAL ACTIVE CURENTE 20 294727 363970

TOTAL ACTIVE 21 18007973 23649942

1.DATORII CURENTE - sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an -Total din care: 28 28308 20756

Datorii catre bugete 30 28308 20756

3.Imprumuturi pe termen lung sume ce trebuie platite in cursul exercitiului curent 33 438435 275935

4. Salariile angajatilor si contributiile aferente 34 246593 282875

TOTAL DATORII CURENTE 38 713336 579566

39


TOTAL DATORII 39 713336 579566

ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII 40 17294637 23070376

1. Rezerve, fonduri 42 13286311 13198767

2. Rezultatul reportat 43 58803 4096584

4. Rezultatul patrimonial al exercitiului 45 3949523 5775025

TOTAL CAPITALURI PROPRII 47 17294637 23070376

Veniturile realizate sunt reflectate in Contul de executie bugetara:

Fig.12. Contul de executie bugetara- Venituri

Denumirea indicatorilor Cod Prevederi Drepturi constatate Incasari realizate

Drepturi constatate de incasat

initiale trimestriale total anii prec. an cur.

A B 1 2 3 4 5 6 8

TOTAL VENITURI (rd.3+76+82) 000102 4658000 8944000 8042147 82149 7959998 7941672 100475

VENITURI PROPRII (rd.3-rd.23+rd.76)

4802 1965867 3277867 2683847 82149 2601698 2603390 80457

I. VENITURI CURENTE (rd.4+42) 0002 4258000 7139000 6631760 82149 6549611 6551303 80457

A. VENITURI FISCALE (rd.5+16+22+39)

0003 4053000 6904000 6566785 82149 6484636 6486347 80438

A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL (rd.6+9+13)

0004 1030867 1362867 1219143 0 1219143 1219143 0

A1.1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE JURIDICE (rd.7)

0005 40000 40000 1182 0 1182 1182 0

A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE (rd.10)

0006 990867 1322867 1217961 0 1217961 1217961 0

Cote defalcate din impozitul pe venit 040201 200000 263000 195371 0 195371 195371 0

Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale

040204 790867 1059867 1022590 0 1022590 1022590 0

A3. IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE (cod 07.02)

0009 260000 290000 276286 72149 204137 204626 71660

Impozite si taxe pe proprietate (cod 07.02.01+07.02.02+07.02.03+07.02.50)

0702 260000 290000 276286 72149 204137 204626 71660

Impozit pe cladiri (cod 07.02.01.01+07.02.01.02)

070201 60000 90000 90000 37149 52851 76509 13491


07020101 48000 48000 48000 15000 33000 40308 7692

Impozitul pe cladiri de la persoane juridice

07020102 12000 42000 42000 22149 19851 36201 5799

Impozit pe terenuri (cod 07.02.02.01 la 07.02.02.02)

070202 160000 160000 160000 35000 125000 103053 56947


07020201 50000 50000 50000 7500 42500 23076 26924

Impozitul pe terenuri de la persoane juridice

07020202 10000 10000 10000 2500 7500 4666 5334

Impozitul pe terenul extravilan 07020203 100000 100000 100000 25000 75000 75311 24689

40


A4. IMPOZITE SI TAXE PE BUNURI SI SERVICII (cod 11.02)

0010 2662133 5151133 5071356 10000 5061356 5062578 8778

Sume defalcate din TVA (cod 11.02.01 la 11.02.06)

1102 2592133 4851133 4848593 0 4848593 4848593 0

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor.

110202 2171000 2330000 2327460 0 2327460 2327460 0

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru drumuri

110205 0 300000 300000 0 300000 300000 0

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale

110206 421133 2221133 2221133 0 2221133 2221133 0

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati (cod 16.02.02+16.02.03+16.02.50)

1602 70000 300000 222763 10000 212763 213985 8778

Taxa asupra mijloacelor de transport (cod 16.02.02.01+16.02.02.02)

160202 40000 40000 40000 10000 30000 31222 8778

Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice*)

16020201 30000 30000 30000 8000 22000 24504 5496

Taxa asupra mijloacelor de transport detinute persoane juridice*)

16020202 10000 10000 10000 2000 8000 6718 3282

Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurare de activitati

160250 20000 250000 182763 0 182763 182763 0

C. VENITURI NEFISCALE (rd.43+52)

0012 205000 235000 64975 0 64975 64956 19

C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod 30.02+31.02)

