8/2/2019 Tehnium I 06 1996

1/24

REVISTA TUNARA PENTRU CONSTRUCTORII AMATORICOMANDL DE STAT Bedaetor set ILIE MIHftESCUSI.'I\4AR

Utilizarea casetelor audio 2Calitatea benzilor video 3Montaie pe modulein miniaiuriVollmetru eleclronicReglareaemitiitoarelor SSBTubul electronic 813Deconectarea automatiCuadrilonieDispozitiv etectronicde conrutare 9i proteclie l0

456789

Manuela 2Motoare rebeleRedac.automat

12.1314t5

Termostatpentru clocitoare 16Sesizor 19Automat pentru lumini 19f ndicator de iensiune 20Etaj final 21Gircuite integrateechivalente 2lAplicatie ROB 796 22Dialog cu cititorii 23

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

2/24

UTITIZAREA CASETELOR AUDIOLa introducerea casetei rola oresoare nu esteoozitionat decat duoa actionarea butonului START,banda derulAndu-sb oe iola receotoare. Alte douarole de ohidai mentin banda in locLl exact de redaresau imoiimar'e. .Pentru inreoistrarile monofonice dis-tanta iritre oistele late de 1 ,5 mm este de 0,8 mm.S'e poate observa in f igura 3 mode^lul pa.rliimecanrce pentru antrenarea casetelor rn pozlllacitire-inregistrare; forla de antrenare este transmisa

Fereastra NUCLEUDE PLASTIC

DisDunerea unei casete

!\ ezvoltarea si diversificarea productiei deI I casete constituie o data importanta in'istoriat inreoistrarilor maonetice. De aceea. de multeori este indisoensabila dunoasterea difentelor carac-teristici ale casetelor si minica'setelor, de a cunoastefolosirea lor in cele mai bune conditii, de a le remediadefectiunile. si, in..sfArgit, de a alege pe cele maiDotflVrte oenlru o ul rzare sau alla.' Princioiul casetei este deosebit de simplu si aceas-ta i-a conferit succesul si avantaiele. Minica6etele cu4 sau 8 oiste deruleaza'pe o sinoura bobina o bandafara sfafsit. ele neoutAnd oferi a-scultatorului o deru-lare raoida intr-un sens sau altul, ceea ce reprezintaun imobrtant handicap.Caseta. sore deosbbire de minicasete sau cartus(fio.2), cbngtituie un sistem cu doua bobine (fig. 1).OTanta oe marqinea carcasei permite contactul cucaDetele de redare si inreqistrare. Avantalul benziifea sfarsit consta intio vite-za mai mare de defilare abenzii. c'eea ce oermite in principiu o reproduceremai bdnd a sunetelor inalte. Casetbfonul obisnuit areastazi o curba de raspuns satisfacatoare sub 50 Hz9i peste 12 000 H2. Avantajele casPtei quntnumeroase: banda se ooate derula raplo In amoelesensuri. Casetele sunt p.revazqte atatpentru inregis-trare. cat si Dentru redare. Henlru Inreglslrare 9lredar'e in sierbofonie se folosesc cele doua piste depe aceeagi parte a.be-qzi! jar lungimile.sunt conce-

TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

3/24

CALITATEA BENZILOR VIDEOmicronil32.8 microni/ 2,6 microni. Viteza de transport a benzii2,34 cmls, 1 97 cm/s, $i a44 crn/s. Vileza relaliv-a inte34 cmls, 1 ,97 cm/s, si 2,44 crn/s. Viteza relativa intrecaoetele rotalive si banda 4,85 rn/s; 5,33 n/s 9i 5,08 nvs.Rrjzolutia circa 250 Iinii la toate trei sistemele; iar raFDrtulr-izolutia circa 250 Iinii la toate trei sistemele; iar raportulintre seinnal si zqomot atat video cat si la audio, circa 40 dB.De remarch faotul ca la standardul Betaformat, viteza efixa si exista casete cu conlinut si qrosime diferitr de banda,oentiu durate diferite de prmramJimita actuda fiind de treibre oentru o casetd loloiibiE numai intr-un sens. Sistemulre oentru o caseta folo6ibila numai intr-un sens. SistemulVR 2000 toloseste sistemul de imprimare cu dubE pista, caIa maonetofoan'e durata casetelor functie de canttatea 9iorosimiea benzii, f ind intre 120 minute $i 0 minute (8 ore),Evident cu retumarea Dozitiej casetei dupa una pana h patruore de rulai. Sistemul VHS, folosibil pe toaE letmea benzii,numai intr- n sinour sens, are posibilitate de imprimare 9iredare pe md milte viteze. Ced de 2,34 cnr/s, e denumiteSP - sandard DIav: dar viteza LP. - lonq day - 9i EP - extraP - sandard day; dar viteza LP. - long play - 9i EP - extraolav. permit durate duble si quadruple de program; oarbce-asla nu e in folosul calitatli imaginii 9i maj ales a sunetu-lui. care la viteze loarle m|cl de rulare a oenzl e puemlcdetefiorat. De aceea, unele videocasetofoane de construclerecenta, video I denumite HI-F|, imprime 9i sunetul. cucapete rotalive, montate pe acela$i tambur cu capete voeo'obtinandu-se imprimari dudio inf-adevar remarcabile, ch|arla iriteze foarte ieduse. Si cum maj ales la proqramele cua Viteze foarte ieduse. $i cum maj ales la programele.cumuzica usoara se pune ma mult ac@nt pe sunet, o lmaglnealcatuita din pete violent golorate 9i pdm danuri, acopera orezolutie cani discdabila. Jn ceea ce priveqte prezenta capu-lui fix'standard de imprimare 9i redare audio, acestabineinteles citeste Dista laterah sonore de pe bande, dacase doieste o redaie mai sbba calitativ sau unica in cazulbenzilor'preimprimate, care nu au traseu de sqne! pelwcapete rotative 9i care sunt imprimate pe.stanoar 5H,acaeDtabil md ales la Mzionajea unor lllme vecn.

(Va uma);; |a il"i;; l;;t;;i ;i td -aiuoi,itir-idtj,isranulu i Votintut si cabestanul se invartesc incd, dar rola;;rii? ; ;ir-'';;carJ a-ciionia2i, de asemenea-, 9i presoare este indepartala de cabestan, astfel ceiaocirtut ieceritoi de bdnda. Bahda trece prin fata banda se poate deplasa liber de la dreapta la stanga'capului de lebtura-inregistrare in.condilii obhnuite Rotila de rebobinaj se invane$te in directia indicatesub actiunea cabestanului 9i a rolei presoare. Platoul in fidura 3b Si banda se ruleaza pe rola debitoare abobinei receptoare ruleaza banda la le9lrea oe Pe "aqircicabestan..Aibi un ambreiaj permife rularea normala ';-::;"enare rapida inainte poate fi. prevazyutaiiih--m ciiliii'ci re a viiezei'u'nif orme de antrenare' .,;#;ll-." ciupirea rotei presoare sr a arboretuitiii!" flE33ii:"T,:"9133,19%p.?"'?E'!Li?,?"'l? EIiJ,tli,i,li,-oiilriiia'ii-r,anl-si marind.'presiuneai"6"6i'i!'""lti.ii'i'i; ;f;fii i;"ri;,i'i;5"b:'r'fi;le 3lgl."ij{Y.i-PP.lgg"tlo';i,.:?::F:"1,9::.g",i1l3iebbin;re, e,m Se ObServd in figurta 3b,.lamela amgrelalUlul pe receplor. vauesrarrur urrr urvctPtddeoarteaza cureaua de "nrr"nu'rd''oE Xrii"bl;ioil]ir'i produce'atunbi fota de antrenare 9i ruleazi rapidbobinei receptoare 9i o aplica la bobina debltoare. Danoa'

