1. Pregatirea a santierului, defrisarea stratului vegetal, executarea lucrarilor de trasare a axelor cladirii pe amplasament, realizarea retelei topometrice de altitudine.n componena procesului de pregtire inginereasc a terenului intr un ir de procese aa ca curirea i nivelarea terenului, ndeprtarea apelor provenite din precipitaia atmosferice, lucrri de epuismente, mbuntirea proprietilor pmnturilor, efectuarea lucrrilor topometrice, permutarea reelelor existente .a. Defriarea stratului vegetal se face n aa mod ca s se pstreze copacii ce nu cad n zona viitoarei cldiri. n acest scop ei se ngrdesc cu resturi de cherestea. Arbutii i tufarii decorativi ce pot fi replantai se replanteaz. Pueii copacilor i arbutilor se taie i se ndeprteaz de la antier pentru a fi folosii. Rdcinele mari se scot cu tractoarele. Gunoiul i resturile rmase se strng i se transport la gunoiti. Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrri se introduc n preul de cost a obiectului construciei. Cu buldozerul se taie i se deplaseaz pmntul, aezndul n rulouri, care pe urm se ngrmdesc,se ncarc n autobasculant cu excavatorul i se transport la locurile unde este nevoie. Cu greiderul pmntul se taie i se deplaseaz ntr-o parte, cu fiecare trecere pmntul se mrete n volum i se transport astfel formndu-se un rulou n lungime, care dup aceasta se ngrmdete cu buldozerul, cu screiperul stratul vegetal dup scoatere se transport n grmezi vremelnice sau se transport i se depune sub form de straturi cu grosimea necesar n locurile predestinate nverzirii, trasarea i fixarea axelor clirii ine de determinarea i fixarea lor pe teritoriu. Modurile de trasare i fixare a axelor pe teritoriu sunt diferite i devin de tipul cldii i dup modul de executare a lucrrilor. Trasarea axelor pe terenul de fundaie se ncepe cu aducerea i fixarea pe teren a semnelor axelorde lucru principale, n calitate de care se folosesc de regul, xele principale ale cldirii dup aceasta n jurul viitoarei gropi de fundaie la distana de 2-3m de la marginea superioar a ei, paralel cu axele de lucru se instaleaz o mprejmuire care const din bare de metal btute n pmnt sau pari de lemn i cu scnduri btute pe ei, scndura trebuie s fie de o grosime nu mai mic de 40mm s aib muchie pe partea de fa i s se sprijine nu mai puin dect pe trei pari ngropai. Pentru ca s treac transportul n mprejmuire se las treceri, adic nu se face o mprejmuire integr, ci una parial cu trecere pe mprejmuire. Axele se fixeaz de ngrdire cu ajutorul cuielor sau buloanelor i se numeroteaz.Dimensiunile gropii de fundare pe sus, pe jos i alte caracteristici ale ei se macheaz cu rui. ngrdirea dat se folosete numai n faza iniial a construciei, dup ridicrea prii inferioare a cldirii, axele principale se transfer pe totul ei. Pentru cldirile liniare lungi se aranjeaz numai ngrdiri transversale care se amplaseaz pe locuri drepte peste 50 m, iar pe cele arcuite peste 20m.

Deasemenea se folosesc ngrdiri metalice la etapa pregtitoare a terenului ctre construcie este necesar de a efectua lucrrile tomometrice n vederea trasrii pe teren a reelei geodezice orizontale ce va servi pe viitor pentru amplasarea pe teren a construciei i pentru efectuarea controlului geodezic pe parcursul lucrrilor de construcie. n rezultatul lucrrii topometrice pe teren sunt amplasai reperi ce formeaz linii roii sau reele geodezice de construcie. Reeaua geodezic a construciei const din axe longitudionale i transversale ce sunt paralele cu axele cldirii amplasate n interiorul lor, liniile roii se trseaz la construirea cartierilor locative i prezint o reea ce coincide cu reeaua de strzi. Amplasarea pe teren a liniilor roii se efectuiaz folosind coordonatele punctelor de intersecie, ungiurilor de orientare i distanei dintre puncte. Reeaua geodezic este prezentat printr-un sistem geometric format din ptrate i dreptunghiulare care pot fi de baz i auxiliare, dimensiunile figurilor de baz sunt de 200-400m, iar a celor auxiliare 20-40m. Reeaua geodezic este proiectat pe planul general de construcie, mai rar pe planul topografic al antierului. La elaborarea proiectului reelei geodezice se determin coordonatele punctelor reelei pe planul general de construcie se aleg n prealabil metodele de trasare i ntrire pe teren a acestor puncte.

Trasarea reelei geodezice de construcie ncepe cu stabilirea pe teren a direciei de baz. n acest scop sunt folosite punctele reelei geodezice de stat ce se afl pe terenul antierului. Dup coordonatele dreptunghiulare ale punctelor geodezice i ale punctelor proiectate ale reelei geodezice de construcie se determin coordonatele polare c1, c2, c3 i ungiurile b1, b2, b3, dup care pe teren sunt situate direciile de baz (AB, AC) de la aceste direcii pe tot terenul se traseaz punctele reelei geodezice de construcie care sunt ntrite pe teren ca repere de referin. Semnele se funcioneaz, de regul, din evi ntrite bine n sol i umplute cu amestec de beton sau de grinzi, din enile de la ci ferate betonate bine. Nivelul bazei reperului trebuie situat la adncimea nu mai mic de 1m de la linia de nge a solului.

2. Pregatirea inginereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivelarea pinzei freatice. Epuismente directe si indirecte.In componenta procesului de pregatire inginereasca a terenului intra un sir de procese: curatirea si nivelarea terenului, indepartarea apelor provenite din preciptatii atmosferice, lucrari de epuismente, imbunatatirea suprafetei pamintului, efectuarea lucrarilor topometrice, permutarea retelelor existente s.a.Pe terenul de constructii pot aparea: ape straine (se acumuleaza de pe versanti, pantele terenurilor alaturate santierului formate in rezultatul ploilor, zapezii); ape proprii (apa care se acumuleaza direct pe teren de la ploi, zapada).Apele de adincime sunt apele freatice pinza carora se gaseste la suprafata. Evacuarea apelor subterane cu cota inalta poate fi executata prin sistemele de drenaj inchis sau deschis.Pt captarea apelor straine trebuie prevazute drenaje de suprafata in partea superioara a terenului (in partea cu cota de nivel a versantului mai mare). Drenajul de suprafata (deschis) reprezinta un traneu sau un canal de garda cu panta i=0.005. 1-versant; 2-teren de fundare; 3-drenaj de captare a apei; 4-dren (prundis).In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului se formeaza o panta nu prea mare de 0.001-0.002 si se construeste canalul pt colectarea apelor sau un sistem de drenaj pt indepartarea apelor proprii. Drenaje de adincime (inchise) se proiecteaza in proiect si are scopul de a capta apele de adincime (3-5m) pinza carora variaza. Drenajul inchis se face sub forma de transeu cu panta in directia scurgerii apei si se umpla cu prundis, nisip sau pietris. Pt a mari eficacitatea drenajului la fundul transeului se instaleaza o teava perforata din asbociment sau beton. In teava viteza apei este mult mai mare decit in materialele de drenare. Acest canal de drenare se instaleaza mai jos de cota de inghet a solului.1-strat de pamint amenajat; 2-nisip marunt; 3-nisip mascat; 4-prundis (pietris concasat); 5-teava perforata; 6-strat compactat.Evacuarea apei din groapa de fundatie se face prinepuismente: directe (gravitationale) si indirecte (extragere fortata a apei cu pompe). Acestea se fac pt a efectua sapaturile mai jos de cota apelor subterane. [Modul de efectuare a epuismentelor depinde de parametrul geometric al sapaturii, metodei de excavare a sapaturii, de situatia hidrogeologica din zona amplasamentului si anume in functie de permeabilitatea terenului.] Epuism directe se efectueaza prin pomprea directa a apei din groapa de fundare si se foloseste atunci cnd fluxul de ap subterana este mic, cnd diferena de nivel dintre fundul gropii i nivelul apei este mic i cnd sub fundul sapaturii nu exista un strat permeabil sub presiune, care ar periclita stabilitatea spturii.1-groapa de fundare; 2-drenaje deschise sunt unite intr-o sistema inclinata; 3-groapa de acumulare; 4-pompa; 5-furtunul in care se absoarbe apa; 6-sorb; 7-furtun de aruncare a apei; 8-groapa de acumulare a apei. Avantajele: sistema functioneaza imediat; nu avem lucrari de pregatire complicate; in termen scurt se pompeaz apa. Dezavantaje: dupa intreruperea procesului de pompare imediat apare apa; permanent talpa gropii de fundare este umeda.Epuismente indirecte. Sistema de epuismente cu filtre aciculare:1-groapa de fundare; 2-filtre aciculare; 3-colector; 4-vacuum pompa; 5-nivelul coborit al apei. n=Q/q, unde n-nr de filtre aciculare; Q-cantitatea de apa care se acumuleaza in timp de o ora; q-capacitatea unui filtru 5-6m3.Filtrele aciculare se folosesc at cnd nivelul apei subterane e pn la 4-5m, n nisipuri fine, prfoase. Filtrele aciculare sunt alctuite dintr-o coloan de ivi cu 7-15cm, avnd in partea inferioar a evii de vrf o poriune de 1-1,5m perforat si nfurat ntr-o pnz de srm de cupru. Distanta dintre filtrele aciculare: l=2(a+b+4c)/n; a,b-lung. i l. spturii in partea de sus; c-dist de la margine spturii pn la filtre (0.5-1m).Filtru e nzestrat la vrf cu un dispozitiv special, avnd o bul nvelit n cauciuc ce lucreaz ca un ventil. nfigerea lui se face cu un jet de ap sub presiune pn la 0,3Mpa. Ajuns la adncimea stabilit, jetul de ap se oprete, bula se ridic, iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale ale filtrului. Filtrele se conecteaz prin conducte la o pomp cu vacuum astfel nct s poat absoarb i apa i aerul. Distana ntre filt-le aciculare depinde de flux apei, de proprietatea pmntului i se determ. prin calcul. Afluxul de ap catre un contur nchis de filtre aciculare poate fi determ. cu Q=(KfS(2H-S)/lnR-lnr), unde Kf-coef de filtrare a sol., S-cota de depresionare a apei, H-nl strat de ap subter, R-raza de aciune a instal de filtrare, R=1,95SHKf, r=F/. Elementele unui filtru acicular: 1-colector; 2-furtun elastic; 3- coloan de tevi; 4-eav perforat; 5-pnz din srm de cupru; 6-capt inferior al filtrului.Ejectoarele aciculare i pompele de adncime se folosesc n cazul spturilor de volum i adncimi mari la depresionarea nivelului apei cu 20-30m. Partea interioara a filtrului ejector e asemntoare cu cea a filt. acicular, iar partea superioara e compus din 2 evi: extern i intern. Cea intern e dotat cu un filtru ejector. Apa sub presiune de 750-800 kPa e ndreptat n spaiul dintre eava externa i interna iar prin furtun se ndreapt n sus prin eava interna. n aceste condiii apa de lucru i schimb brusc viteza i in furtun aerul se decompenseaz puternic, ca rezutat este absorbit apa subteran. Apa subteran amestecndu-se cu apa de lucru, e ndreptat spre rezervor, unde surplusul de apa se scurge de sinestttor sau se absoarbe cu ajutorul unei pompe de nivel jos. In cazul necesitii micorrii nivelului apei mai jos de 20m se folosesc sondele de epuismente dotate cu pompe de adncime. Sondele se execut n foraje tubulare de 200-600mm i se echipeaz cu filtre. Apa din sonde este absobit cu pompe de adncime de nivel nalt.]

