Tema de Proiectare pentru Sediu de Judecătorie – CONSTRUCȚIE … proiectare/Raport... · 2017-09-26 · Glosar termeni: Aria construită (A c) = aria secţiunii orizontale a clădirii,

Tema de Proiectare pentru Sediu de Judecătorie – CONSTRUCȚIE EXISTENTĂ Raport 1-vol 2 Servicii De Consultanță Pentru Elaborarea Ghidurilor De Proiectare A Sediilor De Instanțe Contract Nr. 112/02.03.2016

PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR

IBRD 4811 RO - MOJ/CS 1-4

Septembrie

2017

IPCT SA IPCT Instalaţii SRL Septembrie 2017

România – Ministerul Justiţiei

Direcţia de Implementare a Proiectelor Finanţate din

Împrumuturi Externe (DIPFIE)

APLICAREA ACESTEI TEME DE PROIECTARE NU PERMITE DEROGĂRI, DECÂT IN CAZURI TEMEINIC

JUSTIFICATE, CU DATE ŞI/SAU INFORMAŢII PROBATE, CONCRETE ȘI SUFICIENTE. ACESTE

INFORMAȚII VOR FI ANALIZATE DE LA CAZ LA CAZ, ÎN VEDEREA APROBĂRII, MODIFICĂRII SAU

RESPINGERII DE CĂTRE CONSILIILE TEHNICO-ECONOMICE CONSTITUITE LA NIVELUL

MINISTERULUI JUSTIŢIEI, PENTRU FIECARE TEMĂ DE PROIECTARE ÎN PARTE.

ACEASTA TEMĂ DE PROIECTARE VA FI ANEXATĂ CAIETULUI DE SARCINI AFERENT SERVICIILOR

DE PROIECTARE.

25 noiembrie 2016

SERVICII DE CONSULTANȚĂ PENTRU ELABORAREA GHIDURILOR DE PROIECTARE A SEDIILOR DE INSTANȚE

PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR IBRD 4811 RO – MOJ/ CS 1-4

CONTRACT NR. 112 / 313 / 2016

RAPORT NR.1

TEMA GENERALĂ DE PROIECTARE

BENEFICIAR: MINISTERUL JUSTIȚIEI

DIRECȚIA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

FINANȚATE DIN ÎMPRUMUTURI EXTERNE

ELABORATORI: ASOCIAȚIA DINTRE

IPCT SA – LEADER

IPCT INSTALAȚII SRL – PARTENER

IPCT SA

DIRECTOR GENERAL

MANAGER PROIECT

ARHITECT

INGINER CONSTRUCȚII CIVILE

ing. Anda Corina Nistor

arh. Alina Maria Gheorghiu

arh. Ilinca Băjenaru

ing. Alexandru Marinescu

IPCT INSTALAȚII SRL

DIRECTOR GENERAL

RESPONSABIL LUCRARE

INGINER ELECTRICE, IT, COMUNICAȚII

INGINER ELECTRICE

INGINER SANITARE

INGINER GAZE

ing. Octavian Angheluță

ing. Raluca Căzănescu

ing. Viorel Andrei

ing. Claudiu Aurel Dobre

ing. Dan Basarab Berbecaru

ing. Nicoleta Angheluță

Septembrie 2017 [TEMA DE PROIECTARE PENTRU SEDIU DE JUDECĂTORIE – CONSTRUCȚIE EXISTENTĂ]

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 1- vol 2

IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Cuprins 5

Cuprins:

Glosar termeni: ........................................................................................................................ 9

I. Date generale .................................................................................................................. 16

I.1. Denumirea obiectivului .................................................................................................. 16

I.2. Entitatea achizitoare ....................................................................................................... 16

I.3. Sursa de finanţare ........................................................................................................... 16

I.4. Etapele realizării unei investiții ....................................................................................... 16

I.4.1. Pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice ................................................................................... 16

I.4.2. Execuţia lucrărilor de investiţie ............................................................................... 22

I.4.3. Recepţia lucrărilor de investiţie .............................................................................. 22

II. Amplasament și amenajări .............................................................................................. 23

II.1. Date generale ................................................................................................................. 23

II.2. Indicatori urbanistici ....................................................................................................... 24

II.3. Parcări și amenajări ........................................................................................................ 25

II.4. Racorduri la utilităţi ........................................................................................................ 28

II.5. Caracteristici geotehnice ................................................................................................ 30

III. Proiectul de arhitectură ................................................................................................... 31

III.1. Aplicabilitatea temei pe tipuri de intervenţii ................................................................. 31

III.2. Suprafaţa desfăşurată ..................................................................................................... 31

III.3. Organizarea interioară .................................................................................................... 31

III.3.1. Zone majore ............................................................................................................ 31

III.3.2. Fluxuri specifice ....................................................................................................... 32

III.3.3. Spaţiile din cadrul sediului de instanţă ................................................................... 32

Schema 1: Schema de organizare a clădirii judecătoriei ............................................................ 34

III.4. Sălile de judecată şi Camerele de consiliu ...................................................................... 35

III.4.1. Amplasare în cadrul ansamblului ............................................................................ 35

III.4.2. Tipuri și număr de săli ............................................................................................. 35

III.4.3. Dimensionarea şi caracteristicile sălilor .................................................................. 38

Schema 2: Sală de judecată în materie penală .......................................................................... 40




Schema 3: Sală de Judecată în materie civilă ............................................................................. 41

Schema 4: Cameră de Consiliu în materie penală ...................................................................... 42

Schema 5: Cameră de Consiliu în materie civilă ....................................................................... 43

III.5. Zona publicului................................................................................................................ 45


III.5.2. Dimensionarea şi caracteristicile subspaţiilor ........................................................ 45

III.5.2.1. Sala Paşilor Pierduţi ................................................................................................. 45

III.5.2.2. Grupuri sanitare pentru public ............................................................................... 46

III.5.2.3. Circulaţii .................................................................................................................. 46

III.5.2.4. Cameră avocaţi ....................................................................................................... 47

III.6. Zona personalului ........................................................................................................... 47

III.6.1. Amplasarea în cadrul ansamblului .......................................................................... 47

III.6.2. Dimensionarea și caracteristicile subspațiilor ........................................................ 47

III.6.2.1. Birourile judecătorilor şi grefierilor de şedinţă ....................................................... 47

III.6.2.2. Alte activităţi specifice instanţei ............................................................................. 49

III.6.2.3. Spaţii pentru jandarmi ............................................................................................ 51

III.6.2.4. Spații administrative ............................................................................................... 51

III.6.2.5. Spații pentru personal auxiliar ................................................................................ 52

III.6.2.6. Spații deservire clădire ............................................................................................ 52

III.7. Zona persoanelor private de libertate ............................................................................ 53

III.7.1. Amplasarea în cadrul ansamblului .......................................................................... 53


III.7.2.1. Zona de acces .......................................................................................................... 53

III.7.2.2. Camerele de arest ................................................................................................... 53

III.7.2.3. Circulaţii .................................................................................................................. 54

III.7.2.4. Spații de așteptare pentru persoanele private de libertate ................................... 54

III.7.2.5. Spații pentru escorte ............................................................................................... 54

III.7.2.6. Cameră de discuţie avocat – persoană privată de libertate ................................... 54

III.8. Zona martorilor cu identitate protejată ......................................................................... 55



III.9. Zonă minori și persoane vulnerabile .............................................................................. 55






III.10. Spațiu de așteptare pentru victime ale infracțiunilor................................................. 56

Anexa: Formular TK1 .................................................................................................................. 57

IV. Proiectul de rezistenţă ..................................................................................................... 65

V. Finisaje și mobilare .......................................................................................................... 67

V.1. Finisaje ............................................................................................................................ 67

V.1.1. Finisaje interioare ................................................................................................... 67

V.1.2. Finisaje exterioare ................................................................................................... 70

V.2. Mobilare ......................................................................................................................... 71

VI. Dotarea cu instalaţii ........................................................................................................ 72

VI.1. Reţele de utilităţi și parametri de proiectare ................................................................. 72

VI.1.1. HVAC (Încălzire, ventilare, aer condiționat) ............................................................ 72

VI.1.2. Sisteme hidraulice ................................................................................................... 74

VI.1.3. Sisteme electrice ..................................................................................................... 76

VI.2. Surse de energie și apă ........................................................................................... 76

VI.2.1. Sursa de apă pentru consum menajer și de incendiu ............................................. 76

VI.2.2. Sursa de încălzire a clădirii ...................................................................................... 77

VI.2.3. Sursa de răcire a clădirii .......................................................................................... 77

VI.2.4. Tratarea aerului ....................................................................................................... 77

VI.2.5. Sursa pentru alimentare cu energie electrică ......................................................... 77

VI.2.6. Sursa de rezervă ...................................................................................................... 78

VI.2.7. Surse alternative ..................................................................................................... 78

VI.3. Gospodării de utilități ..................................................................................................... 78

VI.3.1. Gospodăria de apă pentru consum menajer .......................................................... 78

VI.3.2. Gospodăria de apă pentru și de incendiu ............................................................... 78

VI.3.3. Gospodăria de combustibil ..................................................................................... 79

VI.3.4. Gospodăria de utilități electrice .............................................................................. 79

VI.4. Dotări IT .......................................................................................................................... 79

VI.5. Dotări referitoare la cerinţele de siguranţă .................................................................... 80

VII. Performanţă şi conformitate ........................................................................................... 83

VII.1. Indicii minimi pentru asigurarea confortului termic ............................................... 83

VII.2. Indicii minimi din punct de vedere al performanței energetice ............................. 83

VII.3. Indicii minimi pentru performanță ecologică ......................................................... 83




VII.4. Conformitate cu legea 10/1995 .............................................................................. 83

VII.5. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale ........................................................... 88

VIII. Strategii de reducere a costurilor ..................................................................................... 89



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Glosar termeni 9

Glosar termeni:

Aria construită (Ac) = aria secţiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,00 a parterului, măsurată pe

conturul exterior al pereţilor.

În aria construită nu intră:

- rezalidurile cu aria mai mică de 0,4 m2 şi nişele cu aria mai mare de 0,4 m2

- treptele exterioare şi terasele neacoperite

- ariile curţilor interioare, ale curţilor exterioare de lumină sau de acces (denumite în mod

curent curţi englezeşti) mai mari de 4 m2

Pentru construcţiile subterane şi subsoluri, aria construită se măsoară la cota finită a pardoselii şi

se consideră aria secţiunii orizontale cuprinsă în conturul exterior al pereţilor, inclusiv grosimea

zidului de protecţie a izolaţiei. În cazul construcţiei amplasate pe teren în pantă, aria construcţiei

se calculează în planuri orizontale aria construcţiei se calculează în planuri orizontale în trepte,

funcţie de teren şi specificul construcţiei (conform STAS 4908-85).

Aria nivelului (A niv) = aria secţiunii orizontale a clădirii la nivelul respective, delimitată de conturul

său exterior (conform STAS 4908-85).

Aria utilă (Au) = aria desfăşurată mai puţin aria pereţilor (conform STAS 4908-85).

Aria desfăşurată (Ad) = suma ariilor tuturor nivelurilor (conform STAS 4908-85).

Aria desfăşurată construită (Adc) = aria desfăşurată – aria subsolului (conform STAS 4908-85).

Aria pereţilor (Aper) = suma ariilor proiecţiilor orizontale ale secţiunilor pereţilor, panourilor şi

stâlpilor exterior şi interior şi coşurilor (conform STAS 4908-85).

Avizul ISU (Avizul emis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă) = avizul pentru securitatea la

incendiu obţinut de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care se solicită în faza de obţinere

a avizelor, în baza proiectului tehnic.

CU (Certificatul de urbanism) = actul de informare prin care preşedinţii consiliilor judeţene,

primarul general al municipiului Bucureşti, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului

Bucureşti şi ai oraşelor şi comunelor:

a) fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al

terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor

urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului,

după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;

b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul

amplasamentului;

c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;

d) încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea

competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al

actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării (conform Legii 50/ 1991, Articolul

6, Punctul 1).




CUT (Coeficientul de utilizare a terenului) = raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată

(suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de

referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu

înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea

autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor,

logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a

podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare,

trotuarele de protecţie (Legea 242 / 2009, Articolul 16).

DALI (Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii) = documentaţia tehnico-economică,

similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcţiei/construcţiilor

existente şi, după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul

investiţiei (conform HG 907/ 2016, Articolul 9, alineatul 1).

DE (Detalii de execuție) = documentaţii tehnice cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările

1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări grafice, în funcţie de necesităţile de redactare,

precum şi piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului

tehnic şi cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluţiile tehnice de alcătuire,

asamblare, executare, montare şi alte asemenea operaţiuni, privind părţi/elemente de

construcţie ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de

execuţie, precum şi legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale

obiectivului de investiţii.

Detaliile de execuţie, elaborate în condiţiile legii şi verificate pentru cerinţele esenţiale de calitate

în construcţii de către verificatori tehnici atestaţi în condiţiile legii, detaliază proiectul tehnic, în

vederea executării lucrărilor de construcţii autorizate (conform Ordonanţei de Urgenţă Nr. 214/

2008, Articolul 41).

Conform HG 907/ 2016, Articolul 12, la alineatul (5) se precizează faptul că DE se elaborează, de

regulă, odată cu proiectul tehnic de execuţie, constituind parte integrantă a acestuia, şi

explicitează soluţiile de alcătuire, asamblare, executare, montare şi alte asemenea operaţiuni

privind părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni,

materiale, tehnologii de execuţie, precum şi legături între elementele constructive structurale/

nestructurale ale obiectivului de investiţii.

Alineatul (6) al aceluiaşi articol prevede că, prin excepţie de la prevederile alin. (5), anumite detalii

de execuţie se pot elabora/definitiva, în funcţie de complexitatea proiectului şi de natura

lucrărilor de intervenţii, precum şi în cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică

procese tehnologice specifice, pe parcursul execuţiei lucrărilor la obiectivul de investiţie.

DTAC (Documentaţia tehnică necesară pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii) =

totalitatea documentelor prevăzute la art. 7 alin. (1) din legea 50/1991, care constituie suportul

tehnic al dosarului ce se depune la autorităţile administraţiei publice locale/judeţene prevăzute

la art. 4 în vederea emiterii autorizaţiei de construire (conform Ordonanţei de Urgenţă Nr. 214/

2008, Articolul 41).

Conform Articolului 7 din Legea 50 / 1991, Autorizaţia de construire se emite pentru executarea

lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la




data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care

cuprinde, în copie, următoarele documente:

a) certificatul de urbanism;

b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz,

extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi,

în cazul în care legea nu dispune altfel;

c) Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C., Proiectul pentru

autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D. sau Proiectul pentru autorizarea organizării

execuţiei lucrărilor - P.O.E.;

d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, după caz, punctul de vedere al

autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia,

precum şi acordul vecinilor, în situaţiile expres prevăzute de actele normative şi reglementările

tehnice în vigoare;

e) Abrogată prin punctul 14. din Lege nr. 261/2009 începând cu 14.10.2009.

f) dovada privind achitarea taxelor aferente autorizaţiei de construire.

DTAC-ul este elaborat la finalul etapei de obţinere a avizelor.

DTAD (Documentaţie Tehnică pentru Autorizarea executarii lucrarilor de Desfiintare ). Autorizaţia

de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu

prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii (conform

Legii 50 /1991, Articolul 8, Punctul 2).

DTOE (Documentaţie Tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor). Această documentaţie trebuie

să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării

tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţii ocupate

temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public (conform Legii 50/ 1991).

H max (Înălţimea maximă) exprimă in metri si număr de niveluri convenţionale înălţimea maximă

admisă in planul faţadei, măsurată între teren (in situaţia anterioară lucrărilor de terasament) şi

cornişe sau limita superioară a parapetului terasei (Ordin MLPAT 80/N/1996).

Indicatori urbanistici = instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării şi

al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc (Legea 242 / 2009, Articolul 16).

NC (Nota conceptuală) = documentaţia întocmită de beneficiarul investiţiei în scopul justificării

necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri

publice. Prin nota conceptuală se evidenţiază datele preliminare necesare implementării

obiectivului de investiţii propus şi se prezintă informaţii cu privire la estimarea suportabilităţii

investiţiei publice (HG 907/ 2016, Cap. II, Art. 3).

