Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor · 2018. 7. 23. · 1 Concepte de baz˘a ˆ ın Tehnologia Informa¸tiei şi a Comunicaţiilor (TIC) 9 1.1 IT ¸si societate ..... 9

1

Tehnologia Informaţiei şi a

Comunicaţiilor

Suport curs

2

Cuprins

Lista de figuri 7

Lista de tabele 8

1 Concepte de baza ın Tehnologia Informatiei şi a Comunicaţiilor (TIC) 9 1.1 IT si societate ........................................................................................................................ 9 1.2 Calculatorul ............................................................................................................................ 9

1.2.1 Reprezentarea datelor ın calculator .......................................................................... 10 1.2.2 Hardware si software .................................................................................................. 12 1.2.3 Tipuri de calculatoare ................................................................................................ 13 1.2.4 Partile principale ale unui calculator ....................................................................... 15

1.3 Hardware .................................................................................................................................. 16 1.3.1 Unitatea Centrala de Procesare - CPU ................................................................... 17 1.3.2 Unitatea de memorie .................................................................................................. 19 1.3.3 Dispozitive de intrare ................................................................................................. 19 1.3.4 Dispozitive de iesire .................................................................................................... 22 1.3.5 Dispozitive de stocare a memoriei externe .............................................................. 24 1.3.6 Conectori ..................................................................................................................... 25

1.4 Software .................................................................................................................................... 25 1.4.1 Tipuri de software ...................................................................................................... 25 1.4.2 Software de sistem ...................................................................................................... 26 1.4.3 Aplicatii software ........................................................................................................ 28

1.5 Retele de calculatoare ............................................................................................................. 29 1.5.1 Internet ........................................................................................................................ 32 1.5.2 Posta electronica ......................................................................................................... 35

1.6 Calculatoarele ın activitatea zilnica ...................................................................................... 35 1.6.1 Calculatoarele ın educatie ......................................................................................... 36 1.6.2 Un mediu bun de lucru .............................................................................................. 36

1.7 Securitatea, copyright-ul si legea ........................................................................................... 36 1.7.1 Protectia calculatorului ............................................................................................. 36 1.7.2 Copyright ..................................................................................................................... 37

2 Utilizarea computerului si organizarea fisierelor 39 2.1 Primii pasi cu computerul ...................................................................................................... 39

2.1.1 Utilizarea mouse-ului ın mediul Windows ............................................................... 39 2.1.2 Meniu Start ................................................................................................................. 40 2.1.3 Ferestre Windows ....................................................................................................... 42

2.2 Organizarea fisierelor .............................................................................................................. 42 2.2.1 Directoare si fsiere ...................................................................................................... 42 2.2.2 Conventii privind denumirea fisierelor ..................................................................... 43 2.2.3 Operatii asupra fisierelor si directoarelor ................................................................ 44

2.3 Accesorii Windows ................................................................................................................. 47

3

2.4 Editoare de Text ..................................................................................................................... 49 2.4.1 Folosirea unei aplicatii de editare text ..................................................................... 49

2.5 Tiparirea ................................................................................................................................... 50

3 Procesare de text 52 3.1 Operatii de baza ın crearea, formatarea si finalizarea unui document ............................. 52

3.1.1 Introducere ................................................................................................................... 52 3.1.2 Operatii de baza ......................................................................................................... 54 3.1.3 Formatare ..................................................................................................................... 58 3.1.4 Finalizarea unui document ........................................................................................ 64 3.1.5 Tiparirea ....................................................................................................................... 66

3.2 Caracteristici avansate ............................................................................................................ 67 3.2.1 Tabele ........................................................................................................................... 67 3.2.2 Grafice si imagini ........................................................................................................ 73 3.2.3 Editorul de ecuatii ...................................................................................................... 78 3.2.4 Fuzionarea documentelor ........................................................................................... 79

3.3 Aplicatii .................................................................................................................................... 79 3.3.1 Redactarea unei scrisori ............................................................................................. 79

4 Calcul tabelar 82 4.1 Utilizarea foilor si aplicatiilor de calcul tabelar .................................................................. 82

4.1.1 Introducere ................................................................................................................... 82 4.1.2 Operatii de baza ......................................................................................................... 87

4.2 Dezvoltarea, formatarea si utilizarea foilor de calcul .......................................................... 88 4.2.1 Formule si functii ........................................................................................................ 88 4.2.2 Formatare foi de calcul .............................................................................................. 93 4.2.3 Vizualizare foi de calcul ............................................................................................. 97 4.2.4 Tiparire foi de calcul .................................................................................................. 98

4.3 Caracteristici avansate ............................................................................................................ 99 4.3.1 Serii de date ................................................................................................................ 99 4.3.2 Filtrarea datelor .......................................................................................................... 99 4.3.3 Grafice si diagrame ................................................................................................... 100 4.3.4 Importarea de obiecte .............................................................................................. 102

5 Baze de date 104 5.1 Proiectarea si planificarea unei baze de date simple folosind aplicatii standard . . . 104

5.1.1 Introducere ................................................................................................................. 104 5.1.2 Crearea unei baze de date ....................................................................................... 106

5.2 Extragerea de informatii dintr-o baza de date folosind instrumente de interogare, selectie si sortare ................................................................................................................... 117 5.2.1 Folosirea formularelor ............................................................................................... 117 5.2.2 Interogari ................................................................................................................... 122 5.2.3 Crearea rapoartelor .................................................................................................. 126

6 Prezentari 131 6.1 Crearea, formatarea si pregatirea prezentarilor ın Power Point ...................................... 132

6.1.1 Introducere ................................................................................................................. 132 6.1.2 Operatii de baza ....................................................................................................... 134 6.1.3 Formatare ................................................................................................................... 136

6.2 Realizarea de operatii de baza cu grafice si diagrame ...................................................... 138 6.2.1 Grafice si diagrame ................................................................................................... 139

6.3 Finalizarea si publicarea prezentarii ................................................................................... 142 6.3.1 Efecte de slide-show ................................................................................................. 142 6.3.2 Vizionarea unui slide-show ...................................................................................... 143

4

6.3.3 Tiparirea unei prezentari ......................................................................................... 144

7 Informatie si comunicare 147 7.1 Utilizarea Internet si a operatiunilor de cautare ............................................................... 147

7.1.1 Navigare web ............................................................................................................. 147 7.1.2 Cautarea pe web ....................................................................................................... 152

7.2 Utilizarea postei electronice ................................................................................................. 154 7.2.1 Introducere ................................................................................................................. 154 7.2.2 Mesaje ........................................................................................................................ 155 7.2.3 Administrarea mesajelor .......................................................................................... 158 7.2.4 Adresarea ................................................................................................................... 158

Index de termeni 161

Glosar de termeni 165

5

Lista de figuri

1.1 Functionarea unui sistem de calcul ....................................................................................... 9 1.2 Principalele componente ale unui sistem de calcul ............................................................ 15 1.3 Topologie liniara (magistrala) ............................................................................................. 31 1.4 Topologie inelara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 1.5 Topologie stea .......................................................................................................................... 32

2.1 Suprafata de lucru Windows ................................................................................................. 40 2.2 Exemplu de fereastra My Computer .................................................................................... 41 2.3 Elementele unei ferestre de aplicatie (WordPad) ................................................................ 43 2.4 Fereastra Dialog Page Setup .................................................................................................. 44 2.5 Structura directoarelor (a); Proprietatile unitatii de disc C (b) ....................................... 45 2.6 Afisarea extensiilor ascunse .................................................................................................... 46 2.7 Crearea unei scurtaturi ın acelasi director (a); pe desktop (b) ......................................... 48 2.8 Sistemul de cautare fisiere ın Windows .............................................................................. 49 2.9 Caseta de dialog Print ............................................................................................................ 51

3.1 Fereastra aplicatiei Word ...................................................................................................... 53 3.2 Bara de meniuri a aplicatiei Word ........................................................................................ 53 3.3 Bara cu instrumente de formatare a aplicatiei Word ......................................................... 53 3.4 Bara cu instrumente de lucru standard a aplicatiei Word ................................................. 54 3.5 Fereastra de dialog Find and Replace ın Word; optiunea Find ......................................... 58 3.6 Fereastra de dialog Find and Replace ın Word; optiunea Replace ................................... 59 3.7 Caseta de dialog Font ın Word ............................................................................................. 60 3.8 Formatarea paragrafelor ın Word ........................................................................................ 61 3.9 Fereastra de dialog Marcatori si numerotare (Bullets and Numbering) ........................... 62 3.10 Adaugarea de Antete si Subsoluri ıntr-un document Word ............................................... 64 3.11 Fereastra de dialog Coloane (Columns) ............................................................................... 66 3.12 Inserare celula la dreapta ....................................................................................................... 69 3.13 Deplasare celule ın jos ............................................................................................................ 70 3.14 Inserare linie ............................................................................................................................ 70 3.15 Inserare coloana la stanga ...................................................................................................... 70 3.16 Impartire ın doua celule de aceeasi dimensiune .................................................................. 71 3.17 Impartirea unei coloane ın doua coloane .............................................................................. 71 3.18 Impartirea unui tabel .............................................................................................................. 72 3.19 Sortarea datelor numerice ıntr-un tabel Word .................................................................... 73 3.20 Efectuarea de calcule ıntr-un tabel Word ............................................................................ 74 3.21 Reprezentare grafica a ıntregului Tabel 3.11 ....................................................................... 75 3.22 Galeria de modele WordArt ................................................................................................... 76 3.23 Bara de instrumente de formatare a unui obiect WordArt ................................................ 77 3.24 Bara de instrumente de desenare din Word ......................................................................... 77 3.25 Introducerea unei formule matematice ıntr-un document Word ....................................... 78 3.26 Exemplu de scrisoare .............................................................................................................. 81

6 LISTA DE FIGURI

6

4.1 Ecranul Excel ........................................................................................................................... 82 4.2 Bara de instrumente Standard ın Excel ............................................................................... 83 4.3 Bara de instrumente Format ın Excel .................................................................................. 84 4.4 Aplicarea functiilor SUM, PRODUCT unor serii de date ................................................. 90 4.5 Aplicarea functiilor de rotunjire unor serii de date ............................................................ 91 4.6 Aplicarea functiilor reprezentative de data si ora ın Excel ................................................ 92 4.7 Formatare numere ın Excel .................................................................................................... 94 4.8 Exemplu aplicare formate numere ın Excel ......................................................................... 95 4.9 Aplicarea formatarii conditionale unui set de date ............................................................. 96 4.10 Caseta de initializare a unei pagini ın Excel ........................................................................ 97 4.11 Generarea seriilor de date ın Excel ....................................................................................... 99 4.12 Optiunea de filtrare avansata ın Excel ............................................................................... 100 4.13 Exemplu de tabel de date ce va fi reprezentat grafic ....................................................... 100 4.14 Pasii asistentului de diagrame din Excel ............................................................................ 102 4.15 Diagrama de tip coloana ...................................................................................................... 103

5.1 Fereastra aplicatiei Access ................................................................................................... 105 5.2 Crearea unei noi baze de date Access ................................................................................. 107 5.3 Fereastra noii baze de date creata ...................................................................................... 107 5.4 Creare tabel nou .................................................................................................................... 109 5.5 Crearea unui tabel utilizand expertul ın Access ............................................................... 111 5.6 Tabelul Adresses creat cu Table Wizard ............................................................................ 112 5.7 Meniul contextual asociat unui tabel ın Access ................................................................ 113 5.8 Crearea unei relatii ıntre doua tabele ın Access ................................................................ 114 5.9 Aplicarea unui filtru prin selectie asupra unui tabel: (a) ınainte de aplicare; (b)

dupa aplicare filtru ................................................................................................................ 116 5.10 Aplicarea unui filtru dupa macheta asupra unui tabel: (a) ınainte de aplicare; (b)

dupa aplicare filtru ................................................................................................................ 116 5.11 Crearea unui nou formular ın Access .................................................................................. 118 5.12 Alegerea campurilor prezente ıntr-un formular Access ..................................................... 119 5.13 Alegerea aspectului unui formular Access .......................................................................... 120 5.14 Crearea unui formular ın mod Proiectare (Design) .......................................................... 120 5.15 Proprietatile obiectelor dintr-un formular Access ............................................................. 121 5.16 Setarea imaginii de fundal a unui formular Access: (a) Fereastra Proprietati; (b)

Rezultatul aplicarii imaginii de fundal ............................................................................... 122 5.17 Adaugarea unui subformular (a)Mod Proiectare; (b) Mod Deschidere .......................... 123 5.18 Crearea unei noi interogari ın Access ................................................................................. 124 5.19 Realizarea unei interogari ın mod Vizualizare Proiect: Selectare tabele ....................... 124 5.20 Crearea unei interogari: (a) Mod Proiect; (b) Rezultat ................................................... 125 5.21 Crearea unei interogari: (a) Mod Proiect; (b) Rezultat ................................................... 126 5.22 Crearea unui nou raport ....................................................................................................... 127 5.23 Selectarea datelor din tabel ce vor fi afisate ın raport ..................................................... 128 5.24 Gruparea datelor dupa nume ın raport Access ................................................................. 128 5.25 Alegerea aspectului unui raport Access .............................................................................. 129 5.26 Modificarea caracteristicilor unui raport Access ............................................................... 130 5.27 Raport Agenda Access .......................................................................................................... 130

6.1 Fereastra aplicatiei Power Point .......................................................................................... 133 6.2 Bara de desenare ın Power Point ........................................................................................ 135 6.3 Caseta de dialog Font din aplicatia Power Point .............................................................. 137 6.4 Formatare Caseta Text ın Power Point .............................................................................. 138 6.5 Galerie organigrame Power Point ........................................................................................ 140 6.6 Organigrama ierarhica ın Power Point ............................................................................... 140 6.7 Exemplu de organigrama ierarhica ın Power Point .......................................................... 141

LISTA DE FIGURI 7

7

6.8 Diagrama de tip Excel ın Power Point ............................................................................... 142 6.9 Definirea animatiilor pentru un obiect ın Power Point .................................................... 143 6.10 Optiuni efect animatie Rotire (Spin) .................................................................................. 144 6.11 Adaugarea tranzitiilor ıntre diapozitive ............................................................................. 145 6.12 Fereastra Initializare pagina ın Power Point ...................................................................... 145

7.1 Fereastra Internet Explorer ................................................................................................. 148 7.2 Optiuni Internet Explorer .................................................................................................... 149 7.3 Salvarea imaginilor ıntr-o pagina web ................................................................................ 150 7.4 Modificarea unui semn de carte ın Internet Explorer ....................................................... 151 7.5 Fereastra de cautare Google ................................................................................................ 153 7.6 Rezultate cautare utilizand Google ..................................................................................... 153 7.7 Fereastra aplicatie Outlook Express ................................................................................... 155 7.8 Fereastra New Message (Mesaj Nou) ın Outlook Express ............................................... 156 7.9 Agenda de adrese ın Outlook Express ................................................................................ 159 7.10 Adaugarea unei noi adrese de e-mail ın agenda Outlook Express .................................. 159 7.11 Fereastra Select Recipients ın Outlook Express ................................................................ 160

8

Lista de tabele

1.1 Reprezentarea diferitelor tipuri de date ın calculator .................................................... 12 1.2 Prescurtari ale domeniilor Internet uzuale ........................................................................... 34

2.1 Extensii uzuale de fisiere .................................................................................................... 47 2.2 Combinatii rapide de taste ............................................................................................. 51

3.1 Mutarea cursorului cu ajutorul tastaturii ıntr-un document Word ..................................... 55 3.2 Selectare bloc text sau elemente grafice cu ajutorul tastaturii ıntr-un document Word 56 3.3 Combinatii de taste pentru formatarea textului ın Word ............................................... 60 3.4 Combinatii de taste pentru miscarea cursorului ıntr-un tabel ........................................ 68 3.5 Selectarea unei celule .......................................................................................................... 68 3.6 Selectarea unei coloane ....................................................................................................... 68 3.7 Selectarea unei linii ............................................................................................................. 69 3.8 Selectarea ıntregului tabel ................................................................................................... 69 3.9 Optiuni de redimensionare a tabelelor ın Word .................................................................. 71 3.10 Identificatori text pentru conversie text ın tabel ................................................................. 72 3.11 Exemplu de tabel cu date numerice .................................................................................... 73

4.1 Indicatori de stare ın Excel ................................................................................................. 85 4.2 Combinatii de taste pentru deplasarea ıntr-o foaie de calcul Excel ................................... 86 4.3 Functii matematice reprezentative ın Excel ................................................................... 90 4.4 Functii statistice reprezentative ın Excel ....................................................................... 91 4.5 Functii logice reprezentative ın Excel ................................................................................. 91 4.6 Functii de informare reprezentative ın Excel ...................................................................... 92 4.7 Functii de data si ora reprezentative ın Excel ................................................................ 92

5.1 Tipuri de date Access .................................................................................................. 110 5.2 Operatii de calcul predefinite ın Access ........................................................................... 125

9

Calculator Program

Capitol 1

Concepte de baza ın Tehnologia Informatie şi a Comunicaţiilor (TIC)

1.1 IT si societate

Cantitatea de informatii existenta ın lume se dubleaza la fiecare 5-6 ani. S-a trecut de la munca preponderent fizica la cea majoritar intelectuala. Deci, suntem ın plina societate informationala, si de aceea sunt necesare calculatoarele precum si cunostinte asupra modului lor de utilizare eficienta.

Intreaga societate este bazata pe calculatoare. Acestea constituie atat surse de informatii cat si producatori de informatie. Calculatoarele sunt un element indispensabil ın viata, modificand modul ın care lucram, ınvatam, comunicam, ne distram.

Lumea ın care traim a devenit o lume digitala. Putem cumpara lucruri direct de acasa, prin intermediul site-urilor de comert electronic, putem plati facturile si controla bugetul personal utilizand serviciile de finante electronice (e-Banking), putem comunica cu oricine, aflat oriunde ın lume prin e-mail, chat. etc. Servicii de tipul e-research (cercetare bazata pe calculatoare, docu- mentare si schimb de informatii ın mediul virtual), e-Culture (carti, biblioteci, muzee virtuale), e-Learning (sistem educational computerizat) nu ar putea fi accesate fara ajutorul calculatorului.

1.2 Calculatorul

Calculatorul este o masina ce prelucreaza informatiile primite ın mod automat. Pentru aceasta, utilizatorul trebuie sa furnizeze datele de intrare (date ce urmeaza a fi prelucrate), programul (lista de instructiuni conform careia se vor prelucra datele). Daca pentru a ajunge la un rezultat sunt necesare mai multe operatii, atunci acesta le va realiza pe rand. Operatiile si ordinea ın care vor fi efectuate sunt date prin intermediul programului. Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obtinute ın urma prelucrarii ( date de iesire) (Fig 1.1). In timpul prelucrarii pot apare si date intermediare.

Date de intrare

Date de iesire

Figura 1.1: Functionarea unui sistem de calcul

Cap. 1: Concepte de bază (TIC)10

10

1.2.1 Reprezentarea datelor ın calculator

Calculatorul este o masina cu doua stari. El ıntelege, manipuleaza si prelucreaza siruri de cifre binare, ce semnifica semnale, comenzi, informatii, date.

Unitatea elementara de informatie ın calculator se numeste bit, abreviat prin ”b”, si reprezinta o cifra binara (0 sau 1). Un Byte (octet) este o succesiune de 8 biti, abreviat prin ”B”.

In sistemul metric (zecimal), se folosesc multiplii de 103, ın sistemul binar se utilizeaza multipli de 210 = 1024 (cea mai apropiata putere a lui 2 fata de 1000). Multiplii Byte-ului sunt:

• KB (KiloByte) = 1024 B = 210 B;

• MB (MegaByte) = 1024 KB = 220 B;

• GB (GigaByte) = 1024 MB = 230 B;

• TB (TerraByte) = 1024 GB = 240 B;

• PB (PentaByte) = 1024 TB = 250 B;

• EB (HexaByte) = 1024 PB = 260 B;

Informatia dintr-un text corespunde limbajului uman ce utilizeaza 10 cifre, 26 litere mici, 26 litere mari si caractere speciale. Acest ansamblu de simboluri nu poate fi ınteles de catre calculator, care ıntelege numai sistemul binar. De aceea informatia trebuie transformata ın forma binara. Aceasta operatie de transformare se numeste codificare interna a informatiei.

Reprezentarea informatiei alfanumerice se face prin cuvinte de cod de 8 cifre binare (biti). Lungimea de 8 cifre permite construirea a 256 cuvinte de cod diferite ce acopera necesarul unei aplicatii. Lungimea de 8 cifre a devenit un standard impus de IBM, prin codul EBCDIC (Extended Binary Coded Decimal Interchange Code). Urmatorul cod care s-a impus a fost codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) care a devenit codul calculatoarelor compatibile IBM, PC si contine setul extins de caractere ın numar de 256. Fiecare caracter (litera, cifra, blanc sau caracter special) este codificat printr-o secventa de lungime fixa folosind codul ASCII. Astfel caracterul A este reprezentat prin secventa 0100001, iar caracterul 9 prin 00111001.

Reprezentarea interna a numerelor se face diferentiat, ın functie de tipul informatiei:

• numere ıntregi cu semn sau fara semn;

• numere reale.

Reprezentarea numerelor ıntregi. Fiecare numar ıntreg pozitiv sau negativ este codificat ca un numar binar de lungime fixa. Lungimea secventei binare este multiplu de 8 biti: 8, 16, 32, etc. Pentru completarea secventei de biti se adauga la stanga zerouri nesemnificative. La reprezentarea numerelor ıntregi cu semn, primul bit din stanga reprezentarii indica semnul, astfel: 1 pentru negativ si 0 pentru pozitiv.

Exemplul 1.2.1.1 Daca se reprezinta un ıntreg fara semn, fie 9 acest numar, pe 16 biti, atunci se obtine:

9(10) = 1001(2) → 0000 0000 0000 1001.

Rezulta ca domeniul de reprezentare a ıntregilor fara semn utilizand 8 cifre binare este 0 . . . 255, iar pentru 16 cifre binare este 0 . . . 65535.

Domeniul de definitie al unui ıntreg cu semn, reprezentat pe 8 cifre binare (octet sau byte) este −128 . . . 127, iar pe cuvinte de 16 biti este −655356 . . . 65535.

Reprezentarea numerelor reale. Numerele reale sunt formate din semn, parte ıntreaga si parte fractionara. Acestea pot fi reprezentate ın doua moduri: ın virgula fixa sau ın virgula mobila. In reprezentarea ın virgula fixa se presupune ca partea ıntreaga este despartita de partea fractionara printr-o virgula imaginara care se afla ın pozitie fixa. In acest caz sunt fixe atat numarul de pozitii ale partii ıntregi cat si cele ale partii fractionare. Acest mod de reprezentare este dezavantajos deoarece nu permite decat reprezentarea unei game reduse de numere reale.

1.2 Calculatorul 11

11

Exemplul 1.2.1.2 118.625 reprezentat pe 16 biti (8 pentru partea ıntreaga, 8 pentru partea fractionara):

01110110

118(2)

10100000

0.625∗28 =160(2)

= 76A016.

In reprezentarea ın virgula mobila, numerele reale sunt reprezentate prin exponent si mantisa, ın notatia stiintifica. Semnul este reprezentat pe primul bit (0 pentru numar pozitiv, 1 pentru negativ). Pe urmatorii 8 biti este reprezentata mantisa, iar pe urmatorii 23 de biti este reprezentarea binara normalizata a numarului.

Exemplul 1.2.1.3 118.625 este numar pozitiv, deci va avea primul bit 0. Mantisa se calculeaza prin normalizarea reprezentarii binare ın virgula fixa a numarului:

118.625 = 1110110.10100000 = 1.110110101 ∗ 26,

deci mantisa = 6 + 127 = 133 = 10000101(2).

118.625 = 0 10000101 11101101010000000000000 = 42F 6A000(16)

semn mantisa reprezentare numar

In Tabelul 1.1 sunt reprezentate sistemele de reprezentare interna a datelor ın calculator, pentru toate tipurile de date ce pot fi prelucrate cu ajutorul calculatorului:

Exemplul 1.2.1.4 Exemple de reprezentare a datelor de diferite tipuri ın calculator:

1. Texte:’A’ = 65(10) = 01000001(2) - ocupa 1B’b’ = 97(10) = 01100010(2) - ocupa 1B’1’ = 49(10) = 00110001(2) - ocupa 1B

2. Numere:24(10) = 00011000(2)

−24(10) = 11101000(2)

0.5(10) = 01000000100000000000000000000000(2)

3. Imagini statice:Codificarea culorilor:

- cu 1 bit se pot codifica 2 culori (0 = negru, 1 = alb);

- cu 3 biti se pot codifica 8 = 23 culori: R (rosu) = 22, G (verde) = 21, B (albastru) =

20

000 = Negru, 001 = Albastru, 010 = Verde, 011 = Cyan, 100 = Rosu, etc.

4. O imagine cu 16 Mculori (24 biti / pixel) la o rezolutie de 640*480 pixeli ocupa:

640 × 480 × 24 biti/pixel = 921600B = 900KB.

5. 1 secunda de sunet vocal cu esantionare pe 8 biti, la 8 kHz ocupa 8 kB.


12

Tipul de date Modul de reprezentare Observatii

Text (caractere, date alfanumerice, caractere speciale)

Codul ASCII (cod pe 7 biti ⇒ 128 coduri) Codul ASCII-extins (cod pe 8 biti) ⇒ 256 coduriCodul UNICODE (cod pe 21 biti ⇒ 1.114.111 coduri)

In codul ASCII fiecare caracter se reprezinta pe un octet In codul ASCII extins fiecare caracter se reprezinta pe un octet In codul UNICODE fiecare caracter se reprezinta pe 1/2/4 octeti

Numere virgula fixapentru numere ıntregi, virgula mobila pentru numere reale

Numerele ıntregi ocupa 1, 2 sau 4 octeti, iar numerele reale ocupa 4 sau 8 octeti

Imagini (desene grafice, fotografii)

Numere asociate culoriifiecaruia din cele n ∗ m (Ox * Oy) puncte grafice ale imaginii

Imaginea este o colectie de puncte grafice (pixels) colorate; numarul de puncte grafice depinde de rezolutia imaginii; fiecare culoare se reprezinta printr-un numar, care ocupa 1 ÷ 24 biti (pentru 2 ÷ 16 Mculori)

Sunete Numere asociateesantioanelor semnalului

Semnalul audio analogic (unda sonora) este esantionat (cca. 44000 de esantioane/secunda) fiecare esantion este un numar care ocupa 1 sau 2 octeti

Video Numere asociatefiecarui cadru esantionat (imagine)

Semnalul video analogic (imaginile ın miscare) este esantionat; rezulta secvente de imagini (statice), numite cadre (min. 30 cadre/sec)

Tabel 1.1: Reprezentarea diferitelor tipuri de date ın calculator

1.2.2 Hardware si software

Calculatorul este alcatuit din doua componente principale:

• hardware - echipamente fizice;

• software - programe si date.

Hardware-ul reprezinta echipamentele fizice din care este alcatuit un sistem de calcul, ın care circuitele electronice prelucreaza automat informatiile si asigura comunicarea ıntre utilizator si sistem. Hardware-ul trebuie sa asigure urmatoarele functii:

1. functia de memorare;

2. functia de comanda si control ;

3. functia de prelucrare;

4. functia de intrare/iesire.

1.2 Calculatorul 13

13

Functia de memorare asigura memorarea datelor si a programelor si are ca suport memoria interna si memoria externa. In memoria interna sunt stocate datele si programele ce se prelucreaza la un moment dat. ın memoria externa sunt stocate toate datele si programele necesare, ın anumite situatii, sistemului de calcul.

Functia de comanda si control asigura extragerea instructiunilor din memoria interna, analiza instructiunilor, comanda de executare a unei operatii, extragerea datelor din memoria interna, precum si aranjarea datelor de iesire ın memoria interna.

Functia de prelucrare asigura efectuarea operatiilor aritmetice (adunare, scadere, ınmultire, ımpartire) si a celor logice (AND, IF, NOT). Functia este realizata de Unitatea Aritmetico-Logica.

Functia de Intrare/Iesire asigura introducerea datelor si programelor ın memoria interna si furnizarea rezultatelor.

Software-ul sistemului de calcul este format din programele destinate sa asigure conducerea si controlul procesului de prelucrare a informatiei, precum si efectuarea unor lucrari curente.

Programul este o colectie organizata de comenzi si operatii ce sunt transmise calculatorului, numite instructiuni. Ele sunt codificate ın mod binar si sunt tratate de unitatea de comanda si control. O instructiune poate contine urmatoarele informatii:

• codul operatiei de executat;

• adresa primului operand;

• adresa celui de al doilea operand;

• adresa locatiei de memorie unde va fi depus rezultatul.

Software-ul este format din doua componente:

• sistemul de operare;

• programele de aplicatie.

Sistemul de operare cuprinde programele de baza care controleaza ıntreaga activitate a calculatorului. Acesta asigura legatura dintre componentele logice si fizice ale sistemului, si este furnizat ımpreuna cu sistemul de calcul de catre firma producatoare.

Sistemul de operare gestioneaza resursele calculatorului, care sunt de doua tipuri:

• resurse fizice: componentele hardware;

• resurse logice: componentele software.

Programele de aplicatie sunt multimi organizate de instructiuni care se atribuie calculatorului pentru a efectua operatiile specifice unei anumite aplicatii. Acestea sunt scrise de catre programatori la cererea utilizatorilor si codifica, ıntr-un limbaj de programare, algoritmul de re- zolvare al respectivei probleme.

1.2.3 Tipuri de calculatoare

In evaluarea unui sistem de calcul, sunt luate ın considerare urmatoarele performante:

• dimensiunea memoriei interne;

• viteze de prelucrare;

• numarul de procesoare;

• dimensiunea memoriei externe;

• numarul maxim de utilizatori;

• costul.


14

Calculatoarele se clasifica ın functie de mai multe criterii:

• domeniu de utilizare;

• modul de reprezentare a datelor;

• performate;

• principiu de functionare.

In functie de domeniul de utilizare, exista doua tipuri de calculatoare:

• calculatoare specializate: pot fi utilizate doar pentru rezolvarea unui domeniu restrans deprobleme;

• calculatoare universale: asigura rezolvarea unei game variate de probleme, cu ajutorul unorprograme aplicative diverse.

Din punctul de vedere al modului de reprezentare a datelor, calculatoarele se pot clasifica ın urmatoarele trei categorii:

• calculatoare numerice: prelucreaza doar date codificate binar. Prelucrarea se realizeaza pebaza unui program memorat ce descrie algoritmul de lucru.

• calculatoare analogice: prelucreaza marimi fizice (tensiune, presiune, temperatura, etc.).Aceste calculatoare creeaza modelul matematic al unui sistem fizic real caracterizat de anumite marimi fizice, ce sunt reprezentate si manipulate cu ajutorul circuitelor electronice.

• calculatoare hibride: sunt alcatuite dintr-un calculator numeric si un calculator sau o componenta analogica.

In functie de performante (memorie, viteza de prelucrare, arhitectura, etc.), calculatoarele numerice se clasifica astfel:

• microcalculatoare: cel mai simplu sistem de calcul, dotat cu un singur procesor; poate fiutilizat de un singur utilizator la un moment dat;

• minicalculatoare: poate fi utilizat simultat de catre mai multi utilizatori (20-50 terminalealcatuite din tastatura si display); are un singur procesor;

• calculatoare de capacitate mare (mainframe): sistem cu putere mare de calcul; acesta poatefi utilizat simultan de mai multi utilizatori si permite conectarea a mai multor sute de terminale. Este dotat cu unul sau doua procesoare de putere mare, pentru efectuarea calculelor simai multe procesoare de putere mica ce asigura administrarea transferului de date cu memoria externa. Este folosit ın aplicatii de gestiune economica, ın ıntreprindari mari, institutiiguvernamentale si universitati.

• supercalculatoare: sistem cu putere foarte mare de calcul. Lucreaza ın sistem multi-user,permitand conectarea mai multor sute de terminale. Poate avea mai multe procesoare foarterapide pentru efectuarea calculelor si mai multe procesoare mai lente, pentru administrareatransferurilor de date.

Din punctul de vedere al principiului de functionare, se pot distinge trei tipuri de calculatoare:

• calculatoare mecanice;

• calculatoare electro-mecanice;

• calculatoare electronice.

1.2 Calculatorul 15

15

1.2.4 Partile principale ale unui calculator

Conceptul actual de calculator a fost definit de John von Neumann ın 1947 si semnifica un calculator electronic, numeric, care functioneaza pe baza de program memorat.

Dupa cum se observa ın Figura 1.2, un sistem de calcul este format din trei unitati de prelucrare, ce sunt conectate ıntre ele prin intermediul a trei cai, numite bus-uri, separate de transfer a informatiei.

Bus Date

Unitatea centrala Memoria (CPU)

Bus Control

Bus Adrese

Unitatea I/O Lumea externa

Figura 1.2: Principalele componente ale unui sistem de calcul

In continuare vom analiza pe scurt scopul acestor elemente. Unitatea centrala de procesare (CPU - Central Processing Unit) are rolul de a extrage

instructiunile memorate ıntr-un dispozitiv de stocare denumit memorie, de a decodifica aceste instructiuni si apoi de a prelucra datele cerute de instructiuni. Rezultatele acestor prelucrari pot fi depozitate ıntr-un registru intern al CPU, pot fi depuse ıntr-o locatie de memorie sau trimis la un dispozitiv de intrare/iesire (I/O - Input/Output). Astazi, CPU se bazeaza pe un singur circuit integrat, numit microprocesor.

Circuitul integrat este o capsula ın interiorul caruia se gasesc sute de mii de circuite electronice. Acesta se mai numeste si chip si se monteaza pe placa de baza a calculatorului.

Microprocesorul este format din circuite electronice cu ajutorul carora el poate interpreta si executa instructiunile. Instructiunile reprezinta codificarea comenzilor de operatii pe care trebuie sa le execute calculatorul. Deoarece calculatorul este o masina cu doua stari, aceste instructiuni vor fi siruri de cifre binare, iar codul folosit se numeste cod masina. Setul de instructiuni pe care procesorul ıl ıntelege si ıl executa se numeste limbaj masina.

Pentru executarea operatiilor unitatea aritmetico-logica dispune de o memorie proprie, de dimensiuni reduse, organizata sub forma de registri. Atunci cand procesorul executa o instructiune, din memoria interna sunt aduse ın regitri operatiile pe care trebuie sa le execute UAL.

Microprocesorul poate executa urmatoarele operatii:

• cele patru operatii aritmetice de baza;

• operatiile logice: AND, NOT, OR, XOR, cu ajutorul carora se poate controla ordinea ıncare se executa operatiile, folosind:

– textul, adica operatia de comparare ıntre doua operatii;

– saltul conditionat, adica executarea unei anumite instructiuni ın functie de o conditie;

– repetitia, adica executarea repetata a unei secvente de instructiuni.

Unitatea de memorie are rolul de a stoca instructiunile pentru CPU, precum si datele asupra carora vor opera instructiunile. Aceste instructiuni trebuie sa fie memorate anterior ınceperii


16

desfasurarii programului de prelucrare. De asemenea, unele date pot fi memorate anterior pornirii prelucrarii, iar rezultatele prelucrarii se memoreaza ın timpul executiei programului.Aceasta memorie constituie suportul fizic necesar desfasurarii operatiilor executate de CPU.

Din punct de vedere tehnologic, dispozitivele de memorie pot retine informatia

• numai cand sunt alimentate electric; ın acest caz avem de-a face cu memoria volatila;

• atunci cand nu sunt alimentate electric, formand memoria nevolatila si care este folosita ınmod special la stocarea programelor, pentru initializarea calculatorului si stocarii sistemuluide operare.

Intrucat toate datele si instructiunile sunt codificate ıntr-o reprezentare binara, memoria va depozita secvente de biti. Fiecare bit este reprezentat printr-un comutator electronic individual, cu doua stari: 0 (OFF), respectiv 1 (ON). Informatia se gaseste ın memoria interna sub forma de cifre binare grupate ın octeti sau ın cuvinte pe care le prelucreaza procesorul. Memoria interna este ımpartita ın locatii de memorie identificate ın mod unic printr-o adresa. Adresa este un cuvant binar prelucrat de catre procesor, prin care acesta identifica pozitia unei locatii din memorie.

Memoria externa este un suport electromagnetic reutilizabil, pe care informatia se pastreaza codificat sub forma binara, prin magnetizarea particulelor feromagnetice dupa doua directii de magnetizare, corespunzatoare celor doua cifre binare. Memoria externa pastreaza datele din afara sesiunii de lucru. Suporturile electromagnetice folosite ca memorie externa sunt: banda magnetica, discul magnetic caseta magnetica.

Dispozitivele de Intrare/Iesire permit transferul informatiei ıntre CPU, memorie si lumea externa. Functional, aceste dispozitive de I/O pot fi apelate de catre CPU ıntr-un mod similar memoriei, dispunand la randul lor de un set de adrese. In mod clasic, schimbul de informatii cu exteriorul se face sub controlul CPU, dar exista tehnici ce permit accesul la memorie fara interventia CPU (DMA - Direct Memory Access).

Dispozitivele de intrare asigura transferul informatiilor catre calculator prin operatia de READ (citire). Din aceasta categorie fac parte: tastatura, mouse-ul, cititorul de cartele, creionul optic, scanner-ul, microfonul, etc. Informatiile citite pot fi: texte, imagini, muzica, comenzi vocale, etc. Indiferent de tipul informatiei, principiul de functionare al unui dispozitiv de intrare este acelasi: preia informatia, o ımparte ın unitati conform unui algoritm propriu, codifica fiecare unitate ıntr-o secventa de biti si transmite aceasta secventa procesorului.

Dispozitivele de iesire sunt folosite pentru a comunica utilizatorului rezultatele operatiilor executate si informatii despre starea sistemului prin operatii de scriere (WRITE). Din aceasta categorie fac parte: monitorul, imprimanta, plotter-ul, difuzorul. Aceste dispozitive primesc secvente de biti de la procesor, pe care le decodifica astfel ıncat sa poata fi ıntelese de catre utilizator sub forma naturala.

Dispozitivele de intrare/iesire sunt utilizate pentru a realiza comunicarea ın ambele sensuri, prin operatii de citire si scriere. Din aceasta categorie fac parte: placa multimedia, consola.

Busul (magistrala) de date este acea cale ce leaga cele trei blocuri func tionale (o parte a sa poate sa iasa si ın exteriorul sistemului) ci pe care se transmit datele propriu-zise sau instructiunile programului.

Busul (magistrala) de adrese este calea pe care sunt transmise de catre CPU adresele catre memorie ın momentul ın care se realizeaza o operatie de citire sau scriere cu memoria sau se vehiculeaza adresele dispozitivului de I/O ın cazul unui transfer catre un dispozitiv periferic.

Busul (magistrala) de comenzi vehiculeaza semnalele de comanda si control catre toate aceste blocuri si permite o sincronizare armonioasa a functionarii sistemului de calcul.

1.3 Hardware

In cele ce urmeaza vom prezenta notiunile prezentate ın subsectiunea 1.2.4 pe larg.

1.3 Hardware 17

17

1.3.1 Unitatea Centrala de Procesare - CPU

Unitatea Centrala de Procesare, sau procesorul, este ”creierul”, sau ”sistemul nervos” al calculatorului. Este format dintr-un set de circuite electronice care:

• interpreteaza si executa instructiunile unui program stocat ın memoria interna;

• asigura comunicarea cu dispozitivele de intrare/iesire;

• interactioneaza strans cu memoria interna: preia date si program din unitatea de memorieinterna si stocheaza temporar date ın memoria interna.

Procesoarele difera ıntre ele prin:

• numarul de instructiuni executate ın unitate de timp;

• viteza de executie;

• cantitatea de memorie pe care o pot adresa.

Indiferent de tip, orice procesor contine patru mari blocuri functionale:

• unitatea de comanda si control (UCC);

• unitatea aritmetico-logica (UAL);

• registri proprii;

• unitatea de interfata cu celelalte componente ale sistemului (UI).

Unitatea de Comanda si Control coordoneaza si controleaza ıntreaga activitate de prelucrare la nivelul componentelor calculatorului. Aceasta executa instructiunile unui program astfel:

• extrage din memoria interna o instructiune din program;

• decodifica instructiunea pentru a afla ce operatii trebuie sa execute si ce date sunt necesare;

• extrage din memoria interna datele necesare prelucrarii;

• activeaza circuitele corespunzatoare din UAL pentru a executa operatia cu datele solicitate;

• scrie la o anumita adresa de memorie rezultatul obtinut.

Registrii folosesc drept memorie tampon ın timpul executarii unei instructiuni. Unitatea Aritmetico-Logica reprezinta ansamblul de circuite electronice prin care se real-

izeaza prelucrarea datelor cerute prin instructiuni sau comenzi. Prelucrarea se face prin operatii aritmetice, logice si de comparare. Fiecare circuit este specializat sa realizeze una dintre operatiile de baza.

Registrii proprii functioneaza ca o memorie proprie a procesorului ın care acesta pastreaza temporar informatiile. Exista mai multe tipuri de registri:

• registrul de date: sunt stocate datele si rezultatele prelucrarii;

• registrul de instructiuni: se pastreaza codul instructiunii curente;

• registrul contor-program: este memorata adresa instructiunii ce urmeaza a fi executata;

• registrul contor-date: se pastreaza adresa datelor ce urmeaza a fi prelucrate.


18

Unitatea de Interfata cu celelalte componente ale calculatorului asigura, prin intermediul bus-urilor, legatura dintre procesor si celelalte componente ale calculatorului: memoria interna si dispozitivele de intrare/iesire. Aceasta realizeaza functia de transfer a datelor de la si spre procesor.

Comunicarea procesorului cu celelalte componente cum ar fi controlerul adaptorului de discuri, controlerul adaptorului video, etc. se realizeaza prin intermediul unor puncte de intrare in procesor denumite porturi.

Calculatorul desfasoara diferite activitati ce au nevoie de acces la procesor pe rand. Rezulta ca procesorul trebuie sa ıntrerupa o activitate pentru a executa o alta. De exemplu, actionarea unei taste reprezinta o ıntrerupere. Intreruperile pot fi determinate prin mecanisme hardware si software.

Intreruperea hardware este declansata de un semnal de ıntrerupere, prin care se cere procesorului sa actioneze ca urmare a unui eveniment. Fiecare ıntrerupere are asociat un numar unic de identificare.

Pentru a executa opertatiile, procesorul dispune si de stive (STACK). Stiva este utilizata ca o zona de memorie temporara a datelor pe care le prelucreaza procesorul. La o cerere de ıntrerupere procesorul trebuie sa salveze datele din aplicatia curenta pentru a le putea utiliza ulterior si comuta pe o alta aplicatie. Stiva este locul unde sunt salvate aceste date.

Un procesor este caracterizat de urmatoarele atribute:

• tip;

• frecventa de lucru;

• lungimea cuvantului.

Piata sistemelor de calcul este dominata de trei familii mari de procesoare:

• Intel: familia X86 - I 80x86(t), unde x = generatia procesorului: 0÷4, ≥ 5 se numesc Pentium(Pro, II, III*, 4, Mendocino, Celeron, etc.), t = varianta de procesor: SX, DX/DX2/DX4.

• AMD: K6, K7, Athlon, Duron, Palomino, etc.

• Motorola - familia M 68x, unde x=00÷070, folosite de calculatoarele Macintosh realizate defirma Apple.

Frecventa de lucru este frecventa de tact a ceasului. Acesta este cel ce stabileste frecventa impulsurilor pentru circuitele calculatorului, prin care li se comanda acestor circuite sa execute operatii. Frecventa se masoara ın MHz/GHz, reprezentand numar de milioane/miliarde de cicluri (impulsuri) pe secunda. Cu cat aceasta frecventa este mai mare, cu atat sistemul este mai performant. Valorile frecvetelor de tact sunt standardizate. Are valori ıntre 2MHz÷4MHz (la 8 biti) si 4.77 MHz ÷ 3.8GHz (la PC-uri).

Cuvantul reprezinta numarul de biti, multiplu de octet care pot fi prelucrati la un moment dat de catre procesor. Dimensiunea cuvantului depinde de capacitatea de stocare a registrilor. Cu cat aceasta este mai mare, cu atat sistemul este mai performant si viteza de lucru este mai mare. Lungimea cuvantului este de 16b (pana la procesorul 386), 32b, 64b (utlimele generatii de procesoare).

Prin cuvant intern se ıntelege numarul de biti care pot fi prelucrati de procesor ıntr-o singura operatie. Prin cuvant extern se ıntelege numarul de biti care pot fi transmisi de catre procesor la magistrala de date pentru a putea fi transportate ın paralel.

Viteza de prelucrare reprezinta numarul de instructiuni pe secunda (MIPS) sau numarul de milioane de instructiuni ın virgula mobila pe secunda (M(ega)FLOPS). Are valori ıntre 0.5 MIPS ÷ 416 MIPS (pentru Pentrium II MMX la 200). Acest indicator este treptat ınlocuit, deoarece noile procesoare executa, ın anumite cazuri, mai multe instructiuni ıntr-un singur ciclu de ceas (unitate de executie superscalara).

1.3 Hardware 19

19

1.3.2 Unitatea de memorie

Caracteristicile memoriei interne sunt: capacitatea, timpul de acces si ciclul de memorie. Capaci- tatea memoriei interne arata dimensiunea depozitului de informatie. Timpul de acces reprezinta intervalul de timp care se scurge din momentul ın care s-a emis o cerere de acces la memorie pentru a se executa o operatie de citire sau scriere si momentul ın care a ınceput efectiv sa se execute operatia respectiva. Ciclul de memorie reprezinta intervalul de timp ın care se realizeaza o operatie ın memorie. Se masoara ın microsecunde sau monosecunde.

Exista doua tipuri de memorie interna: memoria ROM si memoria RAM. Memoria ROM (Read-Only Memory) este o memorie permanenta care se poate citi dar nu se

poate scrie. In ROM este manevrat un microprogram de tip firmware (ınscris de catre producator), destinat initierii lucrului cu calculatorul la punerea sub tensiune a acestuia. Utilizatorul nu are acces la memoria ROM.

Memoria RAM (Random Access Memory) este o memorie ın care se poate scrie si din care se poate citi. La scoaterea de sub tensiune a sistemului, informatiile scrise aici se pierd. Memoria RAM pastreaza programele sistemului de operare al utilizatorului, iar utilizatorul are acces la aceasta.

Capacitatea memoriei interne a unui calculator este data de dimensiunea memoriei RAM si este o caracteristica de performanta a sistemului.