3. Compactarea i consolidarea a terenurilor (prin cilindrare, batere, metoda mixt, umezirea terenului, coloanei de pmint). Executarea pernelor de pmint. [Clasificarea pam dupa tasabilitate: tasabile de tip I-nu se taseaza la umezire si nu se taseaza prea mult sub actiunea sarcinii proprii pina la 5cm; tasabile de tip II-pam care se taseaza la umezire si evident evident se taseaza la actiunea sarcinilor>10cm.]Metodele de combatere a tasabilitatii a pam: 1-met de suprafata; 2-prin edificarea pernelor artificiale de pam; 3-combaterea tasabilit prin metode adinci de compactare; 4-prin umezire cu exploziv.Comp. teren se execut la amenajarea teren, la umplerea n rambleu a teren, la umplerea traneelor fundaiilor, pmnt sub pardosea. Comp teren se efectueaz n straturi de aceeai grosime. Pt acesta pmntul se niveleaz cu buldozere sau greidere. Grosimea staturilor de pm nivelat de buldozer sau greider depinde de condiiile de execuie a lucrrilor i de tipul pm i treb s corespunda cu posibilitile de compactare a mainilor. Necesarul de compactare a pm se atinge cu cheltuieli minime la o umiditate optim a pm-lui. De aceea pm-le uscate nainte de comp treb umezite, iar cele supraumezite se usuc. Nivelarea pm i compact lui se execut pe sectoare dimensiunile cruia treb s asigure frontul necesar de lucru, dar nu a permite s se usuce pm deja umezit(pregatit pentru compactare). Aranjarea pm adus include urmatoarele etape: 1.pm se descarc, 2.se niveleaz, 3.se comp prin cilindrare, prin batere, prin vibrare sau mixta. [Majoritatea tipurilor de compactere se utilizeaza in spatii largi, in spatii inguste se utilizeaza compactoare vibratoare ca cele de tip broasca.]Principalele metode folosite la compactarea pamintului sunt:1)comp. prin rulare(cilindrare)2)c. prin batere 3)c. prin vibrare 4)metode combinate(cilindrare si batere,vibrare si batere)prin rulareprin batereprin vibrareG-greutatea utilajului; H-inaltimea de cadere; h-valoarea compactariiMet de compactare prin rulare e o actiune statica a materialului care e executata cu ajutorul unui rulou, unei roti de pneuri.1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea rambleului spre mijloc 3-latimea stratului compactat 4-strat afinat de sol 5- strat compactat 6-zona compactata cu compactoare manuale 7-strat de sol compactat cu ruloul pt compactarea (cilindrarea) pamint necoezive (nisip); 2)cu proeminente (crampoane) pt compactarea pamint coezive (argila s.a.) cu gros strat=35-40cm. Dupa modul de deplasare: autopropulsate, tractate. Rulourile pot avea masa: proprie, lestata. In cazul ruloului cu fete netede necesita un nr mai mare de treceri pe acelasi loc. Lucrarile sunt executate pe fisii cu suprapunerea fisiilor invecinate. Fiecare strat urmator se compacteaza numai dupa compactarea completa a celui precedent. Caracteristicile tehnologice de baza la compactarea cu rulouri sint: grosimea stratului compactat, nr de treceri pe acelasi loc, greutatea utilajului. La ruloul cu proeminente nr de treceri e mai mic. Iar apoi pt a nivela putem trece pt ultima data cu ruloul neted.Pm granulare i cele coezive se comp prin rulare. Pm-le cu o presiune ce depete limita de rezisten se comp cu mecanism cu masa pina la 5t i cu adncimea de comp 10-20cm, cu trecerea ruloului 8-18 ori pe una i aceeai urm, iar cu cele grele 25-90t se compact stratul cu adnc 50-60cm cu trecerea ruloului 4-10ori pe aceai urm.Met de compact pe pneuri executa o presiune statica si totodata o framintare a materialului dat datorita reliefului special al pneurilor. Astfel se sigura o copactare mai efectiva si transmiterea uniforma a presiunii statice. copmactoarele pe pneuri pot fi tractate sau autopropulsate (ultimile sunt mai raspindite). De obicei acest tip de comp. au masa lestata. Adincimea de compactare a utilajului 15-25cm. Nr de treceri pe acelasi loc 4-6 ori, in dependenta de tipul si umeditatea solului.Cele autopropulsate au 2, 3 axe pe care sunt amplasate rotile.Cu rulourile compactoare i cu compactare pe pneuri se efectueaz prin cilclurile nchise succesive pe toat suprafaa de nivelare. Cu acoperirea stratului precedent cu 0,15-0,25m. Terminind compactarea ntregii suprafee, procesul se repet deattea ori de cte prevede proiectul.Met de compactare prin batere se realizeaza prin socul repetat produs de o masa relativ mare lasata sa cada liber de la o anumita inaltime. Principalele utilaje sint maiurile sau placile grele suspendate de un utilaj de ridicare (macarale cu brat). Capacitatea de ridicare a macaralelor 1.5-2 ori ma mare ca masa maiului. Masa maiului: 1-4t, sunt executate din metal, aliaje de fonta sau beton armat. Inaltimea de cadere 4-6m. Nr de lovituri pe o amprenta 5-11. Domeniul de utilizare a metodei e destul de limitat: la compactarea gropilor de fundatie de mare adincime; la santuri; terenuri de fundatie a cosurilor de fum. De obicei se utilizeaza la compact pam stincoase. E interzisa utilizarea met in nemijlocita apropiere a cladirilor existente. Compactarea se executa in forma de fisii cu suprapunerea acestora. Centrul de greutate sa fie cit mai jos. Compactarea se finalizeaza cind survine refuzul de compactare, adica deplasarea solului e de 1-2cm. Adincimea de compactare: 0.3-1m. Automacaralele nu se folosesc deoarece sunt instabile si au capacitate mica. Dezavantajul acestei met e uzura nalt a macaralei sau a excavatorului.1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea rambleului spre mijloc5- strat compactat 8)axa deplasarii excavatorului 9)mai 10)fisie compacata Utilajele vibratoare actioneaza pe suprafata terenului transmitindu-i acestuia sub forma de oscilatii undele de vibratii. De la suprafata terenului undele sunt transmise in corpul materialului (in sol) si ca urmare particolele solide incep sa se deplaseze una fata de alta asezindu-se compact. Compactoarele prin vibrare in comparatie cu celelate metode (batere sau rulare) asigura o adincime d comp. mai >. Se utilizeaza deobicei in combinatie cu utilaje-vibratoare prin rulare. Combinatia acestora permite de a utiliza cit mai efectiv undele de oscilatie si presiunea statica a utilajelor prin rulare. Exempl. de utilaje: masa dezechilibrata , cu piston (la motor cu ardere interna Diesel ce produce vibratii prin functionarea lui), rulouri tractate, papuc, broasca (in spatii inguste).[Cu ajutorul rulourilor vibratoare se compact pm nisipoase cu gros stratului 0,4-0,5m i cu puterea de vibraie de la 50-100kW, cu adncimea pn la 1,5m de la 180-280kW. Pm nisipoase se adun n prealabil i se compact cu vibrator de adncime.]Se utilizaz met mixt sau combinat pt a atinge un procent mai nalt de comp-re, mai nti se comp cu rulourile comp-re, apoi cu rulourile pe pneuri. Tipurile de maini de comp sunt alese n raport cu indicii tehnico-econ, dup volum, gradul de comp, condiiile n care decurge comp i a lucrrilor n ntregime.Execut pernelor de pm. Pernele de fundatie se realizeaza ca o constructie artificiala din strat cu trat. Pt aceasta din masivul de pam tasabil se scoate pam tasabil pina la cota de proiect si in acest spatiu acelasi pamint se imprastie strat cu strat pina la cota indicata in proiect. Normativele privind edificarea pernie artificiale interzice utilizarea in acest scop a urmatoarelor paminturi pt edificare: nisip prafos, materiale argiloase (strat fertil, deseuri...), materiale calcaroase, materiale cu concentratie mare de minerale, pam inghetate (dar se accepta pamintul cu 10% de bulgari inghetati .Sectoarele de drumuri sau cai ferate: suprapunerea straturilor compactate e 20cm. Se executa compact de la margine spre mijloc.Metoda de compactare de adincime-este o met de compactare a solului fara dislocarea acestuia si include 2 met: Sonda umpluta cu pamint compactat si Met de tanare (met de efectuarea sondelor).Sonda umpluta cu pamint compactat (I din fig de mai jos). 1-pam extras din sonda; 2-utilaj de forare; 3-mai de compactare. Pt d1m, q=5t, d-diametrul sondei.Met de tanare (met de efectuarea sondelor). Executarea sondelor prin met de stantare (batere)-se num piloti din pamint excutati in gropi batuti (sau met de batere/strabatere a sondelor). 1-masina; 2-soneta; 3-maiul; 4-carcas.=1.65 g/cm3=1650kg/m3 gradul de compactare (greutatea volumica); 16m executate din beton armat monolit se realizeaz n metoda cheson deschis. Metoda const n executarea structurii de rezisten n trepte, n fiecare treapt fiind realizat la sol i lansarea ei la cota de proiect. Lansarea se efectuiaz datorit greutii proprii a structurii de rezisten. Pentru asigurarea deplasrii uniforme a structurii sub partea inferioar a primei trepte permanent se sap pmntul, micorndu-se fora de rezisten.Tehnologia:1) Se efectuiaz lucrrile pregtitoare trasarea geodezic a axelor edificiului, se nivileaz terenul, pe perimetrul conturului se instaleaz cuitul ce prezint cu sine un cadru cilindric, ascuit la captul inferior.2) Se realizeaz structura de rezisten n ordinea urmtoare:Pe cuit pe ntreg perimetru din ambele pri a peretelui se instaleaz cofrajul primei trepte a structurii de rezisten, se armeaz i se betoneaz pereii primei trepte, malaxor-pomp-construcie sau ben-macara-construcie.3) Dup ntrirea betonului se efectuiaz decofrarea. n interiorul construciei se introduc maini de spat (buldozere, excavatoare, bene pentru pmnt), se ncepe sparea din interiorul conturului i de sub cuit. Pentru asigurarea uniform a structurii de rezisten n jos, sparea sub cuit se efectuiaz uniform, din pri diametral opuse. Pmntul spat se descarc n bene care sunt extrase cu macaraua situat la cota solului. La atingerea prii superioare a primei trepte cotei solului ciclul se repet se cofreaz, armtura i betonarea la a doua treapt, care apoi se lanseaz din nou. Ciclul se repet pn la atingerea structurii de rezisten a cotei de proiect. Dup realizarea structurii de rezisten se realizeaz ancorarea construciei.4) Se realizeaz celelalte elemente constructive.

