8/16/2019 Tema CA

1/17

Tema 3. Contractul de asigurare.

1. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de asigurare.2. Principiile pe care se bazează încheierea şi derularea contractului de asigurare.3. Condiţiile de aliditate ale contractului de asigurare.!. "fectele contractului de asigurare.#. $ncetarea contractului de asigurare.

1. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de asigurare%ctele nor&atie definesc contractul ca fiind 'acordul între două sau &ai &ulte persoane spre a

constitui sau a stinge între d(nşii un raport juridic).Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se obligă să plătească o pri&ă

asigurătorului care preia asupra sa riscul producerii unui anu&it eeni&ent* oblig(ndu+se ca* la producerea acestuia* să plătească asiguratului sau unei terţe persoane o inde&nizaţie de asigurare înli&itele conenite.

Din definiţia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia. "l esteun contract personal* consensual* sinalag&atic* unic* oneros* cu e,ecutare succesiă* aleatoriu* de bunăcredinţă şi de adeziune.

a- "ste un contract personal  deoarece deşi obiectul asigurării poate fi o proprietate* un bunsau un interes* prin contractul de asigurare se asigură persoana şi nu proprietatea. $n cazul în careasiguratul inde proprietatea asigurată* noul proprietar nu este asigurat în baza aceluiaşi contract dec(tdacă asigurătorul acceptă acest lucru. dentitatea noului proprietar este esenţială în decizia asigurătoruluide a prelua asigurarea în noile condiţii.

 b- Caracterul consensual  constă în faptul că se for&ează 'solo consensu '* este alabil încheiat prin si&plul acord de oinţă al părţilor* fără să fie neoie de reo for&ă specială de &anifestare a oinţeiacestora.

c- Contractul de asigurare are un caracter sinalagmatic întruc(t părţile se obligă una faţă dealta. %siguratul se obligă să plătească pri&a* iar asigurătorul* să ofere protecţie pentru riscul asigurat*ceea ce se concretizează prin despăgubirea plătită asiguratului pentru pagubele suportate datorită

 producerii eeni&entului asigurat. /bligaţiile părţilor nu sunt nu&ai reciproce* ci şi interdependenteîntre ele e,ist(nd un raport de intercondiţionare reciprocă. /bligaţiile celor două părţi suntinterdependente obligaţia asigurătorului depinde de îndeplinirea obligaţiei asiguratului şi iners.

d- Contractul de asigurare este unic  pentru întreaga sa durată. 0nicitatea contractului deasigurare se &enţine chiar şi în situaţia în care durata ar fi î&părţită pe anu&ite perioade de ti&p aceastăî&părţire este legată nu&ai de &odul de plată al pri&ei* nu şi de protecţia prin asigurare care are uncaracter continuu.

Contractul de asigurare este guernat de condiţiile stabilite la &o&entul încheierii iar pri&a anualăse calculează prin raportarea la întreaga durată a contractului* ceea ce deter&ină consecinţele juridice aleunicităţii.

e- Contractul de asigurare este cu executare succesivă* aceasta nea(nd loc dintr+o dată* printr+

o singură prestaţie. %siguratul cunoaşte perioada în care se garantează că* în cazul produceriieeni&entului asigurat* a aea dreptul la încasarea despăgubirii sau su&ei asigurate. $n acelaşi ti&p*asigurătorul pretinde plata pri&ei la ter&enele stabilite şi în &od corespunzător* acordă continuu

 protecţia prin asigurare. Perioadele pentru care asigurarea poate fi încheiată sunt preăzute în condiţiileşi regula&entele de asigurare. "le se stipulează în contract pentru a produce efectele scontate.

Partea care şi+a îndeplinit obligaţia are dreptul de a beneficia de contraprestaţia co+contractantului p(nă la desfiinţarea sau ter&inarea acestuia. eîndeplinirea de către asigurat a obligaţiilor sale nu produce efecte dec(t pentru iitor şi ca ur&are pri&ele plătite pentru perioada anterioară rezilierii nu serestituie asiguratului. $n cazul în care obiectul asigurat dispare prin efectul altui eeni&ent dec(t cel înederea căruia s+a încheiat asigurarea* a aea loc rezilierea de drept a contractului.

f- Caracterul oneros al contractului de asigurare rezidă în aceea că fiecare parte are în edere

obţinerea unui anu&it aantaj* o contraprestaţie în schi&bul aceleia pe care o face* ori se obligă a o faceîn faoarea celeilalte părţi.

%antajul asiguratului constă în faptul că pentru o anu&ită pri&ă de asigurare* el obţine protecţia pentru su&e &ai &ari pe toată durata contractului* ' asigur(ndu+şi 'şi stabilitatea financiară. Pentruasigurător este i&portantă posibilitatea fructificării fondurilor de pri&ă din care se or crea fondurile de

8/16/2019 Tema CA

2/17

asigurare* lucru realizat prin inestiţiile efectuate. Chiar dacă asiguratul poate solicita ca inde&nizaţia deasigurare să reină unei terţe persoane acest lucru nu &odifică în nici un fel caracterul oneros alcontractului încheiat cu asigurătorul.

 ici asigurătorul nu poate obţine un aantaj fără nici o obligaţie de plată* în cazul în careeeni&entul preăzut în contract nu s+a produs* pri&a pe care o încasează nu constituie un aantajobţinut gratuit* ci o contraprestaţie corespunzătoare riscului asigurat.

g- Caracterul aleatoriu este specific contractului de asigurare deoarece efectele sale depind deun eeni&ent iitor şi incert care pot duce la obţinerea de c(ştig sau pierdere pentru oricare dintre părţi.

$n cazul asigurării* eident eeni&entul trebuie să producă nu&ai pierdere. $ntinderea sau e,istenţaobligaţiei de plată de către asigurător a despăgubirii sau a su&ei asigurate nu se cunoaşte în &o&entulîncheierii contractului deoarece îndeplinirea acestor obligaţii depinde de producerea riscului în perioadacontractuală. $n &o&entul încheierii contractului nu se poate cunoaşte dacă* şi &ăsura în care* fiecaredintre părţi a aea un aantaj sau o pierdere la ter&inarea contractului. Dacă se produce eeni&entulasigurat* asigurătorul a plăti o su&ă &ult &ai &are dec(t pri&a pe care a încasat+o de la asigurat.

h- Contractul de asigurare este un contract de adeziune. Caracteristicile unui astfel de contractsunt clauzele stabilite nu&ai de una din părţi asigurătorul -* cealaltă parte nea(nd dec(t facultatea de ale accepta ca atare sau nu take it  or leave it  -. Posibilele negocieri nu au în edere for&a contractului* cinu&ai conţinutul unor clauze pri&a* acoperirea* &odalitatea şi altele-.

2. Principiile pe care se bazează nc!eierea şi derularea contractului de asigurare.

/rice contract de asigurare are la bază anu&ite principii care pot fi tratate drept condiţii pentruîncheierea şi derularea sa* şi anu&e4 interesul asigurabil şi obiectul asigurării* &a,i&a bună credinţă*despăgubirea şi subrogarea. "le or fi prezentate pe larg în cele ce ur&ează4

 "nteresul asigurabilnteresul asigurabil reprezintă condiţia de bază a oricărui contract de asigurare. %siguratul sau

contractantul asigurării trebuie să aibă o relaţie particulară în legătură cu obiectul asigurat* aceasta fiind proprietatea* iaţa sau răspunderea pe care el doreşte să le asigure. %bsenţa acestei relaţii face i&posibilălegalitatea contractului* duc(nd la anularea sau i&posibilitatea aplicării sale* în funcţie de naturaasigurării.

#biectul asigurării $ersus obiectul de asigurare  /biectul asigurării poate fi reprezentat de orice for&ă de proprietate sau eeni&ent ce poate duce la

o pierdere a unui drept legal sau la crearea unei obligaţii faţă de un terţ.De e,e&plu* obiectul asigurărilor de bunuri pentru riscul de incendiu pot fi4 clădiri* utilaje*

conţinut în asigurările &ariti&e se asigură nae* &arfă* nalu sau răspunderea faţă de terţi pentru prejudiciile aduse acestora de către asigurat într+o poliţă de asigurare de răspundere* obiectul îlreprezintă răspunderea faţă de terţi pentru pagube &ateriale sau răniri* în ti&p ce la poliţa de asigurarede iaţă se asigură iaţa.

"ste foarte i&portant de &enţionat că în contractul de asigurare nu se asigură cele prezentate &aisus ci interesul co&ercial* patri&onial al asiguratului faţă de obiectul asigurării./biectul contractului de asigurare este* de fapt* nu&ele dat interesului financiar pe care o

 persoană îl are în legătură cu obiectul asigurării. Conceptul se află la originea doctrinei interesuluiasigurabil şi a fost e,plicat clar într+un caz deja celebru din practica juridică britanică* cunoscut subdenu&irea de cazul Castellain . Preston* în anul 1553* astfel4

'Ce este asigurat printr+o poliţă de incendiu6 u cără&izile sau &aterialele folosite pentruconstrucţia clădirii* ci interesul asiguratului în legătură cu acel obiect al asigurării).

nteresul asigurabil are for&e de &anifestare şi particularităţi în funcţie de tipul de asigurări.$n asigurările de bunuri* interesul asigurabil rezultă din dreptul de proprietate pe care asiguratul îl

are faţă obiectul asigurării. De e,e&plu* asigurarea unei locuinţe sau a unui autoehicul de către

 proprietarul acestora sunt legate de interesul patri&onial al asiguratului faţă de aceste 'obiecte). Pentru afi asigurabil* un interes trebuie să fie econo&ic* ealuabil în bani să fie şi* bineînţeles* să e,iste în&o&entul încheierii contractului.