Noile generatii de calculatoare sunt dotate cu memorie CMOS permanenta, ın care se poate citi si scrie. Aceasta memorie pastreaza continutul ın afara sesiunii de lucru, deoarece are un acumulator propriu care ı asigura alimentarea atunci cand calculatorul este oprit. In CMOS sunt pastrate informatii despre configuratia sistemului, tipul si capacitatea hard-disk-ului, capacitatea memoriei interne, data calendaristica, parola de acces, etc. Aceste informatii pot fi modificate de catre utilizator atunci cand acesta reconfigureaza calculatorul.

Calculatoarele mai au un tip de memorie, denumita memorie cache. Aceasta apartine procesorului si este o memorie tampon ıntre memoria RAM si procesor. Memoria cache este mai rapida decat memoria RAM. Aici pot fi aduse din RAM blocuri de instructiuni pentru a fi executate de procesor. Cu cat memoria cache este mai mare, cu atat creste viteza de lucru a calculatorului.

Memoria interna este un depozit de informatie ın care comenzile, semnalele, textele, numerele, imaginile, etc. sunt reprezentate ın codificare binara. Pentru regasirea informatiei, memoria interna a fost ımpartita ın locatii de memorie ce sunt identificate printr-o adresa unica. Dimen- siunea locatiei de memorie difera de la un calculator la altul si poate fi ıntre 1 bit si 60 biti (8, 12, 16, 18, 24, 27, 32, 36, 48, 60).

Lungimea cuvantului de adresa reprezinta numarul de cifre binare folosite pentru exprimarea adresei. Acest numar de cifre binare determina cate numere binare pot fi exprimate cu aceste cifre, deci numarul de adrese diferite care pot fi exprimate. Primele calculatoare foloseau cuvinte de adresa de 16 biti, iar urmatoarele generatii cuvinte de 32 sau 64 biti.

1.3.3 Dispozitive de intrare

Exista mai multe tipuri de dispozitive de intrare, dintre care amintim: tastatura, mouse-ul, trackball, trackpad, trackpoint, scanner, ecran tactil (touch screen), camera video/foto digitala, modem, etc.

Tastatura este un dispozitiv de intrare de tip STRING cu ajutorul careia utilizatorul transmite comenzi si date calculatorului, sub forma unor siruri de caractere. Fiecare caracter se genereaza prin actionarea unei taste electronice, care are ca efect ınchiderea unui circuit prin care se genereaza un cod unic (codul ASCII al caracterului respectiv). Tastatura se conecteaza la calculator printr- un port (conector) special.

Tipul tastaturii este definit de primele 6 taste din stanga, din primul rand de taste alfabet- ice. T arile anglo-saxone folosesc tastaturi QWERTY, cele francofone tastaturi AZERTY, iar cele germanice tastaturi QWERTZ. Tastatura standard romaneasca este o varianta QWERTZ ın care s-a u stabilit tastele pentru caracterele ”aısta” ın pozitia tastelor ”[ ] ; ’ \ ”. Sistemele de operare Windows actuale permit reconfigurarea software a tastaturii (de exemplu, utilizarea aceleiasi


20

tastaturi alternativ, ın standard american si ın standard romanesc). Tastatura contine ın mod uzual 102 taste plus taste functinale plus taste/butoane speciale

(Internet, Email, Office, etc), ımpartite ın patru blocuri principale:

1. tastatura alfanumerica include tastele pentru cifre, litere mari si mici, semne speciale sibara de spatiu. De asemenea aici se afla codurile comenzilor de retur de car (carriage return)si salt la o linie noua (line feed) <ENTER>, tabulare <TAB>, ıntreruperea unui program<ESC>, tiparirea ecranului la imprimanta <PRINT SCREEN>, suspendarea temporara aexecutiei <PAUSE/BREAK>.

2. tastatura de editare ce contine tastele pentru editarea unui text: <PAGE UP>, <PAGEDOWN>, <HOME>, <END>, comutare ıntre modul insert si modul suprascriere <INSERT>,stergere <DELETE>, si <BACKSPACE>.

3. tastatura numerica este destinata introducerii datelor numerice si a operatiilor aritmetice,la care se adauga separatorul zecimal <.>.

4. tastele functionale contin 12 taste notate cu <F1>, <F2>, ..., <F12> care au atasatediferite comenzi sau grupuri de comenzi specifice programului care controleazaactivitatea calculatorului.

Tasta calda, prin actionare, genereaza un cod catre calculator, care poate reprezenta un caracter sau o comanda. Tasta rece nu genereaza cod prin apasare, folosindu-se ıntotdeauna ımpreuna cu o alta tasta pentru a schimba codul acesteia. Tastele reci sunt <SHIFT>, <ALT>, <CTRL>.

Tastele comutator, <CAPS LOCK>, <NUM LOCK>, <INSERT> comuta ıntre caractere mici si caractere mari, ıntre tastatura de editaresi tastatura numerica, respectiv ıntre corectura cu inserare si corectura cu suprascriere.

Tastaturile pot fi, din punctul de vedere al dimensiunii: desktop sau portabila (ultra-plata). Pot avea forma standard, ergonomica, wireless (cordless - fara fir, cu raze infrarosii sau unde radio), cu ”palm rest” detasabil, etc.

Mouse-ul este un dispozitiv periferic de intrare utilizat ın toate aplicatiile care au interfete cu utilizatorul prin ferestre, casete de dialog, meniuri si obiecte. Pozitia mouse-ului este ın corespondenta cu pozitia unui cursor pe ecranul display-ului, diferit de cursorul text. Cu ajutorul mouse-ului se pot executa patru operatii:

• operatia de indicare: cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a indica un anumitobiect;

• operatia click: se apasa scurt un buton al mouse-ului;

• operatia click dublu: se apasa scurt, de doua ori, succesiv, un buton al mouse-ului;

• operatia de glisare (tragere): mouse-ul, avand un buton apasat se deplaseaza ıntre doupuncte pe masa de lucru, cauzand deplasarea conforma a cursorului pe ecran.

Exista mai multe tipuri de mouse-uri clasificate dupa:

• numarul de butoane: cu 2, 3 sau 5 butoane si optional o rotita pentru scroll/zoom;

• tipul portului prin care se conecteaza la calculator: serial, paralel, USB;

• cu/fara fir: cordless, wireless, conectare prin infrarosu sau unde radio sau Bluetooth;

• tehnologie: mecanic (cu bila), optic, laser;

• compatibilitate: Microsoft, Genius, Logitech, etc.

1.3 Hardware 21

21

Mouse-ul poate fi reconfigurat prin software pentru a putea fi utilizat cu mana dreapta sau cu mana stanga.

Trackball este un dispozitiv de intrare similar unui mouse asezat invers (cu bila ın sus). Acesta nu trebuie deplasat pe masa si se utilizeaza la calculatoarele portabile, fiind integrat ın tastatura.

Trackpad este o suprafata rectangulara plata, plasata pe tastatura. Deplasarea cursorului se realizeaza prin atingerea suprafetei cu degetul. Se foloseste la calculatoarele portabile sau ın unele tipuri speciale de tastaturi.

Trackpoint este un dispozitiv asemanator cu joystick-ul. Se utilizeaza la notebook-uri, fiind un mic capacel de cauciuc amplasat ıntre tastele G, H si B, care prin apasare asigura deplasarea pe ecran.

Scanner-ul este un dispozitiv de citire optica. Imaginea scanata este digitizata, respectiv descompusa ıntr-o matrice de puncte grafice colorate. Fiecare punct colorat este reprezentat printr-un numar de biti (24 ÷ 48), care se numeste ”adancime de culoare”.

Un scanner are urmatoarele caracteristici:

• rezolutia optica: numarul punctelor grafice per inch (de exemplu: 2400 × 2400 dpi);

• rezolutia interpolata: numarul de puncte grafice pe care scannerul le recunoaste pe o unitatede suprafata;

• adancimea de culoare: numarul de culori diferite pe care un scanner le recunoaste; se masoara ın numar de biti; de exemplu, adancime de culoare 24 biti ınseamna ca sunt recunoscute224/3 = 28 nuante pentru fiecare dintre cele trei culori de baza: RGB (R = rosu, G = verde,B = albastru);

• formatul: suprafata de scanare; poate fi A3, A4; se masoara ın milimetri;

• viteza de scanare: viteza de deplasare a capului de scanare; se masoara ın milisecunde/linie;

• modelul: desktop (flatbed - cu capac sau sheet-feed - cu tambur si alimentare automata afoilor) sau handy (handheld - se deplaseaza manual asupra suprafetei de scanat);

• interfata: modul de conectare la calculator: paralela, USB, SCSI;

• software asociat: OCR: program de recunoastere optica a caracterelor, prin care imagineascanata este transformata ın text si grafica.

Ecranul tactil (Touch Screen) este un dispozitiv de tip indicare, selectie, lansare ın executie si manipulare informatie de pe ecran, prin atingere cu mana. Poate fi capacitiv, acustic, rezistiv, cu infrarosii. Se utilizeaza la chioscurile de informare plasate ın universitati, magazine, biblioteci, etc.

Camera foto/video digitala este un dispozitiv de preluare date din mediu. Date introduse sunt imagini foto/video ın diferite formate grafice: jpeg, , avi, mpeg, tigg, gif. Exista mai multe modele:

• pentru camere foto:

– mini-camera: 6.3 × 8.9 cm, 16 MB memorie interna, cablu USB pentru conectare lacalculator;

– camere normale: memorie interna 8-16 MB, rezolutie pana la 2272 × 1712, ecran LCDTFT, etc.

• pentru camere video:

– portabila: dimensiune ecran 2.5′′, zoom 25X/700X, diferite facilitati;

– fixa (webcam).

Microfonul este utilizat pentru a introduce comenzi si date pe cale vocala. Sunetele sunt convertite ın unde sonore digitale. Aceste sunete pot fi introduse ın documente sau prezentari multimedia.


22

1.3.4 Dispozitive de iesire

Ecranul este un dispozitiv de iesire pe care calculatorul scrie rezultatele prelucrarilor, mesajele pentru utilizator si informatiile despre starea sistemului. Acesta face parte dintr-un dispozitiv denumit display sau monitor, format si din circuitele necesare obtinerii imaginii pe ecran. Monitorul este conectat la o placa video (adaptor video), care prelucreaza semnalele primite de la procesor pentru a le transforma ın imagini grafice. In sistemele de calcul disponibile ın acets moment exita trei tipuri de terminal grafice ce par a fi mai importante:

• tub cu ımprospatare prin fascicul direct: folosete metoda vectoriala pentru generarea imaginiipe ecran; termenul de reımprospatare se refera la faptul ca imaginea trebuie generata demai multe ori pe secunda, deoarece pixelii ısi mentin stralucirea un timp foarte scurt, deordinul milisecundelor. O imagine continua se obtine prin reımprospatarea ecranului de catrefascicolul direct.

• tub cu stocare directa a imaginii (DVST): genereaza o imagine ce ramane stabila o perioadade timp nelimitata, pana cand ecranul este sters.

• tub cu stocare raster (TV digital): ın acest caz un fascicul de electroni traseaza ın zig-zag oimagine pe ecran. Acest mod de lucru este asemanator televizoarelor.

Ecranul cu plasma este o tehnologie relativ noua; display-urile cu plasma utilizeaza lampi ce neon minuscule, aranjate ıntr-o retea plana, care asigura o rezolutie medie.

Display-urile cu cristale lichide (LCD) sunt terminale pe care imaginea este generata cu ajutorul diodelo0r luminiscente (LED).

Legatura ıntre magistrala si monitor este realizata prin intermediul placii video, ce contine doua componente de baza: controlerul video ce are rolul de a regla imaginea de pe ecran si memoria de regenerare a imaginii (display memory) ce contine codul imaginii afisate pe ecran.

Monitoarele au urmatoarele caracteristici:

• lungimea diagonalei: exprimata ın inch (10 ÷ 12, 14 ÷ 17, 19 ÷ 21, 50 pentru display plasma)

• radiatia ecranului: se recomanda monitoare ”Low-radiation” sau fara radiatii;

• tipul semnalului folosit: analog, digital;

• numarul de dimensiuni folosite pentru afisare: 2D, 3D.

• rezolutia: calitatea imaginii = numarul de pixeli Ox X Oy (640 X 480, 1600 X 1200, etc.)

• dot pitch: distanta dintre doua puncte consecutive afisate pe ecran; se exprima ın milimetri;

• rata de refresh (rata de reımprospatare a ecranului): 43 ÷ 78 Hz.

Un alt dispozitiv de iesire este imprimanta. Toate imprimantele au urmatoarele caracteristici:

• viteza: numarul de caractere pe secunda (cps) sau numarul de pagini pe minut (ppm);

• rezolutia: masurata ın dpi (dot per inch);

• zgomotul: masurat ın decibeli;

• numarul fonturilor;

• memoria interna;

• formatul hartiei ce poate fi imprimata: A0, A2, A3, A4;

• color sau monocrom;

1.3 Hardware 23

23

• sistemul de alimentare cu hartie: sheet-feed/cu hartie continua, cu tractor;

• interfata: paralela, USB, seriala;

• alte optiuni: imprimare fata-verso, gestionarea exemplarelor, etc.

In functie de tehnologia utilizata, imprimantele se clasifica ın:

• imprimante cu impact: sunt zgomotoase, relativ lente, robuste, costuri de ıntretinere mici,monocrome, cu set limitat de fonturi:

– cu caractere solide:

∗ imprimante cu rozeta: tiparesc caracter cu caracter (15 ÷ 20 cps);

∗ imprimante cu lant/tambur/cilindru: tiparesc linie cu linie (300 ÷ 3000 lpm).

– cu ace (matriceale): sunt imprimante orientate caracter, caracterele construindu-se cuajutorul unei matrice de ace; acul apasa pe o banda tusata si produce tiparirea unui punct; combinatia mai multor puncte genereaza caracterul sau imaginea de tiparit. Viteza variaza ıntre 100 si 800 cps, ın functie de model. Permit imprimarea foilor ın format A4 sau A3.Acestea sunt singurele imprimante ce permit utilizarea unei hartii ın mai multe exemplare.

• imprimante fara impact: silentioase, cu viteza mare, cost mediu-mare, calitate foarte bunaa imprimarii si numar mare de fonturi.

– imprimante cu jet de cerneala (InkJet, DeskJet, Foto): sunt imprimante orientate caracter; tiparesc prin pulverizarea picaturilor de cerneala, sub forma de jet, printr-o seriede duze foarte fine; folosesc cartus de cerneala. Viteza de imprimare este medie: 3 - 16ppm. Au rezolutie grafica mare (600 ÷ 1200 dpi), pot avea memorie proprie (10 - 256kB).

– imprimante Laser: sunt imprimante orientate pe pagina (scriu cate o pagina odata);functioneaza ca un copiator: razele laser magnetizeaza particulele aflate pe un cilindru(tambur), creand pe acesta o copie a paginii de tiparit; particulele atrag magnetic unpraf de cerneala (toner) pulverizata, iar atunci cand hartia traverseaza imprimanta, princaldura si presiune se fixeaza tonerul pe hartie. Au cea mai buna calitate a imprimariisi cea mai mare viteza de imprimare. Dispun de memorie locala: 1 ÷ 64 MB si permitnumeroase prelucrari: scriere fata-verso, scriere ın oglinda, sortare de exemplare, etc.

Plotter-ul este un periferic de iesire care tipareste informatiile grafice pe hartie. Se utilizeaza ın geografie, geologie, proiectare, pentru desene, schite, relevee, etc.

Plotter-ul are urmatoarele caracteristici:

• format: A3, A1, A0;

• monocrom sau color;

• cu jet de cerneala;

• memorie interna 4-36MB;

• pana la 1.2 Mculori;

• viteza: 10 ppm alb/negru sau 4 ppm (A3); 1.5 min/pag alb/negru sau 4 min/pag color (A1,A0).

Difuzoarele sunt dispozitive de redare a sunetului. Sunt incinte acustice pentru redarea profesionala a sunetului. Au urmatoarele caracteristici:

• putere (RMS = putere la iesire): 0.8 - 16 W;


24

• numar boxe: 2 - 6 (incluzand subwoofer, sateliti);

• format si dimensiune boxe: slim, 3” - 7”;

• raspuns ın frecventa: 20 Hz - 250 KHz;

• facilitati: reglaj volum/bas/ınalte, amplificator, etc.

• interfata: USB.

1.3.5 Dispozitive de stocare a memoriei externe

Calculatoarele folosesc drept dispozitive de stocare a memoriei externe discurile. Pe un astfel de disc este depus un strat de substanta cu proprietati feromagnetice, care poate fi magnetizata dupa directii corespunzatoare cifrelor binare 0 si 1.

Discurile sunt de doua tipuri:

• discuri fixe sau hard-disk (HDD);

• discuri flexibile (FD), care pot fi de 5,25” sau 3,5”.

Dispozitivele fizice folosite pentru citirea memoriilor externe se numesc unitati de discuri. Pentru fiecare tip de disc exista o unitate corespunzatoare: unitati de hard-disk, de floppy-disk, de disc optic.

Discurile flexibile au doua suprafete pe care se poate scrie informatia. Suprafata discurilor este ımpartita ın cercuri concentrice numite piste (tracks). Pistele, la randul lor, sunt divizate ın arce de cerc egale numite sectoare. Fiecare pista contine acelasi numar de sectoare pe care se ınregistreaza informatia ın format binar.

Hard-disk-ul este un pachet de disk-uri asemanatoare celor flexibile si este montat ın interiorul calculatorului. Fiecare suprafata de disc este ımpartita ın piste si sectoare, iar pistele de aceeasi raza formeaza un cilindru.

Unitatile de discuri au urmatoarele caracteristici:

• tipul unitatii: HDD, FD;

• timpul mediu de acces la pista: reprezinta timpul necesar pentru localizarea unei piste dedisc. Se masoara ın milisecunde;

• viteza de transfer a informatiei: reprezinta cantitatea de informatie care se transfera ıntreunitatea de disc si memoria interna. Se masoara ın kB/s. Unitatile de discuri flexibile suntmai lente (20 kB/s) decat unitatile de discuri dure (450 - 700 kB/s);

• capacitate: cantitatea de informatie maxima ce poate fi stocata: pentru FD: 1,44 MB, pentruHDD: 80, 160, 250 GB;

• viteza: se masoara ın rotatii pe minut (rpm); pentru FD: 300 rpm, pentru HDD: 5400 rpm,7200 rpm - 10000 rpm.

Unitatea ZIP utilizeaza aceeasi tehnologie magnetica. Are ca suport un cartus amovibil (succesor al discului flexibil). Poate stoca pana la 250 MB. Permite o rata de transfer de 0,8 MB/s - 2.4 MB/s, cu un timp de acces de aprox. 20 ms. Interfata utilizata este SCSI, IDE.

Discul compact (CD-ROM) este o memorie externa pe un suport optic special de pe care se poate citi dar nu se poate scrie. Acesta este ınscris ın fabrica printr-un dispozitiv cu laser. CD-ROM-ul are capacitate de stocare de aprox. 700 MB, dar o viteza de transfer mai mica decat HDD.

CD-RW este un dispozitiv de memorie externa ce permite si scrierea (inscriptionarea). Alte dispozitive optice sunt: DVD-R, DVD-RW , ce permit citirea si scrierea (pentru DVD-RW)

pe suporturi de capacitate mai mare decat a CD-urilor (aprox. 4.7 GB). Alte dispozitive pentru memorii externe sunt: ZIP-CD, unitati de banda magnetica (streamer),

unitati USB (flash memory).

1.4 Software 25

25

1.3.6 Conectori

Prin intermediul conectorilor se pot adauga o serie de dispozitive periferice la calculator. In cele ce urmeaza vom descrie cei mai utilizati conectori (aflati pe partea din spate a oricarui calculator):

Portul serial . Poate fi utilizat pentru a conecta calculatorul la un modem extern, unele tipuri de imprimante, etc.

Portul USB . Poate fi utilizat pentru mouse-uri, imprimante, tastaturi si multe alte dispozitive; se afla pe punctul de a ınlocui porturile seriale si paralele.

Portul paralel este utilizat ın principal pentru conectarea imprimantei, dar poate fi utilizat si pentru ale dispozitive destinate transferului de date ıntre calculatoare.

Portul VGA conecteaza monitorul la calculator si este ıncorporat ıntr-o placa video instalata ın PC. Toate monitoarele CRT (tub) si majoritatea monitoarele LCD utilizeaza acest port, ınsa unele monitoare LCD utilizeaza un conector special, DVI.

Porturi PS/2 . Majoritatea calculatoarelor au doua porturi PS/2, unul pentru tastatura si celalalt pentru mouse.

Placa de sunet Majoritatea calculatoarelor au fie o placa de sunet fie cipuri de sunet ıncorporate. In spatele calculatorului exista conectori pentru difuzoare (sau casti) si pentru microfon. Unele calculatoare au conectori suplimentari de intrare pentru conectarea unei surse audio externe, de exmplu un CD-player. Unele au porturi de iesire suplimentare pentru amplificatoare sau un port digital de iesire pentru sisteme audio digitale.

Priza telefonica pentru un modem ıncorporat . Cele mai multe calculatoare de birou si notebook-uri au modemuri interne cu conector. Acest conector este de acelasi tip (RJ-11) cu cel utilizat pentru conectarea aparatului de telefon. Modemul se conecteaza la linia telefonica prin intermediul unui cablu telefonic standard.

Ethernet Majoritatea calculatoarelor au un conector Ethernet (RJ-47) pentru a cupla calculatorul la o retea locala sau la un modem DSL, modem cu cablu TV sau alta conexiune de viteza mare la Internet.

1.4 Software

Notiunea de software poate fi definita astfel: o colectie de programe prin care se realizeaza prelucrarea automata a datelor.

In cele ce urmeaza vom descrie tipurile de software si diferentele dintre ele.

1.4.1 Tipuri de software

Exista doua tipuri principale de software:

• software de sistem;

• aplicatii software.

Software-ul de sistem este de trei tipuri:

• sistem de operare;


26

• drivere de dispozitiv;

• programe utilitare.

Un sistem de operare este o colectie de programe ce gestioneaza si controleaza resursele calculatorului si activitatile acestuia. Reprezinta un mediator ıntre echipamentul de calcul (hardware) si aplicatiile software.

Driverele de dispozitiv ınsotesc de obicei hardware-ul si ajuta sistemul de operare ın comunicarea cu dispozitivele.

Aplicatiile software reprezinta o colectie de programe ce rezolva anumite probleme. Exista aplicatii ın domenii ca: programe de contabilitate, de evidenta a personalului, de editare, aplicatii web, etc.

In continuare vom prezenta cele doua tipuri de software pe larg.

1.4.2 Software de sistem

Sistemele de operare au aparut dupa 1960 pentru a spori eficienta calculatoarelor. Astfel s-a minimizat si practic eliminat interventia si supervizarea de catre operator a functionarii calculatorului. De asemenea, sistemul de operare a permis executia simultana a mai multor programe si gestionarea colectiilor de date de pe diferite suporturi de informatii.

Sistemul de operare interactioneaza cu sistemul de baza de intrare/iesire (BIOS) pentru a controla hardware-ul calculatorului. In cursul utilizarii calculatorului, sistemul de operare are datoria sa va informeze daca un dispozitiv nu functioneaza corect. Sistemele de operare gestioneaza operatiile de intrare si iesire prin monitorizarea si controlarea fluxului de date si a altor programe.

Sistemul de operare este dependent de hardware, fiind specific unuia sau mai multor tipuri de calculatoare. De exemplu: MSDOS, Windows, Unix pentru PC-uri, MacOS pentru Macintosh, etc.

Un sistem de operare consta din nucleu si programe utilitare. Nucleul este partea rezidenta a sistemului de operare. El cuprinde programe vitale pentru ıntreaga functionare a calculatorului. Acesta trebuie sa fie permanent ıncarcat ın memoria interna a calculatorului. La PC-uri este alcatuit din ROM-BIOS si cele trei fisiere care se gasesc pe discurile sistem: io.sys, msdos.sys si command.com (interpretorul de comenzi).

Programele utilitare sunt rezidente pe suport extern si sunt ıncarcate ın memorie atunci cand sunt necesare. Sunt programe utilitare pentru:

• gestiunea fisierelor si volumelor de disc: de exemplu Windows Explorer (WIndows), MidnightCommander (Linux);

• navigare pe internet: Netscape Navigator, Internet Explorer;

• configurare sistem: Control Panel;

• informatii si diagnosticare sistem: ScanDisk, DiskAdministrator, Windows Diagnostics;

• editare texte: NotePad, WordPad;

• accesorii de birou: grupul de program Accessories;

• redare fisiere multimedia: MediaPlayer;

• posta electronica: Outlook Express;

• arhivare/dezarhivare: WinRar, Arj, WinZip;

Sistemul de operare gestioneaza resursele fizice ale calculatorului si optimizeaza gradul lor de utilizare. Astfel, el asigura gestiunea alocarii spatiului de memorie interna pentru programe si date si posibitatea coexistentei ın memorie a mai multor programe ımpreuna cu datele corespunzatoare. De asemenea, sistemul de operare asigura gestiunea utilizarii timpului procesorului,

1.4 Software 27

27

prin eliminarea perioadelor de inactivitate rezultate din sincronizarea acestuia cu celelalte componente ale calculatorului. ın ceea ce priveste gestiunea echipamentelor periferice si a suporturilor de date, realizeaza alocarea echipamentelor periferice programelor care se executa la un moment dat, derularea efectiva a operatiilor de intrare/iesire cu fiecare periferic ın parte si gestioneaza datele de pe suport extern reutilizabil.

Sistemul de operare are functii si de planificare a executiei programelor. Astfel, acesta determina ordinea ın care se executa programele, ın functie de prioritatile acestora; programeaza accesul simultan al diferitelor programe la resursele calculatorului (procesor, memorie interna, periferice) prin tehnici cum sunt: multiprogramre, multi-tasking, time-sharing, memorie virtuala, etc. Sistemul de operare preda controlul ıntregului sistem de calcul oricarui program care este lansat ın executie sau apelat si-l preia de la acesta atunci cand ısi termina executia.

Sistemul de operare controleaza executia programelor si monitorizeaza activitatile care au loc la nivelul ıntregului sistem de calcul astfel:

• tine evidenta activitatilor care se desfasoara ın calculator ın timpul executiei programelor;

• determina ıntreruperea unui program care contine erori sau care depaseste limitele de timpsau spatiu de memorie alocate; el emite ın aceste cazuri mesaje corespunzatoare catre utilizator;

• trimite mesaje utilizatorului ın cazul aparitiei oricarei stari anormale ın sistem sau ın lucrulcu dispozitivele periferice;

• urmareste si ınregistreaza timpul de rulare a fiecarui program, programele executate defiecare utilizator, resursele utilizate de fiecare program, etc.;

• asigura protectia ımpotriva accesului neautorizat, prin verificarea parolelor de acces; deasemenea protejeaza memoria interna fata de violarea ei de catre alt program.

Interfata cu utilizatorul se realizeaza prin asa-numitul procesor de comenzi (CLP - Com- mand Language Processor) care ofera utilizatorului un canal de comunicatie cu calculatorului, respectiv cu sistemul de operare. Aceasta permite apelarea programelor ın vederea executiei, inter- vine ın executia programelor (suspendare, oprire, reluare), gestioneaza datele organizate ca fisiere (stergere, redenumire, copiere, mutare) si a volumelor disc (formatare, verificare). De asemenea, interfata cu utilizatorul permite reconfigurarea sistemului de operare: specificarea limbii folosite, ajustarea culorilor, etc.

Interfata cu utilizatorul poate fi bazata pe comenzi (MS-DOS, Unix) sau grafica (Windows, unele versiuni de Linux). In primul caz utilizatorul introduce comenzi text, de la tastaura, cu o sintaxa rigida. Comenzile sunt analizate sintactic si apoi interpretate de catre interpretorul de comenzi.

Interfata grafica este o interfata prietenoasa, bazata pe lucru extensiv cu mouse-ul, comenzi selectate pe baza de meniuri arborescente sau precizate prin intermediul ferestrelor de dialog, pictograme (icons) ce simbolizeaza programele si colectiile de date, ferestre (windows) pentru programe si date, ce pot fi manipulate de catre utilizator (mutate, redimensionate, minimizate, maximizate, reasezate, etc.), lucrul cu obiecte ce au proprietati configurabile de catre utilizator si care pot fi supuse unor operatii cum ar fi copiere, mutare, stergere, etc.

In dezvoltarea sistemelor de operare au aparut concepte moderne, cum ar fi:

• multitasking: executie concurenta a mai multor programe; de exemplu background printing,lansare ın executie simultana a mai multor aplicatii: Explorer, Word, Paint.

• time-sharing: tehnica de multiprogramare pentru sistemele ce au mai multe terminale: sistemul de operare executa bucati de programe, alocand fiecaruia cate o fractiune de timp; laepuizarea fractiunii de timp sau la ıntalnirea unei operatii I/O, executia programului curectse suspenda si controlul trece la urmatorul program;


28

• memorie virtuala: tehnica prin care se utilizeaza spatiul de pe disc pentru extinderea memoriei interne;

• multiprelucrare: utilizarea a doua sau mai multe calculatoare, legate ıntre ele, pentru realizarea unei sarcini, ın comun, ın acelasi timp.

Exista mai multe tipuri de sisteme de operare:

• mono-tasking: ın memorie exista un singur program care se executa (MS DOS);

• multi-tasking: mai multe programe sunt ıncarcate ın memorie si se executa simultan (con- curent): Windows, Linux;

• single-user : un singur utilizator poate avea acces la resursele calculatorului: MS DOS,Windows;

• multi-user : mai multi utilizatori (de la mai multe terminale), pot avea acces la resurselecalculatorului: Unix, Windows NT, Windows 2000 Server, etc.

1.4.3 Aplicatii software

Aplicatiile software se pot ımparti ın doua categorii: programe de prelucrare si software de aplicatii. Programele de prelucrare pot fi:

• programe pentru dezvoltarea de aplicatii:

– programe traducator: compilatoare si interpretoare;

– programe editoare de legaturi;

– programe bibliotecar (library);

– programe pentru testarea si depanarea programelor (debug);

– medii de programare: include editor de text, compilator, link-editor, depanator; deexemplu: Visual Studio, Zend, Borland C++, etc.

• editoare si procesoare de text: Microsoft Word, WordPro, QuarkExpress, etc.

• editoare de pagini web: Microsoft FrontPage, Macromedia Dreamweaver, etc.

• programe de calcul tabelar: Excel, Lotus 123, etc.

• programe de gestiune a bazelor de date: Access, Visual FoxPro, , Oracle, etc.

• procesoare de imagini grafice: Adobe Photoshop, Corel Draw;

• programe pentru prezentari: PowerPoint, Flash, Corel Presentation;

• programe pentru proiectare asistata pe calculator: AutoCAD;

• alte programe de prelucrare: MS Project, Statistics, etc.

Alte aplicatii: programe de contabilitate, de ınvatare a unor limbi straine, jocuri, programe de prelucrare muzica, etc.

29

1.5 Retele de calculatoare 29

1.5 Retele de calculatoare

O retea de calculatoare este formata dintr-un ansamblu de calculatoare conectate ıntre ele, care fac schimburi de date si folosesc ın comun resursele retelei. Fiecare calculator ısi pastreaza independenta de executie si de gestiune a propriilor resurse.

Calculatoarele dintr-o retea pot fi de acelasi tip (retele omogene), sau de tipuri diferite (retele etrogene).

Retelele de calculatoare au aparut din necesitatea:

• de utilizare ın comun a unor resurse fizice scumpe (imprimante, plottere, hard-disk);

• de utilizare ın comun a datelor si resurselor software. Atunci cand mai multi utilizatoriprelucreaza ın comun aceleasi date este necesar ca variantele fisierelor sa fie reactualizate,iar acest lucru se realizeaza prin retea.

In functie de aria de raspandire exista urmatoarele tipuri de retele:

• retele locale (LAN): au o arie de pana la 2 km si deservesc o institutie;

• retele metropolitane (MAN): acopera suprafata unui oras;

• retele globale (WAN): au o arie de raspandire geografica de marimea unui stat sau continent.

La randul lor, retelele pot fi conectate ıntre ele, permitand schimbul de informatii. Conectarea unor calculatoare diferite se face conform unor standarde de retea. Realizarea unor retele de calculatoare necesita urmatoarele componente:

1. din punct de vedere hardware:

• calculatoare (servere, statii de lucru);

• cabluri de transmisie;

• echipamente specifice retelei:

– adaptoare de retea NIC (Network Interface Card): placi de interfata, prin care esteposibila conectarea calculatorului la retea;

– modem-uri: dispozitive pentru conectarea unui calculator la retea prin linie telefonica;

– dispozitiv de atasare la mediu (tranceiver): echipament care transmite si receptioneazasemnalul ıntre placa de retea si un mediu fizic de transmisie, altul decat cel suportatde placa de retea (transmisie prin unde radio);

– Hub-uri: necesare pentru conectarea calculatoarelor ıntr-o retea de tip stea, princabluri individuale;

– repetoare (repeaters): amplifica semnalul pentru a mari aria de raspandire ıntr-oretea de calculatoare;

– punti (bridges): realizeaza conectarea a doua retele de calculatoare, care prelucreaza informatia ın functie de adresa destinatarilor si expeditorilor;

– porti (gateways): permit conectarea unor retele de calculatoare ce folosesc protocoale diferite;

– routere: controleaza fluxul de informatii si optimizeaza caile de transfer a datelor;acestea sunt capabile sa traduca diferite protocoale de comunicare diferite.

2. din punct de vedere software: sistemul de operare al retelei este o colectie de programe princare sunt gestionate resursele retelei (echipamente, programe). De asemenea sunt necesaresisteme de securitate ale retelei.

3. personal uman: tehnicieni de retea, administratori de retea, utilizatori (clienti).


30

Serverele sunt calculatoare ce asigura stocarea pe disc a unui volum mare de informatii la care pot avea acces si alte calculatoare din retea, servicii de tiparire, comunicarea ıntre calculatoare si gestiunea retelei.

Statiile de lucru sunt microcalculatoare ce au acces la resursele serverului si pot fi sisteme de calcul standard sau siteme fara hard-disk.

Intr-o retea de calculatoare, fiecare statie de lucru are asociata o adresa unica. ın momentul ın care un mesaj este transmis de la un expeditor la un destinatar ın retea, el nu ajunge direct la destinatie, ci trece prin mai multe centre (routere) care ıl redirectioneaza selectand liniile de transmisie pana la destinatie.

Retelele de calculatoare se pot clasifica ın:

• retele cu server de fisiere: un calculator din retea are rol de server si ısi partajeaza resurselecu statiile de lucru;

• retele peer to peer : orice calculator din retea poate deveni server la un moment dat sau statiede lucru.

Din punctul de vedere al modului de lucru al serverului, exista:

• retele cu server dedicat : serverul este folosit doar pentru gestionarea retelei;

• retele cu server nededicat : calculatorul desemnat a avea rol de server poate rula si alteaplicatii ın timp ce ofera servicii de retea pentru statiile de lucru.

Caracteristicile unei retele sunt date de:

• topologie;

• mediu fizic de transmisie;

• standard de transport.

Aceste elemente determina viteza retelei. Pot fi definite doua tipuri de viteze:

• viteza de transmisie a semnalelor, care depinde de tehnologia de transport si se masoara ınBAND (1 B/sec);

• viteza datelor, care se masoara ın bps (bit pe secunda).

Exista doua tipuri de topologii ale retelei:

• topologie fizica: se refera la modul ın care sunt legate fizic calculatoarele;

• topologie logica: se refera la modul ın care sunt transferate datele ıntre componentele retelei.

Din punctul de vedere al topologiei fizice, exista mai multe tipuri:

• liniara sau magistrala (Bus Topology);

• inelara (Ring Topology);

• stea (Star Topology);

• stea-inel.

Topologia liniara (Figura 1.3). In acest caz exista un singur canal de comunicatie la care sunt conectate toate calculatoarele. Cablul de legatura formeaza o linie de legatura de la un capat la altul al retelei. Fiecare calculator este conectat la canalul de comunicatie si tranmite mesaje ın retea. Fiecare mesaj are un antet ce contine adresa calculatorului destinatie.

Topologia inelara (Figura 1.4). In aceasta topologie, calculatoarele sunt conectate circular. Fiecare calculator este conectat prin intermediul canalului de comunicatie la alte doua calculatoare,


31

Figura 1.3: Topologie liniara (magistrala)

Figura 1.4: Topologie inelara

astfel ıncat mesajele circula de la un calculator la altul, pe un traseu interior, pana cand un calculator recunoaste mesajul trimis. Defectarea unui calculator implica ıntreruperea canalului de comunicatie.

Topologie stea (Figura 1.5)In aceasta configuratie exista un calculator central la care sunt legate toate celelalte calculatoare. Toate mesajele sunt schimbate prin intermediul calculatorului central, care are rol de dispecer si distribuie mesajele ın functie de adresa utilizatorului.

Topologie stea-inel. In aceastaconfiguratie sunt legate circular mai multe calculatoare dispecer care gestioneaza fiecare cate o retea. Mesajele circula pe inel pana cand unul dintre calculatoare recunoaste ın antet adresa unui calculator din reteaua sa. Calculatorul dispecer va prelua mesajul de pe canal si-l va transmite calculatorului destinatar.

Mediul fizic de transmisie este suportul fizic pe care se transmit datele sub forma de curenti electrici sau unde electromagnetice. Acest tip de mediu se poate clasifica din punct de vedere fizic ın:

• mediu prin cablu: cablu rasucit, cablu coaxial, fibra optica;

• mediu fara cablu: telefonie mobila, unde radio terestre, unde radio prin satelit, unde laser,etc.

Mediul de transmisie prin cablu se conecteaza la placile de interfata cu reteaua prin intermediul conectoarelor (de tip T, BNC, DB, etc.).

Dupa viteza de transmisie, mediul de comunicatie se poate clasifica ın:

• banda ıngusta (45 - 50 bps): telegraf;

• banda vocala (300 - 900 bps): telefon;

• banda larga (19.2 - 64 kbps, 10 - 100 Mbps): conectare prin cablu coaxial, fibra optica, etc.

Dupa tipul semnalului utilizat, putem avea:


32

Figura 1.5: Topologie stea

• mediu analog: este obligatoriu un modem;

• mediu digital: ISDN sau retele de telefonie digitale; modem-ul nu este necesar.

Dupa sensul de transmitere a datelor, mediile de comunicatie pot fi:

• simplex: datele se transfera numai ıntr-o directie prestabilita;

• half-duplex: datele circula ın ambele sensuri, dar nu simultan;

• full-duplex: datele circula ın ambele sensuri, simultan.

Dupa tipul transmisiei de date, mediul de comunicatie poate fi:

• serial: un singur canal de date;

• paralel: 8 canale de date;

• asincron: caracter cu caracter, precedat si terminat cu biti de start/stop;

• sincron: emitatorul si receptorul se sincronizeaza printr-un sir de biti transmisi la ınceputulfiecarui mesaj - bloc de date.

Comunicarea ıntre calculatoare ın cadrul unei retele se realizeaza prin programe speciale de comunicatii, ce respecta anumite reguli, denumite protocoale de comunicatii. Protocoalele de comunicatii sunt ierarhizate, fiecare nivel avand un set propriu de protocoale. ın acest domeniu exista standarde, stabilite de ISO (International Standards Organization) si acceptate de CCITT. De exemplu: TCP/IP, HTTP pentru reteaua Internet, X.12 pentru Electronic Data Exchange, etc.

1.5.1 Internet

Internet-ul este o retea de calculatoare alcatuita din mii de retele de calculatoare dispersate pe ıntreg globul. Toate calculatoarele cuplate la reteaua Internet comunica ıntre ele prin intermediul protocolului TCP/IP.

Arhitectura TCP/IP, creata ın 1974 de catre Cerf si Kahn, are 5 niveluri:

• aplicatie: asigura interfata utilizator-retea; cuprinde protocoalele de acces la retea: FTP(File Transfer Protocol) pentru transfer fisiere, SMTP (Small Message Transfer Protocol)pentru posta electronica, DNS (Domain Name System) pentru serviciul numelor de domenii,etc.


33

• transport: divizeaza mesajul transmis de un calculator ın retea ın pachete, prin protocolulTCP (Transport Control Protocol), sau ın datagrame (mesaje independente) prin protocolul UDP;

• inter-retea: livreaza pachetele de date pe retea; reprezinta axul central al arhitecturii.Atribuie fiecarui pachet un antet IP (Internet Protocol) si stabileste traseul pachetului ınretea precum si regulile de prelucrare;

• interfata retea: asigura interfata ıntre retea si nivelul fizic; transforma adresele de retea ınadrese pentru nivelul fizic si reconstituie mesajul original din pachetele primite;

• fizic: asigura receptia mesajului transmis de nivelul anterior.

Utilizatorii au acces la Internet prin intermediul unui ISP (Internet Service Provider) pana la cel mai apropiat PoP (Point of Presence). Exista mai multe modalitati fizice de conectare:

• modem + linii telefonice obisnuite: datele sunt transmise analog, cu o viteza pana la 56kbps;

• ISDN (Integrated Services Digital Network): serviciu telefonic digital, rapid; datele sunttransmise digital, cu o viteza de pana la 128 kbps;

• retele televiziune prin cablu: viteza de pana la 500 de ori mai mare decat ın cazul ISDN;este necesar un modem dedicat;

• ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line): linie telefonica rapida, digitala; de o 100 deori mai rapida decat ISDN;

• retele de telefonie mobila;

• linii ınchiriate/dedicate: magistrala performanta ce face direct legatura cu calculatorul carene conecteaza la internet.

Conexiunea la Internet poate fi:

• permanenta: calculatorul este conectat permanent la Internet prin linie telefonica ınchiriatasau cablu/fibra optica;

• temporara: prin linie telefonica obinuita, folosind serviciile unui ISP.

Pentru accesul la Internet sunt necesare:

• calculator;

• modem;

• linie de acces;

• permisiune de acces: parola pe care o da ISP sau un serviciu on-line (AOL, Msn, CompuServ,etc.);

• software pentr Internet: programe pentru navigare, posta electronica.

Un ISP este, ın general, o firma care are calculatoare de capacitate mare, conectate la Internet prin linii telefonice dedicate, canale radio sau satelit si care ofera clientilor, ın schimbul unei taxe, servicii de conectare la Internet. Fiecare ISP are mai multe puncte/noduri de legatura (PoP). Utilizatorul trebuie sa aleaga cel mai apropiat PoP pentru a reduce costurile de conectare. Principalele servicii oferite sunt: conexiune de tip posta electronica sau conexiune de tip full- access. Pentru a se putea conecta, utilizatorul are nevoie de un nume de cont (UserID) si o parola (secveta de cel putin 6 caractere).


34

Orice calculator din reteaua Internet are o adresa unica (IP), de forma: n1.n2.n3.n4, unde ni = 0, 255. Pentru utilizatori, adresa unui calculator pe Internet este simbolica: se utilizeaza DNS, care ımparte calculatoarele pe domenii, subdomenii, etc. formand o structura ierarhica.

Pentru identificarea unui fisier aflat pe Internet se foloseste URL (Uniform Resource Locator): protocol://adresa calculator gazda/cale de acces/fisier

Exemplul 1.5.1.1 http://www.ccdis.ro/proart/index.php unde:

• protocol: numele serviciului Internet folosit ( http, ftp, etc.)

• adresa calculator gazda: adresa Internet simbolica ( www.ccdis.ro), unde:

– www: numele calculatorului;

– ccdis: numele domeniului;

– .ro: domeniul de nivel ınalt/superior;

• cale de acces: lista de nume de directoare pentru a ajunge la fisier pe calculatorul gazda ( proart)

• fisier: index.php

Domeniul de nivel superior determina tipul organizatiei sau regiunea geografica. Cateva prescurtari uzuale sunt prezentate ın tabelul 1.2:

Domeniu SUA In afara SUA

Institutii educative edu edu, ac Companii Comenrciale com com, coGuvernamental guv guv, gvAlte organizatii org org, or

Tabel 1.2: Prescurtari ale domeniilor Internet uzuale

Pentru regiuni geografice: ro (Romania), eu (Uniunea Europeana), uk (Marea Britanie), us (SUA), etc.

Pentru a naviga pe Internet este necesar un program, denumit ”browser web”. Cele mai cunoscute sunt: Internet Explorer, Netscape Navigator, Mozilla Firefox, Opera, etc.

WWW (World Wide Web), pe scurt web, este unul dintre multele servicii disponibile pe Internet. Cheia web-ului este hipertextul, dezvoltat ın 1989 de catre Tim Berners Lee, de la CERN (Consiliul European pentru Cercetari Nucleare), ca modalitate de coordonare a informatiilor din lume. Este un sistem ce utilizeaza ceea ce acum numim hiperlegaturi, ce au rolul de a treansfera utilizatorii de la o pagina web la alta prin intermediul unui click de mouse.

Pe masura ce web-ul s-a dezvoltat, documentelor web le-au fost adaugate imagini si au fost introduse browser-ele web, ce au simplificat si mai mult accesarea documentelor. Crearea de documente/site-uri web a devenit o ıntreaga industrie. Un site web poate fi format dintr-o singura pagina web sau mai multe. De exemplu, site-ul Enciclopediei Britanice (www.eb.com), contine tot atatea informatii cat si editia tiparita ın foarte multe volume. Cu toate acestea, fiecare pagina are propia adresa web.

Pentru a gasi informatiile dorite de pe web, exista mai multe motoare de cautare. Un motor de cautare este un site web, proiectat ca o interfata spre o baza de date, care cauta informatii pe alte site-uri web. In esenta, exista doua tipuri de motoare de cautare:

• directoare web: colectie de site-uri introduse de oameni; exemple: Yahoo, MSN, etc.

• motoare de cautare automate: utilizeaza software dedicat, numit spider/crawler pentrua cauta pe web si a cataloga informatiile; exemple: Google, Altavista, etc.

1.6 Calculatoarele ın activitatea zilnica 35

35

Alte servicii Internet sunt:

• posta electronica (e-mail);

• chat: permit conversatii ın timp real, transmitere/partajare de fisiere, etc.

• ftp: transfer de fisiere ıntre doua calculatoare.

1.5.2 Posta electronica

Posta electronica (e-mail) este utilizata pentru transmiterea de mesaje ıntre utilizatori. Exista mai multe programe dedicate, cum ar fi: Outlook Express, Mozilla Thunderbird, sau facilitati oferite, gratuit sau contra cost, de furnizorii de servicii on-line si de unele site-uri: Yahoo, Hotmail, Google Mail, etc.