teristicile

Ax receptor

Rebobinaj

@ Patine presoare departatade cabestanPatina presoaredepartatade cabestan

TEHNIUMnT.6/1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

4/24

imensiunea modulului ales ca dimensiunerezo-nabild standard este de latime 35 mm -ca a filmului fotografic - $i lungime 50 mm,cadru suficient pentru plasarea unor blocurifunctionale, realizate cu piese discrete sau circuiteintegrate. Materialul poate fi pertinax, fibri, steclotex-tolit, placat cu folie de cupru pe o singure parte mate-rlal lipic ,,pentru cablaj imprimat". ln lipsa se poateutiliza material izolant neplacat, pentru realizariexperimentale, fara pretentii, de pilde portiuni dinfoste cablaje mai mari, jupuite de stratul de cupru,carton electrotehnic, pre$pan mate-rial plastic subtiretransparent sau nu, bucati de discuri microdjstruse.Cablajul in aceste cazuri se va face prin bucelele desarma cositorita, care vor inlocui traseele imprimatein folie de cupru, cu rezultate egale.Pentru a da un aspect de produs profesional, pen-lru realizarea traseelor, s-a ales metoda gravuriimanuale, in locul metodei de desenare cu lac rezis-tent la acizi gi corodare chimica. La o produclie deserie, lucrul prin desenare sau impresionare fotogra-fica, urmata de atac chimic 9i apoi decontaminare, arfi justificat, in schimb amatorilor poate aduce foartemulte incidente 9i accidente nedorite, pierdere detimp si bani. Pentru moduluri unicat realizabile decatre amatori, chiar lipsiti de experienla - care vineprin lucru sustinut - metoda gravurii manuale e foarleiapidS, siguri, de o simplilate extrema, deosebit deiettine si daca se lucreaza cu atentie - care cre$leprin practice - nu se poate deosebi prin aspect de uncablai realizat industrial. Ca scula pentru gravura sefolos6ste o minidalte confeclionate dintr-o gurubelnitacu mAner gros, eventual scunata ca sa fie bine tinutain podul palmei, cu partea metalica ghidala de dege-tul aratator. VArful minidaltei va fi pilita ca o lingurita'latime la varf de 1... 2 mm. Pe traseul desenat in pre-alabil cu un creion moale pe suprafata de cupru'unde s-au marcat cu un punctator locurlle de perforatsi au fost gi perforate cu un spiral de 1 mm diametruminidalta va fi actionate prin rasucire alternativa indreapta 9i stAnga pe traseu, scula tinandu-se tncli-

nate cu circa 45 fate de linia de trasat. Dupa primatrecere se observa ca traseul gravat e dantelat. Setrece incd o data minidalta prin traseu, tinandu-seperpenQicular, pentru rectificare, foarte ugor deoblinut. In timpul lucrului, nu se va apesa prea tareca fibra sa fie sdpata in profunzime, trebuie doar sefie indepartate portiuni din stratul de cupru. Sa nu setine mana stanga in tala daltei, exista riscul raniriiprin lunecarea daltei pe suprafata metalizdrii.Folosirea unei bucAti de scAndura,.cu o stinghlulafixata pentru blocarea modulului de lucrat usureazelucru. Giurirea se poate face pe aceeagi scandura,intoarse pe cealaltd fata. Spkalul se va line in poziliestrict verticala gi nu se va impinge in mod exagerat,risc de rupere. Pentru evitarea accidentelor grave, nuse va tine lucrul de efectuat pe genunchi sau inmdni neglijent, nu se va asculta muzica ,,treznita"hipnotica, care distrage atentia, obosegte, dandnagtere la erori, accidente, pierdere de timp 9i bani,senzatia de nereusita, de lehamite, e nevoie-deatenlie concentrata ln tot ce se face, nu de lucrutacut aiurea, pentru aflare in treaba. E bine, conformunui dicton milinar, ,,atunci cand se lucreaza, sa seasculte lini$tea". Deci, pe scurt. Determinarea de aconstrui ceva. Alegerea montajului de concretizat.Strangerea pieselor necesare. Trasarea desenata acablajulul pe o plecula - foarte posibil in formatmodul miniatura. Punctarea locului perforaliilor.Perforarea. inceputul gravarii. Finisarea gravarii.glefuirea intregii placute gravate cu gmirghel finAcoperirea intregii placule cu solutie groasa de colo-foniu (sacAz) in spirt. ln acest fel se acopere defi-cienlele gravurii; iar acoperirea cu un traseu foartesubtire de cositor, da aspect piofesional placii mon-tate. Urmeaza fixarea pieselor, curatate la terminalecu un culitag de oxidul superficial, 9i lipirea lor cu unletcon, folosind aliai de lipit 9i solulie de colofoniu inspirt. Folosirea altui decapant duce la insucces ime-diat sau in viitorul apropiat. Indepertarea excesuluide decapant uscat, se face cu aiutorul unei gurubel-nite. Lipirea se poate face in doua etape, prlmaetaoa Dentru fixare solidi, a doua, revenire pentruadiugire de cositor acolo unde e insuficient, sauelimiriarea surplusului. in acest fel, se pot realiza atatmontaie simple, cat 9i montaje foarte complexe, decalculator sau televizor, prin asocierea de modulesimDle intr-un complex. Nu numai formatul degS i SO mm poate fi abordat pentru constructii sim-ple, se pot face 9i placule duble sau reduse la formatjumitate sau sfert, pe care se pot plasa piese putine'necesare unor adaptoare sau cuploare. Se poateaborda si tehnica actuala denumita SMD (,,surfacemnounted device") dupa ce amatorii capata cevaexoerienta in lucrul cu module de format mai mare'Siitemul'SMD ulilizeaze piese electronice subminia-turizate, fara capete terminale, fera sarme de conexi-une. Cum se arate in dreapta figurii, piesele de careTEHNIUM nr.6/ 1996

minidaM

II33t pundabr

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

5/24

VOLTMETRU ELECTRONICllontajul descris servegte efectuerii def mesuratori electrice din cadrul ate-Itl lierelor gcolare, uzine. Se remarceprintr-o bunA precizie gi un consum redus deenergie.Montajul poseda un circuit integrat carecontine doua amplificatoare operationale cuintrare pes-FET 1n aceebgi capsule de tipLF353N sau TL083CN.Este vorba despre un voltmetru electronicpentru tensiune continue Si alternative avandimpedanla de intrare de 11 megaohmi.lmpedanla mare de intrare a montajului permiteutilizarea unui divizor cu rezistenla totala de11 megaohmi. Din potenliometrul liniar p(10 megaohmi) se regleaza zeroul electric almontajului, atunci cand la intrare nu avemaplicate tensiune. Alimentarea montajului sepoate fac cu doue tensiuni duble 2x9V.Aparatul de mesura este cu sensibilitatea de1 mA. Este necesar lnsa, sa se foloseasce uncomutator care se permite conectarea sa lavoltmetru. Etalo narea m iliam Dermetrului se

face cu ajutorul unuicarea tensiunilor, pe

GH.

aparat industrial prin mar-cadran.GHEOEGHI9AN - Catova

aaaaaaaaat..!aaaaaaaaaaaaaaaaaaaD>.. dispune amatorul, intr-un montai pseudo-SMD selrpe_sc direct pe suprafala cablajului gravat, pe folie,rara penoraflt.Se utilizeaza rezistoare miniatura cu caoeteledesfacute, fare sarme, condensatoare ooiiesterscoase din masa plastica de proteclie. Dupa asam_

blare Si testare, totul se acopera cu un lac brotector.Desi un asemenea montai "pseudo S'trlO", nufoloseste piese mult mai miCi briginale care suntasamblate automat, dimensiunile lui comparabile cuTEHNIUM nr. 6/ 1996

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaoaaaaaale.unui timbru pogtal fl fac apreciat de modeli$ti,unde reducerea dimensiunilor 9i greutelii conteaiefoarte mult. Dar amatorii ?ncepatori, nu trebuie sa segrebeasca se subminiaturizeze. Deja, formatul modulprezentat, permite saltul cantitativ $i calitaiiv destulde apreciabil spre noi rcalizari $i noi succese,folosind piese uzuale, noi sau .ecuperate, cu rezul-tate care dau certitudinea mersului inainte.

Garge D. OFRESCU

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

6/24

-

primeasca excitatii $i nu trebuie se radieze. Primaoperatie deci trebuie sa consiste in verificarea com-ponerii acestui modulator 9i, bineinteles, punerea saintr-o funclionare corecta Si pentru aceasta se vaface montajul din figura 1 .Un semnal sinusoidal provenrt de la generatorul AFeste aplicat la intrarea de modulatie a emitAtorului,iesirea modulatorului se aplica la intrarea osciloscop-ului.Oscilogramele posibile a aparea pe ecran sunt ilus-trate in fioura 2.Astfel,-in figura 2A curbele arata o funclionareincorecta, modulatorul este dezechilibrat si, in acestcaz, emitatorul emite o unda moduiata in amplitudine(grad de modulatie aproximativ 0,5). 9i semnalul dinfioura 28 arata ca se emite un semnal modulat inairplitudine, dar cu o profunzime mai mare a modu-latiei (m=1) qi deci modulatorul lucreaza tot incorect.Abia in fioura 2C outem constata o ameliorare amodulator-ului. iar eichilibrarea definitiva este atuncicand curba vizualizatd se prezinta ca in figura 2D.Aceasta situatie ne asioura de eliminarea totald aundei purtatoare din spectru, singurele existente fiindcele doua benzi laterale, una dintre acestea urmanda fi suprimata de filtru.Dupa reglajul modulatorului, osciloscopul se vaconecla la ieSirea filtrului de banda sau a unui etaj.Pe ecranul osciloscopului vor pirtea aparea deseneca in figura 3. Aparilia pe ecran a doua linii paralele(fio.34) indica anularea completa a unei benzi la-ieiale, emilatorul putand fj utiliiat in trafic.Daca pe ecran semnalul apare ca in dif. 38 sau indif. 3C, inseamna ce a doua banda laterala nu a tosttotal anulate, urAnd a vedea situatia filtrului utilizat.

