• Home

  • Documents

  • Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medical
156
TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI Scurt istoric al îngrijirilor ! s"n"tat! Teama de boală şi de moarte, promovarea stării de sănătate şi prevenirea îmbo atenţia oamenilor. în acest context, profesia de asistentă medicală - sub diferi particulară de inspiraţie caritabilă - s-a dezvoltat prin ea însăşi. Măsura drum aruncată în urmă, care inspiră mersul înainte. Nimic nu este muabil, mai ales în implicaţie socială, pentru că înri!irile de sănătate sunt o componentă esenţial ea. "om puncta pe scurt momentele mai importante din acest trecut. 1. Practici de îngrijire în civilizaţiile antichităţii # oriinea înri!irilor de sănătate, ca funcţie, se confundă cu cea a istoriei #mitul enezei - %iblia şi prescripţiile de interes iienic şi medical$ #practici maico-reliioase& animismul, trepanaţiile craniene$ # medicina sacerdotală şi divinităţi medicale în civilizaţiile& sumeriană, ind # de notat faptul că medicul 'indus Ts'ara(a, care a trăit în primul secol al medicală indiană, relatează pentru prima dată în istoria medicinii despre ca a!utorului medicului, pe care ândirea noastră modernă îl asimilează cu asis sâne rece, viuros, amabil în purtarea sa, nebârfind pe nimeni, atent la ne şi neobosit instrucţiunile medicului$ cunoaşte compoziţia şi prepararea dro având deprinderea curăţeniei corpului$ se distine prin curăţenia mâinilor l persoana care l-a ana!at$ dotat cu intelienţă şi îndemânare, înclinat spre pe care bolnavul îl solicită$ spirit desc'is şi expert în prepararea aliment în a face patul şi a mobiliza bolnavul$ competent în a doza medicamente$ în răbdător şi obişnuit a ve'ea pe cei în suferinţă$ niciodată rău intenţionat bolnavului. # tămăduitori, vraci, bărbieri, spiţeri. 2. Caritate şi îngrijiri în timpurile medievale *in antic'itatea precreştină până la sfârşitul secolului + + înri!irile de s benevole, care aparţineau comunităţilor reliioase şi a căror bunăvoinţă şi devo #/ d. 0'. la 1oma - primul spital fondat de 2abiola, prima infirmieră a ti #şcoala din 3alerno 4 talia5 aproximativ 6/7/ d. 0'. - moaşa Trotula )despre după facere8$ #9rdinul *iaconeselor şi serviciile de sănătate comunitară& a 'răni pe cei fl despuiaţi, a adăposti pe cei fără adăpost, vizitarea celor înc'işi, înri!irea b #ordine spitaliceşti după cruciade& cavalerii 3f. loan din erusalim$ 9rdinul #3f. "incent de :aul 467;<-6<</5 - 2ranţa, oranizator şi reformator al carit şcoli cu caracter semireliios pentru formarea personalului de înri!ire a bolna #=lisabet' 2r> 46;?/-6?@75 - iniţiatoarea reformei de asistenţă socială în An %is'opsate$ # 2rederi(a Munster-2liedner, iniţiatoare, formatoare şi promotoare a nursinu *iaconeselor din BeiserCert', 6? <. 3. începutul îngrijirilor moderne Da începutul secolului + +, vocaţia de asistentă se dea!ează trepta proresiv prin caracterul de veritabilă profesiune, care îi conferă numeroase drepturi laice, rămânând însă întotdeauna încărcată de îndatoriri morale& # 2lorence Ni'tinale 46?E/-6 6/5 - întemeietoarea înri!irilor moderne şi a oranizarea şi funcţionarea 0rucii 1oşii. 1

Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medical

Embed Size (px)

DESCRIPTION

amg

Citation preview

TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALIScurt istoric al ngrijirilor de sntate

Teama de boal i de moarte, promovarea strii de sntate i prevenirea mbolnvirilor sunt dintotdeauna n atenia oamenilor. n acest context, profesia de asistent medical - sub diferitele ei denumiri, nscut dintr-o iniiativ particular de inspiraie caritabil - s-a dezvoltat prin ea nsi. Msura drumului parcurs trece orin trecut, ca o privire aruncat n urm, care inspir mersul nainte. Nimic nu este muabil, mai ales n aceast profesie cu o att de larg implicaie social, pentru c ngrijirile de sntate sunt o component esenial a societii care evolueaz o dat cu ea.

Vom puncta pe scurt momentele mai importante din acest trecut.

1. Practici de ngrijire n civilizaiile antichitii

originea ngrijirilor de sntate, ca funcie, se confund cu cea a istoriei medicinii;

mitul genezei - Biblia i prescripiile de interes igienic i medical;

practici magico-religioase: animismul, trepanaiile craniene;

medicina sacerdotal i diviniti medicale n civilizaiile: sumerian, indian, chinez, iudaic, greco-roman;

de notat faptul c medicul hindus Tsharaka, care a trit n primul secol al erei cretine i a fixat n scris tradiia medical indian, relateaz pentru prima dat n istoria medicinii despre calitile, funciile i ndatoririle ajutorului medicului, pe care gndirea noastr modern l asimileaz cu asistentul medical generalist: om cu snge rece, viguros, amabil n purtarea sa, nebrfind pe nimeni, atent la nevoile bolnavului, urmnd cu strictee i neobosit instruciunile medicului; cunoate compoziia i prepararea drogurilor; inteligent, devotat bolnavului, avnd deprinderea cureniei corpului; se distinge prin curenia minilor lui i pnn ataamentul fa de persoana care l-a angajat; dotat cu inteligen i ndemnare, nclinat spre buntate i apt pentru orice serviciu pe care bolnavul l solicit; spirit deschis i expert n prepararea alimentelor; familiarizat cu masajul i friciunile, n a face patul i a mobiliza bolnavul; competent n a doza medicamente; ntotdeauna gata,

rbdtor i obinuit a veghea pe cei n suferin; niciodat ru intenionat la orice solicitare fie a medicului, fie a bolnavului.

tmduitori, vraci, brbieri, spieri.

2.Caritate i ngrijiri n timpurile medievale

Din antichitatea precretin pn la sfritul secolului XIX ngrijirile de sntate au fost asigurate de persoane benevole, care aparineau comunitilor religioase i a cror bunvoin i devotament suplineau competena tehnic:

390 d. Ch. la Roma - primul spital fondat de Fabiola, prima infirmier a timpurilor cretine;

coala din Salerno (Italia) aproximativ 1050 d. Ch. - moaa Trotula despre bolile femeilor nainte, n timpul i dup facere";

Ordinul Diaconeselor i serviciile de sntate comunitar: a hrni pe cei flmnzi i nsetai, a mbrca pe cei despuiai, a adposti pe cei fr adpost, vizitarea celor nchii, ngrijirea bolnavilor i nmormntarea morilor;

ordine spitaliceti dup cruciade: cavalerii Sf. loan din Ierusalim; Ordinul Benedictin;

Sf. Vincent de Paul (1576-1660) - Frana, organizator i reformator al caritii i fiicele caritii" (1663), primele coli cu caracter semireligios pentru formarea personalului de ngrijire a bolnavilor;

Elisabeth Fry (1780-1845) - iniiatoarea reformei de asisten social n Anglia: Institutul de Nursing Sisters la Bishopsgate;

Frederika Munster-Fliedner, iniiatoare, formatoare i promotoare a nursingului n coala patronat de Ordinul Diaconeselor din Keiserwerth, 1836.

3.nceputul ngrijirilor moderne

La nceputul secolului XIX, vocaia de asistent se degajeaz treptat de specificul cantabil, exprimndu-se progresiv prin caracterul de veritabil profesiune, care i confer numeroase drepturi laice, rmnnd ns ntotdeauna ncrcat de ndatoriri morale:

Florence Nightingale (1820-1910) - ntemeietoarea ngrijirilor moderne i a principiilor umanitare regsite i n organizarea i funcionarea Crucii Roii.

formatoarea i organizatoarea primei coli laice de ngrijiri c'.n lume, 1860, pe lng Spitalul St. Thomas din Londra;

** n amintirea principiilor morale pe care le-a practicat i nvat, succesoarele sale instaureaz prestarea unui jurmnt solemn, cunoscut i depus i astzi n unele coli sub denumirea de jurmntul Florencei Nightingale": m angajez solemn n faa lui Dumnezeu i n prezena acestei adunri s duc o via integr i s-mi ndeplinesc ndatoririle profesionale; m voi abine de la orice practic delictual i nu voi administra nici un remediu vtmtor; voi face totul pentru a crete nivelul profesiunii mele i voi pstra discreie total asupra lucrurilor i faptelor ce-mi vor fi mrturisite, i a secretelor de familie pe care practica profesional mi le va face cunoscute; voi ajuta ct pot mai bine medicul n munca sa i m voi devota binelui celor ce-mi vor fi lsai n grij".

Edith Cavell (1866-1915) - organizatoarea primei coli moderne de ngrijiri n Belgia, dup modelul Florence Nightingale;

1889 - ia fiin la Londra, Consiliul Internaional al Asistenilor (I.C.N.), care organizeaz conferine i congrese o dat la patru ani;

Virginia Henderson (1897-1996) - creatoarea primei teorii tiinifice a nevoilor de ngrijire a omului sntos i bolnav, cunoscut ca teoria celor 14 nevoi fundamentale ale omului (1952);

1988, Conferina de la Viena stabilete c misiunea asistentei este de a ajuta oamenii s-i determine i s-i ating propriul potenial de sntate att prin modul de a tri, ct i la locul de munc.

4. ngrijirile de sntate n ara noastr

medicina dacic, Zamolxis - s vindecm trupul o dat cu sufletul";

temple ale zeilor vindectori: Esculap, Hygeia;

practica medicinii populare: valori spirituale, boal, vrji, descntece, superstiii, vraci, brbieri;

lcauri tmduitoare: bolnie, ospicii, medicina cu caracter mistic, religios pe lng mnstiri;

1292, primul azil-spital la Sibiu, ntemeiat de Cavalerii Cruciferi;

spitale-azil la Bistria, Rnov, Codlea, drept lcauri de adpost i ocrotire pentru cazuri sociale: izolarea bolnavilor contagioi, ciumai, leproi sau bolnavi mintali;

1842, coala de mic chirurgie pe lng Spitalul Colea (Bucureti) a dr. Nicolae Kretzulescu, unificat n 1855 cu coala de felceri civili a dr. Carol Davila;

1859, lai, coala companiei sanitarilor organizat de dr. losif Czihoc i formarea subchirurgilor, felcerilor i agenilor sanitari;

1879, Bucureti, coala surorilor de caritate dup modelul Fliender, iniiat de dr. C. Severeanu;

1873, Oradea, coala de moae;

1901, la Bucureti are loc congresul de constituire al Societii corpului sanitar din Romnia, preedinte - subchirurgul C. Panaitescu, preedintele publicaiei Monitorul sanitar";

1906, la Bucureti - Congresul Asociaiei Generale a Corpului Sanitar" din Romnia;

1919, la Cluj se deschide coala de surori de ocrotire condus de Lucia Bologa Pucariu, la iniiativa prof. dr. luliu HaieganU;

1929, la lai se organizeaz Institutul de Surori de Ocrotire (cu durata de trei ani), condus de Eugenia Popa;

1936, are loc, la Cluj, Congresul General al Surorilor de Ocrotire din Romnia;

1949, la Bucureti se organizeaz sindicatele sanitare n cadrul crora activeaz i societile sanitare ale personalului medical-sanitar;

1952-1974, Bucureti - apare revista Munca sanitar";

1962, Bucureti - organizarea Uniunii Societilor de tiine Medicale (U.S.S.M.) cu o seciune de cadre medii, care urmrete cu precdere:

cunoaterea problemelor prioritare ale asistenei medicale i a metodologiei optime de prevenire, depistare, ngrijire i recuperare precoce i eficient;

** mbuntirea comportamentului etic i profesional n scopul creterii responsabilitii i gradului de contiin;

1988 - Conferina de la Viena, prima conferin european dedicat ngrijirilor, la care a participat i o delegaie din ara noastr cu o lucrare pregtit de un colectiv de asistente din Sibiu i susinut de Marliese Herbert, asistenta ef a Spitalului Judeean Sibiu;

1990, Bucureti - reorganizarea U.S.S.M. seciunea cadre medii, sub denumirea de Asociaia Naional a Asistenilor Medicali (preedint Gabriela Bocec) i aderarea la I.C.N.;

1990 - constituirea Sindicatului SANITAS;

1992, Bucureti - prima Conferin Naional privind Educaia n Nursing, cu sprijinul OMS;

1993, Bucureti - editarea publicaiei Jurnal de nursing" i a volumului Principiile fundamentale ale ngrijirii bolnavului" ale Virginiei Henderson;

1997, Delphi - ntlnirea anual a Comitetului permanent al nurselor din Regiunea European i a grupurilor de interes profesional, la care a participat, din Romnia, Gabriela Bocec i Geta Mrza, preedinta Asociaiei Naionale a Asistenilor Medicali i, respectiv, membr a comitetului director.