$n cazul asigurărilor de persoane* teoretic* oricine are un interes asigurabil neli&itat poateîncheia o poliţă de asigurare pentru orice su&ă asigurată.

8/16/2019 Tema CA

3/17

$n realitate* costul unei astfel poliţe cu o su&ă asigurată foarte &are* este deseori peste posibilităţile de plată ale celui interesat. 7copul încheierii este protecţia financiară în cazul decesului oriinalidităţii asiguratului* pentru beneficiarul asigurării sau pentru asigurat.

$n aceste situaţii* interesul însoţeşte interesul legat de persoană4 decese* inaliditate din accidentesau atingerea unei anu&ite (rste. / persoană căsătorită are un interes în iaţa soţului8soţiei.

De aceea* este posibil ca unul dintre soţi să asigure iaţa celuilalt* fiind legat de un interesfinanciar. Contractarea unei astfel de asigurări apare în pri&ul r(nd ca o &ăsură de protecţie şi* în aldoilea r(nd* ca o &ăsură de econo&isire sau inestiţie pentru asigurările care presupun* alături de

 protecţie* şi aceste ele&ente.$n cazul asigurării de răspundere ciilă* interesul asigurării proine din raporturile dintre terţele persoane şi asigurat* faţă de care el este obligat pentru daunele proocate lor.

Despăgubirile pe care asiguratul trebuie să le acopere proin din răspunderea patri&onială pecare acesta le are faţă de pagubele proocate de el interesului terţilor.

/ persoană are un interes asigurabil p(nă la li&ita unei răspunderi potenţiale legale faţă de un terţ prejudiciat* li&ită deter&inată de aloarea prejudiciilor aduse acestuia. Deşi* teoretic răspunderea poatefi neli&itată * în practică* aceste li&ite se stabilesc pe baza e,perienţelor anterioare.

C(nd trebuie să interesul asigurabil69arine nsurance %rt 1:;

8/16/2019 Tema CA

4/17

- fapte ce restricţionează dreptul de subrogare- orice alte fapte referitoare la obiectul asigurării

De e,e&plu* faptele &ateriale releante în ealuarea corectă a riscului pot fi în asigurările deincendiu = for&a construcţiei* &ateriale din care a fost clădită şi destinaţia ei în asigurările contrafurtului = natura şi aloarea &ărfii în asigurarea autoehiculelor

- faptul că a fi condus şi de alte persoane dec(t proprietarul în asigurarea &ărfurilor pe parcurs &ariti&

- faptul că o anu&ită parte a acestora or fi transportate pe punte şi nu în spaţiile închise

special destinate în asigurarea de iaţă- istoria stării de sănătate a asiguratului* tipul actiităţii desfăşurate* hobbA+uri etc.",istă şi anu&ite fapte* unele de notorietate publică ce se presupun a fi cunoscute de asigurător*

şi care prin ur&are* nu intră în categoria celor ce trebuie să fie aduse în &od special la cunoştinţaasigurătorului.

Printre acestea se nu&ără4- regle&entările legale în do&eniu* presupun(ndu+se că oricine ştie legea- fapte de &are notorietate pe care asigurătorul se presupune că le cunoaşte- fapte care di&inuează riscul dotarea cu siste&e de alar&ă a unui &agazin sau locuinţă ce se

asigură-- fapte pe care asigurătorul trebuia deja să le cunoască din raportul de ealuare* respecti fapte

&ateriale izibile în &od clar sau pe care orice ealuator de risc le+ar fi cunoscut. $n acelaşi ti&pasiguratului nu i se per&ite să ascundă* cu intenţie frauduloasă anu&ite infor&aţii

- fapte acoperite de condiţiile de asigurare- fapte pe care asiguratul nu le cunoaşte.

Datoria de a oferi toate aceste infor&aţii începe din &o&entul negocierilor şi se ter&ină odată cuîncheierea contractului. Pe perioada derulării contractului e,istă nu&ai obligaţia de 'bună+credinţă)+Bood >aith.

Dacă părţile conin* &a,i&a bună credinţă poate guerna şi această perioadă. $n &od si&ilar se pune proble&a în cazul inter&ediarilor priind obligaţia de a se infor&a asigurătorii.

Principiul despăgubirii  $n cazul asigurărilor de bunuri şi de răspundere* contractul de asigurare este un contract de

inde&nizare despăgubire-. Persoana asigurată nu trebuie să obţină beneficii dintr+un prejudiciurezultat din producerea eeni&entului asigurat.

$n cazul asigurărilor de iaţă* sănătate* accidente* contractele respectie nu sunt contracte deinde&nizare deoarece iaţa* sănătatea sau integritatea fizică nu pot fi ealuate în bani* iar pe de altă partee,istă un alt &od de a deter&ina pri&ele de asigurare în funcţie de posibilităţile de plată alecontractanţilor .

Confor& acestui principiu* asiguratul este repus în situaţia financiară pe care a aut+o înainte de producerea pierderii. %cest lucru este în deplină concordanţă cu conceptul de bază al asigurării careconstă în co&pensarea pierderilor suferite* şi nu în obţinerea unui profit. nde&nizarea reprezintă deci

co&pensarea financiară e,actă a pierderii suferite. Principiul nu se aplică tuturor tipurilor de asigurări*cu& ar fi asigurările de iaţă şi de persoane deoarece acestea nu presupun co&pensarea financiară datfiind că iaţa* sănătatea integritatea fizică nu pot fi ealuate în bani.

"le sunt asigurări care* prin conenţie* ca ur&are a dorinţei şi posibilităţii contractantuluiasigurării* stabilesc anu&ite su&e asigurate. "le nu pot deci* despăgubi* ci dor plăti o su&ă asigurată la

 producerea eeni&entului.$ntre inde&nizaţie şi interesul asigurabil e,istă o legătură foarte str(nsă* deoarece asiguratul are

un interes patri&onial în obiectul asigurat. $n caz de daună* plata nu poate depăşi interesul asiguratului.Principiul inde&nizării se bazează pe ealuarea financiară* cu e,cepţia asigurărilor de iaţă şi accidente.

Pentru stabilirea despăgubirii se folosesc &ai &ulte &etode* în funcţie de tipurile de asigurări4- $n asigurările de bunuri* despăgubirea este deter&inată de aloarea intrinsecă a bunului

înainte de producerea riscului. $n caz de daună totală se are în edere deprecierea sau aprecierea costuluiiniţial* dar nu &ai &ult dec(t su&a asigurată în caz de daună parţială se ealuează costul reparaţiilor saureducerea alorii.

8/16/2019 Tema CA

5/17

$n aceste tipuri de asigurări e,istă în principiu* patru &oduri de despăgubire* în funcţie deîntinderea pagubei şi de gradul de distrugere a bunului asigurat. %cestea sunt4 plata cash a despăgubirii*repararea pagubei* înlocuirea şi refacerea bunului aariat.

$n unele poliţe de e,e&plu* în poliţele de incendiu din practica britanică- se află &enţionatee,pres trei &etode de despăgubire4 ' co&pania a plăti asiguratului aloarea bunului la &o&entuldistrugerii sau aloarea daunei sau* la alegerea sa* aloarea pentru refacerea sau înlocuirea bunului sau aunei părţi a acestuia '.

Plata în nu&erar este cea &ai frecentă şi &ai eche &odalitate de rezolare a inde&nizării.

epararea sau refacerea prejudiciului este &ai frecent folosită în asigurările auto* în atelierele*de regulă agreate de asigurător.$nlocuirea bunului aariat sau a părţilor ce necesită acest lucru apare în special la asigurarea de

 bunuri sau în cazurile în care soluţionarea pe această cale este cea &ai si&plă pentru a&bele părţi.$n concluzie* regula generală la asigurarea bunurilor este că &ări&ea despăgubirii nu se

calculează în funcţie de costurile i&plicate* ci de aloarea bunului la &o&entul şi locul produceriiriscului. $n &ulte cazuri se fac şi e,cepţii de la aceste reguli = la asigurări de bunuri şi auto = aplic(ndu+se un principiu relati &ai nou respecti 'ne@ for old) nou per echi-* prefer(ndu+se înlocuirea şi nudespăgubirea prin plata contraalorii pagubei. ",istă anu&ite restricţii fireşti de altfel* prin care aceastăe,cepţie nu poate fi aplicată oricu& şi pentru orice bunuri. De obicei* asigurătorul acceptă 'ne@ for old)la bunuri relati noi cu o echi&e &a,i&ă de 'n) ani 2 sau 3 ani* în general-.

"ste i&portant de &enţionat că în priinţa conţinutului apar unele proble&e specifice cu& ar fialoarea senti&entală a unor obiecte care nu poate fi esti&ată.

- Pentru asigurările ce i&plică pierderi financiare* se despăgubeşte pierderea financiarărezultată ca ur&are a încălcării drepturilor sau prejudicierii interesului financiar

- Pentru asigurările de persoane se plăteşte su&a asigurată confor& contractului- $n asigurările de răspundere este &ai uşor deoarece se despăgubeşte în li&ita daunelor 

negociate cu terţul la care se pot adăuga şi unele costuri cu& ar fi cele de judecată.

*ubrogareaCa regulă generală* asigurătorul se subrogă în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului

asigurării* contra celor răspunzători de producerea pagubei în li&ita despăgubirii plătite."a se aplică nu&ai în contractele de inde&nizare.",plicaţia subrogării este dublă4 în pri&ul r(nd* este necesară &enţinerea unui echilibru financiar 

între pri&ele încasate şi despăgubirile acordate în al doilea r(nd* subrogarea se justifică din punct deedere social* deoarece cel care a pricinuit în &od ilegal o pagubă trebuie să fie obligat să o repare.

