Nevrozele copilărieiNevrozele copilăriei

Persoana care suferă de nevroză Persoana care suferă de nevroză manifestă lipsă de energie şi elan, manifestă lipsă de energie şi elan, trăieşte o permanentă stare de trăieşte o permanentă stare de nelinişte interioară, nesiguranţă a nelinişte interioară, nesiguranţă a memoriei, incapacitate de memoriei, incapacitate de concentrare a atenţiei, insomnie şi concentrare a atenţiei, insomnie şi un disconfort general pe plan un disconfort general pe plan biologic. biologic.

NevrozaNevroza

Nevroza este o reacţie psihogenă la o Nevroza este o reacţie psihogenă la o stare de conflictualitate psihică, în care stare de conflictualitate psihică, în care conflictul este de intensitate mică sau conflictul este de intensitate mică sau medie şi de durată lungă. medie şi de durată lungă.

Acest conflict perturbă echilibrul cortico-Acest conflict perturbă echilibrul cortico-diencefalic şi ca expresie a acestei diencefalic şi ca expresie a acestei perturbări apar tulburările neuro-perturbări apar tulburările neuro-vegetative (trăite ca boli organice) şi o vegetative (trăite ca boli organice) şi o scădere a randamentului şi posibilităţilor scădere a randamentului şi posibilităţilor generale.generale.

Principalele particularităţi ale Principalele particularităţi ale nevrozei sunt:nevrozei sunt:

EEste o boală de intensitatea cea mai mică, nu ste o boală de intensitatea cea mai mică, nu perturbă calitativ conştiinţa şi personalitatea, perturbă calitativ conştiinţa şi personalitatea, nu presupune niciodată o leziune biologică nu presupune niciodată o leziune biologică (este pur psihogenă şi are o reversibilitate (este pur psihogenă şi are o reversibilitate absolută), în timpul manifestării ei nu apar absolută), în timpul manifestării ei nu apar tulburări de reflectivitate (halucinatii, delir, tulburări de reflectivitate (halucinatii, delir, etc.). etc.).

Individul are aparenţa de normalitate, dar Individul are aparenţa de normalitate, dar cum a intrat în conversaţie se plânge de cum a intrat în conversaţie se plânge de suferinţa lui, mai exact se plânge de suferinţa lui, mai exact se plânge de tulburările vegetative ce sunt numai expresia tulburările vegetative ce sunt numai expresia dereglării vieţii psihice şi nu tulburări organice dereglării vieţii psihice şi nu tulburări organice propriu-zise. propriu-zise.

Bolnavul îşi amplifică suferinţa, dar Bolnavul îşi amplifică suferinţa, dar are are conştiinţa bolii.conştiinţa bolii.

Această stare de conflictualitare presupune o Această stare de conflictualitare presupune o suferinţă psihică de lungă durată. suferinţă psihică de lungă durată.

Izvorul suferinţei la copil constă în atitudinea Izvorul suferinţei la copil constă în atitudinea persoanelor semnificative faţă de el. persoanelor semnificative faţă de el.

Gama posibilităţilor lui de a se organiza clinic este Gama posibilităţilor lui de a se organiza clinic este mai mare. mai mare.

Modul de manifestare a nevrozei, semnele sale, Modul de manifestare a nevrozei, semnele sale, sunt dependente de faza de dezvoltare în care se sunt dependente de faza de dezvoltare în care se găseşte copilul. găseşte copilul.

Este greu de stabilit momentul de debut al Este greu de stabilit momentul de debut al nevrozei, deoarece unele simptome pe care le nevrozei, deoarece unele simptome pe care le considerăm în timp ca expresia unei nevroze considerăm în timp ca expresia unei nevroze monosimptomatice, în anumite perioade au monosimptomatice, în anumite perioade au caracter fiziologic (ex: enurezisul, balbismul, caracter fiziologic (ex: enurezisul, balbismul, etc.).etc.).

Este necesar să ţinem cont de faptul că Este necesar să ţinem cont de faptul că dezvoltarea personalităţii copilului este dezvoltarea personalităţii copilului este neterminată. neterminată.