POT (Procent de ocupare a terenului) = raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a

clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa

construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale

parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a

balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise

ale etajelor se include în suprafaţa construită (Legea 242 / 2009, Articolul 16).




P.Th. (Proiectul tehnic) = documentaţia tehnico-economică - piese scrise şi desenate -, elaborată

în condiţiile legii, care dezvoltă documentaţia tehnică - D.T., cu respectarea condiţiilor impuse prin

autorizaţia de construire, precum şi prin avizele, acordurile şi actul administrativ al autorităţii

competente pentru protecţia mediului, anexe la autorizaţia de construire.

Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de

investiţii, pe baza căruia se execută lucrările de construcţii autorizate (conform Ordonanţei de

Urgenţă Nr. 214/ 2008, Articolul 45).

PUD (Planul Urbanistic de Detaliu) se elaborează [...] pentru reglementarea amănunţită a

prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea

condiţiilor de construire. Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:

a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;

b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările;

c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;

d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi plantaţiilor;

e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor (conform Legii 350 / 2001, Articolul 48).

Plan Urbanistic de Detaliu este elaborat de către beneficiarul investiției sau de către investitor.

PUG (Planul Urbanistic General) are caracter director şi de reglementare operaţională. Planul

urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-

teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice;

g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;

h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi

plantate.

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:

a) evoluţia în perspectivă a localităţii;

b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a

teritoriului naţional, zonal şi judeţean. (conform Legii 350/ 2001, Articolul 46). Planul Urbanistic

General este elaborat de către autoritatea publică locală.

PUZ (Planul urbanistic zonal) are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea

dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate

din teritoriul localităţii.

(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:

a) organizarea reţelei stradale;

b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;

c) modul de utilizare a terenurilor;

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;




e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;

f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora (conform

Legii 350 / 2001, Articolul 47).

Planul Urbanistic Zonal este elaborat de către autoritatea publică locală sau de către beneficiarul

investiției (sau investitor) şi avizat de către autoritatea publică locală.

Recepţia lucrărilor de construcţii. Conform art 3 din HG 273/1994 actualizată prin HG nr.

343/2017 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații

aferente acestora, recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi instalaţii aferente

acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor

existente (reparaţii capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc.) şi se realizează în

două etape:

- recepţia la terminarea lucrărilor;

- recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

RF (Recepția finală). Conform Art 24 din HG 273/1994 actualizată prin HG nr. 343/2017 privind

aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora,

recepţia finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepţiei finale,

în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea

prevăzută de lege sau cea ofertată de către executant în cadrul procedurii de achiziţie a

execuţiei lucrărilor şi menţionată în contractul de execuţie/lucrări, care nu poate fi mai mică

decât cea prevăzută de lege.

Art. 25. — (1) Din componenţa comisiei de recepţie finală fac parte:

- un reprezentant desemnat de către proprietar sau asociaţia de proprietari, care este şi

preşedintele comisiei;

- un reprezentant desemnat de către investitor, în cazul în care acesta nu îndeplineşte şi

calitatea de proprietar;

- 1—3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi

clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de proprietar/asodaţia de proprietari, alţii decât

cei implicaţi în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţii;

- reprezentanţii executantului şi ai proiectantului care participă, în mod obligatoriu, în calitate

de invitaţi.

Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi examinează următoarele:

a) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;

b) referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în

exploatare a construcţiei, pe perioada de garanţie, în conformitate cu obligaţiile ce le revin

potrivit legii;

c) cartea tehnică a construcţiei completată;

d) remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate în perioada de garanţie a

lucrărilor de construcţii, după caz.

Comisia de recepţie finală poate cere proprietarului, în cazuri justificate şi/sau în cazul apariţiei

unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei,

efectuarea de expertize tehnice, încercări suplimentare, probe şi alte teste.




RTL (Recepția la terminarea lucrărilor). Conform Art 9- 31 din HG 273/1994 actualizată prin HG

nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații

aferente acestora, executantul trebuie să comunice investitorului, în perioada de valabilitate a

autorizaţiei de construire/desfiinţare, data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract,

respectiv a lucrărilor aferente părţilor/obiectelor/sectoarelor din/de construcţie în condiţiile

prevăzute la art. 4, şi solicită acestuia, prin document scris cu confirmare de primire, efectuarea

recepţiei la terminarea lucrărilor, inclusiv stabilirea datei şi locului de întrunire a comisiei de

recepţie la terminarea lucrărilor.

Art. 10. — (1) În termen de 5 zile de la primirea comunicării prevăzute la art. 9 investitorul:

a) solicită factorilor prevăzuţi la art. 11 desemnarea de către aceştia a reprezentanţilor în

comisia de recepţie la terminarea lucrărilor;

b) stabileşte data, ora şi locul la care se întruneşte şi îşi începe activitatea comisia de recepţie la

terminarea lucrărilor;

c) transmite Inspectoratului de Stat în Construcţii — I.S.C. comunicarea executantului către

investitor prevăzută la art. 9, referatele pe specialităţi întocmite de proiectant şi de

dirigintele/diriginţii de şantier cu privire la modul în care a fost executată lucrarea şi valoarea,

fără TVA, a lucrărilor executate supuse recepţiei în vederea eliberării adeverinţei prin care se

confirmă plăţile efectuate către Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C.

(2) Factorii implicaţi în etapa de recepţie la terminarea lucrărilor comunică investitorului, în

termen de 10 zile de la primirea solicitării prevăzute la alin. (1) lit. a), reprezentantul desemnat

să participe în comisia de recepţie.

(3) Investitorul numeşte comisia de recepţie în maximum 3 zile de la primirea tuturor

comunicărilor, potrivit alin. (2), de la factorii implicaţi în etapa de recepţie la terminarea

lucrărilor şi transmite membrilor comisiei de recepţie, executantului şi proiectantului data, ora şi

locul la care se întruneşte şi îşi începe activitatea comisia.

Art. 11. — (1) Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, în mod

obligatoriu:

- un reprezentant desemnat de către investitor, care este şi preşedintele comisiei;

- un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis

autorizaţia de construire/desfiinţare;

- 1—3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei

- un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C.

- un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă

judeţene/Bucureşti—Ilfov

- un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/Direcţia pentru Cultură a

Municipiului Bucureşti, în cazul construcţiilor nominalizate în lista monumentelor istorice

- un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare,

- Dirigintele de şantier autorizat - care nu face parte din componenţa comisiei de recepţie.

- Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului care participă, în mod obligatoriu, în calitate

de invitaţi.

SF (Studiul de fezabilitate) = documentaţia tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se

limita la datele şi informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi în tema de proiectare şi, după caz,




în studiul de prefezabilitate, analizează, fundamentează şi propune minimum două

scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, recomandând, justificat şi documentat,

scenariul/opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiţii.

(conform HG 907/ 2016, Articolul 7, alineatul 1).

SpF (Studiul de prefezabilitate) = documentaţia prin care, fără a se limita la datele şi informaţiile

cuprinse în nota conceptuală şi în tema de proiectare, se analizează, preliminar, necesitatea şi

oportunitatea realizării obiectivului de investiţii, se identifică scenarii/opţiuni tehnico-

economice posibile şi se selectează un număr limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru

realizarea obiectivului de investiţii. (conform HG 907/ 2016, Articolul 6, alineatul 1).

Conform Anexei nr. 11 - ETAPELE DE ELABORARE a documentaţiilor tehnico-economice aferente

obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, SpF se elaborează pentru

obiective de investiţii a căror valoare totală estimată depăşeşte echivalentul a 75 milioane euro

în cazul investiţiilor pentru promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor

din cadrul infrastructurii reţelelor majore sau echivalentul a 50 milioane euro în cazul investiţiilor

promovate în alte domenii.

TP (Tema de proiectare) = exprimă intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale beneficiarului

investiţiei, evidenţiate în Nota Conceptuală, determinând concepţia de realizare a obiectivului de

investiţii, în funcţie de condiţionările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de

protecţie a mediului natural şi a patrimoniului cultural sau alte condiţionări specifice obiectivului

de investiţii. Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul investiţiei sau, după caz, de

către proiectanţi/consultanţi care prestează servicii de proiectare/consultanţă în domeniu şi se

aprobă de către beneficiar (HG 907/ 2016, Cap. II, Art. 4).



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol I- Date generale 16

I. Date generale

I.1. Denumirea obiectivului

[se va completa de către beneficiar]

I.2. Entitatea achizitoare


I.3. Sursa de finanţare


I.4. Etapele realizării unei investiții

Pentru realizarea unei noi investiții este necesară derularea următoarelor tipuri de activităţi:

1. pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării investiţiei;

2. execuţia lucrărilor de investiţie;

3. recepţia lucrărilor de investiţie.

Prima activitate, care constă in pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării

investiţiei se deruleză pe parcursul a patru etape:

- identificarea obiectivului de investiţii;

- analiza preliminară a oportunității și necesității investiţiei;

- pregătirea lucrărilor de investiţie;

- proiectarea execuţiei lucrărilor.

Beneficiarul va preciza dacă obiectul Contractului de Proiectare cuprinde integral realizarea

acestor patru etape sau numai una dintre ele.

Stabilirea categoriei de importanță a clădirii și a clasei de importanță a construcției, sunt

elemente esențiale pentru construcție și trebuie trecute pe toate planurile proiectului.

În situația clădirilor care adăpostesc sedii ale instanțelor judecătorești, clădiri publice cu

aglomerări de persoane sau/și săli aglomerate, acestea se vor încadra astfel:

categoria B de importanță (importanță deosebită)

clasa II de importanță

I.4.1. Pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice

Procedura de elaborare a documentelor necesare analizei necesităţii şi oportunităţii

investiţiei include următoarele etape:

Etapa I – Identificarea obiectivului de investiţii

NC (Nota conceptuală) NC va fi intocmita de catre Beneficiarul investiţiei

pentru a justifica necesitatea şi oportunitatea

realizării obiectivului de investiţii finanţat total sau

parţial din fonduri publice.

NC conţine datele preliminare necesare

implementării obiectivului de investiţii propus şi

Completați tipul de instanță și localitatea.




prezintă informaţii cu privire la estimarea

suportabilităţii investiţiei publice.

Conţinutul-cadru al notei conceptuale este prevăzut

în Anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 907/2016.

TP (Tema de proiectare) TP dezvolta intenţiile investiţionale şi nevoile

funcţionale ale beneficiarului investiţiei, evidenţiate

în NC, determinând concepţia de realizare a

obiectivului de investiţii, în funcţie de condiţionările

tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului,

de protecţie a mediului natural şi a patrimoniului

cultural sau alte condiţionări specifice obiectivului de

investiţii.

TP se elaborează de către beneficiarul investiţiei sau,

după caz, de către proiectanţi/consultanţi care

prestează servicii de proiectare/consultanţă în

domeniu şi se aprobă de către beneficiar.

Beneficiarul va adapta TP în funcţie de

specificul/categoria şi clasa de importanţă, precum şi

de complexitatea obiectivului de investiţii pe care si l-

a propus.

Pentru ca procesul de elaborare a documentaţiilor

tehnico-economice să se desfăşoare mai rapid şi

eficient, tema de proiectare va fi actualizată cu

rezultatele fiecărei faze de proiectare iar această

variantă imbunatăţită va constitui tema de proiectare

pentru elaborarea următoarei faze de proiectare.

Conţinutul temei de proiectare se regăseşte în Anexa

nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 907/2016.

Etapa a II-a – Analiza preliminară a oportunității și necesității investiţiei

În această etapă, Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 a introdus obligativitatea prezentării

unui set simplificat de 4 tipuri de indicatori şi a avizelor conforme, care să angajeze

responsabilitatea celor care le emit. Vor fi elaborate urmatoarele documente:

SpF (Studiu de prefezabilitate) – după caz

Prin acest studiu se stabilesc caracteristicile

obiectivului de investiţii (de exemplu funcţiunile

acestuia şi nivelul de echipare), şi se face estimarea

primară a costurilor aferente unei investiții raportat

la obiective similare. O listă completă a

componentelor studiului se regăseşte in HG 907/

2016, Anexa 3).




Conform HG 907/ 2016, studiul de prefezabilitate se

efectuează pentru investiţii cu valoare mai mare de 50

milioane de euro.

Pentru obiectivele de investiţii noi, ale căror

documentaţii tehnico-economice intră în competenţa

de aprobare a Guvernului, se elimină obligativitatea

elaborării SpF (conform Notei de Fundamentare la

Hotărârea Guvernului nr. 907/2016).

DALI (Documentaţia de avizare a

lucrărilor de intervenţii)

Această documentaţie similară studiului de

fezabilitate, conţine concluziile raportului de

expertiză tehnică şi, după caz, ale raportului de audit

energetic şi ale studiilor de diagnosticare. De

asemenea, DALI-ul cuprinde recomandarea

scenariului optim, incluzând date tehnice, costuri

estimative şi parametrii de sustenabilitate - pe baza

analizei tehnico-economice exhaustive a cel puţin

două soluţii de intervenţie.

Potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) din Hotărârea

Guvernului nr. 907/2016, DALI se elaborează pe baza

expertizei tehnice a construcţiei / construcţiilor

existente şi, după caz, a studiilor, auditurilor ori

analizelor de specialitate în raport cu specificul

investiţiei.

Conţinutul-cadru al documentaţiei se regăseşte in HG

907/ 2016, Anexa 5.


În Anexa 5 a Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 sunt precizate toate studiile de specialitate necesare precum si documentele de informare asupra stării construcţiei şi a amplasamentului care sunt solicitate în cadrul DALI, inclusiv expertiza tehnică şi certificatul de urbanism precum si studii de diagnosticare.

ET (Expertiza tehnică) Aceasta este necesară pentru determinarea

încadrării în clasele de risc seismic, precum şi pentru

stabilirea deciziei de intervenţie stucturală.

CU (Certificatul de urbanism). Prin acest certificat, autoritatea administrativă

locală va specifica indicatorii urbanistici şi avizele

necesare pentru realizarea construcţiei. Certificatul

de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin

Specificaţi dacă elaborarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii face parte din

obiectul contractului de proiectare. Completaţi cu: această documentaţie face parte din obiectul

contractului de proiectare / această documentaţie nu face parte din obiectul contractului de

proiectare.




licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a

lucrărilor publice.

Chiar daca in CU nu se va specifica necesitatea de a

obtine aviz ISU sau de utilități, toate cladirile de

instante trebuie sa aiba acest aviz sau aceste avize.

Eliberarea unui certificat de urbanism durează 30 de

zile calendaristice de la data depunerii.

Documentaţia necesară pentru obţinerea unui

certificat de urbanism cuprinde mod uzual

următoarele: certificatul de proprietate, extrasul de

carte funciară, planurile de situaţie avizate de oficiul

de cadastru. Formularul de cerere a unui certificat

de urbanism se poate obţine de la autoritatea

administrativă locală în raza căreia se află

amplasamentul.

SD (Studii de diagnosticare) Acestea pot fi: studii de identificare a alcătuirilor

constructive ce utilizează substanţe nocive, studii

specifice pentru monumente istorice, pentru

monumente de for public, situri arheologice, analiza

compatibilităţii conformării spaţiale a clădirii

existente cu normele specifice funcţiunii şi a măsurii

în care aceasta răspunde cerinţelor de calitate,

studiu peisagistic sau studii, stabilite prin tema de

proiectare.

Tot în această etapă va fi elaborată documentația necesară pentru avizarea execuției, conform

celor specificate în CU. Avizele conforme privind asigurarea utilităţilor, cele eliberate de

Ministerul Culturii şi de ISC se obţin încă din această etapă (conform Anexei 5 a Hotărârii

Guvernului nr. 907/2016).

Construcţiile existente care sunt monumente istorice sau se situează în zone protejate fac obiectul

Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (cu modificările și completările

ulterioare), precum si a altor legi si hotărâri. Acestea sunt detaliate în anexa temelor de

proiectare: „Prevederile existente în cadrul legislativ național şi al UE aplicabile temelor de

proiectare pentru sedii de instanţă (Judecătorii, Tribunale, Curţi de Apel)”, subcapitolul „Legislaţie

Cu Privire la Intervenţiile asupra Clădirilor Existente”.