0013 160000 160000 1895 0 1895 1895 0

C2. VANZARI DE BUNURI SI SERVICII (cod 33.02+34.02+35.02+36.02+37.02)

0014 45000 75000 63080 0 63080 63061 19

Venituri din prestari de servicii si alte activitati (cod 33.02.08 la 33.02.50)

3302 10000 40000 32071 0 32071 32071 0

Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati

330250 10000 40000 32071 0 32071 32071 0

Venituri din taxe administrative, eliberari permise (cod 34.02.02+34.02.50)

3402 0 0 5100 0 5100 5081 19

Amenzi, penalitati si confiscari(cod 35.02.01 la 35.02.50)

3502 20000 20000 10397 0 10397 10397 0

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale

350201 10000 10000 7827 0 7827 7827 0

Alte amenzi, penalitati si confiscari 350550 10000 10000 2570 0 2570 2570 0

Diverse venituri (cod 36.02.05 la 36.02.50)

3602 15000 15000 15512 0 15512 15512 0

II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 39.02)

0015 300000 990000 900680 0 900680 900680 0

Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

390207 300000 990000 900631 0 900631 900631 0

IV. SUBVENTII (cod 42.02+43.02) 0017 100000 815000 509707 0 509707 489689 20018

Subventii de la bugetul de stat 4202 50000 765000 494336 0 494336 489419 4917

A. De capital (cod 42.02.01 la 42.02.10)

0019 0 680000 460000 0 460000 460000 0

B. Curente (cod 42.02.21 la 42.02.29) 0020 50000 85000 34336 0 34336 29419 4917

41


Sprijin pt constituirea familiei 420233 10000 15000 14553 0 14553 14553 0

Subventii pt trusou nou nascuti 420236 10000 10000 8700 0 8700 8700 0

Subventii de la bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale, pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca

430204 50000 50000 15371 0 15371 270 15101

Contul de rezultat patrimonial pentru anul 2008 reflecta urmatoarea situatie referitoare la

venituri bugetare.

Nr. Crt. Denumire indicatori Cod rand

Sold la inceputul

anului


A B C D E

1

Venituri din impozite, taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor (ct.730+731+732+733+734+735+736++739+745+746+750+751) 2 4036497 6568538

2Venituri din activitati economice (ct.701+702+703+704+705+706+707+708 +/- 709) 3 15722 7299

3Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct.770+771+772+773+774+776+778+779) 4 3101556 2999121

1Salariile si contributiile sociale aferente angajatilor (ct.641+642+645+646+647) 8 2198893 2664249

2 Subventii si transferuri (ct.670+671+672+673+674+676+677+679) 9 479278 442819

3Stocuri, consumabile, lucrari si servicii executate de terti (ct.601+602+603+606+607+608+609+610+611+612) 10 1034650 1519596

IV.VENITURI FINANCIARE (ct.763+764+765+766+767+768+769+786) 17 7223 28642

VIII. VENITURI EXTRAORDINARE (ct.790+791) 25 605506 900680

Fig.13.Venituri realizate

Potrivit datelor prezentate, se constată o realizare a prevederilor la veniturile curente.

42


Fig.14. Volumul bugetului local

Analiza veniturilor bugetare raportate la decembrie 2009; compartimentului contabil

a efectuat urmatoarele operatiuni financiar contabile:

- acordarea avansurilor pentru deplasarile personalului unitatii in interiorul localitatii si

in afara ei, justificarea si evidentierea acestora;

- evidenta salariilor personalului unitatii, a indemnizatiilor pentru consilieri;

- evidenta sintetica a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar precum si a

materialelor;

- urmarirea evidentei incasarilor;

- plata restituirilor de sume din impozite si taxe, evidenta sumelor neridicate

reprezentanbd restituiri de sume din impozite si taxe;

- realizarea tutoror incasarilor si platilor in numerar si virament, efectuarea tuturor

operatiunilor in numerar prin casieria unitatii precum si prin virament pe baza ordinelor de plata

pe capitole bugetare conform specimenelor din banci, prin Trezoraria Mures, etc.

- inregistrarea zilnica, cronologica si sistematica a tuturor documentelor pentru o

evidenta contabila fidela.