Pentru a genera subrogarea* trebuie îndeplinite două condiţii4- Plata inde&nizaţiei de către asigurător*- ",istenţa unei acţiuni de răspundere aparţin(nd asiguratului contra terţilor responsabili* autori

ai sinistrului.Chiar dacă subrogarea operează pe deplin c(nd cele două condiţii sunt reunite* asiguratul trebuie să

se abţină de la să(rşirea oricăror acte care ar &icşora sau ar atinge dreptul de regres al asigurătorului*

de e,e&plu recunoaşterea că terţul responsabil nu este în culpă.9ai &ult dec(t at(ta asiguratul are obligaţia de a face toate actele şi de&ersurile necesare pentru păstrarea şi alorificarea acestui drept al asiguratorului. 7ancţiunea pentru încălcarea acestor obligaţiieste &icşorarea despăgubirea proporţional cu prejudiciul adus de asigurat dreptului de regres contraterţului * &erg(ndu+se p(nă la refuzul despăgubirii* sau la restituirea despăgubirii* dacă aceasta a fostdeja acordată.

Prin subrogare* asigurătorul e,ercită acţiunea în nu&e propriu* ca titular al dreptului creanţeirespecti acţiunea pe care asiguratul ar fi intentat+o î&potria autorului pagubei.

%sigurătorul a beneficia de toate aantajele put(nd opune terţilor &ijloace de apărare saue,cepţiile ce ar fi fost inocate de asigurat.

7arcina probei culpei terţului în producerea sinistrului o are asigurătorul subrogat în drepturile

asiguratului. Dacă asiguratul a intentat acţiune în responsabilitate contra terţului inoat* asigurătorul se poate substituii asiguratului în orice fază a procesului. "l poate* de ase&enea* să solicite inestirea cufor&ulă e,ecutorie a hotăr(rii judecătoreşti asupra acţiunii contra terţului răspunzător de daună.

%sigurătorul se poate constitui şi parte ciilă în procesul penal în care terţul ar fi ur&ărit peaceastă cale* sau se poate substitui asiguratului care s+a constituit parte ciilă.

8/16/2019 Tema CA

6/17

De ase&enea* asigurătorul este în drept să e,ercite î&potria asiguratului acţiunea în restituireadespăgubirilor plătite* în te&eiul Codul Ciil* dacă la acţiunea sa î&potria terţului* aceasta î&piedicăsubrogarea opun(nd e,cepţia plăţii de bună credinţă făcută asiguratului.

?erţul poate inoca faţă de asigurător apărările pe care le putea opune persoanei păgubite. "l se poate apăra nu&ai în &ăsura calităţii sale juridice şi a interesului său legiti&. %stfel* dacă asigurătorul a plătit despăgubirea pentru o daună aizată tardi* sau pentru o pretenţie de asigurare prescrisă* aceastanu dă drept terţului de a inoca tardiitatea asigurării sau prescripţia. Cu alte cuinte* asigurătorul ialocul asiguratului faţă de terţ.

",istă şi cazuri în care nu se e,ercită dreptul de regres de e,e&plu în asigurările facultatie de bunuri aparţin(nd persoanelor fizice4- $n cazul în care fapta terţului generatoare a pagubei nu constituie o culpă în raporturile de

asigurare* confor& regula&entelor* condiţiilor de asigurare sau instrucţiunilor de aplicare a acestora*indiferent dacă terţul este sau nu asigurat.

- $n cazul în care terţul autor al faptei este &inor.Cu caracter de e,cepţie* regula nu se aplică dacă persoana răspunzătoare pentru &inor aea în &od

ădit posibilitatea să+l î&piedice în a produce paguba.$n situaţia în care* pentru producerea prejudiciului* este inoată o terţă persoană* asiguratul este

îndreptăţit să solicite repararea pagubei de către acea persoană. Prin contractul de asigurare* asiguratul poate solicita co&pensarea pagubei de la asigurător ceea ce deter&ina obţinerea unor su&e ce depăşesc

aloarea reală a prejudiciului* obţinerea unor su&e necuenite* î&bogăţirea nejustificată a asiguratului.%sigurătorul se subrogă în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării contra persoaneiresponsabile pentru producerea pagubei.

"ste în acelaşi ti&p posibil ca asiguratul să recupereze contraaloarea pagubei at(t de laasigurător* c(t şi de la terţul răspunzător* dacă inde&nizaţia plătită de asigurător este &ai &ică dec(taloarea prejudiciului. $ntr+o ase&enea situaţie* s+ar încălca principiul inde&nizaţiei.

)orma şi conţinutul contractului de asigurareConfor& egii !;E contractul de asigurare trebuie să conţină ur&ătoarele clauze4a- nu&ele sau denu&irea părţilor contractante* nu&ărul de identificare de stat* do&iciliul sau

sediul lor b- obiectul asigurăriic- riscurile care se asigurăd- începutul şi durata asigurăriie- su&a asiguratăf- pri&a de asigurare* locul şi ter&enele de platăg- &odalitatea de &odificare* reziliere şi încetare a contractuluih- condiţiile de plată a despăgubirii de asigurare şi8sau a inde&nizaţiei de asigurarei- drepturile şi obligaţiile părţilor

 j- răspunderea părţilorF- jurisdicţia soluţionării litigiilor

l- alte clauze stabilite prin lege sau prin acordul părţilor.

Ca regulă generală* for&a contractului este scrisă* dar aceasta nu este o condiţie pentru afi considerat alid +ad validatem + ci nu&ai o doadă a încheierii = ad probationem.

Confor& egii cu priire la asigurări* contractul de asigurare nu poate fi probat prin&artori. De aceea* lipsa for&ei scrise nu a atrage nulitatea contractului* ci a deter&ina nu&aili&itarea posibilităţii de a doedi e,istenţa şi conţinutul acestuia. $n funcţie de legislaţia fiecăreiţări* este posibil ca for&a acceptată să fie nu&ai cea scrisă este şi cazul legislaţiei ro&(neşti-.

$ncheierea contractului poate fi recunoscută de asigurător şi dacă rezultă din registre saualte acte e&ise de acesta. Părţile adoptă for&a scrisă pentru a doedi e,istenţa contractului deasigurare* dat fiind că un act ce nu poate fi doedit este echialent* din punct de edere

 juridic* cu un act ine,istent. >or&a scrisă &ai face posibilă stabilirea certă a &o&entuluiîncheierii contractului* a intrării sale în igoare* a începutului şi încetării răspunderiiasigurătorului. "le&entele esenţiale ale contractului sunt precizate cu e,actitate* reprezent(nd odoadă şi o garanţie a îndeplinirii obligaţiilor părţilor* aşa cu& au fost ele stabilite* eit(ndu+seneînţelegerile ulterioare.

8/16/2019 Tema CA

7/17

  Contractul de asigurare e,pri&ă acordul de oinţă al părţilor. "l este alcătuit din poliţa deasigurare* condiţiile principale şi adiţionale şi ane,ele* care pot să e,tindă sau să li&itezecondiţiile i&puse de standardizare. 0nele contracte sunt alcătuite din poliţa de bază şi unfor&ular care adaptează poliţa la neoile specifice ale clientului sau pentru un anu&it tip de

 poliţă. Poliţa de asigurare reprezintă &anifestarea &aterială a contractului de asigurare.Contractele de asigurare sunt foarte &ult standardizate* fie ca ur&are a unor regle&entări

sau uzanţe* fie datorită unor acorduri oluntare. %cest lucru generează o serie de consecinţe*aantajoase şi dezaantajoase.

Printre aantaje* a&inti&4• %siguratul nu trebuie să constate diferenţe de li&baj* e,pri&are şi ter&eni în

selectarea asigurătorului.• ?oţi asiguraţii trebuie să beneficieze de trata&ent unifor& din partea asigurătorului.• C(nd doi sau &ai &ulţi asigurători oferă aceeaşi protecţie* aceleaşi condiţii sau

sunt i&plicaţi în aceaşi daună* şansele de a apărea conflicte se reduc substanţial.• Pentru tribunale este &ult &ai si&plu să judece anu&ite cazuri pe baza unor 

clauze standard şi bine cunoscute.• %siguraţii şi agenţii asigurătorilor econo&isesc ti&p şi energie în plasarea

contractelor.• 7tatisticile priind aceleaşi tipuri de daune pot fi centralizate chiar la nielul

 pieţei* sprijinind calcularea corectă a pri&elor de asugurare.Ca dezaantaje* &ai i&portante sunt4• /rice schi&bări solicitate în for&a sau conţinutul poliţei presupun înt(rzieri

deoarece acestea pot fi îndeplinite nu&ai cu reizuirea lor integrală.• Contractul care supraieţuieşte procesului legislati nu este cel &ai bun.• Poliţa răspunde neoilor &edii ale asiguraţilor* nu neapărat celor specifice acestora.• %antajele e,peri&entării şi a concurenţei se pierd* ne&aia(nd releanţă.

Cu priire la conţinut* în contractul de asigurare sunt cuprinse drepturile şi obligaţiile părţilor. %ctul este e&is de asigurător şi constă în for&area contractului* deci acordul de oinţă

al părţilor.$n principal* contractul de asigurare cuprinde două părţi principale. Pri&a conţine clauzele

i&pri&ate* sub for&a unor e,trase din condiţiile generale* care regle&entează raporturile dintreasigurat şi asigurător* &enite să atragă atenţia asiguratului asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.