Avizele generale pentru lucrări în construcţii sunt prevăzute în legea 50/ 1991. Avizele specifice

includ, în ordinea cronologică a obţinerii lor:

Aviz ISC Documentația pentru obținerea avizului eliberat de

Inspectoratul de Stat în Construcții este însoțită de

faza DTAC a proiectului.




Aviz intervenţie imobil

monument istoric

Acest aviz se obţine de la Ministerul Culturii pentru

intervenţii asupra unei clădiri existente care este

monument istoric. Lista completă a documentaţiei

pentru avizare se poate obţine de la direcţiile

judetene ale Ministerului Culturii. Aceasta

documentaţie va include expertiza tehnică,

elaborată de un expert tehnic în domeniul

ingineriei, atestat de MLPAT şi de Ministerul Culturii

si de un expert în domeniul restaurării

componentelor artistice, pentru monumente

clasate în grupa “A” care au detalii arhitecturale

clasate ca și componente artistice şi/sau

expert/specialist pentru monumente clasate în

grupa “B”, atestaţi de Ministerul Culturii. Pentru

avizul de la ministerul culturii se realizează, în plus,

inserții fotografice ale propunerii și desfășurări

stradale

Aviz intervenţie imobil aflat în

zona de protecţie

În cadrul localitătilor, planurile de reglementare

urbanistică (PUZ sau PUD) delimitează zone cu

regim special din punct de vedere al intervenţiilor

asupra lor, denumite zone de protecţie a

monumentelor istorice și zone construite protejate.

Intervenţia asupra imobilelor situate în aceste zone

trebuie supusă unei avizări de la Ministerul Culturii.

Lista completă a documentaţiei necesare se poate

obtine de la direcţiile judeţene ale Ministerului

Culturii. Planurile de reglementare urbanistică

pentru zonele protejate (PUZ-uri sau PUD-uri, după

caz) se pot obţine de la administraţiile locale.

Aviz ISU Avizul pentru securitatea la incendiu se obţine de la

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgentă, care

furnizează lista completă a documentaţiei specifice

necesare.

Acordul de mediu Acest acord reprezintă actul administrativ al

autorității competente pentru protecția mediului.

Autorizaţia de construire Aceasta se obţine de la administraţiile locale pe

baza documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de

construire, iar obţinerea ei este condiţionată de

obţinerea în prealabil a tuturor celorlalte avize.


Specificaţi ce alte avize sunt cerute prin CU.




Considerentele esenţiale în etapa de analiză preliminară a oportunității și necesității

investiţiei pentru o clădire existentă în care urmează să funcţioneze un sediu de instanţă sunt:

▪ Clădirile existente pot fi adesea eficiente din punct de vedere al energiei prin utilizarea

unei bune ventilaţii, materiale durabile, precum și prin relațiile spațiale.

▪ Un avantaj imediat al clădirilor mai vechi este faptul că există deja o construcție. Prin

urmare, nu este necesară cheltuirea de energie pentru a demola o clădire sau pentru

a fabrica noi materiale de construcție iar infrastructura poate fi utilizată cu modificări

minore pentru adaptarea clădirilor existente la noile utilizări.

▪ Clădirile existente care adăpostesc sedii de instanță sunt adesea monumente istorice

sunt situate în centrele orașelor, zone în care șansele să existe terenuri disponibile

pentru extinderea clădirii şi / sau pentru organizarea locurilor de parcare, sunt mici.

În plus, costul terenului este adesea semnificativ mai mare în centru decât în zonele

periferice ale oraşului.

▪ Se va efectua un studiu de fezabilitate funcţional şi arhitectural. Este esențial să se

evalueze dacă suprafațele existente pot satisface necesităţile instanței și, dacă nu,

condițiile în care se pot face extinderile necesare. Instanțele funcționează de multe

ori în clădiri monumente istorice și, ca atare, sunt protejate prin reglementări care

limitează modificările care pot fi efectuate asupra lor.

▪ O evaluare tehnică a clădirii este un factor esenţial. Va trebui realizată o expertiză

structurală a clădirii (incluzând atât suprastructura cât şi infrastructura), pentru a avea

o imagine clară a rezistenței și stabilității acesteia precum și a posibilităților de

refuncționalizare și/sau extindere. În cazul în care lucrările implicate se referă la însăși

structura unei clădiri, compararea costurilor între renovare și o clădire nouă ar tinde

să favorizeze aceasta din urmă.

▪ Nivelul cerințelor funcționale, tehnice și de reglementare vor trebui să fie adaptate la

ceea ce se poate face practic cu clădirea pentru a rămâne într-un buget rezonabil,

ținând seama, în plus, că riscurile tehnice sunt mult mai mari în restructurarea unei

clădiri existente decât la construcția unei clădiri noi.

▪ Este necesară o coordonare atentă pentru a echilibra obiectivele de conservare

conservare a valențelor arhitecturale ale clădirii cu necesităţile de echipare cu sisteme

interioare, cum ar fi HVAC, electrice, sanitare, sisteme structurale, tehnologiile

informației și comunicațiilor, ascensoarele și rampele. Din moment ce sistemele

conexe noi, mecanice și de altă natură, cum ar fi electrice, stingerea incendiilor, pot

utiliza până la 10% din suprafaţa unei clădiri și 30% - 40% din bugetul total de

reabilitare, deciziile trebuie luate într-un mod sistematic și coordonat.

Etapa a III-a: Pregătirea lucrărilor de investiţie

Proiectul pentru autorizarea / desființarea executării lucrărilor (după caz)

În Anexa nr. 9 a Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 se

regăsesc: conţinutul-cadru al proiectului pentru

autorizarea executării lucrărilor de construire,

conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea




executării lucrărilor de desfiinţare, precum şi

conţinutul-cadru al proiectului de organizare a

execuţiei lucrărilor. Modelele se adaptează de către

operatorii economici care prestează servicii de

proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul

investiţiei.

Etapa a IV-a: Proiectarea execuţiei lucrărilor

Documentația necesară executării construcţiei include (conform Anexei nr. 10 a Hotărârii

Guvernului nr. 907/2016):

PTh (Proiectul tehnic de execuție),

DDE (Detaliile de Execuţie) şi

DTOE (Documentaţie Tehnică

pentru Organizarea Execuției

lucrărilor)

Prin această documentaţie proiectantul dezvoltă,

detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri

tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul

studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a

lucrărilor de intervenţii.

Componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi

definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate

aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii,

la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în

condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici

aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare.

Elaborarea PTh este condiţionată de aprobarea

prealabilă a indicatorilor tehnico-economici şi

emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare a

executării lucrărilor.

Sunt incluse şi listele de cantităţi de lucrări şi caietul

de sarcini; beneficiarul poate solicita şi

antemăsurătoarea care stă la baza listei de cantităţi.


În baza acestor documentaţii, beneficiarul întocmeşte Documentația de licitație pentru

achiziția execuției lucrării.

I.4.2. Execuţia lucrărilor de investiţie

Aceasta implică contractarea unui executant şi execuţia propriu zisă.

I.4.3. Recepţia lucrărilor de investiţie

Aceasta se desfaşoară în două faze, şi anume: recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală,

conform HG 273/ 1994 actualizată prin HG nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de

recepție a lucrărilor de construcţiI şi instalaţii aferente acestora.

Completaţi cu: elaborarea documentaţiei pentru proiectul de execuţie face obiectul contractului

de proiectare/ nu face obiectul contractului de proiectare.




II. Amplasament și amenajări

II.1. Date generale

Adresa

Suprafaţa parcelei

Acces

se va completa de către beneficiar]

În cazul în care nu este vorba de reabilitarea unui sediu de

judecătorie existent, ci de:

(1) Extinderea unui sediu de judecătorie existent,

(2) Amenajarea unui sediu de judecătorie pe un

amplasament nou pe care se află o construcţie

existentă,

intervenţiile asupra construcţiei existente, precum şi (în

cazul al doilea) alegerea amplasamentului, trebuie să ţină

cont de următoarele considerente:

– suprafaţa construită incluzând şi extinderile

trebuie să respecte procentul de ocupare a

terenului;

– suprafaţa desfăşurată incluzând si extinderile să

respecte coeficientul de utilizare a terenului;

Pentru amplasamente noi, suprafaţa parcelei trebuie să fie

suficient de mare aşa încât să poată fi satisfăcute condiţiile

de mai sus.

De asemenea, parcela pe care se situează construcţia

existentă în cadrul căreia va funcţiona sediul de instanţă

trebuie sa aibă o suprafaţă suficient de mare astfel încât să

se poată asigura minimul de parcare şi amenajări necesare.

Acest considerent trebuie avut în vedere, în măsura în care

este posibil, şi în cazul reabilitării şi modernizării unui sediu

de judecătorie existent.


Amplasamentul trebuie să fie accesibil atât din centrul sau

orice zonă a localității cât și din afara localității (din

localitățile și penitenciarul sau penitenciarele arondate

judecătoriei). Aceasta presupune:

- existenţa de legături auto realizate prin străzi care pot

permite un trafic adecvat, și pot răspunde cerinţelor de

securitate şi separare a acceselor în funcție de fluxurile de

utilizatori;

- existenţa de legături realizate prin mijloace de transport

public, însemnând că amplasamentul va fi situat la o

distanţă rezonabilă de cea mai apropiată staţie de

transport public, care să poată fi parcursă și pietonal.

Completaţi suprafaţa parcelei în metri pătraţi.




- Pietonal

- Transport public



- Auto/ mixt






II.2. Indicatori urbanistici

Încadrare în PUG / PUZ

Utilizări admise

POT

Zona de reglementare urbanistică trebuie să permită sau

să prevadă clădiri administrative – ceea ce va fi specificat

(și) prin utilizările admise și interzise, conform informaţiilor

din certificatul de urbanism. Proiectul propus trebuie să se

încadreze în parametrii urbanistici indicați – POT, CUT, H

max.




Completaţi străzile adiacente parcelei, de pe care se poate realiza accesul auto direct pe

parcelă.

Completaţi arterele auto majore din localitate și din afara acesteia (drumuri judeţene şi

naţionale) și străzile din care se realizează legătura dintre acestea şi amplasament.

Completaţi străzile și arterele auto prin care se realizează legătura între penitenciarele arondate

şi amplasament.

Completaţi străzile și arterele auto prin care se realizează legătura între gară şi amplasament,

și distanţa de parcurs între gară şi parcelă în kilometri.

Completaţi mijloacele de transport care realizează legătura între autogară, respectiv gară, şi

amplasament.

Completaţi codul şi descrierea zonei de reglementare urbanistică din planurile urbanistice

generale şi/ sau zonale aplicabile.

Completaţi utilizările admise indicate prin PUG şi PUZ.

Completaţi valoarea maximă admisă prin PUG şi PUZ a POT-ului.

Completaţi distanța dintre centrul localităţii și amplasament în kilometri.

Completaţi mijloace de transport în comun cu staţii situate în apropiere (la mai puţin de 400 de

metri) de amplasament.




CUT

H max



II.3. Parcări și amenajări

Accese auto

Amplasamentul trebuie să permită accese auto separate

pentru:

A. Public

B. Personalul instanţei

C. Martori cu identitate protejată: accesul trebuie

rezolvat într-o manieră cât mai discretă, cu un traseu

cât mai scurt. Cu titlul de exemplu, este acceptată şi

soluția ca acesta să se facă din zona de garaj a

personalului instanței.

D. Persoane private de libertate: accesul trebuie separat

vizual de public, păzit, monitorizat și securizat. Este

recomandat ca vehiculul de transport al persoanelor

private de libertate să intre în clădirea sediului de

instanță, sau într-o curte interioară a acesteia, unde

să fie efectuat transferul către spațiile de așteptare

amenajate în interior.

E. Deservire (pentru livrarea și descărcarea diferitelor

materiale și echipamente și pentru colectarea

gunoiului): accesul trebuie să fie controlat,

restricționat. Se recomandă a fi organizat într-o curte

interioară, dotată cu un ascensor de marfă la clădirile

peste P+1. În cadrul instanțelor de dimensiuni mai

mici, în mod excepțional, spaţiul de garare pentru

deservire poate fi folosit și la accesul persoanelor

private de libertate, cu condiția unor măsuri de

control extrem de riguroase.

În mod curent, amplasamentele sunt racordate la cel puţin

două străzi, accesul publicului realizându-se de pe una din

străzi, iar accesele cu exigenţe de securitate ridicate- şi

anume cel al persoanelor private de libertate şi al

martorului cu identitate protejată- se realizează de pe

cealaltă stradă. Modul de realizare a celorlalte accese va

depinde de caracteristicile amplasamentului, acceptându-

Completaţi valoarea maximă admisă prin PUG şi PUZ a CUT-ului.

Completaţi valoarea H max (înălțimii maxime) admisă prin PUG şi PUZ.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol II – Amplasament şi amenajări 26

Locuri de parcare

Public

se utilizarea alternativă a aceluiaşi acces în condiţiile

descrise la punctele B şi E.

Numărul locurilor de parcare atât pentru public cât și

pentru personalul instanței este dimensionat conform

normelor în vigoare: P132/93 – Normativ pentru

proiectarea parcajelor de autoturisme în localități urbane.

De asemenea, se vor respecta prevederile normativului NP

24-25/ 1997, şi, pentru parcările subterane, şi prevederile

normativului NP 127/ 2009. Acestui normativ i se suprapun

prevederile autorităţilor administrative locale. Dacă

acestea există, ele se vor aplica cu prioritate faţă de

normativul general. De exemplu, pentru construcțiile

amplasate în municipiul București, parcările sunt

reglementate prin HCGB 66/2006, cu modificările și

completările ulterioare. Deşi în cazul amplasamentelor

unde funcţionează deja un sediu de judecatorie, pot exista

derogări de la legislaţie, asigurarea unui număr

corespunzător de locuri de parcare este o cerinţă aplicabilă

şi în cazul reabilitării şi modernizării unui sediu de

judecătorie existent, pentru funcţionarea corectă a

acestuia.

Tipurile majore de parcare sunt supraterane (acoperite

sau descoperite) și subterane (pe unul sau mai multe

niveluri, în sistem simplu sau supraetajat (spre exemplu,

inclusiv prevăzute cu sistem automat de garare- parcări

tip Klaus).

Se va asigura cel puţin 1 loc de parcare la 100 mp din

Suprafaţa Desfăşurată accesibilă publicului (vezi formular

calcul suprafeţe TK1), dacă prevederile administraţiilor

locale nu stipulează un necesar de parcare mai mare. Spre

exemplu, primăriile Cluj-Napoca şi Timisoara au

reglementat la nivel local prevederea unui loc de parcare

la 40 mp Suprafaţă Desfăşurată accesibilă publicului, şi

unui loc de parcare la 40mp din Suprafaţa Utilă accesibilă

publicului.

De asemenea, se vor asigura locuri de parcare pentru

persoanele cu dizabiliăţi astfel:

- cel puţin două locuri de parcare la judecătoriile reşedinţă

de judeţ

- cel puţin un loc de parcare pentru persoanele cu

handicap.

Parcările pentru public vor fi supraterane şi deschise.




Personal şi instanţă

Suprafaţa parcărilor (cu excepţia

parcărilor de tip Klaus)

Spaţiu de garare pentru

deservire

Spaţiu de garare pentru accesul

persoanelor private de libertate

Este recomandat ca spațiile de parcare ale personalului

instanței (magistrați, grefieri, personal auxiliar) să fie izolat

vizual de zonele accesibile publicului.

Conform Hotărârii 525/ 1996 pentru modificarea

Regulamentului General de Urbanism, pentru clădirile

administrative (incluzând sedii de servicii descentralizate

în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale), se vor

asigura câte un loc de parcare pentru 10 – 40 salariaţi,

valoare care se poate suplimenta cu 30%. În plus, se vor

prevedea parcări pentru vizitatori, numărul acestora va fi

egal cu 20% din numărul parcărilor pentru personal.

Recomandarea minimală presupune atât asigurarea a cel

puţin 5 locuri de parcare pentru angajaţi, indiferent de

schema de personal, cât şi câte un loc de parcare pentru

fiecare autovehicul al instanţei.