- intocmirea Darii de seama contabile proprii, a anexelor pentru bilantul propriu

(situatia fluxurilor de trezorarie in lei si valuta, disponibilul din mijloace cu destinatie speciala,

situatia activelor si pasivelor institutiilor publice din administratia locala, plati restante, situatia

activelor fixe neamortizabile si amortizabile, situatia conturilor in afara bilantului, rezultate din

operatiuni ce decurg din administrarea bugetului general consolidat, rezultat patrimonial pe surse

de finantare, situatia unor indicatori referitori la protectia copilului si a persoanelor cu handicap);

43


- centralizarea darilor de seama si a anexelor unitatilor subordonate si raportarea darii de

seama contabile centralizate catre Directia generala a Finatelor Publice Mures, raportul

explicativ si politicile contabile.

Sinteza activitatii pe anul 2009 este reflectata in bilantul contabil de la data de

31.12.2009.

Fig.15.Bilantul contabil la 31.12.2009

Nr Crt.

Denumire indicatori Cod rand

Sold la inceputul

anului


A B C 1 21 Active fixe necorporale 03 41566 41566

2. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaţii, mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

04 647668 664409

3. Terenuri şi clădiri 05 22596738 22759950

7 TOTAL ACTIVE NECURENTE 15 23285972 23465925

1 Stocuri 19 164635 227033

Creanţe bugetare din care: 23 100475 107260

Creanţele bugetului general consolidat 24 100475 107260

Total creanţe curente 30 100475 107260

Conturi la trezorerie, casă, alte valori, avansuri de trezorerie din care: 33 98860 2753

Total disponibilităţi (rd.33+35) 40 98860 2753

7 TOTAL ACTIVE CURENTE (rd.19+30+31+40+41+42) 45 363970 337046

8 TOTAL ACTIVE (rd.15+45) 46 23649942 23802971

2 Datorii către bugete din care: 62 104069 85815

Datoriile instituţiilor publice către bugete 63 104069 85815

Contribuţii sociale 631 83313 718745 Împrumuturi pe termen lung – sume ce urmează a fi plătite în cursul

exerciţiului curent 71 275935 112435

6 Salariile angajaţilor 72 158671 55020

7 Alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane (pensii, indemnizaţii de şomaj, burse)

73 40891 6240

10 TOTAL DATORII CURENTE 78 579566 259510

11 TOTAL DATORII (rd.58+78) 79 579566 259510

12 ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII (rd.80= rd.46-79 = rd.90)

80 23070376 23543461

1. Rezerve, fonduri 84 13198767 18856941

44


2. Rezultatul reportat (ct.117- sold creditor) 85 4096583 9912500

4. Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- sold creditor) 87 5775025 0

5. Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- sold debitor) 88 0 5225979

6 TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.84+85-86+87-88) 90 23070375 23543462

Veniturile bugetare realizate in anului 2009 sunt reflectate in contul de executie al

bugetului local- Venituri

DENUMIREA INDICATORILOR

Cod indicator

Prevederi bugetare

aprobate la finele

perioadei de raportare

Prevederi bugetare

trimestriale cumulate

Drepturi constatate Incasari realizate

Drepturi constatat

e de incasat

Total, din care:

din anii precedenti

din anul curent

A B 1 2 3=4+5 4 5 6 8=3-6-7

VENITURI – TOTAL 000102 5131000.00 6266000.00 5441145.00 86975.00 5354170.00 5333885.00 107260.00

I. VENITURI CURENTE 000202 4068233.00 4209233.00 3828901.00 86975.00 3741926.00 3721641.00 107260.00

A. VENITURI FISCALE 000302 3971233.00 4037233.00 3768149.00 86975.00 3681174.00 3660889.00 107260.00

A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN

CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE( cod

0302+0402)

030002 888767.00 1217767.00 948905.00 0.00 948905.00 948905.00 0.00

Impozit pe venit (cod 030218) 0302 2000.00 2000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor

imobiliare din patrimoniul personal

030218 2000.00 2000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit (cod

040201+040204)

0402 886767.00 1215767.00 948905.00 0.00 948905.00 948905.00 0.00

Cote defalcate din impozitul pe venit

040201 200000.00 510000.00 242981.00 0.00 242981.00 242981.00 0.00

Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit

pentru echilibrarea bugetelor locale

040204 686767.00 705767.00 705924.00 0.00 705924.00 705924.00 0.00

A3. IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE (cod 0702)