Paralel cu evoluia ngrijirilor de sntate, asistentele au ntreprins studii teoretice asupra naturii practicii lor i a obiectivelor funciilor ce le au n societate.

Procesul de ngrijire ca metodologie proprie a nursingului a fost conceput n 1953, cnd a fost definit i termenul de diagnostic de ngrijire, creat ca o etap necesar a procesului. Dup 1970, studiul nursingului ca tiin a ngrijirilor s-a extins n Europa de Vest datorit efortului conjugat al nurselor din SUA, Anglia i a asistentelor din Frana i Canada, care au perseverat n activitatea lor, pentru identificarea funciilor lor, pentru clarificarea i definirea locului i rolurilor lor n echipa de ngrijire. Drept urmare, n mai 1972, la Consiliul Europei, profesionistele ngrijirilor au fost definite ca persoane care au fost colarizate i au obinut o diplom recunoscut de statul lor, care au dreptul s asiste omul sntos i s ngrijeasc omul bolnav". Definiia a fost acceptat i nsuit la cel de-al V-lea Raport al Comitetului OMS.

Fundamentnd ca pe o disciplin aparte ngrijirile de sntate, Florence Nightingale a susinut c pentru profesionitii ei se cere o pregtire distinct a medicului". Urmaele ei au dovedit acest lucru prin cercetarea i crearea unor modele conceptuale, care furnizeaz cunotinele necesare ameliorrii practicii, diferite de ale medicului, psihologului sau asistentei sociale. Enumerm cteva dintre aceste personaliti:

Hildegard Peplau, doctor n psihologie i nursing psihiatric (1947), a facilitat introducerea programului de nursing n Belgia (1952); preedint a Asociaiei Nurselor din America; profesor emerit al Universitii Rutgers (SUA). Faye Abdellah, director al Serviciilor de Sntate Public din Washington i profesor de nursing la Universitatea Columbia, New York (1960), a identificat 21 de probleme de ngrijire pe care le cuprinde n patru domenii: confort, igien i siguran, echilibrul fiziologic, factori psihologici i factori socio-comunitari. Ernestine Wiedenbach, mater n Sntate public la Universitatea Columbia - New York i profesor emerit la Universitatea Yale (1964). Martha Rogers, mater n Sntate public, doctor n educaie i profesor emerit al Universitii Columbia - New York (1970), consider fiina uman drept un cmp de energie care coexist cu Universul; scopul ngrijirilor este de a menine i promova sntatea, a preveni boala, a ngriji bolnavii i a supraveghea readaptarea. Betty Neuman, mater n Sntate psihiatric i doctor n Sntate public la Universitatea din Los Angeles (1972), concepe individul ca un ansamblu de factori, care funcioneaz precum un sistem deschis; scopul ngrijirilor este de a ajuta Individul, familiile i grupurile de indivizi s ating starea de bine i s o menin la un nivel optim. Callista Roy, preedinta Departamentului de Nursing la Colegiul Saint-Mary din Los Angeles i fellow al Academiei Americane de Nursing (1976), susine c ngrijirile au scopul de a identifica tipurile de exigene ale mediului intern i extern al individului i s-l ajute s se adapteze acestora.ntr-o form general, practica asistentei medicale se poate defini ca o relaie de ajutor i ngrijire dinamic, n care asistenta ajut pacientul s obin i s menin cea mai bun stare de sntate posibil. Pentru a atinge acest scop, asistenta aplic n procesul de ngrijire, cunotine i competene ce caracterizeaz profesia sa, precizate ntr-unui din modelele conceptuale. Normele stabilite prin asociaiile profesionale furnizeaz linii de conduit pentru o practic competent de securitate i profesionalism.

Studiind mesajele antichitii, ajunse pn n zilele noastre, observm perenitatea exigenei morale n exerciiul profesiunii, complementul nedisociat al formrii tehnice a celor care exercit arta de ngrijire a pacientului i a pstrrii sntii omului. Diferitele aspiraii crora oamenii le-au atribuit valoare moral au impregnat i fasonat, puin cte puin, motenirea armonios sintetizat a marilor curente spirituale: iubirea binelui, respectul persoanei - motenire de la gndirea greac; respectul vieii, cultul legii sacre izvorte din gndirea iudaic; mreia ordinii publice, fora solidaritii inspirate de romani i iubirea aproapelui, umilina, mila, sacrificiul ca baze eseniale ale cretinismului.

Din aceast surs comun, de unde rezult, traversnd orice lucru etern, respectul vieii i al persoanei umane, s-a desprins n afara principiilor fundamentale, perceptele morale particulare ale membrilor echipei de ngrijire. Dei responsabilitile lor tehnice i morale se exercit la diferite niveluri, deontologia rmne garantul comun al caracterului relaiilor ntre asistent, medic, bolnav.

Procesul de nursing

>EVOLUIA PRC .

> DEFINIIE - CARACTERISTICI

>AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING

>- ABILITI NECESARE UTILIZRII PROCESULUI DE NURSING >- CUNOTINE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING

>ACTIVITI DESFURATE DE ASISTENT N CADRUL PROCESULUI DE NURSING

Evoluia procesului de nursing

De-a lungul anilor, procesul de nursing a evoluat sub influena schimbrilor sociale, ajungnd s devin, n prezent, o metod tiinific de lucru a asistentei medicale.

Dac la nceput asistenta desfura activiti care se bazau numai pe prescrierile medicului, ulterior, practica nursingului s-a dezvoltat independent, devenind mai complex.

Procesul de nursing constituie cadrul pentru practica acestuia, activitatea fiind orientat spre ngrijiri individualizate de rezolvare a problemelor pacientului. Aceast activitate presupune luarea deciziilor, asumarea responsabilitii interveniilor efectuate i controlul aciunilor.

Termenul de proces de nursing a fost utilizat pentru prima dat de Hali, n 1955. Hali definete trei etape ale procesului i anume: observarea, acordarea ajutorului i validarea; stabilete c pacientul, familia i asistenta analizeaz i rezolv mpreun problemele pacientului.

Printre cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea procesului de nursing amintim:

F. R. Kreuer, 1957 - definete trei etape ale procesului: coordonarea, planificarea i evaluarea ngrijirilor; consider necesar implicarea familiei i a personalului auxiliar n acordarea ngrijirilor pentru creterea calitativ a acestora. D. Johnson, 1959 - consider c procesul de nursing const n aprecierea situaiei, luarea deciziilor, implementarea aciunilor menite s rezolve problemele de evaluare. Wiedenbach, 1963 - descrie i el trei etape n nursing: observarea, acordarea ajutorului, validarea; face referiri la obligaia profesional a asistentei, la natura demersului ei, la scopul principal al aciunilor ntreprinse i la necesitatea lurii n considerare a tuturor factorilor implicai ntr-o situaie. D. Bloch, 1974 - identific cinci etape ale procesului de nursing: colectarea datelor, definirea problemei, planificarea i implementarea interveniilor, evaluarea acestora. K. Gebbie i M. A. Levin, 1975 - iniiaz o conferin naional n vederea clasificrii diagnosticului de nursing; identific cinci etape ale procesului de nursing i anume: aprecierea, diagnosticul, planificarea, interveniile, evaluarea.

S. C. Roy, 1976 - propune ase etape: aprecierea comportamentului pacientului i a influenei factorilor, identificarea problemei, obiective, intervenii i evaluare; pledeaz pentru utilizarea termenului de diagnostic de nursing.n anul 1982, National Council of State Boards of Nursing, la propunerea fcut de Yura i Walsh, Mundinger i Jauron, Little i Carnevali, Bloch i Roy (Carlson, Craft & Mc Guire, 1982); definete i descrie cinci etape ale procesului de nursing. Acestea sunt: aprecierea, analiza, planificarea, implementarea i evaluarea. n acest context, analiza este utilizat pentru a descrie o activitate de elaborare a diagnosticului de nursing.

Definiie - caracteristici

Procesul de nursing este un proces organizat i planificat, o metod raional de planificare i promovare a interveniilor individualizate n scopul obinerii unei mai bune stri de sntate pentru individ, familie, comunitate.

Fiind centrat pe pacient, el reprezint o metod tiinific de rezolvare a problemelor actuale i poteniale ale acestuia n funcie de nevoile sale bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale i spirituale.

Deoarece pacientul este o entitate bine definit, aflat n situaii variate, iar aciunile asistentei sunt multiple, procesul de nursing este un proces dinamic, n fiecare etap putnd obine noi date despre pacient.

Toate etapele procesului de nursing sunt n inter-relaie ceea ce-l face s fie un sistem ciclic. Asistenta are responsabilitatea fiecrei etape.

Procesul de nursing este transformat n aciune prin utilizarea planului de nursing. Acesta este un document scris, ce sumarizeaz etapele procesului de nursing i cu ajutorul cruia se transmit fiecrei asistente date referitoare la pacient i la interveniile efectuate. Indiferent de terminologia utilizat pentru planul de nursing, acesta trebuie s cuprind: diagnostic de nursing, obiective, intervenii i evaluare. Pianul de nursing constituie un mijloc de comunicare a informaiilor pentru toate persoanele implicate n ngrijirea pacientului, o documentaie referitoare la interveniile planificate pentru pacient.

Avantajele procesului de nursing

Pentru asistent:

permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;

evideniaz legalitatea aciunilor;

crete profesionalismul;

crete responsabilitatea;

d satisfacie muncii.

Pentru pacient:

beneficiaz de ngrijiri de calitate n funcie de nevoi;

are asigurat continuitatea ngrijirilor - planul fiind accesibil echipei de sntate care are nevoie de un reper de informaii pentru fiecare problem;

determin pacientul s participe la ngrijiri i s se preocupe de obinerea unei mai bune stri de sntate.

Abiliti necesare utilizrii procesului de nursing

cunoaterea etapelor procesului de nursing;

conducerea unui interviu n vederea obinerii de date pertinente;

observarea sistematic a pacientului;

utilizarea comunicrii verbale i nonverbale;

capacitatea de a stabili o relaie terapeutic;

capacitatea de organizare a informaiilor obinute;

capacitatea de decizie;

competen i profesionalism n efectuarea interveniilor;

cunoaterea principiilor de baz pentru fiecare intervenie planificat.

Cunotine necesare pentru procesul de nursing

nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale i spirituale ale individului;

etiologia diferitelor probleme;

semnele caracteristice problemelor de sntate;

factorii de risc pentru problemele poteniale;

valorile normale ale parametrilor de sntate;

resursele pentru implementarea strategiilor de nursing;

tehnicile de nursing - aparatur i instrumentar utilizat, mod de efectuare, accidente;

criteriile de evaluare;

drepturile pacientului.

Activiti desfurate de asistent n cadrul procesului de nursing

colectarea informaiilor;

verificarea datelor;

stabilirea profilului pacientului;

interpretarea datelor;

elaborarea diagnosticului de nursing;

stabilirea prioritilor;

stabilirea obiectivelor;

selectarea strategiilor de nursing;

ntocmirea planului de nursing;

linitirea pacientului i acordarea suportului psihic;

efectuarea interveniilor autonome i delegate;

aprecierea rspunsului pacientului la interveniile efectuate;

compararea rspunsului cu criteriile de evaluare;

reanalizarea i modificarea planului de nursing.

Aprecierea este prima etap a procesului de nursing i const n colectarea, validarea i organizarea datelor.