VERI FICAREA AIIPLIFICATOBU LUILII{IARLa ie$irea excitatorului, deci dupa filtrul de banda,emitatorul conline un ampljficator liniar. format dinunul sau mai multe etaje. In primul rAnd se impunverificarea valorilor tensiunilor de alimentare 9ipolarlzarc valoarea tensiunii RF de exciiatie, punctulde functionare a etaiului.Aceste conditii de functionare trebuie sa fie strictconforme cu valorile indicate in schema sau in indi-caliile de exploatare a emitatorului.Cum in general etajul final de putere este echipatcu un tub elecvonic, vor trebui respectate cu strictetevalorile tensiunii anodice, ale curentului anodic, aletensiunii de polarizare. Tensiunile de polarizare nutrebuie sa varieze in perioada modulatorului.Se va line seama Si de f aptul ca u n miliamper-metru nu poate indica valorile de varf ale curentu-lui si deci, atunci cand acest instrument va indica240-260 mA, in realitate aceste valori sunt de 360-370 mA.O alta verificare a etaiului final este neutrodinarea(trecerea directa a semhalului prin condensatoareleparazite, formate de electrozi).cand se constatd o trecere a semnalului de laintrare directe ln antena, se vor regla elementele de ts

REGLAREA EMITATOARELOR SSBaca visul multor radioamatori este obtinereaunui transceiver industrial bine reglat 9i inspecial asamblat mecanic (eliberat de junglafirelor de pe masa), de multe ori visul rimAne vis sicu el nu se Dot face OSO-uri. Nu ne rdmine decat sa.ne multumim cu realizdrile propriului laborator, undeun receptor sau un emitator poate fi realizat chiar inconditii de utilare modesta si cu Diese oblinute de laradioilub (de calitate si cAnd exidta sau cAnd afla caexista) sau de la colegii de breasle (ce le trece print-re degete).Orice Ham care se respecta, cum a prlmitautorizalia, i$i dore$te un receptor cu multe clapedestinat Dx-ului, o clapa pentru ZL; o clapa pentruLU; o clapd pentru JA; o clapa pentru VE etc. (YOfiind exclus). numai ca astfel de claviaturi nu auapdrut ince gi pana atunci urmeaza sa ne confec-tjonam o aparatura reala Si palpabila, care sa cores-punda cerintelor gi datelor tehnice din autorizalie. Casa fim intelesi de corespondent, in primul rand, sun-tem oblioati de a utiliza un emitetor bine reqlat maiales atu'n6i cdnd Iegdtura se stabilegte in SSB(banda laterala unica).Datorita aceslor cerinte vom prezenta cateva soluliitehnice de reglare a emilatoarelor SSB, venind astfel insp-rijinul (speram) al multor radioamatori constructori.In orice caz, prezenta unor anumite aparate demasura este absolut obligatorie, lipsa unuia dintre eleexcluzAnd operalia respectiva: un osciloscop. unoenerator AF si un voltmetru electronic, plusdunoagterea perfecta a montajului ce urmeazd a firegral.

VERIFICAREA TODULATORULUI=a"tg3nATSe stie ca elementul esential al unui emilator sauexcitaior SSB este modulatoiul echilibrat cu rol de aexcita etaiul tinal de putere in functie de modulatie.in abseirta moduldliei, etajul final RF nu trebuie sa

-o\/@-go - dlt+(@J". Gffi\ -.-e+. Ampli.-L

echilibralGeneralor I Osciloscop

@ --G- --6--TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

7/24

oaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaats circuit soecial monlate pentru remedierea acesteistari.Se va verifica apoi amplitudinea semnalului RF:aplicat de la exciiator la intrarea am plificatoruluiliniar. Aceasta amplitudine se stabilegte cu un volt-metru electronic sau cu un osciloscop.VERIFICAREA GLOBALA

O metode des folosite 9i rapide toto-data este asa-numita ,, dubleton", insensul cA se folosesc penlru modu-larea emitatorului doua semnale dejoas5 frecvenla (simulatoare) conformfiourii 4.tmitatorul se cupleaza pe o sarcinaartificiale pentru a nu radia 9i o parte aeneroiei de pe sarcina cu o bucla 9i oaplidam uhui circuit acordat Pefrbcventa de lucru a emilatorului.Cum tensiunea de la acest circuiteste destul de ridicata ea se aplicadire_ct pe plecile de deviatie verticde aosc oscoDurur.La intrarea de joase frecventa aemitetorului se aolica doua semnalede la doua qener'atoare, de exemplu,un semnal d-e 1000 Hz si altul de 400Hz cu amplitudini riguros egale.Aceste doua semnale vor ProduceTEHNIUM nr.6/ 1996

wI I n tub electronic foarte cunoscut printreI I radioamatori este tetroda de emisie 813.U riino un tub de mare putere, filamentul estefacut dun tungsten toriat, datorite soliditalii pe caretrebuie s-o orezinte bombardamentul ionic. Grilelesunt din molibden pur, pentru ugurinta cu care acestmaterial disipeaza caldura, cu toate ca acest materiale ceva mai scump ca pret. Anodul e din nichelacoperit cu un strat de zirconiu. Aceste materialeprezinta avantajul de a fi ugor degazificate in timpulconstructiei tubului. In afare de aceasta zirconiulposede avantajul remarcabll de a absorbi gazelereziduale care se degaje inca in timpul functioniriitubului, cAnd acesta tunctioneaze la maximum de

TUBUT EIECTROI{IC 813putere. Limitatorul fascicolului de electroni e fecul dinnichel pur gi prezinta o suprafale puternic extinse,pentru a disipa Si dispersa cildura prin iradiere.Suportii din ceramica $i legeturile cu electrozii suntlarg supradimensionati cum se vede bine in figurd.Getter-ul e plasat in partea inferioari a tubului 9i tolielectrozii din apropiere sunt protejali de eventualetmprogcdri cu particole din componentele getter-ului,cu un ecran suplimentar de nichel. Folosirea sticleidure pentru balonul tubului $i a ceramicii penlrusoclu, confere calitali inegalabile, din punct devedere al rezistentei la uzura. Dealtfel asemeneamateriale sunt folosite si pentru tuburi de putere multmai mare decdt tubul 813. Deci in acest bub se folos-esc maleriale scumpe, fara economie prostinteleasa. De aceea tubul poate functiona cu anodulinrogit, ca din motivul acesta sa aiba loc o reducerea randamentului sau alte inconveniente. Unica reco-'mandare pentru o viata indelungata a tubului, esteaceea de a se mentine tensiunea filamentului in lim-itele stabilite de catre fabricant. in consecinla, tubul813 se lnscrie in categoria tuburulor electronice care9i azi igi pot justifica prezenta in etaje finale 9i deasemenea, poate fi o piesa apreciate in coleclia detuburi a amatorului.

Preluare dupe RADIO RIVISTA 6/91aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaoe ecranul osciloscopului diverse desene, dar alunciband intregul lant este bine reglat, oscilograma vaaoarea ca in fioura 5.'Orice defor are, limitare, multiplicare denota ofunctionare anormala a emitatorului gi impune verifi-carea partilor sale comPonenle.

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

8/24

DECONEGTARE AUTOMATAL.osesorilor de casetofoane care nu auItdeconectare automata la terminareaI benzii magnetice l prezint un montajdeosebit de util.Avantaje: intreruperea alimentarii; evitarea uzuriimecanice precum 9i a curelei; evitarea arderiimotoragului, a tranzistorului de putere din regula-

torul de turalie sau chiar arderea redresorului.Dupe cum se observe din figura 1 , din punctul Aal microcontactului existent ln orice casetofon, sealimenteaza montajul. Elementul de execulie ilreprezinte microcontrolul Mc. La terminarea benziimagnetice, aceasta va fi intinse $i va actionaasupra microcontactului Mc. Acesta, inchizandu-se, va actiona releul d din coloana 1 . Tot in acestmoment el va fi automenlinut prin contactul ND dincoloana 2. Tot prin contactul ND va fi alimentat $iLED R din coloana 3 care va semnaliza ce s-a ter-minat banda Si s-a lntrerupt alimentarea caseto-fonului. Daca dorim ca la deconectare se avem 9isemnal acustic in atara de cel vizual (LED R), inparalel cu LED R qi rezistenta de 180W s-a montatun generator audio cu microcasce sau difuzor. incazul in care se doregte conectarea generatoruluila difuzorul casetofonului (pentru reducereanumirului de componente) se va apela la montajuldin figura 2, carc va deschide contactul ND ali-mentand difuzorul. Se observi ce acesle douecontacte lucreaza ln contratimp, neexist6nd nici unpericol pentru montajul casetofonului.