070002 367000.00 547000.00 502624.00 85394.00 417230.00 406198.00 96426.00

Impozite si taxe pe proprietate (cod

070201+070202+070203+070250)

0702 367000.00 547000.00 502624.00 85394.00 417230.00 406198.00 96426.00

Impozit si taxa pe cladiri (cod 07020101+07020102)

070201 220000.00 320000.00 320000.00 30184.00 289816.00 291478.00 28522.00


07020101

60000.00 60000.00 60000.00 20184.00 39816.00 35719.00 24281.00

Impozit si taxa pe cladiri de la persoane juridice

07020102

160000.00 260000.00 260000.00 10000.00 250000.00 255759.00 4241.00

Impozit si taxa pe teren (cod 07020201+07020202+0702020

3)

070202 147000.00 197000.00 171252.00 55210.00 116042.00 103348.00 67904.00

45



07020201

32000.00 32000.00 47755.00 12210.00 35545.00 23335.00 24420.00

Impozitsi taxa pe teren de la persoane juridice

07020202

15000.00 15000.00 3497.00 0.00 3497.00 3483.00 14.00

Impozitul pe terenul extravilan

07020203

100000.00 150000.00 120000.00 43000.00 77000.00 76530.00 43470.00

Alte impozite si taxe pe proprietate

070250 0.00 30000.00 11372.00 0.00 11372.00 11372.00 0.00

A4.IMPOZITE SI TAXE PE BUNURI SI SERVICII (cod

1102+1202+1502+1602)

100002 3602233.00 3488233.00 3265326.00 1581.00 3263745.00 3254492.00 10834.00

Sume defalcate din TVA (cod 110201 la 110207)

1102 3429233.00 2985233.00 2958919.00 0.00 2958919.00 2958919.00 0.00

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor

descentralizate la nivelul comunelor

110202 3025000.00 2565000.00 2538686.00 0.00 2538686.00 2538686.00 0.00

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru

echilibrarea bugetelor locale

110206 404233.00 416233.00 416233.00 0.00 416233.00 416233.00 0.00

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru

Programul de dezvoltare a infrastructurii

110207 0.00 4000.00 4000.00 0.00 4000.00 4000.00 0.00

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor

sau pe desfasurarea de activitati (cod 160202+160203+160250)

1602 173000.00 503000.00 306407.00 1581.00 304826.00 295573.00 10834.00

Impozit pe mijloacele de transport (cod

16020201+16020202)

160202 53000.00 53000.00 44211.00 1581.00 42630.00 33377.00 10834.00

Impozit pe mijloacele de transport detinute de persoane

fizice

16020201

42600.00 42600.00 38303.00 0.00 38303.00 29050.00 9253.00

Impozit pe mijloacele de transport detinute de persoane

juridice

16020202

10400.00 10400.00 5908.00 1581.00 4327.00 4327.00 1581.00

Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea

de activitati

160250 120000.00 450000.00 262196.00 0.00 262196.00 262196.00 0.00

A6. ALTE IMPOZITE SI TAXE FISCALE

180002 2000.00 2000.00 199.00 0.00 199.00 199.00 0.00

C. VENITURI NEFISCALE 290002 97000.00 172000.00 60752.00 0.00 60752.00 60752.00 0.00

C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod

3002+3102)

300002 2000.00 2000.00 2333.00 0.00 2333.00 2333.00 0.00

Venituri din proprietate (cod 300201 la 300250)

3002 2000.00 2000.00 2333.00 0.00 2333.00 2333.00 0.00

Venituri din concesiuni si inchideri

300205 2000.00 2000.00 2333.00 0.00 2333.00 2333.00 0.00

C2.VANZARI DE BUNURI SI SERVICII (cod

3302+3402+3502+3602+3702)

330002 95000.00 170000.00 58419.00 0.00 58419.00 58419.00 0.00

Venituri din prestari de servicii si alte activitati (cod

330208+330210+330212+330224+330227+330228+330250)

3302 60000.00 85000.00 27320.00 0.00 27320.00 27320.00 0.00

Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati

330250 60000.00 85000.00 27320.00 0.00 27320.00 27320.00 0.00

Venituri din taxe administrative, eliberari

permise (cod 340202+340250)

