TEHNICI DE INTERACȚIUNE JUDICIARĂ

POTENȚIAL DE UTILIZARE ÎN CAUZELE ÎN CARE SUNT INCIDENTE DREPTURILE

FUNDAMENTALE București, 17-18 iunie 2014

jud. Daniela Iancu jud. Laura Ivanovici

PROIECTUL EUROPEAN DE COOPERARE JUDICIARĂ ÎN MATERIA DREPTURILOR

FUNDAMENTALE

PERSPECTIVA NAŢIONALĂ

ELEMENTELE PROIECTULUI

1)3 workshop-uri și o conferință finală organizate la sediul E.U.I. Florenţa;

2)3 drepturi fundamentale:

-dreptul la nediscriminare;

-dreptul la un proces echitabil;

-libertatea de exprimare;

3)Diseminarea proiectului la nivel naţional

România – eveniment 10-11 aprilie 2014;

- eveniment 9-10 mai 2014.

Colaborare între experţii şi punctele de contact din ţările partenere/participante şi experţii E.U.I.:

a)punctele de contact/experţii naţionali : colectarea de jurisprudenţă relevantă selectată

după anumite criterii: -implicarea unor surse supranaţionale

(legislaţie U.E/C.E.D.O.); -adresare întrebare preliminară C.J.U.E; -soluţii diferite date de instanţele naţionale

aceleaşi probleme de drept; – interpretare diferită instanţe de fond –

instanţe de control judiciar; activităţi în cadrul workshops şi a evenimentelor

naţionale;

b)Experţii E.U.I.

Redactarea a 3 manuale pentru fiecare workshop şi a manualului final;

Activităţi de organizare şi training în cadrul evenimentelor din Florenţa;

Participare la evenimentele naţionale.

EVENIMENTUL DIN ROMÂNIA

10-11 aprilie 2014

Parte teoretică;

Ateliere de lucru;

EVENIMENTUL DIN ROMÂNIA

09-10 mai 2014

Prezentarea proiectului;

Activități viitoare;

PREMISELE PROIECTULUI

Dificultăţile intervenite în soluţionarea unor cauze în care sunt implicate legislaţia naţională şi una sau mai multe surse supranaţionale:

a)identificarea situaţiilor de aplicare/neaplicare a legislaţiei U.E. sau C.E.D.O.;

b)identificarea surselor naționale sau supranaţionale aplicabile în cazul unor interpretări diferite ale C.E.D.O./C.J.U.E.

CAUZA AGAFIŢEI (ilustrarea pct. a)

SITUAŢIA DE FAPT

Reclamanții (magistrați) au sesizat Tribunalul Bacău cu o acțiune formulatăîn contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești şi Curtea de Apel Bacău, în vederea obținerii reparării prejudiciului pe care apreciază că l-au suferit ca urmare a tratamentului discriminatoriu care li s-ar fi aplicat în materie de remunerare, în considerarea statutului de care beneficiază, sub acest aspect, procurorii din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T.

1)Instanţa de fond face aplicarea legislaţiei naţionale în materia dreptului la nediscriminare şi admite acţiunea reclamanţilor;

2)Instanţa de recurs adresează C.J.U.E. o întrebare preliminară cu privire la interpretarea articolul 15 din Directiva [2000/43] și articolul 17 din Directiva [2000/78];

3)C.J.U.E. respinge ca inadmisibilă cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare - articolul 15 din Directiva [2000/43] și articolul 17 din Directiva [2000/78] în mod vădit nu sunt aplicabile discriminărilor salariale întemeiate pe categoria socio-profesională sau pe locul de muncă. Principiul egalității de tratament pe care îl consacră aceste directive se aplică în funcție de motivele enumerate în mod exhaustiv în articolul 1 din acestea.

ILUSTRAREA pct. B

EXISTENȚA UNOR INTERPRETĂRI DIFERITE PRIN DECIZIILE OBLIGATORII

ALE INSTANȚELOR NAȚIONALE

Incriminarea și dezincriminarea insultei și calomniei

1. 1989-2006 – Codul penal prevedea ca infracțiuni insulta și calomnia;

2. 2006 – dezincriminare prin Legea nr.278/2006;

3. ecizia nr.62/2007 (obligatorie) – CCR declară neconstituționale dispozițiile din Legea nr.278/2006 care dezincriminează insulta și calomnia;

4. Parlamentul nu adoptă o lege nouă care să înlocuiască prevederile Legii nr. 278/2006 declarate neconstituționale, în termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție;

5.După decizia CCR s-au format în jurisprudență două opinii diferite:

a.prevederile Codului penal care incriminau insulta și calomnia sunt încă în vigoare;

b.prevederile Codului penal care incriminau insulta și calomnia nu sunt în vigoare;

6.Decizia ÎCCJ în recurs în interesul legii nr. 8/2010 –obligatorie – prevederile Codului penal care reglementează ca infracțiuni insulta și calomnia nu sunt în vigoare;

7.Decizia CCR nr.206/2013 (obligatorie) – este declarată neconstituțională decizia ICCJ anterior menționată;

8.Noul Cod penal nu mai incriminează insulta și calomnia.