in momentul in care releul d este anclangat, con-tactul Nl din coloana 5 se va deschide si alimenta-rea casetofonului se va lntrerupe, stingand 9i LEDV, rezultand ca s-a oprit motoragul 9i alimentarea

casetofonului. Montajul va fi repus in funcliune,dupa lntoarcerea casetei gi apdsarea pe clapaPLAY. in figura 3 este prezenlata schema unuimontaj clasic de generator audio cu frecventa injur de 1 kHz (coloana 4).ln figura 4 se prezinte modul de executare a ele-mentului de execulie Mc - principalul element almontajului. Acesta poate fi executat in mai multevariante 9i depinde gi de imaginatia fieciruia.Acesta poate fi amplasat in partea dreapte a capu-lui de redare sau in orice loc mai liber al caseto-fonului (in funclie de tipul casetofonului). Celedoud lamele ale microcontactu lui Mc vor firigidizate pe gasiu cu electropaste, adeziv sau ori-

TEHN|UMnr.6/1996

+

+

'*NIAJas. -'-{-f---rrl ll o''6,Q g--eJ

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

9/24

A,Fi*ilt*#tftill,,'gl**T; cuADRr FoN I Espaliala oferita de acest sistem.Discurile cuadrifonice au mentionat pe ele sis-temul in care au iost inregistrate, tacilitand inacest mod redarea.Aceste discuri sunl cititate cu doze de picupstereo, obtinandu-se in acest fel doui semnaleelectrice: canal dreapta si canal stanga. Din aces-te doue semnale trecute printr-un decador se obtinpatru semnale, respectiv stanga fate, stangaspate, dreapta fata Si dreapta spate.in schema alaturate este orezentat un decodor

cuidriJonic pentru reproducerea discurilor lnregis-trate ln sistem SQ gi QS, sisteme care diferd intreele prin modul in carb la inregistrare semnalelecelor patru canale sunt defazate 9i amestecateorin intermediul unui codor.

care alta solutie de lipit, de aici plecAnd firele lamontaj, la cele doua borne 1 9i 2. Acesta va fiactionat de o tiji din material plastic ai va fi fixatepe doua suporturi care vor permite tijei sa culiseze.Lungimea tijei se va alege in aga fel incAt banda sAactioneze asupra m icrocontactu lu i Mc. Releulminiatura folosit se va alege ln functie de tensi-unea de alimentare a montajului: 6-12 Vc. c.TEHNIUM nr.6/ 1996

Semnalele se aplica la intrarea decodoruluidirect de la doza picupului sau dintr-un preamplifi-cator.La iegirea primei pa4i din montaj, semnaleleelectrice sunt deja separate gi defazate unele falade celelalte. Montajul este continuat cu o retea derezistente. Conectarea rezistentelor se face prinintermediul unui comutator cu 9x2 pozitii.Pozitia A este pentru citirea discurilor QS, iarpozitia B pentru citirea discurilorso.Dupe reteaua de rezistenleurmeaze un amplif icator deiesire construit cu un singurtranzistor.Toate tranzistoarele folositesunt de tioul BC 109.Din iegkea decodorului; semnalul

electric se aplici preamplificatoruluiagregatului de redare cuadrifonica.AtAt la intrare cd si la iegire, ampli-tudinea semnalului nu trebuie sedepa$easce 500 mV.O separare optime a sem-nalelor impune respectarea custrictete a valorii pieselor indi-cate in schema, respectiv uti-lizarea unor componente cu to-le ranle cat mai mici.Tranzistoarele vor fi, eventual,sortate, urmarindu-se un zgo-mot propiiu cat mai mic 9i para-metrii cAt mai apropiati.

Montajul poate fi executat pe circuit convenlionalsau cablaj imprimat. Consumul general este de 20mA la 25 V.

Pentru figura 1 se va alege un releu cu un con-tact ND si unul Nl. Dacd se apeleazd 9i la figura 2se va alege un releu miniature cu 2ND 9i 2Nl.

Executat coaect montajul va functiona de laprima incercare 9i va da multd satisfactie. Ledurilese vor monta pe fata casetotonului la loc vizibil.

lng. l. MIHAIaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa""""t.."

MUjdeiGHEORGHE

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

10/24

DISPOZITIV ELECTRONIC DECoMUTARE 9l PROTECTIE

rezenta, in acest articol un dispozitiv eleclro-nic de comutare sau proteclie (fig. 1) care arela baza controlul continuu al variatiei de curentdin circuitul de protejat, indepen-dent de valoareaabsoluta sau frecventa acestuia. In scopul cregteriiimunitdtii la perturbatii electrice 9i a cagtigului incurent gi tensiune dispozitivul electronic este realizatcu componente HLL, CMOS cu nivel scazut de zgo-mot gi elemente de comutatie cu cestig mare incurent qi tensiune.Dispozitivul electronic (fig. 2) este alcatuit dintr-uncircuit operational jntegrat folosit ca amplificator com-parator'- cl i, urmat d'e un circuit bistabil Fi - S rea-lizat cu un circuit integrat logic - Cl 1 9i un circuit decomutatie statica obtnut cu doua tranzistoare mon-tate ?n conexiune Darlington, ce confera un cagtigmare in curent gi tensiune.Circuitul amplilicator comparator Cl 1 estecomandat pe intrarea inversoare de un semnal demasura, reglabil din potentiometrul P1 , provenit dela un traductor TR plasat in circuitul de suprave-gheat, redresat, filtrat si limitat superior Ia valoareamaxima a tensiunii de intrare, iar pe intrarea nein-versoare de un semnal de referinta oblinut de Iapotentiometrul P2.Atat timp cat Umas. < Uref . la ie$irea comparatoru-lui se obtine un semnal 1L. De indata ce Umas.Uref. la iegirea comparatorului se objine un semnalOL. Cu aceste doua semnale se comanda urmatorulciqrit, reprezentAnd un basculant bistabilFi - S, rea-lizlfi cu porti NAND ale unui circuit logic Cl 2 carefunctioneaza duDa urmatorul tabel de adevar:

S'I111

H111

1

o'I1

0

at1

11

Pentru evitarea starii nepermise OL-OL s-a folositcircuitul R1, C1, Rl , D1 plasat la intrareaSTTa circuitului basculant bistabil mentionat, fiindactiv pe nivel OL, independent de starea (pozitia)ulterioara a microlimitatorului Ml.lesirea circuitului basculant bistabil este cuplataprin inlermediul diodei D2 9i a divizorului rezistiv R3,R4 in care este inclus Si LED-ul V pentru sem-nalizare, la intrarea circuitului de comutatie statica Csrealizat cu doua lranzistoare npn, T1 9i T2. Acestea

sunt legale in conexiune Darlington conferind unc $tig mare in curent Si tensiune. Fiind plasate indiagonala unei punti redresoare monofazate PM curol de intrerupetor se asigura in acest fel comandaunui releu de c.a. montat ln aacealalte diagonald, ali-mentat de la o surse a cirei tensiune este corelatacu tensiunea U4p mdx, a tranzistoarelor T1 9i T2resDectiv cu tens*ruhea de alimentare a releului. 'Disoozitivul electronic Drezinta urmetoareleavanlaje:' simplitate constructiva folosind un numar redusde.componente electronice active 9i pasive,Inorgene.' timpi de comutatie foarte mici.' sensibilitate 9i fiabilitate ridicate, avdnd oexploatare, intrelinere gi depanare (mentenanta)foarte simole' consum de energie foarte mic' oermite comanda sarcinilor inductive sau rezistiveatat in c.c. cAt 9i in c.a.' imunitate ridicate la perturbatii electrice putend fiutilizat in medii industriale sau cu perturbatii elec-trice pronuntate.Avand in vedere avantajele mai sus prezentate,invilam pe utilizatori a implementa astfel de dispozi-tive inlr-o serie de scheme electrice sau electronicede automatizari.

BibilioarcfieC.S.E: Iocan"Dispozitiv electtonic de comutarasau protectie. Brevet R.S.R. nr.88 307/ 1985).