3402 5000.00 5000.00 3362.00 0.00 3362.00 3362.00 0.00

Taxe extrajudiciare de timbru 340202 5000.00 5000.00 3362.00 0.00 3362.00 3362.00 0.00

46


Amenzi, penalitati si confiscari (cod

350201+350202+350203+350250)

3502 10000.00 30000.00 9981.00 0.00 9981.00 9981.00 0.00

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit

dispozitiilor legale

350201 8000.00 8000.00 9351.00 0.00 9351.00 9351.00 0.00

Alte amenzi, penalitati si confiscari

350250 2000.00 22000.00 630.00 0.00 630.00 630.00 0.00

Diverse venituri (cod 360201+360205+360211+3602

50))

3602 20000.00 50000.00 17756.00 0.00 17756.00 17756.00 0.00

Alte venituri 360250 20000.00 50000.00 17756.00 0.00 17756.00 17756.00 0.00

II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 3902)

390002 122000.00 472000.00 331618.00 0.00 331618.00 331618.00 0.00

Venituri din valorificarea unor bunuri (cod

390201+390203+390204+390207)

3902 122000.00 472000.00 331618.00 0.00 331618.00 331618.00 0.00

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

390201 2000.00 2000.00 261.00 0.00 261.00 261.00 0.00

Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului

privat al statului sau al unitatilor administrativ-

teritoriale

390207 120000.00 470000.00 331357.00 0.00 331357.00 331357.00 0.00

III.OPERATIUNI FINANCIARE (cod 4002)

400002 0.00 0.00 75000.00 0.00 75000.00 75000.00 0.00

Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate (cod

400206+400207+400210+400211+400250)

4002 0.00 0.00 75000.00 0.00 75000.00 75000.00 0.00

Sume din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor

temporare de casa

400211 0.00 0.00 75000.00 0.00 75000.00 75000.00 0.00

IV. SUBVENTII 410002 52000.00 367000.00 256721.00 0.00 256721.00 256721.00 0.00

SUBVENTII DE LA ALTE NIVELE ALE

ADMINISTRATIEI PUBLICE (cod 4202+4302+4502)

420002 52000.00 367000.00 256721.00 0.00 256721.00 256721.00 0.00

Subventii de la bugetul de stat (cod 420201 la 420241)

4202 48000.00 308000.00 252273.00 0.00 252273.00 252273.00 0.00

Finantarea programului de pietruire a drumurilor

comunale si alimentare cu apa a satelor

420209 0.00 190000.00 190000.00 0.00 190000.00 190000.00 0.00

Sprijin financiar pentru constituirea familiei

420233 8000.00 28000.00 23113.00 0.00 23113.00 23113.00 0.00

Subventii pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni,

combustibili petrolieri

420234 30000.00 65000.00 29410.00 0.00 29410.00 29410.00 0.00

Subventii pentru acordarea trusoului pentru nou-nascuti

420236 10000.00 25000.00 9750.00 0.00 9750.00 9750.00 0.00

Subventii de la alte administratii (cod

430201+430204+430207+430208)

4302 4000.00 59000.00 4448.00 0.00 4448.00 4448.00 0.00

Contul de rezultat patrimonial pentru anul 2009 reflecta urmatoarea situatie referitoare la

veniturile realizate:

Nr.crt. Denumire indicatori Cod Sold la inceputul Sold la sfarsitul

47


anului anului1 Venituri din impozite, taxe, contributii de asigurari si alte venituri

ale bugetelor (ct.730+731+732+733+734+735+736+ +739+745+746+750+751)

02 6568538 4670706

2 Venituri din activitati economice (ct.701+702+703+704+705+706+707+708+/-709)

03 7299 7451

3 Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct.770+771+772+773+774+776+778+779)

04 2999121 956239

4 Alte venituri operationale (ct.714+719+721+722+781) 05 0 17974

5 TOTAL VENITURI OPERATIONALE (rd.02+03+04+05) 06 9574958 5652370

IV VENITURI FINANCIARE (ct.763+764+765+766+767+768+769+786)

17 28642 116

VIII VENITURI EXTRAORDINARE (ct.790+791) 25 900680 331618

Fig.16.Ponderea veniturilor bugetare

Fig.18. Studiu comparativ al bugetului local

Concluzii

48


Ca parte integranta a contabilitatii publice, contabilitatea veniturilor bugetare asigura

inregistrarea veniturilor bugetare pentru care exista obligatii declarative sau pentru care s-au

emis decizii ori alte documente de stabilire a obligatiei de catre creditorul bugetar, cat si a

veniturilor incasate reprezentand impozite, taxe si contributii.