Orice adresa de e-mail are formatul: [email protected], unde:

• nume: identificator al posesorului casutei postale electronice;

• provider: numele ISP/server de mail ce gazduieste casuta postala respectiva;

• domeniu: domeniu organizational sau geografic.

Prin posta electronica se transmit mesaje, ınsotite eventual de fisiere atasate. Orice mesaj are 3 componente principale:

• zona de adresa:

– To: adresa destinatarului principal;

– CC (CarbonCopy): adresele altor destinatari carora li se transmite mesajul ın copie ;adresele acestora vor apare ın mesajul transmis destinatarului principal;

– Bcc (Blind Carbon Copy): adresele altor destinatari carora li se transmite mesajul ıncopie; adresele acestora nu vor apare ın mesajul transmis destinatarului principal;

• zona de mesaj propriu-zis;

• semnatura.

Mesajele electronice precum si semnatura pot fi securizate prin criptare si semnatura digitala. Posta electronica lucreaza cu urmatoarele directoare:

• Inbox: cutie postala pentru primirea postei;

• Outbox: cutie postala ce contine mesajele de transmis;

• Sent Items: cutie postala ce retine mesajele ce au fost transmise;

• Deleted Items: cutie postala ce contine mesajele sterse de catre utilizator.

1.6 Calculatoarele ın activitatea zilnica

In ultimele decenii calculatoarele si-au dovedit pe deplin utilitatea ın toate aspectele vietii cotidi- ene. Majoritatea persoanelor dispun de un calculator personal acasa, unul la birou, etc.

Alegerea unui calculator depinde ın foarte mare masura de modul sau viitor de utilizare. Un potential cumparator trebuie sa raspunda cel putin la urmatoarele ıntrebari:

• care va fi utilizarea acestui calculator (programare, tehnoredactare, aplicatii financiare/contabile,jocuri, mail, navigare web, etc.)?

• care este bugetul disponibil (sub 1000 lei, ıntre 1000-1500 lei, peste 2000 lei, etc.)?

• doresc un calculator portabil sau un desktop?

• ce caracteristici hardware/software sunt necesare (procesor, memorie, hard-disk, unitati discoptic, alte echipamente; sistem de operare, aplicatii software)?


36

1.6.1 Calculatoarele ın educatie

Tehnologiile informatice si comunicationale permit accesul la mai multe date: baze de date, enciclo- pedii, manuale, culegeri de exercitii, etc. si la diferite programe educationale. ın plus, utilizatorilor li se ofera posibiliatatea comunicarii, lucrului ın echipa, participarea la proiecte comune.

Profesorul poate utiliza tehnologiile informatice pentru a facilita elevilor ıntelegerea unor concepte (ın locul unui desen pe tabla, profesorul poate arata aceeasi imagine pe ecranul unui calculator, eventual modelata 3D). De asemenea, profesorii pot utiliza aceste tehnologii pentru a rezolva sarcini din ce ın ce mai complexe, pentru a se informa asupra noilor informatii ce apar mereu ın toate domeniile.

Situtiile de ınvatare devin mai autentice si mai realiste. Accesul la resursele on-line si impli- carea elevilor ın constructia continutului conduc la situatii de ınvatare mai autentice. De exemplu, ın domeniul mediului ınconjurator elevii pot recurge la informatii actualizate din bazele de date ale diferitelor tari. ın domeniul stiintelor, limbilor straine, utilizarea calculatorului permite depasirea cadrului limitat al manualului prin recurgerea la date recente, informatii pe o arie extinsa, satis- facerea unor interese de cunoastere ale elevilor.

1.6.2 Un mediu bun de lucru

Este foarte important ca mediul de lucru informational sa fie adecvat. Trebuie avuta ın vedere protejarea atat a sanatatii fizice cat si a celei mentale. De aceea:

• biroul si scaunul trebuie sa aiba o ınaltime corecta: antebratele si coapsele trebuie sa fieorizontale, coatele apropiate de corp astfel ıncat sa formeze un unghi de 90◦ cu antebratul.Spatele trebuie sa fie drept si talpile sprijinite ın ıntregime pe podea.

• monitorul trebuie ales astfel ıncat sa nu emita radiatii; sunt recomandate ecranele LCD sauLow-radiation, sau utilizarea unui ecran de protectie.

• asezarea monitorului trebuie facuta astfel ıncat sa nu reflecte lumina; ecranul trebuie sa se afle la ınaltimea ochilor; ecranul trebuie sters, eliminand orice urma de pata,reflexie, stralucire; contrastul si luminozitatea trebuiesc reglate convenabil.

• degetele se tin usor curbate pe tastatura, iar tastele se ating usor, fara brutalitate;

• nu este recomandat lucrul continuu la calculator; se recomanda pauze de cel putin 10-15minute la fiecare 50 de minute de lucru.

1.7 Securitatea, copyright-ul si legea

1.7.1 Protectia calculatorului

Daca aveti o conexiune de banda larga la Internet, de exemplu DSL sau modem cu cablu TV, alte persoane pot avea acces la calculatorul dumneavoastra, daca acesta nu este protejat. Modalitatea cea mai buna de protectie este de a introduce un firewall ıntre calculator si Internet. Acest tip de program opreste persoanele neautorizate sa va acceseze calculatorul. Un astfel de program (de exemplu ZoneAlarm, gratuit pentru persoane fizice si organizatii non-profit) blocheaza toate programele care ıncearca sa acceseze Internet-ul, dar ıl puteti instrui sa permita trecerea anumitor programe (browser web, program de posta electronica). De asemenea, acest program blocheaza accesul altor persoane si ofera un fisier jurnal care va arata cine si cand a ıncercat sa acceseze calculatorul.

De asemenea, un program anti-virus este necesar ın cazul ın care dispuneti de o conexiune Internet. Virusii, viermii, caii troieni sunt programe de calculator maligne, ce pot produce multe pagube, de la iritari minore la catastrofe majore.

1.7 Securitatea, copyright-ul si legea 37

37

Virusul este un program ce trebuie rulat ınainte de a face ceva periculos. El poate fi fie un program executabil, un script sau o macro-comanda. Poate bloca sau ıncetini navigarea pe Internet, sau pot sterge date importante din calculator.

Viermele este un program ce ısi declanseaza propria rulare. O data ajuns ın calculator, el se autoapeleaza si produce pagube. In general viermele afecteaza serverele si alte calculatoare conectate ın retea, dar pot infecta si PC-uri.

Calul Troian pare sa fie un program benign, dar ın realitate poate fi destul de distructiv. Ca si un virus, un cal troian nu poate produce pagube decat daca este deschis, dar de foarte multe ori utilizatorii ıl executa, deoarece pare sa fie altceva.

Toti acestia pot fi raspanditi prin intermediul disketelor, site-urilor web sau a programelor descarcate, a mesajelor chat. Totusi, mijlocul cel mai comun de raspandire este prin intermediul e-mail-ului. Programul de mail poate fi configurat astfel ıncat sa nu deschida automat fisierele atasate, ınsa o cale mai sigura este sa nu deschideti mesaje ale caror expeditor nu-l cunoasteti. ın ziua de azi ınsa, sunt frecvente cazurile ın care virusii se autoexpediaza automat spre adresele de e-mail aflate ın agenda de adrese a programului de posta electronica utilizat. Prin urmare puteti primi un virus si de la o persoana cunoscuta. Cea mai buna practica este sa nu deschideti aceste mesaje (sau atasamentele) daca nu sunteti sigur ca acel mesaj este unul valid, asteptat.

Exista multe programe ce pot ajuta la detectarea si eliminarea virusilor de pe calculator. Principalele companii producatoare de programe anti-virus sunt Norton, McAfee, iar ın Romania BitDefender. De asemenea exista si programe gratuite: NAV, AVG, etc. O data instalat un program anti-virus, acesta trebuie actualizat ın mod permanent.

1.7.2 Copyright

La instalarea unei aplicatii software pe calculator este importat de cunoscut tipul de licenta a respectivei aplicatii si provenienta ei.

Un software poate fi cumparat ın varianta completa de la producator sau dealer autorizat, poate fi descarcat contra unei taxe de pe site-ul producatorului sau ın versiune de testare, de obicei gratuita. Daca decideti sa descarcati versiunea completa, asigurati-va ca stiti cat timp presupune descarcarea, si daca exista o clauza de rambursare. In general este recomandat ca ın cazul unui astfel de produs sa ıncercati ıntai varianta demo (de test) si abia apoi, daca sunteti multumiti sa achizitionati versiunea completa.

Majoritatea companiilor software ofera ınsa versiuni de testare a produselor lor, de obicei gratuit, dar care au ori o limitare ın timp a duratei de utilizare (1 ora, 30 de zile, etc.) sau o limitare ın ceea ce priveste optiunile respectivei aplicatii. Pe aceasta idee se bazeaza o clasa ıntreaga de software, denumita shareware. Aplicatiile de tip shareware sunt distribuite pe principiul onoarei. Puteti obtine o versiune gratuita a aplicatiei, dar producatorii asteapta din partea utilizatorului ınregistrarea si plata costurilor daca se doreste utilizarea nelimitata a aplicatiei.

Alta clasa de software, denumita software de domeniu public (freeware) este ın totalitate gratuita.

Software-ul comercial este supus legilor copyright-ului, ceea ce ınseamna ca este ilegal ca utilizatorii lui sa distribuie copii. Copyright-ul ıi protejeaza pe cei care detin drepturi asupra software-ului si pe autorii acestuia. Achizitionarea unei licente software da dreptul utilizatorilor la consultanta tehnica gratuita din partea producatorului, la actualizari ın vederea rezolvarilor unor probleme ce pot apare, etc. Unele companii software cer activarea on-line sau telefonica a produselor lor. De exemplu, compania Microsoft cere acest lucru pentru Windows , Office . In cazul ın care nu este activat produsul, de obicei ın termen de 15-30 de zile de la instalare, acesta nu mai functioneaza.

Legile referitoare la copyright nu se refera ınsa doar la software, ci si la muzica, filme, carti ın format digital, etc. Exista site-uri ce permit descarcarea de muzica sau filme ın conformitate cu aceste legi (www.MP3.com, www.eMusic.com), contra unei taxe sau gratuit.

Serviciile de partajare a fisierelor permit partajarea de la egal la egal de muzica, video, sau alte tipuri de fisiere. Daca utilizeaza un astfel de serviciu, utilizatorul trebuie sa fie atent si la propria securitate. Unele tipuri de software pentru partajarea fisierelor transforma calculatorul


38

ıntr-un server, ceea ce ınseamna ca si alti utilizatori au acces la fisiere. De asemenea, distribuirea materialelor cu copyright este considerata un delict (Legea Nr. 8/1996).

Pentru mai multe detalii despre legile privind copyrightul puteti accesa site-ul Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor, www.orda.ro, sau al Oficiului European pentru Drepturi de Autor, www.eucopyright.com/ro.

39

Capitol 2

Utilizarea computerului si organizarea fisierelor

In cele ce urmeaza ne vom concentra pe prezentarea sistemului de operare Windows , unul dintre cele mai folosite sisteme de operare.

2.1 Primii pasi cu computerul

Pornirea unui calculator se mai numeste si ıncarcare, datorita faptul ca PC-ul ısi ıncarca toate instructiunile necesare pentru executarea procesului de pornire, folosind informatiile ıncorporate ın cipurile sale sau stocate pe hard-disk.

Dupa apasarea butonului de pornire a calculatorului, ın timp ce se asteapta aparitia ecranului de deschidere Windows, calculatorul poate sa afiseze diferite mesaje pe ecran, iar pe unitatea centrala vor licari leduri. In general acestea pot fi ignorate; totusi, daca sistemul emite bipuri, este posibil sa doresca un tip de interactiune din partea utilizatorului. Daca se aud unul sau mai multe bipuri, utilizatorul trebuie sa priveasca ecranul pentru a vedea daca exista un mesaj care solicita ıntreprinderea unei actiuni.

La sfarsitul procesului de pornire se va vedea suprafata de lucru Windows (Figura 2.1), ce va fi descrisa ın urmatoarele sectiuni.

Pictograma (Icon) - simbol grafic ce poarta un nume dedesubt si reprezinta documente, programe sau grupuri de aplicatii, care nu sunt deschise.

Zona de lucru - suprafaata de lucru utilizata de programul activ la un moment dat.

2.1.1 Utilizarea mouse-ului ın mediul Windows

Sistemul de operare Windows, pe langa interfata prietenoasa, ofera si facilitati de lucru rapid cu ajutorul mouse-ului.

Cele mai importante actiuni ale mouse-ului sunt:

• click simplu pe butonul stanga: are ca efect selectarea unui obiect sau deschiderea unui meniuasupra caruia s-a efectuat operatia;

• click dublu pe butonul stanga: are ca efect deschiderea, lansarea ın executie a unei aplicatiisau a unei comenzi;

• click pe butonul drept al mouse-ului: are ca efect deschiderea unui meniu contextual, ınfunctie de obiectul asupra caruia s-a efectuat operatia;

• drag and drop: consta ın apasarea butonului stanga a mouse-ului, efectuand un click asupraunui obiect, mentinerea butonului apasat si tragerea obiectului la o noua locatie dorita,permitand deplasarea sau redimensionarea obiectelor.

40

40 Cap. 2: Utilizarea computerului si organizarea fisierelor

Pictograme Zona de lucru

Butonul Start Butoane ale aplicatiilor Bara de programe (task-uri) lansate in executie

Figura 2.1: Suprafata de lucru Windows

2.1.2 Meniu Start

Meniul Start se deschide printr-un click simplu pe butonul Start. Acest meniu poate fi accesat si prin apasarea simultana a tastelor <Ctrl> si <Esc> sau a tastei dedicate de pe tastatura.

Meniul Start este ımpartit ın doua sectiuni. In stanga se gasesc programele instalate. Unele dintre ele pot fi enumerate direct pe meniu, dar toate sunt disponibile prin executarea unui click pe sageata All Programs. In dreapta meniului Start se gasesc programele speciale care controleaza ferestrele si pictogramele pentru fisierele calculatorului. Ele sunt directoarele My Documents, My Pictures, My Music, plus o scurtatura catre My Computer si, daca respectivul calculator face parte dintr-o retea, My Network Places. Mai jos sunt scurtaturile spre Control Panel, Network Connections, Help and Support, instrumentul Search (cautare) si alte programe. De asemenea exista optiunile Run, ce permite pornirea unui program ın urma identificarii lui (prin apasarea butonului Browse) si Shut Down - optiune ce permite suspendarea sesiunii de lucru, ınchiderea sau repornirea sistemului.

My Documents Pictograma My Documents este o scurtatura catre directorul ın care Win- dows pastreaza fisierele utilizatorului. Multe programe, inclusiv Office stocheaza automat fisierele aici. Fiecare utilizator ınregistrat pe sistemul de calcul are propriul director My Docu- ments. Directorul My Documents cuprinde alte doua directoare, My Music si My Pictures. In primul dintre ele sunt stocate fisierele audio/video, iar My Pictures este utilizat pentru stocarea fi/c sierelor de tip imagine.

Directorul My Documents este stocat ın directorul Documents and Settings de pe partitia C a hard-disk-ului. Pentru a-l gasi, poate fi utilizat fie My Computer, fie Windows Explorer, apoi se executa click pe directorul Documents and Settings.

My Computer Executand click pe My Computer, directorul se va deschide ın propria fereastra (Figura 2.2) si va arata unele dintre directoarele utilizatorului, partitiile hard-disk-ului si alte unitati de disc (floppy, cd, dvd, etc.). Atunci cand se executa prima data click pe unitatea de disc C, va fi afisat un mesaj de avertizare ce precizeaza faptul ca fisierele de pe aceasta partitie sunt

2.1 Primii pasi cu computerul 41

41

Figura 2.2: Exemplu de fereastra My Computer

fisiere de sistem si deci, sunt ascunse. Puteti vedea fisierele apasand pe Show the contents of this drive.

Control Panel In mod prestabilit, Windows prezinta panoul de control organizat pe categorii. Acestea sunt:

• Appearence and Themes: controleaza modul ın care arata lucrurile pe ecran: tema suprafeteide lucru, utilitarul de protectie a ecranului (screen saver), modul ın care arata ferestrele, etc.

• Network and Internet Connections: ın acest meniu puteti modifica sau configura conexiuneala Internet;

• Add or Remove Programs: se pot instala/dezinstala aplicatii software;

• Sounds, Speech and Audio Devices: se pot controla multe aspecte ale sunetelor calculatorului,ıncepand cu volumul si terminand cu dispozitive prestabilite pentru redare si ınregistrare;de asemenea puteti controla de aici schema de sunete, determinand sunetele ce sunt asociateunor actiuni specifice: pornirea/ınchiderea sistemului de operare WIndows, ınchiderea unuiprogram, etc. ;

• Performance and Maintenance: aceasta sectiune ofera informatii despre calculator, precumsi instrumente care ajuta la optimizarea sistemului. Puteti vedea informatiile de baza despre calculator (versiunea sistemului de operare, tipul si viteza procesorului, dimensiuneamemoriei RAM, etc), dispozitivele fizice instalate (ın sectiunea Hardware), informatii despre frecventa de actualizare a sistemului de operare (Automatic Updates), se pot controlaefectele vizuale, memoria, configurarile avansate ale suprafetei de lucru, etc. (ın sectiuneaAdvanced).

• Printers and Faxes: se poate modifica modul de operare al imprimantei, daca este unainstalata, se poate configura un fax, etc.

• User Accounts: se pot controla si configura conturile de utilizatori pe respectivul sistem decalcul. Fiecare utilizator ısi poate proteja fisierele, prefeintele de afisare, separa programeleinstalate prin crearea/modificarea unui cont de utilizator. Acesta poate sa fie cu atributiilimitate (nu are drept de modificare a fisierelor de sistem, nu are drept de instalare programe,hardware, de creare a unui cont de utilizator etc.) sau cu atributii nelimitate, numit si contde administrator. Conturile pot fi protejate prin parole.


42

• Date, Time, Language and Regional Options: se poate modifica ora, data si limba pe carele afiseaza sistemul de operare si de asemenea se pot stabili unele optiuni locale, cum ar fifelul ın care sa fie afisate numerele, datele si valorile valutare.

• Accesibility Options: aceasta sectiune este utila persoanelor cu probleme de vedere sau dealta natura care au dificultati ın utilizarea calculatorului. De exemplu, se poate modificamarimea fontului, se pot stabili optiuni StickyKeys, astfel ıncat sa nu fie necesara utilizareaambelor maini pentru anumite comenzi, etc.

Help and Support Meniul Help and Support ofera multe informatii despre sistemul de operare Windows , inclusiv informatii despre tiparire, faxuri, lucrul ın retea si depanari.

2.1.3 Ferestre Windows

Ferestrele reprezinta partea cea mai importanta a sistemului de operare Windows . O clasificare din punct de vedere functional a ferestrelor ar putea fi urmatoarea:

• ferestre de aplicatii : (Figura 2.3);

• ferestre de grup: contin pictograme asociate unor obiecte (Figura 2.2);

• ferestre de dialog : apar atunci cand s-a lansat ın executie o comanda si este necesara specificarea unor parametri din partea utilizatorilor (Figura 2.4).

Elementele unei ferestre Windows sunt urmatoarele, comune oricarui tip de fereastra:

• bara de meniuri: aici se gasesc comenzile diponibile aplicatiei respective;

• bara de titlu: afiseaza numele programului care ruleaza ın aceasta fereastra si eventual numeledocumentului prelucrat;

• bara de instrumente: contine instrumente pentru comenzile utilizate cel mai des;

• simboluri pentru ınclhiderea, minimazarea sau maximizarea ferestrei: butomul pentru maximizare are rolul de a mari pe ıntreg ecranul sau de a micsora fereastra respectiva; cel pentru minimizare determina ındepartarea ferestrei din zona de lucru, butonul corespunzatoraplicatiei ramanand activ pe bara de programe;

• pictograma pentru modificarea dimensiunii ferestrei: ın cazul ın care fereastra nu este maximizata, prin aoperatia de tragere cu ajutorul mouse-ului se poate modifica dimensiuneaferestrei;

• bara de stare furnizeaza informatii directe despre documentul prelucrat sau da alte indicatii.

2.2 Organizarea fisierelor

2.2.1 Directoare si fsiere

Informatia de pe calculator este pastrata ın fisiere si directoare. Un director poate contine la randul lui alte fisiere si directoare. Orice unitate de disk (partitie) are un director principal, denumit director radacina.

Principalele instrumente ce permit gestionarea fisierelor si directoarelor sunt oferite de aplicatia Windows Explorer. Aceasta poate fi accesata ın unul din urmatoarele moduri:

• din meniul Start, submeniul Accesories;

• prin click dreapta pe butonul Start si alegerea optiunii Explorer;

43

2.2 Organizarea fisierelor 43

Simboluri pentru inchidere, minimizare, maximizare fereastra

Bara de titlu Bara de Meniu

Bara de instrumente

Cursor

Bara de stare

Modificarea dimensiunii ferestrei

Figura 2.3: Elementele unei ferestre de aplicatie (WordPad)

Fereastra Windows Explorer prezinta doua parti: ın partea stanga este afisata organizarea structurii informationale accesibile de pe calculator (unitatile de disc, directoarele, alte calculatoare din retea, etc.), iar ın partea dreapta fisierele si directoarele aflate ın directorul curent. Pentru a vizualiza structura corespunzatoare unui director se apasa pe semnul + asociat directorului respectiv. Pentru a restrange structura asociata unui director, se apasa pe butonul −. Daca se doreste afisarea continutului unei unitati de disc se executa click pe pictograma unitatii de disc respective. Continutul obiectului respectiv se va afisa ın partea dreapta a ferestrei. In partea dreapta informatia poate fi reprezentata sub forma de pictograme mari (Large Icons), mici (Small Icons), lista (List), detalii (Details). Modul de afisarese selecteaza din meniul View (Vizualizare).

Pentru a afla detalii specifice despre un anumit obiect se selecteaza obiectul si se executa click dreapta, alegandu-se optiunea Properties (Figura 2.5).

2.2.2 Conventii privind denumirea fisierelor

Fisierele Windows au doua nume: numele propriu-zis si o extensie. In general, extensia se compune din trei litere adaugate la sfarsitul numelui de fisier, care anunta sistemul de operare despre ce tip de fisier este vorba. Cele doua nume sunt separate prin punct.

In general, extensiile nu sunt vizibile ın fereastra Explorer. Insa fiecare program are asociata o anumita extensie pentru fisierele create. De exemplu, toate fisierele Word au asociata extensia doc, fisierele Excel au asociata extensia xls, cele de muzica au extensia mp3, etc. Atunci cand este instalata o aplicatie software, programul de instalare asociaza ın mod automat respectivul


44

Figura 2.4: Fereastra Dialog Page Setup

software cu extensiile pe care le deschide. De asemenea, sistemul de operare asociaza anumite extensii cu programele corespunzatoare ın mod automat. De exemplu, fisierele ce au extensia txt sunt asociate cu NotePad, programul de baza ce ınsoteste Windows utilizat perntru editarea documentelor simple.

Pentru a putea vedea extensiile fiecarui fisier, ın Windows Explorer se alege meniul Tools, apoi Folder Options ..., apoi eticheta View. In aceasta fereastra se deruleaza lista pana la Hide extensions for known file types si se executa click pe casuta corespunzatoare pentru anularea bifarii. Apoi se executa click pe butonul Apply si pe butonul OK (Figura 2.6).

Tabelul (2.1) prezinta extensiile uzuale de fisiere. Un fisier poate fi denumit oricum, ınsa numele nu trebuie sa aiba mai mult de 256 de caractere

si nu trebuie sa contina urmatoarele caractere interzise:

• \ diagonala la stanga;

• / diagonala la dreapta;

• : doua puncte;

• ∗ asterisc;

• ? semnul ıntrebarii;

• <> paranteze unghiulare;

• | bara verticala.

Daca se ıncearca numirea unui fisier utilizand caractere interzise, un mesaj de avertizare este afisat, ce anunta greseala comisa.

2.2.3 Operatii asupra fisierelor si directoarelor

In cadrul sistemului de operare Windows sunt create deja o serie de directoare si fisiere, cum ar fi: Documents and Settings, Windows (directorul ın care sunt stocate fisierele sistemului de

2.2 Organizarea fisierelor 45

45

(a) (b)

Figura 2.5: Structura directoarelor (a); Proprietatile unitatii de disc C (b)

operare), Program Files (directorul ın care sunt stocate directoarele asociate aplicatiilor software instalate), etc. Insa utilizatorul poate crea la randul lui directoare noi, ın unitatea de disc C sau ın interiorul altor directoare. Este recomandat ınsa sa nu se modifice structura directoarelor Windows si Program Files.

Pentru a crea un nou director, trebuie sa navigati ıntr-un director si apoi executati click dreapta oriunde ın interiorul dosarului. In acest fel, apare meniul contextual pentru directoare. Se selecteaza optiunea New, apoi Folder. Windows va crea un dosar nou numit implicit New Folder, care se poate redenumi imediat, scriind pur si simplu noul nume, atat timp cat nu s-a executat un alt click pe butonul mouse-ului.

Pentru a redenumi orice director sau fisier se selcteaza obiectul dorit si se executa click dreapta, alegand optiunea Rename.

Un fisier nou poate fi creat de utilizator folosind o aplicatie specifica tipului de fisier. De exemplu, pentru a crea un fisier ce contine elementele unui document tiparibil, sistemul de operare Windows pune la dispozitia utilizatorului aplicatia WordPad care se gaseste ın directorul Accessories.

Toate directoarele au un meniu comun si un mod de comportament comun ın Windows. Ca majoritatea aplicatiilor, directoarele au o serie de meniuri asociate (ın Windows Explorer), ce includ File, Edit, View, Tools, Help.

Meniul File este utilizat pentru crearea unui fisier nou, a unei scurtaturi, pentru a sterge sau redenumi un fisier.

Meniul Edit este utilizat pentru a copia, muta un fisier ıntr-un alt director. Pentru aceasta, trebuie selectat fisierul respectiv, apoi se selecteaza optiunea Copy/Cut pentru copiere/mutare, se selecteaza directorul destinatie si se selecteaza comanda Paste.

Meniul View afecteaza modul de vizualizare a continutului unui director. Se pot afisa/ascunde barele cu instrumente ori bara de stare, puteti vizualiza fisierele si directoarele ın diferite modalitati: Thumbnails (previzualizare a obiectelor) Icons (Pictograme), List (afisare sub forma de lista), De- tails (se afiseaza si o scurta descriere a obiectelor).

Meniul Tools este utilizat pentru maparea unei unitati de disc din retea, astfel ıncat sa apara ca o unitate de disc locala pe calculator. De asemenea se pot modifica optiunile directoarelor cum ar fi informatiile afisate, partajare, etc. si se pot sincroniza fisierele si directoarele locale cu corespondentele lor de pe calculatoarele din retea.


46

Figura 2.6: Afisarea extensiilor ascunse

Pictogramele ce contin o sageata mica ın partea inferioara se numesc scurtaturi (shortcut). Acestea au rolul de a indica spre programe sau fisiere des utilizate aflate ın alta parte ın calculator. De obicei acestea sunt plasate pe desktop. Stergerea unei scurtaturi nu implica si stergerea obiectului referit.

Se pot crea scurtaturi catre orice pictograma: unitate de disc, director, fisier, program, etc. Una dintre metodele rapide de a crea o scurtatura este de a executa click dreapta pe obiectul respectiv si alegerea optiunii Create Shortcut din meniul contextual. In acest fel se va crea o scurtatura ın acelasi director. Pentru a crea o scurtatura pe desktop, se poate alege aceeasi modalitate ca mai sus, cu alegerea optiunii Send To ... Desktop (Create Shortcut) din meniul contextual (Figura 2.7).

O alta modalitate de creare a unei scurtaturi este selectarea obiectului respectiv, apasarea butonului dreapta a mouse-ului si tragerea obiectului spre noua locatie. La eliberarea butonului mouse-ului, Windows va ıntreba daca se doreste mutarea, copierea sau crearea unei scurtaturi pentru respectivul obiect. Se selecteaza Create Shortcut pentru a se obtine scurtatura catre obiectul dorit.

Pentru a cauta un fisier se folosete optiunea Search for Files and Folders din meniul Start. Instrumentul de cautare poate sa examineze toate discurile din calculator si de pe alte calculatoare din retea. La deschiderea sistemului de cautare va fi afisat un meniu care permite alaegerea tipului de fisier cautat (Figura 2.8(a)). Daca este vorba despre un tip de fisier la care nu se cunoaste tipul sau acesta nu apare ın enumerare, se poate alege optiunea All Files and folders. Dupa selectarea

2.3 Accesorii Windows 47

47

Extensii asociate cu programe

Extensie Program asociat Descriereavi Media Player fisiere video pentru Windowsbmp Paint grafica de tip bitmapcsv Microsft Excel format delimitat prin virgule utilizat pentru schimbul

de fisiere ıntre programe de calcul tabelar dbf Microsoft Access baza de datedoc Microsoft Word fisier documentgif Program de Grafica fisier imaginehtm, html Microsoft Frontpage pagina webjpg Program de Grafica grafica de tip jpgmp3 Winamp fisier de muzica mp3mpg Media Player fisier videopdf Acrobat Reader fisier texttxt Notepad text simpluwav Media Player fisier audio wavewma Media Player fisier Windows Music Audioxls Microsoft Excel foaie de calcul tabelar Excel

Fisiere de programeExtensie Descriere com tip de program executabildat date speciale pe care le utilizeaza chiar programuldll abreviere de la Dynamic Link Libraryexe fisierul principal de program pentru o aplicatieinf fisier de informatii pe care programul le utilizeaza

pentru a stoca anumite configurari prestabilitesys fisiere sistem create de Windows

Tabel 2.1: Extensii uzuale de fisiere

tipului de fisier, se poate introduce numele complet sau partial al fisierului, ori, alternativ, un cuvant sau o fraza din documentul respectiv. Apoi se completeaza caseta Look In cu locatia de cautare. Daca nu se cunoaste locatia fisierului, se poate accelera cautarea, executand click pe When it was modified (data modificarii), sau What size is it (dimensiune) pentru a oferi mai multe informatii (Figura 2.8(b)).

2.3 Accesorii Windows

Sistemul de operare Windows ofera o serie de programe, denumite accesorii, ce ındeplinesc o multime de functii, de la divertisment, la asistenta pentru sarcini esentiale ale sistemului. Acce- soriile sunt stocate ın sectiunea Accessories din zona All Programs din meniul Start.

Accesibility ofera utilitare pentru o mai usoara utilizare a calculatorului:

• Accesibility Wizard : un ghid de setare a sistemului de operare pentru persoanele cu deficiente de aud, vaz, etc;

• Magnifier : ofera o imagine marita a ecranului;

• Narrator : citete cu glas tare ın limba engleza;

• OnScreen Keyboard : conceputa pentru utilizatorii cu mobilitate redusa;

• Utility Manager : permite stabilirea caracteristicilor de accesibilitate ce pornesc automat.


48

(a)

(b)

Figura 2.7: Crearea unei scurtaturi ın acelasi director (a); pe desktop (b)

Communications cuprinde cateva optiuni de retea si utilitarul Hyper Terminal, ce permite conectarea la un calculator ca si cum s-ar utiliza un terminal neinteligent.

Entertainment contine scurtaturi catre Sound Recorder, Volume Control, Windows Media Player si alte aplicatii instalate de acest tip.

• Volume Control : permite modificarea volumului difuzoarelor;

• Sound Recorder : permite realizarea de ınregistrari audio prin intermediul microfonului;

• Windows Media Player : permite vizionarea de filme ın diferite formate, ascultarea de CD-uri audio, etc.

System Tools :

• Character Map: ajuta la inserarea caracterelor speciale ın documente text;

• File Transfer Wizard : permite salvarea si copierea de la un calculator la altul a parametrilor din Internet Explorer, Outlook Express, alte programe, suprafata de lucru;

2.4 Editoare de Text 49

49

(a) (b)

Figura 2.8: Sistemul de cautare fisiere ın Windows

• Scheduled Tasks: se poate planifica pornirea automata a anumitor programe sau utilitare de sistem;

• Disk Cleanup, Disk Defragmenter : utilitare de sistem ce ajuta la stergerea fiierelor ce ocupa spatiu, compactarea fisierelor pe hard-disk, etc.

• System Restore: restabileste configuratia software-ului din calculator la starea anterioara unei erori produse.

Calculator ofera posibilitatea efectuarii de calcule matematice precum si copierea acestora ın fisiere Windows prin meniul Edit.

Paint ofera posibilitatea de realizare a unor imagini (desene) simple, ce pot contine linii, cercuri, poligoane, text, culori. Imaginile pot fi salvate ın diferite formate grafice (bmp, jpg, gif, etc.) si li se pot aplica diverse efecte (rotire, marire, micsorare, inversiune culori, etc. ).

2.4 Editoare de Text

2.4.1 Folosirea unei aplicatii de editare text

Sistemul de operare Windows are doua editoare pentru text, Notepad si WordPad. Diferenta ıntre ele este faptul ca Notepad este mai rudimentar si poate fi utilizat doar pentru deschiderea si editarea fisierelor text standard. WordPad este un program aproape complet pentru editare de text. WordPad poate fi utilizat pentru a deschide si crea aceleasi tipuri de fisiere ca si Microsoft Word, lipsindu-i ınsa caracteristica de verificare a ortografiei.

Editoarele de text permit urmatoarele operatii ın cadrul unui document:

• stabilirea tipurilor de caractere pentru redactarea documentului;


50

• alinierea automata a textului prin trecerea automata la randul urmator a unui cuvant ce nu mai ıncape pe randul curent (word wrap);

• aranjarea textului ın pagina;

• combinarea textului cu imagini grafice;

• copierea, stergerea, mutarea cuvintelor sau a blocurilor de text;

• cautarea automata a cuvintelor ıntr-un document.

Unele editoare de text permit si realizarea altor operatii: stabilirea de antete si subsoluri, editare de tabele, editare de ecuatii, verificarea ortografiei, combinarea elementelor din diferite documente.

Inainte de redactarea unui document, trebuiesc realizate urmatoarele operatii:

• stabilirea formatului de pagina: A4, Letter; orientare a paginii: portret sau peisaj;

• stabilirea marginii;

• numerotarea paginilor;

• alegerea tipului de caracter;

• alegerea spatiului ıntre caractere si ıntre liniile paragrafelor;

• alinierea textului;

• alegerea efectelor pentru reprezentari sugestive ale citatelor, cuvinte cheie, etc.

Meniul unei aplicatii de editare de text are urmatoarele componente principale:

• Fisier (File): cuprinde optiuni pentru crearea unui fisier nou (New), deschiderea unui fisier existent (Open), salvarea fisierului (Save, Save As), lansarea comenzilor de tiparire (Print, Print preview);

• Editare (Edit): poate contine multe comenzi, dar aproape ıntotdeauna va avea: Copiere (Copy), Decupare (Cut), Lipire (Paste) pentru copierea/mutarea textului ın cadrul aceluiasi document, Anulare (Undo) pentru anularea actiunilor executate, selectarea ıntregului document (Select All), cautare si ınlocuire a cuvintelor din text (Find and Replace), etc. Pentru a utiliza functiile de Copy, Cut, Paste, mai ıntai trebuie selectata portiunea de text dorita, apoi se alege optiune Copy (pentru copiere) sau Cut (pentru mutare). Pentru a plasa textul ın noua locatie, se deplaseaza cursorul ın locul dorit si se selecteaza Paste.

• Format: este utilizat pentru a stabili fonturile, spatierea randurilor, etc.

• Ajutor (Help): utilizat pentru obtinea de informatii suplimentare despre optiunile programului utilizat.

Combinatii rapide de taste Windows are multe combinatii de taste, care sunt modalitati utile de economisire de timp. Pentru aplicatiile de editare de text, cele mai uzuale combinatii de taste sunt prezentate ın Tabelul 2.2.

2.5 Tiparirea

Comanda Print se afla aproape ıntotdeauna ın meniul File al unei aplicatii software, iar combinatia rapida de taste este <Ctrl> si P. Multe programe ofera de asemenea o optiune pe bara de instrumente, ce seamana cu o imprimanta.

Lansarea comenzii Print determina afisarea unei casete de dialog Print (Figura 2.9), ın care se pot selecta optiuni cum sunt calitatea tiparirii si paginile ce urmeaza a fi imprimate. Frecvent exista un buton Properties, care ofera mai multe optiuni, cum sunt tipul calitatii imprimarii: Draft, Normal, Best, utilizarea sau nu a culorii si altele dependente de tipul imprimantei .

2.5 Tiparirea 51

51

Comenzi din meniul FileNew <Ctrl> + NSave <Ctrl> + SOpen <Ctrl> + O

Comenzi din meniul EditUndo <Ctrl> + ZCopy <Ctrl> + CCut <Ctrl> + XPaste <Ctrl> + VSelect All <Ctrl> + AFind <Ctrl> + FFind and Replace <Ctrl> + H

Tabel 2.2: Combinatii rapide de taste

Figura 2.9: Caseta de dialog Print

52

Capitol 3

Procesare de text

Una dintre cele mai complete aplicatii pentru procesare de texte este Microsoft Word, ce face parte din suita de aplicatii Microsoft Office, alaturi de Excel, Access si PowerPoint, aplicatii ce vor fi prezentate ın capitolele urmatoare.

In continuare vom prezenta cele mai importante aspecte ale aplicatiei Microsoft Word, versiunea .

3.1 Operatii de baza ın crearea, formatarea si finalizarea unui document

Pe langa optiunile prezentate ın sectiunea 2.4, procesorul de texte Word ofera si urmatoarele facilitati pentru editarea textelor:

• pot fi executate operatii speciale asupra documentului: inserarea de antete, note de subsol, note de final, creare de adnotari, editarea documentelor pe coloane de text, aplicarea de borduri si umbre, etc.

• pot fi corectate ın mod automat greselile gramaticale sau ortografice;

• introducerea textului poate fi asistata, ın sensul utilizarii glosarului ca instrument de stocare a unor informatii ce se pot insera ulterior ın cadrul documentului;

• se pot realiza tabele si calcule ın tabele;

• se pot fuziona documente, de exemplu un document word poate fi combinat cu o baza de date Access;

• se pot exploata interactiv documentele prin realizarea de machete sau sabloane (template);

• se pot gestiona documentele de dimensiuni mari prin realizarea unui plan al documentului Word ce contine cuprinsul materialului, lista de figuri, etc.;

• crearea de hiperlink-uri; astfel un document word poate fi asimilat unei pagini web;

• posibilitatea de personalizare a ecranului Word prin intermediul macro-comenzilor. 3.1.1 Introducere

Primii pasi ın procesarea unui text

In Figura 3.1 este prezentata fereastra procesorului de texte Word . Elementele sale sunt:

3.1 Operatii de baza ın crearea, formatarea si finalizarea unui document 53

53

1 2 3

4 6 7 8

5

11

9

10

Figura 3.1: Fereastra aplicatiei Word

1. butonul meniului de control: contine comenzi ce controleaza pozitia, marimea si starea ferestrei (ınchisa sau deschisa). Pentru a-l accesa se apasa pictograma Control Menu sau combinatia de taste <Ctrl>+spatiu.

2. bara de titlu: contine titlul aplicatiei si denumirea documentului;

3. bara de meniuri: contine principalele meniuri asociate aplicatiei Word (Figura 3.2);

Figura 3.2: Bara de meniuri a aplicatiei Word

4. bara cu instrumente de formatare: contine butoane utilizate pentru formatarea la nivel de caracter, configurarea paragrafelor, aplicarea de formate numerice, etc. (Figura 3.3);

Figura 3.3: Bara cu instrumente de formatare a aplicatiei Word

5. bara cu instrumente de lucru standard: contine comenzile de formatare, administrare fisiere si tiparire (Figura 3.4);

6. butonul de minimizare: are ca efect transferarea aplicatiei pe bara de operatii;

7. butonul de maximizare: are ca efect umplerea integrala a spatiului de lucru cu fereastra

aferenta aplicatiei Word; daca fereastra este afisata deja pe tot ecranul, apasarea butonului are ca efect reducerea ferestrei la dimensiuni standard, modificabile;

8. butonul de ınchidere: are ca efect ınchiderea ferestrei active;

54 Cap. 3: Procesare de text

54

Figura 3.4: Bara cu instrumente de lucru standard a aplicatiei Word

9. barele de defilare verticala sau orizontala: permit derularea ecranului Word mai rapid cu ajutorul mouse-ului;

10. bara de stare: aici sunt afisate mesaje explicative referitoare la comanda curenta sau instructiuni de ghidare pentru parcurgerea diferitelor procese;

11. riglele (verticala si orizontala permit orientarea pe pagina, indicand marginile paginii, alin- ierile, etc.

Zona de lucru ocupa cel mai mult din spatiul aferent ferestrei. Aici are loc introducerea datelor si efectuarea tuturor prelucrarilor aferente acestora. In zona de lucru se pot deschide unul sau mai multe documente Word, fiecare avand asociata o fereastra. Daca sunt deschise mai multe documente, ıntre acestea utilizatorul se poate deplasa rapid, fie prin alegerea numelui ferestrei din meniul Windows (Ferestre), fie apasand combinatia de taste <Ctrl>+F6.

Crearea unui nou document

O data cu lansarea aplicatiei se creeaza automat un nou document, intitulat Document1,

salvarea acestuia cu numele dorit putand fi posibila prin intermediul optiunii Salvare (Save) sau Salvare ca (Save As) din meniul Fisier (File). O alta modalitate de creare a unui nou document este prin apelarea optiunii Document Nou (New) din cadrul aceluiasi meniu, sau prin apasarea butonului corespunzator acestei actiuni din bara de instrumente standard.

Deschiderea unui document

Pentru deschiderea unui document existent poate fi utilizata optiunea Open (Deschide) din

meniul Fisier (File) sau butonul grafic asociat aflat pe bara de instrumente standard. In cadrul ferestrei de dialog deschise, se poate apasa butonul Instrumente (Tools), urmat de selectarea optiunii Cautare (Search) pentru cautarea fisierului dorit ın cazul ın care utilizatorul nu cunoaste locatia acestuia.

Salvarea documentului

Pentru salvarea documentului activ ın fereastra de aplicatie Word pot fi utilizate comenzile

Salveaza (Save) sau Salveaza ca (Save As ... ) din meniul Fisier (File) sau butonul grafic asociat. Daca documentul activ a mai fost salvat si se doreste doar actualizarea sa, se poate apela doar optiunea Save. Pentru a salva documentul sub alt nume sau ın alt format, compatibil cu aplicatia Word (document word, document sablon (template), text, pagina web, precum si alte formate pentru care a fost instalata componenta Office de conversie a documentelor), se poate alege comanda Save As. Butonul Instrumente (Tools) din fereastra de dialog Save As permite si realizarea urmatoarelor operatii: salvare versiune (comentarii privind versiunea documentului salvat) si optiuni web (parametrii operatiei de salvare a documentelor pentru utilizarea ca pagini web).

3.1.2 Operatii de baza

Procesorul de texte Word utilizeaza drept unitate de baza paragraful, dar nu si ın sensul general al cuvantului. In Word, un paragraf este constituit dintr-un caracter si semnul anterior de sfarsit de paragraf (sau ınceputul documentului propriu-zis). Afisarea pe ecran a caracterelor ce


55

semnifica sfarsit de linie, paragraf, spatii ıntre caractere este posibila prin activarea butonului Afisare/Ascundere (Show/Hide) ¶ de pe bara de instrumente standard. Introducerea informatiilor

Introducerea propriu-zisa a textului se realizeaza prin mutarea cursorului activ ın punctul ın

care dorim sa apara textul si ınceperea procesului de tastare. Word va trece automat la linia urmatoare de fiecare data cand ajunge la sfarsitul unei linii. Utilizatorul trebuie sa apese tasta <Enter>doar la sfarsitul unui paragraf.

Mutarea cursorului de inserare la o noua locatie se poate realiza fie cu ajutorul mouse-ului fie cu ajutorul tastaturii (Tabel 3.1).

Tasta/Combinatia de taste Actiune asupra cursorului→ un caracter la dreapta← un caracter la stanga↑ un rand mai sus↓ un rand mai jos<Ctrl>+→ un cuvant la dreapta<Ctrl>+← un cuvant la stanga<Ctrl>+↑ la ınceputul paragrafului curent<Ctrl>+↓ la sfarsitul paragrafului curent<Ctrl>+↑ de doua ori la ınceputul paragrafului anterior celui creat <Home> la ınceputul liniei curente<End> la sfarsitul liniei curente<Page Up> un ecran mai sus<Page Down> un ecran mai jos<Ctrl>+<Page Up> la ınceputul ecranului curent<Ctrl>+<Page Down> la sfarsitul ecranului curent<Alt>+<Ctrl>+<Page Up> la ınceputul paginii anterioare<Alt>+<Ctrl>+<Page Down> la ınceputul paginii urmatoare<Ctrl>+<Home> la ınceputul documentului<Ctrl>+<End> la sfarsitul documentului

Tabel 3.1: Mutarea cursorului cu ajutorul tastaturii ıntr-un document Word

Reguli privind introducerea textului pe calculator:

• nu se introduc spatii ınaintea semnelor de punctuatie: punct, virgula, paranteza ınchisa, apostrof, ghilimele simple sau duble finale, puncte de suspensie, semnul ıntrebarii, semnul exclamarii, punct si virgula, doua puncte.

• se introduc spatii dupa semnele de punctuatie mentionate mai sus; exceptie: scrierea datei calendaristice - fara spatii: 23.08.2015

• se introduc spatii ınaintea: parantezei deschise, ghilimele simple sau duble initiale;

• nu se introduc spatii ınainte si dupa urmatoarele caractere: bara oblica (/), cratima, linie de unire;

• se introduce un spatiu ınainte si un spatiu dupa: linie de dialog sau de pauza. Selectarea informatiilor Pentru a copia, muta, sterge, formata, etc. un text sau un element grafic din text este necesara

selectarea acestuia. Aceasta operatie se poate realiza prin intermediul mouse-ului sau a tastaturii. Prin intermediul mouse-ului se pot utiliza urmatoarele modalitati:


56

• un text oarecare ce cuprinde sau nu elemente grafice: se pozitioneaza cursorul la ınceputul textului respectiv, se apasa butonul stang al mouse-ului si, mentinandu-l apasat, se duce cursorul pana la sfarsitul textului ce va intra ın selectie. O alta modalitate este pozitionarea cursorului de inserare, apasarea tastei <Shift> (cu mentinere) si executarea unui click la sfarsitul selectiei.