Toate deciziile i interveniile de nursing se bazeaz pe informaiile obinute n aceast etap, motiv pentru care este considerat foarte important.

Colectarea datelor ncepe o dat cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sntate i se continu pe toat perioada acordrii ngrijirilor. Scopul obinerii de date este stabilirea unui profil de sntate al pacientului, care va constitui baza planului de nursing individualizat.

Informaiile culese trebuie s fie complete, concise, neinterpretabile. Ele vor fi consemnate succint, n termeni tiinifici.

Datele inexacte, incomplete i inadecvate vor face dificil identificarea problemelor de sntate i antreneaz un diagnostic de nursing inadecvat, inexact (fig- 2).

Profilul pacientului

Profilul pacientului se contureaz din informaiile culese referitoare la nivelul lui de sntate, la schimbrile n obiceiurile de via, rolul su socio-cultural, reaciile emoionale fa de boal. Dei sunt numeroase propuneri pentru precizarea profilului pacientului, toate formulele cuprind aceleai elemente de baz, i anume:

informaii generale: nume, prenume, vrst, sex, stare matrimonial, copii, ocupaie, nivel de colarizare;

probleme de sntate anterioare: bolile copilriei, imunizri, traumatisme,

intervenii chirurgicale, spitalizri, alergii medicamentoase;

starea de sntate a familiei: afeciuni cardiace, diabet, HTA, afeciuni

neuropsihice;

comportamente fa de starea de sntate: ncrederea n serviciile de sntate, obiectivele ngrijirilor de sntate, obinuine igienice, alimentare, de somn, consum de alcool, tutun, droguri, automedicaie; profilul mediului ambiental: caracteristici, asigurarea securitii fizice i psihice; profilul psiho-social i cultural: concept de sine, stare de spirit, interaciuni sociale, grup cultural, influene culturale, mod de comunicare, capacitate de concentrare, memorie de scurt i lung durat;profil spiritual: valori, credine, moral, practici religioase;

probleme de sntate actual: apariia simptomelor, durat, factori declanatori, favorizani, agravani, msuri luate pentru ameliorare;

examenul aparatelor i sistemelor;

examinri paraclinice: radiologice, endoscopice, explorri funcionale, examene de laborator.

Surse de date

Pentru obinerea informaiilor este necesar s se utilizeze toate sursele posibile, i anume:

/ pacientul - este considerat sursa principal; uneori datele furnizate sunt neconcludente dac lum n considerare faptul c unii indivizi suport cu stoicism durerea, iar alii o exagereaz;

/ familia i persoanele importante n viaa pacientului - n special n cazul

copiilor i a pacienilor incontieni, acetia pot suplimenta informaiile cu date despre reacia pacientului la boal i modul de adaptare la stres;

/ membrii echipei de sntate: medici, asistente medicale, asistente sociale,

fizioterapeui;

/ documentaia medical: foaie de observaie, carnet de sntate; / literatura de specialitate: pentru obinerea informaiilor despre diagnosticul medical.

Tipuri de date

Datele obinute pot fi: obiective i subiective. Datele subiective sunt cele percepute i descrise de pacient: durerea, emoiile, oboseala. Datele obiective sunt cele decelate de asistent cu ajutorul simurilor - schimbri fizice sau de comportament, funciile vitale, greutatea, nlimea.

Toate informaiile culese mai pot fi descrise ca date constante sau variabile De exemplu: temperatura corpului se poate modifica de la o zi la alta, n timp ce data naterii, grupul sanguin rmn constante pe toat viaa.

Metode de culegere a datelor

a)Interviul

Reprezint dialogul dintre asistent i pacient. Obiectivele interviului vizeaz:

obinerea de informaii referitoare la dimensiunea bio-fiziologic, psihologic socio-cultural i spiritual a pacientului, reaciile pacientului, punctele sale forte resurse;

nceperea relaiei terapeutice ntre asistent i pacient;

observarea interaciunilor pacientului cu familia i membrii echipei de sn

tate;

observarea evoluiei pacientului n mediul spitalicesc;

oferirea de informaii pacientului referitoare la intervenii, tratament, exam nri, pentru a-l determina s participe la stabilirea obiectivelor i planificarea interveniilor.

nc de la prima ntlnire cu pacientul, asistenta va ncepe relaia printr-convorbire liber care const n exprimarea formelor convenionale de politee pentru a se crea un climat de apropiere cu bolnavul i de ncredere din partea acestuia, pentru a rspunde corect ntrebrilor. n continuare, succesul relaiei depinde de atitudinea, competena i profesionalismul asistentei.

b)Tipuri de interviu

Un interviu poate fi condus n scopul culegerii de informaii pentru identificare unei probleme sau pentru a ajuta pacientul n rezolvarea problemelor.

Tipul de interviu ce urmeaz a fi ales este mult influenat de personalitate individului, de nevoile sale de sntate, de mediu.

Interviul direct este un interviu structurat, care urmeaz un plan stabilit pentru obinerea informaiilor precise. n acest scop sunt utilizate ntrebrile nchise, la care pacientul rspunde prin da", nu" sau n cteva cuvinte. Exemplu: n acest momen durerea este prezent? ai dormit bine? Rspunsurile la aceste ntrebri sun limitate, dar ele pot fi utilizate cu succes n cazul pacienilor cu dificulti d comunicare sau cu un nivel ridicat de stres.

Interviul indirect este condus pe baza unor obiective dinainte stabilite i rmrete clarificarea unor elemente importante. Asistenta folosete, n acest tip de interviu, ntrebrile deschise, care permit obinerea unui rspuns mai amplu i ntrenarea pacientului n aceast comunicare. Exemplu: cum se manifest durerea? cum ai dormit? Astfel de ntrebri ofer pacientului libertatea de a divulga informaiile pe care le dorete. Rspunsurile detaliate pot scoate n eviden "titudinile i credinele pacientului. Au ns dezavantajul c pacientul acord uneori uit timp pentru probleme irelevante. Indiferent de tipul de interviu, asistenta trebuie s respecte cteva reguli n formularea i punerea

ntrebrilor, i anume:

formulare clar, n termeni accesibili pacientului;

ntrebarea s nu cuprind n text rspunsul;

s se pun numai ntrebri absolut necesare;

s nu se pun mai multe ntrebri o dat;

ntrebrile s fie puse ntr-o ordine logic;

s se acorde pacientului timp suficient pentru a rspunde la fiecare ntrebare,

c) Principii pentru un interviu eficientEste foarte important s se planifice interviul nainte de nceperea lui. Asistenta trebuie s revad dac informaiile pe care dorete s le obin i vor servi n atingerea scopului propus. Ea poate concepe un plan al interviului care s cuprind ntrebrile ce urmeaz a le pune pacientului.

Momentul ales pentru interviu trebuie s in cont de starea de confort fizic i psihic a pacientului. Se vor evita momentele n care pacientul prezint durere, oboseal, are vizitatori, este n timpul orelor de mas sau de odihn.

Locul desfurrii interviului trebuie s asigure intimitatea i confortul pacientului. n funcie de starea de sntate i preferinele pacientului, interviul se poate desfura n salon, cabinet de consultaii, sala de tratamente.

Durata interviului va fi precizat nainte de nceperea acestuia, fie n minute, fie specificnd numrul de ntrebri ce urmeaz a-i fi puse.

n timpul desfurrii interviului asistenta va apela la strategii de comunicare eficace, dintre care amintim:

linitea n timpul interviului permite asistentei s observe mai atent pacientul, permite pacientului s-i organizeze gndurile, s rspund complet la ntrebri;

ascultarea atent va ajuta pacientul s neleag c asistenta este preocupat de problemele sale de sntate; adoptarea unei atitudini de acceptare, fr manifestri de aprobare sau dezaprobare, va demonstra respectarea credinelor i valorilor pacientului;

utilizarea parafrazei n scopul validrii informaiilor date de, pacient; clarificarea informaiilor prin utilizarea de ntrebri secundare; rezumarea informaiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea exactitii lor.Respectarea etapelor n desfurarea interviului va facilita comunicarea cu pacientul i obinerea informaiilor pertinente:

/ pregtirea interviului: revizuirea obiectivelor interviului, a tipului de informaii ce urmeaz a fi obinute, a problemelor ce vor fi discutate, alegerea tipului de interviu;

/ informarea pacientului asupra naturii, scopului i duratei interviului;

/ desfurarea propriu-zis prin dirijarea conversaiei asupra problemelor ce trebuie elucidate;

/ acordarea unui timp necesar pacientului s pun ntrebri;

/ semnalarea apropierii sfritului interviului: vom termina n dou minute" sau mai am s v pun trei ntrebri";

/ stabilirea momentului pentru urmtorul interviu;

/ ncheierea interviului, mulumind pacientului.

Cnd asistenta pregtete bine interviul, parcurge cu abilitate fiecare etap, ea poate obine informaii pertinente asupra strii de sntate a pacientului.

d) Observarea

Este o metod de culegere a datelor utilizat de asistent pe parcursul ntregii activiti. Aceast metod presupune abiliti intelectuale, integritate senzorial, spirit de observaie, continuitate. Pentru a fi eficace asistenta va evita subiectivismul, ideile preconcepute, rutina i superficialitatea.

Observarea este direcionat att spre pacient, ct i spre mediul su. Observarea pacientului cuprinde starea fizic, mental i emoional, iar cea a mediului - microclimatul, decelarea pericolelor actuale sau poteniale din mediu, factorii care faciliteaz starea de bine a pacientului.

Asistenta poate utiliza dou forme de observare:

observarea intenionat - este planificat i controlat, presupune stabilirea unor parametri de observat, este eficace n evaluarea efectelor terapeutice ale medicamentelor sau ale regimului alimentar; problemele pacientului dicteaz numrul parametrilor alei i frecvena observrii; de exemplu: situaiile critice n starea de sntate a pacientului presupun observarea frecvent a multor parametri, n timp ce perioada de convalescen nu necesit observare frecvent; pentru a putea decide asupra parametrilor ce urmeaz a fi observai asistenta are nevoie de cunotine i experien clinic; se impune a se aprecia i efectele unei observri necorespunztoare a parametrilor stabilii. observarea neintenionat - trebuie utilizat n orice situaie, datorit faptului c apariia oricror noi stimuli n mediul pacientului atrage dup sine noi probleme pentru pacient.Pentru o apreciere corect a strii de sntate a pacientului, observarea trebuie s fie continu i obiectiv.

e) Examenul fizic

Examenul fizic const n examinarea sistematic a pacientului, n vederea aprecierii strii sale fizice i mentale. Este un proces de investigaie desfurat alturi de interveniile de nursing.

Tehnicile clasice utilizate de asistent sunt:

inspecia - examinare vizual utilizat pentru a aprecia culoarea tegumentelor, expresiile faciale, care pot reflecta diferite emoii, modificri fizice sau comportamentale; auscultaia - const n ascultarea sunetelor produse n organism; poate fi efectuat direct (cu urechea) sau indirect (cu stetoscopul); auscultarea presupune aprecierea frecvenei, intensitii, duratei sunetelor; palparea - examinare efectuat cu ajutorul simului tactil care poate sesiza de exemplu: temperatura corpului, distensia vezicii urinare, pulsul periferic.Validarea datelor este procesul de confirmare i verificare a veridicitii informaiilor obinute. De obicei, validarea este necesar cnd exist o discrepan ntre datele obiective i cele subiective, de exemplu: pacientul afirm c se simte bine, dar mimica trdeaz contrariul. Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului n timpul sau dup culegerea datelor. Dac el este incapabil s coopereze pentru validare, se poate apela la alte surse de date: familie, membrii echipei de sntate. Nu toate informaiile necesit validare (de exemplu valoarea funciilor vitale), dar nevalidarea datelor ce impun acest proces i utilizarea unor date ireale n procesul de nursing determin stabilirea unor intervenii ineficiente.