10. Tehnologia realizrii cldirilor cu schema constructiv din piatr cu schelet din b.a. monolit. O rspndire larg n R. M. acest tip de cldiri l are datorit rezistenei la sesmicitate pentru edificarea pot fi folosite fundaii din beton sau din blocuri din b.a. Pereii reprezint o zidrie ce conine armtur peste 500-600mm pe nlimi se execut stlpi antisesmicii din b.a. la coluri i la racordrile pereilor .La nivelul planeului fiecrui etaj i sub sol se execut centuri antisesmice din b.a. monolit.De obicei planeul se execut din plcii prefabricate cu goluri mai rar monolite.Cerine ctre executarea zidriei: 1)Rosturile V(verticale) i H(orizontale) trebuie s fie umplute (H=10; V=12) 2)Rosturile n care e amplasat armatura trebuie s permit acoperiului de min. 2mm de fiecare parte.P/u executarea zidriei n condiii de exploatare (umiditatea)w50.Dac w>60 % se utilizeaz M >100. 3)n cazul executrii zidriei =2 crmizii p/u irul de umplutur se utilizeaz nu mai mult de 20-30% de crmid nentreag. 4)Se prezice de a executa n limita unui etaj zidria din material difirit p/u executarea infrastructura se utilizeaz macarale auto sau pe pneuri i enile iar p/u suprastructura macarale turn amplasate pe o parte a cldirii.Betonarea centurii antisesmice unde sunt planeie monolite se efectueaz conform schemei macara-ben-construcie sau pomp-malaxor-construcie.La antier trebuie s fie prevzute sectoarele de asamblare a pieselor de armare , n condiii de iarn se utilizeaz metode speciale de zidrie : a)Met. nghearea mortarului b)Met. nclzirii artificiale a mortarului c)adaos antigelTehnologia exec. suprastructurei1)Realizarea infrastructurei a)Executarea pernelor , montarea i blocurilor de fundaii b)Realizarea centurii antisesmice c)Montarea planeilor i monolitizarea rosturilor d)Betonarea centurii antisesmice e)Executarea termoizolaiei i hidroizolaiei f)Executarea umpluturii2)Realizarea suprastructaurii a)Tasarea geodezic a axelor i marcarea centurilor , golurilor de ui i stlpi antisesmici. b)Exec. zidriei cu depedena golurilor p/u stlpii antisesmicii c)Se realizeaz 1 etap a centurii antisesmice(instalarea cofrajelor i penelor de susinere , armarea , betonarea). d)Concomitet se realizeaz stlpii antisesmice e)Dup priz (0.5-0.7R28 ) se monteaz planeile i se monolitezeaz rosturile i se betoneaz a 2 treapt a centurii antisesmice f)Are loc decofrarea elenentelor monolite g)Se repet operaile pn la atingerea cotei de proiect

11.Zidarii. Clasificarea, metode de executie. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros. Metode de executie a zidariilor in conditii de iarna. Zidaria este un element de constructie alcatuit din pietre naturale de orice forma sau din pietre artificiale de forma regulata asezata dupa anumite reguli, nelegate sau solidarizate intre ele cu un material sau cu pietre de legatura capabile sa preia si sa transmita incarcari.Clasificarea:1) Dupa provonoenta materialelor- naturale- artificiale2) Dupa functia pe care o indeplineste in constructie- zidarii portante (stalpi, arce, bolti, pereti portanti)- zidarii neportante (pereti despartitori, de protectie, pereti izolatori, umplutura)3) Dupa structura zidariei- zidarie simpla (un singur material de baza)- zidarie combinata (doua sau mai multe materiale de baza + un material de legatura)- zidarie armata (material de baza + material de legatura + armatura)- zidarie mixta (material de baza + material de legetura + beton simplu)- zidarie complexa (material de baza + material de legetura + element din beton armat)

Elemente din piatra arsa:a-caramida plinab-caramida cu goluri verticalec-caramida cu lamda si ulucd-bloc ceramic cu goluri orizontalee-caramida de placajAvantaje: 1) durabilitate mare; 2) rezistenta mare la foc; 3) posibilitati largi de tratare arhitecturala, 4)aspect arhitectural placutDezavantaje: 1) greutate proprie mare; 2) volumul mare de materiale; 3) consumul important de manopera calificata.Principalele metode de organizare a executiei zidariei:1) Metoda de lucru in succesiune consta in impartirea obiectului in doua sau mai multe sectoare de lucru orizontale la fiecare nivel. Sectorul poate fi realizat pe inaltimea intregului nivel sau pe fractiuni din inaltimea acestuia. Dupa terminarea unui sector de lucru pe toata inaltimea nivelului formatia de lucru se deplaseaza la alt sector.2) Metoda in lant consta in executia zidariei cu mai multe formatiuni de lucru, care executa zidaria succesiv in fiecare sector pe o inaltime de 0.8-1.2m se foloseste pentru zidarii groase (2 caramizi)Materialele zidariei se clasifica dupa rolul pe care ele il au in cadrul ei: 1) materiale de baza; 2) materiale de legatura; 3) materiale auxiliare.Materiale de baza:a) piatra naturala (carieire balastiere) dupa gradul de prelucrare poate fi: brute sau prelucrateb) caramizi si blocuri artificiale din pamant nears (pamant argilos amestecat cu nisip si paie sau rumegus, stabilizate cu adaos de var sau ciment)c) caramizi si blocuri artificiale arse sunt produse ceramice realizate din argila presata arsa, avand diferite forme si marimi (pline, cu goluri) desend) blocuri sau placi artificiale nearse: blocuri din beton cu agregate usoare, placi sau blocuri din beton celular, placi sau blocuri din ipsos sau fosfogips, cu sectiunea plina sau cu miez metalic.e) materiale din sticle: piese presate de forma unor placi patrate sau circulare sau a unor caramizi cu goluri.2:Materialele si piesele de legatura sunt asezate in rosturi.a) piese metalice (scoabe, agrafe)b) Mortare amestecuri de liant, agregat fin, apa si in unele cazuri aditivi. Tipuri de mortare utilizati: mortare cu var hidratat, mortare de var ciment, mortare de ipsos-var, mortare de ipsos, mortare de var, mortarul argila-ciment. In calitate de agregate nisip natural 50, nu se recomanda pentru zidarii armate pentru a evita oxidarea armaturii.3) Metoda incalzirii artificiale a zidariei cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la 220-380V, cu ajutorul caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din interior (unde s-au desfasurat masurile de incalzire) este uscat iar cel de la exterior isi continua priza. Dezavantajul cheltuieli mari de energie.