• un cuvant : se va executa dublu click asupra cuvantului;

• un element grafic: se va executa un click asupra obiectului;

• o linie de text : se va executa un click ın bara de selectie a textului (la ınceputul liniei);

• mai multe linii de text : mentinand butonul stanga al mouse-ului apasat, se va duce cursorul acestuia ın bara de selectie a textului de-a lungul portiunii corespunzatoare liniilor dorite;

• o propozitie/fraza: mentinand tasta <Ctrl> apasata, se executa un click oriunde ın interiorul propozitiei;

• un paragraf : se va executa un dublu click ın bara de selectie a textului ın regiunea corespunzatoare paragrafului respectiv;

• un bloc vertical de text : mentinand tasta <Alt> apasata, se executa un click la ınceputul selectiei, dupa care, prin mutarea cursorului mouse-ului se realizeaza selectia verticala dorita;

• o coloana: mentinand tasta <Alt> apasata, se executa un click ın interiorul coloanei;

• ıntregul document : mentinand tasta <Ctrl> apasata, se executa un click ın bara de selectie a textului.

Pentru a selecta un bloc de text sau elemente grafice prin intermediul tastaturii pot fi utilizate

urmatoarele taste/combinatii de taste (Tabelul 3.2):

Combinatia de taste Pentru a selecta<Shift>+→ un caracter la dreapta cursorului <Shift>+← un caracter la stanga cursorului<Shift>+↑ o linie mai sus<Shift>+↓ o linie mai jos<Ctrl>+<Shift>+→ caracterele pana la sfarsitul cuvantului <Ctrl>+<Shift>+← caracterele pana la ınceputul cuvantului <Ctrl>+<Shift>+↑ pana la ınceputul unui paragraf<Ctrl>+<Shift>+↓ pana la sfarsitul unui paragraf<Shift>+<Home> pana la ınceputul liniei curente<Shift>+<End> pana la sfarsitul liniei curente<Shift>+<Page Up> un ecran mai sus<Shift>+<Page Down> un ecran mai jos<Ctrl>+<Shift>+<Home> pana la ınceputul documentului<Ctrl>+<Shift>+<End> pana la sfarsitul documentului<Ctrl>+A ıntregul document

Tabel 3.2: Selectare bloc text sau elemente grafice cu ajutorul tastaturii ıntr-un document Word

Deselectarea unei selectii poate fi facuta prin intermediul mouse-ului prin executarea unui click ın interiorul ferestrei document, oriunde ın afara textului selectat, iar prin intermediul tastaturii, prin apasarea oricareia dintre sageti.


57

Copiere, mutare, stergere text

Mutarea si copierea unui text sau a unui obiect grafic, selectat prin una din metodele prezentate anterior, dintr-un document ın altul sau ın cadrul aceluiasi document poate fi realizata astfel:

• prin intermediul comenzilor Copie ın clipboard (Copy), respectiv Decupeaza din document si copie ın clipboard (Cut), iar apoi pozitionarea cursorului de inserare la noua pozitie si selectarea comenzii Copie din clipboard (Paste) din meniul Edit sau prin actionarea butoanelor corespunzatoare din bara de instrumente standard;

• prin intermediul mouse-ului: pentru mutare se executa operatia de drag la noua locatie, pentru copiere mentinand apasata tasta <Ctrl>.

• prin intermediul tastaturii: comanda Copy se poate realiza prin apasarea combinatiei de taste <Ctrl>+C, pentru Cut se utilizeaza combinatia de taste <Ctrl>+X, iar pentru Paste se poate utiliza combinatia de taste <Ctrl>+V.

Pentru stergerea unui text din cadrul unui document pot fi utilizate urmatoarele taste sau combinatii de taste:

• pentru stergerea caracterului aflat la stanga cursorului: tasta <Backspace> ;

• pentru stergerea caracterului aflat la dreapta cursorului: tasta <Delete>;

• pentru stergerea partii din stanga cursorului a cuvantului curent: <Ctrl>+<Backspace>;

• pentru stergerea partii din dreapta cursorului a cuvantului curent: <Ctrl>+<Delete>.

Pentru anularea oricarei operatii, se poate utiliza optiunea Undo (Anuleaza) din meniul Edit, sau butonul corespunzator de pe bara de instrumente standard sau combinatia de taste <Ctrl>+Z.

Cautare si ınlocuire text

Componentele de cautare si ınlocuire text din Word permit cautarea si eventual ınlocuirea unui

sir de caractere cu un altul. Aceste instrumente sunt accesibile si separat, ın cadrul meniului Edit, sau prin combinatiile de taste: <Ctrl>+F (Cautare (Find), respectiv <Ctrl>+H (Cautare si ınlocuire (Find and Replace)). Aceste comenzi ofera facilitati avansate de cautare, cum ar fi:

• identificarea unor caractere speciale (sfarsit de paragraf, tab, etc.);

• operatori speciali;

• blocuri de text asupra carora au fost aplicate diferite formate;

• paragrafe atasate unui anumit stil, etc.

Figura 3.5 prezinta fereastra de dialog Find and Replace afisata ın cazul selectarii optiunii Find. In campul notat 1 (De cautat (To find)) se introduce cuvantul de cautat. Optiunile 2 si 3 permit cautarea blocurilor de text ce au o anumita formatare (Format) sau contin caractere speciale (Special). Dupa aplicarea unui click pe butonul Mai mult (More), se obtin optiuni avansate de cautare (4):

• Match case (potrivire litere mari sau mici): face deosebirea ıntre litere mari si litere mici ın cazul ın care este activata;

• Find whole words only (gaseste doar cuvinte complete): permite cautarea doar a cuvintelor identice cu cele introduse de utilizator ın campul 1;


58

• Use wildcards (utilizeaza cautare;

metacaractere): asigura asocierea unor posibilitati speciale de

• Sounds Like (pronuntie apropiata): poate fi utilizata doar pentru texte ın limba engleza; ıncearca sa gaseasca toate cuvintele ce au pronuntia apropiata de cuvantul cautat;

• Find all word forms (gaseste toate formele cuvantului): functioneaza corect doar pentru texte ın limba engleza, ıncercand sa gaseasca toate formele unui verb sau ale unui substantiv introdus de catre utilizator ın campul 1.

1

4

2 3

Figura 3.5: Fereastra de dialog Find and Replace ın Word; optiunea Find

Optiunea Inlocuire (Replace) a aceleiasi ferestre Find and Replace este prezentata ın Figura 3.6. Fata de optiunea Find, ın plus sunt urmatoarele elemente:

• ın campul 5 (Inlocuire cu (Replace with)) se introduce textul nou;

• butoanele 6, 7, ınlocuire (Replace), respectiv ınlocuire peste tot (Replace All) permit ınlocuirea primei aparitii a sirului cautat, respectiv a tuturor aparitiilor sirului cautat ın text.

Ambele instrumente prezentate ın aceasta sectiune au prezent butonul Gaseste urmatorul (Find Next), ce are rolul de cautare/ınlocuire a urmatoarei aparitii a sirului cautat.

3.1.3 Formatare

Formatarea textului la nivel de caracter

Editarea formatului caracterelor este legata de notiunea de font. Un font este o colectie de caractere ce au caracteristici comune. Caracteristicile unui font sunt:

• dimensiunea fontului: defineste marimea de afisare sau tiparire a caracterelor; ın general aceasta este indicata ın puncte (un punct = 1/72 inch); de exemplu: 10pt, 12pt, etc.

• stilul fontului: determina modificarea aspectului de afisare a caracterelor ıntr-un mod unitar, ın scopul obtinerii unor formate speciale;


59

1

5

6 7 4

2 3

Figura 3.6: Fereastra de dialog Find and Replace ın Word; optiunea Replace

• efectele fontului: se definesc culorile si efectele speciale (de exemplu sublinierea) si ın unele

cazuri scara de griuri prin care se realizeaza umplerea pentru fonturilor contur;

• spatierea fonturilor: se refera la spatiile dintre caractere pe ecran sau pagina tiparita;

• fonturile cu serife: au proiectii care le extind ın partea superioara si inferioara peste marginile obisnuite;

• latimea fontului : se refera la latimea caracterelor, care poate fi fixa, expandanta sau con- densata.

Formatarea caracterelor se poate realiza ın unul dintre urmatoarele moduri:

1. folosind caseta de dialog Font: pune la dispozitie toate caracteristicile ıntr-un singur loc. Pasii care trebuiesc urmati sunt:

• se selecteaza blocul de text asupra caruia dorim sa aplicam formatarea;

• din meniul Format se alege optiunea Font, ceea ce conduce la afisarea casetei de dialog din Figura 3.7, ın cadrul careia se pot selecta:

– tipul fontului 1: de exemplu Times New Roman;

– stilul de afisare 2: Regular (obisnuit), Bold (ıngrosat), Italic (caractere ınclinate spre dreapta), etc.

– dimensiunea caracterelor 3: 10, 12, etc. – stil subliniere 4: nesubliniat, linie simpla, dubla, etc.

– efecte speciale 5: aplicarea unor efecte prin validarea optiunilor corespunzatoare: taiere cu o linie, scriere drept exponent sau indice, etc.

– culoare font 6:culoarea caracterelor, ce poate fi aleasa din paleta de culori afisata;

In zona Examinare (Preview) 7 se obtine o imagine de ansamblu a setarilor alese, pentru a previzualiza efectul asupra textului selectat.

60


2

3

1

6 4

5

7

Figura 3.7: Caseta de dialog Font ın Word

Combinatii de taste Actiune asociata

<Ctrl>+<Shift>+> creste marimea fontului (ın etape) <Ctrl>+<Shift>+< scade marimea fontului (ın etape)<Ctrl>+] creste marimea fontului punct cu punct <Ctrl>+[ scade marimea fontului punct cu punct <Ctrl>+<Shift>+A scrie totul cu litere mari<Ctrl>+B caractere aldine<Ctrl>+I caractere cursive<Ctrl>+U subliniere

Tabel 3.3: Combinatii de taste pentru formatarea textului ın Word

• pentru stabilirea distantei ıntre caractere, pozitionarii textului pe verticala se alege optiunea Spatiere caractere (Character Spacing) din aceeasi fereastra de dialog;

• efectele speciale animate se pot realizarea prin selectarea optiunii Efecte text (Text Effects), sectiunea Animatie.

2. prin intermediul barei de instrumente de formatare (Figura 3.3), care ofera posibilitatea unei formatari mai rapide cu ajutorul butoanelor asociate fiecarei optiuni ın parte;

3. prin intermediul tastaturii (Tabel 3.3).

Inserarea simbolurilor si caracterelor speciale

Procesorul de texte Word ofera posibilitatea introducerii de simboluri si caractere speciale, unele dintre ele foarte uzuale, care ınsa nu se gasesc pe tastatura. Pentru inserarea unui astfel de simbol ıntr-un text se pozitioneaza cursorul pe pozitia respectiva si se apeleaza optiunea Sim- bol (Symbol) din cadrul meniului Insereaza (Insert). Astfel se pot insera diferite simboluri


61

1 2

3

4

5

Figura 3.8: Formatarea paragrafelor ın Word

matematice, caractere grecesti, etc. In fereastra afisata, se alege simbolul dorit si se apasa butonul Insert. Eticheta Caractere speciale (Special Characters) din cadrul aceleiasi ferestre ofera acces la caractere speciale, cum ar fi: linia de dialog, cratima, drept de autor (Qc ), sectiune (§), etc.

Formatarea paragrafelor

Paragraful reprezinta o portiune de text ıncadrata ıntre coduri de sfarsit de paragraf (¶). Introducerea ın text a unui astfel de cod se realizeaza prin tasta <Enter>. Principalele caracteristici ale unui paragraf se pot stabili prin apelarea optiunii Paragraph din meniul Format. In Figura 3.8 este prezentata fereastra de dialog pentru stabilirea formatului unui paragraf selectat anterior.

Aceasta fereastra are doua componente principale: Indentare si spatiere (Indent and Spacing) si Sfarsituri de linie si de pagina (Line and Page Breaks). Primul tab este cel implicit, si contine:

1. Aliniere (Alignment): permite stabilirea tipului de aliniere pe orizontala a textului; poate fi

la stanga, la dreapta, centrat, stanga-dreapta (justified);

2. Nivel schita (Outline Level): se poate alege nivelul ierarhic atribuit paragrafului selectat;

3. Indentare (Indentation): se precizeaza cu cat se deplaseaza la dreapta paragraful; optiunea Speciala (Special) se refera la indentarea doar a primei linii sau a tuturor liniilor din paragraf;

4. Spatiere (Spacing): permite stabilirea dimensiunii spatiilor ıntre liniile paragrafului (la un

rand, la doua randuri, la un rand jumatate, sau se poate preciza dimensiunea ın cen- timetri/inch);

5. caseta Examinare (Preview) ofera previzualizarea efectelor selectate.


62

Al doilea tab al ferestrei se refera la Sfarsituri de linie si de pagina (Line and Page Breaks). Aici se pot alege alte optiuni, cum ar fi:

• control rand solitar (widow/orphan control): ınlatura efectul de ımpartire inegala a unui paragraf aflat la granita ıntre doua pagini;

• pastrarea liniilor ımpreuna (keep lines together): determina ımpartirea paragrafului ıntre doua pagini ın mod automat, prin trecerea completa urmatoare;

sau partiala a acestuia ın pagina

• pastrarea paragrafelor ımpreuna (keep with next): are ca efect fortarea mentinerii unui paragraf pe aceeasi pagina cu urmatorul;

• sfarsit de pagina ınainte (page break before): are ca efect plasarea paragrafului curent la ınceputul unei pagini noi;

• suprimarea numerelor de linie (suppress line numbers): previne numerotarea liniilor de paragraf cu rol de titlu;

• fara despartire ın silabe (don’t hyphenate): nu permite despartirea automata ın silabe a cuvintelor.

Evidetierea paragrafelor se poate face utilizand si o alta facilitate, si anume marcarea cu ajutorul literelor, cifrelor a paragrafelor enumerative. Acest lucru se realizeaza prin alegerea optiunii Marcatori si numerotare (Bullets and Numbering) din meniul Format (Figura 3.9). Aici se pot alege diferite stiluri de numerotare, utilizand marcatori sau cifre, numere romane, caractere. Se poate alege de asemenea nivelul de numerotare, cifra/caracterul de la care se ıncepe numerotarea, etc.

Figura 3.9: Fereastra de dialog Marcatori si numerotare (Bullets and Numbering)

Fereastra Marcatori si numerotare (Bullets and Numbering) are patru tab-uri:

• Cu marcatori (Bulleted): permite atribuirea unor simboluri diverse pentru a se remarca mai usor unele paragrafe; lista initiala ce apare la activarea tab-ului se poate modifica prin actionarea butonului Particularizare (Custom);

• Numerotat (Numbered): propune o lista de cifre arabe si romane si de litere pentru ca utilizatorul sa poata ordona paragrafele din document; si acest stil poate fi particularizat dupa preferintele utilizatorului, prin actionarea butonului Particularizare (Custom);

• Schita numerotata (Outline numbered): prezinta 7 stiluri pentru numerotarea ierarhiilor; se utilizeaza pentru liste cu mai multe niveluri de adancime, fiecare nivel fiind o lista numerotata, avand asociata o litera, cifra sau un marcator; se pot utiliza maxim 9 niveluri de adancime a listelor; trecerea de la lista de pe un nivel la o lista pe un alt nivel se face cu ajutorul butoanelor Creste/Scade Indent (Increase/Decrease Indent) de pe bara de instrumente de formatare;


63

• Stiluri de liste (List Styles): se alege tipul dorit pentru liste ierarhizate.

Primele doua optiuni pot fi aplicate si prin actionarea butoanelor corespunzatoare din bara de instrumente de formatare.

Tabulatorii sunt pozitii definite ın cadrul unei linii, la care se face salt atunci cand se actioneaza tasta <TAB>. Tabulatorii pot fi:

• tabulatori cu aliniere: stanga (Left L), dreapta (Right _), centrat (Center ⊥); textul are

marginea stanga sau dreapta ın pozitia ın care este setat tabulatorul, sau este asezat central fata de acesta;

• tabulatori zecimali (Decimal ⊥·): numerele se vor alinia la punctul zecimal indicat de pozitia tabulatorului;

• tabulatori bara (Bar): linii verticale ce apar ın pozitia unui astfel de tabulator;

• tabulatori precedati de caractere speciale, optiunea Indicatori (Leader): spatiile dinaintea tabulatorului sunt umplute cu liniute, puncte, etc.

Tabulatorii se fixeaza pe rigla sau ın fereastra de dialog Tabulatori (Tabs), din meniul Format, precizandu-se pozitia si tipul tabulatorului, urmata de apasarea butonului Stabilire (Set). Tabu- latorii se sterg cu butoanele Golire (Clear) sau Golire totala (Clear All), sau eliminandu-i de pe rigla. Formatare la nivel de document

Pe langa formatarea la nivel de caracter si de paragraf, Word permite si formatarea ıntregului

document. Acest lucru se realizeaza prin alegerea optiunii Initializare pagina (Page Setup) din meniul Fisier (File). Fereastra de dialog deschisa astfel are 3 tab-uri:

• Margini (Margins): se stabilesc tipurile de margini pentru o pagina, orientarea paginii (portret, vedere), stabilirea formatarii diferite pentru pagini pare/impare, prin alegerea uneia dintre optiunile campului Pagini multiple (Multiple pages), si modul de aplicare a modificarilor (pentru ıntregul document sau partial).

• Hartie (Paper): se stabilesc dimensiunile paginii (A4, Letter, A5, etc. ) precum si optiunile de tiparire;

• Aspect (Layout): se pot stabili o serie de optiuni, cum ar fi:

– locul de ıncepere a unei noi sectiuni (pagina noua sau nu); efectuarea unui salt automat la pagina noua la sfarsitul unei sectiuni;

– stabilirea de anteturi si subsoluri;

– modul de aliniere ın raport cu marginile de sus si de jos ale paginii;

– numerotarea liniilor existente ın fiecare pagina;

– adaugarea de borduri si umbre.

Crearea notelor de subsol se realizeaza utilizand meniul Inserare (Insert), optiunea Referinta → Nota de subsol (Reference → Footnote):

• reprezinta explicatii sau precizari suplimentare aferente textelor din pagina;

• pot fi numerotate continuu la nivel de document/sectiune/pagina (butonul Optiuni (Op- tions));

• pot fi plasate ın pagina unde au fost apelate sau la sfarsitul sectiunii/documentului;

• apar ın partea de jos a paginii, avand dimensiunea cu 2 puncte mai mica decat fontul normal al textului.


64

11

3.1.4 Finalizarea unui document

Numerotarea paginilor

Pentru a numerota paginile unui document Word se poate urma una dintre urmatoarele cai:

• utilizare optiunii Numere de pagina (Page Numbers) din meniul Inserare (Insert); din fereastra de dialog deschisa se poate alege pozitia ın care va fi afisat numarul paginii (subsol sau antet), alinierea (centrat, la stanga, la dreapta), afisarea numarului de pagina pe prima pagina; de asemenea se pot seta parametri suplimentari prin apasarea butonului Format: formatul numarului, includerea numarului de capitol, sectiune, continuarea numerotarii din sectiunea anterioara sau reınceperea numerotarii.

• numerotarea ın cadrul antetelor sau subsolurilor de pagina prin optiunile oferite de butoanele predefinite de optiunea Antet si subsol (Header and Footer) din meniul View (Vizualizare).

Antet si subsol

Anteturile si subsolurile permit repetarea pe fiecare pagina a unor informatii de identificare

prezentate sub forma de text, informatii complexe sau/si grafica. De exemplu, ın antet se poate include titlul documentului si numele autorului, iar ın subsol numele fisierului, data crearii, numarul paginii, numarul total de pagini, etc. In mod implicit, antetele si subsolurile sunt situate ın afara spatiului util al paginii, si pot contine informatii diferite pe paginile pare/impare.

Crearea antetului si/sau subsolului de pagina se realizeaza prin selectarea optiunii An- tete si Subsoluri (Headers and Footers) din meniul View. Fereastra de dialog din Figura 3.10 contine urmatoarele butoane:

3 5 7 9

1 2 4 6 8 10

Figura 3.10: Adaugarea de Antete si Subsoluri ıntr-un document Word

1. inserare auto-text: inserarea unor informatii predefinite de catre utilizator;

2. inserare numar pagina;

3. inserare numar de pagini;

4. formatare numar pagina;

5. inserare data;

6. inserare ora;

7. initializare pagina: se afiseaza fereastra de dialog Initializare Pagina (Page Setup) din meniul

Fisier (File) ( sectiunea 3.1.3);


65

8. afisare/ascundere text document;

9. la fel ca cel anterior: transforma antetul/subsolul curent ıntr-o forma identica cu cel al sectiunii/paginii anterioare;

10. comutare ıntre antet si subsol;

11. afisare anterior/urmator: muta punctul de inserare ın antetul sau subsolul sectiunii anterioare/urmatoare sau al paginii anterioare/urmatoare, daca se folosesc stiluri diferite pentru pagini pare/impare.

Corectarea greselilor ortografice si gramaticale

Una dintre principalele facilitati oferite de procesorul de texte Word este cea de corectare au-

tomata a greselilor de ortografie si gramaticale. Astfel, ın momentul ın care utilizatorul apasa tasta spatiu, <Enter> sau introduce un semn de punctuatie, procesorul de texte verifica automat corectitudinea ultimului cuvant scris. Afisarea ferestrei de dialog AutoCorectie (AutoCor- rect) se realizeaza prin selectia Optiuni Autocorectie (Autocorrect Options) din meniul Instrumente (Tools). In aceasta fereastra de dialog distingem urmatoarele optiuni:

• Corectie doua majuscule initiale (Correct TWo INitial CApitals): nu permite aparitia la ınceputul cuvantului a doua litere majuscule;

• Propozitia ıncepe cu majuscula (Capitalize first letter or sentences): dupa semenele de punctuatie de sfarsit de propozitie, automat urmatorul cuvant ıncepe cu majuscula;

• numele zilelor ıncep cu majuscula (Capitalize name of days): ın limba engleza, numele zilelor se scriu ıncepand cu litera mare;

• ınlocuire text ın timpul tastarii (Replace Text As You Type): ınlocuieste textul pe masura scrierii si pastreaza o lista de intrari pentru corectarea automata. De exemplu, (c) este ınlocuit automat prin Qc , −− > prin →, etc.

Editarea documentelor pe coloane text

Acest principiu este des utilizat ın ziare, reviste, brosuri. Crearea unui document organizat pe

mai multe coloane se poate realiza ın doua moduri diferite:

• fie se introduce ıntai textul si apoi se transforma ın coloane;

• fie ıntai se creeaza coloanele si apoi se introduce textul.

Word creeaza coloane ın stil ziar, ın care textul continua de la sfarsitul unei coloane pe ınceputul celei alaturate. Crearea coloanelor se poate realiza prin doua modalitati:

• se executa click pe butonul Coloane (Columns) de pe bara de instrumente standard si se gliseaza cursorul peste grila care apare pentru a indica numarul de coloane;

• se utilizeaza optiunea Coloane (Columns) din meniul Format; din caseta afisata (Figura 3.11) se poate stabili:

– numarul de coloane: presetat sau se introduce un numar ın caseta Numar de coloane

(Number of columns);

– trasarea unor linii verticale ıntre coloane, prin activarea optiunii Linii si spatiere (Width and spacing);

– modificarea latimii coloanelor si a spatiilor dintre ele;


66

Figura 3.11: Fereastra de dialog Coloane (Columns)

– zona ın care se aplica formatarea pe coloane, ın caseta Se aplica pentru (Apply to): sectiunea curenta, tot documentul.

Coloanele sunt create automat cu aceeasi latime si cu un singur spatiu ıntre ele. Aceste dimensiuni pot fi modificate cu ajutorul marcajelor aferente riglei sau prin meniul Format. 3.1.5 Tiparirea

Pentru imprimarea unui document se poate utiliza unul dintre urmatoarele procedee:

• alegerea optiunii Imprimare (Print) din meniul Fisier (File);

• combinatie de taste <Ctrl>+P.

In urma acestor actiuni se deschide fereastra de dialog Imprimare (Print) de unde se poate opta pentru imprimarea ıntregului document alegand din sectiunea Sir de pagini (Page range) optiunea Toate (All), doar pagina curenta (optiunea Pagina curenta (Current Page)) sau anumite pagini din document (optiunea Pagini (Pages)), urmand a se completa numerele de pagini. Documentul se poate tipari ıntr-unul sau ın mai multe exemplare (opiunea Numar de copii (Number of copies)). In cazul imprimarii ın mai multe exemplare, se poate bifa optiunea Asamblare (Collate) pentru tiparirea exemplarelor unul dupa altul. De semenea, se pot alege numarul de pagini din document ce vor fi imprimate pe o pagina, prin optiunea Panoramare (Zoom).

Din butonul Optiuni (Options) se pot stabili anumiti parametri ai imprimarii. Cei mai importanti sunt urmatorii:

• Iesire schitata (Draft Output): documentul va fi imprimat cu o formatare minimala, pentru a creste viteza de printare;

• Actualizare campuri (Update fields): toate campurile din document se vor actualiza ınainte de imprimare;

3.2 Caracteristici avansate 67

67

• Actualizare legaturi (Update links): toate legaturile din document vor fi actualizate ınaintea tiparirii;

• Permite redimensionarea hartiei A4/letter (Allow A4/Letter paper resizing): permite listarea unui document creat pe unul dintre cele doua formate fara a afecta formatarea documentului;

• Imprimare ın fundal (Background typing): imprimarea documentului se va face ın timp ce utilizatorul continua sa lucreze ın Word, fara blocarea procesorului de text ın timpul tiparirii;

• Inversare ordine de imprimare (Reverse print order): imprimarea documentului se face ıncepand cu ultima pagina (nu cu prima);

• Proprietati document: se imprima si informatiile continute ın sectiunea Rezumat (Sum- mary) din meniul Fisier (File), optiunea Proprietati (Properties);

Prin apasarea butonului Proprietati (Properties) a ferestrei de dialog Imprimare (Print)

se poate alege calitatea imprimarii (Draft, Normal, Best) precum si formatul de pagina (Portrait, Landscape) precum si alte optiuni ce tin de imprimanta.

3.2 Caracteristici avansate

3.2.1 Tabele

Un tabel consta dintr-o structura matriceala de celule organizate pe linii si coloane ce pot contine text sau obiecte. Celula este unitatea de baza a oricarui tabel si este generata de intersectia dintre o coloana si o linie a tabelului.

Crearea unui tabel Un tabel poate fi creat prin una dintre cele trei metode enumerate mai jos:

• prin apasarea butonului Inserare Tabel (Insert table) de pe bara de instrumente;

• prin intermediul optiunii Inserare Tabel (Insert table) din meniul Tabel (Table). Aceasta optiune permite introducerea ın document a unui tabel cu specificarea exacta a dimensiunilor coloanelor ın fereastra de dialog afisata la lansarea acestei comenzi;

• prin alegerea optiunii Desenare tabel (Draw Table) din acelesi meniu Tabel (Table). Aceasta optiune permite desenarea conturului si a liniilor despartitoare din tabel cu ajutorul mouse-ului.

Miscarea cursorului ın tabel

Pentru miscarea cursorului ın cadrul unui tabel ın Word pot fi utilizate combinatiile de taste

utilizate pentru miscarea cursorului de inserare ın editorul Word (Tabel 3.1). De asemenea, pot fi utilizate si urmatoarele combinatii de taste (Tabel 3.4):

Selectarea celulelor Celulele pot fi selectate atat cu ajutorul mouse-ului cat si prin intermediul tastaturii. Se poate

selecta sau textul dintr-o celula, sau celula ın ıntregime, ın ultimul caz trebuind sa se plaseze curorul mouse-ului ın extremitatea stanga a celulei urmata de efectuarea unui click. Similar, pozitionarea mouse-ului ın extremitatea stanga a unei linii si efectuarea unui click va permite selectarea unei linii din tabel.

Selectarea unei coloane este realizata prin executarea unui click pe marginea superioara a coloanei ın cauza, cursorul mouse-ului transformandu-se ın ↓.


68

Combinatii de taste Actiune asociata

<TAB> Muta cursorul de insertie ın urmatoarea celula la dreapta, cu selectarea automata a textului din aceasta celula

<Shift>+<Tab> muta cursorul de insertie ın celula precedenta, cu selectarea automata a textului din aceasta celula

←,→ muta cursorul de insertie la stanga, respectiv la dreapta cu un caracter ın celulele ce contin text sau ın celula anterioara, respectiv urmatoare pentru celulele ce nu contin text

↑, ↓ muta cursorul de insertie ın sus, respectiv ın jos cu o linie de text sau celula

Tabel 3.4: Combinatii de taste pentru miscarea cursorului ıntr-un tabel

Selectarea mai multor celule, linii sau coloane este realizata prin pozitionarea corespunzatoare a mouse-ului si apoi tragerea mouse-ului, sau prin apasarea tastei <Shift> urmata de executarea unui click asupra coltului opus al selectiei.

Selectarea ıntregului tabel este posibila prin intermediul tastaturii prin apasarea simultana a tastelor <Alt>+5, sau cu ajutorului mouse-ului, prin pozitionarea acestuia ın coltul stanga sus al tabelului si efectuarea unui click.

Operatiile de selectare pot fi realizate si prin intermediul comenzilor Selectare Coloana (Select Column), Selectare Linie (Select Row), respectiv Selectare Tabel (Select Table) din meniul Tabel (Table).

Exemplul 3.2.1.1 a) selectarea unei celule (Tabel 3.5);

Nr. crt. Nume si prenume Ocupatie

Tabel 3.5: Selectarea unei celule

b) selectarea unei coloane (Tabel 3.6);


Tabel 3.6: Selectarea unei coloane

c) selectarea unei linii (Tabel 3.7);

d) selectarea ıntregului tabel (Tabel 3.8);

Introducerea unei noi celule ıntr-un tabel Introducerea unei noi celule, a unui rand sau a unei coloane ıntr-un tabel se realizeaza prin selectarea din meniul Tabel (Table) a uneia dintre urmatoarele optiuni:

• Inserare celule (Insert cells): daca sunt selectate una sau mai multe celule alaturate;

• Inserare randuri (Insert rows): daca nu este realizata nici o selectie sau sunt selectate una sau mai multe linii din tabel;

• Inserare coloane (Insert columns): daca sunt selectate una sau mai multe coloane.

Pentru a realiza opertia de inserare a uneia sau mai multe celule, trebuiesc realizati urmatorii pasi:


69

Nr. crt. Nume Prenume


Tabel 3.7: Selectarea unei linii


Tabel 3.8: Selectarea ıntregului tabel

1. se selecteaza celula sau celulele langa care urmeaza a fi adaugate noile celule; numarul de celule selectate trebuie sa coincida cu numarul de celule ce urmeaza a fi inserate;

2. se lanseaza comanda bf Inserare celule (Insert cells);

3. ın fereastra de dialog afisata se selecteaza una dintre cele patru optiuni si se actioneaza butonul OK.

Exemplul 3.2.1.2 a) inserarea unei celule utilizand optiunea Deplasare celule la dreapta

(Shift cells right) (Figura 3.12):


Figura 3.12: Inserare celula la dreapta

b) inserarea unei celule utilizand optiunea Deplasare celule ın jos (Shift cells down)

(Figura 3.13):

c) inserarea unei celule utilizand optiunea Inserare linie ıntreaga (Insert entire row) (Figura 3.14):

d) inserarea unei celule utilizand optiunea Inserare coloana ıntreaga (Insert entire column) (Figura 3.15):

Stergerea celulelor

Aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul optiunii Sterge celule (Delete Cells) din meniul Tabel (Table). Poate avea una dintre urmatoarele forme:

• Sterge celule (Delete Cells);

• Sterge randuri (Delete Rows): daca au fost selectate una sau mai multe linii;

• Sterge coloane (Delete Columns): daca au fost selectate una sau mai multe coloane.

Fereastra de dialog afisata are urmatoarele optiuni:

• Deplasare celule la stanga (Shift cells Left): se vor sterge celulele selectate, mutandu-le pe cele de la dreapta lor cu o pozitie la stanga;

• Deplasare celule ın sus (Shift cells up): se vor sterge celulele selectate, mutandu-le pe cele de pe randul urmator ın locul lor;

• Sterge ıntreaga linie (Delete entire row): se va sterge ıntreaga linie;

• Sterge ıntreaga coloana (Delete entire column): se va sterge ıntreaga coloana;


70





Figura 3.13: Deplasare celule ın jos


Figura 3.14: Inserare linie

Modificarea dimensiunilor celulelor Modificarea dimensiunilor celulelor poate fi realizata prin intermediul mouse-ului, a riglei aflate ın partea superioara a ferestrei documentului sau prin intermediul optiunii Latime si Inaltime celula (Cell Height and Width) din meniul Tabel (Table).

La executarea operatiunii de redimensionare a unei coloane, celelalte coloane, aflate ın dreapta coloanei selectate vor fi redimensionate proportional cu marimea lor anterioara actiunii. Procesorul de texte Word permite si alte posibilitati de redimensionarea, prin apasarea unor taste ın timpul operatiei de tragere a mouse-ului (Tabel 3.9):

O modalitate numerica exacta de specificare a latimii coloanelor este oferita de comanda Latime si Inaltime celula (Cell Height and Width) din meniul Tabel (Table). Fer- eastra de dialog afisata ofera utilizatorului posibilitatea precizarii directe a latimii coloanelor (campul Latime coloane (Width of Column)), respectiv a ınaltimii liniilor (campul Inaltime linie (Height of row)). Butoanele Coloana anterioara (Previous Column) si Coloana urmatoare (Next Column) permit trecerea de la o coloana la alta. Campul Spatiu ıntre coloane (Space between columns) permite spatierea interna a tabelului, adica stabilirea distantei ıntre textul continut si liniile ce formeaza celula. Invalidarea optiunii Permite sectionare rand la sfarsitul de pagina (Allow rows to break across pages) permite interzicerea sectionarii tabelului ıntre pagini.

Sectionarea celulelor Comanda Impartire celule (Split cells) din meniul Tabel (Table) permite sectionarea ori-

zontala sau verticala a unei celule ın doua sau mai multe celule. Fereastra de dialog deschisa prin pozitionarea mouse-ului ın interiorul celulei initiale si lansarea acestei comenzi permite precizarea numarului de coloane, respectiv linii ın care va fi ımpartita celula selectata (campurile Numar coloane (Number of columns), respectiv Numar linii (Number of rows)).

Exemplul 3.2.1.3 a) ımpartire ın doua celule (Figura 3.16):

b) ımpartirea unei coloane selectate ın doua coloane (Figura 3.17)


Figura 3.15: Inserare coloana la stanga


71



Taste Efect

<Shift> Redimensionarea coloanei se va face ın detrimentul primei coloane aflate la dreapta ei. Latimea globala a tabelului nu se modifica.

<Ctrl> Dupa redimensionare, toate coloanele aflate la dreapta coloanei curentevor avea aceeasi dimensiune. Latimea globala a tabelului nu se modifica.

<Ctrl>+<Shift> Dimensiunile celorlalte coloane nu se modifica, redimensionarea facandu-se ın detrimentul latimii globale a tabelului.

Tabel 3.9: Optiuni de redimensionare a tabelelor ın Word


Figura 3.16: Impartire ın doua celule de aceeasi dimensiune

Contopirea celulelor

Aceasta operatie se poate realiza cu ajutorul comenzii Unire celule (Merge Cells) din meniul Tabel (Table). Se poate aplica asupra unor celule selectate, apartinand aceleiasi linii sau aceleiasi coloane.

Sectionarea unui tabel

Comanda Sectioneaza tabel (Split table) din meniul Tabel (Table) permite sectionarea

unui tabel ın doua tabele succesive, inserand ın acelasi timp un rand liber ıntre cele doua tabele.

Exemplul 3.2.1.4 In Figura 3.18 este prezentat tabelul initial (partea stanga) si tabelele rezultate dupa efectuarea operatiei de sec tionare (partea dreapta).

Introducerea textului si a imaginilor ıntr-un tabel

Introducerea textului ıntr-un tabel se poate realiza astfel:

• introducerea propriu-zisa, prin intermediul tastaturii;

• conversia sau copierea unuia sau mai multor paragrafe de text ın tabel;

• importul unor date structurate conform unor tabelatoare sau baze de date.

Editorul Word permite efectuarea unei conversii text/tabel si viceversa prin intermediul optiunii Conversie Text - Tabel (Convert Text to Table) din meniul Tabel (Table) sau a butonului Inserare tabel (Insert table) din bara de instrumente. Pentru a realiza aceasta operatie este necesar ca sa existe o marcare a identificatorilor de coloane si randuri ın text, cum sunt cele din Tabelul 3.10.

Realizarea conversiei se realizeaza prin selectarea textului urmata de alegerea optiunii Con- versie Text - Tabel (Convert Text to Table). In acest moment va fi afisata pe ecran fereastra de dialog ce cuprinde urmatoarele campuri:


Figura 3.17: Impartirea unei coloane ın doua coloane


72



Figura 3.18: Impartirea unui tabel

Caracter Interpretare

Virgula (,), punct si virgula (;) caracter TAB, alt separator sfarsit de celula sfarsit de paragraf sfarsit de linie

Tabel 3.10: Identificatori text pentru conversie text ın tabel

• Numar de coloane (Number of columns): permite specificarea numarului de coloane ale tabelului;

• Numar de linii (Number of rows): indica numarul de linii pe care editorul le va insera;

• Latime coloana (Column Width): specificarea latimii fiecarei coloane;

• Format tabel (Table Format): afiseaza numele formatului predefinit ce va fi aplicat ın cazul actionarii butonului Autoformat;

• Marcator separare text (Separate text at): specificarea separatorului de coloana utilizat.

Aplicarea bordurilor si a umbrelor

Pentru ca anumite linii de delimitare a celulelor sa fie vizibile ın momentul tiparirii este nece-

sara aplicarea operatiei de bordare asupra acestora, prin alegerea optiunii Borduri si umbre (Borders and Shading) din meniul Format. Astfel se pot alege tipul de chenar, grosimea liniilor si pozitia acestora ın raport cu celulele selectate, grosimea liniilor de desenare.

Sortarea textului ıntr-un tabel

Aceasta optiune poate fi lansata prin intermediul optiunii Sortare (Sort) din meniul Tabel

(Table) sau a butonului corespunzator din bara de instrumente. Fereastra de dialog care se deschide (Figura 3.19) permite specificarea a trei criterii succesive

de sortare a continutului coloanei, paragrafului, numelui sau numarului de camp selectat, prin intermediul campurilor Sortare dupa ... (Sort by ...), Apoi dupa (Then by...), Apoi dupa... (then by...). Subcampul Tip (Type) permite specificarea criteriului de sortare: alfabetic Text, numeric Numeric, temporal Date.

Specificarea celulelor matematice ın cadrul unui tabel

Cu ajutorul tabelelor Word se pot efectua calcule matemetice simple, ce includ cele pa-

tru operatii aritmetice elementare, aproximari, procente, calcularea valorilor minime si maxime. Aceste operatii se realizeaza prin alegerea optiunii Formula (Formula) din meniul Tabel (Ta- ble) (Figura 3.20).

De asemenea, pe baza unui tabel ce contine celule cu numere pot fi realizate grafice statistice. Pentru aceasta este necesara selectarea coloanelor dorite si apasarea butonului Insereaza Diagrama (Insert chart) din bara de instrumente standard sau din meniul Inserare (Insert), optiunea Obiect (Object).


73

Figura 3.19: Sortarea datelor numerice ıntr-un tabel Word

Exemplul 3.2.1.5 Dat tabelul de date de mai jos, (Tabel 3.11), un exemplu de reprezentare grafica este realizat ın Figura 3.21.

Clasa Numar fete Numar baieti Total

IX A 12 16 28 IX B 10 21 31X A 12 14 26X B 15 10 25XI A 20 6 26XI B 14 14 28

Tabel 3.11: Exemplu de tabel cu date numerice

3.2.2 Grafice si imagini

Microsoft Word permite inserarea de imagini si obiecte grafice ın cadrul documentelor prin mai multe modalitati:

• prin copiere din alte programe sau prin intermediul capturilor de ecran (folosind clipboard- ul);

• direct, prin intermediul scanner-ului;

• din colectia Clip Art;

• din alte fisiere ce contin imagini;

• prin desenare, utilizand bara de instrumente de desenare;


74

Figura 3.20: Efectuarea de calcule ıntr-un tabel Word

• prin inserarea de obiecte grafice create cu Word Art. Inserarea de imagini din colectia Clip Art

Prin intermediul utilitarului Microsoft Clip Organizer, Word Professional ofera posibilitatea

realizarii de documente complexe care sa contina diferite componente multimedia precum imagini, sunete si chiar filme. Inserarea unui obiect din galeria Clip Art se realizeaza parcurgand urmatorii pasi:

1. pozitionarea cursorului ın locul ın care se doreste a fi facuta inserarea;

2. din meniul Inserare (Insert), se alege Imagine - Miniatura (Picture - Clip Art). In acest moment se va deschide fereastra de dialog corespunzatoare, plasata ın dreapta ecranului.

3. Aici se poate cauta ın colectia Microsoft Clip Organizer dupa un anumit text, sau se pot vizualiza toate categoriile de imagini din colectie (ın sectiunea See also ... Clip Or- ganizer).

4. Dupa ce s- a selectat imaginea dorita, se alege optiunea Copiere (Copy) din meniul Ed- itare (Edit) din fereastra deschisa la pasul 3.

5. se ınchide fereastra si se alege din bara de meniuri a ferestrei Word optiunea Lipire (Paste) a meniului Editare (Edit).

Inserarea de imagini din alte fisiere

In documentele Word se pot importa imagini dintr-o multitudine de formate de fisier. Sunt acceptate fisiere grafice cu extensia: cdr (Corel Draw), jpg, gif, pcx, bmp, etc. Pentru a realiza aceasta operatie se parcurg urmatorii pasi:

1. se pozitioneaza cursorul ın locul ın care se doreste a fi facuta inserarea;

2. se selecteaza optiunea Imagine - Din Fisier (Picture - From file ...) din meniul Inser- are (Insert).


75

Figura 3.21: Reprezentare grafica a ıntregului Tabel 3.11

3. ın fereastra de dialog afisata se alege fisierul dorit;

4. se efectueaza click pe butonul Inserare (Insert).

Inserarea obiectelor create cu Word Art

WordArt este un program disponibil atat ın Word cat si ın Excel cu ajuturul caruia se pot aplica textelor efecte grafice deosebite.

Pentru a insera un obiect WordArt trebuie parcurse urmatoarele etape:

1. se executa click pe butonul WordArt din bara de instrumente de desenare sau se alege optiunea Imagine - WordArt (Picture - WordArt) din meniul Inserare (Insert).

2. se selecteaza un model dintre cele disponibile ın caseta Galerie (Gallery) (Figura 3.22).

3. se tasteaza textul dorit ın caseta Editare text WordArt; de asemenea ın aceasta caseta se poate modifica dimensiunea si tipul fonturilor cu care va fi editat textul;

4. se efectueaza click pe butonul OK.

Un obiect WordArt poate fi formatat mai tarziu prin intermediul barei de formatare WordArt (Figura 3.23), ale carei instrumente sunt prezentate mai jos:

1. insereaza un nou obiect WordArt;

2. permite modificarea textului;

3. permite schimbarea modelului;

4. acceseaza caseta de formatare;

5. aplica o forma suplimentara ın caseta Galerie (Gallery)

6. permite ıncadrarea textului ın jurul obiectului WordArt;

7. aplica o dimensiune fixa pentru toate literele;


76

Figura 3.22: Galeria de modele WordArt

8. transpune modelul WordArt, aranjandu-l pe verticala;

9. stabilete alinierea textului;

10. seteaza distanta dintre fonturi ın cadrul obiectului WordArt;

11. permite adaugarea/eliminarea de instrumente ın bara contextuala.

Utilizarea barei de desenare ın Word

Desenarea efectiva a unui obiect pe suprafata documentului se realizeaza prin selectarea ele-

mentului dorit din bara de instrumente de desenare (Figura 3.24), ce contine:

1. deschide un meniu ce contine comenzi pentru obiectele de desenare;

2. instrument de selectare, permite selectii multiple prin trasarea unui chenar ın jurul grupului de obiecte;

3. permite inserarea unor forme predefinite;

4. obiectul inserat este o linie;

5. inserarea este o linie cu sageata;

6. insereaza un dreptunghi sau un patrat;

7. insereaza un oval sau un cerc;

8. insereaza o caseta de text;


77

Figura 3.23: Bara de instrumente de formatare a unui obiect WordArt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Figura 3.24: Bara de instrumente de desenare din Word

9. insereaza un obiect WordArt;

10. insereaza o diagrama;

11. insereaza un obiect din Clip Organizer;

12. afiseaza fereastra de dialog pentru inserarea unei imagini;

13. seteaza culoare de umplere a interiorului unui obiect;

14. seteaza culoarea liniilor de contur ale obiectului desenat;

15. seteaza culoarea fonturilor ın cadrul unui obiect;

16. seteaza grosimea liniilor ın cadrul unui obiect desenat;

17. permite alegerea tipurilor de linii;

18. permite alegerea tipurilor de sageti;

19. realizeaza un efect de umbrire;

20. realizeaza efecte tridimensionale.

Dupa plasarea obiectelor desenate pe suprafata documentului, acestea pot fi repozitionate cu ajutorul mouse-ului. In scopul repozitionarii si formatarii mai multor obiecte simultan exista optiunea gruparii acestora, alegand optiunea Grupare (Group) din meniul Desenare (Draw).


78

Operatia de separare a obiectelor grupate se realizeaza prin apelarea optiunii Anulare grupare (Ungroup) din acelasi meniu.

Pozitionarea obiectelor suprapuse unele ın raport cu altele si fata de textul din pagina se poate realiza prin intermediul optiunii Ordine (Order) din acelasi meniu, oferindu-se urmatoarele posibilitati: aducere ın prim plan, trimitere ın fundal, trimitere ın plan secundar, aducere ın fata textului, trimitere ın spatele textului.

Prelucrarea imaginilor

Imaginile inserate pot fi prelucrate din punct de vedere al aspectului sau pot fi redimensionate si pozitionate relativ la celelalte elemente ale documentului.