Organizarea datelor const n gruparea datelor n aa fel nct s faciliteze identificarea problemelor actuale i poteniale. Organizarea datelor poate fi fcut n ; funcie de priceperea, preferinele fiecruia sau dup un model stabilit n instituia respectiv, cum ar fi modelul V. Henderson, A. Maslow, Gordon.

a) Organizarea datelor dup Gordon

/ percepia sntii: cum percepe pacientul starea sa de sntate i n ce fel este afectat n prezent;

/ starea nutriional: obinuine alimentare, dac pacientul consum n funcie de nevoile metabolice, indicatori ai strii de nutriie;

/ obinuine de eliminare: intestinal, urinar, transpiraii; activitate: exerciii efectuate, mod de recreaie;

/ aspecte cognitive: capaciti senzoriale i de percepie, abiliti cognitive;

/ somn: mod de relaxare, de odihn, ore de somn, calitatea somnului;

/ concept de sine: stim de sine, imagine corporal, performana rolului, sentimente;

/ interrelaii: relaii cu ceilali;

/ sexualitate, reproducere: satisfacii, insatisfacii, activitate de reproducere;

/ adaptare la stres: factori stresani, tolerana la stres, metode antistres; / credine, valori: apartenen spiritual, comportament.

b) Organizarea datelor dup A. Maslow

/ nevoi fiziologice: alimentaie, ingestie de lichide, eliminare intestinal i urinar, respiraie i circulaie, temperatura corpului, somnul;

/ nevoia de securitate: securitate fizic i psihic (confort, orientare n timp i spaiu, capaciti senzoriale i motorii);

/ nevoia de dragoste: rol n familie, grup social, relaiile cu persoanele semnificative din grupul cruia i aparine;

/ nevoia de stim de sine: recunoaterea statutului, a competenei, recunotin, respect;

/ nevoia de realizare: personalitate, creativitate, autodepire.

Concluzii:

Aprecierea const n colectarea, verificarea i validarea datelor subiective i obiective despre starea de sntate a pacientului.

Aprecierea necesit participarea activ a pacientului i a asistentei.

Informaiile colectate trebuie s fie complete, deoarece diagnosticul de nursing i interveniile se bazeaz pe aceste informaii.

Observarea este o metod contient i deliberat.

Datele subiective sunt percepiile personale ale pacientului.

Datele obiective sunt cele observate i decelate de asistent.

Pentru obinerea informaiilor, asistenta va utiliza interviul direct sau indirect.

Metodele de colectare a datelor sunt: comunicarea, interviul, observarea examenul fizic (vezi voi. I, anexa 1, Ghid orientativ de culegere a datelor pentru cel 14 nevoi fundamentale").

II. Diagnosticul de nursing

Evoluia termenului de diagnostic de nursing n SUA

American Nurses Association (ANA) Standards for Nursing Practice (1973) ANA Social Policy Practice (1980) au ncurajat utilizarea n practic a termenului d diagnostic de nursing.

n 1973, un grup de asistente s-a reunit ntr-o conferin naional n vederea clasificrii diagnosticului de nursing. Acest grup format din teoreticieni, educatori i practicieni au format North American Nursing Diagnosis Association (NANDA). Ca rezultat al activitii grupului de lucru a fost publicarea, n 1982, a unei liste de diagnostice de nursing n vederea testrii i studierii.

n 1986, la cea de-a asea i a aptea conferin a fost acceptat o list de diagnostice de nursing utilizat i n prezent.

Carpenito atrage ns atenia asupra faptului c n diagnosticul de nursing sunt cuprinse probleme care pot fi prevenite, diminuate sau combtute prin intervenii autonome ale asistentei (ex.: promovarea mobilitii, educaia pacientului, asigurarea igienei personale etc.) i probleme care necesit intervenii delegate i pot fi executate numai la indicaia medicului (ex.: potenial de complicaii - infecii, hemoragie, dezechilibru hidroelectrolitic). Includerea n planul de nursing a ambelor tipuri de probleme va da posibilitate asistentei s reduc focalizarea ateniei numai asupra interveniilor delegate.

Utilizarea termenului de diagnostic de nursing ncurajeaz asistenta pentru iniierea de intervenii independente, efectuarea de cercetri asupra activitii care urmeaz s fie implementate n funcie de diagnosticul de nursing.

Procesul de elaborare a diagnosticului de nursing

Procesul de diagnostic este unul de analiz i sintez, care necesit din partea asistentei abiliti cognitive, obiectivitate, putere de decizie i neimplicarea valorilor i credinelor sale.

Procesul de diagnostic presupune: prelucrarea datelor, identificarea problemelor de sntate ale pacientului, enunul diagnosticului.

Prelucrarea - este un act de interpretare a datelor culese, validate i organizate n prima etap a procesului de nursing. Modul de interpretare a datelor este influenat de cunotinele teoretice despre conceptul de nursing, experiena clinic a asistentei i de abilitile cognitive.

Identificarea problemelor

n aceast etap, asistenta i pacientul identific punctele forte ale acestuia, resursele de adaptare la o nou situaie. De obicei, pacientul are o percepie mai clar asupra slbiciunilor sale i nu asupra punctelor sale forte care-l pot ajuta n procesul de refacere. Exemple de puncte forte care pot ajuta pacientul ar fi: faptul c nu este fumtor, c are o familie care-i acord suport psihic, c nu este alergic, c respect regimul igieno-dietetic prescris, integritatea pielii. Este foarte important de a se gsi aceste puncte forte deoarece ele l pot ajuta pe suferind s fac fa unei situaii de criz sau stres. Amplitudinea unui eveniment, numrul mare de evenimente adunate pn la un moment dat, sau nefamiliarizarea pacientului cu o anume situaie pot afecta adaptarea lui.

Problemele de sntate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestrilor clinice - semne i simptome - reaciile i comportamentul acestuia.

Enunul diagnosticului de nursing

n aceast etap asistenta face conexiuni ntre problemele de sntate ale pacientului i factorii coneci - cei care determin schimbri n starea lui de sntate. Factorii etiologici pot fi: factori de mediu, psihici, bio-fiziologici, sociologici, spirituali, culturali.

O problem de sntate poate avea mai muli factori cauzali. Este important ca n acest moment s se stabileasc dac problema poate fi rezolvat prin intervenii independente ale asistentei. Dac nu se poate rezolva n acest fel, asistenta trebuie s consulte membrii echipei de sntate.

Prin includerea factorilor cauzali n diagnosticul de nursing, asistenta poate stabili strategii de ngrijire pentru pacient. De exemplu mobilitatea inadecvat" este un diagnostic care nu sugereaz direcia interveniilor, pe cnd imobilizare fizic legat de o afeciune neuro-muscular" sugereaz direcia interveniilor spre rezolvarea problemelor.

Pentru formularea unui diagnostic asistenta se poate ghida dup o list de diagnostice acceptate, din care poate selecta categoria necesar.

Dac n informaiile culese nu apar factori cauzali, asistenta trebuie s pun un diagnostic pe baza cunotinelor teoretice i a experienei clinice. Trebuie apoi s revizuiasc datele pentru decelarea eventualelor inadvertene i erori.

O dat ce legturile au fost stabilite, asistenta poate enuna diagnosticul de nursing. Acesta trebuie s denote clar o problem de sntate actual sau potenial a pacientului, care poate fi rezolvat prin intervenii independente sau dependente.

Componentele diagnosticului de nursing

problema (P) - exprim un comportament, o reacie, o atitudine, o dificultate a pacientului fa de satisfacerea nevoilor de sntate din punct de vedere bio-fiziologic, psihologic, socio-cultural i spiritual. Termenii utilizai pentru enunul problemei sunt: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate. De exemplu: alterarea integritii tegumentelor, alterarea imaginii corporale, incapacitate de a se deplasa, dificultate n meninerea igienei personale, refuz de a se alimenta-hidrata, diminuarea mobilitii fizice. etiologia (E) - cuprinde factorii cauzali, adic acei factori care constituie obstacole n satisfacerea nevoilor de sntate. Ei pot fi:

de ordin fizic - factori intrinseci (probleme metabolice, obstrucia cilor respiratorii, infecii etc.) i factori extrinseci (ageni exteriori care, n contact cu organismul, mpiedic funcionarea normal - imobilizare n aparat gipsat, pansament compresiv, sonde nazo-gastrice, vezicale);

de ordin psihologic - sentimente, emoii, tulburri congnitive care influeneaz satisfacerea nevoilor (anxietate, stres, situaii de criz, tulburri de gndire); de ordin sociologic - interaciunea cu familia, colegii de munc, prietenii, modificri ale rolului social (sentiment de respingere, dificulti de comunicare, omaj, pensionare); de ordin cultural i spiritual - probleme de adaptare ia o cultur, insatisfacii n respectarea valorilor i credinelor; legai de necunoaterea modului de promovare a unei bune stri de sntate. semne de dependen (S) - semne i simptome - sunt semne observabile incapacitii de meninere a sntii, de satisfacere a nevoilor fundamentale i efectueaz ngrijirile igienice, nu comunic cu membrii echipei de sntate, nu ect regimul dietetic).

Tipuri de diagnostic de nursing

Diagnosticul actual-cuprinde dou elemente: problema actual sau reaciile ientului la o problem i factorii etiologici. Legtura dintre cele dou elemente se lizeaz prin intermediul expresiei legat de" sau datorit". Esenial este ca ntre e dou elemente s existe o conexiune. Exemple de diagnostic actual:

disconfort legat de durere;

perturbarea imaginii corporale legat de pierderea unui membru;

anxietate legat de iminena unei intervenii chirurgicale.

Diagnosticul potenial - poate fi enunat pe baza istoricului strii de sntate pacientului, cunoaterea complicaiilor bolii, experiena asistentei. Astfel, un cient care fumeaz 40 de igri pe zi poate avea un diagnostic potenial stoperator: potenial de alterare a respiraiei legat de fumat excesiv".

Diagnosticul posibil - poate fi utilizat pentru a evidenia un rspuns incert al cientului sau legat de factori necunoscui.

Erori n formularea diagnosticului de nursing

n formularea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin:

-utilizarea terminologiei medicale n defavoarea celei specifice nursingului;

-utilizarea unui singur semn sau simptom ca rspuns al pacientului la o oblem de sntate;

plasarea factorilor cauzali naintea rspunsului pacientului;

implicarea valorilor i credinelor proprii.

Acurateea diagnosticului de nursing depinde, de asemenea, de obinerea de ormaii complete i de prelucrarea obiectiv a acestor date. Dac sunt omise te, diagnosticul poate fi un eec, iar dac datele nu sunt prelucrate corespunztor agnosticul este incorect. Pentru a evita erorile de diagnostic, asistenta trebuie s asigure c nu a omis date relevante n favoarea culegerii altora, irelevante.

Asistenta poate evita omiterea de date dac utilizeaz un plan organizat de culegere a informaiilor i poate evita obinerea de detalii irelevante prin punerea unor ntrebri corespunztoare situaiei.

Caracteristicile diagnosticului de nursing, avantaje:

este un enun clar i concis al problemelor pacientului;

este specific unui pacient;

se bazeaz pe datele obinute n prima etap a procesului de nursing;

se schimb n funcie de modificrile rspunsului pacientului la problemele de sntate;

ine cont de factorii cauzali ai problemelor de sntate;

orienteaz asistenta spre interveniile specifice problemelor pacientului;

promoveaz planificarea interveniilor independente;

faciliteaz comunicarea asistentei cu ceilali membri ai echipei de sntate.

Exemple de diagnostic de nursing (lista NANDA, 1986):

incapacitate de meninere a sntii;

risc de accident;

risc de infecie;

alterarea mucoasei bucale;

alterarea integritii tegumentelor;

deficit de volum de lichid;

alterarea nutriiei - deficit sau exces;

hipertermie;

hipotermie;

alterarea eliminrii urinare;

alterarea eliminrii intestinale;

alterarea mobilitii fizice;

intoleran la efort;

perturbarea somnului;

alterarea percepiei senzoriale;

durere;

anxietate;

perturbarea imaginii corporale;

alterarea comunicrii verbale;

alterarea comunicrii nonverbale.

Exemple de factori etiologici:

atrofie muscular;

deficit auditiv, vizual;

diaforez;

scderea tonusului muscular;

oboseal;

proces infecios sau inflamator;

sedentarism;

privare senzorial;

tabagism;

alcoolism;

singurtate;

oc emoional;

situaie de criz;

condiii de munc inadecvate;

mediu necunoscut;

spitalizare;

lipsa intimitii;

insuficient cunoatere a unei alimentaii echilibrate, a efectelor benefice ale rciiilor fizice, a msurilor de igien etc.