Un loc de parcare tipic are 2.5 x 5 m = 12.5 mp. La această

suprafaţă se adaugă suprafaţa benzilor de acces la locurile

de parcare și a locurilor de întoarcere. Astfel, suprafaţa

totală rezultată nu va depăşi 28 mp per loc de parcare.

Se va prevedea un spaţiu de garare pentru deservirea

clădirii cu suprafaţa minimă de 24.5 mp (7x3.5mp) per

autovehicul de aprovizionare, incluzând și spaţiul pentru

descărcare.

De asemenea în vecinătatea spaţiului de garare pentru

deservire se va prevedea un spaţiu pentru pubelele de

gunoi. Gunoiul se va colecta selectiv: separat pentru

hârtie, plastic, metal, sticlă și gunoi menajer.


Se va prevedea un spaţiu de garare pentru accesul

vehiculului/vehiculelor care transportă persoanele private

de libertate, cu suprafaţa minimă de 40.5 mp (9x4,5 mp)

per dubă, incluzând și spaţiul pentru regrupare. Numărul

de astfel de spaţii va depinde de numărul penitenciarelor

arondate, însemnând că, la un număr foarte mare de

penitenciare arondate, se va prevedea spațiu de garare

Completaţi suprafaţa necesară spaţiului de garare pentru deservire și suprafaţa desfăşurată la

care se raportează aceasta.

Completaţi numărul de locuri de parcare necesare pentru personalul instanței și numărul de

angajați din schema de personal a instanței la care se raportează numărul locurilor de parcare.




Parcări biciclete

Largo acces public

Alei de acces

Spaţii verzi

simultană pentru mai multe dube pentru transportul

persoanelor private de libertate.


Se va asigura un loc de parcare pentru biciclete pentru

fiecare 120 mp din Suprafaţa Desfăşurată (vezi formular

TK1).

În faţa accesului pentru public, în spaţiul exterior clădirii,

se va prevedea o suprafaţă pavată (tip largo, curte

exterioară) pentru regruparea publicului. Se recomandă ca

această suprafaţă să aibă o lăţime minimă de 1.5-2m,

însemnând că în zona accesului pentru public, uşa de acces

va fi distanţată faţă de stradă cu cel puţin 1.5-2m.

Se vor prevedea alei de acces pavate pentru toate

categoriile de utilizatori ai instanţei.

Se vor verifica și respecta indicaţiile din PUG / PUZ, precum

si legislaţia în vigoare aplicabilă (inclusiv legislaţia din sfera

protecției sau impactului asupra mediului). Este

obligatoriu ca vegetaţia din spaţiile verzi să nu creeze

opacitate şi nici posibilitatea ascunderii de obiecte care ar

putea ameninţa siguranţa instanţei.

II.4. Racorduri la utilităţi

Se vor identifica, de preferință, amplasamentele pentru care nu sunt necesare lucrări de

suplimentare a rețelelor de utilități.

Amplasamentul este racordat la următoarele reţele de utilităţi:

Energie Electrică

Racord/ Putere


Post trafo (de

transformare)


Lucrări necesare Necesarul de energie electrică şi a unui post trafo cu

anumite caracteristici se va calcula conform celor

detaliate în capitolul VI al acestui document.

Completaţi furnizorul de energie electrică și puterea în kW.

Specificați dacă există un post trafo pe amplasament și caracteristicile sale.

Specificați numărul de dube pentru care este necesar spațiul de garare. Numărul minim este 1.





Alimentare apă

Racord/ Debit


Lucrări necesare Necesarul de apă şi a unei se va calcula conform celor



Canalizare

Racord


Lucrări necesare Specificările legate de cerinţele pe care trebuie să le

satisfacă reţeaua de canalizare sunt detaliate în capitolul

VI al acestui document.


Energie termică

Racord/ Caracteristici


Lucrări necesare Necesarul de energie termică se va calcula conform celor



Gaze naturale


Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele de alimentare

cu energie electrică și ce categorii de lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați

„nu este cazul”.

Completați furnizorul de apă și debitul în metri cubi.

Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele de alimentare

cu apă și ce categorii de lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați „nu este

cazul”.

Specificați care este capacitatea racordului la rețeaua de canalizare.

Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele legate de

rețeaua de canalizare și ce categorii de lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați

„nu este cazul”.

Completați furnizorul de energie termică și parametrii la care energia se furnizează, dacă aceştia

sunt cunoscuţi.

Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele legate de

energia termică și ce lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați „nu este cazul”.

Completați furnizorul de gaze naturale și parametrii la care gazele se furnizează, dacă aceştia

sunt cunoscuţi.




Telefonie


Voce-Date


II.5. Caracteristici geotehnice

Este obligatorie efectuarea unui studiu hidrogeotehnic la zi, conform HG 907/ 2016, pe

suprafațaamplasament, pentru amplasamente noi, cât şi pentru intervenţii de teren unde

se va edifica noua clădire.consolidare şi extindere (inclusiv supraînălţare). Nu se acceptă

studii realizate pe suprafețele de teren învecinate. Terenul pe care se va amplasa clădirea

trebuie să permită construirea şi a cel puţin unui nivel subternan. Studiul hidrogeotehnic

trebuie să specifice adâncimea de fundare, adâncimea la care se situează pânza freatică,

presiunea admisibilă pe teren, propuneri de soluții pentru fundare și execuția lucrărilor,

precum și metodele de obţinere a acestor date (spre exemplu, numărul de foraje pe

parcelă; se va stabili numărul de foraje pe parcelaparcelă în așa fel încât rezultatele

acestora să prevină apariția unor situații neprevăzute în timpul execuției). În studiul

hidrogeotehnic se va specifica încadrarea în zona de risc seismic.

Studiu hidrogeotehnic existent


Completași furnizorul de rețele de telefonie pentru amplasament şi caracteristicile reţelei, dacă

aceste date sunt cunoscute. În caz contrar, completaţi cu „nu este cazul”.

Completați furnizorul de rețele de date pentru amplasament și caracteristicile rețelei, dacă

aceste date sunt cunoscute.În caz contrar, completaţi cu „nu este cazul”.

În cazul în care există un studiu hidrogeotehnic recent care să întrunească cerințele enunțate

mai sus, specificați data efectuării și autorii acestuia. De asemenea precizați adâncimea la care

se situează pânza freatică și la care se poate funda. Atașați studiul hidrogeotehnic la tema de

proiectare.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol III- Proiectul de arhitectură 31

III. Proiectul de arhitectură

III.1. Aplicabilitatea temei pe tipuri de intervenţii

Obiectul temei de proiectare îl constituie realizarea unui sediu de judecătorie în cadrul unei

clădiri existente. Aceasta poate include următoarele tipuri de intervenţii:

– Intervenţii asupra sediilor de judecătorii existente (incluzând reabilitări, consolidări,

extinderi şi modernizări)

Pentru aceste intervenţii se va urmări respectarea pe cât posibil a indicaţiilor din tema de

proiectare. Atunci când dimensiunile existente sunt mult mai mici decât cele indicate, se

va lua în considerare posibilitatea extinderii, astfel încât să se ajungă la suprafeţe

apropiate de cele indicate şi care să permită o utilizare corespunzătoare a spaţiiilor.

– Refuncţionalizare (schimbarea destinaţiei clădirii în aceea de sediu de judecătorie)

Pentru aceste intervenţii se acceptă doar derogări minimale de la suprafeţele indicate (10-

20%), temeinic justificate şi permiţând, ca în cazul de mai sus, o utilizare corespunzătoare

a spaţiilor.

Se vor respecta întotdeauna normele de proiectare aplicabile, incluzând suprafeţele minime

ale spaţiilor normate (de exemplu pentru birouri – 8 mp).

Toate considerentele legate de organizarea spaţiilor (zone, fluxuri, accese) vor fi respectate

în toate cazurile.

Indicaţiile legate de finisaje vor fi respectate de la caz la caz, cu excepţia celor care privesc

securitatea şi siguranţa, care vor fi respectate în toate cazurile.

În cea ce priveşte mobilarea, se va lua în considerare posibilitatea păstrării mobilierului

existent, în funcţie de valoarea de patrimoniu, estetică şi funcţională a acestuia.

III.2. Suprafaţa desfăşurată

Suprafaţa desfaşurată a construcţiei este egală cu suma

suprafeţelor construite ale tuturor spaţiilor din cadrul

construcţiei (enumerate în formularul TK1).


III.3. Organizarea interioară

III.3.1. Zone majore

Există două tipuri de zone majore în cadrul sediului de instanţă:

A. Zona publică. Aceasta este reprezentată de toate spațiile în care publicul are acces

liber, după trecerea prin accesul păzit și controlat al clădirii instanței.

B. Zona restricționată. Aceasta este reprezentată de toate zonele care sunt supuse

unor restricţii de acces suplimentar. Ea include:

- Zona personalului instanței, reprezentată de acele spații, în care personalul

instanței își desfășoară activitatea. Accesul se face printr-un punct de control,

atât pentru personalul instanței cât și al vizitatorilorcare au autorizație de

trecere.

Completați suprafața desfășurată necesară în metri pătrați.




- Zona minorilor și a martorilor care fac parte din grupurile vulnerabile (conform

Directivei UE 29/2012), reprezentată de sala de audiere a martorilor minori,

incluzând şi spațiul de vizualizare a audierii (vezi cap III.7, pagina 47).

Subzona securizată. Aceasta este reprezentată de acele subzone din cadrul zonei

securizate care sunt supuse unor restricții sporite de acces specifice și unor restricţii

de delimitare și securizare specifice. Ea include:

- Zona persoanelor private de libertate: este reprezentată de spațiile unde sunt

ţinute persoanele private de libertate până în momentul transferului în sala de

ședințe, cât și spațiile din imediata vecinătate a sălilor de ședințe unde sunt

organizate zone de așteptare pentru persoanele private de libertate. În această

categorie intră și toate căile de circulație ale persoanelor private de libertate

(coridoare, lifturi, scări, rampe).

- Zona martorilor cu identitate protejată este reprezentată de spaţiile de acces,

aşteptare şi audiere a acestora. Această zonă trebuie securizată prin măsuri

specifice (vezi capitolul VI.5 din acest document).

III.3.2. Fluxuri specifice

Fiecărei zone din cadrul unui sediu de instanță îi corespund fluxuri de circulație, astfel:

- Fluxul publicului justițiabil (public, avocați, experți, martori), corespunzător

zonei publice;

- Fluxul personalului instanței (alcătuit din magistrați, personal auxiliar de

specialitate, personal administrativ etc.), corespunzător zonei restricționate a

instanței;

- Fluxul de deservire, destinat distribuției de materiale necesare funcționării

sediului de instanţă, corespunzător zonei restricționate a instanței;

- Fluxul martorilor cu identitate protejată, corespunzător zonei restricționate a

instantei;

- Fluxul persoanelor private de libertate, corespunzător subzonei securizate a

instanţei.

Funcționarea corespunzătoare a unui sediu de instanță se realizează atunci când fluxurile

care conduc la spațiile specifice din cadrul zonelor majore, nu se intersectează. Această

cerinţă este satisfăcută de organizarea terenului și acceselor în clădire precum și a

funcțiunilor din interiorul clădirii (vezi Schema 1), a modului de delimitare a fiecărui spaţiu

(vezi capitolele III.2-III.8) şi a dotărilor de siguranță (capitolul VI.5).

Fiecare zonă din cadrul unui sediu de instanță trebuie să fie adaptată la necesitățile

persoanelor cu dizabilități, indiferent de tipul de dizabilitate.

III.3.3. Spaţiile din cadrul sediului de instanţă

Spațiile în care se desfășoară activitățile instanței se împart în două categorii – spații

funcționale și spații normate.

A. Spaţiile funcţionale

- Sălile de judecată şi camerele de consiliu




- Pentru judecătoriile reședința de județ, se va prevedea și o sală de conferințe și

formare continuă (sala multifuncțională)

- Sala pașilor pierduți (incluzând spaţii de aşteptare şi discuţii pentru publicul justițiabil

și vizitatori)

- Spaţii de servicii pentru public

Aceste servicii includ copiere documente, vânzare timbre sau tipizate, bufet-cafeteria

şi garderobă.

- Cameră/e avocaţi

- Spaţii de secretariat şi de aşteptare pentru vizitatori, adiacente birourilor personalului

- Oficii pentru personalul care işi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei

- Spaţii de depozitare (pentru materiale de întreţinere şi materiale de birou)

- Registraturi – registratura generală și, după caz, registraturile pe secții

- Arhiva curentă - arhiva generală și, după caz, arhivele pe secții- incluzând şi spaţiile

destinate studiului dosarelor (de către părți, avocaţi, experți)

- Arhiva veche şi arhiva de depozitare

- Camera corpurilor delicte

- Vestiare pentru personal

- Centru supraveghere sediu instanţă

- Camera armament

- Camera şoferilor

- Adăpost de protecție civilă

- Zonă verificare şi distribuţie a persoanelor private de libertate

- Camere de arest pentru persoanele private de libertate

- Cameră destinată discuţiilor între avocaţi şi persoanele private de libertate

- Cameră de audiere a martorilor cu identitate protejată

- Spaţii de aşteptare pentru victimele infracţiunilor, adiacente sălilor de judecată şi

camerelor de consiliu

- Spaţii pentru minori şi persoane vulnerabile

- Anexe tehnice – centrala termică, hidrofor, cameră instalație ventilație, cameră

instalație climatizare, gopodăriile de apă (potabilă și de incendiu), camerele pentru

instalațiile electrice (generare și distribuție, transformator).

B. Spaţiile normate

Birouri personal

Grupuri sanitare

Parcări

Circulaţii




Schema 1: Schema de organizare a clădirii judecătoriei




III.4. Sălile de judecată şi Camerele de consiliu

III.4.1. Amplasare în cadrul ansamblului

Sălile de Judecată şi Camerele de Consiliu vor fi amplasate în cadrul ansamblului astfel

încât să fie accesibile prin accese separate din cele două zone majore definite la capitolul

III.1.3.1 din acest document, și anume: zona publicului și zona restricționată. Excepție fac

sălile în care se judecă doar cauze civile, fără ca părțile implicate să fie private de libertate:

se admite ca acestea să fie accesibile doar din zona magistraților și a publicului, nu și din

zona persoanelor private de libertate. Pentru judecătoriile care nu au decât o singură sală

de judecată și o singură cameră de consiliu, ambele spații trebuie să fie amenajate ca spații

pentru cauze penale și implicit accesibile și din zona persoanelor private de libertate.

III.4.2. Tipuri și număr de săli

Spaţiile în care se desfăşoară actul de judecată se împart în două categorii majore: Săli de

Judecată (SJ) şi Camere de Consiliu (CC). În funcţie de tipul de cazuri judecate, aceste două

categorii se împart în:

Săli de Judecată în materie penală şi Săli de Judecată în materie civilă (indiferent de

tipul cauzelor civile), respectiv;

Camere de consiliu în materie penală şi Camere de consiliu în materie civilă (indiferent

de tipul cauzelor civile), respectiv.

Sălile de Judecată și Camerele de Consiliu în materie penală pot fi folosite şi pentru

judecarea cauzele civile, dar nu invers. Astfel, în situația judecătoriilor care sunt dotate

cu o singură Sală de Judecată și o singură Cameră de consiliu (vezi Tabelul 1 de mai

jos), acestea vor fi proiectate cu amenajările specifice materiei penale.

Elaborarea conținutului Tabelului 1 a avut în vedere statistica numărului de judecători pe

schemă existent la acest moment la nivel național.

Conform datelor statistice, din total 176 judecătorii:

i) 77 au maxim 5 judecători pe schemă;

ii) 47 au între 5 și 10 judecători;

iii) 58 au între 11 și 69 de judecători – iar legat de acest ultim caz, numai 11 din 58 de

judecătorii au peste 39 de judecători, până la maxim 69 (Judecătoria Sectorului 1

București). Astfel, aceste 11 cazuri au fost considerate cazuri excepționale în tabelul

de mai jos;

iv) Nu există nici o judecătorie cu mai mult de 20 de judecători în materie penală –

majoritatea fiind cu sub 10 judecători în materie penală.