Selectarea unei imagini se realizeaza efectuand click cu mouse-ul ın interiorul acesteia. In momentul selectiei vor fi vizibile, ın colturi si pe mijlocul fiecarei laturi puncte de selecttie. Pentru a redimensiona o imagine se poate trage cu mouse-ul de oricare din aceste puncte de selectie.

O alta modalitate este utilizarea meniului Format si alegerea optiunii Obiect (Object), pentru a afisa fereastra de dialog Formatare obiect (Format object). In sectiunea Dimensiune (Size) se pot preciza dimensiunile exacte ale imaginii sau acestea pot fi precizate procentual, relativ la dimensiunea initiala. Deplasarea si stabilirea pozitiei unui obiect grafic ın cadrul documentului este realizata prin tractarea acestuia cu mouse-ul sau prin intermediul ferestrei de dialog Formatare obiect (Format Object), sectiunea Aspect (Layout). Pozitionarea corecta a imaginii nu poate fi realizata fara a configura incadrarea acesteia ın raport cu textul. In acest sens se poate opta pentru ıncadrare:

• ın linie (In line): obiectul va fi plasat ın acelasi nivel cu textul;

• patrat sau strans (Square, Tight): pot fi redactate paragrafe pe laturile obiectului grafic;

• ın spate (Behind text): imaginea va fi amplasata sub textul documentului;

• ın fata (In front of text): imaginea va fi amplasata deasupra textului, acesta va fi vizibil doar daca imaginea este transparenta.

3.2.3 Editorul de ecuatii

Pentru a insera formule matematice ıntr-un document Word, aceasta aplicatie pune la dispozitia utilizatorul Editorul de ecuatii, prin intermediul optiunii Obiect (Object) - Microsoft Equation 3.0 din meniul Insert. Prin intermediul ferestrei deschise se pot introduce formule matematice complexe (Figura 3.25)

Figura 3.25: Introducerea unei formule matematice ıntr-un document Word

3.3 Aplicatii 79

79

3.2.4 Fuzionarea documentelor

Fuzionarea documentelor este o procedura automata de ımbinare a unui document principal ce contine o informatie fixa, nemodificabila, de tip sablon, cu o baza de date.

Documentul principal poate fi de mai multe tipuri:

• formular pentru scrisori circulare, a carui utilitate presupune diseminarea unei informatii conform unei structuri ierarhizate;

• documentul de tip eticheta;

• documentul de tip plic;

• documentul de tip catalog pentru repertorierea anumitor produse sau activitati.

Baza de date sau sursa fuzionarii documentelor se regaseste sub forma tabelara ıntr-un format Word, Excel, Access sau Outlook.

Rezultatele fuziunii se pot regasi fie ıntr-un nou fisier, fie pot fi trimise la imprimanta sau ca mesaje prin posta electronica.

Crearea de scrisori circulare

Pentru editarea scrisorilor circulare se parcurg urmatoarele etape:

• se editeaza documentul principal, ce contine informatii nemodificabile ce vor sta la baza scrisorilor circulare; locurile ın care se vor plasa elementele variabile, viitoare campuri de fuziune vor fi completate cu spatii sau se vor ignora pentru moment;

• declararea acestui document ca document principal cu ajutorul meniului Instrumente (Tools) optiunea Scrisori si corespondente (Letters and Mailings)-Expertul ımbinare corespondenta (Mail Merge Wizard). Daca se doreste un tip predefinit de scrisoare de poate alege optiunea Expert scrisoare (Letter wizard) din acelasi meniu.

Crearea unui plic sau a unei etichete

Pentru crearea unei plic sau a unei etichete se utilizeaza optiunea Scrisori si corespondente

(Letters and Mailings)-Plicuri si etichete (Envelopes and Labels) din meniul Instru- mente (Tools). Fereastra de dialog se deschide implicit la sectiunea Plicuri (Envelopes), unde se poate introduce adresa destinatarului ın mod direct sau dintr-o agenda Outlook, daca exista. De asemenea, se introduce adresa expeditorului ın campul corespunzator sau se poate omite.

Pentru crearea unei etichete se acceseaza tab-ul Etichete (Labels) din aceeasi fereastra de dialog, si se introduc datele dorite ın campul Adresa (Address).

3.3 Aplicatii

3.3.1 Redactarea unei scrisori

O scrisoare cuprinde ın general opt parti:

1. Antetul : se scrie de obicei pe latimea paginii sau ın coltul dreapta sus; include numele, adresa, numarul de telefon, fax, sigla, cerinte de statut pentru firme si organizatii;

2. Data: este tiparita la doua sau trei randuri sub adresa expeditorului;

3. Referinte: sunt introduse de obicei deasupra sau ın rand cu data si contin initialele expeditorului si eventual ale celui care a tiparit scrisoarea;

4. Numele destinatarului, pozitia si adresa: se tiparesc la doua sau trei randuri sub referinta;


80

5. Saluturi si complimente de ıncheiere: formalitati de deschidere si ınchidere a unei scrisori; exemple de saluturi: Stimate Domnule/Stimata Doamna ..., Draga ..., Domnule/Doamna ...; complimente de ıncheiere: Cu respect, Cu stima, Cu sinceritate, etc.

6. Tema scrisorii : sinteza a scrisorii ce urmeaza de un rand;

7. Semnatura: numele expeditorului urmat de semnatura;

8. Corpul scrisorii : trebuie sa fie clar si concis, cu paragrafare, ortografie si punctuatie corespunzatoare.

3.3 Aplicatii 81

81

1

2 3

4

6

5

8

5, 7

Figura 3.26: Exemplu de scrisoare

82

Capitol 4

Calcul tabelar

Procesoarele de calcul tabelar fac parte din categoria de aplicatii software ce ofera printre facilitati: lucru cu linii si coloane de date, realizarea de operatii matematice complexe, generarea, cautarea si actualizarea datelor dintr-un sistem de gestiune a bazelor de date, reprezentari grafice ale datelor sub forma de diagrame, etc. Elementul fundamental al unei astfel de aplicatii ıl constituie foaia de calcul (spreadsheet), ce consta dintr-o matrice peste ale carei linii si coloane numerotate se suprapune o fereastra mobila. Utilizatorul are posibilitatea sa stabileasca relatii ıntre elementele specificate ale matricii. Unitatea de lucru este celula (cell), aceasta putand sa contina text, cifre, date calendaristice, formule matematice, etc. Foile de calcul sunt organizate ıntr-un registru de lucru (workbook).

Dintre cele mai cunoscute aplicatii software de calcul tabelar amintim: Excel, Lotus 1-2-3, Quattro Pro, etc. In acest capitol vom prezenta produsul oferit de Microsoft, Excel, versiunea .

4.1 Utilizarea foilor si aplicatiilor de calcul tabelar

4.1.1 Introducere

Fereastra aplicatiei Microsoft Excel

Ecranul Excel (Figura 4.1) este alcatuit din trei zone functionale:

1 2 3 4

1. bara de titluri;

5 2. bara de meniuri; 3. bara de instrumente standard; 4. bara de instrumente de formatare; 5. zona de lucru; 6. zona de afisare a foilor de calcul;

6 7. bara de stare.

7

Figura 4.1: Ecranul Excel

83

4.1 Utilizarea foilor si aplicatiilor de calcul tabelar 83

• panoul de comanda (1, 2, 3, 4);

• zona de lucru (5, 6);

• bara de stare (7).

Panoul de comanda cuprinde informatii aupra procesorului de tabele si asupra ferestrei ın care se lucreaza. Este compus dintr-o bara de titluri, o bara de meniuri, una sau mai multe bare de instrumente si o bara de editare.

Bara de titluri este comuna tuturor aplicatiilor ce ruleaza sub Windows si contine ın partea stanga numele aplicatiei si numele fisierului, , ın extremitatea stanga butonul sistem aferent casetei meniului de control, iar ın partea dreapta butoanele de manipulare ale ferestrei Excel: minimizare, maximizare, ınchidere fereastra.

Bara de meniuri este situata imediat sub bara de titluri si permite selectarea unei comenzi Excel din listele derulante corespunzatoare meniurilor.

Bara de editare sau bara de formule este compusa din indicatorul de pozitie (adresa celulei curente), indicatorul de selectare a funtiilor predefinite (permite afisarea functiilor matematice predefinite), butonul de anulare, butonul de confirmare si zona de editare a formulelor sau a datelor.

Bara de instrumente ofera utilizatorilor posibilitatea de exploatare rapida a principalelor facilitati ale aplicatiei. Barele de instrumente afisate implicit de Excel sunt: Standard si Formatare. Alte bare de instrumente se pot adauga prin activarea casetelor de validare corespunzatoare din meniul Vizualizare (View), optiunea Bare de instrumente (Toolbars).

Bara de instrumente Standard contine urmatoarele butoane de comanda (Figura 4.2):

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Figura 4.2: Bara de instrumente Standard ın Excel

1. Nou (New): permite crearea unui nou fisier (registru de lucru);

2. Deschidere (Open): permite deschiderea unui fisier-document de pe disc;

3. Salvare (Save): permite salvarea pe disc a cotinutului unui registru de lucru;

4. Posta electronic(Mail): permite trimiterea registrului de lucru prin mail la adresa specificata;

5. Cautare (Find): permite cautarea unui registru de lucru;

6. Imprimare (Print): permite tiparirea informatiilor dintr-un registru de lucru;

7. Examinare ınaintea imprimarii (Preview): permite previzualizarea ınainte de imprimare;

8. Corectare ortografica (Check Spelling): declanseaza verificarea gramaticala a textului din foaia de calcul curenta;

9. Decupare/Copiere/Lipire (Cut/Copy/Paste): butoanele de mutare, copiere si lipire a textului;

10. Descriptor de formate (Paste Format): permite copierea stilurilor de formatare;

11. Anulare (Undo): permite anularea ultimei actiuni efectuate;

12. Refacere (Redo): permite reluarea ultimei actiuni efectuate;

13. Inserare hyperlink (Insert hyperlink): permite inserarea unei legaturi hypertext;

84

84 Cap. 4: Calcul tabelar

14. Insumare automata (Autosum): permite ınsumarea automata a unei serii de date aflate pe aceeasi coloana sau pe aceeasi linie;

15. Sortare ascendenta (Sort A-Z): permite sortarea crescatoare a unui tabel;

16. Sortare descendenta (Sort Z-A): permite sortarea descrescatoare a unui tabel;

17. Expert diagrama (Chart Wizard): declanseaza activarea asistentului de reprezentari grafice;

18. Desenare (Draw): declanseaza activarea generatorului de desene si schite;

19. Panoramare (Zoom): permite micsorarea/marirea suprafetei de lucru pe ecran;

20. Ajutor pentru Microsoft Excel (Help): activarea facilitatilor de ajutor.

Bara de instrumente Formatare contine urmatoarele butoane de comanda (Figura 4.3):

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Figura 4.3: Bara de instrumente Format ın Excel

1. Font: permite selectarea fontului pentru caractere;

2. Dimensiune font (Font Size): permite selectarea dimensiunii (ın puncte) pentru caractere;

3. Aldin (Bold): permite editarea cu caractere aldine (ıngrosate);

4. Cursiv (Italic): permite editarea cu caractere ınclinate;

5. Subliniere (Underline): permite editarea cu caractere subliniate;

6. Aliniere la stanga (Align left): permite alinierea continutului celulei la stanga;

7. Aliniere la centru (Center): permite alinierea continutului celulei centrata;

8. Aliniere la dreapta (ALign Right): permite alinierea continutului celulei la dreapta;

9. Imbinare si centrare (Merge and center): permite fuzionarea mai multor celule si alinierea la centru a continutului;

10. Stil simbol monetar (Currency style): permite activarea formatului monetar pentru valorile numerice;

11. Stil procent (Percent Style): permite activarea formatului procentual pentru valorile numerice;

12. Separator mii (Comma style): permite activarea unui format cu separator de mii si doua zecimale pentru valorile numerice;

13. Marire zecimala (Increase decimal): mareste numarul de zecimale pentru formatele numerice;

14. Micsorare zecimala (Decrease decimal): descreste numarul de zecimale pentru formatele numerice;

15. Micsorare indent (Decrease indent): decrementeaza indentul pentru continutul celulelor;

16. Marire indent (Increase indent): incrementeaza indentul pentru continutul celulelor;

17. Borduri (Borders): permite selectarea elementelor de ıncadrare pentru celule sau campuri;


85

18. Culoare de umplere (Fill color): permite selectarea unei culori pentru umplerea continutului celulelor;

19. Culoare font (Font color): permite selectarea unei culori pentru fontul caracterelor;

20. Optiune bara de instrumente (Toolbar options): permite adaugarea sau eliminarea butoanelor de formatare.

Zona de lucru este situata ıntre panoul de comanda si bara de stare si acopera zona centrala a ecranului, continand foile de calcul. Aceasta se poate ımparti la randul ei ın trei zone: bara de titluri a documentului, zona de afisare a foii de calcul active si zona de afisare a foilor de calcul.

Bara de titluri a documentului se compune din meniul de control al documentului, numele documentului, butoanele de minimizare, restaurare/maximizare si ınchidere.

Zona de afisare a foii de calcul active este suprafata detinuta de o foaie de calcul ce este ıncadrata pe de o parte de barele de deplasare orizontala si verticala, iar pe de alta parte de echerul ce delimiteaza liniile si coloanele. Coloanele sunt identificate prin litere de la A la IV (256 la numar), iar liniile sunt identificate prin numere, de la 1 la 65536.

Zona de afisare a foilor de calcul indica numele foilor de calcul implicite (Sheet1, Sheet2, Sheet3) sau create de utilizator. Prin intermediul butoanelor de navigare este permisa navigarea ıntre foile de calcul existente.

Bara de stare se gasete la limita inferioara a ferestrei Excel, afisand diferite informatii asupra selectiei sau operatiei curente. Bara de stare indica si modul curent de lucru si starea ın care se afla procesorul de calcul tabelar Excel (Tabel 4.1).

Indicator de stare Operatia ın curs de desfasurareCIRC referinta circulara (formula introdusa contine

adresa celulei la care a fost editata) NUM a fost actionata tasta <Num Lock>SCRL a fost actionata tasta <Scroll Lock>CAPS a fost actionata tasta <Caps Lock>Ext a fost actionata tasta functionaa <F8>

Tabel 4.1: Indicatori de stare ın Excel

Foaia de calcul

Foaia de calcul este definita ca un spatiu delimitat precis, continand 65536 de linii si 256 de coloane. Fisierul creat de Excel se numeste registru de lucru (workbook) si are extensia xls. Fisierul poate contine pana la 256 de foi de calcul, numarul implicit fiind de 3. Acest numar poate fi modificat din fereastra de dialog Optiuni (Options) a meniului Instrumente (Tools) tab-ul General, sectiunea Foi ın registru de lucru nou (Sheets in new workbook).

Operatiile de baza ın manipularea foilor de calcul vizeaza selectia, inserarea, redenumirea si stergerea foilor de calcul. Selectarea unei foi de calcul se face prin executarea unui singur click pe tab-ul foii din zona de afisare a foilor de calcul. Trecerea la foaia precedenta/urmatoare de calcul cu ajutorul tastaturii se poate face prin combinatiile de taste: <Ctrl>+<Page Down>, respectiv <Ctrl>+<Page Up>. Inserarea unei noi foi de calcul se realizeaza prin apelarea optiunii Foaie de lucru (Worksheet) din meniul Inserare (Insert). Ordonarea foilor de calcul se realizeaza actionand asupra etichetelor prin tehnica de tragere catre stanga sau catre dreapta. Redenumirea unei foi de calcul se poate face prin dublu-click asupra etichetei corespunzatoare urmat de editarea noului nume ın selectia marcata. Stergerea foii de calcul se poate face prin selectarea etichetei respective urmata de activarea optiunii Stergere foaie (Delete Sheet) din meniul Editare (Edit). o data cu stergerea foii de calcul sunt sterse si toate informatiile continute de aceasta.

O alta metoda de a efectua operatiile de baza mentionate mai sus este prin pozitionarea mouse- ului pe numele unei etichete a unei foi de lucru si apasarea butonului dreapta. In urma acestei


86

operatii va fi afisat meniul contextual, ce cuprinde optiunile de inserare, stergere, redenumire, mutare a unei foi de calcul, precum si crearea unei copii a foii curente.

Pentru deplasarea rapida ın cadrul unei foi de calcul pot fi folosite urmatoarele combinatii de taste: Tabel 4.2

Combinatii taste Efect<Ctrl>+→ pozitionare pe ultima coloana a foii de calcul <Ctrl>+↓ pozitionare pe ultima linie a foii de calcul <Ctrl>+<Home> pozitionare pe prima celula (A1) a foii de calcul

Tabel 4.2: Combinatii de taste pentru deplasarea ıntr-o foaie de calcul Excel

Indicatorul de mouse poate lua mai multe forme ın timpul deplasarii pe foaia de calcul:

• cruce mare: ın aceasta forma se poate utiliza pentru activarea sau selectia celulelor;

• sageata: aceasta forma se obtine la deplasarea spre marginea unei celule active; cand indicatorul are aceasta forma, se poate utiliza mouse-ul pentru deplasarea celulei;

• cruce mica neagra: se obtine cand mouse-ul este ın coltul dreapta jos a celulei; se mai numeste indicativ de umplere.

Celula Excel

Celula Excel reprezinta unitatea structurala a foii de calcul, capabila sa stocheze pana la 256

de caractere, ce pot fi:

• valori numerice: ıncep cu o cifra sau punctul zecimal (punct (.) sau virgula (,) ın functie de conventia specifica limbii utilizate), sau cu semnul + sau −;

• text: un sir de caractere ce ıncepe cu o litera sau cu semnul apostrof (’);

• o data calendaristica, ın formatul specific limbii utilizate;

• o valoare logica: TRUE sau FALSE;

• o formula: ıncepe cu semnul =.

Adresa unei celule poate fi referita printr-o combinatie dintre o litera si o cifra (de exemplu A1 reprezinta prima coloana, prima linie), acestea reprezentand coordonatele unei celule Excel. Aceste coordonate sunt cunoscute si sub denumirea de referinte, fiind utilizate ın formule de calcul si functii Excel pentru a indica pozitia celulei al carei continut este utilizat.

Adresa unei celule poate fi definita ın mai multe moduri:

• adresa relativa: se modifica prin functia de copiere (de exemplu, D12);

• adresa absoluta: nu ısi schimba coordonatele prin copiere (de exemplu: $D$12); transfor- marea unei adrese din adresa relativa ın adresa aboluta se realizeaza prin apasarea tastei functionale <F4>;

• adresa mixta: are fixata sau linia sau coloana (de exemplu $D12, D$12).

Un camp este un ansamblu de celule adiacente, de forma rectangulara, avand drept coordonate adresele celulelor aflate la extremitati, despartite prin doua puncte (de exemplu: A1:B5). Pot fi simple, continand o singura celula, verticale - contin o singura coloana, orizontale - o singura linie sau mixte - contin mai multe linii si coloane.


87

Mai multe campuri discontinue pot fi adresate unitar utilizand unul dintre semnele virgula sau punct si virgula, ın functie de setarile regionale stabilite (pentru limba romana se utilizeaza semnul ;, iar pentru limba engleza semnul ,).

In functie de importanta datelor continute de o foaie de calcul, utilizatorul poate decide la un moment dat ascunderea acesteia prin comanda Format - Foaie (Sheet) - Ascunde (Hide). In urma executarii acestei comenzi, tab-ul corespunzator va dispare. Pentru a revedea foaia de calcul ascunsa, se alege optiunea Reafisare (Unhide) din acelasi meniu. 4.1.2 Operatii de baza

Inserarea de date

Introducerea unei valori ıntr-o celula se va produce astfel:

• se deplaseaza mouse-ul astfel ıncat indicatorul sa se afle ın interiorul celulei;

• se efectueaza un click stanga cu mouse-ul;

• se introduce valoarea sau textul dorit(a) cu ajutorul tastaturii;

• se apasa tasta <Enter> sau se apasa semnul ./de pe bara de editare. Copierea, mutarea, stergerea datelor

Daca se doreste copierea continutului unei celule ın celule adiacente, acest lucru se poate realiza

astfel:

• se selecteaza celula al carei continut se doreste a fi copiat;

• se plaseaza cursorul mouse-ului ın coltul din dreapta jos;

• se tine apasat butonul stanga al mouse-ului si se trage cursorul de ıncarcare peste celulele ın care se doreste copierea continutului celulei selectate.

Pentru a copia/muta continutul unei celule ın celule neadiacente se realizeaza prin utilizarea comenzilor de copiere/mutare (din meniul Editare (Edit) sau apasand butoanele corespunzatoare din bara de formatare), urmat de selectarea celulei destinatare si utilizarea comenzii de lipire.

Randuri si coloane

De asemenea, se pot insera linii sau coloane de pe o foaie de calcul prin apelarea meniului

Inserare (Insert), optiunea Linie (Row) sau Coloana (Column). Linia/coloana inserata va fi sub, respectiv la dreapta liniei/coloanei selectate. O alta modalitate este selectarea etichetei liniei/coloanei si apasarea butonului dreapta a mouse-ului si alegerea optiunii Inserare (Insert).

Pentru a sterge o linie sau o coloana ıntreaga se alege meniul Editare (Edit), optiunea Stergere (Delete), marcand caseta Rand ıntreg (Entire row) pentru stergere de linii, respectiv Coloana ıntreaga (Entire column) pentru stergere de coloane.

Coloanele sau liniile pot fi inhibate la vizualizare ın urma selectarii acestora prin alegerea optiunii Coloana/Rand (Row/Column) - Ascundere (Hide) din meniul Format. Operatia inversa se realizeaza prin alegerea optiunii Reafisare (Unhide).

In ceea ce priveste setarea ınaltimii liniilor si latimii coloanelor se utilizeaza comenzile din meniul Format:

• Rand - Inaltime (Row - Height): modificarea ınaltimii liniei;

• Coloana - Latime (Column - Width): modificarea latimii coloanei; modificarea va fi aplicata doar coloanelor selectate;


88

• Coloana - Latime standard (Column - Standard Width): modificarea latimii tuturor coloanelor;

• Coloana - Potrivire automata la selectie (Column - Autofit): stabilete automat latimea coloanei selectate ın functie de dimensiunea datelor continute;

• Rand - Potrivire automata la selectie (Row - Autofit): stabilete automat ınaltimea liniei selectate ın functie de dimensiunea datelor continute; aceasta optiunea este implicit selectata.

Sortarea datelor

Atunci cand datele sunt introduse ıntr-un tabel, se poate dori sortarea acestora dupa diferite

criterii. Pentru a realiza sortarea datelor ıntr-un tabel se vor parcurge urmatorii pasi:

• se vor selecta toate datele din tabel, cu exceptia titlului, etichetelor de coloana si a totalurilor;

• se va selecta din bara de meniuri Data, optiunea Sortare (Sort) si va aparea caseta de dialog Sort.

• dupa identificarea cheilor de sortare se alege modul de sortare Crescatoare (Ascending) sau Descrescatoare (Descending). Daca tabelul are etichete de coloana, se va selecta Header Row. Pentru a schimba ordinea sortarii, se va selecta butonul Options.

4.2 Dezvoltarea, formatarea si utilizarea foilor de calcul

4.2.1 Formule si functii

O formula ıncepe ıntotdeauna cu un semn egal (=), ce indica aplicatiei Excel ca trebuie sa efectueze o operatie matematica.

Excel permite introducerea unor formule cu ajutorul operatorilor matematici: +, −, ∗, /, � (utilizat pentru exponentiere). Ordinea ın care se executa operatiile este urmatoarea:

1. + sau −: evaluarea semnului constantelor;

2. �: exponentierea;

3. ∗: ınmultire;

4. /: ımpartire;

5. +: adunare;

6. −: scadere.

Daca ıntr-o expresie sunt doua sau mai multe operatii prezente, Excel va executa aceste operatii de la stanga la dreapta, ın ordinea prioritatilor operatorilor. Pentru a modifica ordinea operatiilor, se pot utiliza parantezele ((, )).

In practica exista doua modalitati de creare (scriere) a formulelor:

• tehnica traditionala: se selecteaza celula ın care trebuie sa fie creata formula si se introduce formula scriind adresele celulelor ce urmeaza a fi introduse ın formula;

• tehnica de tip indicare: se selecteaza celula ın care trebuie sa apara formula, se tasteaza semnul =; introducerea formulei se face prin repetarea urmatoarei actiuni: se efectueaza click pe celula ce are rol de operand, se tasteaza semnul pentru operatorul corespunzator, pana la terminarea ıntregii formule; se ıncheie formula prin apasarea tastei <Enter> sau se apasa butonul ./din bara de formule.

4.2 Dezvoltarea, formatarea si utilizarea foilor de calcul 89

89

Cea mai mare parte a functiilor predefinite au trei componente:

• semnul =;

• numele functiei;

• unul sau mai multe argumente. Reguli de introducere a formulelor:

• nu este admis nici un spatiu ca separator ıntre cele trei componente ale functiilor predefinite;

• argumentele se afla ınchise ıntre paranteze rotunde si sunt separate prin intermediul unui separator de argumente;

Excel accepta urmatoarele tipuri de argumente:

• conditie logica: expresie logica ce foloseste unul dintre operatorii: <, >, ≥, ≤, N OT (), AN D(), OR();

• locatie: adresa unei celule sau a unui grup de celule;

• text: orice secventa de caractere incluse ıntre ghilimele;

• valoare: numar, formula a carei rezultat este o valoare numerica;

• expresie: combinarea locatiilor, valorilor, operatorilor aritmetici, etc.

In Excel se pot utiliza ın cadrul formulelor si functiile predefinite. Pentru a realiza acest lucru, se alege optiunea Functie (Function) din meniul Insert, sau se apasa pe butonul fx din bara de formule. Va apare caseta de dialog Inserare functie (Insert function), din care se poate alege functia dorita, precum si vizualiza modul de aplicare si o scurta descriere a acesteia. Dupa alegerea functiei si validare prin apasarea butonului OK, se completeaza sintaxa generata automat.

Functia poate fi aleasa din lista functiilor cele mai recent utilizate, din lista tuturor functiilor disponibile ordonate alfabetic, sau din categoriile de functii specializate (financiare, data si ora, matematice si trigonometrice, logice, etc.)

Categorii de functii predefinite

Excel ofera peste 250 de functii predefinite, grupate pe tipuri de functii potrivit utilitatii

acestora ın rezolvarea diferitelor probleme. Astfel, cele mai importante categorii de functii sunt urmatoarele:

1. functii matematice si trigonometrice (Math & Trig): permit efectuarea de calcule matematice simple si complexe;

2. functii logice (Logical): determina valoarea de adevar sau de fals corespunzatoare unei conditii;

3. functii calendar sau data calendaristica (Date & Time): manipuleaza numere ce reprezinta date calendaristice sau timp;

4. functii text sau caractere (Text): ofera informatii despre textul existent ın celule si permit operatii cu etichete;

5. functii statistice (Statistical): permit efectuarea de calcule statistice utilizand serii de date;

6. functii de informare (Information): afiseaza informatii despre celule si campuri;


90

7. functii de cautare si consultare (Lookup & Reference): permit localizarea continutului unei celule;

8. functii economico-financiare (Financial): permite realizarea de calcule economico-financiare

predefinite;

9. functii baza de date (Database): permite efectuarea de calcule diverse, ıntr-o baza de date, corespunzator unor criterii predefinite.

Functii matematice

In continuare vom prezenta cateva dintre functiile reprezentative (Tabel 4.3):

Functia Descriere

SUM(op1, op2, ...) suma argumentelor PRODUCT(op1, op2, ...) produsul argumentelorQUOTIENT(op1, op2) catul ımpartirii op1 la op2MOD(op1, op2) restul ımpartirii op1 la op2SQRT(op) radacina patrata a numarului opROUND(nr, zec) rotunjeste argumentul numeric nr la numarul de zecimale zecROUNDUP(nr, zec) rotunjeste prin adaos argumentul numeric nr la numarul

de zecimale zec ROUNDOWN(nr, zec) rotunjeste prin lipsa argumentul numeric nr la

numarul de zecimale zec FLOOR(nr, multiplu) rotunjeste un numar ın jos, catre cel

mai apropiat multiplu de rotunjire multiplu INT(nr) calculeaza partea ıntreaga a nr

Tabel 4.3: Functii matematice reprezentative ın Excel

Exemplul 4.2.1.1 Exemple de aplicari ale functiilor prezentate ın Tabel 4.3 (Figurile 4.4, 4.5).

Figura 4.4: Aplicarea functiilor SUM, PRODUCT unor serii de date


91

Figura 4.5: Aplicarea functiilor de rotunjire unor serii de date Functii statistice

In continuare vom prezenta cele mai reprezentative functii statistice definite ın Excel (Tabel 4.4):

Functia Descriere

MIN(serie) valoarea minima din seria de date serie MAX(serie) valoarea maxima din seria de date serie AVERAGE(serie) media aritmetica a datelor din seria de date serie GEOMEAN(serie) media geometrica a datelor din seria de date serie HARMEAN(serie) media armonica a datelor din seria de date serie COUNT(serie) numarul intrarilor numerice din serieCOUNTIF(serie, cond) numarul intrarilor din serie ce ındeplinesc

conditia logica cond

Tabel 4.4: Functii statistice reprezentative ın Excel

Functii logice

In continuare vom prezenta cele mai reprezentative functii logice definite ın Excel (Tabel 4.5):

Functia Descriere

IF(cond, X, Y) testeaza argumentul cond; daca este adevarat rezultatul va fi X, altfel Y

AND(expr1, expr2) returneaza TRUE daca ambele expresii sunt adevarate altfel returneaza valoarea FALSE

OR(expr1, expr2) returneaza TRUE daca cel putin una dintre expresii este adevarata, altfel returneaza valoarea FALSE

Tabel 4.5: Functii logice reprezentative ın Excel Functii de informare

Functiile de informare evalueaza continutul celulelor, returnand valori logice si afiseaza informatii

referitoare la celule si campuri. Cele mai importante functii de informare sunt prezentate ın Tabel 4.6.


92

Functia Descriere

ISBLANK(cel) determina daca cel este celula vida ISNUMBER(cel) determina daca cel contine un numarISTEXT(cel) determina daca cel contine un sir de caractere ISODD(cel) determina daca cel contine un numar impar ISEVEN(cel) determina daca cel contine un numar par

Tabel 4.6: Functii de informare reprezentative ın Excel

Functii de data calendaristica si ora

Functiile data si ora manipuleaza si opereaza calcule cu valori numerice ce reprezinta date calendaristice sau timp. Cele mai importante functii de data si ora sunt prezentate ın Tabel ??.

Functia Descriere

NOW() returneaza un numar corespunzator datei si orei curente TODAY() returneaza un numar corespunzator datei curente DATE(”sir de caractere”) transforma data scrisa ca sir de caractere

ın valoare numerica MONTH(nr) returneaza luna din numarul-data nrYEAR(nr) returneaza anul din numarul-data nrDAY(nr) returneaza ziua din numarul-data nr

Tabel 4.7: Functii de data si ora reprezentative ın Excel

Exemplul 4.2.1.2 Exemplu de aplicare a functiilor de data si ora (Figura 4.6).

Figura 4.6: Aplicarea functiilor reprezentative de data si ora ın Excel


93

4.2.2 Formatare foi de calcul

In orice foaie de calcul tabelar functioneaza doua tipuri de formatare:

• formatarea numerelor: se specifica modul ın care Excel stocheaza, afiseaza si calculeaza datele numerice din celule;

• formatare vizuala: include fonturi, stiluri de scriere, culori, modalitati de aliniere, etc.

Formatarea celulelor din foaia de calcul se poate realiza ınainte sau dupa introducerea datelor si se poate aplica ın doua moduri:

• prin actionarea butoanelor de comanda amplasate pe bara de instrumente de formatare;

• prin comenzile din meniul Format.

Apeland comanda Celule (Cells) din meniul Format, se poate asigura un control asupra formatarii celulelor. O alta metoda este apelarea meniului contextual printr-un click dreapta ın celula sau celulele selectate a caror formatare se intentioneaza.

Caseta de dialog Formatare celule (Format Cells) are ın structura sa 6 tab-uri cu ajutorul carora se pot formata toate tipurile de date din celule:

• formatarea datelor numerice si a informatiilor tip data calendaristica;

• modificarea fontului;

• formatarea titlurilor prin fuzionarea celulelor si centrarea textului;

• alinierea ın interiorul celulelor, liniilor, coloanelor;

• rotirea si ıncadrarea textului ın celule;

• aplicarea bordurilor si a culorilor de fundal.

Formatarea celulelor - numere

Pentru aplicarea unei formatari numerice asupra unei celule sau a unui grup de celule se parcurg urmatorii pasi:

1. se selcteaza campul respectiv;

2. se alege una dintre comenzile de formatare din bara de instrumente sau se deschide fereastra de dialog Formatare celule (Format Cells):

3. se alege tipul formatarii din rubrica Categorie (Category) executand un click pe optiunea dorita;

4. pentru fiecare categorie, cu exceptia formatelor General si Text, va fi afisat un set diferit de optiuni, ca ın Figura 4.7.

5. se selecteaza parametrii corespunzatori si se valideaza optiunea prin apasarea butonului OK.

Formatele disponibile pentru valorile numerice sunt:

• General : afiseaza numerele negative cu minus, numerele reale fara separator de mii, fara zero ın partea fractionara;

• Numar (Number): se aplica numerelor reale, prin specificarea numarului de zecimale dupa virgula; de exemplu daca se alege 1 zecimala, iar numarul din celula este 3.77, se va afisa 3.8, dar ın calcule se va utiliza valoarea reala;

• Simbol monetar (Currency): afiseaza valoarea cu simbol monetar;


94

Figura 4.7: Formatare numere ın Excel

• Contabil (Accounting): formatul contabil permite selectarea simbolului monetar si a numarului de zecimale;

• Data (Date): transforma cifrele ın format data calendaristica;

• Ora (Time): transforma cifrele ın valori orare;

• Procentaj (Percentage): se poate stabile numarul de zecimale; implicit este 2; se aplica numerelor reale, cu zecimale;

• Fractie (Fraction): permite afisarea numerelor reale sub forma de fractie;

• Text : aplicat unui camp ce contine o formula, determina afisarea acesteia ın locul rezultatului;

• Special : permite utilizarea unor sabloane speciale, cum ar fi numar de telefon, numarul asigurarii sociale, etc.

• Particularizare (Custom): permite definirea unor formate personalizate utilizand anumite sabloane formate din caractere speciale.

Exemplul 4.2.2.1 Figura 4.8 prezinta un exemplu de aplicare a formatelor disponibile pentru numere ın aplicatia Excel.

Formatarea textului unei celule

Pentru a stabili modul de aliniere a datelor ın cadrul celulelor Excel, se alege butonul Aliniere

(Alignment) (Format - Celule (Cells)) care permite:


95

Figura 4.8: Exemplu aplicare formate numere ın Excel

• aliniere orizontala;

• aliniere verticala;

• indentarea textului: permite inserarea unui spatiu care sa preceada continutul celului;

• alinierea automata a textului pe randul urmator (word wrap): atunci cand se introduc date ıntr-o celula, textul este aliniat implicit la stanga; daca textul depaseste dimensiunea maxima de afisare a celulei, iar celelalte celule din dreapta, textul va fi afisat deasupra acestor celule; daca acestea contin text, atunci textul va fi afisat trunchiat; optiunea de Incadrare text permite afisarea textului pe mai multe randuri, ın cadrul aceleiasi celule;

• Imbinarea celulelor (Merge cells): trebuie precedata de selectarea celulelor ce urmeaza a fi unite; textul este centrat implicit;

• potrivire prin reducere: micsorarea textului ın raport cu latimea maxima a coloanei;

• orientarea textului: se poate opta pentru editarea textului pe verticala sau sub un anumit unghi;

Pentru datelor continute ın celule se utilizeaza optiunile din tab-ul Font sau butoanele de pe bara de instrumente de formatare. Se poate stabili tipul de font, stilul de scriere, dimensiunea fontului, modalitati de subliniere, culoarea caracterelor, efecte speciale, etc.

Pentru trasarea liniaturii unui tabel Excel se alege butonul Bordura (Border). In caseta de dialog Formatare celule (Format cells) se pot alege tipuri predefinite de chenare: Contur, Interior. Stilul si grosimea liniei se vor selecta din campul de editare Stil (Style), iar culoarea chenarului din rubrica Culoare (Color). Autoformatare

Facilitatea AutoFormatare (Autoformat) a programului Excel ofera o serie de efecte pre-

formatate care se pot aplica asupra unei plaje de celule din foaia de calcul. Pentru a utiliza caracteristica autoformatare se parcurg urmatorii pasi:

1. se selecteaza plaja de celule pentru care se va aplica un autoformat, cu specificarea ca trebuiesc selectate celule adiacente, ın numar de cel putin doua;

2. din meniul Format se alege optiunea AutoFormat, avand ca efect afisarea casetei de dialog cu acelasi nume, ın care utilizatorul poate selecta formatul dorit;

3. prin actionarea butonului Optiuni (Options), ın partea inferioara a ferestrei AutoFor- matare se va afisa o lista de parametri care vor fi setati ın cadrul modelului selectat.


96

Formatare conditionala

Acest tip de formatare permite aplicarea unei formatari vizuale ıntr-o foaie de calcul pornind de la un set de criterii.

Procedura de realizare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. se selecteaza plaja de celule asupra careia se va aplica operatia;

2. din meniul Format, se alege Formate conditionale (Conditional Formatting), ce determina afisarea pe ecran a unei casete de dialog ın care se introduc criteriile de formatare;

3. ın caseta de dialog Formate Conditionale (Conditional formatting) utilizatorul poate

alege din cele doua optiuni: Valoarea este (Value is), respectiv Formula este (Formula is). Celula poate contine text, date numerice sau rezultatul unei formule de calcul;

4. din lista de optiuni se selecteaza un operator de comparatie sau o expresie, cum ar fi: ıntre

(between), egal cu (equal to), mai mic decat (less than), etc.

5. se utilizeaza butoanele de comprimare a casetei de dialog pentru a avea acces la foaia de calcul, apoi se selecteaza celula sau plaja de celule utilizate pentru comparatie sau se introduce o valoare numerica (constanta);

6. pentru a stabili parametrii de formatare a celulelor ale caror valori ındeplinesc criteriul dat

de conditie, se actioneaza butonul Format, ce deschide caseta de dialog Formatare celule (Format cells); aici se pot modifica stilul de scriere, culoarea fontului, etc.

7. daca se doreste introducerea unui alt criteriu de formatare, se apasa butonul Adaugare

(Add), si se reiau pasii de mai sus.

8. la final, pentru validare, se apasa butonul OK.

Exemplul 4.2.2.2 Realizand o analiza a notelor elevilor, folosim formatarea conditionala diferentiata pentru notele mai mici decat 5 (bold, rosu) si pentru cele mai mari sau egale cu 5 (bold, albastru).

In caseta de dialog Formate conditionale (Conditional Formatting) vom face urmatoarele setari (Figura 4.9):

Figura 4.9: Aplicarea formatarii conditionale unui set de date


97

Configurarea documentului

Configurarea unui registru de lucru se realizeaza utilizand optiunea Initializare Pagina (Page Setup) din meniul Fisier (File). Caseta de dialog cu acelasi nume (Figura 4.10) contine optiuni de setare a paginii de imprimat (tab Pagina (Page)), stabilirea marginilor (tab Margini (Margins)), optiuni declarative pentru antet si subsol de pagina (tab Antet/Subsol (Header/Footer)) si optiuni pentru configurarea zonei de imprimat la nivel de foaie de calcul (tab Foaie (Sheet)).

Figura 4.10: Caseta de initializare a unei pagini ın Excel

Prin tab-ul Pagina (Page) se pot stabili urmatoarele configurari la nivel de pagina de imprimat:

• orientarea paginii (Orientare (Orientation)): format vertical (portret) sau orizontal (vedere);

• scalarea paginii (Scalare (Scaling)): micsorarea/marirea paginii de imprimat la un anumit procent din pagina ıntreaga, astfel ıncat sa se pastreze cat mai multe elemente pe aceeassi pagina;

• dimensiunea hartiei de imprimat (A4, Letter, etc.);

• calitatea imprimarii : se refera la rezolutia sub care tipareste imprimanta;

• setarea contorului de pagina pentru numerotare;

Tab-ul Margini (Margins) aferenta casetei de dialog Initializare pagina (Page Setup) permite configurarea marginilor paginii de imprimat prin stabilirea dimensiunilor la stanga, dreapta, ın partea superioara sau ın partea inferioara. Tot la acest nivel se pot stabili dimensiunile marginilor antetului si subsolului de pagina.

Continutul antetului si subsolului poate fi stabilit prin intermediul tab-ului Antet/Subsol (Header/Footer). Actionand butoanele Antet particularizat (Custom Header) si/sau Subsol particularizat (Custom Footer) utilizatorul are posibilitatea editarii unui text ce va constitui intrare pentru antetul si/sau subsolul paginii.

4.2.3 Vizualizare foi de calcul

La nivelul unei foi de calcul, Excel ofera o serie de facilitati pentru prelucrarea mai usoara a acesteia. In continuare le vom prezenta cele mai importante din acestea.


98

Recalcularea automata sau manuala (prin apasarea tastei F9) a tuturor formulelor dintr-o foaie de calcul este aplicata ın momentul schimbarii unei valori utilizate ın formule; pentru aceasta, ın formule trebuie utilizate adresele celulelor ce contin operanzii.

Vizualizarea simultana a unor blocuri de celule foarte ındepartate se poate realiza ın doua moduri:

• prin utilizarea optiunii Scindare (Split) din meniul Fereastra (Window): ecranul este divizat pe orizontala si verticala, ın 4 zone, fiecare zona avand un cursor;

• prin utilizarea optiunii Inghetare panouri (Freeze panes) din meniul Fereastra (Win- dow): se ”fixeaza” un numar de linii si/sau coloane, care vor ramane permanent pe ecran, indiferent de modul de defilare (orizontala sau verticala) a foii de calcul; astfel, se creeaza o zona de ”titluri” (orizontale, verticale sau mixte) care permit identificarea usoara si fara am- biguitati a fiecarei linii/coloane; aceasta facilitate se utilizeaza pentru tabele de dimensiuni mari, pe linia/coloana fixata aflandu-se identificatorul de linie (de exemplu, numele elevului, clasa, etc.).

4.2.4 Tiparire foi de calcul

Vizualizarea documentului ınaintea tiparirii

Previzualizarea zonei de imprimat ınainte ca aceasta sa fie tiparita este o optiune recomandata pentru a se observa modul de ımpartire a documentului ın pagini. Aceasta optiune poate fi accesata prin intermediul butonului dedicat din bara de instrumente sau din meniul Fisier (File), Examinare ınaintea imprimarii (Print Preview).

Butoanele de comanda pentru fereastra de previzualizare declanseaza urmatoarele actiuni:

• Urmatorul (Next): permite vizualizarea paginii urmatoare;

• Anteriorul (Previous): permite vizualizarea paginii anterioare;

• Panoramare (Zoom): permite vizualizarea paginii la nivelul ıntregului ecran, printr-o fereastra maximizata;

• Imprimare (Print): declanseaza operatia de imprimare, prin lansarea casetei de dialog Im- primare (Print);

• Initializare (Setup): declanseaza prin intermediul casetei de dialog Initializare Pagina (Page Setup), posibilitatea setarilor de pagina, a marginilor, a anteturilor si/sau subsolurilor de pagina si a foii de calcul;

• Margini (Margins): permite dimensionarea manuala a marginilor zonei de imprimat;

• Examinare sfarsit de pagina (Page Break Preview): comuta ın modul de vizualizare globala a foii de calcul, prin care se observa modul de ımpartire ın pagini a documentului;

• Inchidere (Close): ınchidere fereastra.

Tiparirea foii de calcul simple

Facilitatea de imprimare a foilor de calcul Excel este disponibila prin optiunea Imprimare

(Print) din meniul Fisier (File) sau utilizand butonul destinat din bara de instrumente standard. Optiunile de tiparire disponibile ın caseta de dialog Imprimare (Print) se refera la alegerea

tipului de imprimanta, la stabilirea zonei de imprimat, declararea numarului de copii precum si ordinea de dispunere a acestora.

99


4.3 Caracteristici avansate

4.3.1 Serii de date

Excel ofera facilitatea de incrementare automata a seriilor de date numerice. Astfel, pentru editarea unei coloane sau a unei linii continand informatii numerice, este suficienta completarea cu date a primelor doua celule pentru cunoasterea pasului de incrementare, iar urmatoarele informatii vor fi generate ın foaia de calcul prin glisare cu mouse-ul de-a lungul coloanei sau liniei, pana ın momentul ın care se elibereaza butonul mouse-ului.

Aceasta operatie se poate realiza si prin utilizarea optiunii Umplere (Fill), Serii de date (Series), din meniul Edit (Figura 4.11).

Figura 4.11: Generarea seriilor de date ın Excel

4.3.2 Filtrarea datelor

Filtrarea datelor dintr-o foaie de calcul, organizate pe coloane cu nume de tip text se poate efectua ın doua moduri:

• filtrare automata, utilizand optiunea Filtrare (Filter) → Filtrare automata (AutoFil- ter) din meniul Date (Data);

• filtrare avansata, utilizand optiunea Filtrare (Filter) → Filtrare complexa (Advanced Filter) din meniul Date (Data)

Prin filtrare automata se pot defini criterii de selectie pentru fiecare camp (coloana):

• sortare ascendenta (Ascending);

• sortare descendenta (Descending);

• toate (All): pentru renuntarea la filtru;

• primele 10 (Top 10): pentru selectarea primelor 10 intrari;

• definite (Custom): pentru definirea unei conditii de selectie;

Optiunea de filtrare avansata ofera mai multe posibilitati de filtrare. Pentru a putea utiliza aceasta optiune, trebuie definit un criteriu de filtrare ıntr-o zona separata a foii de calcul, format din numele coloanei/coloanelor pentru care se face filtrarea si conditiile de selectie (valori sau conditii logice). Tabelul de filtrat este selectat ın zona de lista a ferestrei (List Range), iar criteriul aplicat va fi selectat ın zona de criteriu (Criteria range) a ferestrei. Rezultatul poate fi afisat ıntr-o alta locatie, operatie recomandata pentru a nu pierde datele initiale (Figura 4.12).


100

T abel date

Criteriu f iltrare

Rezultatul f iltrarii

Figura 4.12: Optiunea de filtrare avansata ın Excel

4.3.3 Grafice si diagrame

Reprezentarile grafice ın Excel se genereaza pe baza unui tablou de analiza, ce constituie un domeniu bine precizat si delimitat al foii de calcul, ce contine date numerice organizate ın serii de date.