Deoarece nu ştim cum se va dezvolta în Deoarece nu ştim cum se va dezvolta în viitor, nu putem stabili nici perspectiva viitor, nu putem stabili nici perspectiva nevrozei decât cu mare probabilitate, prin nevrozei decât cu mare probabilitate, prin raportare la mediu. raportare la mediu.

Nu o putem considera caracteristică Nu o putem considera caracteristică pentru o anumită simptomatologie pentru o anumită simptomatologie nevrotică.nevrotică.

La copil, spre deosebire de adult, La copil, spre deosebire de adult, tulburarea nevrotică nu constituie tulburarea nevrotică nu constituie izvorul primar al suferinţei. izvorul primar al suferinţei.

Apare rar sentimentul de invaliditate Apare rar sentimentul de invaliditate pe care îl trăiesc adulţii în raporturile pe care îl trăiesc adulţii în raporturile lor sociale, determinat mai ales de lor sociale, determinat mai ales de scăderea randamentului.scăderea randamentului.

Simptomele nevrotice la copil sunt Simptomele nevrotice la copil sunt mai puţin închegate într-o structură mai puţin închegate într-o structură unitară complexă ca la adult. unitară complexă ca la adult.

La copil nevrozele evoluează mai La copil nevrozele evoluează mai sarac, adesea monosimptomatic.sarac, adesea monosimptomatic.

Cauzele nevrozelor la copil:Cauzele nevrozelor la copil:

Există trei categorii de cauze: Există trei categorii de cauze: 1.1. Declanşante:Declanşante: conflictul conflictul2.2. Favorizante:Favorizante: ţin de condiţiile mediului în ţin de condiţiile mediului în

care trăieşte copilul. Aceste condiţii, prin care trăieşte copilul. Aceste condiţii, prin insuficienţa lor, cauzează o anumită insuficienţa lor, cauzează o anumită epuizare a sistemului nervos central, epuizare a sistemului nervos central, creând condiţiile pentru posibilitatea creând condiţiile pentru posibilitatea decompensării nevrotice a copilului.decompensării nevrotice a copilului.

3.3. Predispozante:Predispozante: ţin de constitutie ţin de constitutie (sensibilitate exagerată, tip slab de sistem (sensibilitate exagerată, tip slab de sistem nervos, copii timizi, care se rănesc nervos, copii timizi, care se rănesc sufleteşte foarte uşor sau copii cu leziuni sufleteşte foarte uşor sau copii cu leziuni encefalopatice,etc).encefalopatice,etc).

Notiunea de conflictNotiunea de conflict

CCuprinde toate situaţiile care presupun o uprinde toate situaţiile care presupun o tensiune psihică negativă determinată de tensiune psihică negativă determinată de concomitenţa a cel puţin două motive de concomitenţa a cel puţin două motive de mare semnificaţie subiectivă pentru individ, mare semnificaţie subiectivă pentru individ, care depăşesc capacitatea de adaptare a care depăşesc capacitatea de adaptare a copilului şi îl pun în imposibilitatea de a se copilului şi îl pun în imposibilitatea de a se elibera de această tensiune. elibera de această tensiune.

Conflictul (tensiunea) durează o perioadă Conflictul (tensiunea) durează o perioadă scurtă şi este de intensitate mică sau scurtă şi este de intensitate mică sau medie.medie.

Vârsta determină semnificaţia mai mare a Vârsta determină semnificaţia mai mare a unora sau altora dintre conflicte pentru unora sau altora dintre conflicte pentru dereglarea activităţii psihice a copilului. dereglarea activităţii psihice a copilului.

Fiecare vârstă îşi are conflictele Fiecare vârstă îşi are conflictele caracteristice. caracteristice.

Nu toate conflictele duc la nevroze. Există Nu toate conflictele duc la nevroze. Există mecanisme de compensare. Eşuarea lor mecanisme de compensare. Eşuarea lor duce la nevroză. duce la nevroză.

Cele mai frecvente mecanisme de Cele mai frecvente mecanisme de compensare la copiii şcolari se localizează compensare la copiii şcolari se localizează fie la nivelul fanteziei (caută soluţii în fie la nivelul fanteziei (caută soluţii în fantezia sa), fie în planul realului (dă vina fantezia sa), fie în planul realului (dă vina asupra altuia sau fuge din situaţie).asupra altuia sau fuge din situaţie).