Tabelul 1: Calculul numărului necesar de Săli de Judecată şi Camere de Consiliu

CAZUL A - JUDECĂTORII cu maxim 5 judecători pe schemă

(71 din total 176 judecătorii)

Caz A 1. (21 din 71) – între 1-3 judecători inclusiv - 1 SJ comună și 1 CC comună

Caz A 2. (50 din 71) – între 4 și 5 judecători inclusiv – 1 SJ comună, 1 CC penal și 1 CC civil

CAZUL B - JUDECĂTORII cu peste 5 dar maxim 10 judecători pe schemă

(47 din total 176 judecătorii)

1 SJ civil, 1 SJ penal și 1 CC civil și 1 CC penal




CAZURILE (C - P) - JUDECĂTORII cu peste 10 judecători pe schemă, cu sau fără secţii,

dar cu judecători care judecă în materie penală şi civilă

(58 din total 176 judecătorii).

NOTĂ: Toate sub-cazurile (spre exemplu, C 1.1.) aferente cazurilor (spre exemplu, caz C) de mai

jos se pot combina, în funcție de numărul real de judecători pe schema în materie penală și civilă.

De exemplu, pentru o judecătorie cu 27 de judecători, din care 5 în penal și 22 în civil, se vor

aplica: pentru penal sub-cazul C1.1., conform căruia vor fi proiectate 1 SJ penal și 1 CC penal și

pentru civil sub-cazul I 1.2., conform căruia vor fi proiectate 2 SJ civil și 3 CC civil.

Caz C 1.1 1-5 judecători în penal 1 SJ penal 1 CC penal

Caz C 1.2 6-10 judecători în civil 1 SJ civil 1 CC civil

Caz D 1.1 6-10 judecători în penal 1 SJ penal 1 CC penal

Caz D 1.2 6-10 judecători în civil 1 SJ civil 1 CC civil

Caz E1.1 6-10 judecători în penal 1 SJ penal 1 SC penal

Caz E1.2 11-15 judecători în civil 1 SJ civil 2 CC civil

Caz F1.1 11-15 judecători în penal 1 SJ penal 2 CC penal

Caz F1.2 11-15 judecători în civil 1 SJ civil 2 CC civil

Caz G 1.1 11-15 judecători în penal 1 SJ penal 2 CC penal

Caz G1.2 16-20 judecători în civil 2 SJ civil 2 CC civil

Caz H 1.1 16-20 judecători în penal 2 SJ penal 2 CC penal

Caz H 1.2 16-20 judecători în civil 2 SJ civil 2 CC civil

Caz I 1.1 16-20 judecători în penal 2 SJ penal 2 CC penal

Caz I 1.2 21-25 judecători în civil 2 SJ civil 3 CC civil

Caz J 1.1

21-25 judecători în penal

2 SJ penal

3 CC penal

Caz J 1.2. 26-30 judecători în civil 3 SJ civil 3 CC civil

Cazuri excepţionale (K – P) – doar 11 judecătorii la nivel naţional, conform datelor actuale

Caz K 31 – 35 judecători în civil 3 SJ civil 4 CC civil

Caz L 36 – 40 judecători în civil 4 SJ civil 4 CC civil

Caz M 41 – 45 judecători în civil 4 SJ civil 5 CC civil

Caz N 46 – 50 judecători în civil 5 SJ civil 5 CC civil

Caz O 51 – 55 judecători în civil 5 SJ civil 6 CC civil

Caz P 56 – 60 judecători în civil 6 SJ civil 6 CC civil




Principiu general (PG) - nici o judecătorie care se încadrează în CAZURILE (C –P), nu va beneficia

de mai puține săli de judecată și mai puține camere de consiliu decât numărul de care beneficiază

în condițiile actuale (la momentul personalizării prezentei teme de proiectare). Astfel, dacă în

baza algoritmului de mai jos numărul de săli de judecată și de camere de consiliu este mai mic, se

va aplica numărul total actual de săli și de camere de consiliu.

Trei principii de suplimentare specifice a numărului de Săli și de Camere de consiliu, față de

CAZURILE (C –P):

PS 1 - În plus față de numărul de săli și de camere aferent cazurilor de mai sus, se mai pot executa:

1 Sală de judecată suplimentară (deja menționată la III.4.4. în standard ca sală utilă) și 1 Cameră

de consiliu suplimentară – proiectate ca sală de judecată și cameră de consiliu fie comună, fie în

materie civilă, fie în materie penală, la alegerea instanței.

PS 2 – Orice Judecătorie poate beneficia de numărul de săli și respectiv de camere de consiliu de

la cazul imediat superior celui în care instanța se încadrează în funcție de schemă și conform

căruia beneficiază de o creștere cu o unitate fie la nivelul numărului de Săli, fie la nivelul

numărului de Camere de consiliu, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții:

1) Judecătoria are un grad de încărcătură medie pe schema/judecător în ultimii 2 ani anteriori

datei personalizării temei de proiectare mai mare decât media națională;

2) conform Rapoartelor anuale privind eficiența activității Judecătoriei (cei 5 indicatori de

eficiență), din ultimii 2 ani anteriori elaborării temei de proiectare personalizate pornind de la

prezentul standard, activitatea Judecătoriei a fost conform indicatorului din Ecris Statis ‘’ Grad

General de Eficiență’’, fie Ineficientă, fie Satisfăcătoare, fie Eficientă. Așadar, dacă activitatea este

declarată în baza acestor indicatori “Foarte Eficientă”, nu se va aplica acest principiu. În această

situație din urmă, anume pentru instanţele “Foarte Eficiente” se va putea aplica doar PS 1.

De exemplu: O judecătorie cu 38 de judecători în civil, care se încadrează la Cazul L (36-40)

conform căruia ar trebui să beneficieze de 4 SJ și de 4 CC, se va putea încadra la Cazul M (41-45

judecători) – adică primul caz imediat superior celui în care se încadrează - și ca atare va

beneficia de 4 SJ și de 5 CC, dacă sunt îndeplinite cele două condiții de mai sus.

PS 3 – Orice Judecătorie poate beneficia de numărul de săli și respectiv de camere de consiliu de

la cel de-al 2-lea caz imediat superior celui în care instanța se încadrează în funcție de schemă

și conform căruia beneficiază de o creștere cu o unitate atât la nivelul numărului de Săli, cât și

la nivelul numărului de Camere de consiliu - dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două

condiții:

1) Judecătoria are un grad de încărcătură medie pe schema/judecător în ultimii 2 ani anteriori

datei personalizării temei de proiectare, mai mare cu minim 50% față de media națională din anii

respective.

2) conform Rapoartelor anuale privind eficiența activității Judecătoriei (cei 5 indicatori de

eficiență), din ultimii 2 ani anteriori elaborării temei de proiectare personalizate pornind de la

prezentul standard, activitatea Judecătoriei a fost conform indicatorului din Ecris Statis ‘’ Grad

General de Eficiență’’, fie Ineficientă, fie Satisfăcătoare, fie Eficientă. Așadar, dacă activitatea este

declarată în baza acestor indicatori “Foarte Eficientă”, nu se va aplica acest principiu. În această

situație din urmă, anume pentru instanțele “Foarte Eficiente” se va putea aplica doar PS 1.




De exemplu: O judecătorie cu 38 de judecători în civil, care se încadrează la Cazul L (36-40)

conform căruia ar trebui să beneficieze de 4 SJ și de 4 CC, se va putea încadra la Cazul N (46-50

judecători) – adică al 2-lea caz imediat superior celui în care se încadrează - și ca atare va beneficia

de 5 SJ și de 5 CC, dacă sunt îndeplinite cele două condiții de mai sus.

NOTĂ: principiul PS 2 se aplică alternativ și nu cumulativ cu principiul PS 3. Principiul PS 1 se

poate aplica cumulativ fie cu principiul PS 2, fie cu principiul PS 3.

Necesarul de Săli de Judecată în materie penală sau comune


Necesarul de Săli de Judecată în materie civilă


Necesarul de Camere de Consiliu în materie penală sau comune


Necesarul de Camere de Consiliu în materie civilă


III.4.3. Dimensionarea şi caracteristicile sălilor

Sălile de judecată (SJ) și camerele de consiliu (CC) pot avea lungimi si deci suprafeţe variabile, în

funcţie de numărul de rânduri pentru public (vezi formularul TK1 şi schemele 2-5). Lăţimile sălilor

şi camerelor şi suprafeţele estimate ale acestora sunt următoarele:

Lăţime (m) Suprafaţă (mp)

SJ Penal 8 87-111

SJ Civil 6,9 63-77

CC Penal 6,7 60-66

CC Civil 5,9 46-52

Completați numărul total de săli necesare, incluzând atât numărul de săli rezultate din algoritmul

de calcul (Tabelul1- paginile 35-36, sau formularul TK1- celulele K14-17), cât şi sălile

suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1, PS2 şi

PS3.

Completați numărul total de săli necesare, incluzând atât numărul de săli rezultate din algoritmul

de calcul (Tabelul1- paginile 35-36, sau formularul TK1- celulele K19-21), cât şi sălile

suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1, PS2 şi

PS3.

Completați numărul total de camere necesare, incluzând atât numărul de camere rezultate din

algoritmul de calcul (Tabelul1- paginile 35-36, sau formularul TK1- celulele K24-25), cât şi

camerele suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1,

PS2 şi PS3.

Completați numărul total de camere necesare, incluzând atât numărul de camere rezultate din

algoritmul de calcul (Tabelul1- paginile 35-36, sau formularul TK1- celulele K27-28), cât şi

camerele suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1,

PS2 şi PS3.




Dimensiunile din tabelul de mai sus reprezintă distanțele măsurate la interiorul spațiilor pentru

ședințe și dimensiunile minim , însemnând că ele pot fi suplimentate pentru a facilita proiectarea

structurii. Înălțimile libere minime ale sălilor (măsurate de la fața aparentă a finisajului de

pardoseală până la fața aparentă a finisajului tavanului) vor fi proporționale cu dimensiunile lor și

anume: cel puţin 3.5m pentru sălile cu suprafeţele cuprinse între 60 și 80 mp, și cel puţin 4m

pentru sălile cu suprafeţele de peste 80mp.

De asemenea, pentru judecătoriile unde încarcătura per judecător din ultimii 5 ani este peste

media naţională, se poate prevedea câte un rând suplimentar pentru public, ceea ce presupune

ca lungimea sălii să fie mărită cu 1 metru în zona publicului (vezi marcaj cu linie punctată în

schemele 2-5 de mai jos).

Sălile de Judecată şi Camerele de Consiliu vor fi organizate pe zone separate pentru cele trei

gupe de participanți la actul de justiție, şi anume:

Zona publicului: aceasta cuprinde unul sau mai multe rânduri de scaune pentru public (în

partea din spate a sălii) şi scaune pentru avocaţi (în faţă); este separată de restul sălii

(praetoriu) printr-un parapet de lemn.

Zona praetoriului care cuprinde următoarele 3 sub-zone:

Sub-zona care cuprinde pupitrul persoanei audiate, biroul procurorului şi al

avocatului pledant. În materie civilă, birourile procurorului şi al avocatului se

situează de o parte şi de alta a pupitrului.

În materie penală, ambele birouri se situează de partea opusă boxei pentru

persoanele private de libertate.

Sub-zona (Boxa) persoanelor private de libertate.

Sub-zona completului de judecată. Masa completului de judecată este situată pe

un podium înălțat cu 51 cm faţă de restul sălii de judecată sau al camerei de

consiliu. În aceeaşi subzonă se va situa şi biroul grefierului, pe un podium la o

înaltime mai mică decât a podiumului pe care se va situa masa completului de

judecată. Completul de judecată are acces în sală în zona podiumului, pe latura

din dreapta sau din stânga în funcţie de distribuţia sălilor şi configurarea

arhitecturală (respectându-se separarea circulaţiilor pe fluxuri de utilizatori).

(vezi Schemele 2-5)

De asemenea, sălile vor fi obligatoriu iluminate natural, direct sau indirect şi vor fi configurate

astfel încât să se asigure posibilitatea de control şi securitate a persoanelor din încăpere. Sălile de

judecată constituie un pol de gravitație pentru toate activitățile instanței judecătorești. De aceea,

vor beneficia de o finisare adecvată acestei funcţiuni solemne. Indicațiile legate de finisaje şi

mobilare sunt conținute în cap V.1, respectiv V.2.

Nu sunt admise rezalituri în sălile de judecată. Totuși, acolo unde acest lucru nu poate fi evitat,

acestea nu vor depăși 15 cm în adâncime.




Schema 2: Sală de judecată în materie penală

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile acestei săli pot fi:

- Tip 1 - 87 mp, pentru cazul în care se prevăd două rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 14 +1 locuri pentru public și 6 locuri pentru avocați.

- Tip 2 - 95 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând o


- Tip 3 - 103 mp, pentru cazul în care se prevăd patru rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 38+1 locuri pentru public și 6 locuri pentru avocați.

- Tip 4 - 111 mp, pentru cazul în care se prevăd cinci rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 50+1 locuri pentru public și 6 locuri pentru avocati.

-




Schema 3: Sală de Judecată în materie civilă

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile acestei săli pot fi:

- Tipul 1 - 62.8 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând o


- Tipul 2 - 69.7 mp, pentru cazul în care se prevăd patru rânduri de scaune, însemnând o


- Tipul 3 - 76.80 mp, pentru cazul în care se prevăd patru rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 36+1 locuri pentru public și 10 locuri pentru avocați.




Schema 4: Cameră de Consiliu în materie penală

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile camerei de consiliu pot fi:

- Tipul 1 - 59.45 mp, pentru cazul în care se prevăd două rânduri de scaune,

însemnând o capacitate de 11 +1 locuri pentru public și de 5 locuri pentru avocați.

- Tipul 2 - 66.15 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând

o capacitate de 21 +1 locuri pentru public și 5 locuri pentru avocați.




Schema 5: Cameră de Consiliu în materie civilă

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile camerei de consiliu pot fi:

- Tipul 1 - 46 mp, pentru cazul în care se prevăd două rânduri de scaune, însemnând

o capacitate de 8 +1 locuri pentru public și de 5 locuri pentru avocați.

- Tipul 2 - 51.90 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând

o capacitate de 16 +1 locuri pentru public și 5 locuri pentru avocați.




III.4.4. Sala suplimentară

Ca principiu, această sală este opțională. De regulă, se poate lua în calcul proiectarea ei la

judecătoriile reședință de județ, dar și în alte cazuri temeinic justificate.

Pentru a asigura un supliment de spații, în situația creșterii numărului de personal, sediul

judecătoriei va putea fi prevăzut cu o sală suplimentară, care să poată fi transformată într-o

sală de judecată în civil (având aceeaşi suprafaţă cu aceasta).

Aceasta va funcționa și ca sală de conferințe și formare continuă dar și alte activități specifice

instanței, pentru judecătoriile reședință de județ.




III.5. Zona publicului


Din exterior, publicul poate accede în sediul instanței printr-un acces propriu într-un spațiu major

de primire, numit Sala Paşilor Pierduţi. Acest spaţiu, amplasat la nivelul parterului, trebuie să

fie în legătura directă cu accesul publicului în sălile de judecată şi camerele de consiliu. Din

cadrul sălii paşilor pierduţi se va accede şi către următoarele spaţii: registratură, arhivă

curentă şi birou de executări civile din cadrul zonei personalului.

III.5.2. Dimensionarea şi caracteristicile subspaţiilor

Spațiile la care publicul are acces sunt cele conectate de “fluxul publicului” în care se

încadrează, pe lângă publicul justițiabil, avocații și experții. Dimensiunile fiecărui tip de spaţiu

sunt detaliate în tabelul TK1 de la finalul cap III al acestui document. Indicaţiile legate de

finisaje şi mobilare sunt cuprinse în capitolele V.1, respectiv V.2.