Pentru construirea unei diagrame, datele ce vor fi utilizate se editeaza, apoi se selecteaza. Se pot selecta atat date numerice cat si siruri de caractere, acestea din urma constituind etichetele axelor diagramei sau legenda diagramei.

In Figura 4.13 este ilustrat un tabel de analiza pe baza caruia se va genera o reprezentare grafica. Domeniul selectat (A2:E6) ofera informatii referitoare la numarul de elevi ınscrisi la scolile din Iasi ın ultimii 4 ani.

Figura 4.13: Exemplu de tabel de date ce va fi reprezentat grafic

Dupa ce campurile au fost selectate, se activeaza butonul Expert Diagrama (Chart Wiz- ard) situat pe bara de instrumente standard sau se apeleaza comanda Diagrama (Chart) din meniul Insert. Asistentul de grafice genereaza interactiv o reprezentare grafica ın 4 etape.


101

Primul pas se refera la alegerea tipului de diagrama ce va fi utilizat. Se pot utiliza urmatoarele tipuri de diagrame:

• grafice cu histograme orientate vertical (Coloana (Column)): utilizate pentru reprezentarea grafica a modificarilor suferite de date ın timp;

• grafice cu histograme orientate orizontal (Bara

(Bar)): identice din punct de vedere al continutului si semnificatiei reprezentarii grafice cu diagramele de la punctul anterior;

• grafice liniare (Linie (Line)): reprezentare sub forma de linii frante sau curbe ce semnifica evolutia si tendinta fenomenelor analizate;

• grafice sectoriale (Structura radiala (Pie)): sunt diagrame de structura ce semnifica marimile partilor unui element analizat; pentru a construi un astfel de grafic se alege o singura serie de date, pentru ca este vorba despre disocierea unui element ın partile sale componente;

• graficele de tip ”nor de puncte” (XY - prin puncte (scatter)): diagrame statistice de regresie, ce pun ın evidenta gradul de corelatie ıntre una sau mai multe variabile cantitative si o variabila calitativa;

• graficele ın arii (Stratificata (Area)): sunt reprezentate prin suprafete dispuse ın straturi, semnificand marimea si evolutia elementelor reprezentate;

• graficele concentrice (Structura inelara (Doughnut)): similare graficelor sectoriale ca forma si semnificatie, cu exceptia faptului ca pentru constructia lor se pot alege mai multe serii de date;

• grafice polare (Radar): reprezinta seriile de date corespunzatoare fenomenelor studiate pe mai multe axe dispuse radial, fata de un punct central; acestea sunt utilizate pentru punerea ın evidenta a simetriei sau uniformitatii datelor;

• graficele ın suprafete (Suprafata (Surface)) sunt diagrame ce reprezinta optimul combinatiilor ıntre diferite serii de date; cel mai des acestea sunt utilizate ın domeniul hartilor topo- geografice;

• grafice de tip ”bule” (Cu bule (Bubble)): grafice statistice de regresie, fiind similare cu graficele prin puncte, cu deosebirea ca marcatorul bulina indica valoarea celei de a treia marimi statistice studiate sub forma volumului sau dimensiunii acesteia;

• graficele bursiere (Stoc (Stock)) sunt diagrame ce reprezinta grafic amplitudinile fenomenelor studiate; acestea se utilizeaza mai ale ın domeniul financiar;

Al doilea pas se refera la selectarea datelor sursa pentru diagrama. Daca datele sunt selectate ın prealabil, campurile vor fi completate automat. Seriile de date pot fi orientate orizontal sau vertical. Orientarea orizontala implica faptul ca abscisa diagramei va contine datele din prima linie a campului selectat, iar informatia din prima coloana va fi atribuita legendei. Orientarea verticala atribuie abscisei datele din prima coloana, iar legendei datele de pe prima linie a campului selectat. Seriile de date pot fi actualizate/modificate prin accesarea tab-ului Serie (Series) de la acest pas. Se pot adauga/elimina serii de date, etichete pentru abscisa, etc.

Pasul 3 permite stabilirea anumitor optiuni pentru diagrama, ın ceea ce priveste titlul, afisarea etichetelor pe abscisa, definirea de grile orizontale si/sau verticale sub forma unui caroiaj de linii, legenda, etichetele datelor, afisarea tabelului de date.

Ultimul pas se refera la amplasarea diagramei, fie ıntr-o foiae grafica speciala (ca foaie noua) cu numele specificat al diagramei, fie ca obiect ın foaia de calcul existenta.

Graficul va fi generat prin apasarea butonului Terminare (Finish) aferent asistentului grafic.

Exemplul 4.3.3.1 In acest exemplu (Figura 4.14) vor fi aratati pasii urmati pentru generarea unui grafic de tip Coloana pentru datele din Figura 4.13, precum si diagrama rezultata (Figura 4.15).


102

Pas 1

Pas 3

Pas 4

Pas 2

Figura 4.14: Pasii asistentului de diagrame din Excel

O reprezentare grafica poate fi modificata prin selectarea obiectului grafic generat si activarea meniului contextual Diagrama (Chart) sau prin apasarea butonului dreapta al mouse-ului. Din acest meniu, se pot modifica tipul diagramei (pasul 1), orientarea, adauga sau elimina serii de date (pas 2), modifica legende, titlu grafic si axe, etichetele de date (pas 3), amplasamentul acestuia (pas 4).

4.3.4 Importarea de obiecte

Aplicatia Excel ofera posibilitatea inserarii unor obiecte realizate ın alte aplicatii, operatie denumita importare, prin intermediul optiunilor din meniul Insert.

Importarea unei imagini se realizeaza ın acelasi mod ca si ın aplicatia Word, putand insera ıntr-o foaie de lucru imagini ın diferite formate, grafice de tip WordArt, etc. Pentru aceasta, se apeleaza optiunea Imagini (Pictures) din meniul Insert.

De asemenea, se pot importa obiecte realizate ın alte aplicatii, prin alegerea optiunii Obiect (Object) din acelasi meniu. Astfel, putem insera documente Adobe Acrobat, imagini de tip bitmap (realizate ın Paint), clip-uri media, ecuatii matematice realizate prin Microsoft Equation


103

Figura 4.15: Diagrama de tip coloana

Editor, etc.

104

Capitol 5

Baze de date

5.1 Proiectarea si planificarea unei baze de date simple folosind aplicatii standard

5.1.1 Introducere

Microsoft Access este o aplicatie destinata crearii si administrarii bazelor de date, beneficiind de toate facilitatile Microsoft Windows. De asemenea, permite utilizarea datelor memorate ın diferite baze de date sau create cu alte sisteme de gestionare a datelor.

Access prezinta si un mod de lucru asistat, cu multe ferestre de dialog, ce uureaza munca utilizatorului.

Microsoft Access ımbina modelul relational cu cel orientat spre obiecte, organizand datele relational, si fiind orientat ın acelasi timp spre obiecte, ce au asociate evenimente sau proprietati. Access delimiteaza clar baza de date si tabelul.

O baza de date Access poate fi definita ca o colectie de obiecte: tabele, interogari, formulare, rapoarte, pagini web, macro-comenzi si module.

• Tabela este un obiect definit de utilizator ın care sunt stocate datele primare;

• Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afisarea acestora sau controlul ıntregii aplicatii;

• Interogarea este un obiect ce permite vizualizarea informatiilor obtinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele si/sau alte cereri de interogare;

• Raportul este un obiect care permite formatarea si tiparirea informatiilor obtinute ın urma consultarii bazei de date sub forma de documente;

• Pagina web de accesare a datelor reprezinta un obiect care include un fisier HTML si alte fisiere suport ın vederea furnizarii accesului la date prin intermediul browser-elor Internet;

• Macro comanda reprezinta un obiect care contine o definitie structurata a uneia sau mai multor actiuni pe care Access le realizeaza ca raspuns la un anumit eveniment;

• Modulul reprezinta un obiect care contine proceduri definite de utilizator si scrise ın limbajul Visual Basic.

Primii pasi cu bazele de date

Lansarea aplicatiei Access se poate realiza din meniul Start sau prin apelare din fereastra de

baza, prin dublu click asupra pictogramei ce reprezinta scurtatura catre aplicatie (daca a fost creata).

5.1 Proiectarea si planificarea unei baze de date simple folosind aplicatii standard105

105

Dupa lansare, Access se deschide cu o pagina goala, asa cum se observa ın Figura 5.1. Acelasi lucru se ıntampla si daca ın timpul sesiunii de lucru se alege secventa Fisier → Nou (File → New), respectiv se apasa butonul corespunzator pe bara de instrumente de lucru.

Figura 5.1: Fereastra aplicatiei Access

Fereastra Access prezinta ın partea dreapta lista celor mai recent modificate fisiere, daca exista, si a sabloanelor predefinite, din care utilizatorul poate alege ın functie de destinatia fisierului nou creat. Sub eticheta Sabloane generale (General Templates) se gasesc variantele de fisier tip ce pot fi create:

• baza de date necompletata (Blank Database);

• acces la pagina de date necompletata (Blank Data Access Page): pagina web care are o conexiune la o baza de date;

• proiect (baza de date existenta) (Project (Existing Database)): un proiect este un tip de fisier de date care furnizeaza accesul eficient la o baza de date; contine formulare, rapoarte, numele si amplasarea paginilor de acces la date si nu date sau definitii de date (tabele, vizualizari, diagrame, etc.);

• proiect (baza de date noua) (Project (New Database));

• baze de date (Databases): contine sabloane predefinite pentru cele mai utilizate tipuri de baze de date.

Fereastra de baza a aplicatiei Access are acelasi aspect general folosit si ın celelalte aplicatii Office, si contine urmatoarele elemente:

• Bara de titlu (Title Bar): contine numele aplicatiei precum si cele 3 butoane: minimizare (Minimize), Maximizare/Revenire (Maximize/Restore), Inchidere (Close) pentru minimizarea, maximizarea/restaurare si respectiv ınchiderea ferestrei aplicatiei;

• Bara de meniuri (Menu Bar): contine urmatoarele meniuri: Fisier (File), Editare (Edit), Vizualizare (View), Inserare (Insert), Instrumente (Tools), Fereastra (Window), Ajutor (Help);

106 Cap. 5: Baze de date

106

• Bara de instrumente baza de date (Database Tool Bar): cuprinde butoane pentru executia rapida a unor comenzi;

O baza de date este o colectie bine structurata de date coerente. Poate fi comparata cel mai bine cu un tabel, avand mai multe coloane ın care se aduna datele. Un exemplu de baza de date este agenda telefonica, unde putem introduce informatii despre numele unei persoane, adresa, orasul, numarul de telefon, etc.

Datele (cuvinte, numere, semne speciale) ce apartin aceluiasi rand se afla ıntotdeauna ımpreuna si sunt numite ınregistrari. Fiecare ınregistrare primeste un numar de identificare unic, numit cheie primara.

Un camp de date este o locatie separata ın care sunt introduse de un anumit tip. De exemplu, categoriile de date cum ar fi numele, prenumele, adresa, etc. se numesc campuri.

5.1.2 Crearea unei baze de date

Operatii de baza

Inainte de a crea efectiv o baza de date trebuie realizata operatia de proiectare a acesteia, ceea ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

• se stabileste necesitatea noii baze de date;

• se decid tabelele ce vor intra ın componenta bazei de date;

• se defineste structura tabelelor, adica se precizeaza natura datelor ce vor fi retinute ın baza de date;

• se decide asupra legaturilor ce se pot stabili ıntre tabele; o relatie creeaza o legatura ıntre doua tabele prin includerea cheii primare a unui tabel ıntr-un alt tabel;

• se introduc date ın baza de date, cu respectarea structurii definite anterior;

• se creeaza formulare, interogari, rapoate si pagini de acces la date.

Crearea unei baze de date se realizeaza ın doua etape:

• se creeaza fisierul cu extensia .mdb, ın care urmeaza a se memora obiectele bazei de date;

• se creeaza obiectele bazei de date; tabelele constituie obiectele de baza ale unei baze de date relationale;

Crearea fisierului mdb se efectueaza sub controlul aplicatiei Access. Daca exista fisiere care trebuie editate, Access se poate deschide prin dublu-click pe numele fisierelor respective si se va afisa la deschidere continutul acestora. Altfel, daca aplicatia este deja deschisa, deschiderea altor fisiere se realizeaza prin alegerea optiunii Deschidere (Open) din meniul Fisier (File).

Pentru a crea o baza de date, se va alege optiunea Baza de date necompletata (Blank Database) din meniul Nou (New) din partea dreapta a ecranului. Implicit aceasta este denumita db1, dar acest nume se poate schimba (Figura 5.2)

Fereastra rezultata este prezentata ın Figura 5.3. Ea contine urmatoarele elemente:

• Bara de titlu (1): contine numele bazei de date deschise precum si cele 3 butoane specifice oricarei ferestre Windows: Minimizare, Maximizare, Inchidere;

• Bara de obiecte (2): situata ın partea stanga a ferestrei si contine doua butoane: Obiecte (Ob- jects) si Grup (Group); butonul Obiecte (Objects) contine la randul lui butoanele: Tabele (Tables), Interogari (Queries), Formulare (Forms), Rapoarte (Reports), Pagini (Pages), Macro-comenzi (Macros), Module (Modules);

• Bara de meniu (3): are urmatoarele optiuni:


107

3

Figura 5.2: Crearea unei noi baze de date Access

1

2

Figura 5.3: Fereastra noii baze de date creata


108

– Deschide (Open): deschide un obiect ın mod de afisare curent;

– Proiectare (Design): deschide un obiect ın mod de afisare Vizualizare proiect (permite modificarea structurii obiectului respectiv);

– Nou (New): creeaza un nou obiect;

– Sterge (Delete): sterge un obiect;

– Pictograme mari (Large Icons): afiseaza obiectele sub forma unor pictograme mari;

– Pictograme mici (Small Icons): afiseaza obiectele sub forma unor pictograme mici;

– Lista (List): reprezinta modul de afisare prestabilit, sub forma de lista;

– Detalii (Details): listeaza pentru fiecare obiect o serie de informatii suplimentare: descriere, data crearii, data modificarii, etc.

• Bara de stare: indica starea curenta;

Asa cum se observa din Figura 5.3, structura ferestrei bazei de date se aseamana partial cu cele ale altor aplicatii Office. Fiecare baza de date, indiferent daca este noua sau goala, sau este deja conceputa, detine un fel de centrala de navigatie, ın care obiectele bazei de date pot fi amplasate. Daca se executa click pe simbolul unui grup de obiecte, ın partea dreapta a ferestrei vor fi prezentate toate obiectele grupei respective.

Tabelele (Tabels) au rolul de a stoca toate datele bazei de date. Fiecare coloana a tabelului se numeste camp, iar fiecare rand se numeste ınregistrare. Fiecarui camp ıi este asociat un tip de date si o dimensiune exprimata ın octeti.

Aplicatia Access permite crearea structurii tabelelor ın trei moduri diferite:

• utilizand modul Proiectare (Design View);

• utilizand Expertul (Database Wizard);

• importand datele sau copiind un tabel dintr-o alta baza de date.

Creare tabel ın modul Proiectare (Design)

Pentru a crea un tabel, ın fereastra de dialog a bazei de date se selecteaza butonul Tabel (Table) si apoi se executa click pe butonul Nou (New) pentru a deschide fereastra de dialog Tabel Nou (New table) (Figura 5.4).

Caseta de dialog Tabel Nou (New Table) afiseaza modurile de a crea un tabel:

• ın modul de afisare Vizualizare foaie de date (Datasheet View) numele campurilor se introduc ın partea superioara a tabelelor;

• ın modul de afisare Vizualizare proiect (Design View) se specifica numele fiecarui camp si proprietatile acestuia;

• instrumentul Expert Tabel (Table Wizard) contine liste de campuri pentru diferite tipuri de tabele;

• ın modul Import tabel (Import table) se poate importa un tabel creat ın alta aplicatie;

• ın modul Legare tabel (Link table) se poate realiza o legatura cu un alt tabel dintr-o alta baza de date.

Dupa alegerea modului Vizualizare proiect (Design view) se va deschide caseta de dialog Tabel (Table), care permite descrierea structurii tabelei. In fereastra proprietatilor sunt prezente trei domenii importante:

• numele campului (Field name);


109

Figura 5.4: Creare tabel nou

• tipurile de date ale campurilor (Data Type);

• o scurta descriere a datelor continute ın camp (Description).

• tab-ul General ;

• tab-ul Lista de optiuni.

In zona Nume camp (Field Name) se va completa numele campului; ın cazul ın care se utilizeaza o prescurtare, numele complet poate fi scris ın zona Legenda (Legend). Un nume de camp poate avea o lungime maxima de 64 de caractere.

In lista cu tipuri de date din campuri, campurile separate au atribuite anumite proprietati. Implicit este stabilit tipul Text, ce permite ın principal introducerea oricarui tip de date (litere, numere, alte caractere). Prin executarea unui click ın orice camp se deschide o lista derulanta ın care se afla alte tipuri de date (Tabel 5.1):

In zona de proprietati, fiecare camp are o lista generala de proprietati, dependente de tipul de data al campului.

• dimensiunea campului (Field Size): se specifica dimensiunea alocata pentru introducerea datelor; de exemplu, pentru tipul de date text dimensiunea implicita este 50, dar poate fi marita pana la 255; pentru tipul de date numeric exista urmatoarele optiuni:

– byte (octet): are valori cuprinse ıntre 0 si 255;

– Integer: are valori cuprinse ıntre -32768 si 32768;

– Long Integer: are valori cuprinse ıntre - si ;

– Single Precision: pentru valori fractionare cu o precizie de 6 zecimale;

– Double Precision: pentru valori fractionare cu o precizie de 10 zecimale;


110

Tip data Tip date Access Descriere

Alfanumeric Text poate contine pana la 255 caractere; exemplu: nume, nr. telefon, CNP, nr. matricol, etc.

Memo poate contine maxim 64.000 de caractere exemplu: comentarii descriptive, notite

Numerice Numar (Number) contine mai multe subtipuri de date cu dimensiuni de 1, 2, 4, 8 octeti exemplu: date numerice folosite pentru calcule matematice

Numar automat(Autonumber)

genereaza numere unice ın mod automat poate ındeplini rolul unei chei primare atunci cand nu este definita una

Valuta (Currency) format special pentru unitati monetare Da/Nu (Yes/No) campuri logice (1-Da-Adevarat, 0-Nu-Fals)

Date calendaristice Data/Ora (Date/Time)

data calendaristica si ora ıntr-un format fixat se foloseste formatul englez: luna/zi/an

Obiecte mari Obiecte OLE(OLE Object)

include elemente grafice, desene vectoriale, fisiere audio, etc.

Adrese Internet Hyperlegatura(Hyperlink)

adresa web

Tabel 5.1: Tipuri de date Access

• format : stabileste modul de afisare a datelor pe ecran pentru tipul numeric (Numar), data calendaristica (Data/Ora), si data logica (Da/Nu). De exemplu, daca setam 000, atunci ın acest camp se pot introduce doar numere de maxim 3 cifre;

• numarul de zecimale (Decimal places): stabileste numarul de zecimale ce pot fi atribuite campului;

• masca intrare (Input Mask): permite introducerea unui sablon de introducere a datelor; de exemplu masca > LLLL este formata din doua parti: simbolul > ce transforma toate caracterele introduse ın majuscule si sirul de caractere LLLL ce reprezinta ınlocuitori pentru litere (A-Z, fara spatii); astfel utilizatorul va putea introduce exact 4 litere, ın caz con- trar afisandu-se mesaj de eroare; masca de intrare poate fi utilizata pentru tipurile Text, Data/Ora, Numar, Valuta. Cateva exemple:

– pentru formatul datei: 00-00-00 (sase cifre obligatorii);

– pentru numar matricol: 0000 (patru cifre obligatorii);

– pentru numere de ınmatriculare masini: LL00LLL (2 litere, urmate de 2 cifre, urmate de 3 litere);

• legenda (Legend): contine numele complet al campurilor, utilizat ın cazul prescurtarilor;

• valoare implicita (Default Value): determina ce valoare trebuie ınregistrata ıntr-un camp, daca nu este introdusa nici o valoare;

• regula de validare (Validation Rule): stabileste conditia ce trebuie respectata ınainte de salvarea valorii introduse ın camp; de exemplu regula > 0 permite introducerea doar a numerelor pozitive, iar regula >= 10 AN D < 100 permite introduce numerelor ıntre 0 si 99;

• text de validare (Validation Text): mesajul de eroare ce apare la introducerea unei valori ce nu respecta ragula de validare;


111

• obligatoriu (Required): stabileste daca respectivul camp trebuie sau nu sa contina o valoare;

• indexat (Indexed): specifica daca campul respectiv este folosit sau nu ca un camp de index; un index grabeste inteorgarea campurilor indexate, ca si sortarea si operatiile de grupare. Selectarea optiunii Da (fara dubluri) evita introducerea valorilor duplicat;

Crearea tabelului utilizand expertul

Utilizarea programului de tip expert (Table wizard) este mai intuitiva (Figura 5.5).

Figura 5.5: Crearea unui tabel utilizand expertul ın Access

Expertul contine o serie de tabele specifice unor activitati uzuale, din care utilizatorul poate sa aleaga. Fiecare tip de tabel are predefinit capul de tabel (lista campurilor), pe care utilizatorul la poate selecta pentru tabelul sau. Trecerea la pasul urmator al expertului se face apasand pe butonul Urmatorul (Next). In urmatoarele ferestre se stabileste campul principal al tabelului, numit cheie primara (primary key).

De exemplu, putem alege tabelul tip Adrese (Adresses), cu o parte dintre campurile din sablon si cheia primara AddressID. Se deschide un tabel, ce poate fi completat de catre utilizator, exem- plificat ın Figura 5.6:

Alegerea cheii primare

Urmatorul pas ın crearea unui tabel este alegerea cheii primare. Cheia primara identifica

ın mod unic fiecare ınregistrare dintr-un tabel si leaga introducerea unei valori multiple ıntr-un camp al cheii primare. Pentru a alege cheia primara a unui tabel trebuie ca acesta sa fie deschis ın mod Vizualizare ın mod proiectare (Design View), operatie realizata prin executarea unui click dreapta pe numele tabelului si alegerea acestei optiuni din meniul contextual aparut (Figura 5.7).


112

Figura 5.6: Tabelul Adresses creat cu Table Wizard

Alegerea cheii primare prin alegerea unui camp (care urmeaza a fi cheie primara) si executarea unui click pe simbolul cu acelasi nume din bara de butoane sau prin intermediul optiunii Cheie primara (Primary Key) din meniul Edit. Ca rezultat, va apare simbolul cheii ın stanga denumirii campului. Executarea unui click pe acelasi simbol ındeparteaza cheia primara. Intr-un tabel poate fi definita o singura cheie primara.

Stabilirea relatiilor ıntre tabele

Intr-o baza de date relationala datele pot fi stocate ıntr-unul sau mai multe tabele. Se recomanda utilizarea mai multor tabele ıntre care exista legaturi decat proiectarea unui singur tabel cu multe campuri. Unul dintre scopurile principale ale proiectarii unei baze de date este de a grupa campurile ın tabele astfel ıncat sa se minimizeze redundanta datelor si astfel sa se reduca spatiul consumat de fisierul bazei de date.

Avantajele utilizarii relatiilor ıntre tabele:

• se pot crea formulare, rapoarte utilizand date din mai multe tabele;

• se pot crea subformulare si subrapoarte;

• fortarea integritatii referentiale: set de reguli care protejeaza datele prin stabilirea de restrictii pentru adaugarea sau stergerea de ınregistrari din tabelele corelate;

Pentru stabilirea relatiilor ıntre doua tabele este nevoie ca acestea sa aiba un camp comun

(acelasi nume, tip de data, dimensiune). Exista trei tipuri de relatii:

• relatie unu la unu (one to one): fiecarei ınregistrari din tabela A ıi corespunde cel mult o ınregistrare ın tabela B;

• relatie unu la mai multi (one to many): unei ınregistrari din tabelul A ıi pot corespunde mai multe ınregistrari din tabelul B;

• relatie mai multi la mai multi (many to many): o ınregistrare din A poate fi ın relatie cu mai multe ınregistrari din B si vice-versa.

Tabelul ce contine cheia primara se numeste tabel parinte, iar tabelele copil sunt tabelele

corelate. Pentru a stabili relatii ıntre tabele se utilizeaza optiunea Relatii (Relationships) din meniul

Instrumente (Tools). La selectarea acestei optiuni va apare caseta de dialog Tabel (Show


113

Figura 5.7: Meniul contextual asociat unui tabel ın Access

table), ın care se vor alege tabelele ıntre care se vor stabili legaturi prin executarea unui dublu click asupra denumirii acestuia.

Pentru a stabili o legatura ıntre doua tabele trebuie parcurse urmatoarele etape :

• se executa un click pe campul de legatura dintr-o tabela, se deplaseaza mouse-ul pe campul de legatura din cealalta tabela, eliberam butonul mouse-ului pentru a deschide caseta de dialog Relatii (Relationships);

• ın fereastra Relatii (Relatioships) (Figura 5.8) se pot stabili o serie de optiuni:

– impunere integritate referentiala: impune respectarea unor conditii la eliminarea sau modificarea unor ınregistrari, prevenind stergerea accidentala a unor ınregistrari din tabela corelata;

– actualizare ın cascada campuri corelate: realizeaza actualizarea ın cascada a campurilor asociate;

– stergere ın cascada campuri corelate: de cate ori se vor elimina ınregistrari din primul tabel, automat vor fi eliminate si ınregistrarile din tabelul corelat;

• se alege tipul relatiei.

Actualizarea unui tabel


114

Figura 5.8: Crearea unei relatii ıntre doua tabele ın Access

Meniul contexutual asociat unui tabel permite deschiderea tabelului pentru introducerea datelor, prin alegerea optiunii Deschidere (Open) sau pentru a modifica structura tabelei Vizualizare ın mod proiectare (Design View).

Daca s-a ales optiunea Deschidere (Open), asupra datelor din tabel se pot realiza urmatoarele operatii:

• navigarea printre ınregistrari : folosindu-se bara de navigare situata ın partea de jos a ferestrei tabelului;

• adaugarea ınregistrarilor noi : se poate realiza la sfaritul tabelului, pe linia unde este situat caracterul ”*”, sau prin selectarea ınregistrarii ınaintea careia se doreste inserarea si alegerea optiunii New record din meniul Insert;

• pozitia cursorului se poate schimba ıntre diferite campuri cu ajutorul tastelor directionale, prin click cu mouse-ul sau utilizand tasta <TAB>;

• stergerea ınregistrarilor presupune ca ın prealabil ınregistrarile care se doresc a fi sterse sa fie marcate. Marcarea acestora se realizeaza cu ajutorul campului de marcare din stanga ınregistrarii. Ca rezultat, ıntreaga ınregistrare va apare pe un fond de culoare neagra, ınregistrarea marcata va fi stearsa fie apasand tasta <Delete>, fie alegand optiunea Delete Record din meniul Fisier (File). Daca se doreste stergerea mai multor ınregistrari simultan, acestea vor fi selectate cu ajutorul mouse-ului, tinand tasta <Shift> apasata. O data cu stergerea unei ınregistrari va disparea si cheia primara asociata acesteia;

• modificarea datelor existente ıntr-un tabel se realizeaza prin editarea noului text ın campul de date corespunzator;

• deplasarea ınregistrarilor se realizeaza ın mod analog deplasarii blocurilor de text ın aplicatiile Office, adica folosind optiunile Cut si Paste din meniul Edit, dupa ce au fost ın prealabil selectate;

Sortarea si filtrarea datelor ıntr-un tabel

Pentru a sorta datele dintr-un tabel se realizeaza urmatorii pasi:


115

• se deschide tabelul ın modul de vizualizare a datelor (dublu-click pe numele tabelului sau selectarea tabelului si apasarea butonului Deschide (Open));

• se executa click pe campul dupa care se va realiza sortarea;

• se executa click pe unul dintre butoanele Sortare Ascendenta (Sort Ascending) sau Sortare Descendenta (Sort Descending) din bara de unelte a ferestrei Access;

Pentru a reveni la starea initiala, nesortata, se alege din meniul Inregistrari (Records) optiunea Inlatura Filtru/Sortare (Remove Filter/Sort).

Un filtru este o restrictie care se impune datelor dintr-un tabel pentru afisarea doar a unor ınregistrari specificate.

Pentru a filtra datele din tabel se alege una dintre optiunile de filtrare din meniul Inregistrari, optiunea Filtrare (Filter):

• Filtrare prin selectare (Filter by Selection): cea mai simpla metoda de filtrare, necesita ın prealabil localizarea valorii pe care trebuie sa o contina ınregistrarile filtrate; necesita realizarea urmatorilor pasi:

– se selecteaza valoarea unui camp ce va constitui criteriul de selectie;

– se executa click pe butonul Filtrare prin selectie (Filter by Selection) de pe bara de instrumente a ferestrei Access sau se selecteaza optiunea corespunzatoare din meniul Inregistrari (Records) → Filtrare (Filter);

• Filtrare dupa macheta (Filter by Form): este o optiune mai puternica decat filtrarea prin selectie, putandu-se aplica mai multe criterii de selectie simultan; necesita realizarea urmatorilor pasi:

– se executa click pe butonul Filtrare dupa macheta (Filter by Form) de pe bara de instrumente a ferestrei Access sau se selecteaza optiunea corespunzatoare din meniul Inregistrari (Records) → Filtrare (Filter); apare un formular gol semanand cu o foaie de date goala, continand un singur rand;

– se executa click pe campul pentru care se doreste stabilirea criteriului; va apare o sageata orientata ın jos pentru o lista derulanta;

– se executa click pe sageata pentru a alege o valoare din lista derulanta;

– daca se doreste stabilirea unui criteriu alternativ, se executa click pe eticheta Sau (Or) din partea de jos a ferestrei si se reia procedeul pentru noul criteriu;

– se apasa butonul Aplica filtru (Apply Filter) pentru a aplica filtrul.

• Filtrare cu excluderea selectiei; sunt afisate toate datele ce nu corespund selectiei;

• Filtrare complexa (Advanced Filter): similara interogarilor;

Renuntarea la conditia de filtrare se realizeaza prin apasarea butonul Inlatura filtru (Remove filter) sau prin alegerea din meniul Inregistrari (Records) a optiunii Inlatura Filtru/Sortare (Re- move Filter/Sort).

Exemplul 5.1.2.1 Filtrare prin selecttie: Tabelul Adrese, Filtrare dupa nume=”Maria” (Figura 5.9):

Exemplul 5.1.2.2 Filtrare dupa macheta: Tabelul Adrese, Filtrare dupa nume=”Maria” (Figura 5.10):

Dimensiunile celulelor din tabel pot fi modificate cu ajutorul optiunilor Row height si Column

Width. Latimea coloanelor mai poate fi reglata si prin procedeul Drag and Drop, aplicat liniilor care separa capetele de coloana.


116

(a)

(b)

Figura 5.9: Aplicarea unui filtru prin selectie asupra unui tabel: (a) ınainte de aplicare; (b) dupa aplicare filtru

(a)

(b)

Figura 5.10: Aplicarea unui filtru dupa macheta asupra unui tabel: (a) ınainte de aplicare; (b) dupa aplicare filtru

Modificarea structurii tabelei se poate realiza si ın modul de vizualizare a datelor tabelului.

De exemplu, stergerea unui camp se poate realiza cu ajutorul optiunii Delete Column din meniul Edit dupa ce a fost selectat campul ın prealabil. Adaugarea unui nou camp presupune selectarea campului ınaintea caruia dorim inserarea noului camp si alegerea optiunii Coloana din meniul Insert.

In modul de deschidere tip vizualizare proiect a unui tabel putem modifica usor structura tabelei. Astfel, se pot adauga, sterge sau redenumi numele de campuri. De exemplu, pentru a introduce un nou camp, se face click pe ultimul rand ramas liber si se introduce numele campului, iar daca este nevoie sa se introduca un rand nou ıntre doua campuri deja existente, trebuie marcat campul deasupra caruia se va face introducerea si se alege din meniul Inserare (Insert), optiunea Linie (Row). Selectarea unui camp se realizeaza prin executia unui click pe butonul gri din stanga acestuia. Pentru a sterge un nume de camp existent ın lista, acesta este marcat, iar cu ajutorul tastei <Delete> este ındepartat din tabel.

117

5.2 Extragerea de informatii dintr-o baza de date folosind instrumente de interogare, selectie si sortare 117

5.2 Extragerea de informatii dintr-o baza de date folosind instrumente de interogare, selectie si sortare

5.2.1 Folosirea formularelor

Crearea unui formular

Formularele sunt ferestre personalizate pentru introducerea datelor ın tabele, pentru afisarea si editarea datelor pe ecran. Datele pot fi afisate cate o ınregistrare o data sau pot fi afisate ın orice ordine. In plus, formularele pot contine subformulare pentru a afisa date asociate. Formularele sunt utilizate ca interfata ıntre utilizator si tabele.

Formularele sunt alcatuite din elemente sau obiecte de control, cum ar fi casete de text (pentru introducerea datelor), etichete (stocarea numelui campurilor) sau cadre obiect (pentru afisarea graficelor).

Formularele se pot clasifica ın 3 grupe:

• formulare pentru procesarea tranzactiilor: utilizate pentru adaugarea unor noi ınregistrari ıntr-un tabel sau editarea celor existente;

• formulare utilizate ın scopul facilitarii luarii deciziilor: au rolul de a furniza o serie de informatii, fara a permite adaugarea sau modificarea datelor;

• formulare pentru ıntretinerea bazei de date: asigura crearea tabelelor, securitate prin criptare a informatiei, compactarea bazelor de date si salvarea acestora.

Un formular permite includerea unui subformular si a unui subformular ın alt subformular (proces denumit imbricare). Sunt permise cel mult 3 niveluri de imbricare.

Aplicatia Access pune la dispozitia utilizatorilor modalitati rapide de generare a formularelor. Pentru aceasta se selecteaza butonul Formular (Form), din fereastra bazei de date, si se executa click pe butonul Nou (New).

In fereastra Formular Nou se poate alege una dintre urmatoarele optiuni:

• vizualizare proiect;

• expert formular;

• autoformular coloane;

• autoformular tabele;

• autoformular foaie de date;

• autoformular pivotTable;

• autoformular pivotChart;

• expert diagrame;

• expert PivotTable;

In sectiunea Alegeti tabelul sau interogarea de unde provin datele despre obiect (Choose the table/query where the object’s data comes from), se introduce numele tabelei sau al interogarii de unde se vor prelua campurile pentru realizarea formularelor (Figura ??).

O modalitate usoara de creare formulare este utilizarea aplicatiei Expert Formular (Form Wizard), ce permite preluarea datelor din mai multe tabele corelate. Astfel, pentru crearea unui formular folosind Expert Formular trebuie parcursi urmatorii pasi:

1. activam butonul Formular (Form) din fereastra bazei de date si executam click pe butonul Nou (New);

118


Figura 5.11: Crearea unui nou formular ın Access

2. selectam optiunea Expert formular (Form Wizard);

3. stabilim tabela de unde se vor prelua campurile ın sectiunea Tabele/Interogari (Ta- bles/Queries), urmand ca apoi sa selectam campurile necesare din zona Campuri disponibile (Available Fields); fiecare camp care trebuie sa apara ın formular este preluat din zona Campurilor disponibile si transferat ın lista Campurilor selectate (Selected fields) (Figura 5.12);

4. se alege Tipul dorit pentru formular (Layout): se pot alege diferite formate de design; aceste modificari sunt legate numai de aspect si nu au nici un efect asupra modului de functionare al formularului (Figura 5.13). Cele mai folosite stiluri sunt:

• coloana: prezinta pe fiecare pagina cate o singura ınregistrare;

• tabel: prezinta pe fiecare pagina mai multe ınregistrari sub forma de lista;

• fisa de date (datasheet): prezinta pe fiecare pagina mai multe ınregistrari sub forma de tabel;

• ın blocuri (justified): prezinta pe fiecare pagina numai cate o singura ınregistrare, campurile fiind dispuse sub forma de blocuri.

5. se stabileste numele formularului si se executa click pe butonul Terminare (Finish).

In modul de creare a formularelor utilizand optiunea Vizualizare proiect (Design view), dupa alegerea tabelului din care se vor selecta campurile ce vor apare ın formular, se deschide fereastra de proiectare a unui formular, precum si caseta Toolbar cu unelte de desenare, ımpreuna cu o lista ce contine campurile din tabelul corespunzator. Daca aceasta lista a fost ınchisa, redeschiderea ei se realizeaza prin alegerea optiunii Field List din meniul View. Se selecteaza campurile dorite si prin operatia de drag and drop se aseaza ın fereastra de proiectare ın domeniul campurilor de date.

Fereastra de proiectare a formularului este structurata pe 3 domenii (Figura 5.14):

119


Figura 5.12: Alegerea campurilor prezente ıntr-un formular Access

• antetul formularului: contine de obicei etichetele campurilor;

• domeniul campurilor de date: contine casetele de editare text pentru campuri

• subsolul formularului: poate contine informatii suplimentare.

Daca barele de antet (Form Header) si de subsol (Form Footer) nu sunt vizibile, atunci pentru afisarea lor se alege optiunea Form Header/Footer din meniul View.

Se recomanda ca la crearea unui formular sa se realizeze urmatorii pasi principali:

• crearea formularului utilizand aplicatia Expert (Form Wizard);

• modificarea caracteristicilor formularului prin deschiderea sa ın mod Proiectare (Design View).

Modificarea caracteristicilor unui formular In general, toate proprietatile formularului pot fi modificate si adaptate. Fiecare element ce trebuie modificat trebuie sa fie ın prealabil selectat printr-un click cu mouse-ul, obiectul aparand ıncadrat ın punctele de acces.

Pentru a modifica aspectul textului din formular, se vor parcurge urmatorii pasi:

• pentru a modifica fontul se selecteaza sageata din dreapta butonului Font Size;

• pentru a schimba grosimea si stilul fontului se va executa click pe butoanele Bold, Italic si Underline;

• pentru a schimba alinierea textului se va selecta unul din butoanele Align Left, Align Right, Align Center;

Antetul formularului este utilizat pentru adaugarea unui titlu formularului. Pentru a realiza aceasta operatie, se alege instrumentul Label din caseta de instrumente. Instrumentul se va transforma ın majuscula A ınsotita de un cursor ın cruce. Se deplaseaza cursorul ın zona antetului, se traseaza o caseta pentru titlu si se introduce textul dorit.

120


Figura 5.13: Alegerea aspectului unui formular Access

Figura 5.14: Crearea unui formular ın mod Proiectare (Design)

Tuturor obiectelor (campuri de introducere a datelor, grafice, campuri de text) li se pot modifica atat denumirea cat si pozitia. Obiectele selectate pot fi mutate prin deplasarea mouse-ului exact ın pozitia aleasa. Indicatorul mouse-ului capata forma unei maini negre, si cu butonul stanga apasat, obiectul poate fi mutat ın pozitia dorita. Avand tasta <Shift> apasata pot fi marcate mai multe obiecte ın acelasi timp.

Aplicatia Access pune la dispozitie caracteristica de aliniere a controalelor de pe formular. Aceasta operatie se poate realiza astfel:

• se selecteaza controalele ce urmeaza a fi aliniate;

• se alege din meniul Format una dintre optiunile Align: Left, Right, Top, Bottom, ToGrid;

Prin executarea unui click dreapta pe un obiect marcat se deschide meniul contextual, de unde se poate alege optiunea Properties, si astfel se pot modifica diferite proprietati ale obiectului respectiv. Proprietatile sunt ımpartite ın 4 tab-uri, tab-ul All continandu-le pe toate (Figura 5.15).

Pe un formular pot fi adaugate imagini grafice fie ın fundal, fie sub forma de obiecte. Pentru adaugarea unei imagini grafice ın calitate de fundal, se alege din meniul contextual optiunea Proprietati (Properties). Din fereastra de dialog deschisa se alege din meniul obiectelor optiunea Formular (Form). In cadrul proprietatilor formularului, se alege optiunea Imagine (Picture), un se poate introduce/alege imaginea dorita pentru fundal (Figura 5.16).

Tipul imaginii poate fi Inglobat (Embedded) sau Cu legatura (Linked). In primul caz, ıntregul fisier al imaginii este memorat ımpreuna cu baza de date. Avantajul acestei abordari consta ın faptul ca la apelarea formularului de pe orice calculator, aceasta va fi afisata. Dezavantajul este ca

121


Figura 5.15: Proprietatile obiectelor dintr-un formular Access

imaginea ocupa un spatiu destul de mare. In cazul celei de a doua optiuni, fisierul imagine ramane la locul sau de origine. Avantajul consta ın faptul ca nu necesita spatiu suplimentar, dar poate avea dezavantajul ın cazul deschiderii formularului pe un alt calculator ca imaginea de fundal sa nu fie afisata daca nu se afla la aceeasi locatie.

De asemenea, o imagine poate fi adaugata ca obiect ın formular. Acesta operatie se realizeaza prin alegerea optiunii Imagine (Picture) din meniul Insert. Imaginea grafica poate fi marita, micsorata sau mutata, la fel ca celelalte controale din formular.

Formulare ce contin subformulare

In cazul ın care baza de date contine tabele cu relatii ıntre ele, este recomandat ca formularul tabelului parinte sa contina subformulare asociate tabelelor copil.

Pentru a crea un subformular ın cadrul unui formular, se realizeaza urmatorii pasi:

• se creeaza un formular nou pentru tabelul copil;

• se deschide formularul asociat tabelului parinte ın mod Vizualizare proiect (Design View);

• daca nu este vizibila fereastra bazei de date, se afiseaza aceasta, prin apasarea butonului Fereastra baza de date (Database Window) din bara de instrumente a ferestrei aplicatiei Access;

• se executa un click pe numele formularului asociat tabelului copil ın fereastra bazei de date si se trage, mentinand butonul stanga al mouse-ului apasat, ın fereastra formularului tabelului parinte;

Este recomandat ca formularul tabelului parinte sa aiba aspect sub forma de coloana, iar cel

asociat tabelului copil sa fie tabular.

Exemplul 5.2.1.1 Formular ce contine un subformular: Figura 5.17.

122


(a)

(b)

Figura 5.16: Setarea imaginii de fundal a unui formular Access: (a) Fereastra Proprietati; (b) Rezultatul aplicarii imaginii de fundal

5.2.2 Interogari

Interogarile (Queries) reprezinta rezultatul unui proces de filtrare, prin care sunt afisate doar datele ce ındeplinesc anumite conditii, impuse de catre utilizator. De asemenea, utilizatorul poate impune si ordinea ın care sunt asezate datele. Exista si posibilitatea combinarii datelor provenite din mai multe tabele asociate.

Proiectarea interogarilor Programul Access include aplicatia QBE (Query by Example), ce ofera o mai mare flexibilitate decat operatia de Filtrare, permitand alegerea campurilor care apar ın rezultatul interogarii si crearea unor interogari complexe, folosind informatii din mai multe tabele asociate.

Exista 4 tipuri de interogari:

• interogari de selectie (select): sunt extrase date din unul sau mai multe tabele si rezultatul este afisat sub forma de lista;

• interogari ıncrucisate (crosstab): centralizeaza datele din unul sau mai multe tabele ın formatul unei foi de calcul tabelar. Acest tip de interogare este util daca obiectul ıl reprezinta analiza datelor si crearea de grafice si diagrame pe baza sumei valorilor din campurile numerice ale mai multor interogari;

• interogari de actiune (action): permite adaugarea, modificarea sau stergerea ınregistrarilor dintr-un tabel; de asemenea pot fi adaugate noi tabele ın baza de date;

• interogari parametrice (parameter): folosesc ın mod repetat o interogare, facand numai simple modificari asupra criteriilor ei; la rularea unei astfel de interogari Access deschide o caseta de dialog ın care utilizatorul furnizeaza valoarea criteriului de filtrare.

Crearea unei interogari se poate face ın mai multe moduri (Figura 5.18):

• proiectare pas cu pas ın modul Vizualizare proiect (Design View);

123


(a)

(b)

Figura 5.17: Adaugarea unui subformular (a)Mod Proiectare; (b) Mod Deschidere

• proiectare cu ajutorul expertului (Query Wizard);

• proiectare ın limbajul SQL;

• crearea unui filtru si salvarea acestuia ca cerere de interogare.

In continuare vom prezenta realizarea unei interogari pas cu pas ın modul Vizualizare proiect (Design View). Primul pas consta ın activarea optiunii Interogari (Queries) din fereastra bazei de date, iar ın caseta de dialog Interogare Noua (New Query) se alege optiunea Vizualizare proiect (Design View). In caseta Afisare Tabel (Show Table) se aleg tabelele ale caror campuri vor fi utilizate ın interogare (Figura 5.19).

Fereastra interogarii este ımpartita ın doua panouri. In panoul superior sunt afisate tabelele din care trebuie interogate datele. Executand dublu-click pe numele unui camp acesta va fi adaugat ın interogare si va apare ın panoul inferior ca ultima intrare, ın partea dreapta.

In panoul inferior al ferestrei sunt listate campurile care trebuiesc afisate ın interogare. Pentru fiecare camp se pot stabili o serie de proprietati:

• Camp: numele campului;

• Tabel: tabelul de origine al campului;

• Sortare: se poate indica daca rezultatul interogarii se sorteaza dupa campul respectiv;

• Afisare: se specifica daca acest camp va fi afisat sau nu ın rezultatul interogarii;

124


Figura 5.18: Crearea unei noi interogari ın Access

Figura 5.19: Realizarea unei interogari ın mod Vizualizare Proiect: Selectare tabele

• Criterii: se stabileste criteriul de filtrare a datelor.

Rafinarea unei interogari Campurile pot fi mutate ın cadrul panoului inferior al ferestrei prin procedeul ”drag and drop”. Daca unele campuri trebuie ulterior ındepartate, acestea se marcheaza prin executarea unui click ın coloana respectiva si se sterge cu ajutorul tastei Delete. Daca o coloana este importanta pentru o interogare dar nu trebuie vizualizata, aceasta poate fi dezactivata prin deselectarea proprietatii Afisare.

Rezultatul interogarii poate fi sortat dupa valoarea unui camp selectat. Pentru a realiza aceasta operatie, ın dreptul campului dorit, se selecteaza una dintre optiunile de sortare: Ascendenta (Ascending) sau Descendenta (Descending).