Concluzii

Un diagnostic de nursing este o problem de sntate actual sau potenial, conduce la intervenii autonome.

Procesul de nursing este analiza i sinteza datelor.

Abilitile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, gndire i, putere de decizie, judecat deductiv.

Un diagnostic de nursing trebuie s fie formulat clar, concis, centrat pe ient, legat de o problem, bazat pe date relevante i reale.

Diagnosticul de nursing este baza pentru planificarea interveniilor pendente.

Dezvoltarea taxonomiei diagnosticelor de nursing este un proces n derulare.

III . Planificarea

Planificarea este a treia etap a procesului de nursing, n care se aleg itegiile sau interveniile de prevenire, reducere sau eliminare a problemelor sntate care au fost identificate.

Cei care particip la planificarea strategiilor sunt: asistenta, pacientul, familia i membri ai echipei de sntate.

Dei planificarea este principala responsabilitate a asistentei, implicarea activ a pacientului i a familiei este esenial pentru eficiena planului i continuitatea ngrijirilor la domiciliu.

Planificarea utilizeaz datele obinute n apreciere i diagnosticele de nursing.

Procesul de planificare are patru componente:

/ stabilirea prioritilor;

/ stabilirea obiectivelor i a criteriilor de evaluare;

/ planificarea strategiilor;

/ scrierea planului de nursing.

1. Stabilirea prioritilor

Asistenta grupeaz diagnosticele de nursing n funcie de prioritile stabilite r modelele studiate (piramida lui A. Maslow, modelul V. Henderson, modelul Gordon), fr a ignora ns importana unor nevoi pentru fiecare pacient.

Prioritile unui pacient ns pot s difere de cele presupuse de asistent. De exemplu: un pacient cu un diagnostic legat de fumat i altul legat de nutriie. Asistenta poate considera prioritar problema fumatului fa de problema obezitii, n timp ce pacientul crede c problema obezitii este mai important.

Cnd exist diferene de opinie, asistenta i pacientul trebuie s discute pentru rezolvarea conflictului.

Prioritile stabilite nu trebuie s rmn fixe, ele putnd fi modificate n funcie de problemele de sntate ale pacientului i de schimbarea terapiei medicamentoase. Asistenta trebuie s aib n vedere faptul c problemele de sntate se pot schimba de la o zi la alta, de la o or la alta. De aceea este bine ca naintea stabiliri prioritilor s se fac o list cu problemele identificate, aceasta s fie studiat atent i apoi s se decid care sunt problemele mai importante.

Pentru stabilirea prioritilor asistenta i pacientul vor ine cont de urmtoarele

valorile - atitudinile i comportamentul fa de sntate pot fi foarte im-| portante pentru asistent, dar nu i pentru pacient. De exemplu: pentru o mam estei mai important prezena ei acas lng copii, dect starea ei de sntate. prioritile pacientului - i se ofer pacientului posibilitatea de a-i stabil] propriile prioriti, ceea ce permite acestuia s participe la planificarea ngrijirilor i s coopereze eficient cu asistenta. Uneori, percepia pacientului despre ceea ce este important duce la conflicte cu ceea ce cunoate asistenta despre problemele i complicaiile ce pot aprea. De exemplu: o pacient care trebuie s fie repoziionat la interval de dou ore, prefer s nu fie deranjat. Asistenta tiind potenialele! complicaii ale imobilizrii la pat (escare de decubit) i va explica necesitatea interveniilor pentru prevenirea efectelor. resurse disponibile pentru asistent i pacient - dac banii, echipamentul sanitar sau personalul sunt insuficiente, o problem de sntate poate fi tratat cui prioritate sczut. Asistenta nu are, de exemplu, la domiciliul unui pacient aceleai resurse ca n spital i va fi nevoit s amne rezolvarea unor probleme. Resurselel financiare ale pacientului pot, de asemenea, influena ordinea prioritilor. timpul necesar pentru alegerea strategiilor de nursing - fiecare pacient se simte confortabil avnd un anumit grad de libertate a aciunilor. Unii pot dori s discute cu familia despre problemele lor de sntate, alii pot accepta strategiile propuse de asistent. urgena problemelor de sntate - n acest sens trebuie s se aib n vedere n ce msur o problem de sntate amenin homeostazia pacientului, securitatea fizic i psihic sau gradul de dependen.2. Stabilirea obiectivelor, tipuri de obiective

Scopul stabilirii obiectivelor este de a direciona planificarea interveniilor de nursing, despre care se anticipeaz c va produce schimbri n starea de sntate a pacientului.

Obiectivele deriv din diagnosticele de nursing stabilite i se refer la:

starea fizic sau fiziologic i descriu modificri asupra crora pacientul nu are control voluntar. De exemplu: prevenirea unor disfuncii cum sunt febra, vertijul etc;

comportamentul pacientului:

motor - descrie performane fizice i capaciti care sunt sub controlul pacientului;

cognitiv - descrie performanele de nelegere, de recunoatere, de analiz, de achiziionare de noi cunotine;

afectiv - descrie performane n exprimarea sentimentelor i emoiilor pacientului fa de starea sa de sntate;

social - descrie performane legate de activitatea social i relaiile interpersonale ale pacientului.

n funcie de termenul de realizare, putem distinge:

obiective pe termen scurt (OTS): ore, zile;

obiective pe termen mediu (OTM): o sptmn;

obiective pe termen lung (OTL) sptmni, luni.

Exemplu: Stabilirea obiectivelor n funcie de problema de sntate i factorii tiologici.

Diagnosticul de nursing: alterarea nutriiei; exces legat de ingestie excesiv fa e activitatea desfurat.

Obiective:

/ pacientul va descrie meniul zilnic care demonstreaz reducerea numrului de lorii (obiectiv orientat spre cauz); / pacientul va efectua, zilnic, exerciii fizice (obiectiv orientat spre cauz); / pacientul va pierde n greutate patru kg n dou sptmni (obiectiv orientat spre rezolvarea problemei).

Componentele obiectivului

Un obiectiv este enunat sub forma unei fraze care cuprinde:

subiectul- cine este persoana care va realiza obiectivul (pacientul); verbul de aciune - exprim aciunea ce trebuie realizat. Este un verb de aciune care difer n funcie de starea sau comportamentul ateptat (s ntrebe, s descrie, s identifice, s listeze, s demonstreze, s practice, s dea, s ndeplineasc, s exprime, s comunice, s mprteasc etc). Este de preferat s nu se utilizeze verbe nemsurabile cum ar fi: s aprecieze, s tie, s simt, s accepte; condiii de realizare - se refer la modul de implicare a pacientului n realizarea aciunii (singur, cu ajutor, cu mijloacele auxiliare, de dou ori pe zi, zilnic);-timpul-cnd va realiza pacientul aciunea (ore, zile, sptmni, luni). Obiectivele trebuie formulate clar, precis, chiar dac n unele situaii nu pot fi

cuprinse toate componentele.

Exemplu de formulare a obiectivului:

pacientul s se deplasezesingur la masn termen de 7 zile"

subiectul performan condiii de realizaretimp

Caracteristicile obiectivului

Pentru fiecare problem identificat pot fi stabilite unul sau mai multe obiective. Pentru ca obiectivele formulate s corespund criteriilor de evaluare, enunul trebuie s aib urmtoarele caracteristici:

specificitate - s fie centrat pe un singur subiect (pacient, familie); performan - aciunile, atitudinile i comportamentele ce urmeaz a fi realizate de subiect; Implicare - gradul de angajare n realizarea aciunii; realism - s in cont de capacitile fizice, intelectuale i afective ale pacientului, de condiiile de mediu i de suportul pe care i-l poate oferi; observabil - enunul trebuie s cuprind limite msurabile exprimate n termeni referitori la distan (10 pai), timp (dou zile, de dou ori pe zi), volum (2000 ml de lichid).3. Planificarea strategiilor

Dup stabilirea obiectivelor, asistenta alege interveniile adecvate pentru a preveni, reduce sau combate modificrile aprute n starea de sntate a pacientului. Asistenta i pacientul pot utiliza diferite metode de generare a strategiilor de nursing cum ar fi:

brainstorming - care este o tehnic utilizat de mai mult de o persoan, de obicei un grup de oameni. n acest proces ideea unei persoane genereaz o idee a altuia .a.m.d. Ideile nu trebuie evaluate n timp ce sunt generate. O idee este exprimat de o persoan, dezvoltat de alt persoan i modificat de o a treia persoan etc, pn reiese o soluie acceptabil. Rezultatul acestui proces sunt soluii creative;

ipotetizarea - ca tehnic de predicie, n care aciunile vor rezolva o problem sau un obiectiv. Alternativele ipotetice sunt rezultatul cunotinelor i experienei, fiecare alternativ propus poate fi eficient. Ipotetizarea nu este o ghicire deoarece alternativele au fost ncercate cu succes anterior; extrapolarea - care este o deducere din date i fapte cunoscute. n aceast tehnic, individul sugereaz o aciune (exemplu: pacientul X sufer de insomnie; el tie c pacientul din patul vecin bea un pahar cu lapte cald n fiecare sear la ora 22 i doarme foarte bine; astfel el propune, ca soluie, s fac acelai lucru).Pentru identificarea interveniilor specifice, asistenta i va pune urmtoarele ntrebri:

care este cauza problemei?

ce se poate face pentru minimalizarea sau combaterea cauzei?

cum poate fi ajutat pacientul?

n multe situaii pentru realizarea unui obiectiv exist mai multe soluii. Alegerea interveniei va fi fcut innd cont de:

/ capacitile i posibilitile pacientului; / gradul lui de dependen; / vrsta;

/ raionamentul tiinific al interveniei; / resurse materiale i timp; / terapie medicamentoas;

/ crearea oportunitii de a nva i educa pacientul.

Interveniile reprezint un complex de operaii care se succed ntr-o ordine, aciuni necesare meninerii, promovrii sau restabilirii sntii. Interveniile alese nu trebuie s se limiteze doar la aciuni de ajutor parial sau total i de supraveghere a pacientului. Ca urmare, aprecierea, educaia i consilierea pacientului vor face parte integrant din planificarea interveniilor.

Aprecierea - este o intervenie de identificare a problemei. Asistenta trebuie s aprecieze problema nainte de orice intervenie. De exemplu, pentru un pacient care prezint deficit de volum de lichid legat de ingestie insuficient de lichide", asistenta va aprecia ct trebuie s bea pacientul pe zi, nainte de a-l ncuraja s consume mai uit.

Educaia - este o intervenie comun pentru multe probleme. Poate fi o intervenie specific (s nvee pacientul s-i administreze singur insulina) sau secundar unei intervenii (s explice raionamentul drenajului postural).

Consilierea - este un ajutor necesar pentru schimbarea sau ajustarea unor comportamente i atitudini nesntoase fa de sntate. Ea include:

tehnici de nvare - pentru a ajuta pacientul s achiziioneze cunotine necesare lurii deciziilor n scopul ngrijirilor de sntate;

suport psihic - pentru a putea face fa noilor circumstane;

tehnici de educaie - pentru schimbarea comportamentelor fa de sntate;

tehnici de comunicare terapeutic - pentru reducerea anxietii, a stresului i facilitarea unei relaii de colaborare i cooperare.

Pentru o consiliere eficient, asistenta se va consulta i cu ali membri ai echipei de sntate.

Stabilirea interveniilor n funcie de diagnosticul de nursing

Pentru diagnosticul actual - asistenta va studia atent etiologia (cauza problemei) i va identifica interveniile menite s reduc sau s combat factorii etiologici. De asemenea, se va avea n vedere o supraveghere atent i frecvent a manifestrilor clinice a problemei.

Pentru diagnosticul potenial - asistenta va analiza factorii care pot determina o problem, va identifica intervenii de diminuare sau combatere a acestor factori, va supraveghea atent pacientul pentru a sesiza orice schimbare nou aprut n starea lui.

Exemplu de stabilire a interveniilor n funcie de diagnosticul de nursing i obiectiv

Diagnostic de nursing: Potenialul de deficit al volumului de lichid legat de ingestia insuficient de lichide.

Obiectiv: Pacientul va consuma zilnic cte 2000 ml lichid.

Intervenii: - ncurajarea pacientului s bea 2000 ml lichid astfel: ora 8-16 1000 ml; ora 18-23 700 ml; ora 23- 8 300 ml.