III.5.2.1. Sala Paşilor Pierduţi

Aceasta sală este spaţiul central al zonei publicului, articulând toate celelalte subspaţii. Sala

Paşilor Pierduţi poate fi dezvoltată pe unul sau mai multe niveluri şi va fi dimensionată în

funcţie de numărul de utilizatori estimat, nu mai puţin de 50-70% din suma suprafeţelor sălilor

de judecată şi camerelor de consiliu. Acest procent va descreşte cu cât judecatoria are mai

multe săli de judecată şi camere de consiliu. Aceasta înseamnă că, de exemplu, la judecătoriile

cu o sală de judecată şi o cameră de consiliu, sala paşilor pierduţi va avea o suprafaţă egală cu

70% din suma suprafeţelor celor două spaţii de judecată, iar la judecătoriile cu, de exemplu,

6 spaţii de judecată, Sala Paşilor Pierduţi va avea o suprafaţă egală cu 50% din suma

suprafeţelor acestor spaţii.

Înălţimea liberă (masurată de la faţa aparentă a finisajului de pardoseală până la faţa aparentă

a finisajului de tavan) a acestui spaţiu va fi proporţională cu suprafaţa sa, astfel:

- minim 4 m pentru suprafețe până la 100mp

- minim 4.5 m pentru suprafețe până la 140mp

- minim 5 m pentru suprafețe până la 180mp

- minim 5,5 m pentru suprafețe mai mari de 180mp

Sala Pașilor Pierduți cuprinde:

A. Zona de acces. Accesul în acest spaţiu este controlat prin amplasarea unui post de

jandarmi care asigură monitorizarea accesului în instanță şi a unui detector de metale.

B. Dispozitive de informare. Acestea constau din infochioșc (sau infochioșcuri) dispus în zona

de intrare sau pe traseul destinat publicului şi, opţional, dintr-un ecran sau mai multe,

montat(e) pe latura opusă accesului, pe care vor fi listate dosarele aflate pe rol în acea zi

şi sălile/ camerele şi orele unde au loc ședințe de judecată. Se vor prevedea câte un ecran

pentru fiecare sală (sau un ecran pentru fiecare 40 de cazuri judecate zilnic).

C. Zona de servicii pentru public. Aceste servicii includ, dar nu se limitează la: servicii xerox şi

vânzare tipizate, timbre, hârtie (articole de papetărie). Vor fi amplasate pe laturile sălii

paşilor pierduţi sau în spaţii imediat adiacente acesteia (tip galerii sau buzunare). Această

zonă poate fi deschisă sau delimitată prin pereţi vitraţi.




D. Bufet-cafeteria. Acest spaţiu (opțional) va fi amplasat şi delimitat similar zonei de servicii

pentru public şi va putea consta din automate de cafea, răcoritoare și gustări reci, câte

unul din fiecare categorie pentru fiecare patru săli de judecată sau camere de consiliu.

Pentru judecătoriile cu peste 20 de judecători, bufetul poate funcționa cu personal de

servire, și, eventual, se poate prevedea un spațiu de servire cu mese, tip cafeteria. Acest

spațiu nu va depăși 10% din suprafața sălii paşilor pierduţi.


E. Garderobă (opţional)

În cadrul sălii pașilor pierduți sau în legatură cu aceasta, se poate prevedea o zonă tip

garderobă, amplasată similar cu zona de servicii pentru public și bufetul-cafeteria. Aceasta

va consta din dulapuri cu cheie (într-un sistem în care cheile pot fi accesate automat). Se

vor justifica necesitatea și numărul dulapurilor de la caz la caz.


Pentru judecătoriile foarte mari (cu peste 40 de judecători), se poate opta justificat și

pentru realizarea unei garderobe cu personal de servire, dacă instituţia are personalul

prevăzut în organigramă.

F. Spații așteptare și discuții. Pe laturile sau în colţurile sălii pașilor pierduți se va prevedea

mobilier pentru așteptare și discuţii. Numărul de locuri de aşteptare va fi egal cu cel puţin

un sfert din numărul total de locuri pentru public și avocaţi din toate sălile de judecată și

camerele de consiliu.

III.5.2.2. Grupuri sanitare pentru public

Grupurile sanitare vor fi separate pe sexe, estimându-se un număr egal de bărbaţi şi femei.

Deoarece clădirile instanţelor de judecată nu figurează ca funcţiune în legislaţia referitoare la

proiectarea grupurilor sanitare- STAS 1478 -90- s-a luat ca referinţă pentru estimarea

numărului de grupuri sanitare pentru public, indicaţiile corespunzătoare funcţiunii sălilor de

spectacol din legislaţie. Astfel conform STAS-ului pentru fiecare 100 de bărbaţi se vor

prevedea un WC (b/100), două pisoare (b/50) şi un lavoar (b/100)- cu o suprafaţă totală

estimată de 5mp- iar pentru fiecare 100 de femei se vor prevedea trei WC-uri (f/35) şi un

lavoar (f/100)- cu o suprafaţă totală estimată de 7.6 mp. Se poate estima suprafaţa cumulată

de 12.6 mp pentru fiecare trei săli de judecată şi camere de consiliu.

Se va respecta regula celor trei uşi în proiectarea grupurilor sanitare. Se va prevedea cel puțin

un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilități, amplasat astfel încât să fie uşor accesibil (de

exemplu, minimizându-se distanţa de parcurs către acesta).

III.5.2.3. Circulaţii

Acestea includ coridoare și, dacă zona publicului se dezvoltă pe două niveluri, circulații

verticale (scări sau lifturi). Toate acestea trebuie adaptate astfel încât să poată fi folosite și de

persoane cu dizabilități. Aceasta presupune, în cazul circulațiilor verticale, prevederea unui

lift care să poată fi folosit și de persoane cu dizabilități, sau adaptarea scărilor astfel încât să

poată fi folosite și de persoanele cu dizabilități.

Specificați suprafața acestui spațiu, calculată conform indicațiilor de mai sus.

Specificați şi justificaţi numărul de dulapuri.




III.5.2.4. Cameră avocaţi

Aceasta include un spaţiu tip garderobă pentru robe şi haine şi un spaţiu de aşteptare cu mese

şi scaune. Garderoba va fi dimensionată pentru un număr de avocaţi mai mare sau egal cu

numărul locurilor pentru avocați din sălile de judecată și camerele de consiliu. Spaţiul de

aşteptare va fi dimensionat pentru un număr de avocaţi, de preferință mai mic sau egal cu

numărul locurilor pentru avocați din sălile de judecată și camerele de consiliu dar în niciun caz

mai mare decât dublul acestui număr.

III.6. Zona personalului

III.6.1. Amplasarea în cadrul ansamblului

Această zonă este amplasată astfel încât să aibă asigurat un acces separat și o delimitare

proprie în zona restricționată (vezi), respectându-se de asemenea cerințele specifice de

acces și separare pe fluxuri ale fiecărui subspațiu și ale sălilor de judecată și camerelor de

consiliu.

III.6.2. Dimensionarea și caracteristicile subspațiilor

Spațiile aferente personalului sunt detaliate pe categorii mai jos. La acestea se adaugă

accesul/ accesele și căile de circulație și mijloacele de transport orizontale și verticale

pentru persoane și marfă, precum și pentru persoanele cu dizabilități.

III.6.2.1. Birourile judecătorilor şi grefierilor de şedinţă

A. Birou preşedinte

Acest spațiu, va avea o suprafață totală de maxim 28 mp la care se adaugă toaleta

proprie. Biroul propriu zis va include şi un spațiu destinat ședințelor sau întâlnirilor cu

personalul din subordine.

În vecinătatea biroului preşedintelui se va prevedea un spațiu pentru așteptare

vizitatori de 12mp grupat cu un spaţiu de secretariat de 5mp, şi, opţional, cu o chicinetă

de maxim 6mp. Dacă în schema de personal nu există postul de secretară, se va

prevedea un birou suplimentar, alăturat biroului preşedintelui, de maxim 18 mp,

pentru un grefier care va avea şi atribuţii de secretariat.

În funcție de modul concret de funcționare a judecătoriei, atribuțiile de secretariat pot

fi îndeplinite de un grefier de şedinţă sau de grefierul șef. În acest caz, biroul acestui

grefier se va grupa cu spaţiul de aşteptare vizitatori.

În plus, pentru judecătoriile foarte mari, se poate prevedea în cadrul spaţiului de

aşteptare şi o chicinetă minimală, presupunând o suplimentare a suprafeţei cu 6-7 mp.

B. Birouri vicepreședinţi

Acest spațiu, cu o suprafață totală de maxim 25 mp la care se adaugă toaleta proprie.

Biroul propriu zis va include şi un spațiu destinat ședințelor sau întâlnirilor cu

personalul din subordine.

În vecinătatea biroului vicepreședintelui sau birourilor vicepreședinților se va prevedea

un spațiu pentru așteptare vizitatori de 12mp. Doi vicepreședinți pot folosi în comun

același spațiu de așteptare vizitatori. Dacă în schema de personal a judecătoriei există

postul de secretară, se va adăuga un spaţiu de 5 mp, la cei 12 mp, pentru fiecare

secretară.




În funcție de modul concret de funcţionare a judecătoriei, atribuţiile de secretariat pot

fi îndeplinite de un grefier de şedinţă. În acest caz, biroul acestui grefier se va grupa cu

spaţiul de aşteptare vizitatori.


C. Birou documente clasificate.

D. Birouri preşedinţi de secţie. Dacă în cadrul schemei de personal a judecătoriei

există posturile de preşedinţi de secţie, se vor prevedea birouri individuale pentru

aceştia, cu o suprafaţă estimată de 22 mp.


E. Birouri pentru judecători. Judecătorii pot alege să lucreze câte unul sau câte doi în

acelaşi birou. Pentru birouri individuale se vor prevedea 15 mp per judecător, iar

pentru birouri folosite de doi judecători, se vor prevedea 11 mp per judecător (un

birou pentru doi judecători având astfel 22 mp).


F. Birouri utile. Fiecare sediu de instanţă va fi dotat cu cel puţin un birou suplimentar

pentru o eventuală suplimentare de personal. Suprafaţa birourilor suplimentare

pentru judecători nu va depăşi 10% din suprafaţa birourilor prevăzute pentru

personalul din schema actuală. Pentru birourile suplimentare pentru grefieri, se

va avea în vedere raportul ideal de doi grefieri per judecător, insemnând că dacă

în schema actuală de personal a judecătoriei sunt mai puţin de doi grefieri per

judecător, se vor prevedea birouri suplimentare pentru grefieri astfel incât să se

respecte acest raport.

G. Birou grefier şef. Grefierul șef va avea un birou separat de 18 mp.

H. Birouri pentru grefieri de ședință. Grefierii pot lucra câte doi, respectiv câte patru

în birou, grupați astfel încât grefierii aceluiași (acelorași) judecător(i) să lucreze în

același birou, iar acel birou va fi amplasat adiacent biroului judecătorului cu care

lucrează grefierii respectivi. Se vor prevedea 8- 9 mp per grefier (un birou pentru

doi grefieri având 18 mp, iar pentru patru grefieri, 32 mp).


I. Birou IT-işti. Se va prevedea un birou comun pentru specialiştii IT, de minim 16 mp,

cu două posturi de lucru. Adiacent biroului se va prevedea un spaţiu destinat

depanării echipamentelor, cu o suprafaţă de minim 10 mp (în plus faţă de suprafaţa

biroului), precum şi un spaţiu destinat depozitarii echipamentelor, cu o suprafaţă de

10-15 mp.

Dacă există mai mulţi specialişi IT se va respecta principiul de 8mp per persoană, şi

se vor mări, în funcţie de necesităţi, spaţiile adiacente de depanare şi depozitare.

Specificați numărul de vicepreședinți. Dacă nu există postul de vicepreşedinte în schema de

personal, completați cu „nu este cazul”.

Specificați numărul de judecători si dacă se optează pentru varianta cu unul, respectiv cu doi

judecători în birou sau mixt.

Specificați numărul de grefieri de ședință.

Specificați numărul de președinți de secție. Dacă nu există postul de președinte de secție în

schema de personal, completați cu „nu este cazul”.




J. Birouri pentru alți membri ai personalului. Se vor prevedea birouri suplimentare,

în funcție de necesități, pentru membri ai personalului (precum specialiști IT, sau

aprozi, etc) câte 12mp pentru birouri individuale și 16mp pentru birouri folosite în

comun de doi membri ai personalului.


J. Birou procurori. Se va prevedea un birou comun pentru procurori, cu o suprafață de

4mp per procuror, dar nu mai puțin de 20 mp. Se va lua în considerare un număr de

procurori egal cu numărul de săli de judecată și camere de consiliu în penal.

K. Oficiu de nivel. Acest spaţiu este destinat magistraţilor, greiferilor, şi altor categorii

de personal calificat al instanţei. Se estimează o suprafață de 20 mp pentru 10

persoane (2 mp per persoană). La dimensionare se va ţine cont de faptul ca oficiul

poate fi folosit alternativ, spre exemplu, în două schimburi.

L. Toalete personal calificat. Pe fiecare nivel se vor prevedea toalete separate pe

sexe. Numărul de toalete se va calcula conform STAS 1478 -90, funcţiuni de birouri

(care prevede un closet pentru fiecare 90 de bărbaţi, un closet pentru fiecare 30 de

femei, un pisoar pentru fiecare 45 de bărbaţi, un lavoar pentru fiecare 40 de bărbaţi si

un lavoar pentru fiecare 40 de femei). Acest număr se poate suplimenta cu până la un

obiect sanitar (closet, pisoar, lavoar) pentru fiecare 20 membri ai personalului. Se vor

respecta distanțele maxime de 75m pe orizontală până la cel mai apropiat grup sanitar.

Obligatoriu această funcțiune trebuie să respecte regula celor trei uși.


III.6.2.2. Alte activităţi specifice instanţei

Între toate spaţiile de mai jos, precum şi între acestea şi birourile grefierilor de şedinţă

se transportă un volum semnificativ de documente/ dosare, cu un cărucior. Dacă

aceste spaţii se situează la niveluri diferite, se va prevedea un lift pentru a facilita

transportul. Se recomandă evitarea de diferenţe de cotă la pardoseală între spaţiile

situate la acelaşi nivel, sau, vor fi prevăzute rampe dacă aceste denivelări nu pot fi

evitate.

A. Registraturi

Se va prevedea o registratură centrală şi, eventual, un număr registraturi pe secţii în

funcţie de tipul de cazuri judecate, la aprecierea beneficiarului, conform

practicilor/fluxurilor uzuale.

Registratura este un spaţiu de lucru cu publicul. Astfel, la judecătoriile foarte mari se

poate prevedea în faţa uşii de acces către registratura, pe coridorul de acces, o zonă

minimală de aşteptare pentru public cu câteva bănci sau scaune.

Registratura va fi dimensionată aşa încât să se prevadă pentru fiecare registrator un

birou cu două scaune (unul pentru registrator, unul pentru public) şi un spaţiu de

depozitare cu cel puţin 4 rafturi de câte 1 ml fiecare. De asemenea fiecare registratură

va fi prevăzuta cu 1 aparat tip fax şi cu un aparat de xerox şi scanare la fiecare 4

Specificați numărul de judecători și grefieri.

Specificați care sunt toți membri personalului – titulatura posturilor din cadrul schemei de

personal şi numărul lor.




registratori. Suprafaţa medie este de 9 mp per registrator. Dacă există un singur

registrator, atunci registratura va avea minim 15mp. Acest spaţiu trebuie să

beneficieze de lumină naturală.


B. Legătoria. Se va prevedea un spaţiu pentru legarea dosarelor lângă sau în cadrul

registraturii ori a arhivei curente, dotat cu o masă pentru legare (3mp suprafaţă,

per 4 registratori sau arhivari, dar nu mai puţin de 3mp).

C. Arhive

Arhiva curentă. Ca şi registratura, arhiva curentă este un spaţiu de lucru cu

publicul, putându-se prevedea la judecătoriile foarte mari o zonă minimală de

aşteptare pentru public în faţa uşii de acces.

Arhiva curentă va fi prevăzută cu câte un birou pentru fiecare grefier arhivar, dotat cu

calculator și spațiu de depozitare (cel puțin 20 rafturi a câte 1ml fiecare, cu o suprafață

de 15 mp/ arhivar).