Siţuatii conflictuale se pot dezvolta la Siţuatii conflictuale se pot dezvolta la copil încă din primele zile de viaţă copil încă din primele zile de viaţă extrauterină. extrauterină.

Mecanismul de instalare a Mecanismul de instalare a nevrozei infantilenevrozei infantile

Putem vorbi despre nevroză numai atunci Putem vorbi despre nevroză numai atunci când dezvoltarea personalităţii copilului a când dezvoltarea personalităţii copilului a atins un aşa nivel, încât este capabil să atins un aşa nivel, încât este capabil să reacţioneze nu numai la tensiunea reacţioneze nu numai la tensiunea conflictuală, dar şi să trăiască subiectiv conflictuală, dar şi să trăiască subiectiv această tensiune, să o interiorizeze şi să-şi această tensiune, să o interiorizeze şi să-şi elaboreze mecanisme de aparare împotriva elaboreze mecanisme de aparare împotriva ei. Aceste lucruri sunt posibile abia după 7 ei. Aceste lucruri sunt posibile abia după 7 ani.ani.

Nevroza apare când mecanismele de Nevroza apare când mecanismele de apărare au eşuat.apărare au eşuat.

La La copilcopil putem vorbi despre trei putem vorbi despre trei forme ale nevrozei:forme ale nevrozei:

1.1. dereglările regimului de viaţă dereglările regimului de viaţă

2.2. deprinderile nevrotice deprinderile nevrotice

3.3. nevrozele propriu-zisenevrozele propriu-zise

1. 1. Dereglările regimului de Dereglările regimului de viaţăviaţă

Survin în domeniul activităţii instinctive, Survin în domeniul activităţii instinctive, sub influenţa conflictelor şi a condiţiilor sub influenţa conflictelor şi a condiţiilor de viaţă nesatisfăcătoare. de viaţă nesatisfăcătoare.

Aceste dereglări sunt:Aceste dereglări sunt: 1. Anorexia1. Anorexia 2. Bulimia2. Bulimia 3. Constipaţia3. Constipaţia 4. Diareea4. Diareea 5. Vărsăturile5. Vărsăturile..

1. Anorexia1. Anorexia

LLipsa poftei de mâncare.ipsa poftei de mâncare.

Are două forme:Are două forme:a) Simplăa) Simplă b) Mentalăb) Mentală

Anorexia simplăAnorexia simplă

PPierderea poftei de mâncare fără o ierderea poftei de mâncare fără o cauză digestivă; este o consecinţă a cauză digestivă; este o consecinţă a dereglării activităţii secretorii dereglării activităţii secretorii digestive sub influenţa stării de digestive sub influenţa stării de tensiune negativă; tensiune negativă;

apare ca expresie a unei stări apare ca expresie a unei stări tensionale subiacente.tensionale subiacente.

Anorexia mentalăAnorexia mentală

PPe fondul subnutriţiei cronice tulburarea e fondul subnutriţiei cronice tulburarea psihică iniţială se accentuează: pacientul psihică iniţială se accentuează: pacientul devine apatic, depresiv (idei de inutilitate), devine apatic, depresiv (idei de inutilitate), umil şi pierde controlul conştient asupra umil şi pierde controlul conştient asupra stării sale, fapt ce complică posibilitatea stării sale, fapt ce complică posibilitatea de redresare a funcţiei alimentare. de redresare a funcţiei alimentare.

Are la baza o stare de conflictualitate, mai Are la baza o stare de conflictualitate, mai ales cu părinţii. Merge la 25% mortalitate. ales cu părinţii. Merge la 25% mortalitate.

Copilul îşi controlează tot mai bine Copilul îşi controlează tot mai bine motivaţia de foame. motivaţia de foame.

Este mai frecventă la fetiţe în perioada Este mai frecventă la fetiţe în perioada pubertăţii (11-15 ani). pubertăţii (11-15 ani).