Fig. 6. 24. Zidirea crmizilor cu mistria.

a) Zidaria crmizilor fr mistrie, formnd rostul vertical prin apsarea crmizii: a)zidire n lung; b) zidite n curmezisZidirea caramizilor cite 2 deodata in sirurile de umplutura a)in curmezis b)in lung

12. Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter.Majoritatea activitilor de producie n diferite ramuri ale industriei au loc n construcii de tip hal.

Metode de montare a halelor industrialea)metoda secventionalab)metoda complexac)metoda mixta 1-74 succesiunea montarea elementelorMetoda secventionala(succesiva) const in montarea tuturor elementelor de acelai tip, pe ntreaga construcie, sau pe un tronson ori sector de lucru, macaraua urmnd un traseu propriu ;fiecrui tip de element prefabricat. Astfel se monteaz succesiv, cita un grup de elemente asemenea (stlpi, grinzi de rulare, grinzi de acoperi sau ferme, elemente uoare de acoperi etc.) dupa ce mbinrile precedentului grup de elemente montate au fost realizate ,respectiv dup ca betonul de monolitizare a obtinut rezisteaa necesar se monteaz urmtorul grup de elemente. Metoda secventionala prezint urmtoarele avantaje: permite verificarea l corectarea poziiei fiecrui tip de element pe ntreaga structur (aezare n axe, verticalitatea, cote, modul de realizare etc), eliminnd posibilitatea unor erori cumulate mari de montaj folosirea raional a macaralelor att aub aspectul capacitii cit i a continuitii lucrului se pot alege macarale cu parametri diferii, in funcie de tipul elementului, respectiv de dimensiunile, greutatea si poziia n construcie a acestora montarea- diferitelor tipuri de elemente la constructiile cu ntineri de suprafee mari, permite de a organiza efectuarea in flux a lucrarilor, respectindu-se "distane" convenabile ntre macarale, putindu-se astfel reduce durata de execuie.Dezavantaje necesitate de a utiliza un numar sporit de macarale (pentru flecare element n parte sau prelungirea duratei de efectuare a lucrrilor n cazul utilizrii aceleai macarale la montarea diferitor elemente; distanele pe care la parcurge utilajul montara sunt mai mari Metoda complexa consta in organizarea montarii, in succesiunea normal, a tuturor elementelor pe o poriune mic de hal ( o celul), de regul delimitat de patru atlpi; montarea elemente* lor c itinu pe deschiderea sau traveea alturat Metoda confer urmtoarele avantajeipermite crearea condiiilor pentru efectuarea lucrrilor de construcii-montaj, ce urmeaz montarii structurii, pe o poriune, mica de hala asigur o reducere a duratei totale de efectuare a construciei.Dezavantajele metodei snt:efectuarea unor lucrri suplimentare (ancorare, sprijiniri, consolidare provizorie) n vederea asigurrii stabilitii structurii pn la realizarea mbinrilor;exigene deosebite la montarea fiecrui tip de element, deoarece corectarea poziiei dup ncrcarea lor cu alte elemente, este foarte grea sau imposibia de realizat; folosirea,de obicei, neraional a macaralelor, intruct cu acelasi utilaj se ridic att elementele grele ct i cele uoare sau foarte uoare.Metoda complex se preteaz la montarea structurilor cu imbinari uscate, cum snt cele din metal, sau a celor mixte (cu stlpi din beton armat i arpant metalic), care permit corectarea poziiei stlpilor i chiar a intregului ansamblu.Metoda mixt const n montarea unor elemente de prefabricate (stilpi, grinzi rulante, panouri de perete) pe ntreaga construcie sau pe un sector de lucru iar montarea elementelor acoperisului uneori i a grinzilor de rulare este organizata in succesiune normala, pe o celula delimitata, de regula, de 4 stilpi, continuindu-se montarea pe traveea sa deschiderea urmatoare.Avantaje: permite de a verifica si corecta pozitia elementelor montate secventional pe intreaga structura folosirea rationala a macaralelor sub aspectul capacitatii si continuitatii lucrului nu necesita efectuarea lucrarior suplimentare la montarea elementelor cu imbinari umede(stilpi) ce se montaza conventional permite de a crea conditii pentru efectuarea lucrarilor de constructii montaj, ce urmeaza montarii structurii, pe o celula de hala mai rapid decit in cazul metodei secventionale.Dezavantaj: necesita lucrari de consolidare provizorie pentru elemente montate complex; distantele pe care le parcurge utilajul de montare sint mai mari decit in cazul metodei complexe folosirea nerationala a macaralelor in cazul cind greutatea diferitor tipuri de elemente de acoperis difera multMetoda mixta este solicitata la montarea structurilor din beton armat, metal sau mixte, elemente de acoperire a carora greutati ce difera putin sau au un acoperis lamelat.Halele ce au un singur nivel sunt numite hale parter. Se deosebesc hale parter prin:-soluii constructive (care pot fi tip celular) hale cu rama acoperite cu grinzi, ferme, hale cu structuri spaiale, mrimea i numrul deschiderilor (9-42m), traveea (6-18m). Poziia de montare a macaralei se alege n aa fel nct de la staie s se monteze ct mai mkulte elemente. Fundaiile se monteaz direct din mijlocul de transportare mai rar se descarc, iar apoi se monteaz. nainte de montare a fundaiilor se verific dimensiunea lor i aranjarea corect a axelor, semnelor de pe talpa blocului de fundaie. Blocul de fundaie se duce cu macaraua pe axele de proiect dup centrare se coboar n poziia prevzut de proiect. Coloanele se aranjeaz numai dup ce au fost dotate cu scri i suspendarea podestului coloanelor fr consol cu masa pn la 10t se fixeaz cu dispozitiv de freciune, iar cele cu masa mai mare cu dispozitiv de apucare cu tije.Montarea grinzilor de rulare i de sub cpriori. n dependen de lungimea i masa grinzilor, acestea se prind cu dispozitiv de agare cu 2 brae i cu traverse, de bucle sau se ridic cu clete-prinztor de cablu cu dirijare automat. Pentru ca cablul i capetele grinzii s nu se deformeze, nervurile grinzii se protejeaz cu garnituri mobile din buci de corniere.Grinzile poziionate la poziia de proiect se fixeaz provizoriu , utiliznd dispozitive adecvate, prin sudur i altele. Fixarea provizorie se face pentru mpiedicarea deplasrii din poziia corect i pentru asigurarea stabilitii. Dup aceasta se face verificarea alinierii grinzilor. Dac coincid semnele axelor stlpilor i grinzilor, atunci ele sunt poziionate corect. Fermele din beton armat se fixeaz, n dependen de lungimea, n 2 sau 4 puncte. Pentru mbuntirea orientrii la montare la capetele brului de jos se fixeaz 2 tirani sau se folosete manipulatorul mobil. Poziionarea fermei la poziia de proiect se efectuiaz cu ajutorul instalaiilor de ghid fixate de capetele stlpului. Montarea elementelor de supraf a acoperiului9 se face dup efectuarea mbinrilor elementelor de reazem. Elementele de suprafa se monteaz complex cu elemente de reazem, dar pot fi montate i secvenional, cnd n structura halei lipsesc grinzile de rulare i fermele jug. La edificarea halelor parter se aplic matoda urmtoare de montare:1) Metoda diferenial se monteaz stlpii, panourile suspendate, uneori grinzile de rulare.2) Metoda complex elementele acoperiurilor (fermele i grinzile jug, planee), integral halele se montez prin metoda combinat:a) longitudionalb) transversal

n primul caz macaraua se deplaseaz de-a lungul deschiderilor montnd rnd pe rnd celulele halei, iar n al doilea caz ea se deplaseaz pe axa longitudional a deschiderilor. Montarea halelor parter are loc cu macarale pe enile sau pe pneuri. Dac montarea elementelor acoperiului i a panourilor de perete poate fi organizat att din depozit ct i din transport apoi montarea stlpilor de obicei se organizeaz din depozit.Succesivitatea montrii halei parter:1) Se verific poziia axelor de trasare a halei, cotele fundului paharului de fund i se nregistrez n procesul verbal. Devierile ce nu se ncadreaz n normative trebuie lichidate pn la montarea suprastructurii.2) Se monteaz stlpul halei n fundaiile pahar. Se fixeaz provizoriu cu pene din lemn, metal sau beton armat sau prin metoda liber constrns cu buce. Se monolitizeaz stlp-pahar cu beton B15, B20 pentru prepararea amestecului de beton se utilizeaz ciment portland M>400.3) Obinnd priza suficient (0,7R 28) se monteaz grinzile de rulare i elemenetele acoperiului, se monolitizeaz rosturile dintre planee cu beton sau mortar de ciment.4) Se monteaz panourile suspendate prin metoda diferenial cu macaraua pe enile ce se deplaseaz n afara cldirii pe perimetrul ei. Agarea panourilor se efectuiaz cu crlige din cornier. La locul suspendrii cornierilor stlpilor nu se studiaz msura antiseismic ntre panourile perete, se fixeaz un ermetic ce servete ca protecie.

13. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul articulatiilor, liftarea constructiilor, edificarea constructiilor de sus in jos).Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televisiune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii ai retelelor electrice. Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile compacte in plan, masa proprie mare si inaltime sporita. In dependenta de masa constructiei, schema constructiva se utilizeaza pentru edificare urmatoarele metode:1) Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in pozitie de proiect a intregului edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala si rotirea lui in jurul unei articulatii (sau a mai multor de pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de fum h 12m, 90% din duritatea de proiect.Stabilirea rezistenelor se determin de elaboratorul de antier.Timpul de decofrare se determ.prin metode nedistructive inndu-se cont de calitatea cimentului, temperature mediului .a.