Criteriile de selectie se introduc ın celula aflata la intersectia coloanei campului cu linia Criteriu (Criteria) din grila de interogare. Acestea pot fi simple sau compuse (cu ajutorul operatorilor AND/OR) si pot utiliza o serie de cuvinte rezervate si expresii definite de utilizator.

Principalele criterii simple sunt:

• apartenenta la un interval de valori: BETWEEN valoare inferioara AND valoare superioara;

• apartenenta la o lista de valori: IN (valoare 1, ... , valoare n);

125


• utilizarea operatorilor de comparatie: =, >, ≥, <, ≤, <> (diferit);

• utilizarea operatorilor de negatie: NOT valoare;

• selectie dupa text: LIKE ”text”; textul poate contine meta-caractere: ? (ınlocuieste un sigur caracter), ∗ (ınlocuieste orice sir de caractere);

De asemenea, se pot defini si campuri ale caror valori sa fie rezultatul unei operatii de calcul.

Principalele operatii de calcul predefinite ın Access sunt prezentate ın Tabelul 5.2.

Operatia Functia Tipul de campuri

SUM Suma valorilor unui camp Numeric AVG Media aritmetica NumericMIN Valoarea minima NumericMAX Valoarea maxima NumericCOUNT Numarul valorilor dintr-un camp Toate tipurile FIRST Prima valoare din camp Toate tipurile LAST Ultima valoare din camp Toate tipurile

Tabel 5.2: Operatii de calcul predefinite ın Access

Exemplul 5.2.2.1 Realizarea unei interogari ce va afisa numele tuturor persoanelor al caror prenume este Maria si foloseste date din doua tabele: agenda si personal (Figura 5.20).

(a)

(b)

Figura 5.20: Crearea unei interogari: (a) Mod Proiect; (b) Rezultat

Exemplul 5.2.2.2 Realizare unei interogari ce va afisa varsta fiecarei persoane din agenda (Figura 5.21).

126


(a)

(b)

Figura 5.21: Crearea unei interogari: (a) Mod Proiect; (b) Rezultat

5.2.3 Crearea rapoartelor

Proiectarea rapoartelor

In cadrul aplicatiei Access exista 6 tipuri de rapoarte:

• rapoarte unicoloana: sunt generate cu ajutorul instrumentului AutoReport si permit afisarea unei ınregistrari pe o coloana, campurile si valorile corespunzatoare fiind afisate pe linii; acest tip de raport nu este frecvent utilizat, ocupand mult spatiu pe hartie;

• rapoarte dispuse pe randuri : ınregistrarile sunt afisate pe randuri, iar campurile pe coloane; daca pe o pagina nu pot fi tiparite toate coloanele, atunci sunt tiparite mai multe pagini pana la terminarea numarului de coloane, apoi se tiparesc urmatoarele grupuri de ınregistrari;

• rapoarte multicoloana: ınregistrarile ce nu ıncap pe prima coloana sunt continuate pe o a doua, dar alinierea coloanelor poate sa nu corespunda dorintelor utilizatorului;

• rapoarte cu grupare/totalitare: permit sumarea datelor pe grupuri de ınregistrari si realizarea de totaluri generale la sfarsitul raportului; sunt cel mai frecvent utilizate;

• rapoarte multicoloana cu etichete pentru corespondenta: sunt utilizate pentru pentru a tipari ın mod grupat informatii provenite din mai multe campuri (exemplu: nume si adrese);

• rapoarte neasociate: nu sunt asociate unei surse de date, dar pot include subrapoarte care au la baza tabele sau interogari ce pot fi independente.

Rapoartele sunt destinate tiparirii, fiind disponibile doar optiunile Previzualizare (Print Preview) si Proiectare raport (Report Design).

Din punct de vedere al structurii, rapoartele sunt asemanatoare interogarilor, reprezentand tot rezultatul unui procedeu de filtrare, prin care sunt reprezentate numai anumite date din tabel.

127


Diferenta fata de interogari consta ın faptul ca raportul nu este destinat afisarii pe ecran, ci tiparirii, de aceea raportul nu poate fi deschis precum tabelele, formularele si interogarile, fiind posibila doar o previzualizare a modului ın care va fi tiparit.

Ca si ın cazul formularelor, Access pune la dispozitie o serie de instrumente ce permit obtinerea cu usurinta a rapoartelor.

Crearea autorapoartelor

Autorapoartele pot fi de doua tipuri: pe coloane (Autoraport coloana) sau sub forma tabelara

(Autoraport tabel). Pentru crearea unui autoraport se selecteaza butonul Raport (Report) din fereastra bazei

de date si se executa click pe optiunea Nou (New). In caseta de dialog Raport Nou (New Raport) deschisa urmeaza a fi selectata una dintre optiunile de realizare a rapoartelor (Figura 5.22):

• vizualizare proiect;

• expert raport;

• autoraport coloana;

• autoraport tabel;

• expert diagrama;

• expert etichete.

Figura 5.22: Crearea unui nou raport

Tot ın aceasta fereastra se va alege tabelul sau interogarea ce contine datele ce urmeaza a fi utilizate ın raport.

Aplicatia expert raport

Aplicatia Expert Raport (Report Wizard) permite selectarea campurilor ce urmeaza a fi

preluate ın raport, din unul sau mai multe tabele, precum si specificarea modului ın care vor fi grupate sau asociate datele.

Pentru a crea un raport folosind Expert Raport (Report Wizard) trebuie realizati urmatorii pasi:

128


• se activeaza butonul Rapoarte (Reports) din fereastra bazei de date si se alege optiunea Nou (New) pentru a deschide fereastra de dialog Raport Nou (New Report);

• se selecteaza optiunea Expert raport (Report Wizard) si se executa click pe butonul OK;

• ın fereastra Expert Raport (Report Wizard) se stabileste tabela/interogarea sau tabelele/interogarile de unde vor fi preluate campurile ın sectiunea Tabele/Interogari (Tables/Queries), urmand ca dupa aceea sa fie selectate campurile dorite din sectiunea Campuri disponibile (Available Fields) (Figura 5.23).

Figura 5.23: Selectarea datelor din tabel ce vor fi afisate ın raport

• dupa selectarea campurilor, se executa click pe butonul Next;

• ın fereastra urmatoare se va specifica modul ın care se doreste gruparea campurilor si se selecteaza dupa care din acestea se va realiza sortarea si ordinea acesteia (crescator, de- screscator), ınregistrarile putand fi sortate dupa maxim 4 campuri (Figura 5.24).

Figura 5.24: Gruparea datelor dupa nume ın raport Access

129


• se selecteaza configuratia dorita pentru raport, iar daca este necesar se ajusteaza campurile

astfel ıncat sa ıncapa pe o pagina; ın acest sens se poate alege si tipul de orientare a paginii Vedere (Landscape) (Figura 5.25);

Figura 5.25: Alegerea aspectului unui raport Access

• la ultimul pas se alege stilu dorit pentru raport si se introduce un titlu pentru acesta; ın cadrul unui raport datele nu pot fi modificate.

Modul Vizualizare Proiect (Design View)

Aplicatia Expert permite realizarea unor rapoarte standard, ce nu tin ıntotdeauna cont de

cerintele utilizatorului. In acest caz, se poate alege optiunea Vizualizare proiect (Design view) din fereastra Raport Nou (New report). Alegerea acestei optiuni are ca efect deschiderea ferestrei de proiectare a raportului, a casetei de unelte (Toolbox), precum si a unei liste derulante ce contine campurile din tabelul respectiv.

De asemenea, un raport creat utilizand aplicatia Expert poate fi modificat prin deschiderea ın modul Vizualizare proiect (Design view).

Structura unui raport este ierarhizata pe mai multe sectiuni (Figura 5.26):

• antet raport;

• antet pagina;

• antet de grup;

• corpul propriu-zis;

• subsol de grup;

• subsol de pagina;

• subsolul raportului.

Se pot modifica sau introduce noi campuri/etichete cu ajutorul instrumentelor din bara de unelte. Modul de selectare a controalelor este acelasi ca ın cazul formularelor.

Rezultatul final al raportului este prezentat ın Figura 5.27.

130


Figura 5.26: Modificarea caracteristicilor unui raport Access

Figura 5.27: Raport Agenda Access

131

Capitol 6

Prezentari

Experienta de zi cu zi arata ca informatia este retinuta mult mai bine daca este prezentata vizual. Prezentarile grafice sunt utilizate pentru a combina o varietate de obiecte vizuale ın scopul realizarii unei prezentari interesante si atractive.

Pentru realizarea unei prezentari trebuie avute ın vedere scopul prezentarii si caracteristicile auditoriului. Prezentarea trebuie sa acopere o singura tema principala, sa aiba obiective clare si sa fie structurata pe sectiuni distincte.

Orice prezentare trebuie sa contina o introducere, ın cadrul careia se stabileste contactul cu auditoriul si se prezinta tema principala a prezentarii. Cuprinsul este utilizat pentru expli- carea temei ın detaliu, dezvoltand si argumentand ideile principale ale temei alese. Incheierea prezentarii trebuie sa contina rezumatul temei principale.

Principalele instrumente puse la dispozitie de aplicatiile software de prezentare sunt:

• asistentul de prezentare: ofera sprijin ın organizarea continutului prezentarii;

• formate predefinite de prezentare: contin combinatii de text cu elemente grafice (culoare de fundal, texturi, culoare text, etc.);

• animatie: include efecte speciale de sunet si video.

Crearea unei prezentari grafice compusa din diapozitive presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

• crearea diapozitivelor (paginilor prezentarii) prin introducerea si editarea textului si prin rearanjarea ordinii diapozitivelor;

• aplicarea unui design al prezentarii si modificarea acestuia daca este cazul;

• formatarea diapozitivelor individuale;

• adaugarea obiectelor ın prezentare;

• definirea animatiei elementelor din diapozitive;

• stabilirea tranzitiei ıntre diapozitive;

• crearea materialelor pentru public si a notelor pentru uzul vorbitorului;

• introducerea intervalelor de timp necesare pentru fiecare diapozitiv.

Pentru realizarea unei prezentari atractive trebuie avute ın vedere urmatoarele criterii de format:

• claritate: utilizarea caracterelor mari, vizibile cu usurinta de la distanta;

132 Cap. 6: Prezentari

132

• structura: pe fiecare pagina/diapozitiv, informatia va fi organizata astfel ıncat sa fie prezentat un subiect descris ın maxim 6 linii, cu aproximativ 6 cuvinte pe linie;

• impact emotional: se realizeaza prin utilizarea adecvata a culorilor, contrastelor, graficelor, pozelor si desenelor.

Trei dintre cele mai importante aplicatii software de prezentare sunt: Microsoft Power Point, Corel Presentation, Lotus Freelance Graphics.

In continuare vom prezenta modul de creare a unei prezentari utilizand aplicatia Power Point.

6.1 Crearea, formatarea si pregatirea prezentarilor ın Power Point

6.1.1 Introducere

Power Point este un produs informatic de birotica pentru crearea de prezentari grafice asistate de calculator. Power Point integreaza toate instrumentele si functionalitatile necesare pentru crearea de prezentari grafice profesionale: editare si prelucrare de texte, administrare idei, comentarii, adnotari, desene, grafice, organigrame, secvente audio si video. Cu ajutorul Power Point se pot crea urmatoarele tipuri de documente:

• prezentari grafice formate din diapozitive (slide-uri);

• documente pentru asistenta;

• comentarii ale prezentatorului;

• planuri ierarhizate ale prezentarii.

Diapozitivele constituie entitatile (paginile) prezentarii. Acestea pot contine elemente de text (titluri, texte, comentarii, etc.), grafice, obiecte desenate, imagini, sunete, organigrame, etc.

Comentariile prezentatorului sunt notele acestuia pe care ısi dezvolta prezentarea, ideile principale, comentarii, referinte. Aceste documente pot contine si imaginea miniaturizata a diapozitivului curent la care fac apel comentariile expuse.

Planurile se utilizeaza pentru a ierarhiza prezentarea grafica, pentru a gestiona unitar titlurile si textul principal al diapozitivelor create. Primii pasi cu instrumentele de prezentare

Fereastra generatorului de prezentari Power Point este prezentata ın Figura 6.1. Elementele ferestrei aplicatiei Power Point sunt urmatoarele:

• Bara de titlu (1): contine elementele specifice unei ferestre ale unei aplicatii Windows: pictograma meniului sistem, titlul ferestrei ce contine numele aplicatiei si numele documentului, trei butoane ce duplica coenzile din meniul sistem: Minimizare, Maximizare/Restaurare, Inchidere fereastra;

• Bara de meniuri (2): contine toate comenzile ce pot fi utilizate la un moment dat, organizate ın meniuri si submeniuri;

• Barele de unelte:

– Bara de instrumente standard : contine comenzile uzuale legate de utilizarea fisierelor si inserarea unor obiecte uzuale (tabele Word, grafice din Excel), schimbarea scalei de culori, etc.

– Bara de formatare (3): contine comenzile de formatare a textului care va nsoti prezentarea grafica precum si butonul de introducere a efectelor vizuale;

6.1 Crearea, formatarea si pregatirea prezentarilor ın Power Point 133

133

1 2 3

4

7 6

5

8 9 10

Figura 6.1: Fereastra aplicatiei Power Point

– Bara de desenare (8): - contine comenzile cu ajutorul carora se pot crea si formata obiecte grafice (linii, forme geometrice, culori, etc.);

• Bare de derulare orizontale si verticale: permit deplasarea pe orizontala sau verticala ın cadrul prezentarii;

• Spatiul de lucru: divizat ın trei panouri:

– panoul din stanga: permite vizualizarea tuturor diapozitivelor create (Diapozitive (Slides))(4) sau a schitei prezentarii (Schita (Outline)); de asemenea, acesta contine butoanele de selectare a modului de afisare a diapozitivelor create (5);

– Panoul din dreapta (6): permite alegerea crearii unei prezentari, alegerea aspectului diapozitivelor, etc., ın functie de comanda selectata din meniu;

– Diapozitivul curent (7);

• Bara de stare (9): contine informatii despre documentul curent: numarul slide-lui din numarul total de slide-uri, tipul prezentarii afisate, etc.;

• Panoul pentru ınsemnari (10): permite editarea ınsemnarilor pentru fiecare slide.

Salvarea prezentarilor create se poate realiza prin apelarea optiunii Salvare (Save) sau Salvare ca (Save As) din meniul Fisier (File). In urma apelarii acestei comenzi pentru fisiere noi se va deschide fereastra Salvare Ca (Save As), ce permite introducerea numelui prezentarii, locatiei de salvare, alegerea versiunii sau tipului de fisier sub care va fi salvata prezentarea. Pentru fisierele existente, pentru care se doreste doar actualizarea continutului fisierului, se apeleaza comanda Salvare (Save).

Tipul implicit de fisier are extensia ppt. Fisierul poate fi salvat ca:

• pagina web ıntr-un singur fisier (Single file web page): va fi salvat sub extensia mht sau mhtml, ıntr-un singur fisier;

• pagina web (web page): salveaza fisierele ca pagini cu extensia htm sau html ;


134

• Power Point 95 : fisierul va putea fi deschis doar pe calculatoarele ce ruleaza Power Point 95;

• Power Point 97-2003 & 95 : orice versiune a aplicatiei va putea rula aceasta prezentare;

• Sablon forma (Design template): va fi salvat ca sablon, extensia fiind pot ;

• Expunere Power Point (Power Point Show): pentru rularea prezentarii nu este necesar ca respectivul calculator sa aiba instalat Power Point; extensia va fi pps;

• alte extensii: imagine jpg, gif, png, etc.

La ınchiderea aplicatiei, daca modificarile efectuate nu au fost salvate, aplicatia va deschide o ferestra de dialog prin care ıntreaba utilizatorul daca doreste salvarea acestora.

Modificarea afisarii barei de instrumente

Power Point contine mai multe bare de instrumente, ınsa implicit sunt afisate doar 3: bara de instrumente standard, bara de formatare si bara de desenare. Barele de instrumente sunt adaptabile, iar butoanele vizibile pot fi modificate ın functie de necesitati. Pentru a adauga o noua bara de instrumente, se efctueaza un click dreapta ın zona barelor de instrumente si se selecteaza bara de instrumente dorita. Pentru a adauga noi butoane pe o bara de instrumente afisata, se efectueaza un click stanga pe sageata de la capatul barei respective, se alege optiunea de Adaugare/Stergere butoane (Add/Remove Buttons) si se selecteaza butoanele dorite. Moduri de vizualizare a unei prezentari

Vizualizarea prezentarilor ın Power Point se poate realiza ın mai multe moduri. Modul de

vizualizare implicit este Vizualizare normala (Normal View). In acest mod de vizualizare sunt vizibile toate elementele spatiului de lucru. In panoul pentru schita (outline) se poate vedea structura documentului si capitolele importante din prezentare precum si detaliile aferente. In panoul pentru diapozitive (Slides) se pot vedea toate diapozitivele create pana la momentul curent. Prin selectarea unui diapozitiv acesta va fi afisat ın zona centrala a spatiului de lucru, dand posibilitatea utilizatorului sa modifice continutul respectivului diapozitiv: adaugare imagini, text, efecte sonore, etc. De asemenea, ın acest panou se poate modifica ordinea diapozitivelor, prin operatia de tragere cu mouse-ul a unui diapozitiv selectat ın pozitia dorita. Panoul pentru ınsemnari, aflat sub diapozitiv, permite introducerea notelor sau informatiilor dorite a fi prezentate auditoriului.

Pentru a trece la un alt mod de vizualizare se poate apasa unul dintre cele 3 butoane de selectare a modului de afisare. Modul de vizualizare Vizualizare sortare diapozitive (Slide Sorter View) afiseaza pe ecran toate diapozitivele din prezentare ın acelasi timp, la dimensiuni reduse. Acest mod de vizualizare permite deplasarea rapida de la un diapozitiv la altul, mutarea, adaugarea si stergerea diapozitivelor, adaugarea efectelor speciale. De asemenea, bara de formatare se modifica, aparand butoane de tipul tranzitii ıntre slide-uri, efecte de animatie.

Modul de vizualizare Expunere diapozitive ıncepand cu diapozitivul curent (Slide Show from current slide) permite vizualizarea pe tot ecranul, ın orice moment de pe parcursul crearii prezentarii, a prezentarii ın forma finala, pornind de la diapozitivul curent. Pentru a reveni la vizualizarea precedenta, se apasa tasta Esc.

In Power Point se pot vizualiza si ınsemnarile asupra prezentarii. Pentru aceasta, se alege optiunea Pagini de note (Notes Page) din meniul Vizualizare (View). Acest tip de vizualizare este folositor pentru imprimarea notitelor pentru a le putea utiliza ın timpul prezentarii, pentru a introduce comentarii proprii ın timpul editarii prezentarii, etc. 6.1.2 Operatii de baza

Crearea unei prezentari


135

Crearea unei noi prezentari se poate realiza prin apelarea optiunii Nou (New) din meniul Fisier (File). In urma apelarii acestei comenzi, panoul de activitati afiseaza optiunile existente pentru crearea unei noi prezentari:

• prezentare noua (blank presentation): se ıncepe cu diapozitive cu un aspect minim si fara culori aplicate;

• noua din prezentare existenta (New from existing presentation): prezentarea noua se creeaza pe baza uneia deja scrise si desenate. Aceasta comanda creeaza o copie a prezentarii existente pe care se fac modificarile de forma si continut dorite pentru prezentarea noua;

• din sablon forma (From Design Template): prezentarea se creeaza pe baza unui sablon ce are deja un concept de forma, font-uri si o schema de culori. Se pot utiliza atat sabloane oferite de Power Point, cat si sabloane create de utilizator;

• din expert continut (From AutoContent Wizard): se utilizeaza un expert pentru a aplica un sablon forma care include sugestii pentru textul diapozitivelor si se introduce textul dorit;

• sabloane pe site-ul meu web (Templates on my web site): se creeaza o prezentare cu ajutorul unui sablon amplasat pe un site web;

• sabloane la Office online (Templates on Office online): se poate alege dintre sabloanele Power Point suplimentare din Microsoft Office Template Gallery. Acestea sunt aranjate ın functie de tipul de prezentare.

Pentru a crea o prezentare noua, se poate alege optiunea Din expert continut (From AutoContent Wizard), din panoul de activitati afisat ın partea dreapta a ecranului. Aceasta aplicatie ındruma utilizatorul ın parcurgerea unor etae prin ıntrebari aditionale. In cadrul fiecarei etape se efectueaza click pe butonul Urmatorul (Next) pentru a trece la etapa urmatoare. Etapele oferite de aplicatie sunt urmatoarele:

1. alegerea tipului prezentarii din lista afisata;

2. introducerea titlului prezentarii si inserarea unei note de subsol;

3. apasarea butonului Terminare (Finish) pentru ınchiderea aplicatiei expert.

Crearea unei prezentari personalizate presupune alegerea din panoul de activitati a butonului radio Prezentare noua (Blank Presentation). Pe ecran va fi afisat primul diapozitiv al prezentarii. Urmatorul pas consta ın alegerea din caseta Aspect diapozitiv (Slide Layout), afisata ın partea dreapta a ecranului, a unui format de definire pentru primul diapozitiv. Dupa alegerea formatului dorit, ın diapozitivul nou inserat se editeaza textul - ın casetele de text afisate, imaginile - inserate din Galeria de miniaturi (Clip Organizer) sau din alte aplicatii, graficele, capturile de ecran, etc. De obicei, primul diapozitiv se alege cu structura pentru titlu (Title Slide), ce permite introducerea unui titlu si a unui subtitlu pentru prezentare. Pentru adaugarea unui diapozitiv dupa cel curent, se selecteaza optiunea Diapozitiv nou (New Slide) din meniul Inserare (Insert) sau se utilizeaza combinatia de taste <Ctrl>+M.

Daca nu se alege un aspect predefinit, atunci utilizatorul poate introduce elementele de text, imagine, grafica din diapozitiv prin utilizarea optiunilor aflate pe bara de desenare (Figura 6.2).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Figura 6.2: Bara de desenare ın Power Point

Bara de desenare (Figura 6.2) contine urmatoarele elemente:


136

1. forme automate;

2. figuri geometrice: linii, sageti, dreptunghiuri, cercuri/ovale;

3. caseta pentru text ;

4. obiect WordArt ;

5. organigrama;

6. obiect imagine de tip Miniatura (ClipArt);

7. obiect imagine din fisier grafic;

8. formatare culori : fundal, linii contur, font;

9. formatare linii : grosime, stil, sageti;

10. efecte: umbre, stil 3-D.

In etapele de ınceput ale unei prezentari, utilizatorul poate lucra ın modul Schita (Outline). Pentru modificarea continutului si adaptarea lui la cerintele utilizatorului, se editeaza textul ın acelasi mod ca si ıntr-un editor de text. Daca se pozitioneaza punctul de insertie la sfarsitul titlului unui diapozitiv si se apasa tasta <Enter>, se va insera un diapozitiv nou.

Pentru a avea o viziune mai completa asupra diapozitivului se poate lucra ın modul Vizualizare normala (Normal View). Majoritatea diapozitivelor includ doua casete de text, una pentru titlu si una pentru textul de baza. Aceste optiuni pot fi modificate prin alegerea unui alt aspect al diapozitivului, dintre cele disponibile din caseta Aspect diapozitiv (Slide Layout).

6.1.3 Formatare

Formatare text

Pentru a defini un format unitar pentru ıntreaga prezentare, se poate defini un diapozitiv

principal (master). Pentru a vizualiza diapozitivul Master, se alege optiunea ... (Master → Master Slide) din meniul Vizualizare (View). In acest moment este afisat un diapozitiv ın spatiul de lucru, unde pot fi definite:

• formatul titlului pentru diapozitive;

• formatul textului ce va apare ın diapozitive, pentru diferite niveluri de indentare;

• formatul subsolului diapozitivului, ce poate contine data, numele autorului, numarul diapozitivului, etc.

Formatarile aplicate ın diapozitivul principal vor fi aplicate si ın toate celelalte diapozitive ale

prezentarii. Aspectul textului poate fi modificat cu ajutorul casetei de dialog Font (Figura 6.3) sau

a butoanelor de pe bara de instrumente de formatare. Caseta de dialog Font este afisata dupa alegerea optiunii Font din meniul Format.

In caseta de dialog Font se poate alege tipul fontului (Arial, Times New Roman, etc.), stilul de afisare (obisnuit, caractere aldine, cursive, etc.), dimensiunea fontului, culoarea precum si efectele ce se pot aplica.

In diapozitive se pot introduce si liste marcate sau numerotate. Pentru a realiza aceasta operatie, se urmeaza aceeasi pasi ca si ın Word: din meniul Format se alege optiunea Marcatori si numerotare (Bullets and Numbering). In caseta de dialog afisata se alege tipul de lista dorita si se apasa butonul OK.


137

Figura 6.3: Caseta de dialog Font din aplicatia Power Point

In Power Point se pot crea pana la 5 niveluri de articole cu marcaje, dar nu este recomandata utilizarea a mai mult de doua niveluri, deoarece diapozitivele pot avea un aspect aglomerat, fiind greu de urmarit.

Alinierea textului se refera la modul ın care sunt aliniate randurile sau textul selectat fata de marginile laterale, respectiv fata de randurile anterioare sau urmatoare. In momentul editarii textului, acesta este ın mod automat aliniat la stanga. Pentru modificarea alinierii textului se pot alege butoanele de aliniere de pe bara de instrumente de formatare sau se poate alege optiunea Aliniere (Alignment) din meniul Format. Spatierea ıntre liniile de text se poate modifica prin alegerea Interlinie (Line Spacing) din meniul Format. In caseta de dialog afisata se poate alege:

• se poate alege unitatea de masura: linii (lines) sau puncte (points);

• se poate modifica valoarea distantei ıntre linii Spatiere (Line Spacing) sau ıntre paragrafe Inainte/Dupa paragraf (Before/After Paragraph).

Modificarea casetelor de text

Casetele de text din cadrul unui diapozitiv pot fi selectate prin intermediul mouse-ului, prin

efectuarea unui click pe una dintre marginile casetei. O data selectata caseta de text, aceasta poate fi redimensionata sau mutata ın cadrul diapozitivului cu ajutorul mouse-ului. Formatarea casetei de text se poate realiza prin alegerea optiunilor dorite din caseta de dialog Formatare caseta de text (Format Text Box) (Figura 6.4), afisata ın urma selectarii optiunii Caseta de text (Text Box) din meniul Format sau Formatare Caseta de Text (Format Text Box) din meniul contextual afisat ın urma efectuarii unui click dreapta pe marginea casetei de text selectata ın prealabil.

Caseta de dialog afisata (Figura 6.4) ofera urmatoarele optiuni:

1. stabilirea culorilor si tipurilor de linii utilizate pentru caseta de text;

2. stabilirea dimensiunii exacte a casetei de text;

3. stabilirea pozitiei casetei de text pe suprafata diapozitivului;

4. optiuni pentru web;

5. pozitionarea textului ın cadrul casetei de text: sus, centrat vertical, jos, etc.

6. spatiul ıntre marginile casetei de text si textul propriu-zis din cadrul casetei;

138


1 2 3 4

5

6

7 8 9

Figura 6.4: Formatare Caseta Text ın Power Point

7. ıncadrarea textului pe linii;

8. redimensionarea automata a casetei de text ın functie de marimea textului;

9. rotirea textului cu 90◦ . Formatarea unui diapozitiv

Modificarea formatului diapozitivului se poate face fie prin selectarea unui alt tip de aspect de diapozitiv din caseta din partea dreapa a ecranului, fie prin utilizarea optiunii Aspect diapozitiv (Slide Layout) din meniul Format. Diapozitivului creat i se poate atasa un format particular de afisare, ce consta dintr-un model bazat pe un anumit design grafic ce se aplica atat fundalului cat si elementelor diapozitivului. Pentru a realiza aceasta operatie, se alege optiunea Slide Design din meniul Format.

Culoarea de fundal poate fi schimbata prin comanda Format → Fundal (Background), sau din meniul contextual afisat ın urma efectuarii unui click dreapta pe suprafata diapozitivului, optiunea Fundal (Background), alegand o culoare pentru fundalul diapozitivului curent (Se aplica (Apply)) sau pentru toate diapozitivele (Aplica pentru toate (Apply for all)).

6.2 Realizarea de operatii de baza cu grafice si diagrame

Pentru a realiza prezentari cat mai atractive, este recomandata introducerea de obiecte grafice ın cadrul prezentarii. Se pot introduce imagini create cu ajutorul altor aplicatii, diagrame organizationale sau de tip Excel, obiecte de tip WordArt, fisiere audio/video, etc,

6.2 Realizarea de operatii de baza cu grafice si diagrame 139

139

→

6.2.1 Grafice si diagrame

Adaugarea si modificarea de obiecte grafice

Adaugarea obiectelor grafice se poate realiza fie prin intermediul barei de desenare (Figura 6.2), fie prin intermediul meniului Inserare (Insert).

Adaugarea unui obiect grafic prin intermediul optiunilor din bara de desenare se realizeaza astfel:

• se selecteaza tipul obiectului ce urmeaza a fi desenat (linie, sageata, dreptunghi/patrat, oval/cerc, forma automata, etc.);

• pe suprafata diapozitivului se efectueaza un click si mentinand butonul stanga al mouse-ului apasat, se trage ın directia dorita, apoi se elibereaza butonul mouse-ului;

• pentru desenarea unei linii frante: se apasa pe butonul stanga la fiecare punct ın care se doreste modificara directiei liniei, iar pentru finalizare se apasa butonul dreapta al mouse- ului;

• pentru desenarea unui patrat/cerc: se selecteaza forma dreptunghi/oval si se mentine tasta <Shift> apasata ın timpul operatiei de tragere cu mouse-ul;

Dupa desenarea unui obiect grafic, acesta poate fi mutat, redimensionat, rotit astfel:

• se selecteaza obiectul grafic respectiv prin efectuarea unui click stanga asupra obiectului;

• pentru mutarea obiectului: se pozitioneaza mouse-ul ın interiorul obiectului, cursorul luand

forma←1'

; mentinand butonul stanga al mouse-ului apasat, se muta obiectul ın noua pozitie;

• pentru redimensionarea obiectului: se pozitioneaza mouse-ul pe marginea obiectului, cursorul luand una din formele: ↔, !, րւ, տց; mentinand butonul stanga al mouse-ului apasat, se redimensioneaza obiectul;

• pentru rotirea obiectului: se pozitioneaza mouse-ul ın dreptul cercului verde aflat pe marginea obiectului, cursorul luand forma 0; mentinand butonul stanga al mouse-ului apasat, se roteste obiectul ın directia dorita; pentru o rotire mai exacta, se poate alege optiunea Ro- tate or Flip din meniul Desenare (Draw) al barei de desenare.

Formatarea unui obiect grafic se realizeaza ın aceeasi maniera ca si pentru casete de text. Din caseta de dialog afisata se pot alege diferite optiuni de formatare, legate de culoarea conturului, fundal, pozitie, dimensiune, etc. Aceste optiuni pot fi alese si utilizand butoanele de pe bara cu instrumente pentru desenare.

Diagrame

Diapozitivele Power Point pot contine si alte elemente grafice, cum ar fi diagramele: organizationale

sau tip Excel. Pentru a insera o diagrama organizationala, se pot urma pasii:

1. se apasa butonul corespunzator de pe bara de desenare (Figura 6.2, (5)), sau se alege din

meniul Inserare (Insert) optiunea → Nomograma (Diagram);

2. se alege tipul de diagrama dorit din caseta Galerie Diagrama (Diagram Gallery);

3. se apasa butonul OK.

Diagramele organizationale pot fi de mai multe tipuri (Figura 6.5), ın functie de domeniul de utilizare:

• pentru afisarea relatiilor ierarhice (Nomograma);


140

Figura 6.5: Galerie organigrame Power Point

• pentru afisarea de procese cu un ciclu continuu (Nomograma ciclica);

• pentru afisarea relatiilor cu un element central (Nomograma radiala);

• de tip piramida (Nomograma piramidala);

• de tip Venn: pentru a arata ariile de intersectie ıntre suprafete (Nomograma Venn);

• de tip Obiectiv: pentru afisarea pasilor catre un obiectiv (Nomograma tinta).

Efectul selectarii unui tip de diagrama este prezentat ın Figura 6.6, unde urmeaza a fi introdus textul. In acelasi timp este afisata bara de instrumente pentru organigrama. Exemplul din Figura 6.7 ilustreaza cuprinsul acestui capitol.

Figura 6.6: Organigrama ierarhica ın Power Point

Elementele ierarhizate sunt prezentate sub forma de casete de text ce contin numele casetei. Formatarea textului se realizeaza prin selectarea acestuia si aplicarea formatelor dorite din caseta Formatare text (meniul Format, optiunea Font). Pentru adaugarea unor noi elemente ın organigrama se utilizeaza butoanele din bara de instrumente pentru organigrama (Inserare forma). Butoanele de ierarhizare aferente organigramei au urmatoarea semnificatie:

6.2 Realizarea de operatii de baza cu grafice si diagrame 141

141

Figura 6.7: Exemplu de organigrama ierarhica ın Power Point

• subordonat (subordinate): creeaza un element grafic inferior ca nivel de subordonare;

• coechipier (coworker): creeaza un element de acelasi rang, la stanga sau la dreapta elemen- tului selectat;

• asistent (assistant): creeaza elemente ierarhic inferioare ca nivel de subordonare fata de elementul selectat.

Submeniul Aspect (Layout) ofera utilizatorului instrumentele necesare crearii diferitelor modalitati de aranjare a casetelor ın cadrul diagramei.

Submeniul Selectare (Select) permite selectarea tuturor elemente de pe un nivel, de pe o ramura, a tuturor liniilor de conectare, etc, astfel ıncat sa se poata aplica formatari unitare acestor elemente.

Butonul de Autoformatare de pe bara de instrumente permite deschiderea casetei de dialog Galerie stil organigrama (Organizational Chart Style Gallery), de unde se pot selecta diferite stiluri de diagrame.

Diagramele de tip Excel se pot insera ın cadrul unui diapozitiv astfel:

• se alege optiunea Diagrama (Chart) din meniul Inserare (Insert);

• va apare o diagrama si un tabel de date tip Excel asociat (Figura 6.8);

• datele sursa si tipul diagramei pot fi modificate de catre utilizator prin alegerea optiunilor corespunzatoare din meniul contextual asociat diagramei.

Fiecare obiect dintr-o diagrama poate fi formatat prin parcurgerea unor pasi similari celor din Excel:

• se selecteaza respectivul obiect din interiorul diagramei;

• se efectueaza click dreapta cu mouse-ul si se selecteaza optiunea Formatare (Format) din meniul contextual;

• se selecteaza optiunile dorite din caseta afisata.

Imagini si alte obiecte

In cadrul diapozitivelor se pot insera obiecte grafice realizate ın alte aplicatii sau miniaturi, utilizand butoanele de pe bara de desenare sau optiunea Imagine (Picture) din meniul Inserare (Insert). Dupa adaugarea acestora, acestea se pot formata ın acelasi mod ca si obiectele desenate.

De asemenea, pot fi adaugate tabele, fisiere video sau audio, obiecte create ın alte aplicatii, prin alegerea optiunilor corespunzatoare din meniul Inserare (Insert).


142

Diagrama

Tabel de date asociat

Figura 6.8: Diagrama de tip Excel ın Power Point 6.3 Finalizarea si publicarea prezentarii

6.3.1 Efecte de slide-show

Crearea prezentarii pe diapozitive pe calculator ofera posibilitatea adaugarii de efecte speciale si animatie. Pentru adaugarea de efecte sonore va trebui ca ın calculator sa fie instalata o placa de sunet.

Adaugarea de efecte vizuale

Pentru a putea adauga ın prezentare efecte de animatie se utilizeaza comenzile din meniul Slide Show.

Pentru a putea aplica efecte de animatie pentru un obiect de pe diapozitiv trebuie urmati pasii:

1. se selecteaza obiectul respectiv;

2. se selecteaza optiunea Animatie particularizata (Custom Animation) din meniul Ex- punere diapozitive (Slide Show); se va afisa panoul de activitati Animatie particularizata (Custom Animation) (Figura 6.9);

3. se efectueaza un click pe butonul Adaugare efect (Add Effect) si se alege una dintre animatii; ın acest moment devine vizibil panoul Modificare efect (Modify ...) ce are urmatoarele optiuni:

• Pornire (Start): se alege momentul de ıncepere a animatiei; • Viteza (Speed): viteza de desfasurare;

• Proprietati (Property): aplicabila la anumite tipuri de animatie;

4. daca este selectata optiunea Examinare automata (Autopreview), atunci se va putea vizualiza imediat pe diapozitiv efectual adaugat;

5. pentru a vizualiza toate efectele adaugate, se apasa butonul Redare (Play).

Dupa adaugarea efectelor de animatie, pe diapozitiv apar numere ın dreptul obiectelor pentru care au fost definite acestea. Aceste numere reprezinta ordinea ın care animatiile vor fi redate. Ele pot fi modificate prin intermediul butonului Reordonare (ReOrder) si a sagetilor corespunzatoare.

Se pot modifica optiunile asociate unei tranzitii prin alegerea optiunii Optiuni efect (Effect Options) din meniul aferent fiecarui efect adaugat (Figura 6.10).

6.3 Finalizarea si publicarea prezentarii 143

143

Figura 6.9: Definirea animatiilor pentru un obiect ın Power Point

Adaugarea efectelor de tranzitie ıntre diapozitive

Pentru a adauga tranzitii ıntre diapozitive trebuie sa vizualizam prezentarea ın mod Vizualizare sortare diapozitive (Slide Sorter View). Pentru a realiza acest lucru, putem apasa pe butonul de selectare a modului de afisare (Figura 6.1, (5)) sau se alege aceasta optiune din meniul Vizualizare (View) (Figura 6.11).

Pentru a adauga tranzitii ıntre doua diapozitive succesive, trebuie efectuati urmatorii pasi:

1. se alege modul de vizualizare Vizualizare sortare diapozitive (Slide Sorter View);

2. se selecteaza diapozitivul asupra caruia se doreste aplicarea efectului de tranzitie (implicit este selectat diapozitivul curent) si se selecteaza optiunea Tranzitie diapozitiv (Slide Transition) din meniul Expunere diapozitive (Slide Show);

3. ın panoul de activitati aparut, se selecteaza tipul translatiei;

4. se alege viteza cu care se va aplica efectul de tranzitie ales si eventual se poate adauga sunet;

5. se alege modalitatea de aplicare a tranzitiei: ın urma unui click de mouse sau automat dupa o perioada stabilita de timp;

6. daca se doreste aplicarea aceluiasi efect de tranzitie tuturor diapozitivelor, se poate apasa butonul Se aplica la toate diapozitivele (Apply to all slides).

Este recomandat ca viteza efectului de tranzitie sa fie ıncet (slow), iar aplicarea sa se realizeze ın urma unui click al mouse-ului, pentru a putea controla bine prezentarea si a nu obosi auditoriul.

6.3.2 Vizionarea unui slide-show

Dupa realizarea prezentarii, sau chiar ın timpul procesului de creare, vizualizarea diapozitivelor pe ecran se poate realiza prin urmatoarele metode:


144

Figura 6.10: Optiuni efect animatie Rotire (Spin)

• prin alegerea optiunii Vizualizare expunere (View Show) din meniul Expunere diapozitive (Slide Show) sau din meniul Vizualizare (View), sau apasarea tastei functionale F5: se va vizualiza ıntreaga prezentare, pornind de la primul diapozitiv;

• prin apasarea butonului Expunere diapozitive ıncepand cu diapozitivul curent (Slide Show from Current Slide) sau apasarea combinatiei de taste <Shift>+F5: se va vizualiza prezentarea pornind de la diapozitivul curent;

Un diapozitiv poate fi ascuns ın prezentare prin selectarea sa ın panoul de diapozitive (Diapoz-

itive (Slides)) si alegerea optiunii Ascundere Diapozitiv (Hide slide) din meniul contextual asociat.

In timpul vizualizarii prezentarii, ın partea stanga jos a ecranului apar butoane de navigare ın prezentare ce permit:

• revenirea la diapozitivul precedent;

• marcarea anumitor elemente pe diapozitiv cu ajutorul unui creion; aceste modificari pot fi salvate la sfarsitul prezentarii;

• meniul asociat prezentarii: permite saltul la un anumit diapozitiv, terminarea prezentarii pe ecran, etc.;

• trecerea la diapozitivul urmator.

6.3.3 Tiparirea unei prezentari

Definirea parametrilor paginii/diapozitivului

In momentul crearii unei prezentari parametrii paginii sunt preluati automat din modelul ales pentru prezentare. Acesti parametri pot fi modificati ın orice moment ın timpul realizarii

145

6.3 Finalizarea si publicarea prezentarii 145

2

3

4

5 1

6

Figura 6.11: Adaugarea tranzitiilor ıntre diapozitive

prezentarii prin apelarea optiunii Initializare pagina (Page Setup) din meniul Fisier (File) (Figura 6.12).

Optiunea Diapozitive dimensionate pentru (Slides Sized For) permite stabilirea tipului de prezentare pentru care se dimensioneaza diapozitivele. In mod implicit, diapozitivele sunt dimensionate pentru prezentarea pe ecran. Sunt disponibile si alte tipuri de prezentari, cum ar fi: prezentare cu diapozitive de 35mm, prezentare tip Banner, prezentare tip A4, etc.

Pentru fiecare tip de prezentare sunt afisate ın sectiunile Latime (Width) si Inaltime (Height) dimensiunile implicite. Acestea pot fi modificate prin actionarea sagetilor de incrementare/decrementare sau prin introducerea de la tastatura a noilor dimensiuni.

Caseta Numerotare diapozitive ıncepand cu (Number Slides From) ofera posibilitatea stabilirii numarului de la care sa ınceapa numerotarea diapozitivelor. Implicit aceasta este 1, dar poate fi modificata.

Figura 6.12: Fereastra Initializare pagina ın Power Point

146


Orientarea diapozitivelor se poate schimba ın sectiunea Orientare (Orientation), optiunea Diapozitive (Slides). Se poate alege tipul Portret (Portrait) sau Vedere (Landscape). Im- plicit diapozitivele sunt orientate pe orizontala (vedere). Orientarea ınsemnarilor, schitei prezentarii se poate schimba din sectiunea Note, diapozitive imprimate & schite (Notes, Handouts and Outline). Acestea pot fi asezate ın orientare pe verticala (Portret (Portrait)) sau orizontala (Vedere (Landscape)).

Toate modificarile efectuate asupra parametrilor paginii devin valabile dupa apasarea butonului OK.

Optiunea Trimitere catre (Send To) din meniul Fisier (File) ofera cateva metode de transmitere electronica a prezentarilor:

• Destinatar corespondenta (pentru revizuire) (Mail Recipient): la trimiterea unui mesaj la un destinatar de mesaje e-mail, Power Point va atasa un antet de e-mail la prezentare;

• Destinatar corespondenta (ca atasare) (Mail Recipient (As Attachment)): Power Point va deschide un formular de mesaj e-mail nou corespunzator aplicatiei de posta electronica instalata pe calculator iar prezentarea curenta va putea fi atasata la mesaj;

• Microsoft Office Word : permite salvarea si vizualizarea prezentarii ca document Word; ın caseta de dialog afisata se poate alege aspectul paginii ın Word. Slide-urile pot fi incluse ın documentul Word fie prin operatia de lipire (paste), fie prin operatia de lipire cu legatura (paste link), prin care orice modificare adusa prezentarii Power Point va fi reflectata si ın documentul Word.

Tiparirea

Pentru tiparirea prezentarii trebuie parcursi urmatorii pasi:

1. se selecteaza optiunea Imprimare (Print) din meniul Fisier (File); se va deschide caseta de dialog Imprimare (Print);

2. ın regiunea Zona de imprimat (Print Range) se selecteaza diapozitivele ce urmeaza a fi tiparite;

3. din lista derulanta De imprimat (Print what) se selecteaza daca se tiparesc diapozitive, rezumate, pagini de note (ınsemnari) sau schita prezentarii;

4. se stabilesc optiunile de tiparire;

5. se efectueaza click pe OK.

147

Capitol 7

Informatie si comunicare

7.1 Utilizarea Internet si a operatiunilor de cautare

7.1.1 Navigare web

Existenta Internet-ului a schimbat radical modul de comunicare ıntre oameni, atat ın domeniul afacerilor cat si ın cel privat. Dupa cum s-a prezentat si ın primul capitol, Internet-ul reprezinta o imensa retea de calculatoare, intreconectate.

Ministerul Apararii S.U.A. a construit ın 1963prima retea, denumita ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network), destinata deservirii, pe de o parte, a oamenilor de stiinta pentru un schimb rapid de informatii la o distanta foarte mare, iar pe de o alta parte, la asigurarea unei structuri solide de comunicare. In anii ’70, ’80 s-au dezvoltat si alte retele, ca de exemplu USENET (User’s Network), BITNET (Because It’s Time Network), NSFNET (National Science Foundation Network), NREN (National Research and Education Network). Aceste retele au fost interconectate ulterior, prin intermediul dispozitivelor de tip gateway.

WWW (World Wide Web) este un sistem informational multimedia ın Internet, care permite accesul la fisiere, imagini video, documente, etc. WWW poate fi definit ca o colectie de pagini cu informatii, conectate ıntre ele. Aceste pagini, denumite pagini web, pot contine text, imagini, sunete, filme, animatie, etc. De asemenea, orice pagina poate contine legaturi (links) la una sau mai multe pagini.

Primii pasi cu Internetul

Pentru accesarea unei pagini web este necesara cunoaterea adresei acesteia (URL). O adresa

web, de exemplu http://www.edu.ro/indexx.html este compusa din:

• http - tipul de protocol utilizat (Hyper Text Transfer Protocol);

• www - numele calculatorului, poate fi orice nume (alte exemple: subiecte2009, admitere, bacalaureat, etc.);

• edu - numele domeniului;

• ro - domeniul de nivel ınalt;

• indexx.html - document de pe calculatorul respectiv din Internet.

Pentru navigarea web se poate utiliza una dintre aplicatiile destinate, numite browsere, cum ar fi Internet Explorer (Microsoft), Mozilla Firefox (Mozilla), etc.

Pentru a lansa Internet Explorer, se poate executa dublu-click pe pictograma corespunzatoare de pe desktop, sau se poate accesa prin intermediul meniului Start.

Fereastra de navigare din Internet Explorer (Figura 7.1) contine:

148 Cap. 7: Informat ie si comunicare

148

3

1 2

4

Figura 7.1: Fereastra Internet Explorer

• bara de meniuri;

• bara de instrumente: pot fi executate comenzile cele mai importante;

• bara de adrese;

• bara de stare.