Se deformează imaginea corporalSe deformează imaginea corporalăă. . Îşi produc manevre prin care îşi controlează Îşi produc manevre prin care îşi controlează

alimentaţia (diaree, vărsături, aruncă alimentaţia (diaree, vărsături, aruncă mâncarea). mâncarea).

De multe ori viaţa endocrină nu se mai De multe ori viaţa endocrină nu se mai reface, apar tulburări trofice la nivelul pielii reface, apar tulburări trofice la nivelul pielii şi scade secreţia digestivă. şi scade secreţia digestivă.

Apare pervertirea instinctului alimentar. Apare pervertirea instinctului alimentar. Cea mai mare tulburare este în percepţia Cea mai mare tulburare este în percepţia

propriei imagini corporale. propriei imagini corporale. Au şi comportamente de tip depresiv.Au şi comportamente de tip depresiv.

2. Bulimia2. Bulimia

EExagerarea poftei de mâncare. xagerarea poftei de mâncare. Uneori vine după o stare de anorexie Uneori vine după o stare de anorexie

mentală, în faze mai grave de mentală, în faze mai grave de trecere a anorexiei mentale. trecere a anorexiei mentale.

Rar apar dereglări hipotalamice.Rar apar dereglări hipotalamice.

II. II. Deprinderile nevroticeDeprinderile nevrotice

Uneori tensiunea conflictuală duce Uneori tensiunea conflictuală duce la găsirea unor îndeletniciri cu la găsirea unor îndeletniciri cu ajutorul cărora copilul se ajutorul cărora copilul se degajează de tensiune. degajează de tensiune.

Sunt mai bine inserate şi prind Sunt mai bine inserate şi prind contur asupra personalităţii.contur asupra personalităţii.

Prezintă două forme:Prezintă două forme:

1.1. DureroaseDureroase - caută prin deprinderi să-şi - caută prin deprinderi să-şi producă dureri, pentru rezolvarea unor producă dureri, pentru rezolvarea unor conflicte. Caută astfel să scape de conflicte. Caută astfel să scape de tensiunea produsă de starea de conflict tensiunea produsă de starea de conflict (tensiune subiacentă produsă de situaţiile (tensiune subiacentă produsă de situaţiile normale de viaţă).normale de viaţă).

Ex: scobitul în nas, muşcarea buzelor, Ex: scobitul în nas, muşcarea buzelor, smulgerea părului, frecarea unor leziuni smulgerea părului, frecarea unor leziuni cutanate până la leziune.cutanate până la leziune.

2.2. De plăcereDe plăcere - cautarea plăcerii, care vine să - cautarea plăcerii, care vine să reechilibreze starea tensională.reechilibreze starea tensională.

Ex: sugerea degetului, onanie, etc.Ex: sugerea degetului, onanie, etc.

III. Nevrozele propriu-ziseIII. Nevrozele propriu-zise

Au forme diferite în funcţie de Au forme diferite în funcţie de vârsta copilului:vârsta copilului: PreşcolarPreşcolar Şcolar micŞcolar mic Puberi şi adolescenţiPuberi şi adolescenţi

La preşcolari La preşcolari

Stări prenevroticeStări prenevroticeAu un caracter paroxistic, constituind Au un caracter paroxistic, constituind

dezechilibre psihice de scurtă duratădezechilibre psihice de scurtă duratăRidică mai mult probelma Ridică mai mult probelma

diagnosticului diferenţial cu epilepsia diagnosticului diferenţial cu epilepsia sau cu alte tulburări cu substrat sau cu alte tulburări cu substrat organic.organic.

Forme la preşcolari (sub 7 Forme la preşcolari (sub 7 ani):ani):

1.1. Spasmul hohotului de plânsSpasmul hohotului de plâns

2.2. Crize de negativism, furieCrize de negativism, furie

3.3. Fenomene de tip anxiosFenomene de tip anxios

4.4. Manifestări funcţional-istericeManifestări funcţional-isterice Ex: se naşte un frate şi nu-l acceptăEx: se naşte un frate şi nu-l acceptă

Nu sunt nevroze, dar există un tip de Nu sunt nevroze, dar există un tip de organizare!!!organizare!!!