% doua parte reprezintă părţile nei&pri&ate ale docu&entului* care se referă* în principal*la indicarea părţilor* denu&irea riscurilor* pri&a* su&a asigurată şi durata contractului cuindicarea datei intrării în igoare-. Docu&entul de asigurare se întoc&eşte în &od nor&al îndouă e,e&plare.  Părţile contractului de asigurare

$n &od clasic* contractul de asigurare se încheie între două părţi4 asiguratul şi asigurătorul.%siguratul este persoana fizică sau juridică care intră în raporturi juridice cu asigurătorul

 prin încheierea contractului de asigurare. "l este persoana care* plătind asigurătorului o su&ă de bani sub for&a pri&ei de asigurare* şi+a asigurat un interes oarecare* cu scopul de a fidespăgubit în cazul în care acest interes a suferit o daună prin &anifestarea riscului confor&

 preederilor din poliţa de asigurare.$n contractul de asigurare sunt interesate &ai &ulte categorii de persoane* şi anu&e4

-  semnatarul sau contractantul  = persoană fizică sau juridică + este cel care se&nează poliţa în nu&e propriu şi se obligă faţă de asigurător să plătească pri&ele el &ai poartădenu&irea de stipulant al asigurării atunci c(nd asigurarea se încheie în faoarea unei terţe

 persoane ca beneficiar acest lucru este tipic pentru contractele de asigurare de iaţă* undeîntotdeauna se dese&nează un beneficiar pentru cazul producerii decesului persoanei asigurate.

-

asiguratul * respecti cel a cărui persoană sau patri&oniu sunt supuse riscului.- beneficiarul * dese&nat în caz de daună să încaseze inde&nizaţia de asigurare la producerea eeni&entului asigurat preăzut în contract.

?oate aceste calităţi pot fi reunite asupra unei singure persoane* aşa cu& este proprietarulunui bun oarecare* fiind contractant al asigurării* asigurat şi beneficiar* în caz de daună.

8/16/2019 Tema CA

8/17

-  persoana cuprinsă în asigurare  este o altă categorie care apare nu&ai în cazulcontractelor de răspundere ciilă. esponsabilitatea ciilă faţă de terţii păgubiţi este acoperită

 prin asigurare. %ceastă persoană nu are calitatea de asigurat* contractant sau terţ beneficiar şi nuare nici obligaţia de a plăti. "a nu este în &od special dese&nată ca persoană ci poate fi oriceterţ prejudiciat de către asigurat.

- asigurătorul   poate fi numai  persoană juridică* a(nd ca obiect de co&erţ acoperireariscurilor dierselor interese ale asiguratului şi obligată să plătească anu&ite su&e de bani la

 producerea eeni&entului asigurat preăzut în contractul de asigurare.

+lementele obligatorii specifice ale contractului de asigurare$n cazul contractului de asigurare trebuie analizate pe larg ele&entele esenţiale ale acestuia

şi anu&e4 riscul* su&a asigurată şi pri&a de asigurare.

,isculiscul constituie ele&entul esenţial şi caracteristic al contractului de asigurare. Dacă riscul

nu e,istă* contractul de asigurare este lipsit de eficacitate* de propria sa substanţă* întruc(t risculreprezintă însăşi cauza asigurării.

iscul reprezintă un eeni&ent sau co&ple, de eeni&ente- incert* posibil şi iitor* la caresunt e,puse bunurile* patri&oniul* iaţa* sănătatea sau integritatea fizică a unei persoane. a

 producerea riscului* asigurătorul a plăti asiguratului despăgubirea sau su&a asigurată.Pentru a încadra un eeni&ent în categoria riscurilor asigurabile* sunt necesare anu&ite

condiţii4a- Producerea lui să fie posibilă* deoarece asigurarea nu ar aea nici un sens dacă

e,istenţa unui lucru nu este a&eninţată de producerea unui anu&it feno&en sau eeni&ent.0n eeni&ent cu o frecenţă &are nu poate fi cuprins în asigurare* deoarece ar presupune

 pri&e de asigurare deosebit de &ari şi nu s+ar justifica din punct de edere econo&ic.Ca regulă* riscul trebuie să e,iste în &o&entul contractării. Dacă în acel &o&ent

 producerea eeni&entului asigurat a deenit i&posibilă* contractul se reziliază de drept* iar  pri&ele plătite pentru perioada ulterioară rezilierii se restituie asiguratului.

b- 7ă aibă un caracter înt(&plător adică asupra producerii lui ulterioare să planezeincertitudinea* at(t ca &o&ent* c(t şi ca intensitate a acţiunii acesteia.

$n cazul asigurării de iaţă* e,istă o altă abordare legată de riscul asigurabil care estedecesul. "l este* de fapt* un eeni&ent cert* dar supus înt(&plării este &o&entul producerii lui*care nu poate fi cunoscut dinainte* nici de asigurat* nici de asigurător aşadar* ele&entul deincertitudine se referă la &o&entul producerii riscului şi nu la producerea sa propriu+zisă.

c- Producerea feno&enului eeni&entului- să nu depindă de oinţa asiguratului sau beneficiarului asigurării.

Dacă asiguratul sau persoana în faoarea căreia a fost încheiată asigurarea a proocatdistrugerea bunului asigurat pentru a încasa despăgubirea de asigurare* acesta decade dindrepturile conferite de contractul de asigurare şi ur&ează să răspundă pentru faptele sale* penal

sau contraenţional* după caz.d- %nu&ite riscuri nu pot face obiectul unei asigurări pentru &otie de ordine publică.iscul trebuie să aibă un caracter licit. De e,e&plu asigurarea dolului este contrară ordinii

 publice* fiind de natură a faoriza daunele intenţionate în defaoarea interesului general.*uma asigurată$n cazul producerii eeni&entului acoperit prin asigurare* asigurătorul răspunde faţă de

asigurat p(nă la concurenţa unei su&e nu&ită su&ă asigurată.7u&a asigurată reprezintă aloarea &a,i&ă a despăgubirii pe care asigurătorul o plăteşte

asiguratului ca ur&are a producerii eeni&entului asigurat.Prezenţa acesteia în contractul de asigurare este necesară* deoarece sereşte ca bază şi

 pentru calcularea pri&ei de asigurare* în principiu* prin aplicarea unui anu&it procent asupra

su&ei asigurate.Pentru stabilirea su&ei asigurate în cazul asigurărilor de bunuri* se procedează laoperaţiunea nu&ită ealuare de asigurare.

 7u&a asigurată poate fi &ai &ică sau cel &ult egală cu aloarea de asigurare+ aloareareală a bunului+ eit(ndu+se astfel supraasigurarea unui bun. 7upraasigurarea nu este ad&isă

8/16/2019 Tema CA

9/17

 pentru că ar putea duce la un interes al asiguratului pentru producerea cazului asigurat şiîncasarea* în consecinţă* a unei su&e superioare alorii bunului în &o&entul producerii

 prejudiciului. Galoarea de asigurare se stipulează în contractul de asigurare. a asigurările de bunuri* asigurarea se încheie la su&a declarată de asigurat şi agreată de asigurător* care nutrebuie să depăşească aloarea de înlocuire* cel &ult aloarea din nou* la data încheieriicontractului asigurării.

$n cazul asigurărilor de persoane* contractul de asigurare nu este unul de inde&nizare. $nschi&bul pri&elor* asigurătorul nu se obligă să acopere o pagubă* ci să plătească su&a asigurată

la producerea riscului independent de orice idee de prejudiciu. ici iaţa şi nici sănătateao&ului nu sunt ealuabile în bani şi se e,clude e,istenţa oricărui raport între su&a asigurată şi paguba suferită de asigurat. $n aceste cazuri* inde&nizaţia de asigurare nu are caracter dedespăgubire şi nu depinde de paguba suferită* ci nu&ai de su&a asigurată* pentru care s+aîncheiat poliţa la asigurările de iaţă* de o parte din su&a asigurată* în caz de inaliditatecorespunzător gradului de inaliditate- sau de o anu&ită su&ă globală* în cazul asigurărilor desănătate. 7u&a asigurată nu este li&itată şi de aceea nu se aplică noţiunea de supraasigurare.

"a se stabileşte confor& puterii de plată a asiguratului şi a gradului de risc.$n asigurările de bunuri şi în unele tipuri de asigurări de persoane* su&a asigurată poate fi

&odificată prin &ajorare sau reducere. a asigurările de bunuri* &odificarea trebuie să fieur&area unor schi&bări de aloare a bunului* iar în cazul asigurărilor de persoane* &odificarea

depinde de tipul de asigurare.a asigurarea de răspundere ciilă* su&a asigurată se stabileşte prin conenţie sau prin

regle&entări.Prima de asigurare

Pri&a reprezintă su&a de bani = re&uneraţia + pe care o pri&eşte asigurătorul de la asiguratîn schi&bul prestaţiei pro&ise* respecti protecţia pentru riscurile stabilite. "ste preţul protecţieioferite de asigurător pentru acele riscuri.

"ste un ele&ent esenţial al contractului de asigurare şi principala obligaţie a asiguratuluiPrintre factorii care influenţează &ări&ea pri&ei de asigurare se pot enu&era4

- natura bunului asigurat- di&ensiunea riscurilor

- nu&ărul şi tipul riscurilor- intensitatea riscurilor- &ări&ea posibilă a daunelor- gradul de dispersie a riscului- su&a asigurată- durata contractului- nielul franşizei- întinderea geografică a acoperirii- istoricul daunelor pe un anu&it nu&ăr de ani anteriori de regulă #+1; ani-- dierse date statistice releante pentru o ealuare c(t &ai corectă-

&odalitatea de plată a pri&ei într+o tranşă &ică sau eşalonată în rate periodice-- gradul de întreţinere a bunului la asigurările de bunuri* starea de sănătate laasigurările de persoane* li&ita răspunderii la asigurările de răspundere

- (rsta* se,ul* starea de sănătate* durata asigurării la asigurarea de iaţă- di&ensiunea afacerii pentru su&e &ari se pot negocia reduceri-- starea conjuncturală a pieţei- ealuarea proprie obiectiă şi subiectiă a asigurătorului.