A R G U M E N T E

1.CCR - dreptul la liberă exprimare nu este un drept absolut, iar prin dezincriminarea insultei și calomniei, reputația, demnitatea și onoarea persoanelor nu ar putea beneficia de o protecție juridică reală și efectivă în raport cu libertatea de exprimare;

2.ÎCCJ – Art. 7, par. 1 din Convenție și jurispruența CEDO în materia dreptului la un proces echitabil referitoare la cerințele de predictibilitate pe care trebuie să le îndeplinească legea internă.

Interpretare diferită

drepturile omului

DECIZIE C.C.R DECIZIE Î.C.C.J.

obligatorie obligatorie

Judecător național

alegere diferită

JURISPRUDENŢĂ NEUNITARĂ

ILUSTRAREA pct. B

EXISTENȚA UNOR INTERPRETĂRI DIFERITE PRIN DECIZIILE OBLIGATORII

ALE INSTANȚELOR SUPRANAȚIONALE

CAUZA RADU (ilustrarea pct.b)

SITUAŢIA DE FAPT

Curtea de Apel Constanța a fost sesizată cu mai multe cereri formulate de autoritățile judiciare germane, referitoare la predarea domnului Radu, persoană căutată în temeiul a patru mandate europene de arestare emise în vederea efectuării urmăririi penale de către mai multe parchete gemane.

Domnul Radu s-a opus predării.

INSTRUMENTE UTILIZATE DE DOMNUL RADU PENTRU A SE OPUNE EXECUTĂRII M.E.A.

Prima opțiune – apel la instrumentele naționale:

Domnul Radu a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor care implementează M.E.A.

Excepția a fost respinsă prin decizia nr.. nr.1290/14.10.2010 a C.C.R.

Opțiune 2 – apel la intrumentele internaționale

Curtea de Apel Constanţa a formulat o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare.

Întrebarea esenţială: dacă o încălcare a drepturilor fundamentale (n.r. art.5 şi art.6 din C.E.D.O) poate constitui un motiv de refuz de punere în executare a unui M.E.A.?

Răspunsul Curţii:Decizia-cadru 2002/584 trebuie interpretată în sensul că autoritățile judiciare de executare nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare emis în scopul efectuării urmăririi penale pentru motivul că persoana căutată nu a fost audiată în statul membru emitent, anterior emiterii acestui mandat de arestare .

După hotărârea C.J.U.E., Curtea de Apel Constanţa respinge solicitarea autorităţilor germane de predare a persoanei solicitate – întemeierea soluţiei pe C.E.D.O. – testul de proporţionalitate;

Î.C.C.J. casează sentinţa Curţii de Apel şi dispune executarea mandatelor – interpretare diferită a proporţionalităţii.

PUNCTUL DE VEDERE AL C.C.R.

Deciziile nr.1290/14.10.2010, nr.1193/24.09.2009 și nr.731/28.10.2009:

1.contestarea validității unei decizii a unei instanțe dintr-un stat membru U.E. se face în statul care a pronunțat hotărârea, unde persoana solicitată beneficiază de toate garanțiile procesuale;

2. analizarea de către autoritatea judiciară română a motivelor care au stat la baza punerii sub urmărire sau condamnării persoanei solicitate de către autoritatea judiciară străină, este de natură să determine încălcarea principiului recunoașterii reciproce;

3.arestarea persoanei în baza unui MEA este o măsură provizorie compatibilă cu dispozițiile constituționale și satisface cerințele dreptului la un proces echitabil .

OPINIA AVOCATULUI GENERAL

1.drepturile reglementate în Cartă fac parte din legislația primară EU;

2.arestarea și predarea persoanei solicitate în baza unui M.E.A., în special în scopul urmăririi penale, reprezintă o ingerință în dreptul la libertate, așa cum este reglementat de art.5 CEDO și art.6 din Cartă și din acest motiv nu trebuie să fie arbitrare;

3.autoritatea judiciară solicitată poate refuza executarea unui M.E.A. când se demonstrează că drepturile persoanei solicitate au fost încălcate sau vor fi încălcate, iar încălcarea este atât de gravă încât este de natură a pune în discuție echitatea procedurii.

JURISPRUDENȚA C.E.D.O.

Cu privire la aplicarea art.3 , art.5 and art.6 C.E.D.O, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că o încălcare a Convenției poate justifica refuzul de implementare a unui ordin de extrădare, în circumstanțe excepționale (Soering v. UK, Garabayev v. Russia, Chahal v. UK, Ismoilov v. Russia, A and Others v. UK).

DECIZII RELEVANTE C.J.U.E.