La şcolarul mic îmbracă La şcolarul mic îmbracă următoarele forme:următoarele forme:

1.1. TicurileTicurile 2.2. Enurezisul Enurezisul 3.3. Encopreza Encopreza 4.4. Balbismul Balbismul 5.5. Tulburările cardiace, respiratorii şi Tulburările cardiace, respiratorii şi

digestive digestive 6.6. CefaleeaCefaleea

TicurileTicurile

SSunt mişcări sau vocalizări involuntare, unt mişcări sau vocalizări involuntare, bruşte, rapide, nonritmice şi stereotipe. bruşte, rapide, nonritmice şi stereotipe.

Aceste mişcări apar în starea de veghe fără Aceste mişcări apar în starea de veghe fără a exista un scop care să motiveze acţiunea. a exista un scop care să motiveze acţiunea.

Sunt repetitive, localizate şi pot fi Sunt repetitive, localizate şi pot fi controlate prin concentrarea atenţiei. controlate prin concentrarea atenţiei.

Ticul este experimentat de copil ca Ticul este experimentat de copil ca irezistibil, dar poate fi suprimat pentru irezistibil, dar poate fi suprimat pentru intervale variabile de timp. intervale variabile de timp.

Ticurile pot apărea fie în urma unor traume Ticurile pot apărea fie în urma unor traume de natură psihologică, fie prin imitaţie, fie de natură psihologică, fie prin imitaţie, fie prin fixarea unor mecanisme de apărare. prin fixarea unor mecanisme de apărare.

Ticurile pot fi de două tipuri:Ticurile pot fi de două tipuri:

motorii motorii vocale vocale

La rândul lor, fiecare dintre acestea La rândul lor, fiecare dintre acestea pot fi pot fi

simple simple complexecomplexe

FormeForme Ticuri motorii simple sunt clipitul, ridicatul din umeri Ticuri motorii simple sunt clipitul, ridicatul din umeri

sau grimasele faciale. sau grimasele faciale. Ticuri motorii complexe sunt gesturile faciale, Ticuri motorii complexe sunt gesturile faciale,

comportamentele de curăţire, autolovirea, muşcarea, comportamentele de curăţire, autolovirea, muşcarea, săritul, etc. săritul, etc.

Ticuri vocale simple sunt tuşitul, dresul vocii, Ticuri vocale simple sunt tuşitul, dresul vocii, murmuratul, etc. murmuratul, etc.

Ticuri vocale complexe sunt repetarea de cuvinte sau Ticuri vocale complexe sunt repetarea de cuvinte sau de expresii în afara contextului, utilizarea de cuvinte de expresii în afara contextului, utilizarea de cuvinte inacceptabile social, chiar obscene (coprolalia), inacceptabile social, chiar obscene (coprolalia), repetarea ultimului sunet auzit (ecolalia), etc. (DSM-repetarea ultimului sunet auzit (ecolalia), etc. (DSM-III-R). III-R).

O formă particulară de tic întâlnita destul de frecvent O formă particulară de tic întâlnita destul de frecvent la copii este tulburarea Tourette. la copii este tulburarea Tourette. Aceasta combină Aceasta combină ticuri motorii simple cu unul sau mai multe ticuri ticuri motorii simple cu unul sau mai multe ticuri vocale.vocale.

EnurezisulEnurezisul SSau discontrol urinar poate apărea la copii de au discontrol urinar poate apărea la copii de

peste 2-3 ani, cu pierdere involuntară de urină. peste 2-3 ani, cu pierdere involuntară de urină. Când enureza se manifestă la un copil de vârstă Când enureza se manifestă la un copil de vârstă

şcolară, ea este o regresie pe scara achiziţiilor şcolară, ea este o regresie pe scara achiziţiilor generată de o situaţie conflictuală. generată de o situaţie conflictuală.

Este o formă de apărare patologică, o modalitate Este o formă de apărare patologică, o modalitate prin care copilul încearcă inconştient să atragă prin care copilul încearcă inconştient să atragă atenţia anturajului asupra unei situaţii pe care n-o atenţia anturajului asupra unei situaţii pe care n-o poate tolera. poate tolera.