Calculul pri&elor se face în &od ştiinţific* pe baza datelor statistice şi a &ate&aticiiactuariale care au reoluţionat practica asigurărilor.

%şadar e,istă o corelaţie necesară între pri&a de asigurare şi factorii obiectii sausubiectii* care influenţează nielul pri&ei de asigurare.

Pri&a plătită de asigurat reprezintă pri&a brută tarifară- şi este alcătuită din pri&a netăpură* teoretică* cotă de bază- şi adaosul de pri&ă supli&entul sau încărcătura pri&ei- careacoperă cheltuielile generale de achiziţie şi ad&inistrare ale asigurătorului şi deter&ină obţinereaunui profit. Pri&a netă este destinată acoperirii despăgubirilor şi su&elor asigurate.

8/16/2019 Tema CA

10/17

Pri&a brută H pri&a netă I adaosul de pri&ă 

Calculul pri&ei nete ţine sea&a de aloarea riscului* priit ca probabilitate* c(t şi caintensitate. Probabilitatea este deter&inată prin calcule statistice ce au la bază aplicarea legiinu&erelor &ari care aparţine &ate&aticianului eleţian Jean Kernoulli. "l a de&onstrat înlucrarea sa ' Ars conjectaudi ' ?ehnica probabilităţilor-* publicată la Kasel* în 1E13* că* la unnu&ăr &are de cazuri* probabilitatea producerii unui feno&en se poate calcula cu o infi&ăapro,i&aţie* spre deosebire de un nu&ăr &ai redus de cazuri* unde producerea eeni&entului nu

 poate fi anticipată cu aceeaşi apro,i&aţie* datorită erorilor ce interin din lipsa deprinderii unor tendinţe clare c(t &ai apropiate de realitate. De aceea* ur&(nd legile statistice* pri&a deasigurare este cu at(t &ai bine deter&inată cu c(t au e,istat un nu&ăr c(t &ai &are de cazuri

 pe baza cărora ea s+a deter&inat.ntensitatea ariabilă a riscului se reflectă corespunzător în nielul pri&ei. %stfel* în situaţia

în care* pe parcursul contractului* riscul este ariabil* pri&a se poate &odifica în aceeaşi proporţie.

7u&a asigurată se consideră o unitate alorică conenţională.Durata asigurării depinde de natura asigurării. 7e pot încheia asigurări pe o durată

deter&inată sau pentru derularea unui proces de e,e&plu* un transport de &arfă-.$n funcţie de criteriile arătate asigurătorii îşi elaborează propriile tarife de pri&e.

"le sunt stabilite pe perioade de ti&p deter&inate* de obicei de un an. Dacă pri&a se plăteşte într+o tranşă unică* asigurătorul poate oferi o reducere care ariază în funcţie deanu&ite criterii. ",istă* astfel* pri&a unică* scadentă într+o singură su&ă* şi pri&a periodică*scadentă în perioade egale* deter&inată pe perioade de asigurare.

%ceste tipuri de pri&e sunt i&portante din punctul de edere al siste&elor de re&unerareşi al efectelor pe care le produce rezilierea* denunţarea şi anularea contractului de asigurareasupra su&elor încasate.

Pri&a de asigurare este indiizibilă. 9ări&ea ei nu se recalculează şi deci nu se&odifică nici în situaţia în care asigurarea încetează pentru asigurat înainte de ter&inareacontractului. nteralul pentru care s+a stabilit pri&a ca unitate de ti&p* se nu&eşte perioadă deasigurare.

Dacă perioada pentru care s+a încheiat contractul este un an şi eeni&entul asigurat s+a produs în pri&a ju&ătate a anului* asiguratul nu poate pretinde aplicarea unei pri&e proporţionale* aferentă ti&pului ce a &ai ră&as* deoarece probabilitatea de producere a risculuis+a stabilit pe întreaga perioadă de asigurare de aceea* nu este releant &o&entul în care s+a

 produs eeni&entul asigurat* sau dacă acesta nu s+a produs deloc în cursul perioadei. >ondulcreat din pri&ele de asigurare încasate de la asiguraţi este utilizat pentru &ultitudinea de

 pericole de acelaşi gen pentru perioada dată.0nitatea de ti&p pentru care se încheie contractul nu trebuie confundată cu durata

contractului de asigurare. Durata contractului reprezintă perioada de ti&p pentru care asigurătoruloferă protecţie pentru riscul sau riscurile respectie.

$n general* asigurările de bunuri şi răspundere se încheie pe perioade li&itate* scurte* de1 an* în ti&p ce asigurările de iaţă se încheie pe perioade lungi de &ini& # ani. $n acestulti& caz* pri&a se e,pri&ă anual* dar trebuie plătită pentru toată durata* în care asigurătoruleste )în risc).

Pri&a de asigurare are ur&ătoarele destinaţii4- constituirea fondului de rezeră din care se achită despăgubirile celor desdăunaţi*

respecti su&ele asigurate + în cazul asigurărilor de persoane- for&area fondurilor de rezeră destinate acoperirii despăgubirilor din anii defaorabili

şi îndeplinirea obligaţiilor de plată + la e,pirarea ter&enelor asigurărilor de iaţă- acoperirea cheltuielilor legate de ad&inistrarea asigurărilor şi obţinerea unui beneficiu

9ai pute& distinge şi alte tipuri de pri&e* în funcţie de alte criterii4

-  pri&a curentă sau efectiă* referitoare la perioada anului în curs-  pri&a fi,ă* care reprezintă pri&a pe unitatea de su&ă asigurată- tarifele de pri&e* cuprinz(nd pri&ele fi,ate* pe feluri de asigurări* riscuri etc.

8/16/2019 Tema CA

11/17

- discount+ul de pri&ă* care constă în di&inuarea pri&ei cu o anu&ită su&ă* în funcţiede criterii precu&4 frecenţa de plată a pri&ei* di&ensiunea pri&ei* ine,istenţa daunei pe

 perioada anterioară.%siguratul* în schi&bul plăţii pri&ei* obţine protecţia prin asigurare pentru anu&ite riscuri*

 pe o anu&ită perioadă de ti&p.$n cazul rezilierii contractului de asigurare* al anulării sau denunţării acestuia* pri&a se

restituie* deoarece contractul nu îşi a &ai produce efectele. a poliţa de asigurare se ane,eazăcondiţiile de asigurare* care reprezintă parte integrantă din contract şi care cuprind4 definirea

unor ter&eni* riscurile e,cluse* riscurile acoperite.Drepturile şi obligaţiile rezultate din poliţă pot fi cesionate altei persoane* prin andosare.7pre e,e&plu* la asigurarea garanţiilor la creditele luate de la bănci* drepturile de încasare ainde&nizaţiei de asigurare* confor& poliţei de asigurare* sunt cesionate băncii creditoare.

nc!eierea contractului de asigurare$ncheierea propriu+zisă a contractului de asigurare este precedată de c(tea etape pe baza

cărora se deter&ină clauzele şi condiţiile finale ale acestuia.Declaraţia /cererea- de asigurare

"ste o etapă în care asiguratul îşi &anifestă dorinţa de a încheia asigurarea şi de a oferiinfor&aţii necesare pentru ealuarea riscului. Prin acest docu&ent* asigurătorul îl identifică peasigurat* acesta din ur&ă co&plet(nd un for&ular special al asigurătorului = cerere de asigurare*

chestionar sau declaraţie de asigurare prin care se &anifestă oinţa de încheiere a contractului.Co&pletarea cererii de asigurare reprezintă o declaraţie referitoare la bunul* răspunderea sau

 persoana asigurată."a conţine date precu&4- cele priind identificarea asiguratului* nu&ele acestuia persoană fizică sau persoană

 juridică-* do&iciliul sau sediul legal- obiectul de actiitate- durata asigurării solicitate- date priind bunul asigurat tip de construcţie* localizarea bunului ce ur&ează a fi

asigurat date priind &arfa4 tipul de depozit în care se află depozitată* traseul pe care setransportă* &odul de a&balare* puncte de încărcare+descărcare* traseu* transportator* &arcaautoehiculului* anul fabricaţiei etc.-

- su&a asigurată- franciza-  beneficiarul asigurării- condiţiile de asigurare solicitate- starea de sănătate* (rsta* antecedentele &edicale* în cazul asigurărilor de iaţă*

trata&entele &edicale efectuate în prezent şi într+un interal de ti&p anterior co&pletării cereriide asigurare

- &ediul de lucru* în cazul asigurărilor de accidente* precu& şi altele specifice fiecăruitip de asigurare solicitată.

7e&nătura declarantului reprezintă asu&area răspunderii acestuia priind e,actitatea datelor şi infor&area asigurătorului asupra tuturor ele&entelor care pot influenţa riscul. Pe baza acestor infor&aţii* asigurătorul procedează la ealuarea riscului* pentru stabilirea corectă a pri&ei deasigurare. ăspunsurile scrise ale asiguratului la întrebările for&ulate de asigurător per&itacestuia din ur&ă să+şi facă o opinie asupra riscului şi să stabilească pri&a aferentă.

a &ajoritatea for&elor de asigurări de persoane* la unele asigurări e,terne sau de bunuricare se încheie cu persoanele juridice* cererea de asigurare se redactează separat şi anterior contractului de asigurare* fiind necesar un anu&it interal de ti&p pentru ealuarea riscului. acelelalte asigurări* declaraţia se întoc&eşte conco&itent cu contractul de asigurare.