28. Consolidarea terenurilor de fundare (cimentarea, imbibarea cu produse rinoase sintetice, silicatizarea).Consolidarea artificiala a paminturilor se efectuiaza in scopul crearii in jurul sapaturilor ecrane impermeabile si marirea capacitatii portante a terenului de fundare. In dependenta de proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor, starea lor, gradul necesar si adincimea consolarii artificiale a paminturilor.Poate fi aplicata una din urmatoarele metode de consolare artificiala: inghetarea sau congelarea terenurilor, cimentarea, bitumizarea, silicatizarea, argilisarea, consolidarea terenurilor pe cale electrica si altele.Cimentarea consta in injectarea in teren a unei suspensii de ciment, care impreuna cu particulele terenului, prin intarire, formeaza un conglomerat. Aceasta metoda este destul de eficienta in cazul terenurilor alcatuite din pietris sau al terenurilur nisipoase cu granule mari. Pentru etansarea fisurilor din roci si pentru crearea de ecrane impermeabile se determina experimental raza de dispersie a materialului injectat in foraj, dupa ce se determina pozitia grupelor de forajCimentarea poate fi efectuata prin trei metode: injectare descendenta,ascendenta, injectare totala.Procesul de consolidare a terenurilor de fundare prin cimentare consta in injectarea sub presiune a unei suspensii de ciment cu un grad de dilatare din ce in ce mai scazut. Este binevenita aceasta metod la terenurile nisipoase. Tehnica injectarii consta in executarea unor guri de foraj (distanta dintre gurile de foraj sunt determinate de natura pmintului i condiiilor hidrogeologice) i injectarea n aceste guri suspensiei de ciment.

1.fundaie existent 2.injector la capt perforat3.conduct direct sub presiune4.conduct indirect retur5.pomp6.malaxor 7.zon mbibat cu suspensie de ciment.

mbibarea cu produse rinoase.Procesul de consolidare prin metoda injectrii produselor rinoase sintetice e bazat pe acelai principii ca i cimentarea.

1.fundaie existent 2.injector 3.rezervor cu rin sintetic4.pomp sau compresor5.zon mbibat cu produse rinoase sintetice.

n rezervorul 3 se toarn dou componente:-rin ureo-formaldehidic-agent de nclzire, ca regul acid oxalic diluat pn la 4%.Acest amestiec se transport sub presiune prin conducte. Componenii se amestec in rezervorul 3 nemijlocit naintea injectrii pentru a evita coagularea produselor rinoase.

Silicatizarea se aplic n general la nisipurile fine i const aceast metod n solidarizarea particulelor minerale cu ajutorul unui liant rezistent format artificial prin reea chimic dintre si un electrolit sau cu bioxid de carbon .Soluia se injecteaz n pmnt cu ajutorul injectoarelor introduce n sol. Injectoarele se introduc n sol cu ajutorul ciocanelor pneumatice. Soluiile se injecteaz cu ajutorul pompelor cu diafragm sau cu instalaii pneumatice ce prezint un vas cilindric rezistent la o presiune de pina la 0.8 MPa.Silicatizarea cu dou soluii este folosit pentru consolidarea pmnturilor compuse,mai ales din nisipuri granuloase. Dezavantajul acestei metode este necesitatea folosirii pentru fiecare soluie a pompei sale.Metoda silicatizrii cu soluie compus mrete nensemnat duritatea pmntului(0.2-0.5MPa) deaceea ea nu prea se folosete. Mai eficient i mai larg rspndit este metoda silicatizarii cu acid de hidraturaftoric de siliciu care permite de a consolida nisipurile prfoase coeficientul de filtrare de 0.3m n 24 ore.

29. Reparaia i consolidarea fundaiilor. Noiuni generale. Schema structural a fundaiilor. Consolidarea fundatiilor prin marirea suprafetei de sprijin, prin aprofundare.Consolidarea fundatiei prin marirea latimii fundatiei existente, turnind beton pe o latime mai mare, este destinata restabilirii unei structuri statice corecte a constructiei, pentru a i se reda siguranta afectata de diferiti factori, ca si capacitatea de a satisface conditiile de exploatare legate de destinatia pe care o are. O asemenea consolidare poate aparea ca necesara la fundatiile constructiilor amplasate pe terenuri sensibile Ia inmuiere, loe-ssoide, contractile, terenuri slabe, umpluturi, precum si in cadrul lucrarilor de restaurare a unor monumente istorice sau la transformari si supraetajari de constructii.Printre cauzele care conduc la necesitatea lucrarilor de consolidare a fundatiilor sint de amintit diverse greseli, de la cele de conceptie si de proiectare, evaluari gresite ale incarcarilor, studii de teren si de laborator necorespunzatoare, pina la cele de executie datorite neglijentei sau incompetentei.O alta cauza care poate duce la necesitatea consolidari fundatiei sint si modificarile in timp, dupa executarea constructiei, o caracteristicilor terenului de fundare, cum ar fi de exemplu cresterea sau co-borirea nivelului apelor subterane, alunecarile de teren etc.In timpul exploatarii constructiei se poate de asemenea sa se schimbe destinatia acesteia, sa sa faca supraetajari, transformari etc. care sa justifice consolidarea fundatiei propriu-zise, prin metoda de fata sau prin alta metoda, precum si imbunatatirea proprietatilor naturale ale solului respectiv prin compactare, argilizare, bitumare, cimentare sau silicatizare. Toate celelalte consideratii facute in legatura cu consolidarile de fundatii care urmeaza, sint valabile si in cazul de fata.n procesul exploatrii cldirilor i edificiilor, elementele structurale sunt supuse degradrilor i ruinrilor datorate nerespectrii condiiilor optime de exploatare , pierderii capacitii portante a ternului de fundare. Deteriorrile fundaiei de regul pot fi provocate de suprancrcri , stabilirea incorect a materialelor constituiente a fundaiei , influena negativ a mediului agresiv asupra materialului fundaiei. Schema structural a fundaiei a) elementele constructive:I fundaie;II izolaia vertical i stratul de protecieIII izolaia orizontal a pardoselei i fundaiei IV teren de fundaieV pereuVI centura antiseismic b) solicitrile asupra elementelor1) a pmntului i a apelor subterane2) mpingerea pmntului n urma ngheului 3) precipitaiile atmosferice4) sarcinile constructive suprastructurii5) umiditatea pmntului.Procedeele de nlturare a deteriorrilor fundaiei sunt neechivalente i pot fi aplicate reieind din principiile bazate pe natura factorilor care au provocat defectele sau deteriorrile ei. n general fundaiile pot fi consolidate prin urmtoarele metode: 1. consolidarea zidriei fr a mri suprafaa de sprijin a fundaiei. 2. prin mrirea suprafeei de sprijin. 3. transmiterea solicitrilor straturilor de pmnt situate la adncimea fundaiei. 1). Se execut n caz cnd fundaia e deteriorat n partea exterioar sunt prezente fisuri sau chiar rupturi aprute n urma mpingerii provocar de ngheul pmntului. Aceste deteriorri sunt nlturate utiliznd urmtoarele procedee tehnologice :nlocuirea sectoarelor deteriorate cu o zidrie nou , consolidarea fundaiei cu agrafe sau cu plase de oel, suprafeele fiind acoperite prin tencuial sau aplicarea torcretrii betonului.n cazul cnd n fundaie au aprut rupturi sau fisuri adnci zonele pot fi consolidate prin injectare a mortarului sau a pastei de ciment sau a materialelor n baza rainelor sintetice procesul constnd n urmtoarele: se execut gaura de foraj se fixeaz injectorul i aplicarea masei n zona deteriorat: 1. Fundaie. 2. Ruptur. 3. Injector. 4. zona consolidat cu material de consolidare.Lucrrile de reparaie a fundaiei vor fi executate numai dup executarea expertizei tehnice a fundaiei n rezultatul crora se va stabili materialul fundaiei, solicitrile i factorii care acioneaz asupra fundaiei depistate, condiiile sau factorii care au provocat deteriorarea. Expertiza tehnica a fundaiei stabileste schema constructiv a fundaiei, solicitrile asupra fundaiei. fundaie1. fisuri2. plas3. crampoane4.strat de tencuial1.fundaie 2.fisur 3.agraf 4.gaur

Latirea talpii de fundatie la fundatiile continuiLucrrile de reparaie i consolidare a fundaiei sunt costisitoare , necesit cheltuieli de munc considerabile i sunt destul de responsabile. Lund n consideraie faptul c aceste lucrri sunt dificile ele se execut de echipe specializate cu o calificare nalt. Lucrrile de regul sunt executate n fronturi de lucru, lungimea crora nu depete 2m pentru a evita deteriorarea sectoarelor megiee i a construciilor situate pe fundatia respectiva.Sectoarele urmatoare vor fi dezgolite numai dupa finisarea lucrarilor pe cele precedente , umplerea lor cu sol si compactarea lui.Partile laterale deschise a vechii fundatii se curata si se spala cu apa. Se perforeaza gauri pentru buloane de ancorare si grinzi transversale si de asemenea se pregateste un spatiu(strepi) pentru rezemarea laterala a talpii marite(shtrobi dlea opornih grebnei).Buloanele de ancorare si grinzile transversale se consolideaza cu mortar pe baza de ciment portland, dupa ce urmeaza compactarea terenului de fundare pe latimea suprafetei noi de sprijin, inglobind pietris.Apoi are loc instalarea cofrajului , a plaselor de armatura si se betoneaza noile parti a fundatiei.Dupa obtinerea a 100% a rezistentei de proiect fundatiile se decofreaza si se indreapta cu pene de metal in limita grinzilor transversale, dupa care are loc monolitizarea grinzii si a penelor efectuindu-se protectia contra coroziei si se umple transeele cu compactarea minutioasa a solului in umplutura.