Pentru fundamentarea cifrelor inscrise la partea de venituri ale bugetului local si pentru

exercitarea unui management sanatos in domeniul colectarii acestora este necesara o corecta

evidenta contabila a tuturor creantelor bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii si alte

venituri, dar si a incasarii acestora.

Având în vedere că autonomia locală este condiţionată de existenţa autonomiei

financiare, în România încă nu se poate vorbi de o reală autonomie locală întrucât, resursele

financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale realizate la nivel local (impozite, taxe şi alte

venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri de capital), sunt insuficiente în majoritatea cazurilor.

Se poate afirma că gradul de autonomie locală a unei comunităţi depinde în mare măsură de

ponderea veniturilor proprii realizate pe plan local în raport cu alte surse de venituri ale bugetelor

locale.13

Ideal ar fi ca veniturile proprii să poată acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea

nevoilor locale. In realitate acest lucru se întâmplă foarte rar.

Lucrarea încearca sa prezinte evolutia veniturilor bugetare pe durata de 3 ani. Studiul

este realizat pe baza datelor puse la dispozitie de catre Biroul de Buget al Primariei comunei

Sinpaul. Analiza veniturilor bugetare este efectuata prin calculul indicilor cu baza fixa, indicilor

cu baza în lant, gradului de realizare.

Am pornit de la cadrul legislativ, principiile si procedurile privind formarea,

administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale.

Cu toate ca sistemul legislativ a fost perfectionat, în sensul functionarii sistemului

bugetar pe principiul autonomiei locale, în comuna Sinpaul, ca de fapt si la nivelul altor unitati

administrativ teritoriale, nu putem vorbi totusi de existenta unei autonomii locale reale deoarece

veniturile proprii ale bugetului local nu sunt în masura sa acopere cheltuielile.

13 Popescu, Gh., Popescu, V. A., Popescu, C. R., Contabilitatea conforma cu Directivele Europene, Editura

Gestiunea, Bucuresti, 2006, pag.171.

49


Facând o analiza a veniturilor proprii ale bugetului local, observam ca marea majoritate

sunt venituri curente, iar în cadrul acestora, dupa cum era de asteptat, cea mai parte au natura

fiscala.

Orice comunitate locala confruntata cu finantarea unor numeroase si substantiale

cheltuieli, este pusa în situatia de a-s i analiza politica de venituri pe care o duce, astfel încât

impozitele locale (care constituie sursa principala ) sa îndeplineasca cel putin urma toarele

conditii:

• sa genereze un venit semnificativ;

• sa fie social acceptabile;

• sa fie concepute astfel încât costurile de colectare sa fie cât mai scazute;

• sa respecte principiul echitatii;

• sa nu distorsioneze activitatea economica ;

• sa fie corelate cu capacitatea de plata a contribuabilului.

În acest scop autoritatile locale trebuie sa culeaga periodic informatii privind veniturile si

utilizarea lor, veniturile obtinute de alte administratii locale, sa stabileasca un program

specializat si agresiv de recuperare a sumelor datorate si sa efectueze o analiza atenta a taxelor

si tarifelor pentru a determina gradul în care costurile fiecarui serviciu sunt acoperite din

venituri.

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul

prezente în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine elaborarea

proiectelor de bugete publice şi care se cer a fi riguroase şi bazate pe certitudini care ţin de

dimensiunile şi caracteristicile „materiei” de aşezare a obiectului de venit bugetar.

La acestea se adaugă indicatorul reprezentativ de utilizat care exprimă cel mai bine sursa

de formare a fiecărui venit în parte potrivit cu ipostazele în care se găseşte obiectul de impunere.

Practic fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are la baza raportările statistice

ale contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale finanţelor publice din

teritoriu, în care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi baza de calcul.

Analizand executia veniturilor bugetului local al comunei Sinpaul am constatat ca nivelul

fiscalitatii locale nu este fixat în functie de obiectivele pe termen scurt, mediu si lung ale

autoritatilor locale.