Atitudinea anturajulul are darul de a întări Atitudinea anturajulul are darul de a întări simptomul. Astfel, pe măsură ce toleranţa celor simptomul. Astfel, pe măsură ce toleranţa celor din jur scade, manifestările copilului câştigă în din jur scade, manifestările copilului câştigă în complexitate, apărând elemente astenice şi complexitate, apărând elemente astenice şi obsesiv-fobice ce se reflectă in personalitatea obsesiv-fobice ce se reflectă in personalitatea copilului (devine timid, nesigur, şi chiar fricos). copilului (devine timid, nesigur, şi chiar fricos).

Enurezisul poate fi diurn, nocturn sau mixt.Enurezisul poate fi diurn, nocturn sau mixt.

EncoprezaEncopreza

AAre o perturbare a deprinderilor re o perturbare a deprinderilor complexe, pirederea scaunului; poate complexe, pirederea scaunului; poate sa mearga in comun cu enureza sau sa mearga in comun cu enureza sau separat. separat.

Fragilizeaza psihicul si devine ca un Fragilizeaza psihicul si devine ca un handicap producator de rusine.handicap producator de rusine.

BalbismulBalbismul

EEste o deteriorare în fluenţa vorbirii ste o deteriorare în fluenţa vorbirii caracterizată prin repetări frecvente sau caracterizată prin repetări frecvente sau prelungiri de sunete sau silabe. prelungiri de sunete sau silabe.

Este o problema mai ales dacă apare după Este o problema mai ales dacă apare după o perioadă de dezvoltare normală a o perioadă de dezvoltare normală a limbajului (3-4 ani). limbajului (3-4 ani).

Copilul trăieşte dureros această disritmie, Copilul trăieşte dureros această disritmie, deoarece până la apariţia tulburării el îşi deoarece până la apariţia tulburării el îşi formase deja o relaţie cu lumea, relaţie pe formase deja o relaţie cu lumea, relaţie pe care o vede acum clătinându-se. care o vede acum clătinându-se.

Tulburările cardiace, respiratorii Tulburările cardiace, respiratorii şi digestiveşi digestive

sunt cauzate de tensiuni conflictuale sunt cauzate de tensiuni conflictuale proiectate pe aparatul cardio-proiectate pe aparatul cardio-vascular, respirator sau digestiv.vascular, respirator sau digestiv.

CefaleeaCefaleea

sau durerea de cap manifestată sau durerea de cap manifestată cronic este considerată un simptom cronic este considerată un simptom al nevrozei infantile; al nevrozei infantile;

ea se rezolvă atunci când se ea se rezolvă atunci când se descoperă starea de conflictualitate descoperă starea de conflictualitate care a generat-o şi se soluţionează.care a generat-o şi se soluţionează.

La puberi şi adolescenţiLa puberi şi adolescenţi

1.1. Nevroza astenică (neurastenia)Nevroza astenică (neurastenia)

2.2. Nevroza obsesivăNevroza obsesivă

3.3. Nevroza istericăNevroza isterică

4.4. Nevroze mixteNevroze mixte

Nevroze astenicăNevroze astenică

Forma cel mai des întâlnităForma cel mai des întâlnităStare de epuizare psihică, nervoasăStare de epuizare psihică, nervoasăApare atunci când tabloul clinic este Apare atunci când tabloul clinic este

dominat de trepiedul:dominat de trepiedul:AstenieAstenieCefaleeCefaleeInsomnie Insomnie

Fără să apară alte manifestări tipice Fără să apară alte manifestări tipice obsesiv-fobice, motorii sau istericeobsesiv-fobice, motorii sau isterice

Mai frecvent la copiii care au crescut Mai frecvent la copiii care au crescut foarte mult în aceeastă perioadă şi în foarte mult în aceeastă perioadă şi în special la fetespecial la fete

AsteniaAstenia

Simptom esenţialSimptom esenţialAre două componente (laturi):Are două componente (laturi):

Prima latură se manifestă Prima latură se manifestă prin:prin:

Epuizare rapidă a potenţialului Epuizare rapidă a potenţialului nervosnervos

Fatigabilitate exagerată la efort fizic Fatigabilitate exagerată la efort fizic şi intelectualşi intelectual