Declaraţia de asigurare* ca act unilateral de oinţă* nu produce efecte juridice specificeinstituţiei asigurării dec(t după acceptarea de către asigurător. ntrarea asigurătorului în risc se

face odată cu se&narea contractului poliţei- de asigurare. $n caz de neacceptare* declaraţia nueste obligatorie şi poate fi reocată* e,pres sau tacit.0naliza declaraţiei /cererii- de asigurare

iscul prezintă pentru asigurător o i&portanţă deosebită deoarece în funcţie de acestele&ent esenţial al contractului se apreciază dacă se poate accepta protecţia prin asigurare*

8/16/2019 Tema CA

12/17

 precu& şi di&ensiunea pri&ei de asigurare corespunzătoare. >ără risc nu pute& orbi deasigurare. $n ederea încheierii asigurării* este necesară ealuarea riscului de către asigurător.%ceastă operaţiune poartă denu&irea de subscriere + under@riting = şi este tipică asigurării.

"a are caracteristici diferite în funcţie de tipul asigurării. "aluarea se face pe bazaanalizei declaraţiei cererii de asigurare dar şi prin constatări sau analizarea unor î&prejurări în&od direct de către asigurător sau de către prepuşii lui.

7pre e,e&plu* în asigurarea de bunuri contra incendiului* asigurătorul se poate deplasa personal la faţa locului pentru a constata situarea şi starea bunurilor* &ăsurile generale şi

specifice de preenire a eeni&entului asigurat* siste&ele de preenire sau stingere a incendiilor*de preenire sau li&itare a pagubelor etc.Dat fiindcă* de &ulte ori* asigurătorii preiau în asigurare riscuri pentru bunuri aflate la

&are distanţă de ei sau de î&puterniciţii lor* nu este posibilă o ealuare )pe iu) a riscului şide aceea buna credinţă* ca principiu de bază al asigurărilor* trebuie să fie unani& respectată."aluarea se face nu&ai pe baza infor&aţiilor puse la dispoziţie de asigurat sau de agentulacestuia. "l trebuie să facă declaraţii co&plete at(t în &o&entul solicitării asigurării* c(t şi pe

 parcurs* c(nd î&prejurările esenţiale priind riscul s+au schi&bat. $n caz contrar* asigurătorul îşirezeră dreptul de a &odifica* de a denunţa contractul sau de a refuza inde&nizaţia solicitată deasigurat.

#bligaţia asigurătorului de a nc!eia contractul

Confor& uzanţelor în do&eniu* asigurătorul nu poate refuza încheierea contractului. "lconstată dacă sunt întrunite condiţiile legale şi* în acest caz* trebuie să accepte propunerea şi săe&ită poliţa sau contractul de asigurare.

Chiar şi în aceste condiţii în care asigurătorul este obligat să încheie contractul deasigurare* caracterul consensual al contractului este respectat. %sigurătorul nu are interes şi nicinu poate &otia refuzul încheierii contractului. 9otiele refuzului trebuie să fie foarte bineînte&eiate* dar asigurătorul trebuie* în principiu* să e,plice &otiele şi să ofere cel puţin oariantă pentru un alt tip de protecţie.

omentul nc!eierii contractuluiContractul se poate considera încheiat odată cu plata pri&elor şi e&iterea docu&entului de

asigurare. Contractul poate aea for&a poliţei de asigurare* la asigurările de persoane şi la uneletipuri de asigurări de bunuri sau a certificatului de asigurare* la asigurările de bunuri sau derăspundere ciilă. $n practică denu&irea de poliţă de asigurare este generică şi* astfel* cel &aifrecent utilizată.

$n cele &ai &ulte cazuri* e&iterea poliţei se realizează în acelaşi ti&p cu plata pri&ei*deoarece declaraţiile de oinţă* care se contopesc în contract iau naştere conco&itent.

$n unele cazuri* declaraţia de oinţă a asiguratului precede acceptarea ofertei de cătreasigurătorde e,e&plu* în cazul asigurărilor de iaţă* plata pri&ei se face de obicei odată cuco&pletarea ei şi se&narea cererii de asigurare* ur&(nd ca docu&entul de asigurare să fie e&isde asigurător după ealuarea riscului-.

$ntre absenţi* contractul de asigurare se consideră încheiat din &o&entul în care ofertantul

a luat cunoştinţă de acceptare teoria infor&aţiei-* lu(ndu+se în considerare data pri&irii poliţeisau contractului.$n unele tipuri de asigurări* cu& ar fi asigurările &ariti&e* de aiaţie* auto şi în

&ajoritatea celor interne* contractul de asigurare se încheie între absenţi. Cererea de asigurareeste înaintată prin inter&ediari = de cele &ai &ulte ori broFeri* care dein &andatari aiasiguraţilor şi agenţi ai asigurătorului. $n acest caz* contractul între absenţi se perfectează în

 baza siste&ului recepţiei* poliţa fiind considerată acceptată dacă într+un anu&it interal de ti&pde regulă două zile lucrătoare de la în&(nare- asiguratul nu ridică obiecţiuni. $n siste&ultrans&iterii declaraţiei* contractul de asigurare se consideră încheiat de la data indicată încererea de asigurare* sau de la data declaraţiei de asigurare* dacă asigurătorul o confir&ă înscris.

%stfel* e,istă două &o&ente distincte* şi anu&e cel al încheierii contractului şi cel alintrării în igoare ulterior datei perfectării lui./bligaţiile ce rein părţilor pot fi raportate la o dată ulterioară* stabilindu+se ordinea în

care trebuie e,ecutate. ntrarea în igoare a asigurării poate să nu coincidă cu începutul

8/16/2019 Tema CA

13/17

răspunderii asigurătorului. $n astfel de situaţii* diferenţierea este în funcţie nu nu&ai de plata pri&ei* ci şi de natura riscului.

Durata contractuluiDurata contractului reprezintă perioada de ti&p la care se referă drepturile şi obligaţiile

 părţilor. După acest criteriu* contractele de asigurare pot fi de durată deter&intă fi,ă- şineli&itată. $n asigurările non+iaţă* contractele se încheie pe o perioadă de &a,i& 1 an. $nasigurările de persoane* contractele încheiate pe durată li&itată se practică nu&ai în anu&itecategorii de asigurări* spre e,e&plu* cazurile de accidente încheiate de unele co&panii pentru

 personalul propriu.C(nd contractul de asigurare se încheie pe o durată deter&inată* la î&plinirea ter&enuluise reînnoieşte de drept* pentru o nouă perioadă* egală cu cea anterioară* dacă nici una din părţinu preaizează sau denunţă contractul* confor& preederilor incluse în acesta. Condiţiileră&(n(nd neschi&bate* de obicei reînnoirea se face şi fără e&iterea unui nou contact deasigurare* în funcţie de natura riscului respecti sau de condiţiile de plată a pri&ei dacă apar sau se solicită &odificări* asigurătorul a e&ite un nou contract de asigurare.

3. Condiţiile de $alabilitate ale contractului de asigurare

Potriit Codul Ciil* condiţiile pentru alabilitatea unui contract sunt4• Capacitatea de a contracta a părţilor contractante• Consi&ţă&(ntul alabil al părţilor ce se obligă• 0n obiect deter&inat sau deter&inabil• / cauză licită şi &orală• >or&a scrisă.

Contractul de asigurare este supus aceloraşi condiţii de alabilitate.Capacitatea părţilor de a contracta.

Codul Ciil preede că orice persoană poate contracta* dacă nu este declarată necapabilă de lege.ncapabili a contracta sunt4 &inorii* interzişii judecătoreşti şi în genere* toţi cei cărora legea le+a

 prohibit oarecare contracte* respecti cei care nu au capacitate de e,erciţiu. Persoanele fizice pot încheia

contracte de asigurare dacă au î&plinit (rsta de 1! ani şi nu sunt puse sub interdicţie fiind astfelîndeplinite ele&entele capacităţii de e,erciţiu-. Contractele de asigurare încheiate de &inori sub 1! ani şide persoanele puse sub interdicţie ră&(n alabile at(ta ti&p c(t cei în cauză sau reprezentanţii lor nu cer anularea. 9inorii între 1!+15 ani au capacitate restr(nsă şi pot încheia acte juridice personale* dar nu&aicu încuiinţarea părintelui sau a autorităţii tutelare.

$n asigurările de persoane* asiguratul pentru a încheia în &od alabil un contract- trebuie să aibăcel puţin (rsta legală şi să îndeplinească şi celelalte condiţii din poliţa de asigurare. Condiţiile speciale

 priind asigurarea de accidente preăd că o ase&enea asigurare poate fi contractată şi de persoane în(rstă de 1! ani care dob(ndesc enituri din &uncă proprie.  Consi&ţă&(ntul părţilor.

Potriit dispoziţiilor Codului Ciil* consi&ţă&(ntul nu este alabil c(nd este dat prin eroare* s&uls

 prin iolenţă sau surprins prin dol.Confor& Codului Ciil* 'eroarea nu produce nulitate dec(t atunci c(nd cade asupra obiectului

conenţiei. "roarea nu produce nulitate c(nd cade asupra persoanei cu care s+a contractat* afară nu&aic(nd consideraţia persoanei este cauza principală pentru care s+a făcut conenţia'.

Giolenţa* în &aterie de asigurări* este greu de presupus că poate fi înt(lnită în actiitatea practică.Presupun(nd că dacă uneia dintre părţile contractante consi&ţă&(ntul i+a fost s&uls prin

iolenţă* contractul de asigurare este nul./ cauză de nulitate a contractului de asigurare este dolul + folosirea de &ijloace iclene de către

una din părţi* la încheierea contractului* astfel înc(t să apară în &od eident că fără aceste &anopere*cealaltă nu ar fi contractat.