Se va prevedea în fiecare arhivă un post de lucru suplimentar, în vederea suplimentării

schemei de personal a instanţei cu înca un grefier arhivar. De exemplu, dacă nu există

nici un arhivar pe schema de personal, se va prevedea un spaţiu de 15mp destinat

unui post de lucru, iar dacă există un singur arhivar se va prevedea un spaţiu de 30 mp

corespunzător a două posturi de lucru. De asemenea, în cadrul arhivei curente se va

prevedea o zonă de studiu dosare pentru public (cel puțin 6 mp, cu 2 posturi de studiu)

și pentru experți (cel puțin 4 mp, cu 1 post de studiu).

În zona de acces în arhivă se va prevedea un mobilier de separare tip masă cu

depozitare integrată, care să delimiteze spațiul de lucru al arhivarilor de spațiile unde

aceștia interacționează cu publicul.

În plus, arhiva curentă va fi dotată cu cel puțin un aparat de xerox/ scanare la 5 grefieri

arhivari. Acest spațiu va beneficia de lumină naturală.

Adiacent posturilor de lucru ale arhivarilor, se poate prevedea un spațiu de depozitare

suplimentar, pentru păstrarea dosarelor care urmează a fi date în lucru. Suprafaţa

acestui spaţiu va fi estimată pe baza datelor existente; se admite ca acesta să nu

beneficieze de lumină naturală.

Se vor prevedea o protecție împotriva degradării documentelor și măsuri de stingere

a incendiului fără apă.


Arhiva veche. În acest spațiu, amplasat de regulă la demisol sau la subsol (dar nu

în subsolul tehnic- conform ordinului Biroului Arhivelor Naţionale 235/ 1999), se

depozitează toate documentele instanței care nu țin de arhiva curentă, arhivele pe

secții sau registraturi. Arhiva veche se dimensionează în funcţie de numărul de dosare

depozitat în aceasta. Acest număr se va baza pe datele existente, cu o suplimentare

de până la 50%, justificată şi în funcţie de gradul de ocupare al arhivei vechi existente.

Specificați numărul de arhivari.

Specificați numărul de registratori.




Se estimează 1ml raft pentru 20 volume, 1.5 mp pentru 10ml raft. Un dosar poate

avea un număr variabil de volume, care nu poate fi cuantificat.

Arhivele vechi de suprafeţe foarte mari- spre exemplu, care depăşesc suprafaţa

amprentei la sol a clădirii- se vor proiecta într-o construcţie separată de aceea a

instanţei.

Se va prevedea, în toate cazurile (atât pentru amplasarea arhivei în cadrul aceleiaşi clădiri,

sau într-o clădire separată), o protecție împotriva degradării documentelor și măsuri de

stingere a incendiului fără apă.

Arhiva de depozitare. Acest spațiu este destinat depozitării buletinelor electorale

și a altor documente. Se estimează 1 ml raft la 4 cutii A4 (10 x 1000 coli), 1.2 mp la 16

cutii. Nu se vor prevedea mai puțin de 9mp. Se va prevedea o protecție împotriva

degradării documentelor și măsuri de stingere a incendiului fără apă (detaliate în

capitolul VI).


D. Camera corpurilor delicte

Se va prevedea o cameră securizată în care se depozitează probele aferente activității

judiciare. Acest spațiu va fi prevăzut cu rafturi de depozitare și va avea o suprafaţă de

minim 25 mp, fiind amplasat de regula la nivelul parterului, în apropierea accesului

prin care se aduc corpurile delicte.

III.6.2.3. Spaţii pentru jandarmi

Acestea includ:

Birou pentru șef jandarmi (7 mp). Acest spaţiu va fi prevăzut și cu rastel de

armament şi mobilier specific de depozitare a muniţiei. Alternativ, pentru

depozitarea armamentului şi muniţiei, se poate proiecta o cameră de armament,

de 3 mp, cu acces din biroul şefului jandarmilor.

Posturile jandarmilor, vor fi dotate cu un scaun și, eventual, cu un ecran de

supraveghere video;

Vestiare şi oficiu jandarmi, cu grup sanitar. Suprafaţa estimată este de 2,5 mp/

persoană, minim 10 mp, excluzând grupul sanitar;

Centru de supraveghere video (de aproximativ 20mp), dotat cu ecran(e)

corespunzând zonelor de supraveghere din cadrul instanței. În acest spaţiu se va

prevedea o alarmă de incendiu.


III.6.2.4. Spații administrative

Se vor prevedea:

Spațiu pentru materialele de întreținere (curățenie) pe fiecare nivel, cu o

suprafaţă de aproximativ 5 mp, prevăzut și cu robinet de apă rece şi caldă;

Specificați numărul de alegători din jurisdicția arondată.

Specificați numărul de jandarmi care lucrează în cadrul judecătoriei.




Spațiu pentru materiale de birou (de exemplu, hârtie, tonere), cu o suprafaţă de

de 10-15mp;

Camera serverelor (30mp), care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să fie situată la parter, amplasată pe latura de nord a clădirii, fără lumină

solară directă, cu posibilitatea ventilării directe în cazul avarierii instalației

de climatizare;

Să nu fie prevăzută cu instalație de încălzire și să nu fie traversată de

instalații de încălzire, alimentare cu apă sau canalizare;

Să fie prevăzută cu instalație de climatizare dedicată (redundantă), cu

echipamente de monitorizare a temperaturii și cu controlul umidității

aerului (pentru echipamentele electronice);

Să fie prevăzută cu podea tehnologică antistatică;

Să fie prevăzută cu instalație de avertizare la incendiu și cu instalație de

stingere incendiu cu gaz inert;

Să fie prevăzută cu tablou electric dedicat pentru alimentarea

echipamentelor și cu circuite separate pentru fiecare echipament în parte;

Alimentarea cu energie electrică a tabloului electric dedicat se va realiza

din doua surse; printr-un racord de la sursa de bază (tabloul general) și

printr-un racord de la sursa de rezervă (grup electrogen cu pornire

automată);

Sursele locale de alimentare cu energie electrică în caz de avarie (UPS) să

fie redundante și dedicate echipamentelor electronice vitale.

III.6.2.5. Spații pentru personal auxiliar

(conducători auto, personal de curățenie, mentenanță)

Se vor prevedea:

O cameră a conducătorilor auto, cu spațiu de odihnă, și eventual un grup sanitar;

Un oficiu pentru servit masa, pentru personalul de curățenie şi de mentenanţă.


III.6.2.6. Spații deservire clădire

De asemenea clădirea judecătoriei va include (de regulă la nivelul subsolului), și:

Un atelier de reparații (ex. pentru mobilier stricat) și o cameră de depozitare (de

exemplu a mobilierului și echipamentelor stricate).

Adăpost protecție civilă. Clădirile cu funcțiuni judecătorești, care sunt construcţii

noi, trebuie să fie prevăzute cu adăpost pentru protecție civilă de minim 9 mp

(pentru modalitatea de calcul, consultați secțiunea Adăpost ALA din formularul

TK1 și normativul P102/ 2001). Pentru construcţiile existente, prevederea

adăpostului ALA rămâne la latitudinea beneficiarului.

Camerele pentru instalații, care includ: panou centrală telefonică, hidrofor (staţie

pentru ridicarea presiunii apei pentru necesităţi menajere şi pentru combaterea

Specificați numărul de conducători auto şi personal de curățenie /mentenanță din schema de

personal a judecătoriei.




incendiului cu hidranţi interiori), centrală termică (producere agent termic pentru

încălzire, ventilare şi preparare apă caldă de consum), centrală de ventilare

(introducere aer proaspăt/evacuare aer viciat în spaţii fără ferestre exterioare),

centrală pentru apă răcită (staţie preparare apă răcită pentru instalaţii de răcire

aer în timpul verii). post trafo (de transformare), tablou general de alimentare cu

energie electrică şi cameră grup electrogen (generator).

III.7. Zona persoanelor private de libertate

III.7.1. Amplasarea în cadrul ansamblului

Această zonă se va amplasa astfel încât să se poată asigura o separare completă de

celelalte zone, precum şi un acces direct dedicat de pe o stradă adiacentă. Îndeplinirea

condiţiilor de siguranţă şi a tuturor cerinţelor specifice (subspaţii) se face de regulă cu

amplasarea subspaţiilor la nivelul subsolui (excepţie făcând boxele din sălile de judecată

şi camerele de consiliu).


III.7.2.1. Zona de acces

Acces dubă/ dube. În mod uzual, accesul dubelor se face prin exteriorul clădirii și este

descoperit (adică nu se va face pe sub clădire). În cazul excepțional în care accesul

dubelor se face printr-o galerie/ pe sub clădire, înălțimea liberă a acestui spațiu va fi de

minim 4.5m.

Spațiu garare dubă/dube (cu posibilitate de închidere, pază și asigurare securitate) și

spațiu regrupare (înainte de distribuirea în camerele de arest). Acest spațiu este același

cu cel mai sus menționat, din cadrul cap II.3, secțiunea „Spaţiu de garare pentru accesul

persoanelor private de libertate” (pagina 21).

Zonă distribuție și verificare persoane private de libertate– realizată tip ecluză – porți

detectoare de metale, detectoare portabile de metale, aparate cu raze X (7mp)

III.7.2.2. Camerele de arest

Pentru camerele de arest, se vor avea în vedere 1.2 - 1.5mp per persoană privată de

libertate. În plus, pentru fiecare cameră de arest, se va prevedea o toaletă- cu suprafaţa

de 3.5 mp- cu acces din camera de arest. O cameră de arest va fi proiectată pentru un

număr de maxim 10 persoane, şi nu va avea o suprafaţă mai mică de 5 mp, excluzând

toaleta.

Judecătoriile vor avea cel puţin 6 tipuri de camere de arest:

Arestați preventiv (sau condamnați regim deschis sau semideschis)

a. Bărbaţi

b. Femei

c. Minori

d. Minore

e. Persoane private de libertate cu dizabilități și persoane private de libertate

vulnerabile (a căror siguranță este în risc). Această celulă se va folosi alternativ de

către cele două categorii de persoane private de libertate.

f. Persoane private de libertate care suferă de boli contagioase (de exemplu TBC, HIV)




În cazul în care judecătoriile au penitenciare arondate unde există regimurile de

detenție de maximă siguranță și regim închis se vor prevedea camere de arest

suplimentare pentru aceste categorii de persoane private de libertate:

g. Femei în regim de maximă siguranță sau închis

h. Bărbați în regim de maximă siguranță sau închis

În cazul în care judecătoriile au penitenciare arondate unde există și regimurile de

detenție de arestați preventiv sau condamnați cu risc pentru siguranța penitenciarelor,

aceste categorii de persoane private de libertate pot folosi alternativ camerele de arest

destinate condamnaților în regim de maximă siguranță sau regim închis.

Dispunerea camerelor de arest poate fi făcută şi în sistem de dublu tract cu condiția ca

accesele în camere să nu fie față în față, ci decalate.


III.7.2.3. Circulaţii

Se vor prevedea circulaţii separate (coridoare şi scări, iar la instanţele cu un regim de înălțime

de peste P+2, şi lifturi) pentru persoanele private de libertate.

III.7.2.4. Spații de așteptare pentru persoanele private de libertate

În vecinătatea săilor de judecată și a camerelor de consiliu se va prevedea un spațiu de

așteptare pentru persoanele private de libertate, care poate lua forma unui (capăt de)

coridor lărgit, de cca. 10mp.

Camerele de arest vor fi legate de acest spațiu prin scări destinate numai circulației

persoanelor private de libertate și escortelor acestora.

III.7.2.5. Spații pentru escorte

Spațiul pentru escortele persoanelor private de libertate va fi situat în vecinătatea

camerelor de arest. În acest spațiu escortele așteaptă ca persoanele private de libertate

să fie chemate în sălile de judecată sau în camerele de consiliu. Suprafața va fi de 15mp,

și ca dotare va fi proiectat mobilier pentru așteptare (scaune), masă și o toaletă (3.5 mp).

III.7.2.6. Cameră de discuţie avocat – persoană privată de libertate

În vecinătatea camerelor de arest, dar separat de zona în care sunt grupate camerele de

arest se va prevedea o cameră sau mai multe destinată/e discuțiilor între persoanele

private de libertate și avocații acestora. Acest spațiu va fi împărțit în două compartimente

separate, pentru avocați și pentru persoanele private de libertate, fiecare cu acces

propriu. Cele două compartimente vor fi separate printr-un panou din sticlă securizată

(antișoc/antiglonț) cu o fantă la partea inferioară pentru a permite transmiterea de

documente. Aceste compartimente vor fi delimitate către culoarul de acces de un perete

securizat, care va fi vitrat în partea superioară pornind de la înălțimea mesei pentru a

permite supravegherea persoanelor care discută, fără a le fi afectată confidențialitatea

discuției. Este de dorit ca accesul avocatului la această cameră să fie permis din exteriorul

zonei de arest pentru a nu străbate zona de arest.

Specificați dacă judecătoria are penitenciare arondate.




III.8. Zona martorilor cu identitate protejată


Accesul martorilor cu identitate protejată la camera de audiere nu trebuie să fie cunoscut

publicului existent în clădirea instanței și nici personalului instanței. Martorul cu identitate

protejată vine însoțit de o persoană din partea Agenției de protecție a martorilor sub

acoperire care îi asigură accesul în camera de preluare a mărturiei. De asemenea, traseul

în clădire va fi securizat și accesibil numai persoanei care însoțește martorul. Se

recomandă ca această zonă să fie amplasată în vecinătatea accesului pentru zona de

deservire a clădirii.


Spațiile aferente acestei zone sunt:

Accesul și circulația (adaptate și pentru persoane cu dizabilități)

Camera de preluare a mărturiei . Aparatura din această încăpere asigură

transmiterea distorsionată a mărturiei video și audio. Dotările sunt detaliate în

capitolul VI (dotările de siguranță în cap VI.5)

Dimensiunile fiecarui tip de spatiu sunt detaliate în tabelul TK1. Indicațiile legate de

finisaje și mobilare sunt cuprinse în capitolele V.1, respectiv V.2.

Pentru respectarea cât mai facilă a cerințelor de protejare a identității martorului, traseul

acestuia prin clădire ar trebui să fie cât mai scurt. Așadar, camera de preluare a mărturiei

se va situa aproape de zona de acces în clădire a martorului.

Această funcțiune se compune din camera propriu-zisă de depunere a mărturiei, un mic

sas unde așteaptă însoțitorul și un grup sanitar minimal.

III.9. Zonă minori și persoane vulnerabile


Această zonă va fi amplasată astfel încât traseul minorului sau persoanei vulnerabile din

zona de acces până la camera de audiere să fie cât mai scurt şi să satisfacă minime cerinţe

de siguranţă. La audiere minorul sau persoana vulnerabilă va fi însoțit de o persoană de

încredere (reprezentantul legal sau psihologul).

De asemenea se recomandă amplasarea acestei zone astfel incât să se poată realiza

accesul separat al judecătorului care va audia minorul, prin zona (de circulaţie a)

personalului.


Aceasta zonă are două componente majore: camera de audiere și camera de vizualizare.

A. Camera de audiere

Aceasta va fi astfel configurată încât minorul/persoana vulnerabilă să se simtă în siguranță

și într-un mediu cât mai prietenos, având și anumite elemente specifice unui cabinet de

psihologie. Camera de audiere a minorului trebuie să fie adaptată la necesitățile copilului

și să întrunească următoarele standarde:

Să asigure izolarea încăperii de audiere de celelalte încăperi

Să fie echipată în conformitate cu necesitățile copilului pentru a asigura siguranța

fizică și psihică a copilului în timpul audierii;




Să fie mobilată astfel încât să asigure confortul minorilor (mese și scaune de două

dimensiuni, canapea și fotoliu, covor moale);

Să fie asigurată cu materiale și dotări utile pentru obținerea informației din partea

minorului (creioane colorate, hârtie, jucării etc.) Microfoanele vor fi ascunse astfel încât

să nu fie intimidat minorul.

În această cameră vor fi prezenți judecătorul și minorul audiat și, după caz, psihologul.

Psihologul trebuie să fie o prezenţă discretă la audiere, el urmărind comportamentul şi

interacţiunile minorului, în spatele unui ecran cu vedere unilaterală (din camera de

vizualizare a audierii) sau cel puţin, din spatele minorului, fără a interacţiona cu acesta sau

cu judecătorul care audiază. De asemenea, ședința de audiere este înregistrată și video,

pentru ca minorul să nu fie audiat de mai multe ori şi supus astfel unor presiuni

suplimentare. Aceasta presupune amplasarea unui sistem de supraveghere video.