AB

E

Comeliu C. TOCANConeliuA.TOCAN

DISPOZITIV ELECTRONIC DECOMUTARE SAU PROTECTIE

TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

11/24

+15V

.ili-15V-1,-t\

l--- -TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

12/24

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

13/24

qr

.i'jJ iq .e@/;\, o. p,o1 'lfA". P ?u.ro1,4.. prrr.hT/4" " p/o1 o(. 5i. P!& e4n " Po, !!2

ilAT{UELA 2,,4'--a\A A\r\\&/9

it*rlft '- -'-)/ || -e--rl\ IirhiLfl

TEHNIUM nr.6 / 1996

PT.}t,KgA*

,.;\6'd\Alev.,tlYt Ilf')w,o,L9lF,-:61 IIo' rol Iq,,sj I

uLtlDlh

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

14/24

re MOTOAREREBELErobabil ca nu exista vreun automobilist, fie elinceoator sau avansat. care se nu se fi aflat insilualia stanjenitoare de a nu mai putea porniJl. vehiculul oesindu-se in olin trafic- CAnd Verificarea acestei parli a motorului se faceurmarind traseul curentului electric Drin cele doua cir-cuite: primar Fi secundar.Pentru controlul primului dintre acestea, se scoalecapacul receptor-distribuitorului (delco), se aducemaneta culiei de viteze la punctul mort $i se rotestemanual arborele motor pana cand contactele ruotoru-lui (platinele) se suprapun. Se scoate apoi figd cen-trala din capacul ruptior-distribuitorului gi se apropiela o distanta de 2-3 mm de un punct de masi (deexemplu, blocul motor). Apoi, cu ajutorul uneiqurubelnite se actioneaze asupra platinei mobile,desfacand Si refeqand succesiv de cateva ori contac-tul dintre platine. In cazul unui circuit primar in bundslare, intre fisa centrala Si punctul de masa trebuiese se oroduca o scanteie robusta. lnexistenta scan-teilor sau producerea unei scantei anemiae $i inregim aleatoriu, instabil, sunt semne ale unordefecliuni intervenite in circuitul primar. Pentrulocalizarea defectiunii se verificd, in ordine, legaturala masa platinei fixe, starea condensatorului si ainfaqurarii primare a bobinei de induclie. Mai intai secontroleaza legatura la masa a contactului platinatfx, rotind arborele motor pena cand contactele rup-torului se desfac; apoi, cu ajutorul unei gurubelnite seuneSte platina mobild cu piatoul ruptorului,observand daca intre varful $urubelnilei gi platouapare o scanteje; in acest caz concluzia este cdlegatura la masa a contactului fix este proaste.Daca aceasta verificare duce la concluzia calegatura este buna, cauza lipsei scanteij nu poate fidecat strapungerea condensatorului sau intrerupereainfa$urarii primare a bobinei de inductie.Pentru ferificarea condensatoru lu i, acesta sescoate din colierul de fixare sau se desface conexi-unea sa centrala, repetand proba descrisa maiinainte. Daca acum scanleia apare intre gurubelnitasi platou, inseamni ce condensatorul este defect.Daca scanteia se incapataneaza sa apara, se trecela verificarea restului elementelor din circuitul primarincepand cu conexiunile la baterie, contactulaprinderii, continuitatea lnfagurerii primare a bobineide inductie 9i legatura ei cu ruptorul - folosind pentruaceasta un bec de control.Ajungand la concluzia ca circuitul primar este in-stare tehnica buna, atenlia va trebui indreptata catrecircuitul secundar al aprinderii. Aici se vor controlabu.iiile, starea capacului distribuitorului, a parghieiacestuia (lulea) 9i a figelor de inalta tensiune.Verificarea bujiilor vizeaza starea lor generala,adica depistarea unor eventuale crapaturi sau sparg-eri ale izolatorului, existenta murdariei pe corpulexterior - care prilejuie9te scurgeri de curent la masa- marimea distanlei dintre electrozi (0,6-0,7 mm la

motoarele cu aprindere clasica si 0,9-11 mm la celecu aprindere electronica) precum gi gradul decuratenie interioara finlaturand eventualele deoozitecalaminoare Si de Jlei sau benzina aglomerbte incilindru prin aSanumitul proces de ,, inecare" amotorului in timpul repetatelor tentative infructuoasede a oorni motorul). O buiie buna. demontata din chi-uloasa 9i sprijinita cu coipul de rirasd motorului pro- F

motorul, vehicului gasindu-se in plin trafic. CAndcompetenta Soferului nu se sprijina pe o practicaindelungate, iar incidentul se produce noaptea gi maiales pe timp de iarne, imobilizarea vehiculului in plincamp capeta proportii de drame.In acest caz, dupd ridicarea capotei, motorul apareca un invalmegag de piese, parghii, cabluri 9i fur-tunuri care ii zepacesc pe privitorul putin avizat.Pentru a iegi din lncurcatura. fara aiutor, .,victimaincidentului trebule se stie in orimul rand ca este totalnerecomandabil se'se umble la intdmplare ladiferitele parti ale motorului, deoarece astfel pot fidereglate gi dispozitivele care au fost in bune staretehnica; confuzia este amplificata iar procesele dedi?gnosticare 9i depanare se complica.In cele ce urmsaza se Drezinta un mic indrumar dedepanare operativa in traseu a motorului, bizuindu-ne pe observatia ce factorii care impiedica pornireanormala a motorului sunt sistemul de pornire, sis-temul de aprindere, inslalalia de alimentare $i stareatehnica a mecanismului motor (grupul piston-cilin-dru).Pentru verificarea sistemului de pornire se intro-duce cheia in contact 9i se aclioneaza demarorul.Daca acesta nu antreneaza arborele molor, se varetine ce vinovate de inactivitatea demarorului pot fi:bateria descercata, conexiuni electrice imperfectesau desfacute. contact oeneral defect sau demarorderaniat. Fireste ca se iicepe cu verificarea baterieipunaid contabtul 9i aprinzdhd farurile sau aclionandclaxonul. Dacd in timpul actionarii demarorului inten-sitatea luminoase a farurilor sau a sunetului emis declaxon scad in mod obiectionabil, inseamna cd bate-ria de acumulatoare este descercate, faot care vanecesita pornirea motorului prin impingerea maginii.Dace farurile isi oastreaza stralucirea sau claxonulnivelul acustic, s-e irece la controlul minulios at stdriileoaturilor de la bornele bateriei de acumulatoare, alstErii conexiunii cablului de masa al bateriei Si alleoaturilor de la demorar. ln acest scop, se slabescpiililele conexiunilor respective qi se roiesc succesivin ambele sensuri capetele conductorilor electrici,pentru a inlatura astfel, macar partial, oxizii formati,dupa care legatura se reface. Se controleaza apoistdrea de int-egritate a conductorilor 9i mai ales aizolatiei lor electrice. Daca nici acum demarajul nurevine activ, se va ceuta defectul la cheia de contact(contactul aprinderii) care, pentru tentativa de pornireva fi scurtcircuitul.Este Dosibil ca nici in acest fel, demarorul sa refuzesa roteasce arborele motor, situalie in care, dinpecate, arata o defectiune a acestei perli a motorului;fie ce este vorba de releu, fie ce este o defectiune ainfasurerilor rotorului sau statorului, incidentul nupoate fi remediat decat intr-un atelier de specialitate.Dace inse ne-am convins ca sistemul de oornireeste in stare bunA, demarorul antrenAnd vigurosarborele motor, se treoe la urmatoarea etapa dinalgoritmul diagnosticadi: sistemul de aprindere.

TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

15/24

REDAC.AUTOMATste vorba de un redresor care oermiteincdrcarea continua a unei baterii de acumula-toare pentru menlinerea nivelului de tensiunenominala la iegire, decuplandu-se automat la sfargjtul

geclan$and, procesul de incarcare al acumulatorului.ln momentul in.care lensiunea pe element atinge va-foarea de 2,4 V, caractefiztn'd sfArsitul inca-rcarii.lensiunea la bornele acumulatorului a.licata orin p sidioda Zqner DZ (PL8V2) deschide tiristoiut THr(TlN05). In consecinla, tensiunea de amorsare a tirisltorului (TH2) nu mai ajunge la poarta acestuia, tiris-torul se blocheaza, producand sfArgitul incdrcirii, iarbecul 82 se aprinde.Cu pftentiometrul P se regleazd tensiunea dedecuplare a dispozitivului la sfersitul inrcarii.rocesului. Schema de funclionare este prezentatein fig. 1. La coneclarea acumulatorului tensiunea pul-satorie dublu rodresata apiicata atat in anodul cet sipe poarta tiristorului TH2 (T3N1) deschide tiristorul LEszI6 MADARASZTg. Secuiesc - Covasna

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaduce o scdnteie outernica lntre electrozi atunci candse repeta experienla de desfacere a contaclelor rup-torului cu $urubelnita, dupd procedeul descris mai

Capacul distribuitorului se examineaze vizual.,penlru a se detecta existenla unor evenluale fisuri,rupturi sau murdarie atat la exterior cat gi pesuprafata interioara. Aici este looul se amintim ce,dupa o stationare mai indelunoata sau De timD foarteumed pe suprafala interioara-a capacllui ruptoruluise depune o pelicula de ape care scurtcircuiteazeconlactele, prileiuind astfel scurqeri de curentparazite. Tot vizuai 9i in acelagi scop se face si verifi-carea rotorului, ln plus aceaste piesa mai estesupusa.unui control suplimentar prin apropiereacapatului fisei centrale la 3-4 mm de suorafata lui.Ddci prin adlionarea demarorului apare o.scant-eie inaceasta zona, inseamna ca rotorul este str5puns gitrebuie inlocuit.Epuizdnd aceste operatiuni 9i conchizAnd cdaprinderea trebuie scoasa din cauza degi motorulconlinua se refuze sa porneasce, necazul urmeazesa fie cautat la instalalia de alimentare, degi expe-rienla arat6 ci probabilitatea vinoveliei acesteia laTEHNIUMnT.6/1996

motorul cu aprindere Drin scanteie este redusa.Se inlelege cd ajuhgi aici, prima grija este sa neconvinqem de existenla benzinei in rezervor. Se maiintamola!...Sunt de verificat la aceaste instalatie carburalorul.pompa de benzine filtrul de benzind (daca exista caorgan sepa-rat), apoi rezervorul Si conductele. SeinceDe prin demontarea {iltrului de aer sau a racordu-lui siu de pe carburator 9i observarea camerei deamestec. Dace se observa un iet de benzina emisprin pulverizatorul pompei de ai;celerare in aceastacamere, atunci cand se actioneaza rapid clapeta deacceleratie, este limpede ca sursa neplacerii hu estelipsa de benzina. Atentie fnsa! Este posibil, uneori,ca motorul sa porneasca, dar dupa cateva lnveniturisa se produca oprirea sa, timp in care in camera deamestec a carboratorului se observa o curoere abun-denta de benzina care continua cdtva tinio chiar sidupa oprirea motorului. Acesta este indiciul unui nivelexagerat de mare al benzinei ln camera de nivel con-stanl sau, cel mai probabil, al spargerii plutitorului dinaceasta camera.