Se va oferi pacientului ceai, sucuri, ap, lapte, dup preferine;

Se va face bilanul hidric;

Se va aprecia aspectul tegumentelor i mucoaselor. Enunul intervenieiCa i obiectivele, interveniile trebuie s fie centrate pe pacient, msurabile, u.-i'mbile. Enunul unei intervenii va cuprinde data, ora, verbul de aciune, locul de "-"izare. intervalul de timp (exemplu: pacientul va fi repoziionat n pat la interval de ^re, timp de 24 de ore) sau:

10.02.1999 - efectuez masaj pacientului M. N., de 3 ori/zi timp de 10 minute; 11.02.1999 - explic pacientului M. N., importana mobilizrii precoce dup intervenia chirurgical.

Notarea interveniei

n documentele utilizate pentru scrierea planului de nursing, interveniile vor fi consemnate clar, complet, lizibil pentru ceilali membri ai echipei.

4. Scrierea planului de nursing

Este etapa final a procesului de planificare. Planul de nursing constituie un ghid care organizeaz informaiile despre starea de sntate a pacientului i aciunile asistentei. Are drept scop:

orientarea spre ngrijiri individualizate - planul este ntocmit pentru fiecare pacient n funcie de nevoile sale de ngrijiri; se ntocmete n momentul admisiei pacientului n unitatea spitaliceasc dup modelul standard al unitii respective;

promovarea continuitii ngrijirilor;

evaluarea activitii asistentei.

Planul de nursing conine o listare a urmtoarelor componente: manifestri de dependen, diagnostic de nursing, obiective, intervenii, evaluare.

Plan de nursing - model

DataApreciereaDiagnostic de nursingObiectiveInterveniiEvaluare

Concluzii:

planificarea este un proces de stabilire a strategiilor de nursing menite s previn, s reduc sau s combat o problem de sntate;

strategiile de nursing sunt planificate pe baza diagnosticului de nursing i a obiectivelor stabilite;

componentele planificrii sunt: stabilirea prioritilor, stabilirea obiectivelor, stabilirea strategiilor de nursing, scrierea planului de nursing;

prioritile se stabilesc mpreun cu pacientul;

obiectivele trebuie s anticipeze schimbri n starea pacientului pe criterii msurabile, evaluabile;

aprecierea rezultatului fiecrei strategii necesit cunotine de nursing i experien;

planul de nursing furnizeaz direcii pentru ngrijirea individualizat a pacientului.

IV. Implementarea

Implementarea este cea de-a patra etap a procesului de nursing, n care planul de nursing este pus n aciune.

Activitile desfurate de asistent n aceast etap sunt:

continuarea culegerii de informaii despre starea de sntate a pacientului;

efectuarea interveniei;

notarea interveniei n planul de nursing;

meninerea la zi a planului de nursing.

Continuarea obinerii de date

Cnd se implementeaz aciunile de nursing, este foarte important ca asistenta s continue s culeag date pertinente i s aprecieze schimbri nou aprute n starea sau comportamentul pacientului. n timpul procedurilor se pot obine date despre: starea lui fizic, starea pielii, abilitatea de a se mica, statusul mental, jtiliznd comunicarea terapeutic i ncurajndu-l s-i exprime sentimentele.

Efectuarea interveniei

Termenii de independen, dependen sau interdependen sunt utilizai pentru a descrie tipul unei aciuni de nursing. n acest context, aciunea este o activitate specific rolului asistentei.

Intervenia independent este o aciune iniiat de asistent ca urmare a cunotinelor i priceperilor sale. Aceasta este latura autonom a activitii asistentei. De exemplu: planificarea i promovarea msurilor de meninere a igienei personale a unui pacient.

Intervenia dependent este o activitate efectuat la indicaia medicului. De exemplu: administrarea medicamentelor.

Intervenia interdependent este acea activitate stabilit n colaborare cu ali membri ai echipei de sntate i care reflect o relaie colegial ntre profesioniti.

Pentru efectuarea unei tehnici, asistenta va respecta urmtoarele principii:

aprecierea necesitii tehnicii i a performanei acesteia pentru pacient: asistenta trebuie s cunoasc indicaiile i contraindicaiile fiecrei proceduri; orice procedur contraindicat este aceea pentru care exist motive ca rspunsul pacientului s fie negativ; n unele situaii, o procedur poate fi contraindicat din cauza unor schimbri survenite n starea pacientului;

efectuarea tehnicii cu competen: asistenta trebuie s-i perfecioneze aciunile i procedurile care-i sunt familiare, pe baze tiinifice i s cunoasc raionamentul fiecrei etape;

pregtirea locului unde se realizeaz aciunea: unele tehnici presupun modificarea mediului (temperatur, lumin), necesitatea unui pat accesibil i care s permit aezarea pacientului n diferite poziii, securitate fizic pentru prevenirea accidentelor;

asigurarea echipamentului necesar: acesta va fi ales n funcie de tehnica ce urmeaz a fi executat; va fi pregtit lng patul pacientului i la ndemna asistentei pentru a crete eficiena i a reduce timpul necesar i energia;

asigurarea intimitii pacientului: asistenta va descoperi numai partea necesar efecturii tehnicii; va utiliza paravane de protecie; nu va face aprecieri asupra aspectului fizic al pacientului sau asupra mirosului emanat de acesta;

pregtirea psihic a pacientului: asistenta va explica tehnica n termeni accesibili, fr exagerri; va permite pacientului s pun ntrebri; va rspunde la

| ntrebri (atenie - pacienii sunt mai puin capabili s fac fa durerii, stresului situaional, dac nu cunosc ce-i ateapt);

pregtirea fizic a pacientului: aceasta presupune asigurarea poziiei (cnd nu este capabil - ajutarea i meninerea n poziie pentru a preveni accidentele), pregtire alimentar sau medicamentoas naintea efecturii tehnicii;

respectarea msurilor de asepsie: materialul i instrumentarul utilizat va fi dezinfectat sau sterilizat n funcie de cerine; se va purta echipamentul de protecie

corespunztor; splarea pe mini nainte i dup efectuarea fiecrei tehnici; respectarea comportamentului obinuit al pacientului: i se vor respecta, pe ct posibil, orele de somn, de mas; i se va acorda un timp ntre tehnici pentru ca el s aib sentimentul de independen;

ngrijirea dup procedur: presupune poziie confortabil, meninerea n repaus corespunztor, aprecierea aciunilor de nursing sunt strns legate de cunotinele i priceperile asistentei. Pentru sigurana pacientului, ele trebuie s aib un scop i baze tiinifice;

aciunile vor fi adaptate n mod individual, pacientul fiind privit n mod holistic - ca un ntreg; vrsta, valorile, credina, starea de sntate i mediul nconjurtor sunt factori care pot afecta interveniile de nursing;

interveniile trebuie s fie inofensive pentru pacient; asistenta va lua msuri de prevenire a accidentelor;

aciunile de nursing trebuie s respecte demnitatea pacientului; i se va asigura intimitatea i va fi implicat n luarea deciziilor referitoare la starea lui de sntate;

nu se vor efectua intervenii fr cunoaterea raionamentului tiinific;

curirea, dezinfectarea i sterilizarea echipamentului utilizat;

pregtirea specimenelor pentru laborator i completarea buletinelor de analize;

notarea tehnicii i a incidentelor sau accidentelor.

Interveniile stabilite n planul de nursing nu sunt fixe, ci flexibile. Ele pot fi schimbate pe baza noilor date culese de asistent.

In cazul n care o asistent nu poate implementa singur o intervenie va solicita ajutorul altor membri ai echipei. De exemplu: dac asistenta nu este familiarizat cu un model particular de masc de oxigen, aceasta necesit la nceput asisten din partea unei colege.

In implementarea interveniilor asistenta va ine cont de:

/ individualitatea pacientului, fr a viola bazele tiinifice ale activitii. De exemplu: un pacient poate prefera s ia medicaie pe cale oral n loc de cea parenteral; dac asistenta tie c medicamentul respectiv este inactivat parial de sucul gastric, i va oferi aceste informaii;

/ implicarea pacientului - unii pacieni doresc s se implice total, alii doresc o implicare minor, iar alii deloc. Aceasta depinde de energia lui, de numrul factorilor de stres, de fric, nenelegerea bolii i a interveniilor;

/ prevenirea complicaiilor - se impune deci respectarea msurilor de asepsie i efectuarea tehnicii cu profesionalism i responsabilitate;

/ asigurarea confortului fizic i psihic al pacientului.

Notarea interveniei

Dup efectuarea unei tehnici, aceasta va fi consemnat n planul de nursing mpreun cu alte date: cum a rspuns pacientul la intervenie, ce trebuie fcut n urmtoarele zile, schimbarea unei anumite intervenii. Transmiterea aciunilor de nursing se poate face i verbal.

Completarea la zi a planului de nursing

Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceput, planul de nursing trebuie actualizat permanent, completnd fiecare rubric n parte.

Concluzii:

aciunile de nursing sunt strns legate de cunotinele i priceperile asistentei. Pentru sigurana pacientului, ele trebuie s aib un scop i baze tiinifice;

aciunile vor fi adaptate n mod individual, pacientul fiind privit n mod holistic ca un ntreg; vrsta, valorile, credina, starea de sntate i mediul nconjurtor sunt factori care pot afecta interveniile nursing;

interveniile de nursing trebuie s fie inofensive pentru pacient, asistenta va lua msuri de prevenire a accidentelor;

aciunile de nursing trebuie s respecte demnitatea pacientului; el va fi implicat n luarea deciziilor referitoare la starea lui de sntate;

nu se vor efectua intervenii fr cunoaterea raionamentului tiinific;

nu se vor efectua intervenii n mod mecanic, ci urmrind rspunsul pacientului;

dac rspunsul acestuia nu este cel scontat, se va alege o alt intervenie;

n efectuarea unei tehnici, se va respecta protocolul stabilit.

V. Evaluarea

Evaluarea este cea de-a cincea etap a procesului de ngrijire, n care se face o apreciere asupra rezultatelor obinute n starea de sntate a pacientului n funcie de obiectivele propuse. Se face periodic, cu regularitate, la intervalele stabilite n obiectiv.

Pentru evaluare, asistenta culege date obiective i subiective, care s evalueze obiectivele i le interpreteaz. De exemplu: frecvena respiratorie a crescut de la 12 pe minut la 16 pe minut. Datele colectate sunt comparate cu criteriile stabilite. n urma comparaiei exist trei posibiliti:

obiectivele au fost atinse n totalitate;

obiectivele au fost atinse parial;

obiectivele nu au fost atinse.

Dac obiectivele au fost atinse, asistenta va decide asupra interveniilor ce vor fi efectuate n continuare.

Dac obiectivele au fost atinse parial sau nu au fost atinse, asistenta va reanaliza planul de nursing, punndu-i urmtoarele ntrebri (fig. 3):

am cules suficiente date?

am identificat corect problema de sntate?

am enunat corect diagnosticul de nursing?

am stabilit corect obiectivele?

am ales intervenii specifice obiectivelor?

Pentru o evaluare eficace, asistenta va urmri urmtoarele etape:

listarea obiectivelor:

aprecierea capacitilor pacientului n raport cu obiectivele stabilite;

aprecierea msurii n care au fost atinse obiectivele;

discutarea cu pacientul a rezultatelor obinute;

identificarea factorilor care au mpiedicat progresele pacientului;

identificarea noilor probleme aprute.

n planul de nursing, evaluarea este consemnat enunnd progresele pe care le-a tcut pacientul in iuncie de obiectivele propuse ^de exemplu1, pacientul nu prezint escare de decublt).

Concluzii:

evaluarea apreciaz modul de atingere a obiectivelor;

este un proces organizat;

determin reexaminarea planului de nursing; duce i la evaluarea calitii interveniilor.

Partea a ll-a TEHNICI

Punciile - generaliti

DefinitiePuncia este operaia prin care se ptrunde ntr-un vas, ntr-o

cavitate natural sau neoformat, ntr-un organ sau orice esut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. n practic, se execut urmtoarele puncii: venoas, arterial, pleural, abdominal, pericardic, articular, rahidian, osoas, a vezicii urinare, a fundului de sac Douglas, puncia biopsic i puncia unor colecii purulente.