Senzaţie penibilă de oboseală Senzaţie penibilă de oboseală permanentă, care nu se ameliorează permanentă, care nu se ameliorează la repaos ci, dimpotrivă, este mai la repaos ci, dimpotrivă, este mai accentuată dimineaţaaccentuată dimineaţa

A doua laturăA doua latură

Pe fondul de sleire psihică descris apar:Pe fondul de sleire psihică descris apar: Excitabilitate pe plan vegetativ şi afectivExcitabilitate pe plan vegetativ şi afectiv Iritabilitate crescutăIritabilitate crescută Este vădit deranjat de tot ceea ce se Este vădit deranjat de tot ceea ce se

întâmplă în jur, ca şi cum ar solicita de la întâmplă în jur, ca şi cum ar solicita de la el un efort de adaptare exageratel un efort de adaptare exagerat

Pe plan afectiv – apariţia unor reacţii Pe plan afectiv – apariţia unor reacţii emoţionale cu caracter exploziv, cu mare emoţionale cu caracter exploziv, cu mare tendinţă de generalizare şi exteriorizare, tendinţă de generalizare şi exteriorizare, asupra cărora nu-şi poate exercita asupra cărora nu-şi poate exercita controlulcontrolul

CefaleeaCefaleea

Variabilă ca intensitate şi localizareVariabilă ca intensitate şi localizare Caracter variabil de la o zi la altaCaracter variabil de la o zi la alta Se accentuează la emoţii şi efort Se accentuează la emoţii şi efort

intelectualintelectual Contribuie la scăderea capacităţii de Contribuie la scăderea capacităţii de

concentrare a atenţieiconcentrare a atenţiei Când atinge valori mai mari este Când atinge valori mai mari este

acompaniată de intense fenomene acompaniată de intense fenomene vegetative sau chiar de vărsături, după vegetative sau chiar de vărsături, după care are tendinţă de ameliorare parţialăcare are tendinţă de ameliorare parţială

InsomniaInsomnia Astenia şi cefaleea urmează de obicei Astenia şi cefaleea urmează de obicei

insomnieiinsomniei Adesea constituie semnalul de alarmăAdesea constituie semnalul de alarmă Se manifestă la început prin tulburări de Se manifestă la început prin tulburări de

adormire, urmate apoi de un somn superficial, adormire, urmate apoi de un somn superficial, agitat, cu multe vise, somn care nu odihneşteagitat, cu multe vise, somn care nu odihneşte

Dimineaţa are senzaţia de oboseală mai mare Dimineaţa are senzaţia de oboseală mai mare decât la culcare, cu o trăire penibilă de vap decât la culcare, cu o trăire penibilă de vap greugreu

Visele au caracter neplăcutVisele au caracter neplăcut Perioada de somn se reduce treptatPerioada de somn se reduce treptat Adoarme greu dar se trezeşte foarte uşor şi Adoarme greu dar se trezeşte foarte uşor şi

devremedevreme

Acest trepied se asociază cu o Acest trepied se asociază cu o alterare progresivă a stării alterare progresivă a stării

generale:generale: InapetenţăInapetenţăLabilitate vasculară cu tendinţa la Labilitate vasculară cu tendinţa la

colapscolapsTremurări la extremităţiTremurări la extremităţiTranspiraţii accentuateTranspiraţii accentuateCianoza extremităţilorCianoza extremităţilorReflexe osteotendinoase exagerateReflexe osteotendinoase exagerate

Scăderea randamentului şcolarScăderea randamentului şcolarDiscrete tulburări auditive, vizuale şi Discrete tulburări auditive, vizuale şi

de memoriede memorieElemente depresive şi anxioase:Elemente depresive şi anxioase:

Stare de nemulţumire permanentăStare de nemulţumire permanentăIncapacitatea de a lua singur o hotărâreIncapacitatea de a lua singur o hotărâreNeîncredere în propriile posibilităţiNeîncredere în propriile posibilităţiTeama nejustificată de întunericTeama nejustificată de întunericConţinut de idei depresivConţinut de idei depresiv