(va urma)

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

16/24

TERMOSTATPFIUTRU CLOCITOARElentru amatorii care doresc sa'$i construiascetssinguri o clocitoare pro-punem un termostatf cu ieglaj con-tinuu de temperatura. Inimaacestui lermonstat prezentat ln figura 1 este circuitulintegrat BAA145, de mufte vreme standard industrialoentru comanda liristoarelor. Circuitul poate, prinieactie, sd stabilizeze puterea ln sarcin6, deci, infinal, sa stabilizeze temperalura din incinta cloci-toarei, mdrind mai mult sau mai pulin unghiul deconduclie al tiristorului.Senzorul de lemperatura tl constituie dioda DS detip 1N4148, polarizata sub un curent constant debi-tat orin rezistentele RB si R9. Sursa de curent pro-oriu-zisa este realizate cu circuiiul integrat l4 -Ltvtzsos.9i cu operalionalul l5A de tip LM324'Circuitul l5A a fost necesar pentru a evita trecereacurentului c curge prin terminalul de masa d inte-gratului 14 direct prin dioda, curent destul de mare 9iinstabil. Dupi cum se cunoagte foarte bine, tensi-unea pe dioda DS se moditici cu aproximativ 2 2mv/orad celsius daca curentul ce trece prin ea estetinut constant. Aceasta tensiune este amplilicata cu

isB gi aplicata in baza tranzistorului Ql care devineo su;sa de curent comandala in tensiune' Astfel, Q1injecteaza ln terminalul 7 al integratului ll un.curentcire depinde de temperatura ceea ce constituie defapt chiar reactia dorila de temperatura' Daca tem-oeratura cregte, de la un anumit prag prin lranzistorincepe sa curga un curent care duce la o descarcaremai lenta a condensatorului C7 - deci micgorareaunohiului de conduclie al tiristorului' ceea ce duce lao icadere a puterii in sarcine, deci la micaorareatemperaturii. Bucla de reglaj automat al temperaturiiinceoe de la o anumite temperature dictata deintraiea in conductie a tranzistorului Ql la o tensi-une in baza acestuia in jur de 10'4 V' Aceastatensiune trebuie se apara la o temperatura de apro-

ximativ 36 de grade. Amatorul trebuie sa procedezeastfel:1, dupa c se protejaza dioda se va cufundatntr-un amestec de apa 9i gheata 9i se varegla din R9 o tensiune de 0,65 V la bornelediodei senzor DS. Valorile indicate pentru R8gi R9 sunt cele cu care autorii au reugit acestrelaj, dar din cauza dispersiei tehnologiceale caracteristicilor diodei este posibil caamatorul si modifice aceste valori. Trebuie

se observam aici cd daca R8+Rg cregte ten-siunea pe DS scade qi invers.2. se scoate dioda din amestec ai din proteclie$i se strange puternic intre degete pentru alua temperatura corpului (in jur de 35 degrade) 9i se regleaza din R13 pana candiensiunea in baza tranzistorului Ql ajunge injur de 10'4 V.

Dupe acest reglaj termostatul este gata safunctioneze. Sa observam ca temperatura nu poatedeoasi 41 de grade in incinta, deoarece la aceastatemperatura curentul prin Q1 este aproximativ 0- 1mA, valoare care nu mai permite condensatorul C7sa se descarce, deci nu mai avem impulsuri deaorindere ale tiristorului' Temperalura in clocitoaresL va stabiliza la aproximativ 39 de grade (mediadintre 35 9i 41 de grade)'Mdsuritorile trebuie ficule cu un voltmetru digitalgi cu foarte mare atenlie pentru a preveni o eventu-ale electrocutare.Reolaiul pantei optime a tensiunii la bornele lui C7se {a-ci inaintea reglaielor descrise mai sus 9i cutraseul ce unegte colectorul lui Ql cu pinul 7 al lui l1intrerupt. Cu ajutorul osciloscopului se urmareqte'regland din R11 , ca forma -d6 unda pe c7 sa arateca in figura 1 9i nu ca cea dinfiourile 2 si 3.jn liosa osciloscoPului se vareola R10 + R1 1 la 160K.in figurile 4,5,6,7 estearatat cablajul, Plan ul degaurire 9i amplasarea compo-nentelor gi, respectiv, schemade principiu.. Dioda senzor seva conecta la bornele s1 9i s2'rezistenla de incalzire (100 W)la bornele A1 9i A2, tensiuneade retea se va aplica la bornele220 V 9i 220 V' , iar transfor-matorul la bornele 18 V - 9i

TEHNIUM nr.6/ 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

17/24

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

18/24

ii*nre

r!ttlL_J TT

IIi

o-OzEfLtUo=llOa

tTU{EoFOoJOtrt-zLUTLF-Faot.tuF

dt-:,llttJI

TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

19/24

sEsrzoRI I n. montaj deosebit de simptu, realjzabil cuI I piese ieftine, ?n timp toarte scurt, pune in evi-- denta apropierea gi migcarea unor persoane,prin aprinderea unuj beculet. Cu o sensibilitate destulde mare, extinse la caliva metri, el sesizeaza elec-trizarea unui material izolant oarecare, chiar trecereaunui piepten prin par sau mAnodierea unei Disicute.Acest montaj poate servi nu n-umai pentru amuza-ment ci Si pentru deschiderea aulomata a unei ugi,aclronarea unor servomecanisme diverse orininlocuirea beculetului cu un releu 9i mici modificariconstructive. Drept senzor de apropiere se folosegteo simpla bucatd de sarma, de 10..20 cm lunoime.care culege campul electrostatic ai il transmite-unuitranzistor cu efect de cAmp, dispozitiv electronicactiv, cu rezistenla foarte mare de intrare, urmat deun amplificator de curent continuu cu tranzistoarebipolare $i un sistem de semnalizare. Pentruoblinerea unei sensibilitdti mai mari, se poate incercafolosirea unei antene mai lungi, pana la un metru,sezizorul devenind sensibil odnE si la descarcarile ddelectricitate atmosferica in tinipul lurtunilor. Deasemenea, campurile electrostatice care oot defecta

montaje toarte sensibile cu dispozitive CMOS Dot fievidenliate cu ajutorul acestui montai deosetjit desimplu. Atunci cand se face punerea fn functiune amontaiului, bineinteles cu piese de buna calitaie si inatmosfera uscata, fare umezeala excesivd. se 6on-statd ca beculetul de semnalizare se aDrinde siramane aprins circa 1 minut din cauza exciiatiei oui-ernic, produse chiarde prezenta hainelor utilizatbru-rut. oand acesta se lndeparteaza, beculelul sestinge, dar la orice apropiere, sau producered unuicamp electrostatic, sezizorul reactioneaza imediatprin aprinderea beculelului, care ramane aprins atattimp cat de mare a tost, proporlional, cAmpul electro-stativ de excitatie. Amuzament sau obtineie de rczultate practice, masurabile 9i aplicabile? Totul incepepfl n experimenlarea acestui montai.

George D. OPRESCU

tv

a a a a a a a a a a a a a a qa a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a

ontajul ajuta la iluminarea automala a unei incaperi, in timpul intreruoerilor de curent elebtric. inprezenta luminii, foto-tranzistorul FT intra in conduclie (fig. 1) 9i blochea2a polarizarea amplificatoru-lui de curent continuu, alcatuit din tranzistoarele T1 Si T2. lrivers, in absenia lurninii, fototianzistorulnq conduce $i se polarizeaza tranzistorul Tr , deci Si Te.In.colectorul lui T2 este montat un releu riiniature la-6V. Contactele acestui releu, pun in funcliune, conver-torul de tensiune care funclioneaze asffel: dupa conectarea la baterii, tranzistorul Ta se polarizeta qi amplif-ica un curent electric prin bobinaiul primar al transformatorului TRr.ln cea de a.doua bobina, se induce un curent si deci o tensiune blectrica la capetele infa$urarii secundare.Tranzistoruf f2 se .polaizeaza 9i amplifica acest curent, prin infagurarea dj 3V, a unui transtormaioi dasonene, montat In colector. La infequrarea de 220V, se monteaza un tub tluorescent cu Duterea P < 40O.^ Lisllde_piese: P = 250Ko; Rz = 82a; Rs'= 824; R+ = 1Ka; R5 = 100 KO; C1 = 269 irpTlOV; Ce =-ib sr;Ce= 25 rF;T1= BC 108; T2 = AC 180; T3 = AC 180 K; T4 = AC 180 (cu radiato0, TR1 - transform-ator,de. iegird- provenit de la- aparate dd .radio tip: 'Milcov, Mamaia. Albatros, etc. TR2 -transformator de sonerie (l - infa$urarea primare (Z2O V)i ll - infagurdrea secundara (A V).