fig.2 Consolidarea fundatiilor prin marirea suprafetei de sprijin1-shtrebi(spatiu in fundatie pentru ancorarea armaturiiluati seama sa nu va praibitzi)2-bulon de ancorare3-noua parte laterala a fundatiei4-noua banda(suprafata) compactata a fundatiei5-grinda transversala6-peneConsolidarea fundatiilor prin aprofundare este posibila prin rezemarea fundatiei existente impreuna cu sarcina sa pe reazeme temporare-grinzi metalice amplasate pe talpa gropii de fundatie deschisa pina la cota de fundare a vechii fundatii cu prelucrarea in continuare a partii gropii de fundare sub fundatia atirnata pina la noua cota de proiect , instalind cofrajul si betonind noua parte inferioara. Apoi are loc extragerea grinzilor temporare , montate sub vechea fundatie in bucse metalice. Se ia in consideratie ca aceasta metoda necesita o suprafata mare pentru ca lungimea grinzilor temporare orientativ trebuie sa fie de 2.5 ori mai mare ca adincimea sapata ,iar latimea talpii gropii de fundare trebuie sa fie de 1.6-1.7 ori mai mare de lungimea grinzii. a-atirnarea fundatiei sub utilaj(vedere generala)-aceeasi cu folosirea grinzilor metalice (pozitia de proiect)- montarea grinzilor metalice sub fundatia atirnata-prima etapa de betonare a partii suplimentarea a fundatiei-instalarea mantalei de beton armat la fundatiile izolate la prima etapa de betonare a eie-aceeasi , pozitia de proiect a mantalei de beton armat1-fundatia existenta , care urmeaza a fi suspendata2-dimensiunile utilajului tehnologic ; 3-fundatia proiectata cu cota de proiect -6.000m ; 4-utilajului tehnologic5-strat de beton(podbetonka) ; 6-cricuri/vinciuri(domkrat) ; 7-reazeme ;8-placi asamblate de beton armat sau traverse de lemn9.grinzi metalice ; 10-troliu/granic manual ; 11-utilaj tehnologic ; 12-fundatie atirnata ; 13-buncar de receptie14-jgheab vibrator ; 15-fereastra in cofraj ; 16-fixarea peretilor gropii de fundatie 18-manta de beton armat17-coloana de beton armat ; 19-masiv de sol

30. Particularitaile montrii construciilor din metal (coloane, grinzi, elementele acoperiului).In construcie,construciile din metal se folosesc atunci cnd folosirea metalului este mai raional n comparaie cu elementele din b.a. Astfel pentru a executa o ferm cu o deschidere de 24m este necesar tot atta metal ct pentru executarea unei ferme din b.a. cu aceiai deschidere.Lund n consideraie masa nu prea mare a construciilor din metal trebue de pretins la fixarea acestora ct mai optimal, executarea diferitor cadre, carcase i altele. Procesul de montare a coloanelor const din pregtirea fundeiilor, fixrii (elemente de fixare), ridicare, ndreptare pe suporturi, instalarea, ntrirea vremeinic (provizorii), reglarea i ntrirea difinitiv n poziiea dup proiect. Pregtirea fundaiilor implic verificarea semnelor de pe fundaie n raport cu semnele axelor cldirii. Coloanele se aga cu dispozitivele de agare sau cu utilaje semiautomate, se ridic (pn la ridicare pe coloan se monteaz nite hamuri de susinere) se ndreapt coloana deasupra pharului fundaiei. Stabilitatea coloanei pn la montarea difinitiv se asigur cu buloane de strngere de ancoraj. Schema instalarii coloanelor metalice.a)prin intermediul dispozitivului de agatare(bucla))prin intermediul dispozitivului de prindere semiautomata1-bucla; 2-lacata pentru fixarea buclelor; 3-traversa; 4-elemente de prindere; 5-consola de suport;6-rulou; 7-cablu pentru smulgerea dibului(cep); 8-dibul lacatii;Grinzele-cele de rulare se fixeaz cu ajutorul unui element de montare. Grinzele de greuti mari se monteaz din dou elemente cu folosirea suportului intermediar i dup ntrirea cu dou macarale, verificarea preventiv se execut pn la scoaterea crligului, verificarea final cu corectarea erorilor de montare. Grinzele temporare se monteaz cu bolturi sau clame.Fermele se monteaz numai dup fixarea definitiv a coloanelor i a legturilor dintre ele. n dependen de lungime ele se unesc n 2sau 4 locuri cu travers. Dac stabilitatea nu e asigurat ea se asigur. Pentru evitarea balansrii fermei la ridicare de captul fermei se fixeaz nite cabluri de ancoraj. Stabilitatea primei ferme se asigur cu 4 ntinztoare. A doua i urmtoarea se fixeaz de legturile preventive. Fixarea complet a construcilor metalice se efectueaz dup verificarea poziiei tuturor elementelor din carcas prin intermediul sudurii sau nituire.

Schema montarii a arcelor metalice; Schema montarii fermei; 1-macara;1-element a arcei; 2-macara de montare; 1-macara; 2-ferma instalata in pozitia de proiect; 3-reazem mobil de montare 3-macara -25; 4-structura asamblata la sol;5-reazem temporar.

Metoda de montare Metoda de rulonare

Metoda de rotire Metoda prin adugare

Metoda prin strngere

Construciile metalice n majoritatea cazurilor se aduc de la uzin pe pri (jumti de ferme,sau panouri, secii de turnuri i alte). Aceasta face necesar montarea lor de apoi la antier. Fermele de obicei se nbin lng suprafaa de descrcare. n procesul unificrii se corecteaz defectele aprute n timpul transportrii (adic dac a aprut vre-o adncitur,vre-o schimbare a unei arce i altele) condiiile sau normativele tehnice permit n acest scop abaterea la executarea construciilor metalice, de exemplu, pe ntreaga lungime a fermei se accept o eroare de 7...10 mm. Preciziea nalt a montrii construciilor metalice face ca particularitile de montare a construciilor metalice s se execute ntocmai. 31. Proiect de organizare a constructiilor (POC). Caracteristicile de baza si datele initiale necesare la elaborarea lui.Componenta, continutul si succesivitatea lucrarilor de proiectare a organizarii tehnologice a constructiilor este reglementata de NRC 3.01-85 (norme si reguli in constructii) Organizarea lucrarilor in constructie.Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii constructiilor (POC), elaborat de catre organizatiile specializate de proiectare. POC este un document obligatoriu pentru beneficiar, executor si pentru organizatiile ce finanteaza si furnizeaza resursele tehnico-materiale necesare constructiei.POC este destinat pentru stabilirea duratei construcie integrale, urgenelor de construcii a complexelor i a obiectelor mari aparte n corespundere cu normele duratei de construcie.n POC sunt determinate volumele de lucrri pregtitoare pentru toat construcia, iar pentru obiectele principale este prevzut lista lor. Este stabilit consecutivitatea, ritmurile i metodele de execuie a lucrrilor, este determinat necesitatea cadrelor de munc, lucrrilor tehnico-inginereti, sunt determinate resursele tehnico-materiale i sursele de asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru alctuirea capitolelor divizului general i pentru elaborarea PEL. Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde:- documentatia de argumentare- fundamentarea tehnico-economica- piese scrise si desenate- memorii- instructiuni si alte documente normative.Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale:- studiul tehnico-economic- rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni- solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport si mecanizmelor- conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj- divizarea obiectivului in sectoare- informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa- alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.)- termenii directivi si normati de executie a lucrarilor.Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnico-materiale si energetice sint efectuate printr-o metoda simplificata folosind:- proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare- indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor- devizele normative marite pentru constructii- indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele pentru o suma determinata de resurse banesti de lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar de muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca efectuat in decursul unui an de un muncitor.POC trebuie sa contina:- planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala- planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate- nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele de executie, calcule, argumentari si indicii tehnico-economici.Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice:- PC al diferitor obiecte- schemele organizational-tehnologice ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii efectuarii lucrarilor- volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale- cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj- graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului- graficul utilizarii bratelor de munca- memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea metodelor de efectuare a lucrarilor de baza, calculele necesare, justificarea si indicii tehnico-economici (ITE).

32. Proiect de execuie a lucrrilor (PEL). Caracteristicile de baz i datele iniiale necesare la elaborarea lui.Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de constructie sau la cerinta lui de catre organizatiile specializate de proiectare tehnologica. Plata pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ.PEL este baza pentru planificarea operativ, control, reglarea i evidena produciei de construcie. PEL se ntrete de ctre inginerul ef al organizaiei antreprenorului general, iar compartimentele de montare i specializate se ntresc de ctre inginerul ef al organizaiilor subantreprenorii.Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale:- proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat;- devizele- date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj- date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate- date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si posibilitatea sporirii numarului lor- documentele normative in vigoare.PEL consta din urmatoarele parti componente:- planuri calendaristice- planuri generale de constructie- harti tehnologice.In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi mai mult sau mai putin detaliate.Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor felurilor de resurse este efectuat dupa normele de productie.In componenta PEL pentru instruirea santierului intra:- planul calendaristic al santierului- planul general de constructie- graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj- graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza- harti (fise) tehnologice- schemele geodezice- masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier- hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a.- lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor- memoriul explicativ cu justificarea hotarrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor si ITE, care contine:0. argumentarea soluiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se ndeplinesc n perioada de iarn0. necesitatea de resurse energetice i soluiile pentru asigurarea lor0. calculul necesitaii de edificii i instalaii temporare, descrierea condiiilor de reperare a lor n plan0. masurile pentru pstrarea bunurilor materiale 0. msurile pentru protecia cldirilor existente i mediul ambiant0. indicii tehnico-economici de baz adoptai pentru msurarea productivitii muncii i eficienii produceriiPEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar intr-o componenta mai restrinsa. Pentru santierele tehnice simple PEL poate contine numai planul calendaristic, planul general de constructie si un memoriu explicativ laconic.Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza ale efectuarii lucrarilor de constructie si montare.