Selectand meniul View, optiunea Toolbars pot fi afisate sau ascunse pana la 3 bare de instrumente:

• bara de instrumente Standard : aici se gasesc cele mai importante comenzi;

• bara Address: aici pot fi introduse adresele cunoscute ale paginilor web (URL-uri) si pot fi lansate direct, prin apasarea tastei Enter;

• lista Links: ın aceasta bara sunt introduse ınregistrarile din directorul Links pentru un acces mai rapid la legaturi;

• Media: acest buton permite accesul la bara Media, prin intermediul careia se poate utiliza aplicatia Media Player, integrata ın Internet Explorer.

Pentru a deschide o pagina web trebuie sa fie introdusa adresa acesteia ın bara de adrese, actiune urmata de apasarea tastei Enter.

Bara de instrumente standard a oricarui browser contine cateva butoane importante:

1. butonul Back (Inapoi) - permite ıncarcarea paginii vizitate anterior, daca exista; altfel, acest buton este inactiv;

2. butonul Forward (Inainte) - permite ıncarcarea urmatoarei pagini vizitate; acest buton devine activ dupa ca a fost actionat cel putin o data butonul Back (Inapoi);

3. butonul Refresh (Reıncarca) - permite reıncarcarea/reactualizarea paginii curente;

4. butonul Stop - permite oprirea ıncarcaarii paginii curente;

5. butonul HomePage (Pagina de start) - permite revenirea la pagina de start definita a browser- ului.

7.1 Utilizarea Internet si a operatiunilor de cautare 149

149

O data cu accesarea aplicatiei, aceasta va afisa o pagina web predefinta. Pagina de start ın Internet Explorer poate fi modificata prin selectarea meniului Tools, optiunea Internet Options, tab-ul General (Figura 7.2).

Figura 7.2: Optiuni Internet Explorer

In sectiunea Home Page se poate modifica pagina de start a browser-ului, fie prin introducerea directa a unei adrese, fie prin apasarea unuia dintre butoanele:

• Use current : utilizeaza pagina curent deschisa ın fereastra Internet Explorer ca pagina de start;

• Use default : utilizeaza pagina www.msn.com ca pagina de start;

• Use blank : nu va fi afisata nici o pagina web la deschiderea aplicatiei, ın bara de adrese aparand about:blank.

Daca operatia de ıncarcare a unei pagini dureaza prea mult, sau conexiunea la Internet este prea ınceata, se poate dezactiva optiunea de ıncarcare a imaginilor pe o pagina web. Pentru a dezactiva aceasta optiune, ın fereastra de optiuni Internet, se acceseaza tab-ul Advanced, iar ın sectiunea Multimedia se deselecteaza optiunea Show Pictures (ıncarca imagini).

Salvarea paginilor web

O pagina web afisata poate fi salvata pentru o vizualizare ulteriora prin intermediul optiunii Save/Save As din meniul File. Exista diferite formate de fisiere sub care poate fi salvata o pagina web:

• webpage, complete (pagina web completa): se va salva atat pagina cat si elementele grafice (imagini, fundal, etc.); elementele suplimentare vor fi salvate ıntr-un director cu acelasi nume ca al paginii;

• web archive, single file (arhiva web ıntr-un singur fisier): continutul paginii web va fi salvat sub forma unei arhive, fisier cu extensia mht ;


150

• webpage, html only (pagina web): pagina web va fi salvata ıntr-un fisier cu extensia htm sau html ; nu vor fi salvate elementele suplimentare (imagini);

• text file (fisier text): pagina web va fi salvata ca un fisier text, cu extensia txt ; nu vor fi salvate formatari, hiperlegaturi, etc.

In cazul ın care o pagina web contine cadre, imagini sau un fundal deosebit, acestea pot fi salvate. Pentru a realiza aceasta operatie, se executa click dreapta pe obiectul ce urmeaza a fi salvat si se selecteaza optiunea:

• Save background as ... (salveaza fundal ca ...): pentru salvarea fundalului unei pagini web (Figura 7.3 (a));

• Save picture as ... (salveaza imagine ca ...): pentru salvarea unei imagini de pe o pagina web (Figura 7.3 (b));

(a) (b)

Figura 7.3: Salvarea imaginilor ıntr-o pagina web

Semne de carte

Pentru salvarea paginilor web dorite, browser-ul pune la dispozitia utilizatorului optiunea de

creare a unor semne de carte (bookmarks). Prin intermediul acestora, la o viitoare sesiune Internet, paginile marcate pot fi accesate ın mod direct, fara a mai fi necesara tastarea adresei ın bara de adrese. Aceste semne de carte sunt numite Favorites ın Internet Explorer si Bookmarks ın Mozilla Firefox. Semnele de carte sunt retinute ıntr-o lista, un fisier denumit bookmark.htm, pana ın momentul ın care utilizatorul decide stergerea acestora.

Pentru a adauga un semn de carte, trebuie parcursi urmatorii pasi:

1. se lanseaza pagina web ce urmeaza a fi salvata ca preferata, de exemplu: http://subiecte2009.edu.ro/teze cu subiect unic/ ;

2. ın functie de browser-ul utilizat:

• ın Internet Explorer: se selecteaza meniul Favorites, optiunea Add to Favorites;

• ın Mozilla Firefox: se selecteaza meniul Bookmarks, optiunea Bookmark this page;

3. se introduce numele dorit pentru pagina web;

4. se apasa butonul Add/Done.


151

Pentru a ıncarca mai tarziu pagina salvata ca preferata, se acceseaza meniul Favorites/Bookmarks si se executa click pe numele paginii dorite.

Pentru a sterge un semn de carte, se alege semnul de carte dorit din meniul Favorites/Bookmarks, se executa click dreapta pe acesta si se alege optiunea Delete.

Pentru a administra usor semnele de carte, browser-ul ofera posibilitatea editarii fiecarui semn de carte ın parte. Astfel, ın Internet Explorer, se alege optiunea Organize Favorites ın meniul Favorites. In fereastra de dialog aparuta, se selecteaza un semn de carte si se efectueaza click dreapta, alegand optiunea Properties din meniul contextual. In noua fereastra aparuta, pot fi modificate, respectiv editate, denumirea ın tab-ul General, iar URL-ul (adresa) ın tab-ul Web document (Figura 7.4).

Figura 7.4: Modificarea unui semn de carte ın Internet Explorer

Asemeni structurii de directoare din Windows, si ın Internet Explorer semnele de carte pot fi stocate atat grupat cat si ın directoare separate.

Pentru a crea un director nou, ın fereastra Organize favorites se executa click pe butonul New folder. In caseta nou aparuta, se introduce un nume pentru directorul ce urmeaza a fi creat si se apasa tasta Enter. Directoarele pot fi mutate, redenumi, sterge si ıncarcate cu semne de carte. Pentru a muta un semn de carte ıntr-un director astfel creat, se selecteaza respectivu semn de carte, se apasa butonul Move, iar apoi se selecteaza directorul dorit din fereastra aparuta.

In Mozilla Firefox, administrarea semnelor de carte se realizeaza prin selectarea optiunii Man- age bookmarks din meniul Bookmarks. Structura de directoare este aceeasi ca ın Internet Explorer.

Tiparirea

Pentru tiparirea unei pagini web trebuie realizate urmatoarele etape:

• setarea paginii, prin selectarea optiunii Page Setup din meniul File;

• previzualizarea paginii ce urmeaza a fi tiparite, prin selectarea optiunii Print Preview din meniul File;


152

• imprimarea efectiva a paginii, prin selectarea optiunii Print din meniul File.

In fereastra Page Setup se poate stabili dimensiunea hartiei (Paper Size), puteti defini un antet sau un subsol (Header and Footer) si se pot modifica setarile marginilor ın milimetri (Left, Right, Top, Bottom). In sectiunea Orientation se poate stabili orientarea paginii: Portret (Por- trait ) sau Vedere (Landscape).

In fereastra Print se pot seta numarul de pagini/copii ce vor fi tiparite si diferite optiuni legate de imprimanta conectata la calculator.

7.1.2 Cautarea pe web

Uneori se doreste accesarea unor pagini web a caror adresa nu este cunoscuta. Pentru a realiza aceasta operatie, se poate utiliza un motor de cautare. Un motor de cautare este o baza de date, care contine prescurtari ale diferitelor informatii din paginile web. Modalitatea de functionare a unui astfel de program este simpla: se introduce un cuvant, o fraza cheie ın campul destinat si se da comanda de cautare. In continuare, programul afiseaza o lista cu toate locatiile (adresele) al caror nume/continut au ın componenta cuvantul/fraza introdus(a). Paginile web ale acestor locatii contin hiperlegaturi, cu ajutorul carora se poate accesa documentul dorit.

Pentru a cauta informatii pe web se pot utiliza si cataloagele web, care contin un numar mare de pagini, ordonate dupa teme si organizate ın categorii. O astfel de lista este pusa la dispozitie de site-uri precum Yahoo, MSN, Google, etc. Un catalog web este structurat pe teme, care pot fi alese prin simpla selectare a numelui respectiv (de exemplu Education). Cu ajutorul hiperlegaturilor se poate ajunge cat mai aproape de informatiile dorite.

Pentru a ajunge ınsa ın mod direct la informatia cautata, se pot utiliza motoarele de cautare. Exista cateva astfel de instrumente: www.google.com, www.altavista.com, www.yahoo.com, etc. Acestea permit cautarea de informatii e tip text, prin introducerea unuia sau mai multor cuvinte cheie, de imagini, grupuri de discutii, stiri, etc. De asemenea, se poate selecta limba ın care se va realiza cautarea (Google permite cautarea ın limba romana).

Majoritatea browser-elor includ un motor de cautare. Internet Explorer utilizeaza asistentul de cautare AOL, cautarea fiind efectuata prin MSN Search. Mozilla Firefox utilizeaza implicit motorul de cautare Google. Pentru a accesa un alt motor de cautare decat cel predefinit ın browser-ul utilizat, se poate introduce adresa acestuia ın bara de adrese.

Majoritatea motoarelor de cautare nu fac diferentierea ıntre caracterele mici si majuscule. Altavista face exceptie: daca se introduc cuvinte cheie scrise utilizand caractere mici, atunci vor fi afisate paginile ce contin aceste cuvinte atat ın caractere mici cat si cu majuscule; ın schimb, daca sunt introduse doar majuscule, vor fi catate doar site-urile ce contin cuvintele cheie cu majuscule.

In continuare vom detalia modul de utilizare a motorului de cautare Google (www.google.com). Motorul de cautare Google agiseaza o pagina web simpla (Figura 7.5), ce permite introducerea

unui sau mai multor cuvinte cheie, selectarea tipului de informatie catata (pagini web, imagini, grupuri, directoare, etc.), a limbii ın care vor fi cautate rezultatele. Pentru a realiza o cautare prin Google, se introduc cuvinte ın caseta de text de pe pagina principala si se apasa butonul Cauta (Search) sau se apasa tasta Enter.

Google afiseaza doar paginile ce contin toate cuvintele introduse. Pentru rafinarea cautarii este suficienta doar adaugarea altor termeni. De asemenea, Google ignora cuvinte si caractere comune, denumite cuvinte stop. Pentru a include cuvinte stop ın cautare, se utilizeaza semnul + ınaintea cuvantului respectiv. Pentru a furniza cele mai bune rezultate, Google nu cauta dupa familii de cuvinte si de asemenea nu suporta cautare partiala. Acest motor de cautare nu face diferenta ıntre majuscule si caractere mici. De exemplu, cautari dupa ”google”, ”GOOGLE”, ”gOOgle” vor ıntoarce aceleasi rezultate.

Pentru a cauta fraze cu ajutorul Google, este necesara includerea cuvintelor din fraza ıntre ghilimele. De asemenea, acest motor de cautare recunoaste caractere de conectare ale frazei, cum ar fi: +, ’, =, etc.

Pagina de rezultate ale cautarii afisata de Google (Figura 7.6) are urmatoarele elemente:

1. Cautare avansata: legatura catre o pagina ce permite rafinarea cautarii;


153

Figura 7.5: Fereastra de cautare Google

3 4

1

5 2 6

7 8

10 9

Figura 7.6: Rezultate cautare utilizand Google

2. Preferinte: legatura catre o pagina ce permite alegerea preferintelor de cautare, inclusiv numarul de rezultate afisate pe o pagina, limba interfetei, etc.;

3. Campul de cautare: se pot adauga noi cuvinte sau se pot modifica cele existente pentru rafinarea cautarii;

4. Butonul de cautare Google: se efectueaza click pe acest buton pentru a efectua o noua cautare;

5. Tabulatoare: se poate alege modul de cautare dorit:

• pe web;

• pagini scrise ın limba romana;

• pagini din Romania;

6. Bara de statistici : afiseaza informatii despre numarul de rezultate gasite precum si timpul necesar;

7. Categorii : daca termenii cautarii apar si ın catalogul web, atunci sunt afisate categoriile respective;

8. Titlul paginii : prima linie din cadrul unui rezultat; reprezinta legatura catre titlul paginii gasite; pentru a accesa pagina respectiva se poate executa click pe acest titlu;

9. Text sub titlu: citat din pagina gasita, cu textul cautat scris ıngrosat;

10. Adresa (URL) rezultatului : legatura catre adresa web a rezultatului;

154


7.2

Utilizarea postei electronice

7.2.1 Introducere

Posta electronica (e-mail) reprezinta o metoda rapida de transmitere a mesajelor scrise ın Internet. Pentru a transmite si primi e-mail-uri, este necesar un software specializat, denumit client de e-mail. Cele mai cunoscute si folosite programe de posta electronica sunt: Outlook Express (Microsoft), Mozilla Thunderbird (Mozilla), Eudora. De asemenea, exista site-uri ce ofera aceste servicii ın mod gratuit (Yahoo: Yahoo Mail, Google: GMail, etc.) sau contra cost.

Mesajul electronic este depus ıntr-un Mailbox (casuta postala), care, de cele mai multe ori, apartine furnizorului, de unde poate fi preluat oricand se doreste.

Inainte de a transmite si primi e-mail-uri, trebuie deschis un cont online la furnizorul de Internet sau pe un site Internet.

O adresa de e-mail (de exemplu [email protected]) este alcatuita din urmatoarele componente:

• nume de utilizator : numele de utilizator, sub care utilizatorul s-a ınregistrat la serverul de e-mail, de exemplu ccdis;

• @ : citit ”at” sau ”a rond”;

• domeniu: numele serverului de e-mail sau al furnizorului care are ın administrare cutia postala, de exemplu ccdis;

• domeniu de nivel ınalt : tara, domeniul de activitate careia ıi apartine domeniul; de exemplu ro pentru Romania, com pentru o societate comerciala, etc.

In continuare vom prezenta modul de utilizare al aplicatiei Outlook Express. Pentru a porni aplicatia Outlook Express, exista trei posibilitati:

• executati click pe Start, All programs, Outlook Express;

• din Internet Explorer, se executa click pe butonul de mail;

• din bara de sarcini (Quick Launch), se executa click pe pictograma asociata.

Daca utilizatorul este conectat la Internet, aplicatia va descarca automat toate mesajele din serverul de mail. In fereastra deschisa, va fi afisat numarul si subiectul mesajelor. Barele de instrumente si meniurile pot fi modificate ın orice moment prin executarea unui click dreapta pe un loc liber de pe bara de instrumente. In meniul contextual afisat se pot alege optiunile corespunzatoare pentru afisarea sau ascunderea barelor de instrumente.

Fereastra Outlook Express (Figura 7.7) este ımpartita ın mai multe panouri:

1. bara de instrumente: contine butoane ce permit accesul la cele mai utilizate comenzi;

2. lista directoarelor de mesaje;

3. lista mesajelor ;

4. fereastra de vizualizare a mesajelor.

Pentru a ınchide aplicatia Outlook Express se selecteaza optiunea Close din meniul File sau

se apasa butonul de ınchidere al ferestrei.

7.2 Utilizarea postei electronice 155

155

1

2 3

4

Figura 7.7: Fereastra aplicatie Outlook Express

7.2.2 Mesaje

Trimiterea unui mesaj

Pentru a scrie un nou mesaj, se executa click stanga pe butonul Create Mail. Se va deschide o fereastra, intitulata New Message (Figura 7.8), ın care se va introduce de la tastatura textul mesajului.

La introducerea unui mesaj e-mail, trebuie respectate urmatoarele reguli:

• To: se introduce adresa de e-mail a destinatarului; daca un mesaj trebuie trimis mai multor destinatari, adresele de e-mail sunt separate prin virgula;

• CC (Carbon Copy): se pot introduce adrese suplimentare de e-mail pentru destinatari;

• BCC (Blind Carbon Copy): destinatarii ale caror adrese au fost introduse ın campurile To sau CC nu pot vedea adresele destinatarilor introduse ın acest camp;

• butoanele aflate la stanga campurilor de mai sus afera acces la lista de contacte a expeditorului (Address Book );

• Subject (subiect): titlul mesajului, ce reprezinta esenta mesajului;

• Corpul mesajului : ın acest spatiu se scrie textul; se pot utiliza instrumente de formatare asemanatoare celor din Word;

• la terminarea scrierii mesajului, acesta poate fi transmis prin apasarea butonului Send.

Aplicatia Outlook Express ofera ın plus urmatoarele optiuni:

• verificarea corectitudinii gramaticale a textului mesajului, prin intermediul optiunii Spelling din meniul Tools;

• formatarea textului mesajului, adaugarea de fundaluri si elemente grafice (ClipArt);

• salvarea mesajelor incomplete sub forma de ciorne (draft), prin selectarea optiunii Save din meniul File;


156

Figura 7.8: Fereastra New Message (Mesaj Nou) ın Outlook Express

• transmiterea ulterioara a mesajelor: prin salvarea mesajelor ın directorul Outbox (optiunea Send Later din meniul File); pentru a le trimite mai tarziu, se selecteaza meniul Tools, optiunea Send and Receive;

• optiuni de expediere: prin selectarea meniului Tools, optiunea Options pot fi aplicate diferite setari, cele mai importante fiind urmatoarele:

– securitate (Security ): diverse optiuni pentru siguranta datelor, inclusiv posibilitatea criptarii continutului unui mesaj;

– semnatura (Signature): se poate satbili atasarea unui semnaturi mesajelor trimise;

– receipts: daca este bifata caseta Request a read receipt for all sent messages se va primi o confirmare a citirii mesajului de catre destinatar;

Mesajelor electronice le pot fi atasate fisiere, ın limita dimensiunii stabilite de serviciul de e-mail utilizat. Pentru a transmite un fisier atasat unui mesaj trebuie parcursi urmatorii pasi:

• se executa click stanga pe butonul Attachment din bara de instrumente, deschizandu-se astfel ferestra Insert Attachment;

• ın lista din fereastra si ın lista directoarelor se cauta fisierul dorit si se apasa butonul Attach;

• fisierul selectat va apare ın campul Attach al ferestrei mesajului ın curs de editare. Copierea si mutarea textului

Pentru a muta sau copia un text ın cadrul unui mesaj electronic se procedeaza ın aceeasi

maniera ca si ın cazul procesoarelor de texte: se selecteaza textul dorit, se executa click dreapta cu mouse-ul pe textul selectat, se alege optiunea Cut (Copy) din meniul contextual pentru mutare, respectiv copiere text, se pozitioneaza cursorul mouse-ului ın noua locatie, se afiseaza din nou meniul contextual prin efectuarea unui click dreapta, si se alege optiunea Paste.

Receptionarea mesajelor e-mail

La deschiderea aplicatiei Outlook Express, dupa conectarea utilizatorului la contul sau de e- mail, ın fereastra de mesaje sunt afisate toate mesajele primite de catre utilizator. Lista mesajelor cuprinde, pentru fiecare mesaj primit, urmatoarele informatii:


157

• prioritate, fisiere atasate, marcare;

• expeditor (coloana From);

• subiect (coloana Subject );

• data primirii (coloana Received );

Efectuand click stanga pe un mesaj, acesta va fi deschis ın panoul de jos. Daca se executa dublu click pe un mesaj, atunci continutul acestuia va aparea ıntr-o fereastra separata. Astfel se pot deschide mai multe mesaje simultan, fiecare avand asociata o ferestra separata.

Mesajele primite au cateva particularitati:

• mesajele necitite sunt prezentate cu caractere aldine;

• mesajele citite sunt afisate cu caractere normale;

• faptul ca unui mesaj i-a fost atasat un fisier este reprezentat prin simbolul unei agrafe de birou ın fata mesajului;

• un fisier atasat poate fi deschis si salvat oricand; pentru aceasta, se executa click pe simbolul cu agrafa de birou ın antetul ferestrei de previzualizare; ın acest moment va aparea o lista ce contine numele fisierului (fisierelor) si optiunea Save Attachments (Salveaza atasamente); se executa click stanga pe fisierul dorit si se alege optiunea Open pentru vizualizarea continutului fisierului sau Save attachments pentru a salva fisierul;

• pentru a deschide mesajele necitite se poate apela meniul View, optiunea Next, suboptiunea Next Unread Message;

• mesajele pot fi sortate dupa diferite criterii; pentru aceasta, se executa click pe numele coloanei dorite; de exemplu, pentru a sorta mesajele dupa numele expeditorului, se executa click pe antetul coloanei From, pentru a sorta mesajele dupa data primirii se executa click pe antetul coloanei Received, etc.

Raspuns la un mesaj

Pentru a raspunde la un mesaj primit, se urmeaza pasii:

• se selecteaza mesajul la care se doreste scrierea unui raspuns;

• se efectueaza click ın bara de instrumente de navigare pe butonul Reply sau se alege optiunea Reply to sender din meniul Message;

• dupa caz, poate fi disponibil si butonul Reply to all, daca mesajul respectiv a fost trimis la mai multi destinatari;

• Outlook Express deschide o fereastra noua, ın care poate fi redactat raspunsul; numele destinatarului (destinatarilor) este completat automat; la fel este completat automat si campul Subject (subiect) ce va contine ın fata subiectului mesajului initial cuvantul Re:;

• ın fereastra mesajului, se poate redacta textul raspunsului sau se poate edita textul mesajului initial;

• se apasa butonul Send.


158

Retransmiterea mesajelor

Pentru a retransmite un mesaj primit altor destinatari trebuie urmati pasii:

• se selecteaza mesajul ce urmeaza a fi retransmis;

• se executa click pe butonul Forward; automat se va deschide fereastra FW;

• se introduce adresa destinatarului ın campul To;

• spatiul Subject este preluat de la mesajul initial, fiind adaugat prefixul FW:;

• o copie a mesajului este atasata acestui mesaj, ce poate fi aranjata dupa preferinte;

• se apasa butonul Send.

7.2.3 Administrarea mesajelor

Organizarea mesajelor Mesajele electronice pot fi organizate ın diferite directoare. Implicit, ın Outlook Express, mesajele sunt organizate ın urmatoarele directoare:

• Inbox : contine toate mesajele primite de catre utilizator;

• Outbox : contine toate mesajele scrise de catre utilizator, salvate pentru transmitere ulterioara;

• Drafts: contine toate mesajele scrise de catre utilizator, salvate sub forma de ciorna;

• Sent : contine toate mesajele transmise de catre utilizator;

• Trash: contine toate mesajele sterse de catre utilizator.

In functie de serviciul de e-mail utilizat, pot exista si alte directoare implicite. Pentru a crea un nou director de mesaje se parcurg urmatorii pasi:

• se selecteaza meniul File, optiunea New Folder sau se executa click dreapta pe numele unui director ın panoul de directoare al ferestrei Outlook Express;

• se scrie numele directorului dorit;

• se confirma crearea directorului, prin apasarea butonului OK.

Pentru a muta sau copia mesaje ıntr-un alt director, se parcurg pasii:

• se selecteaza mesajul respectiv ın lista de mesaje;

• pentru a muta mesajul, se executa click dreapta pe mesajul selectat si se alege optiunea Move to folder din meniul contextual; pentru copiere, se alege optiunea Copy to folder;

Pentru a redenumi un director, se selcteaza directorul ın panoul directoarelor, se selcteaza optiunea Rename folder din meniul File si se introduce numele nou.

7.2.4 Adresarea

Folosirea unei agende Outlook Express ofera posibilitatea administrarii adreselor de e-mail prin intermediul agendei de adrese (Address Book).

Pentru a adauga adresa de e-mail a unui expeditor la agenda de adrese, se selecteaza mesajul trimis de persoana respectiva si se apeleaza meniul Tools, optiunea Add Sender to Address Book.

De asemenea, se pot introduce adrese de e-mail si manual. Pentru aceasta, se selecteaza meniul Tools, optiunea Address Book sau se executa click pe butonul corespunzator ın bara de instrumente. Fereastra afisata (Figura 7.9) ofera urmatoarele operatii:


159

Figura 7.9: Agenda de adrese ın Outlook Express

• adaugarea unei noi adrese de e-mail prin apasarea butonului New si alegerea optiunii New contact din lista derulanta;

• stergerea unei adrese de e-mail prin apasarea butonului Delete;

• editarea nformatiilor legate de o adresa de e-mail existenta, prin apasarea butonului Edit;

• cautarea unei adrese de e-mail, prin apasarea butonului Find;

Pentru a adauga o adrea de e-mail, se apasa butonul New. Fereastra afisata (Figura 7.10) contine 7 tab-uri: Name, Home, Business, Personal, Other, NetMeeting, Digital IDs. In tab-ul Name se introduc prenumele (campul First), numele de familie (campul Last) si adresa de e-mail, restul datelor fiind optionale. Pentru a adauga adresa ın agenda, se executa click pe butonul OK.

Figura 7.10: Adaugarea unei noi adrese de e-mail ın agenda Outlook Express

Exista trei modalitati de utilizare a agendei ın Outlook Express:


160

1. Outlook Express cauta automat adresele de e-mail ın agenda, daca utilizatorul tasteaz primele doua-trei litere din numele expeditorului sau a adresei de e-mail;

2. se executa click pe butonul Create Message, apoi pe butonul To (sau CC, Bcc); se va deschide fereastra Select recipient (Figura 7.11) ın care se pot selecta mai multi destinatari, apoi se executa click pe butonul To (sau CC, sau Bcc) si pe OK;

Figura 7.11: Fereastra Select Recipients ın Outlook Express

3. se apasa butonul Addresses din bara de instrumente.

161

Index de termeni

Access, 104 creare baza de date, 106 formular, 104, see Formular Access interogare, 104, see Interogari Access macro comanda, 104 modul, 104 obiecte, 104 pagina web, 104 raport, 104, see Rapoarte Access tabel, 104, see Tabele Access

Aplicatii software, 28 categorii, 28

Bit, 10 Byte (octet), 10

multipli, 10 Cautare web, 152

motor de cautare, 152 Calculator, 9

alegerea unui calculator, 35 aplicatie antivirus, 37 bit, see Bit byte (octet), see Byte (octet) cal troian, 37 calculatoare ın educatie, 36 clasificari, 14 copyright, 37 date de iesire, 9 date de intrare, 9 hardware, see Hardware licenta software, 37 mediu de lucru, 36 pornire, 39 program, 9, 13 reprezentarea informatiei alfanumerice, see

Reprezentarea informatiei alfanumerice

port paralel, 25 port PS/2, 25 port serial, 25 port USB, 25 port VGA, 25

Dispozitive de iesire, 22 difuzoare, 23 ecran (display), 22 imprimanta, 22 plotter, 23

Dispozitive de intrare, 19 camera foto/video digitala, 21 ecran tactil, 21 microfon, 21 mouse, 20 scanner, 21 tastatura, 19 trackball, 21 trackpad, 21 trackpoint, 21

Dispozitive de stocare a memoriei externe, 24

caracteristici, 24 discuri flexibile, 24 hard disk, 24 unitati optice, 24 unitate ZIP, 24

Editoare de text, 49 combinatii rapide de taste, 50 meniu, 50 operatii, 49

Excel, 82 adresa absoluta, 86 adresa relativa, 86 adresa unei celule, 86

reprezentarea interna a numerelor, see Reprezentarce aaamp, 86 interna a numerelor

securitate, 36 software, see Software, 25 vierme, 37 virus, 36, 37

Conectori, 25 conector RJ-11, 25 conector RJ-47, 25 placa de sunet, 25

celula Excel, 86 configurare document, 97 copiere, mutare, stergere date, 87 diagrame, 100 fereastra aplicatiei, 82 filtrare automata a datelor, 99 filtrare avansata a datelor, 99 foaie de calcul, 85 formatare, see Formatare ın Excel

162 INDEX DE TERMENI

162

formula, 88 functii predefinite, see Functii predefinite

ın Excel importare obiecte, 102 introducerea datelor, 87 previzualizare document, 98 randuri si coloane, 87 serii de date, 99 sortarea datelor, 88 tiparire document, 98

Font, 58 dimensiune, 58 efecte, 58 latime, 58 spatiere, 58 stil, 58

Formatare ın Excel, 93 formatare automata, 95 formatare conditionala, 96 formatare numere, 93 formatare text, 94

Formular Access, 117 creare formular, 117 modificare formular, 119 subformulare, 121

Functii predefinite ın Excel, 89 categorii, 89 functii de data si ora, 91 functii de informare, 91 functii logice, 91 functii matematice, 90 functii statistice, 90 reguli de introducere, 89 tipuri de argumente, 89

Hardware, 12 conectori, see Conectori dispozitive de iesire, see Dispozitive de iesire dispozitive de intrare, see Dispozitive de in-

trare dispozitive de Intrare/Iesire, 16 dispozitive de stocare a memoriei externesee

Dispozitive de stocare a memoriei externe 24

functii, 12 magistrale (bus), 16 microprocesorul, 15 unitatea centrala de procesare, 15, see Uni- tatea centrala de procesare (CPU) unitatea

de memorie, 15, see Unitatea de memorie

Imagini ın Word, 73 clip art, 74 desenare, 76 formatare imagini, 78

import imagini, 74 redimensionare imagini, 78 WordArt, 75

Internet Explorer, 147 modificarea paginii de start, 149 salvarea paginilor web, 149 semne de carte, 150

Internet, 32 acces, 33 adresa IP, 33 adresa web, 147 arhitectura TCP/IP, 32 browser web, 34 domenii, 34 ISP, 33 motoare de cautare, 34 posta electronica, 35 world wide web (www), 34

Interogari Access, 122 criterii de filtrare, 124

Mouse actiuni, 39

Outlook Express, 154 administrarea mesajelor, 158 agenda de adrese, 158 receptionare e-mail, 156 retransmiterea (forward) unui mesaj, 158 transmitere e-mail, 155 transmiterea unui raspuns, 157

Posta electronica, 154 Power Point, 132

bare de instrumente, 134 creare prezentare, 134 definirea parametrilor paginii, 144 expert continut, 135 fereastra aplicatie, 132 formatare diapozitiv, 138 formatare text, 136 salvare prezentare, 133 transmiterea prezentarilor, 146 vizualizare prezentari, 134

Prezentari, 131 componente, 131 criterii formatare, 131 etape creare, 131 realizare, 131

Rapoarte Access, 126 creare autorapoarte, 127 creare rapoarte ın mod Expert, 127 mod Vizualizare Proiect (Design View), 129

Retele de calculatoare, 29 caracteristici, 30 clasificare, 29, 30 componente, 29

INDEX DE TERMENI 163

163

definitie, 29 Internet, see Internet medii fizice de transmisie, 31 motivatie, 29 server, 30 statie de lucru, 30 tipuri de topologii, 30 topologie inelara (Ring), 30 topologie liniara (Bus), 30 topologie stea (Star), 31 topologie stea-inel, 31

Reprezentarea informatiei alfanumerice, 10 codul ASCII, 10 codul EBCDIC, 10

Reprezentarea interna a numerelor, 10 numere ıntregi, 10 numere reale, 10

Sistem de operare, 26 clasificare, 28 concepte moderne, 27 definitie, 26 functii, 26 interfata cu utilizatorul, 27 programe utilitare, 26

Software, 13, 25 aplicatie antivirus, 37 aplicatii software, 13, 26, see Aplicatii soft-

ware copyright, 37 freeware, 37 licenta software, 37 shareware, 37 sistem de operare, 13, 26, see Sistem de op-

erare tipuri, 25

Tabele Access, 108 cheie primara, 111 creare tabel ın mod Expert, 111 creare tabel ın mod Proiectare, 108 filtrare date, 115 proprietati campuri tabel, 109 relatii ıntre tabele, 112 sortare date, 114

Tabele ın Word, 67 stergere celule, 69 adaugare celule, 68 borduri, umbre, 72 conversie text/tabel, 71 creare, 67 efectuare calcule, 72 modificarea dimensiunii celulelor, 70 sectionarea celulelor, 70 selectare celule, 67 sortare, 72

unirea celulelor, 71 Unitatea centrala de procesare (CPU), 17

ıntreruperi, 18 blocuri funtionale, 17 caracteristici, 18 tipuri, 18 unitatea de interfata, 18

Unitatea de memorie, 19 capacitate, 19 memoria RAM, 19 memoria ROM, 19

Windows accesorii Windows , 47 Accessibility, 47 cautare fisiere si directoare (Search), 46 calculator matematic, 49 Communications, 47 Control panel, 41 denumire fisiere, 43 editoare de text, see Editoare de text elemente ferestre, 42 Entertainement, 48 ferestre, 42 Help and Support, 42 meniul Start, 40 My computer, 40 My Documents, 40 operatii fisiere si directoare, 44 pictograma, 39 program de desenare Paint, 49 scurtaturi (shortcut), 45 Tiparire (Print), 50 Utilitare de sistem, 48 Windows Explorer, 42 zona de lucru, 39

Word, 52 ınlocuire text, 57 adaugare antet, 64 adaugare subsol, 64 autocorectie, 65 cautare text, 57 combinatii taste, 55, 56 creare de plic/eticheta, 79 creare document nou, 54 creare note subsol, 63 crearea de scrisori circulare, 79 deschidere document, 54 editare pe coloane, 65 editor ecuatii, 78 elementele fereastrei principale, 52 facilitati, 52 font, see Font formatare caractere, 58 formatare paragrafe, 61

164 INDEX DE TERMENI

164

fuzionarea documentelor, 79 grafice si imagini, see Imagini ın Word inserare simboluri speciale, 60 introducerea textului, 55 marcatori si numerotare paragrafe, 62 numerotare pagini, 64 operatii text, 57 redactare scrisoare, 79 salvare document, 54 selectare informatii, 55 setarea tabulatorilor, 63 tabele, see Tabele ın Word tiparire, 66

165

Glosar de termeni

Inregistrare

totalitatea datelor referitoare la o entitate , p.106

Intrerupere

semnal prin care se cere procesorului sa actioneze ca urmare a unui eveniment , p.18

Adresa IP

adresa unica a unui calculator din reteaua Internet , p.33

adresa absoluta a unei celule Excel

functia de copiere nu modifica coordonatele celulei, acestea fiind precedate de $ , p.86

adresa mixta a unei celule Excel

linia sau coloana sunt fixate (nemodificabile) , p.86

adresa relativa a unei celule Excel

functia de copiere modifica coordonatele celulei , p.86

All Programs

pictograma din meniul Startutilizata pentru accesarea de programe , p.39

Aplicatie antivirus

program ce ajuta la detectarea si eliminarea virusilor de pe calculator , p.37

Aplicatii software

multimi organizate de instructiuni care se atribuie calculatorului pentru a efectua operatiile specifice unei anumite aplicatii , p.13

Baza de date

colectie de date coerente bine structurate , p.106

Bit unitatea elementara de informatie ın calculator , p.9

browser web

aplicatie utilizata pentru navigarea web , p.147

Busul (magistrala) de adrese

calea pe care sunt transmise de catre CPU adresele catre memorie ın momentul ın care se realizeaza o operatie de citire sau scriere cu memoria sau se vehiculeaza adresele dispozitivului de I/O ın cazul unui transfer catre un dispozitiv periferic , p.16

166 Glosar de termeni

166

Busul (magistrala) de comenzi

calea pe care sunt transmise semnalele de comanda si control , p.16 Busul (magistrala) de date

calea pe care sunt transmise de catre CPU datele propriu-zise sau instructiunile programului , p.16

Byte (octet)

succesiune de 8 biti , p.9

camp Excel

ansamblu de celule adiacente, de forma rectangulara , p.86 Cal troian

program de tip virus, aparent inofensiv , p.37 Calculator

masina ce prelucreaza informatiile primite ın mod automat , p.9

Calculator analogic

calculator ce prelucreaza marimi fizice , p.14 Calculator hibrid

calculator alcatuit dintr-un calculator numeric si un calculator sau o componenta analogic , p.14

Calculator numeric

calculator ce prelucreaza doar date codificate binar , p.14 Calculator specializat

calculator utilizat doar pentru rezolvarea unui domeniu restrans de probleme , p.14 Calculator universal

calculator utilizat pentru rezolvarea unei game variate de probleme , p.14 Capacitatea memoriei interne

dimensiunea memoriei RAM , p.19

celula Excel

elementul aflat la intersectia unei linii cu o coloana , p.86 Cheie primara

camp din tabel ce identifica ın mod unic o ınregistrare din tabel , p.106

Clipboard

portiune din memoria calculatorului rezervata operatiilor de copiere, decupare, inserare , p.56

de sistemul de operare pentru efectuarea

Codul ASCII

American Standard Code for Information Interchange, utilizat pentru reprezentarea datelor alfanumerice , p.10


167

Codul EBCDIC

Extended Binary Coded Decimal Interchange Code, utilizat pentru reprezentarea datelor alfanumerice , p.10

Conector

permite adaugarea dispozitivelor periferice la calculator , p.24

Conector RJ-11

priza telefonica pentru un modem ıncorporat , p.25

Conector RJ-47

conector Ethernet, pentru cuplarea calculatorului la o retea de calculatoare , p.25

Control Panel

zona din meniul Start une se configureaza sistemul , p.39

CPU (procesor)

unitatea centrala de procesare , p.15

Cuvant intern

numarul de biti care pot fi prelucrati de procesor ıntr-o singura operatie , p.18

Date de iesire

datele obtinute ın urma prelucrarii , p.9

Date de intrare

date ce urmeaza a fi prelucrate de calculator , p.9

diapozitiv

entitatile (paginile) unei prezentari grafice eletronice , p.132

Dispozitive de Intrare/Iesire

componente ale calculatorului ce permit transferul informatiei ıntre CPU, memorie si lumea externa , p.16

Drivere de dispozitiv

programe ce ınsotesc de obicei hardware-ul si ajuta sistemul de operare ın comunicarea cu dispozitivele , p.26

Editor de text

procesor simplu de text care creeaza fisiere ın format ASCII , p.49

Extensie fisier

trei caractere ce urmeaza dupa punctul de la sfarsitul numelui unui fisier; ın general indic formatul de fisier , p.43

FDD discuri flexibile (Floppy Disk), dispozitive de stocare a memoriei externe , p.24

Fereastra

cadru pe ecranul calculatorului ce contine un fisier, o aplicatie sau un grup de pictograme , p.42


168

foaie de calcul tabelar

matrice peste ale carei linii si coloane numerotate se suprapune o fereastra mobila , p.82

font

colectie de caractere ce au caracteristici comune , p.58

formula Excel

este formata din semnul = urmat de o formula matematica sau functie predefinita , p.88

Formular Access

obiect care permite introducerea datelor, afisarea acestora sau controlul ıntregii aplicatii , p.104

Frecventa de lucru a procesorului

frecventa de tact a ceasului , p.18

Freeware

software de domeniu public, gratuit , p.37 GigaByte (GB)

multiplu byte, =1024MB = 230B , p.10 Hard disk (HDD)

dispozitiv de stocare a memoriei externe, format dintr-un pachet de disk-uri asemanatoare celor flexibile, montat ın interiorul calculatorului , p.24

Hardware

echipamentele fizice din care este alcatuit un sistem de calcul , p.11

HexaByte (HB)

multiplu byte, =1024PB = 260B , p.10 Internet

retea de calculatoare alcatuita din mii de retele de calculatoare dispersate pe ıntreg globul , p.32

Interogare Access

obiect ce permite vizualizarea informatiilor obtinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele si/sau alte cereri de interogare , p.104

ISP

Internet Service Provider , p.33

KiloByte (KB)

multiplu byte, =1024B , p.10

LAN retele locale, cu o arie de pana la 2 km si deservesc o institutie , p.29

Macro comanda Access

obiect care contine o definitie structurata a uneia sau mai multor actiuni pe care Access le realizeaza ca raspuns la un anumit eveniment , p.104


169

Mainframe

calculator de capacitate mare , p.14

MAN

retele metropolitane, acopera suprafata unui oras , p.29

Mediu fizic de transmisie

suportul fizic pe care se transmit datele , p.31

MegaByte (MB)

multiplu byte, =1024KB = 220B , p.10

Memoria RAM (Random Access Memory)

memorie ın care se poate scrie si din care se poate citi , p.19

Memoria ROM (Read-Only Memory)

memorie permanenta, poate fi doar citita , p.19

Memorie cache

memorie tampon ıntre memoria RAM si procesor , p.19

Meniul Start

ın Windows, meniu pe bara de sarcini ce permite lansarea de programe, deschiderea de fisiere, obtinerea de asistenta, etc. , p.39

Metacaractere (wildcards)

caractere ce au rolul de a ınlocui unul sau mai multe caractere; de exemplu ∗ ınlocuiete unul sau mai multe caractere de orice fel, ? ınlocuieste un singur caracter , p.57

Microcalculator

sistem de calcul, dotat cu un singur procesor, utilizat de un singur utilizator la un moment dat , p.14

Microprocesor

circuit integrat ın CPU , p.15

Minicalculator

sistem de calcul utilizat simultat de catre mai multi utilizatori, dotat cu un singur procesor , p.14

Modul Access

obiect care contine proceduri definite de utilizator si scrise ın limbajul Visual Basic. , p.104

Motor de cautare

site web, proiectat ca o interfata spre o baza de date, care cauta informatii pe alte site-uri web , p.34

My Computer

optiune din meniul Startcare ofera acces la toate directoarele si fisierele de pe calculator , p.39

My Documents

optiune din meniul Startcare ofera acces la toate documentele din contul curent , p.39


170

My Music

optiune din meniul Startcare ofera acces la toate fisierele de muzica din contul curent , p.39

My Network Places

optiune din meniul Startcare ofera acces la calculatoarele din reteaua locala , p.39

My Pictures

optiune din meniul Startcare ofera acces la toate fisierele de imagini din contul curent , p.39

Pagina web Access

obiect care include un fisier HTML si alte fisiere suport ın vederea furnizarii accesului la date prin intermediul browser-elor Internet , p.104

PentaByte (PB)

multiplu byte, =1024TB = 250B , p.10

Pictograma

reprezentare grafica a unui fisier sau a unei comenzi , p.39

Posta electronica

serviciu Internet utilizata pentru transmiterea de mesaje ıntre utilizatori , p.35

Port paralel

utilizat ın principal pentru conectarea imprimantei , p.25

Port PS/2

utilizat pentru tastatura si pentru mouse , p.25

Port serial

utilizat pentru a conecta calculatorul la un modem extern , p.24

Port USB

utilizat pentru mouse-uri, imprimante, tastaturi si multe alte dispozitive , p.25

Port VGA

conecteaza monitorul la calculator , p.25

Program

colectie organizata de comenzi si operatii ce sunt transmise calculatorului , p.13

Raport Access

obiect care permite formatarea si tiparirea informatiilor obtinute ın urma consultarii bazei de date sub forma de documente , p.104

Rata de refresh

frecventa de reımprospatare a ecranului , p.22

Retea de calculatoare

ansamblu de calculatoare conectate ıntre ele , p.28

Registri

memorie proprie a procesorului , p.17


171

registru de calcul tabelar

colectie de foi de calcul tabelar , p.82 Reprezentarea ın virgula fixa

reprezentare numere reale, considerand virgula de separatie pe o pozitie fixa , p.10 Reprezentarea ın virgula mobila

reprezentare a numerelor reale prin exponent si mantisa , p.11 Rezolutia monitorului

numarul de pixeli Ox × Oy , p.22

semn de carte (bookmark)

adresa web memorata, pentru a putea fi accesata direct, mai tarziu , p.150 Server

calculator ce asigura stocarea pe disc a unui volum mare de informatii la care pot avea acces si alte calculatoare din retea, servicii de tiparire, comunicarea ıntre calculatoare si gestiunea retelei , p.29

Shareware

software distribuit gratuit, dar pentru care se cere achitarea unei taxe daca se continua utilizarea dupa o perioada initiala de testare , p.37

Shortcut (scurtatura)

pictograma care actioneaza ca o copie a unei alte pictograme dar care ocupa mai putin spatiu pe disc , p.45

Sistem de operare

programele de baza care controleaza ıntreaga activitate a calculatorului, prin gestionarea si controlarea resurselor calculatorului si a activitatilor acestuia , p.13

Software

colectie de programe prin care se realizeaza prelucrarea automata a datelor , p.13 Statie de lucru

microcalculator ce are acces la resursele serverului , p.29 Supercalculator

sistem cu putere foarte mare de calcul , p.14

Tabel Access

obiect definit de utilizator ın care sunt stocate datele primare , p.104 Tabulatori

pozitii definite ın cadrul unei linii ıntr-un document Word, la care se face salt atunci cand se actioneaza tasta <TAB> , p.63

TerraByte (TB)

multiplu byte, =1024GB = 240B , p.10


172

Unitate de memorie

componenta a calculatorului cu rolul de a stoca instructiunile pentru CPU, precum si datele asupra carora vor opera instructiunile , p.15

Unitate optica

dispozitiv de stocare a memoriei externa pe un suport optic (CD, DVD) , p.24

Unitate ZIP

dispozitiv de stocare a memoriei externe pe suport magnetic , p.24

Unitatea Aritmetico-Logica

ansamblul de circuite electronice prin care se realizeaza prelucrarea datelor cerute prin instructiuni sau comenzi , p.17

Unitatea de Comanda si Control

coordoneaza si controleaza ıntreaga activitate de prelucrare la nivelul componentelor calculatorului , p.17

Unitatea de interfata

asigura, prin intermediul bus-urilor, legatura dintre procesor si celelalte componente ale calculatorului , p.17

Vierme

program de tip virus ce se autoapeleaza , p.36

Virus

program care produce deteriorarea datelor existente pe calculator , p.36

Viteza de prelucrare

numarul de instructiuni pe secunda prelucrate de procesor , p.18

WAN

retele globale, cu o arie de raspandire geografica de marimea unui stat sau continent , p.29

WWW (World Wide Web)

sistem global de hipertext ce utilizeaza meniul Internet ca modalitate de acces , p.34