Constantin PENESVebnii de Munte - PrahovA

TEHNIUM nr.6/ 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

20/24

INT}ICATOR DE TENSIUNEontat la bordul unui automobil acestindicator ne poate da informalii despretensiunea bateriei, atat in ti.mpulfunctionarii motorului, cat 9i in timpul opririi aces-tuia. Atata timp cat motorul este oprit, se indicatensiunea de la bornele bateriei, iar atunci cAndmotorul este pornit vom avea informatii despre

modut de funclionare a sistemului alternator-releusi regulator-baterie.Indicarea acestor steri se face cu un afigor tipMDE21 11 cu catod comun. Acest indicator are 7segmente care se vor aprinde ln funclie de tensi-unea existente, astfel:- tensiune mai mica de 11 V, se vor aprindesegmentele d, e, t, (litera L'low-jos);- tensiune intre 11 9i 15 V, se vor aprinde seg-mentele e 9i f (litera l- intermediar);- tensiune mai mare de 15 V, se vor aprinde

+'l2Y

segmentele b, c, e, f, g (litera H-high-inalt).Schema electrica a indicatorului de tensiuneeste prezentata in fig. 1 .!n fig.2a este prezentata placa cu circuitulimprimat la scara 1 :1 , iar ln fig. 2b este prezen-tate placa cu circuitul imprimat vazuta dinsprepartea cu piese. Schema electrica estesimpla 9i uqor de rea-lizat nefiind necesarealte reglaje sau modi-ficari.Executarea corecta acircuitului imprimat giverif icarea prealabild apieselor va duce lafunclionarea schemeide la prima incercare.Pragurile de tensiu nefixate cu diodele D1 9iD2 sunt orientative, eleputand fi modificate Prininlocuirea lor cu diodede alte valori.Forma gi dimensiunile circuitului prezenlat infig, 2 (scara 1 :1) sunt pentru montarea acestuia la

un buton fals.Pe butonul fals se va practica o decupare Tncare se fixeaze, prin presare, afigorul. Circuitulimprimat se va fixa de butonul fals tot prin pre-sare, in aga fel incat cele doui degajari la-teralede pe placa circuitului imprimat sa intre in spatiuldinlre elementele elastice (care tixeaza butonul Tndecuparea practicata ln planga bord) 9i marginea

578I

TEHNIUM nr.6/ 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

21/24

ETAJFINAL!l chema din fioura 1 reorezinte un etai\ f inal audio ii f orma iea mai simoli.Y Aparatul este formar ciin doua rranzisr6are?n montaj Darlington cu colectorul la masa.Rezistenta de 470 kO polatizeaza baza primuluitranzistor. Difuzorul poate avea Si impedanta diter-ita de cea indicatd.- Se pot folosi astfel diluzoarede 8-16 sau 20Q.. In acest caz audilia va fi cevamai slabe, dar mai fidela la frecventele joase.Rezistenta de intrare a amplif icatorului se

preteaza la doze de picup cu cristal. Aceste dozesau un semnal suficient de mare pentru coman-darea etajului final. Amplificarea in tensiune a eta-iului fiind subunitara. este necesar ca semnalul debomandd sa fie destul de mare. Folosind Diesele sivalorile din schema, la o tensiune de intraie de 1 Vouterea de iesire va fi de 299 mQ. Tensiuneabbtinute de la o doza cu cristai este de 0,8-1 ,6 VRezistenta de intrare a etaiului final se oal-culeazd aprbximativ dupa formuiaRi = 0r Fc Z diluzorDin aceasta formulA se 6oate vedea ca este indi-cat ca factorii beta ai tranzistoarelor folosite si fiecAt mai mari.Rezistenta internd a dozelor cu cristal esteaproximativ 200-500 kQ,'iar daci din calculRl = 300 kQ, montajul este corespunzatorscooului.Schema initiala (fig. 1) nu are control de volum.Cupland insd un potenliometru conform indicatiilordate in fig.2, se poate realiza 9i acest reglaj.Etajul final prezentat se preteaza ca amplificatorde control la un picup sau magnetofon.

O aaaaaaaaa aar, /ta a aaaaaaaaa> butonului.Alimentarea circuitului se face cu +12V luatinaintea cheii de contact. Pe placi se vor fixa doipapuci auto(tata) - vezi tig. 2 -.Partea placii pe care sunt plantate piesele va fi

TEHNIUM nr.6/ 1996

orientata sore interiorul butonului.Tot ansamblul care va intra in planga bord se reco-manda a fi protejat cu o folie subtire din plastic.

aaaaoaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Florin TEBRENCU

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

22/24

ruAPLIGAT|E ROB 796I ! nul dintre circuitele integrate liniare, cu aplicatiiI I interesante, fabricat si dE industria romAneascd,V este circuitul ROB 796 (echivalent cu MC 1496,MC 1596, N5596 A,/K), care este un modulator-demodu-lator monolitic. de banda laroa. dublu echilibrat. A fostconceput peniru mixere si riodulatoare echilibrate cupunatoare suprimate, detectoare sincrone AM, FM, PM,multiplicatoare de trecventa 9i alte aplicatii.In lioura 1 este reorodusa din cataloo schema elec-trica a'acestui circuit inteorat. Deoarede catalooul nuoferi nici explicatii asupra'funclionarii, nici indicatii deproiectare $i utilizare, consider ca o succinta ana)iza aacestui circuit va fi binevenite pentru utilizatori.Duoa cum se vede dins chema, chircuitul este consti-tuit dintr-un amplificator diferential ,, quard" (tranzis-toarele Q1-Q4 din partea superioara a schemei) contro-lat de un amolificator diferential standard (tranzistoareleQ5 si Q6), cu sursa de cureni duala. Intraiea de semnalde lh terminalele 7-8 este destinata pudatoarei, iar ceade la terminalele 1-4 semnalului de modulatie.Amplitudinea semnalului de legire este propoortionalacu piodusul amplitudinilor celor doua semnale deintrare. Colectoarble tranzistoarelor Q1-O4 sunt cuplateincrucisat. astfel obtinendu-se multiolicarea echilibrata acelor d6ua semnale de intrare pentiu ambele alternanteale acestora.Performantele circuitului deoind foarte mult de corectasa oolarizarei si de amplitudiriile celor doua semnale deintrbre. Astfel, amplifiiatorul din partea superioara, celpentru purtatoare. poate functiona in doue regimuri. dis-tincte si anume. in reqrm lrnrar, decl cu nlvele mlcl, oeordinul'a l OO mV sau- in reqim de saturatie, cu nivelemari. Amolificator 'diferentid'l din oartea inferioara tre-

buie sd lucreze in regim liniar'pentru majoritateaaDlicatiilor.'Anaiiza matematica a reoimului de functionare liniaraarata ca spectrul de frecvEnle al semnalului de iegirecontinue numai semnalele suma $i diferenta ale celordoua frecvente 9i are o amplitudine ce estq tunctia deprodusul amplitudinilor celordoua semnale. In regim desaturatie pentru intrarea de purtatoare $i regim liniarpentru intrarea de modulatie, semnalul de iegire va con-tinua si coresDunzatoare armonicelor impare aleDurtato;arei, iar 'amplitudinea sa va depinde numai deamDlitudinea semnalului modulatoi. semnalul deDurfatDare fiind in reqim de limitare.' Polhrizarea tranzlstoarelor din structura circuituluiinteorat se (ealizeaze cu aiutorul unor componenteexte-rioare si de corecta loi dimensionare depindefunctionarea circuitului. Astfel, oolarizarea interna estedeterminata de curentul orin electrodul 5 (,, BIAS'),respectiv de rezistenla cohectata intre electiodul 5 9ima3a, care ooate fi dimensionata cu relatia aproxima-tive:se recomanda la=la=lq=1 rnfiin cazul alime teHi du Ub = 12V, rezulta R5 =1 0Kohmi

orice amolificator de banda laroa RC. Rezistorul conec-tatintre tbrminalele 2 si 3 oermlte reolarea amolfficarii.in cazul utilizariiin ablicatii in care-se urmareste suori-marea purtatoarei. trebuie 'mentionat faptul ca'existb ovaloare optima a amplitudinii pudatgarei la intrare, caredepinde de trecventa. Astlel, pentru f,1=500 KHzU^=60mV, iar pentru f^=10MHz U^='150mV. In acestecdnditii atenuarea ourfhtoarei estd de cel outin 60dBdaca montaiul este bine echilibrat..[n fio. 2-este redata schema unui modulator imamplitu-dine cu purtatoare suprimata (MAPS) experi-mehtat cu rezultete foarte buni.Forma anveloDei de modulatie la iesire deDinde inprimul rand de reglajul _potehtiometiu lu i P1, careactioneaze asupra echilibrarii montaiului. Folosirea unuiosiiloscoo oenfru vizualizarea semn-alului de iesire. saua unui analizor de soectru este indisDensabila. heolandcorespunzator Pr Si Pa, se poate obline fie un se-mnalMA normal cu in=0-1 00%, f ie un semnal MAPS.Formele de unda De osciloscoD vor arata ca in fiq. 3.Pentru montaiul din fiq. 2, rientru U^=Uo=4od mVw.Se poate oblin6 qi o aftplifiiare mai Fmar6, micAorandP2, dar cu pretul unor distorsiuni ale formei de und6(aBimetrizare).