Scop explorator

se stabilete prezena sau absena lichidului dintr-o cavitate (pleural, abdominal, articular)

se recolteaz lichidul din cavitate n vederea examinrii pentru a se stabili natura, cantitatea i caracteristicile acestuia; n acelai scop se efectueaz i punciile biopsice n diferite organe pentru a se obine fragmentele de esuturi necesare examinrilor histopatologice.

terapeutic

evacuarea lichidului abundent din cavitate (prin ac sau prin aspiraie), puncia numindu-se evacuatoare

administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte soluii n scop de tratament.

Pregatirea punctiei materiale

- se pregtesc materiale generale i specifice fiecrei puncii

-pentru dezinfecia i protecia minilor - ap curent,

spun, alcool medicinal, mnui din cauciuc sterile -pentru dezinfecia i protecia cmpului cutanat (locul

punciei) - ap, spun, aparat de ras, alcool iodat, tinctur

de iod, alcool medicinal, pense, porttampon, cmpuri sterile

pentru izolarea locului -pentru anestezia local - soluii anestezice (xilin 1%),

seringi sterile, ace sterile (fig. 4)

-instrumente specifice punciei - ace, trocare

-vase colectoare - eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame de microscop, sticl de ceasornic

materiale pentru pan-sarea locului punciei

tampoane, comprese sterile, romplast

materiale pentru colectarea deeurilor -tvi renal, glei.

pacientul

-pregtirea psihic const n informarea lui, ncurajarea i asigurarea confortului

-pregtirea fizic const n asigurarea poziiei corespunztoare fiecrei puncii.

Puncia venoas se execut de ctre asistenta

medical, celelalte puncii fiind executate de ctre medic, ajutat de una-dou asistente, n salon sau n sala de tratament. Asistenta

-protejaz patul sau masa pe care se execut puncia

-asigur poziia corespunztoare

-pregtete cmpul cutanat:

dezinfecie tip 1: cu tamponul mbibat n alcool se badijo-neaz tegumentul timp de 30 sec. (pentru punctia venoas)

dezinfecie tip III: const n splarea regiunii, raderea pilozitii, degresare, badijonarea cu alcool iodat de dou ori (pentru celelalte puncii)

-supravegheaz pacientul n timpul punciei

-nmneaz medicului instrumentele n condiii de asepsie, particip la recoltarea i evacuarea produselor din cavitatea

puncionat

- ngrijete locul punciei

ngrijiri ulterioarePacientul este instalat comod n pat i supravegheat; este suplinit pentru satisfacerea nevoilor sale

Pregtirea 1 produsului recoltat-pentru examene de laborator, eprubetele se eticheteaz, se completeaz formularele de trimitere

-se msoar cantitatea

Reorganizarea-materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregtesc pentru o nou sterilizare

-deeurile se ndeprteaz

Notarea punciei- se face n foaia de temperatur sau de observaie, menionndu-se cantitatea de lichid evacuat, aspectul lui, puncia alb (dac prin puncia exploratorie nu se obine lichid, accidentele i incidentele produse n timpul punciei).

DE TIUT:

acele i seringile de unic utilizare se verific nainte de folosire: integritatea ambalajului, data expirrii valabilitii sterilizrii i indicaiile de capacitate pentru seringi, de lungime i diametru pentru ace

compresele, tampoanele sterile se pregtesc n casolete; de asemenea cmpurile chirurgicale DE EVITAT:

- atingerea produsului evacuat din cavitate pentru a preveni mbolnvirile profesionale

PUNCIA VENOAS

DefiniiePuncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie

Scopexplorator

-recoltarea sngelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice i bacteriologice

terapeutic

-administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase

-recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale

-executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui

-sngerare 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial

Locul punciei-venele de la plic cotului (bazilic i cefalic), unde se formeaz un M" venos prin anastomozarea lor

-venele antebraului

-venele de pe faa dorsal a minii

-venele subclaviculare

-venele femurale

-venele maleolare interne

-venele jugulare i epicraniene (mai ales la sugar i copilul mic)

Pregtirea

punciei materiale

-de protecie - pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, aleza

-pentru dezinfecia tegumentului tip 1 (vezi generaliti)

-instrumentar i materiale sterile - ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm (n funcie de scop), seringi de capacitate (n funcie de scop), pense, mnui chirurgicale, tampoane

-alte materiale - garou sau band Esmarch, eprubete uscate i etichetate, cilindru gradat, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal (materialele se vor pregti n funcie de scopul punciei)

pacientul

- pregtirea psihic - se informeaz asupra scopului punciei -pregtirea fizic - pentru puncia la venele braului, antebraului:

-se aaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru persoana care execut puncia (decubit dorsal)

-se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere la nivelul braului

-se aaz braul pe perni i muama n abducie i extensie maxim

se dezinfecteaz tegumentele

se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera

-se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind astfel turgescente

Execuia puncieiAsistenta mbrac mnuile sterile i se aaz vizavi de bolnav:

se fixeaz vena cu policele minii stngi, la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine

se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor

-se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul - n direcie oblic (unghi de 30 de grade), apoi peretele venos - nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz n gol

se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei

se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa

se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzie

n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat pe bra

se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului

se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc acul

se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical

ngrijirea ulterioar a pacientului se face toaleta local a tegumentului

se schimb lenjeria dac este murdar

se asigur o poziie comod n pat

se supravegheaz pacientul

Pregtirea sngelui pentru trimiterea la laborator- se face imediat (vezi generaliti)

Reorganizarea

AccidenteInterveniile asistentei

Hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul peri-venos)- se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute

Strpungerea venei (perforarea peretului opus) se retrage acul n lumenul venei

Ameeli, paloare, lipotimie- se ntrerupe puncia, pacientul se aaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul

DE TIUT:

-pentru evidenierea venelor

-se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa anterioar a antebraului

-se introduce mna i antebraul n ap cald

- pentru evidenierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digital pe traiectul venei deasupra locului punciei (n sensul circulaiei venoase)

pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aaz n decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne

prin puncia venoas se pot fixa, pe cale transcutanat, catetere din material plastic -ace Braunulen sau Venflons (cateterul este introdus n lumenul acului cu care se face puncia; dup puncionarea venei, acul se retrage rmnnd numai cateterul). Se utilizeaz numai materiale de unic folosin. DE EVITAT:

puncionarea venei din lateral

puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos

manevrarea incorect a instrumentarului steril

atingerea produsului recoltat (puncia crend o legtur direct ntre mediul exterior i sistemul vascular pot intra i iei germeni patogeni)

-flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plic cotului, deoarece mpiedic nchiderea plgii ve-noase, favoriznd revrsarea sngelui

PUNCIA ARTERIAL

DefiniiePuncia arterial reprezint crearea unei ci de acces ntr-o arter prin intermediul unui ac de puncie

Scop explorator

-recoltarea sngelui pentru analiza gazelor sanguine

-introducerea substanelor de contrast pentru examenul radiologie al arterelor - arteriografie

terapeutic

- injectarea medicamentelor cu aciune vasodilatatoare

Indicaii

- arteriopatii, cu scop de diagnostic i tratament

Contraindicaii

- tendin crescut la hemoragii, infecii

Locul punciei

artera femural (fig. 6) artera humeral

artera radiala (fig. 7) artera cubital

Execuia puncieimateriale

de protecie

pentru crearea cmpului cutanat, dezinfecie tip III (vezi generaliti)

-instrumentar i materiale sterile: ace de mrimi diferite n funcie de artera puncionat, seringi heparinizate pentru examenul gazelor sanguine, mnui, pense, comprese, tampoane, cmp chirurgical, seringi pentru injectarea substanelor de contrast i anestezice

medicamente: soluii anestezice, substane de contrast

alte materiale: eprubete, scule cu nisip, tvi renal

pacientul

-pregtirea psihic: se informeaz cu privire la scopul punciei, poziia n care va sta n timpul i dup puncie

puncia arterei femurale, pacientul st n decubit dorsal pe un plan tare cu coapsa n extensie; pentru puncia arterei radiale, pacientul st n decubit dorsal cu mna ntins, hiperextensia articulaiei pumnului sprijinit pe un scule cu nisip

- sub regiunea puncionat se aaz muama i aleza

Execuia puncieiSe face de ctre medic, ajutat de asistenta medical.

MediculAsistenta

- i spal i dezinfecteaz mainilor

- i spal i dezinfecteaz minile

- alege locul punciei-dezinfecteaz locul punciei (dezinfecie tip III), prepar seringa cu medicaie anestezic (dup caz)

- face anestezia local

- servete mnuile sterile

- mbrac mnuile- dezinfecteaz din nou locul punciei

- servete cmpul steril

- acoper locul punciei cu cmpul steril- prepar seringa cu acul de puncie i le servete n mod aseptic

- execut puncia- asistenta menine pacientul n poziia dat, l | supravegheaz

- retrage acul de puncie-aplic tampon compresiv pe care l ine cu pensa porttampon 5 minute

-aplic pansament uscat pe care l comprim cu un scule cu nisip 1-5 kg n funcie de arter

ngrijirea ulterioar a pacientului-rmne la pat, n repaus, 1-6 ore n funcie de artera puncionat

-se controleaz locul punciei i aspectul pansamentului

(roea, hemoragie, hematom) - se msoar pulsul, tensiunea arterial, respiraia, se apreciaz

culoarea i temperatura local a tegumentelor

Pregtirea sngelui pentru examenul de laborator-pentru analiza gazelor sanguine, produsul va fi ferit de contactul cu aerul, se eticheteaz i se trimite imediat la laborator

Reorganizarea

Notarea punciei

Complicaii

n timpul punciei-puncionarea altor formaiuni (vase, nervi, esuturi)

-hemoragie

-injectare periarterial

dup puncie-hemoragii

-hematoame cu compresiunea esuturilor -obstrucie vascular din cauza spasmelor,

trombozelor

DE TIUT:

prin puncia arterial, se poate introduce un

cateter n vederea efecturii unor explorri ale

parametrilor sngelui arterial. DE EVITAT:

atingerea produsului, pentru

a preveni mbolnvirea persoanelor care lucreaz cu sngele

PUNCIA PLEURAL

DefiniiePuncia pleural sau toracocenteza reprezint stabilirea unei legturi ntre cavitatea pleural i mediul exterior prin intermediul unui ac.

Scopexplorator

-punerea n eviden a prezenei lichidului pleural

-recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativ i calitativ

terapeutic

-evacuarea lichidului

-administrarea medicamentelor n cavitatea pleural (antibiotice, citostatice) dup splarea cavitii

Indicaii- boli inflamatorii sau tumori pulmonare, insuficien cardiac nsoit de colecii lichidiene n cavitatea pleural. Se recurge la puncie cnd cantitatea revrsatului pleural depete 1,5 1 i exercit o presiune asupra inimii i plmnului, mpiedicndu-le funciile

Contraindicaii-tulburri de coagulare a sngelui - hemofilie

-tratament cu anticoagulante

Locul punciei- se alege dup situaia i cantitatea de lichid pleural:

-dac lichidul este n stare liber, puncia se face n spaiul VII - VIII intercostal pe linia axilar posterioar

-dac lichidul este nchistat, puncia se face n plin matitate, zon stabilit prin examen clinic

-coleciile purulente i tuberculoase se puncioneaz ct mai aproape de nivelul lor superior pentru a prentmpina

fistulizarea lor

- puncia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare, indiferent de locul punciei

Pregtirea punciei materiale

-de protecie a patului

-pentru dezinfecia tegumentului - tip III

-instrumente i materiale sterile: 2-3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml, sering de 5 ml i ace pentru anestezie, pense, mnui, cmp chirurgical, tampoane, comprese

alte materiale: romplast, eprubete, lamp de spirt, aparate aspiratoare (Dieulafoy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tvi renal

medicamente: atropin, morfin, tonice-cardiace, soluii anestezice

materiale pentru reacia Rivalta: pahar conic de 200 ml 50 ml ap distilat, soluie de acid acetic glacial, pipete

pacientul -pregtirea psihic: se informeaz pacientul cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n timpul punciei

-pregtirea fizic: se administreaz cu 30 de minute naintea punciei o fiol de atropin pentru a preveni accidentele (atropin scade excitabilitatea general i a nervului pneumogastric)