Înainte e intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, C.J.UE. a statuat că:

1.drepturile fundamentale sunt incluse în principiile generale ale dreptului comunitar și sunt protejate de Curte (case C-26/69 Stauder v. Stadt Ulm);

2.măsurile incompatibile cu respectul drepturilor omului nu sunt acceptate în C.E. (joined cases C-402/05 P and C-415/05 Kadi and Al Barakaat);

3.dreptul la un proces echitabil reglementat în art. 6(1) CEDO este un principiu general al dreptului comunitar (case C-385/2007 Der Grune Punkt v. Comission);

După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, C.J.U.E. a statuat, într-o materie similară, aceea a azilului și libertății de circulație a persoanelor dintr-un stat membru în altul că:

“Sistemul de azil UE nu poate opera pe baza prezumției concluzive că toate statele membre U.E. respectă drepturile fundamentale ale Uniunii”. (Cauzele reunite C-411/10 and C-493/10 N.S. v. Secretary of State for the Home Department);

jjjjjjjjjjjjj DECIZIE C.J.U.E. JURISPRUDENŢA C.E.D.O. Interpretare diferită drepturile

omului

Judecător național

Alegere diferită

JURISPRUDENŢĂ NEUNITARĂ

obligatorie obligatorie

DECIZII C.C.R.

DECIZII Î.C.C.J.

DECIZII C.J.U.E.

DECIZII C.E.D.O.

Judecător național

Ce ar trebui să aleg?

Interpretare diferită

drepturile omului

obligatorii obligatorii

NOUTATEA PROIECTULUI

a)Modalitatea de abordare

-prezentarea tehnicilor de dialog judiciar cu trimitere la jurisprudenţa C.E.D.O./C.J.U.E. şi la cazuri relevante din jurisprudenţa colectată, comparând cazurile similare din ţările implicate;

b)Utilitatea practică

- o bază de date (http://www.eui.eu/Projects/CentreForJudicialCooperation/Projects/EuropeanJudicialCooperationinFR/Database.aspx );

- un forum de discuţii;

- ghid pentru utilizarea tehnicilor de dialog judiciar în cauzele cu aspecte din materia drepturilor fundamentale.

GHIDUL DE UTILIZARE A TEHNICILOR 1) identificarea surselor supranaționale de

protecție a drepturilor fundamentale aplicabile în cauza pendinte;

2) determinarea domeniului normei de aplicare, sensului și nivelului de protecție a drepturilor fundamentale implicate, ținând cont de jurisprudența a cel puțin unei instanțe supranaționale relevante (C.J.U.E./C.E.D.O.);

3) asigurarea aplicării efective a normei supranaționale relevante, ceea ce ar putea necesita soluționarea conflictelor dintre regulile europene și legislația națională;

4) punerea în balanţă a diferitelor drepturi fundamentale și /sau interese generale ;

SCHEMA LOGICĂ

Există surse supranaţionale care s-ar putea aplica situaţiei respective ?

NU Cauza pendinte cade sub incidenţa dreptului naţional.

DA situaţii:

A. Intră cauza sub incidenţa dreptului Uniunii Europene ? (Scenariul 1, p.11-19).

Da, dar numai dacă :

-există o prevedere a legislaţiei U.E. (primară sau secundară) alta decât Carta, aplicabilă în speţă – situaţiile în care Carta este aplicabilă în corelaţie cu alte norme U.E.(caseta albastră, p.5);

Nu, dacă nu există vreo legătură cu dreptul UE – trebuie verificat dacă nu intră sub incidenţa C.E.D.O.

Dacă se aplică dreptul UE, este norma naţională aplicabilă compatibilă cu obligaţiile ce decurg din dreptul U.E? (criterii de apreciere la p.7)

Da judecătorul poate aplica dreptul naţional;

NECLAR pentru că:

-interpretarea dispoziţiei dreptului UE este neclară – întrebare preliminară;

-dispoziţia naţională este susceptibilă de interpretări diferite – interpretare conformă;

- măsura internă restrânge un drept fundamental garantat de Cartă -

-testul de proporţionalitate;

-metoda comparativă;

– întrebare preliminară;

NUEste direct aplicabilă norma U.E. ?

DA judecătorul trebuie aplice dreptul UE şi să excludă de la aplicare norma naţională (în cazul conflictului cu o directivă înlăturarea de la aplicare este posibilă numai dacă cererea este îndreptată împotriva unei autorităţi publice);

NU în temeiul legislaţiei UE s-a putea intenta o acţiune în despăgubiri împotriva statului membru pentru încălcarea dreptului U.E.

B. Este măsura naţională în conformitate cu C.E.D.O şi din perspectiva jurisprudenţei Curţii Drepturilor Omului? (Scenariul 2, p.19-21).

Da judecătorul naţional o poate aplica;

NECLAR pentru că:

-dispoziţia internă restrânge un drept fundamental prevăzut de CEDO – testul proporţionalităţii sau marja de apreciere;

-dispoziţia internă este susceptibilă de sensuri diferite – cooperare pe verticală;

NU Norma naţională poate fi exclusă de la aplicare;

MULŢUMESC PENTRU

ATENŢIE