33. Organizarea proceselor de constructie in fluxuri.Organizarea executiei proceselor simple sau complexe, respectiv alegerea metodelor de executie implica cunoasterea succesiunii in care acestea se pot desfasura, tinind cont de interconditionarile organizatorice si tehnologice. Pentru ca executia proceselor sa se desfasoare in cele mai convinabile conditii inainte de organizarea proceselor se selecteaza procedeele, metodele tehnologice, mecanismele, utilajele, formatiile de munca.Exista trei metode de organizare a executiei proceselor de constructii:- metoda succesiva- metoda in paralel- metoda in flux.Examinand cele doua metode (metoda succesiva de executie a proceselor si metoda in paralel de executie a proceselor), se constata ca ele se situeaza pe pozitii diametral opuse, ca mod de conceptie a dispunerii si desfasurarii in timp si in spatiu de executie a lucrarilor. Acest studiu ne conduce la ideea ca situatia optima se gaseste la mijloc, adica metoda in flux combina avantajele si elimina pe cit posibil dezavantajele metodei succesive st a metodei m paralel.In principiu, metoda in flux consta in conceperea unei dispuneri si desfasurari a proceselor in timp si spatiu astfel incit formatiile de muncitori specializate trec succesiv de pe un sector pe altul, fiecare formatie executind un proces pe un sector, creaza front de lucru pentru formatia care executa procesul urmator.

Folosind aceasta metoda constructia se divizeaza in n procese, la care procesele omogene se executa succesiv, iar cele neomogene in paralel. Durata totala de executie divizata in n procese, la care, procesele omogene se executa succesiv, iar cele neomogene - in paralel.Durata totala de executie divizata in n procese, va fi mai lunga decit la metoda in paralel, dar mai scurta decit la metoda succesiva de executie a proceselor. Intensitatea consumului de resurse va fi mai mare decit la metoda succesiva si mai mica decit la metoda in paralel de executie a proceselor de constructii-montaj.Metoda in flux se caracterizeaza prin urmatoarele:- divizarea lucrarilor in procese componente, in concordanta cu specialitatea si calificarea executantilor- divizarea frontului de lucru in sectoare si portiuni, precum si crearea conditiilor necesare de lucru a executantilor- suprapunerea maxima in timp a proceselorMetoda in flux de executie a proceselor asigura consumul uniform de resurse si ritmicitatea productiei de constructie.Organizarea lucrarilor in flux creeaza conditii favorabile de lucru subantreprenorilor, furnizorilor de materiale, organizatiilor de tranport si de aprovizionare tehnico-materiala. La executia proceselor prin aceasta metoda (metoda in flux), impartirea in sectoare nu este o simpla demarcatie in planse sau pe teren, ci este impusa de conditionari organizatorice si tehnologice foarte complexe, la randul sau delimitarea sectoarelor determina in mod hotarator variatii ale ritmului de lucru (datorita variatiei volumelor de lucrari) ceea ce face ca, coordonarea in timp si spatiu a activitatii formatiilor de muncitori sa fie dificila.

Principii de baza pentru organizarea productiei in fluxObiectivul proiectarii productiei in flux, consta in determinarea unor parametric, datorita carora durata de executie a obiectului sa se afle in limitele celei normate (sau contractuale), si totodata consumul de resurse sa fie distribuit uniform.Aplicarea metodei flux se bazeaza pe urmatoarele principii, exprimate in mod general:- depistarea obiectelor asemanatoare (similare) dupa volum, solutii constructive si tehnologice- divizarea obiectului de constructie in lucrari separate, egale sau multiple dupa volumul de munca- stabilirea succesivitatii tehnologice si comasarea lucrarilor interconditionate intr-un flux sincronizat- repartizarea anumitor lucrari dupa formatiunile de munca, stabilirea succesivitatii de executie a obiectelor de constructie si miscarii brigazilor- calcularea parametrilor principali ai lantului, tinind cont de asigurarea suprapunerii in timp a proceselor si coordonarii dintre duratele lucrarilor cu numarul de masini-cheie si brigazi- calcularea succesivitatii de trecere a masinilor-cheie si a brigazilor de la un obiect la altul- pentru executia proceselor se vor afecta formatii de muncitori, cu utilaje si instalatiile de lucru necesare, de componenta si structura constanta, care trec succesiv si fara intreruperi de la un sector la altul si executa la fiecare sector acelasi ciclu, aplicind aceleasi metode- se considera ca in acelasi timp pe acelasi sector se executa un singur proces, din considerente tehnologice si organizatorice, pentru a se evita supraaglomerarea cu muncitori, materiale si utilaje, ceea ce ar determina o reducere a productivitatii muncii.Scopul de baza a calcularii productiei in flux este determinarea reducerii posibile a duratei totale de executie, care ar permite o productivitate maxima a muncitorilor si mecanismelor din contul saturarii frontului de lucru cu resurse tehnico-materiale. Calculele trebuie sa se bazeze pe marimea parcului de masini si utilaje aflate in dotarea intreprinderii (firmei) de constructii-montaj.Pe fiecare grupa de cladiri se stabileste consecutivitatea tehnologica si marimea rationala a sectoarelor de lucru. Marimea sectoarelor de lucru depinde intr-o mare masura de sistematizarea spatiala a obiectului, caracterul de desfasurare a proceselor specializate, componenta lucrarilor si capacitatea lanturilor.Sectorul - este o parte a cladirii, pe care volumul lucrarilor se executa de o formatie de munca cu numarul de membri constant, cu un ritm determinat, si asigura desfasurarea lucrarilor pe obiect in flux.Impartirea obiectului in sectoare se stabileste reiesind din solutiile spatiale si constructive ale cladirii si directia desfasurarii proceselor principale, in calitate de sectoare de lucru se delimiteaza deschiderile, sectiile, etajele, volumele constructive dintre anumite axe. Divizarea obiectului in sectoare se efectueaza tinand cont de necesitatea stabilitatii si rigiditatii spatiale a elementelor structurii de rezistenta in limitele unui sector. Este de dorit si necesar ca granitele sectoarelor sa coincida cu rosturile antiseismice, de temperatura si de tasare, ceea ce permite terminarea si inceperea lucrarilor fara incalcarea conditiilor tehnice de executie. Organizarea constructiei in fluxSunt 3 metode: 1) Consecutiv;2) Paralel;3) Flux;

1) Avantajele : necesitatea minimala de resurse Dezavantaje: neuniformitatea minimala de resurse, durata mare de constructie.2) Avantaje: durata de costructie scurta.Dezavantaje: necesitate mare in resurse.3) Avantaje: specializarea brigazilor care da productivitatea muncii sporita.

Clasificarea fluxurilor dupa ritmicitatea lor:

Ritmul se numeste timpul in care echipa lucreaza pe un sector.34. Principiile si succesiunea elaborarii planului calendaristic in componenta (POC) si (PEL) (continutul si datale initiale pentru elaborare).Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza volumului de lucrari in constructie si instalatii a solutiilor organizatorice si tehnologice va determina consecutivitatea si durata proceselor de constructii. Necesarul de resurse umane, materiale, mecanisme. Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructie. El se anexeaza la contractul incheiat intre beneficiar si antreprenor.Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind de destinatia lui, care poate fi pentru perioada pregatitoare sau pentru cea de executie a lucrarilor. In planul calendaristic trebuie sa fie incluse toate procesele de punere in opera, corespunzator articolelor de deviz, care recomanda si ordinea includerii lor. Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp.Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza conform desenelor tehnice. In el este determinat termenul construirii obiectului, termenii si succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si constructie. Planul calendaristic elaborat corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor. De asemenea PC este folosit la planificarea operativa a lucrarilor de constructie si montare La elaborarea PC este necesar de a tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca termenul normativ. Termenii de executie a lucrarilor se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor, la fel se iau in consideratie si conditiile specifice ale santierului.In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la valorificarea terenului de constructie (lucrarile pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de dare a obiectelor in exploatare.La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii moderne, o maximala economie a resurselor tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa. Metodele elaborate trebuie sa contribuie la efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea muncii.Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o face posibila tehnologia constructiilor si conditiile de securitate a muncii.Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si montare. In primul rind trebuie indeplinite lucrarile de constructie care precedeaza lucrarile complicate si care necesita un termen indelungat de indeplinire.Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele:- proiectul de organizare a constructiei- durata directiva de executie- contractul de executie a lucrarilor- fisele tehnologice de executie- documentatia de proiect, inclusiv devizele- informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile.Graficul calendaristic de executie a lucrarilor pe obiectDenumirea lucrarilorVolum de lucruVolumul de muncaMecanisme

unitatea de msurcantitateadenumireavolumul de mas-ore

123456

Termenul executieNumarul de schimburiNumrul de muncitori pe schimbComponena echipeiGraficul (zile, saptamini, luni)

7891011

Consecutivitatea intocmiri planului calendaristic:- se determina nomenclatura si consecutivitatea tehnologica a lucrarilor- se determina volumul de munca- se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele- se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor- se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se fac corectiile necesare- pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu resurse umane si tehnico-materiale.Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform antemasuratorii. Perioada de timp in care se programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie. Cu alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza printr-un segment de dreapta care reprezinta perioada dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a lucrarilor in cauza. Se incepe elaborarea partii grafice cu procesele cheie (critice), de care depinde toata durata de executie a obiectului.