Deasemeni, se recomanda ca U1=Ua; UA=Uq;Uz:Uq si indeplinirea urmatoarelor conditii:' 30V>(Un-Uz) >2V30v>(u;-u;)>2v0V>(Un-Uz) >2V30v>(u6-u;)>2v3ov>(u;-ui\>2,7v30V > (UR - UA\ >2,7V30v>(ui-ui) > 2,7v3ov > (ui - ue\ >2,7v

Ing. REVENCU GHE.

30v>(u;-u;)>2.7va oAna la-care"'acest circuit ooate fi uti-) MHz pentru intrarea 1-B bi 80 MHz,Frecventa limita Dana la card acest circuil poate fi uti-lizat este ile 300 MHz pentru intrarea 1-8 bi 80 MHz,pentru intrarea 1-4. Desigur, rezistenla de sarcina vairebui dimensionata corespunzator frecventei de lucrupentru a minimaliza efectul capa-citatilor parazite, ca la

TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

23/24

Redaeto-r fef!Ing. l. MIHAIESCURedaetia:G. GIOVLANV. MOCANU

G. OPRESCUC. ROMANG. PINTILIET. DUMITRESCUAdresa rcdactieiPiata Presei Libere, nr. 1Bucuresti 79 784, sector 1'f eleton: 222.33.74; Centrala:223.15.101 16281 1182, Fax:312.82.72

Tehnotedactare computedzatllI. GEAMBA9UEditonPRESA NATIONALA SA

AdministratiajPRESA NATIONALA SADirector:Ing. S. PELTEACU

Director economic:Ec. L CIUCESCUAbonamentele se facprin oficiile pogtale,catalog 4120 RODIPET.Difuzorii de presa se pot adresadirect redacliei sauserviciului Difuzare,lelefon: 223.1 5.1 0 | 2495

Corespondenti instriinitate:C. POPESCU - S.U.A.l. CADELCU - lsraelG. ROTMAN - GermaniaN.TURUTAgi V. RUSU- R. MoldovaG. BONIHADY - Ungaria

Golaborid cu redactiiledin streinatate:., AMATERSKE RADIOL Cehia

,, ELECTOR" gi ,, FUNK AMATEUR'- Germania ., HORIZONTYTECHNIKE - Polonia ,, LE HAUTPARLEUR" - Franta- MODELIST CONSTRUCTOR'si "RADIO"-Rusia,, RADIO TELEVIZIAELECKTRONICA" - Bulgaria,, RADIOTECHNIKA" - Ungaria.. RADIO RIVISTA" - ltalia

,,TEHNIKE NOVINE - lugoslavia

Atentie - Se respunde numaiprin revistd. Nu trimiteli timbre 9ibani.1l Trcian BODROGEAN -ARAD. Continuati abonamentul larevista ., TEHNIUM". U nelelntarzieri in aparitie sunt datoratedifuzarii defectoase.2\ Dtaoos IORDACHE 'PLol ESTI. IJrmariti revista.3l Maian RiCtOtU - CRAIOVA.Nimic nou. Nimeni nu va obliga.4) Stefan GUIE - BUCURESTI.c.ll tio K561LA7 sau K176 LA7

este dn circuit inteqrat digital pro-dus prin tehnologia CMOS, adicdoutand fi alimentat cu orice tensl-irne intre 3..18 Volli, 9i avAndimoedanla mare, fala de tehnolo-oie TTL care luqeaza Pe impe-dante foarte mici de intrare 9iiesirb si numai la tensiune de 5Vdlti. E vorba de un cuadrupluNAND cu cate doua intrari, Putetifolosi orice echivalent romanesc'Pentru inlocuirea tranzistoarelorKf 315lKT 312lKT 3151 , se Poatefolosi orice tranzistor din seria BCtio NPN de putere mica, nu suntd'ate critice. Dioda D8148 seinlocuieste cu orice Zener diodade 8..14Volli. Diodele redresoareDot fi de orice tip, cu siliciu, convinbi 1N4148 si bineinleles olicei N4xxx. Trebuie amintit insa fap-tul ca traducatorul nu a gtiut caMTT la noi, nu admite nici un felde conectare a unor dispozitiv deamator la reteaua telefonice.Exista leoi si dispozilii care lre-buie sd f-re iespictate, de toatalumea.5l Comel GHIMBASU - Ploiesti.lnehia cea mai reduse se obline

numai cu aiutorul traductoarelorelectronice. cele mecanice sunllente gi nesigure. urmariti revista'gasiti montaje simPle.6) Stefan Lucian IULIAN - f Ut--CEAI Pentru ambele Problemeurmarili revista TEHNIUM.A VasiIe TECUTA. FAUBE$TI.Nu'cunoagtem aparatul Dvs gi'cir-cuitul special ,, nevdzut - necqnos-cut". Puleti contacta po$tal tlrmeproducatoare, folosind o limbd dei.rzai international, Pe ad resaP H ILIPS-Eindhoveri Holland,cerAnd dosarul service gi eventualoiese necesare, Tn locul celoravariate. Este perfect posibil.

DIALOG CU CITITORII8) B. 'ANCONESCU - ONE$T|.Necesitatile noaslre sunt deocam-dati aco'perile. Va puteti adresalocal, presei, oficiilor.9) Gatuiel PUNGAN. Va sfetuimsa nu cumparati piese dubioase,provenite din solduri si vandute lapret de specule. Industria roma-neasca electronica, reinvie 9i pen-tru amatori, cu piese bune 9ioreturi corecte. Nu va imprastiatlbforturile in toate directiile!10) Qvictiu TAMApANUZALAU. Incercali local la alli ama-tori.111 Lucian GRIGORESCU -lA$1.'Aveli dreptate. Situatia e inremeorere.121 Sodn GUIE- BUCURE$TI.Trebuie utilizao-te tranzistoare debuda calitate, pentru UlF, cufrecventa limite de tranzit maimare de'2 Gigaharti altfel nu veliobtine nimic, cu toata straduinladeausa. Evitali piesele de Prove-ni,nla dubioase, timp 9i bani Pierduti.13) Circuitul ,, ultrasofislicat"capabil de toate gi acum de nimic,puteti sa-l inlocuiti cu piese dis-brete. cercetand dace uneleDortiuni din C.l. mai functioneaza.ba6a restul e bun, adica uneleoiese, casetofonul din Punct deVedere mecanic e folosibil, difu-zorul si altele, merite efortul. Unalt ciicuit identic, Poate aveaaceeagi soarta.141 E. NECULA - BUCURE$TI.Urmariti revista; dealtfel s-a maiDublicat.15) Cosmin VO,NESCU '

TIRGU JlU. Urmarili revista..161 Tibot SATMART - BRASOV.Mod'elul e mult depesit. UrrilaritiTEHNIUM pentru lucruri noi.171 Gheomhe DASCALU - TUL-cEA. Prod-ucatorul e ICCE -lnstitutul de cerceteri, pentru com-oonente electronice. Str. Erouiancu Nicolae nr.32B. Sector 2Bucuresti. Pentru inf ormaticS,sunt desiule publicatii de speciali-tate. Revistd TEHNIUM e axatepe ajutorarea celor care doresc siconstruiasca ceva concret, con-structori amatori.George D.OPRESCU

TEHNIUM nr.6 / 1996

8/2/2019 Tehnium I 06 1996

24/24

Jiti.s 224|] ifiil- 2'z t\Pet'E'86,zi3ftbja

"p:fl:;.f,l rn

s@

a

Jl9-o,e:/9a iE

)

9i

tl s

c!

tir {;

zl{ ti*l

d_1uii";{r

FoNoF.^(tb=utrEtar-XE^goOELF9C'6ulfEIIcE

I Eg I redrr h P-t. PE*t Libere or. r, secror l, Buc@efl