50


Consider ca se impune separarea bugetului consiliului local în doua componente

distincte: bugetul operational si bugetul de capital, pentru a evita utilizarea resurselor de capital

pentru sustinerea unor consumuri, cât si pentru a elabora anumite strategii de finantare a

cheltuielilor de capital din surse proprii si împrumutate, în vederea dezvoltarii localitatilor.

51


Bibliografie selectivă

Tratate, cursuri, teze de doctorat

1. Aurel Negucioiu, Economie politică, Vol.2, Editura Gheorghe Bariţiu,1998;

2. Beju, Viorel, Contabilitate bugetară, Ed. Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 2004;

3. Beju, Viorel, Metode şi tehnici fiscale, Ed. Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 2002;

4. Cocoş-Greceanu Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Societaţii

“Adevărul” SA, Bucureşti, 2001;

5. Condor Ioan - Drept Financiar, Ed. Regia Autonamă Monitirul Oficial, Bucureşti,

1997;

6. Filip Gheorghe, Finanţe Publice, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2003;

7. Gliga Ioan, Dreptul finanţelor publice, Bucureşti (1992), Ed. Didactică şi

Pedagogică; 1994- Ed. All; 1996-Ed. Economică);

8. Ionescu Luminiţa, Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2004;

9. Ionescu Luminita, Reforma bugetului public si a contabilitatii publice în România,

Editura Economica, Bucuresti, 2006;

10. Mihăescu Sorin, Controlul Fiscal, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2002;

11. Moşteanu Tatiana, Buget şi trezorerie publică, Ed. Style, Bucureşti, 2000;

12. Moşteanu Tatiana, Reforma sistemului fiscal în România, Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 1999.

13. Pitulice C., Mariana Glăvan, Contabilitatea instituţiilor publice, Editura

Contaplus, 2007;

14. Pitulice Cosmina, Contabilitatea institutiilor publice, Editura Irecson, Bucuresti

2007;

15. Popescu, Gh., Popescu, V. A., Popescu, C. R., Contabilitatea conforma cu

Directivele Europene, Editura Gestiunea, Bucuresti, 2006.

16. Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura

Economică, Bucureşti, 2000;

17. Şaguna-Drosu Dan şi alţii, Procedura fiscală, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996;

52


18. Şaguna-Drosu Dan, Drept financiar şi fiscal european, Ed. Oscar Print, Bucureşti

1998 (2000);

19. Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Tipo Moldova, Iaşi, 2004;

20. Stolojan Theodor şi alţii, Integrare şi politică fiscală europeană, Ed. Infomarket,

Braşov, 2002;

21. Vacărel Iulian - Politici fiscale şi bugetare în România –1990-2000, Ed. Expert,

Bucureşti, 2001;

22. Vacărel Iulian şi alţii – Finanţe Publice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

2003;

23. Văcărel Iulian, Finanţe publice, ediţia a-III-a, Editura Didactică şi Pedagogică ,

Bucureşti, 2001;

24. Vâşcu Barbu Viorica –Bugetul de stat şi agenţii economici, Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 1997;

25. Voinea Gheorghe şi alţii – Impozite, taxe şi contribuţii, Ed. Junimea, Iaşi, 2002

(2004)

26. Voinea M. Gheorghe, Finanţe locale, Editura Junimea, Iaşi, 2002;

Acte normative

1. Standardelor Internaţionale de Raportare Financiara, Ediţia 2005, emise de Consiliul

pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB), tipărite de CECCAR;

2. Legea bugetului de stat pe anul 2009;

3. Ordonanţa de urgenţă nr. 45 din 5 iunie 2003 privind finanţele publice locale,

publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 108/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 336/2004;

4. Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice

Europene, parte componenta a reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,

aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.3.055/2009, publicat în Monitorul Oficial

nr. 766 bis din 10.11.2009.

5. O.M.F.P. nr.2169/2009 Norme Metodologice privind organizarea şi conducerea

contabilităţii instituţiilor publice;

6. O.M.F.P. nr.2290/2009 Norme Metodologice privind întocmirea şi depunerea

53


situaţiilor financiare trimestriale la instituţiile publice.

7. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata în Monitorul Oficial nr. 454 din

18.06.2008;

8. Legea nr.189/1998 privind finantele publice locale publicata în Monitorul Oficial

nr.404/1998;

9. Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile

ulterioare;

54

Documents

tea Veniturilor Bugetare- Lenuta