Planul calendaristic de executare a lucrarilor

Graficul miscarii fortei de munca

Graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate

Graficul de aprovizionare cu masini, utilaje si echipamente

35. Planul general de construcii: destinaie i tipuri. Principiile generale de proiectare (P.G.C.) planul general de construcie al unui obiect.Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint trasate santierele si cladirile existente, depozitele si cladirile mobile sau provizorii, drumurile permanente si provizorii, retelele de aprovizionare cu apa, energie si de canalizare, caile rulante a macaralelor, punctele de stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a elementelor de constructie s.a.PGC trebuie sa prevada o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa creeze conditii necesare pentru depozitarea constructiilor si miscarea nestingherita a masinilor de constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse tehnico-materiale si respectarea securitatii muncii.Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si este actul de baza ce reglementeaza organizarea santierului de constructie, precum si volumul de lucrari provizorii.Se deosebesc doua tipuri de planuri generale de constructie:- plan general de organizare a santierului de constructie- plan general de organizare a obiectului de constructiePlanul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a gospodaririi integrale a santierului de constructie si se elaboreaza de catre institutia de proiectarePlanul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din imediata apropiere a lui. Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de catre o institutie de proiectare specializata.Principii generale de proiectare a planurilor generale de constructie:- solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie III.01.01-85, III-4-80 tehnica securitatii- cladirile, edificiile si instalatiile provizorii (in afara celor mobile) se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru executia constructiilor capitale- solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier, sa fie micsorata manipularea si numarul de incarcari-descarcariCerintele respective se refera mai ales la materialele voluminoase si de dimensiuni mari:- amplasarea reusita a mecanismele de ridicare- amplasarea statiilor de producere a betoanelor si mortarelor in raza de actiune a macaralelor (dupa caz)- planul general de constructie trebuie sa asigure personalului muncitor conditii sanitare de munca si o amplasare cit mai riguroasa a unitatilor provizorii si drumurilor de acces- costurile de realizare a constructiilor provizorii trebuie sa fie redus la minim.Planul general de constructie al unui obiect se proiecteaza separat, pentru fiecare obiect de constructie ce intra in componenta planului general de constructie a santierului. Pentru obiectele complexe acest document se elaboreaza pe etape, cum ar fi: lucrari pregatitoare, lucrari de terasament, realizarea infrastructurii, suprastructurii, acoperisului, etc.Date initiale pentru proiectarea planului general de constructie a obiectului:- proiectul de realizare a constructiei- fisele tehnologice- calculul necesarului de resurse- schitele de executieSe elaboreaza de catre antreprenorul general sau la comanda lui de catre o institutie specializata. Partea grafica se elaboreaza la scara 1:500, 1:200, 1:100, 1:50. O piesa adaugatoare si in componenta lui este lista utilajului de montare cu capacitatea energetica a sa. Planul general de constructie a obiectului trebuie sa contina toate datele necesare pentru redarea in realitate a proiectului.Memoriul tehnico-explicativ contine:- calculele definitivate a necesarului de resurse- unitati provizorii- piese de executie- solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare, apa, caldura, telecomunicatii, etc.La selectarea acestor elemente se iau in consideratie posibilitatile antreprenorului.Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie achitat de catre beneficiar.Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori, dupa acest numar se calculeaza necesarul de unitati administrative, sociale si de deservire. Din graficele de aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile de materiale si a suprafetei depozitelor.De la intreprinderile teritoriale specializate se iau datele despre bransament la utilitatile necesare. In primul rind se efectueaza racordarea mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in cauza, echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de miscare a lor, gabaritele, zonele de lucru, imprejmuirile, etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii care trebuie sa se pozitioneze in imediata apropiere a obiectului.Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si activitatii vitale. Se pozitioneaza imprejmuirile zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a retelelor de tensiune inalta. Se mai precizeaza si ale elemente necesare gospodaririi de santier.

36.Atributiile dirigintelui de santier se clasifica:1. Perioada premergatoare inceperii executiei2. Perioada executiei lucrarilor3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor

Per. Premergatoare1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi executate corespund cu cele mentionate in autorizatie2) Sa preia amplasamentul(cota 0.000, reperele, axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de organizare de santier3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se intimpla cu acestea; masurile pe care trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul de depozitare a stratului fertile4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului pentru solutionarea neconcordantelor8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic10) Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate11) Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare pentru documentatia de executie

Per. Executiei Lucrarilor1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului, documentelor normative in vigoare2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T. un proces verbal, prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si ca se poate trece la executia fundatiilor(probe de laborator)3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa demoleze daca e posibil cu avizul proiectantului pe cheltuiala proprie7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca acesta sa dea solutii pentru continuarea lucrarilor8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constructii despre producerea unor accidente tehnice in termen de 24 ore9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata10) Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B al Cartii Tehnice)11) Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze conditiile optime de lucru12) Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza determinante13) Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante14) Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control

Per. Receptiei Lucrarilor D.S. are obligatia sa execute in termenii stabiliti remedierile, completarile si neajunsurile cerute de comisia de receptive (nu mai mult de 90 zile)37.Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic .Executia oricaror lucrari de constructie trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin persoanele de specialitate numite responsabili tehnici atestati .Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita :1.perioada premergatoare inceperii constructiei 2.perioada de executie a lucrarilor 3.perioada de receptive la terminarea lucrarilor 4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.Perioada I:-sa verifice existent autorizatiei de contructie - sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier .-obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare-obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi -trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor -sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre verifocatorii de proiect -sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte proiectantul de despre eventualele neconformitati -sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari)-sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii -sa cunoasca prevederile studiului geotehnic Perioada II:-urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si prescriptiilor tehnice -la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant un process verbal prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect .-intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse -urmaareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau agrement tehnic -la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile pina la rezolvarea situatie aparute -transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra neconformitatilor din proiect sau aparute pe parcursul executiei lucrarilor -verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executant-urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al contructie -la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru receptia lucrarilor in faze determinante-urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei determinante-urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control -complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica -semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor Perioada III:-Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund cerintelor de calitate si celor 6 exigente esentiale ,intocmeste actele pentru receptia si convoaca membrii comisiei de receptie.Perioada IV:-Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile compectarile si masurile date de comisia de receptie , indeplineste procesele verbale care dovedesc indeplinirea acestora Perioada V:-Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de comisia de receptie,organizeaza receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie,pune in ordine toata documentatia referitoare la constructie si incheie situatia financiara.-Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie.-preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare.-Asigura transmiterea actelor de receptive finala a organelor administratiei publice locale comform reglementarilor in vigoare,(inregistrarea imibolului la oficiul cadastral).

38.Obligatile beneficiarului si antreprenoruluiAntreprenorul- are obliagie sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile cu subantreprenorii de specialitate, este raspunzator fata de investitor, p,u respectarea de catre subantreprenori a prevederilor din contract.In caz ca Antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la calitatea materialelor, trebuie sa comunice obiectiile in scris, Investitorului.In timpul executiei lucrarilor Antreprenorul aer obligtatia sa mentina caile de acces libere, sa retraga utilajele sa indeparteze surplusul de material deseuri.Lucrarile ce devin ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si inspectiei de stat in constructive.Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in constructie data inceperii effective a lucrarilor. Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul e obligat sa respecte prevederile legii calitatii in constructii,trebuie sa respecte urmatoarele regulamente:Regulamnt privind calitatea produselor in constructie. Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a constructiilor Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente Regulament privind post utilizarea constructiilor Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii lucrarilor cu respecatarea drepturilor Antreprenorului.Trasarea axelor principale , bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita terenului pus la dispozitia Antreprenorului ,precum si materializarea cotelor de nivelin imediata apropiere a terenului sunt in sarcina InvestitoruluiInvestitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege.Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris;1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare.2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor.Investitorul trebuie sa puna la dispozitie Antr. fara plata urmatoarele:1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor2. Caile de acces rutiere3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului

39 Exigentele esentiale in constructii (A,B,C,D,E,F),comentariiPentru obtinerea unor constr de calitate trebuie sa corespunda urmatoarelor exigent esentialeA Rezistenta si stabilatate Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca la prabusiri partiale sau integrale a structurii de rezistent,deformatii inadmisibile.B Siguranta in exploatare Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateazaCSiguranta la focConstruct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de incendiu structura de rezistenta sa reziste o perioada de timp.Extinderea focului spre cladiri adiacente trebuie limitatDIgiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjuratorConstruc nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi poluarea mediului inconjuratorE Izolatie termica,hidrofuga si economie de energiePrevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in asa mod incit consumul de energies a ramina moderat fara ca prin aceasta sa se prejudecieza confortul omuluiF Protectia impotriva zgomotuluiPrevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit zgomotul perceput de persoanle care exploateaza constructia sa le permita sa activeze sis a se odihneasca in conditii satisfacatoare

40. Sistemul calitatii in constructieSistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure organizatorice ,raspunsuri,regulamente,preceduri si mijloace care concureaza la realizareaa calitatii constructiei in toate etapele de concepere,proiectare,realizare,exploatare si postutilizare acestora si este compus din:a) Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in constructii prin aceste documente se stabilesc conditiile minime de calitate ,precum si modul de verificare a acestorab) Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului sau a furnizoruluic) Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de INCERCOMd) Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiaruluie) Licentierea societatilor comerciale-orice firma cu activitatea in domeniu constructiilor trebuie licentiate in domeniile respective de activitatef) Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp tehnic,experti tehnici,laborantii)g.) conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus inspectia de stat in constructiveh.) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare i.) Asigurarea activitatii metrologice in constructive.Se realizeaza conform prevederilor legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de masurare si control utilizate in constructive.j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta proiectantului si executantului, precum si a specialistilor notari din domeniu constructiei. Receptia constructiei se face in doua etape1.Receptia la terminarea lucrarilor2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract)Membrii comisiei de receptive 1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale)2. Responsabilul ethnic3. Specialist notoriik.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii,se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic.l)Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare a constructiilor,de reconditionare si refolosirea a elementelor si produselor recuperabile,precum si de reciclare a deseurilor neutilizabile,asigurind protectia mediului ambient si poluarea aeruluim) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in constructii

41 Rec