-se aaz n poziie eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pn la

urechea opus sau cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf, coatele nainte (fig. 8)

-pacienii cu stare bun se aaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind sprijinite pe sptarul scaunului

-pacienii n stare grav se aaz n decubit lateral, pe partea sntoas, la marginea patului

Execuiapunciei se face de ctre medic, ajutat de dou asistente medicale se desfoar n salon sau n sala de tratamente

MediculAsistenta 1Asistenta II

- pregtete radiografia pacientului

i spal minile, le dezir

fecteaz

-administreaz o fiol de atropin cu 30 de minute naintea punciei

-aaz muamaua i aleza

pe masa de puncie

- dezbrac toracele pacientului

-stabilete locul punciei

- aaz pacientul n

poziia corespunztoare locului ales

-pregtete locul punciei, dezln-fecie tip II

-servete seringa cu anestezic

- efectueaz anestezia

- ateapt efectul anesteziei- servete mnuile chirurgicale, apoi cmpul chirurgical- menine pacientul, l supravegheaz

- aaz cmpul chirurgical n jurul toracelui, sub locul punciei

-servete acul de punc-ie adaptat la sering

-dezinfecteaz locul punciei

- execut puncia, aspir lichidul- preia seringa cu lichid i l introduce n eprubete

- servete aparatul aspirator

- menine pacientul,

l ndrum s-i rein tuea,

observ culoarea

feei i respiraia

- introduce soluiile medicamentoase- servete seringa cu soluie medicamentoas n funcie

de scopul punciei- idem

- retrage acul

de puncie

- dezinfecteaz locul i

l comprim cu un tampon steril- idem

- aplica pansament uscat fixat cu romplast- idem

- ajut pacientul, cu micri i ridic membrele inferioa maua, nvelete pacientul

blnde, s se aeze n pat, re, scoate aleza i rriua-

ngrijirea ulterioar a pacientului- se asigur repausul la pat pe o perioad prescris de medic -se supravegheaz pulsul, tensiunea arterial, respiraia,

culoarea tegumentelor, periodic -se informeaz imediat medicul n cazul apariiei cianozei,

dispneei, tahicardiei, secreiilor bronhice

Pregtirea produsului pentru examinare-examinarea macroscopic se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul i cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fi:

seros sau serocitrin: este limpede, galben deschis, avnd cauze inflamatoare (tuberculoz); sau avnd drept cauz o tulburare circulatorie (insuficien cardiac, cancer pulmonar)

tulbure: este purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent

hemoragie sau serohemoragic: este roz sau rou intens n hemoragiile pleurale i pleurezia hemoragic

-se msoar cantitatea lichidului extras

-examinarea biochimic const n reacia Rivalta:

- n paharul conic se pun 50 ml de ap distilat i o pictur de acid acetic glacial, se adaug 1-2 picturi din lichidul de cercetat; reacia este pozitiv cnd pictura de lichid se transform ntr-un nor ca un fum de igar", ceea ce nseamn c lichidul pleural este bogat n albumine fiind de natur inflamatorie i purtnd numele de exsudat; reacia '

este negativ cnd pictura de lichid cade n pahar fr s produc modificri, ceea ce nseamn c lichidul este srac n albumine, avnd drept cauz tulburrile circulatorii i purtnd numele de transsudat. - pentru dozarea cantitii de albumin, pentru examenul cito-1 logic i bacteriologic, eprubetele etichetate se trimit la laborator

Reorganizarea

Notarea punciei

Complicaii- hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare

Accidente:intervenii:

accese de tuse, determinate de iritaia (pleurei

lipotimie, colaps

edem pulmonar acut, determinat de

evacuarea rapid a lichidului ! pneumotorax prin rnirea plmnului leu acul-se ntrerupe puncia

-se suspend tehnica, se culc pacientul n decubit dorsal, se administreaz analeptice cardiorespiratorii

-se ntrerupe puncia, se administreaz tonice cardiace i diuretice

DE TIUT:

aspirarea lichidului pleural se poate face Jternativ cu dou seringi de 20 ml, dar montarea i adaptarea lor repetat la acul de jncie traumatizeaz pacientul i permite itrunderea unei cantiti necontrolabile de aer

aparatele aspiratoare nltur neajunsul aspi-iei cu seringa DE EVITAT:

evacuarea unei cantiti de lichid pleural mai mare de 1000-1200 ml

evacuarea complet a lichidului pleural pentru a mpiedica formarea aderenelor

PUNCIA ABDOMINAL (PARACENTEZA)

DefiniiePuncia abdominal sau paracenteza const n traversarea peretului abdominal cu ajutorul unui trocar n diferite scopuri. In cavitatea peritoneal, se poate acumula lichid (ascit) care poate avea drept cauz: obstacole n circulaia portal, ceea ce determin hipertensiune n ramurile venei porte (n ciroza hepatic, insuficiena cardiac, tumorile peritoneale) inflamaia (n peritonita tuberculoas).

fecopexplorator

-punere n eviden a prezenei lichidului peritoneal

-recoltarea lichidului i examinarea sa n laborator pentru stabilirea naturii sale

terapeutic

-evacuarea unei colecii libere de lichid n ascitele masive

-pentru efectuarea dializei peritoneale

In


de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — Lucretia Titirca 3. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali —

de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — Lucretia Titirca 3. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali —

Documents
Ingrijiri Generale Acordate Bolnavului

Ingrijiri Generale Acordate Bolnavului

Documents
Spital Giurgiu · Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - Lucretia Titirca Viata medicala romaneasca 2008 Urgente medico-chirurgicale - Lucretia Titirca

Spital Giurgiu · Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - Lucretia Titirca Viata medicala romaneasca 2008 Urgente medico-chirurgicale - Lucretia Titirca

Documents
posturi temporar vacante.pdf · 2.Lucretia Titirca — Nursing — Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii ... 3.Lucretia Titirca — Urgente medico chirurgicale —

posturi temporar vacante.pdf · 2.Lucretia Titirca — Nursing — Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii ... 3.Lucretia Titirca — Urgente medico chirurgicale —

Documents
 · 3) Tehnici de evaluare 'i îngrijire acordate de asistentii medicali — Ghid de nursing, autor Lucretia Titircä, vol Il 4) Ingrijiri speciale acordate pacienti/or de cãtre

 · 3) Tehnici de evaluare 'i îngrijire acordate de asistentii medicali — Ghid de nursing, autor Lucretia Titircä, vol Il 4) Ingrijiri speciale acordate pacienti/or de cãtre

Documents
 · Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — ghid de nursing — Lucretia Titirca — editura Viata Medicala Romaneasca; Ghid de nursing cu

 · Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — ghid de nursing — Lucretia Titirca — editura Viata Medicala Romaneasca; Ghid de nursing cu

Documents
 · Lucretia Titirca —Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali —Editura Viata medicala Romaneasca ;

 · Lucretia Titirca —Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali —Editura Viata medicala Romaneasca ;

Documents
Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali - Ghid de Nursing - Vol 2 - Lucretia Titirca

Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali - Ghid de Nursing - Vol 2 - Lucretia Titirca

Documents
 · Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Lucretia Titirca 2. Nursing in pediatrie, puericultura si neonatologie, Tamara Marcovici

 · Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Lucretia Titirca 2. Nursing in pediatrie, puericultura si neonatologie, Tamara Marcovici

Documents
[Www.fisierulmeu.ro] Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii

[Www.fisierulmeu.ro] Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii

Documents
Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali Ghid de Nursing Vol 2 Lucretia Titirca

Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali Ghid de Nursing Vol 2 Lucretia Titirca

Documents
sjuneamt.ro · 1 .urgente medico-chirurgicale-lucretia titirica- editia 1989 2.manual de ingrijiri speciale acordate pacientilorde asistentii medicali - lucretia titirica-editia 1998

sjuneamt.ro · 1 .urgente medico-chirurgicale-lucretia titirica- editia 1989 2.manual de ingrijiri speciale acordate pacientilorde asistentii medicali - lucretia titirica-editia 1998

Documents
155686254 Www Fisierulmeu Ro Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii

155686254 Www Fisierulmeu Ro Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii

Documents
titirca Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii

titirca Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii

Documents
 · -Lucretia Titirca —Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali —Editura Viata medicala Romaneasca ; -Corneliu Borundel —Medicina interna pentru

 · -Lucretia Titirca —Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali —Editura Viata medicala Romaneasca ; -Corneliu Borundel —Medicina interna pentru

Documents
Lucretia Titirca - Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii Medicali

Lucretia Titirca - Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii Medicali

Documents
INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE CATRE ASISTENTII MEDICALI.doc

INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE CATRE ASISTENTII MEDICALI.doc

Documents
spitaluldebolicronicecimpeni.ro · 3.Nursing — Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — sub redactia Lucretia Titirca , Editura Viata Medicala Romaneasca

spitaluldebolicronicecimpeni.ro · 3.Nursing — Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — sub redactia Lucretia Titirca , Editura Viata Medicala Romaneasca

Documents
-Lucretia Titirca —Urgente medico-chirurgicale —Sinteze Edit Medicala Bucuresti 2001 Lucretia Titirca —Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

-Lucretia Titirca —Urgente medico-chirurgicale —Sinteze Edit Medicala Bucuresti 2001 Lucretia Titirca —Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

Documents
filantropia.ro · 7. Lucretia Titirica- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura VIATA MEDICALA ROMANEASCA,2008 Ingrijirea pacientilor cu afectiuni

filantropia.ro · 7. Lucretia Titirica- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura VIATA MEDICALA ROMANEASCA,2008 Ingrijirea pacientilor cu afectiuni

Documents
anunt + bibliografie - ASISTENT MEDICAL CPU09 · Urgente medico-chirurgicale — Lucretia Titirca 2. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — Lucretia

anunt + bibliografie - ASISTENT MEDICAL CPU09 · Urgente medico-chirurgicale — Lucretia Titirca 2. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — Lucretia

Documents
 · (D) Lucretia Titirca: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2006. (E) Luminita Beldean: Ingrijirea

 · (D) Lucretia Titirca: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2006. (E) Luminita Beldean: Ingrijirea

Documents
 · Ingrijiri speciale acordate pacientilor de cätre asistentii medicali — Manual pentru colegiile ìcolile postliceale sanitare Sub redactia Lucretia Titircä, Editura Viata Medicalä

 · Ingrijiri speciale acordate pacientilor de cätre asistentii medicali — Manual pentru colegiile ìcolile postliceale sanitare Sub redactia Lucretia Titircä, Editura Viata Medicalä

Documents
Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali Ghid de Nursing Vol 2 Lucretia Titirca 78429436

Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali Ghid de Nursing Vol 2 Lucretia Titirca 78429436

Documents
 · I. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — Ghid de nursing — Lucretia Titirca 2.Ghid de nursing — cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare

 · I. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali — Ghid de nursing — Lucretia Titirca 2.Ghid de nursing — cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare

Documents
 · Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare. Lucretia Titirca, Editura VIATA MEDICALA ROMANEASCA,

 · Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare. Lucretia Titirca, Editura VIATA MEDICALA ROMANEASCA,

Documents
sjuneamt.rosjuneamt.ro/wp-content/uploads/2012/10/AnuntConcursAs20121107.pdfTehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - Lucretia Titirca Manual de ingrijiri

sjuneamt.rosjuneamt.ro/wp-content/uploads/2012/10/AnuntConcursAs20121107.pdfTehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - Lucretia Titirca Manual de ingrijiri

Documents
Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii Medicali

Ingrijiri Speciale Acordate Pacientilor de Catre Asistentii Medicali

Documents
78429436 Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali Ghid de Nursing Vol 2 Lucretia Titirca

78429436 Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali Ghid de Nursing Vol 2 Lucretia Titirca

Documents
· PDF fileProceduri de nursing — Lucretia Titircä, vol.l Il, Editura medicalä, Bucure$i, 2007; Ingrijiri speciale acordate pacienfilor de asistentii medicali — Lucretia

· PDF fileProceduri de nursing — Lucretia Titircä, vol.l Il, Editura medicalä, Bucure$i, 2007; Ingrijiri speciale acordate pacienfilor de asistentii medicali — Lucretia

Documents