/biectul asigurării îl reprezintă ceea ce s+a asigurat4 bunuri* la asigurarea de bunuri*despăgubirile datorate de asigurat unei terţe persoane* la asigurarea de răspundere ciilă* sau uneleatribute ale persoanei + iaţa ori incapacitatea de &uncă + la asigurarea de persoane.

Pe l(ngă bunurile supuse distrugerii sau aarierii în substanţa lor constitutiă pot fi cuprinse înasigurare şi lucrurile care* fără a fi distruse sau aariate* sunt susceptibile de di&inuare sau nerealizare*

8/16/2019 Tema CA

14/17

cu& ar fi beneficiul sperat* specific asigurării &ărfii pe parcurs e,tern de obicei 1;L* dacă nu s+aconenit altfel-. Pentru ca un bun să fie asigurat el trebuie să e,iste* să fie deter&inat sau deter&inabil.

$n asigurarea de bunuri* deter&inarea obiectului respecti se face în funcţie de specificulasigurării* potriit condiţiilor de asigurare care face parte integrantă din contract.

",istă anu&ite categorii de bunuri care sunt e,cluse de la asigurare printre care4• Kunurile care nu &ai prezintă i&portanţă econo&ică* nu &ai pot fi folosite potriit

destinaţiei lor din cauza degradării sau care* chiar dacă pot fi încă utilizate* nu &ai au nici o aloare• Kunuri care nu îndeplinesc anu&ite cerinţe preăzute în actele nor&atie• Kunurile care* prin caracteristicile proprii sau locul unde se află a&plasate* nu sunt supuse

riscului* sau* din contră* sunt e,puse unui risc e,cesi. De e,e&plu* nu sunt pri&ite în asigurarea contrafaptului bunurile const(nd în &ijloace fi,e care* prin olu&ul sau greutatea lor* nu sunt e,puse risculuide a fi sustrase. 7e consideră riscuri e,cesie pe care asigurătorul nu le poate lua în sarcină* bunurileaflate în itrine e,terioare care nu fac corp co&un cu clădirea indicată în contractul de asigurare* c(t şi

 pietrele sau obiectele preţioase* operele de artă care nu sunt păstrate în case de bani sau preăzute cusiste&e de alar&ă adecate.

$n asigurarea de persoane* deter&inarea asiguratului se face după datele sale personale4 nu&e* prenu&e* data şi locul naşterii* do&iciliul.

$n asigurarea de răspundere ciilă* se deli&itează în &od concret persoana fizică sau juridică acărei răspundere faţă de terţi este asigurată şi actiitatea sau faptele care stau la baza eentualului

 prejudiciu produs. /biectul contractului de asigurare de răspundere ciilă este prejudiciul pe careasiguratul ar putea să+l cauzeze unei terţe persoane pin actiitatea sa* deli&itată de condiţiile generale şispecifice de asigurare.

a- Cauza contractului de asigurareGaliditatea unui contract de asigurare se e,pri&ă şi prin cauza sa licită şi &orală.

0n contract de asigurare a fi considerat ca a(nd o cauză ilicită atunci c(nd el s+a încheiat cuîncălcarea ordinii publice şi a bunelor &orauri specifice societăţii. De e,e&plu* contrabanda reprezintăun risc dependent de o situaţie contrară ordinii de drept. De ase&enea* nu poate fi contractată o asigurarecu priire la bunuri rezultate din să(rşirea unei infracţiuni* sau a căror dob(ndire este ilicită saususceptibilă de a face obiectul unei acţiuni în justiţie potriit legii* sau la daunele produse cu intenţie.

Codul Ciil preede4 'Cauza este nelicită c(nd este prohibită de legi* c(nd este contrarie bunelor &orauri şi ordinii publice '

. +fectele contractului de asigurare.

>iind un contract sinalag&atic* contractul de asigurare presupune drepturi şi obligaţiicorelatie între părţi ce pot fi deli&itate în două perioade4 p(nă la iirea eeni&entului asiguratşi după producerea acestuia.

1. Drepturile şi obligaţiile asiguratului a) până la producerea evenimentului asigurat 

Drepturile asiguratuluiPrincipalele drepturi ale asiguratului interin în &o&entul producerii cazului asigurat şi pe

 parcursul e,ecutării contractului. $ntre acestea &enţionă&4- dreptul de a &odifica contractul de e,e&plu4 posibilitatea de a schi&ba nu&ele

 beneficiarului asigurării sau &odul de plată pentru pri&e* atunci c(nd ele se aplică în rate-- dreptul de a încheia asigurări supli&entare de e,e&plu4 în asigurările de bunuri şi de

răspundere ciilă* pentru &ajorarea su&elor asigurate iniţial-- dreptul de răscu&părare la asigurările pentru care se constituie rezere de pri&ă* cu&

sunt cele de iaţă* asiguratul are dreptul să ceară încetarea contractului prin plata su&ei derăscu&părare care reprezintă un anu&it procent de obicei :#L din rezera de pri&ă constituităla &o&entul respecti.

#bligaţiile asiguratului$n această perioadă* asiguratul are 3 obligaţii principale4

+ plata pri&ei de asigurare

8/16/2019 Tema CA

15/17

De regulă* persoana care încheie contractul este una şi aceeaşi cu asiguratul. %sigurătorulare posibilitatea de a opune beneficiarului asigurării doar e,cepţiile rezult(nd din neplata pri&ei*

 pe care de altfel le poate inoca şi î&potria titularului contractului.a producerea riscului* dacă pri&a de asigurare nu a fost plătită pentru întreaga perioadă*

asigurătorul are dreptul de a co&pensa pri&ele ce i se &ai datorează p(nă la sf(rşitul perioadeide asigurare cu orice înde&nizaţie cuenită asiguratului sau beneficiarului p(nă la e,pirareacontractului. $n cursul e,ecutării contractului* pot intereni unele &odificări cu priire laobligaţia de plată a pri&ei. Dacă titularul contractului de asigurare &oare* iar bunul asigurat

este cuprins în &asa succesorală* obligaţia de plată a pri&ei reine &oştenitorilor* care suntţinuţi solidar la plata pri&ei c(t ti&p bunul este în indiiziune. Dacă bunul a fost atribuit unuiadintre succesori* prin î&părţeală sau partaj* el a deeni singurul plătitor al pri&ei.

$n cazul înstrăinării bunului asigurat* contractul de asigurare îşi produce efectele* în principiu* faţă de dob(nditorul bunului* căruia îi reine obligaţia de a plăti pri&a* în &ăsura încare nu a fost achitată în întregi&e de titularul contractului dar cu acordul asigurătorului.

Debitorul bunului deine debitorul asigurătorului nu&ai pentru ratele de pri&ă deenitescadente după înstrăinare. Pentru ratele de pri&ă datorate înainte de înstrăinare* obligaţia de

 plată ră&(ne în sarcina înstrăinătorului.$n do&eniul asigurărilor* regula efectuării plăţii este înlocuită cu cea a portabilităţii* deci

 plata pri&elor se face la sediul asigurătorului sau la un loc dese&nat sau agreat de acesta.

Plata pri&elor se poate face în nu&erar* transfer bancar* cecuri prin co&pensare cuînde&nizaţii datorate de asigurător asiguratului* prin ordin de plată sau alte &odalităţi.

- obligaţia de a infor&a pe asigurător în priinţa &odificării circu&stanţelor careagraează riscul

- obligaţia de întreţinere a bunului asigurat în bune condiţii confor& dispoziţilor legaleîn igoare.

/bligaţia de întreţinere a bunurilor şi adoptarea de &ăsuri pentru preenirea pagubelor segăseşte e,pres stipulată în legislaţie.

$n caz de neîndeplinire a acestei obligaţii* asigurătorul poate denunţa asigurarea* sau* laiirea cazului asigurat* are dreptul de a refuza plata despăgubirii dacă din acest &oti nu a

 putut deter&ina cauza producerii şi întinderea pagubei* sau de a reduce despăgubirea în cazul încare dauna a crescut.

- notificarea asigurătorului asupra tuturor î&prejurărilor care agraează riscul.Dacă în decursul e,ecutării contractului se iesc î&prejurări care &odifică riscul iniţial*

asiguratul trebuie să co&unice asigurătorului acest lucru. %graarea riscului deter&ină &odificăricorespunzătoare asupra cuantu&ului pri&ei* sau* în caz e,tre&* i&posibilitatea de a &ai puteacontinua contractul. %ceastă obligaţie per&ite adaptarea contractului la noua situaţie* sub rezeradreptului asigurătorului de a+l anula.

%graarea riscului poate aea loc4a- datorită asiguratului* fie prin acte pozitie* cu& ar fi &utarea bunurilor asigurate

contra furtului din locurile specificate în contract în alte locuri* &ai puţin e,puse riscului* fie

 prin acte negatie* cu& ar fi opţiunea asiguratului de a lua &ăsurile corespunzătoare în cadrulobligaţiei sale de a întreţine bunurile şi de a preeni producerea eeni&entului asigurat. b- datorită actiităţii unui terţc- datorită unor eeni&ente independente de oinţa unei persoane cu& sunt feno&enele

sociale şi politice4 războiul* grea etc."ident* asiguratul nu poate co&unica dec(t î&prejurări pe care le cunoaşte. %cestea pot

sureni prin* sau în afară de fapta sa. $n pri&a situaţie* asiguratul nu poate inoca* în apărareasa* necunoaşterea schi&bării* întruc(t el este autorul agraării* a(nd obligaţia de a+l infor&ai&ediat pe asigurător. $n cea de+a doua situaţie* agraarea riscului fiind realizată fără fapta sa*el este obligat ca i&ediat ce a cunoscut+o* să o co&unice asigurătorului.

b) după producerea evenimentului asigurat Principalul drept al asiguratului în această etapă este de a încasa înde&nizaţia de asigurare./bligaţiile asiguratului sunt4- co&baterea efectiă a cala&ităţilor pentru li&itarea pagubei şi salarea bunurilor 

asigurate* păstrarea şi paza bunurilor ră&ase pentru preenirea degradărilor ulterioare

8/16/2019 Tema CA

16/17

- aizarea asigurătorului* în ter&enele preăzute de condiţiile de asigurare* cu priire la producerea eeni&entului asigurat

-  participarea la constatarea cazului asigurat produs şi a pagubei rezultate- furnizarea de acte şi date referitoare la eeni&entul asigurat- acordarea întregului sprijin pentru constatarea şi ealuarea daunelor.

Drepturile şi obligaţiile asigurătoruluia) până la producerea evenimentului asigurat  

Pe ti&pul e,ecutării contractului* p(nă la producerea cazului asigurat* asigurătorul are* înspecial* drepturi.>iecărei obligaţii a asiguratului îi corespunde un drept al asigurătorului4- dreptul de a erifica e,istenţa bunului asigurat şi a &odului în care acesta este

întreţinut- dreptul de a aplica sancţiuni legale c(nd asiguratul a încălcat obligaţiile priind

întreţinerea* folosirea şi paza bunurilor asigurate.P(nă la iirea cazului asigurat asugurătorul are şi unele obligaţii* cu& ar fi4- obligaţia de a elibera* la cerere* duplicatul docu&entului de asigurare* dacă asiguratul

l+a pierdut pe cel original- obligaţia de a elibera* la cererea asiguratului* certificate de confir&are a asigurării* în

cazul asigurării de răspundere a cărăuşului faţă de pasageri pentru bagajele şi &ărfuriletransportate* precu& şi faţă de terţi* cu indicarea su&elor asigurate.

b) după producerea evenimentului asigurat 

Principala obligaţie a asigurătorului după producerea cazului asigurat* constă în inde&nizaţiaacordată asiguratului. Pentru ca această inde&nizaţie să fie datorată* trebuie stabilită situaţia defapt din care să rezulte dreptul asiguratului la beneficiul inde&nizaţiei şi obligaţia corelatiă aasigurătorului de a plăti.

%sigurătorul a proceda pe de+o parte* la constatarea procedurii eeni&entului asigurat şila ealuarea pagubelor* iar pe de altă parte* la stabilirea şi plata inde&nizaţiei de asigurare.

$n acest scop* asigurătorul a stabili cauzele daunelor şi î&prejurărilor în care acestea s+au produs pentru deter&inarea obligaţiei sale de plată şi a &ări&ii inde&nizaţiei. Pentru aceastaeste necesar să se erifice4

- dacă asigurarea era în igoare la data producerii riscului- dacă pri&ele de asigurare au fost plătite şi perioada de ti&p pentru care au fost

achitate- dacă bunurile respectie sunt cuprinse în asigurare- dacă eeni&entul producător de daune este datorat unui risc î&potria căruia s+a

încheiat asigurarea.%cţiunea asiguratului în preenirea daunelor sau în oprirea e,tinderii acestora este* de

regulă* obligaţie contractuală. $n situaţia în care o daună a fost produsă ca ur&are a acţiunii

si&ultane sau succesie a &ai &ultor cauze* se efectuează erificările necesare pentru a sestabili cuantu&ul daunelor proocate de fiecare în parte. Dacă acest lucru nu este posibil* daunase consideră ca fiind produsă în egală &ăsură de fiecare din aceste cauze* asigurătoruluireenindu+i o cotă parte corespunzătoare riscului luat asupra sa.

"aluarea pagubelor se face în funcţie de preţurile de pe piaţă ale unor bunuriase&ănătoare ţin(ndu+se sea&a de uzura bunului respecti echi&ea* gradul de întrebuinţare şistarea de întreţinere-. Despăgubirea este li&itată de su&a asigurată şi de &ări&ea pagubei* înfuncţie de siste&ul de acoperire4 siste&ul acoperirii pri&ului risc* siste&ul acoperirii

 proporţionale şi siste&ul acoperirii li&itate. $n siste&ul acoperirii pri&ului risc* despăgubirea sestabileşte în li&ita su&ei asigurate şi nu poate depăşi cuantu&ul pagubei şi nici aloarea

 bunului din &o&entul producerii riscului asigurat.

Dacă aloarea bunului la data producerii eeni&entului asigurat este egală sau &ai &icădec(t su&a asigurată* despăgubirea se plăteşte ca în siste&ul acoperirii pri&ului risc. Dacă* din*contră* su&a asigurată este &ai &ică dec(t aloarea bunului la data producerii eeni&entuluiasigurat* se plăteşte o parte din pagubă corespunzătoare raportului dintre su&a asigurată şialoarea de asigurare. $n siste&ul acoperirii li&itate* despăgubirea se plăteşte nu&ai dacă paguba

8/16/2019 Tema CA

17/17

se achită cu o anu&ită li&ită* nu&ită franşiză. Pagubele &ici sau o parte fi,ă din pagubeleefecti cauzate or fi suportate de asigurat prin siste&ul franşizei.

>ranşiza se stabileşte anticipat şi este absolută deductibilă- care se scade din orice pagubă şisi&plă c(nd despăgubirea se acordă în întregi&e pentru pagubele ce depăşesc procentul preăzut.

. ncetarea contractului de asigurare9odul obişnuit de încetare a contractului de asigurare cu durată deter&inată îl constituie

asigurarea la termen* respecti e,pirarea perioadei pentru care a fost încheiat* acordul celor două părţi fiind unul rar* dar totuşi posibil.0n alt &od de încetare a contractului* destul de uzual* este  producerea evenimentului

asigurat .%ceastă situaţie o înt(lni& în asigurarea de iaţă şi de accidente a persoanelor* c(nd

surine cazul asigurat. După plata su&ei asigurate* obligaţiile asigurătorului faţă de asigurat sesting ceea ce echialează cu încetarea auto&ată a contractului.

Pentru asigurările de bunuri* contractul încetează nu&ai dacă* prin realizarea riscului* bunul asigurat a fost distrus în totalitate. Dacă distrugerea este parţială* contractul poate continuasă+şi producă efectele* în principiu* pentru o su&ă asigurată redusă.

7oluţia este ase&ănătoare şi la asigurarea de răspundere ciilă. Dacă su&a asigurată nu

se epuizează prin achitarea despăgubirii terţului prejudiciat prin fapta asiguratului* asigurătorul arăspunde în continuare p(nă la concurenţa su&ei contractate.

9odurile neobişnuite de încetare a contractului sunt denunţarea* rezilierea şi anulareacontractului. "le sunt considerate 'neobişnuite) deoarece fac să înceteze contractul înainteae,pirării duratei sale* precu& şi înaintea producerii cazului asigurat.

7pecificul denunţării* ca &odalitate de încetare a contractului* constă în e,ercitareaacesteia în &od unilateral* din cauze autorizate de lege. %sigurătorul poate denunţa contractul înur&ătoarele cazuri4

- dacă asiguratul nu a co&unicat în scris* &odificările interenite în cursul contractuluiîn legătură cu datele luate în considerare la încheierea asigurării. Denunţarea poate fi e,ercitatănu&ai dacă &odificarea interenită e,clude* potriit condiţiilor de asigurare* &enţinereacontractului. De ase&enea* dacă se doedeşte că asiguratul a fost de rea credinţă* dispoziţiile cu

 priire la denunţarea contractului au un caracter i&perati- c(nd constată îndeplinirea de către asigurat a obligaţiei de întreţinere corespunzătoare

a bunurilor sau neluarea &ăsurilor de preenire i&puse de lege* autorităţi* ori de natura însăşi a bunurilor asigurate astfel înc(t să crească probabilitatea realizării riscului şi e,istenţa bunuluiasigurat să fie pusă în pericol.

Contractul de asigurare fiind cu e,ecutare succesiă* denunţarea acestuia produce* în principiu* efecte nu&ai pentru iitor. %stfel* reţinerea pri&elor pentru perioada în care contractula fost în igoare este nor&ală* dar nu se justifică încasarea de pri&e după ce contractul a fostdenunţat* deoarece ar conduce la î&bogăţirea fără justă cauză a asigurătorului.

 Rezilierea contractului  reprezintă desfacerea pentru iitor a acestuia datorită nee,ecutăriiobligaţiei uneia dintre părţi din cauze care i se pot i&puta. "fectele produse de contractul de

asigurare p(nă la data rezilierii ră&(n alabile. $n &o&entul rezilierii* creditorul are dreptul săceară e,ecutarea silită a tuturor obligaţiilor scadente care nu fuseseră e,ecutate p(nă la aceadată* de ase&enea* el poate pretinde despăgubiri pentru prejudiciile ce i s+au cauzat ca ur&are ae,ecutării respectielor prestaţii.

 Nulitatea contractului de asigurare interine atunci c(nd contractul a fost încheiat fărărespectarea condiţiilor esenţiale de alabilitate.

7pre deosebire de reziliere şi de denunţare* nulitatea contractului de asigurare operează şi pentru trecut* nu nu&ai pentru iitor. "a readuce pe contractanţi la situaţia juridică aută la dataîncheierii asigurării* proced(nd la restituirea reciprocă a prestaţiilor efectuate. %siguratorul a

restitui pri&ele de asigurare încasate* iar asiguratul inde&nizaţia dacă a fost plătită.