B. Camera de vizualizare a audierii

Camera de vizualizare este o cameră adiacentă camerei de audiere, din care minorul (aflat

în camera de audiere) este observat prin ecran unidirecțional (oglindat). În camera de

vizualizare se află celelalte persoane implicate în audiere (procuror, avocat), precum și,

după caz, psihologul. Aceste persoane vor dispune de posibilitatea de a participa la

audiere prin intermediul unui sistem de comunicare audio.

III.10. Spațiu de așteptare pentru victime ale infracțiunilor

În vecinătatea sălilor de judecată şi a camerelor de consiliu în materie penală, se va

prevedea un spațiu de așteptare separat pentru victimele infracțiunilor. Acestea trebuie

să aibă un acces separat în sălile de judecată şi camerele de consiliu, protejat de zona unde

se află potențialii agresorii din cauză (boxa persoanelor private de liberate). Acest acces

se face prin spațiul de așteptare mai sus menționat, cu o suprafață totală de 12mp.

Victimele infracțiunilor intră în acest spațiu de așteptare din sala pașilor pierduți și acced

direct în sala de ședințe (în praetoriu) când sunt chemați.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Formular TK1 57

Anexa: Formular TK1

Mai jos, găsiți formularul TK1 cu suprafețele tuturor spațiilor din interiorul clădirii.

Suprafețele depind de numărul de personal din schemă de personal sau de alți parametri.

Introduceți acești parametri în coloana: „Completați conform indicațiilor”. Deasupra fiecărui

câmp de completare se află o rubrică (marcată cu galben), care cuprinde instrucțiunile de

completare

Fișierul Excel conține formulele pentru ca suprafața totală corespunzătoare fiecărui tip să fie

generată automat.




Proiect:

Amplasament:

Data:

Descrierea spaţiului Suprafaţă

(mp)

Observaţii Numar

spaţii

Suprafaţă

totală

Săli de judecată şi Camere de Consiliu

Săli de judecată

Completaţi numărul

de judecători în penal

Completați X în

dreptul sălii

pentru care

optați

1 87 Cu două rânduri de

scaune.

0 0

95 Cu trei rânduri de

scaune

0 0

103 Cu patru rânduri de

scaune

0 0

111 Cu cinci rânduri de

scaune

0 0

Numărul de judecători

în civil este generat

automat

Completați X în

dreptul sălii

pentru care

optați

2 Civil 62.8 Cu trei rânduri de

scaune.

0 0

69.7 Cu patru rânduri de

scaune

0 0

76.6 Cu cinci rânduri de

scaune

0 0

Camere de Consiliu


în penal este acelaşi

ca mai sus

Completați X în

dreptul camerei

pentru care

optați

1 59.5 Cu doua rânduri de

scaune.

0 0

66.15 Cu trei rânduri de

scaune.

0 0


în civil este generat

automat

Completați X în

dreptul camerei

pentru care

optați

2 46 Cu două rânduri de

scaune.

0 0

51.9 Cu trei rânduri de

scaune.

0 0

Formular TK 1

APLICAŢIE PENTRU CALCULUL

NECESARULUI

DE ALOCARE A SPAŢIULUI

Instrucțiuni de completare: Completați in căsuțele de mai jos conform indicațiilor. Căsuțele care trebuie completate

sunt marcate cu albastru deschis , deasupra fiecăreia regăsindu-se o căsuța cu indicații de completare marcată cu

galben . Căsuțele albe nu se vor completa; numărul de spatii de pe coloana "K" si suprafața totala de pe coloana "L"

sunt generate automat. Aceste coloane nu se vor edita/ completa.

0Penal

Civil 0

Completaţi conform indicaţiilor

0

Completaţi numărul de judecători din

schemă

Penal




Săli de Judecata si Camere de Consiliu suplimentare

3

62.8 0 0

87 0 0

4 Camere de consiliu

59.5 0 0

66.15 0 0

Total săli/ camere în penal 0 0

0 0

Spaţii destinate publicului

100 - 200 Suprafaţa include şi

galeriile şi

buzunarele în care

sunt amenajate

1 100

Infochioşc * 1 per instanţă

7 - 11

*

*

*

*

Toalete

5 Suprafaţa estimată

pentru 1 wc, 2

pisoare şi 1 lavoar

0 0

7.6 Suprafaţa estimată

pentru 3 wc-uri şi 1

lavoar

0 0

Camera avocaţi 25 1 per instanţă. 1 25

Toaleta 4.5 1 per instanţă. 1 4.5

Spaţii destinate personalului instanţei

Zona birourilor judecătorilor

28 28

5 5

12 1

5 1

18 11

Penal

cu birou secretară

Total săli/ camere

Femei

Bărbaţi

Spaţiu aşteptare

vizitatori

Zonă verificare public

Biroul preşedintelui

Sala paşilor pierduţi

Spaţiu servicii pentru

public

cu birou suplimentar

grefier

Civil Suprafaţa va fi egală

cu suprafaţa sălii de

judecată în materie

penală sau civilă, in

funcţie de opţiunea

instanţei

1

Completaţi numărul de secretare dacă

este cazul

Include şi spatiu

pentru şedinte non-

procedurale.

1

Numărul se completeaza automat

12

23

Penal

1 6

Amenajate în galerii

şi buzunare ale sălii

paşilor pierduţi.

Spaţii de asteptare

şi discuţii

Bufet-cafeteria

Spaţiu tip garderobă

Persoane cu

dizabilități

6 1 per instanţă

Civil Suprafaţa va fi egală

cu suprafaţa camerei

de consiliu în materie

penală sau civilă, in

funcţie de opţiunea

instanţei

Toaleta

Suprafaţa sălii paşilor pierduţi poate fi

egală cu 50-70% din suma suprafeţelor

sălilor de judecată şi camerelor de

consiliu. Completaţi procentul dorit.

Completaţi numărul suplimentar de săli

de judecată sau camere de consiliu de

tipul pentru care se optează (civil sau

penal)

Săli de judecată




25 0

Toaleta 5 0

5

15 1 15

22 0

Toaleta 5 0

15 Birou individual 0 0

22 Birou pentru doi

judecători

0 0

22 Birou pentru doi

judecători

0 0

18 1 per instanţă 1 18

18 Birou pentru doi

grefieri

0 0

18 Birou pentru doi

grefieri

0 0

16 0 0

10 0 0

15 0 0

16 Pentru doi membrii ai

personalului

0

21 Pentru judecătorii cu

până la 10 judecători

pe schemă

1

42 Pentru judecătorii cu

peste 10 judecători

pe schemă

0

Completaţi "da" daca optaţi pentru

chicinetă

0

Completaţi numărul de IT-işti

Număr judecători cu birou comun

generat automat

Camera

0

Completaţi numărul de judecători care

optează pentru birouri individuale

0

Completaţi numărul celorlalţi membri ai

personalului calificat, dacă este cazul

Birouri alţi membri ai

personalului de

specialitate

Biroul util grefieri

Birou IT-işti Birou pentru doi IT-

işti

0

Birouri judecători

(câte 1-maxim 2

judecători/ birou)

Birou grefier şef

Biroul util judecători

Completaţi numărul de birouri

suplimentare estimate ca necesare

Numărul de birouri utile generat

automat

Birou documente

clasificate

Spaţiu aşteptare

vizitatori

cu birou secretară

21Birou procurori

1010

Completaţi numărul de secretare dacă

este cazul

0

0

cu chicinetă 6

Camera

depozitare

echipamente IT

Completaţi numărul de vicepreşedinţi

Biroul vice-

preşedintelui

0

Completaţi numărul de preşedinţi de

secţie

Biroul preşedintelui

de secţie

Birouri grefieri de

şedinţă (câte 2 sau

4 grefieri într-un

birou)

Completați numărul de grefieri de

ședință




22 pe nivel. Suprafaţa

estimată este pentru

10 persoane (2-

2.2mp/ persoană);

minim 15mp.

1 15

4.5 pe nivel. Suprafaţa

estimată pentru 1 wc,

1 pisoar şi 1

chiuvetă.

2 9

Servicii administrative

Camera serverelor 30 1 per instanţă 1 30

5 1 per nivel 1 5


Activităţi de instanţă

15 Pentru un singur

registrator

18 Pentru doi registratori

(9 mp/ registrator)

Arhiva curentă

15 Per arhivar. 1 15

* Suprafaţa se va

estima de către

instanţă în funcţie de

numărul mediu de

dosare în tranzit,

bazat pe date

existente.

1 0

min 6 3mp/ post de studiu.

Numărul posturi de

studiu este egal cu

numărul sălilor.

0 0

min 4 4mp/ post de studiu. 1 4

4 Suplimentare de

spaţiu pentru

legătorie.

4

Total personal calificat

Completați suprafața

arhivei vechi existente

în metri pătrați

Completați

procentul de

suplimentare

(ex. 20%)

min 100 Acest spațiu se va

dimensiona pe baza

datelor existente- cu

o suplimentare de

până la 50% față de

suprafața arhivei

vechi existente, in

functie de gradul de

ocupare si necesitati.

1 0

Registratură

generală

Completaţi suprafaţa necesară

estimată

1

Posturi de lucru

Spaţiu materiale

întreţinere

Completaţi numărul de registratori

Spaţiu

suplimentar de

depozitare

Completaţi numărul de arhivari

Toalete pentru

personal

Oficiu pentru

personal (judecători,

grefieri, IT-işti, alţi

membri ai

personalului de

specialitate)

Depozit materiale

birou

Se estimează 9 mp

pentru judecătoriile

mici (1ml raft pentru

10000 coli A4 , 1.5

mp la 1 ml raft)

9

Legătorie

min 9

15

Arhivă depozitare

Arhivă veche

Spaţiu pentru

studiu dosare

pentru public

justiţiabil

Spaţiu studiu

dosare pentru

experţi

1




25 Acest spaţiu este

destinat păstrarii

probelor care se

prezintă în procese.

1 25

Spaţiu jandarmi


* Gheretă (exterior)

sau scaun (interior)

*

min 10 2.5 mp / jandarm;

minim 10 mp.

1

7 1

20 1 per instanţă. Acest

spaţiu include

echipamentul de

monitorizare video-

computerizată.

1 20

7 1 7

3 Poate lua forma unui

rastel de armament.

1 3

Spaţii personal auxiliar instanţă

min 15 Suprafaţa estimată

este 2.5mp/

persoană; minim 15

mp.

1 15

6 Suprafaţa este

estimată pentru 3

persoane (2 mp/

persoană); minim

6mp

1 6

Spaţii comune pentru întregul personal

Adăpost ALA min 9 1mp/ persoană

calculat pentru 2/3

din personalul

instanţei, nu mai

puţin de 9 mp (vezi

Normativ P102/

1 9

Zonă persoane private de libertate

Spații pentru persoanele private de libertate

30-50 Acest spaţiu se

situează la exteriorul

clădirii

7 - 10 1 per instanţă 1 10

9 una per instanță 1 9

Pază intrare publică

(2 persoane)

Posturi personal

pază

Zonă distribuţie şi

verificare persoane

private de libertate

În regim deschis

şi semideschis

Celule şi toalete

persoane private de

libertate

Completaţi numărul de şoferi din

schemă

Completaţi numărul de personal

curaţenie/ mentenanţă din schemă

Camera şoferilor

Vestiare/ oficiu

personal curatenie/

mentenanta

1Total personal

Centru supraveghere

sediu instanţă

Birou şef jandarmi

Camera armament

Vestiar şi oficiu

jandarmi

Completaţi numărul de jandarmi care

lucrează în cadrul instanţei

Grup sanitar cu

duș

17

Camera corpurilor

delicte

Cu dizabilități

Spaţiu garare pt.

transfer persoane


(zonă păzită)




1.2 mp/ persoană

(minim 5 mp) plus

3.5 mp toaletă

10.7 Poate acomoda până

la 6 persoane

1 10.7


la 4 persoane,

numărul mediu

estimat este de 3

persoane / zi

1 8.5


la 6 persoane

1 8.5


la 4 persoane,

numărul mediu

estimat este de 2

persoane / zi

1 8.5


la 4 persoane, cu

respectarea

indicațiilor medicale

1 8.5

8.5 Spaţiul este estimat

pentru 1 persoană

0 0

8.5 Spaţiul este estimat

pentru 1 persoană

0 0

11.5 1 per instanţă 1 11.5

* Suprafaţele acestora

sunt calculate la

secţiunea circulaţii

12 Spaţiu comun pentru

două săli (6 mp /

sală)

0 0

Spații pentru escortele persoanelor private de libertate

17 1 per instanţă. 1 17

4.5 1 per instanţă 1 4.5

Spaţii martori cu regim special


12 Spaţiu comun pentru

două săli (6 mp /

sală)

0 0


TOTAL SPAŢIU LOCUIBIL 614

% S

locuibi

la

Circulaţii

Coridoare şi scări * Estimat la 25% din

totalul spaţiului

25% 154

*

Curţi interioare *

Cale de acces

Sală audiere martor

identitate protejată

Spaţiu aşteptare

victimele

infracțiunilor

Sală audiere minori

(audis)

În regim de

maximă

siguranţă şi

închis

Spaţiu supraveghere

şi aşteptare

Completaţi "DA" dacă instanţa are

penitenciare arondate cu regim de

detenţie de maximă securitate şi

închis

Toalete

Camera discuţii

avocat / persoana

privata de libertate

Minori

Minore

Suferind de boli

contagioase

Spaţiu de aşteptare

în vecinătatea sălilor

în penal

Scări şi coridoare

pentru persoanele


Femei

Barbaţi

Bărbaţi

Femei

Dacă numărul de persoane estimat

este mai mare decât cel precizat,

completați acest număr mai jos




Zone deservire clădire

*

15 Estimat la 1.4% din

totalul spaţiului

2.4% 15


totalul spaţiului

locuibil

4.1% 25


totalul spaţiului

locuibil

4.9% 30

-

-


totalul spaţiului

locuibil

1.3% 8


totalul spaţiului

locuibil

1.6% 10

Atelier reparaţie 10 Maxim 1% din totalul

spaţiului locuibil

1.6% 10

15 Maxim 1.5% din

totalul spaţiului

locuibil

2.4% 15

154

1,034 SUPRAFAŢĂ DESFAŞURATĂ

Depozit mobilier şi

echipamente

Centrală apă răcită

Post Trafo

(transformator)

Tablou general

alimentare energie

electrică

Cameră grup

electrogen

Suprafaţă pereţi (interiori şi exteriori) în secţiune orizontală

Cameră instalaţie

ventilaţie

Centrală termică

Hidrofor

Panou centrală

telefonică



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol IV- Proiectul de rezistenţă 65

IV. Proiectul de rezistenţă

Clădirile sediilor de instanţă a căror proiectare şi execuţie a beneficiat de aplicarea unor coduri de

proiectare moderne nu necesită evaluarea seismică decât în condiţiile în care proprietarii acestora

doresc să sporească performanţele lor faţă de cele iniţiale.

În această categorie se includ toate construcţiile proiectate pe baza P100-92 (Normativ pentru

proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi

industriale, reglementare tehnică abrogată) precum şi construcţiile având cel mult 5 niveluri

supraterane, indiferent de sistemul constructiv, proiectate pe baza Normativului P100-

81(reglementare tehnică abrogată).

Având în vedere că o bună parte din clădirile destinate sediilor de instanţă au fost proiectate şi

construite în perioada (sfârşit de secol XIX, început de secol XX), conform cunoştinţelor tehnice

din acea perioadă (când nu se luau în calcul solicitările din acţiunea seismică) ele sunt vulnerabile

la solicitări seismice.

Dacă se doreşte intervenţia asupra unei clădiri, sediu de instanţă, este necesară elaborarea unei

“Expertize tehnice” care să determine încadrarea în clasa de risc seismic, precum şi stabilirea

deciziei de intervenţie stucturală.

Evaluarea seismică a clădirilor existente se face conform reglementării tehnice „Cod de proiectare

seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente”, indicativ

P100-3/2008, precum şi Anexele nr.1 şi 2 la ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale şi administraţiei publice, nr.105/2014 privind completarea reglementării tehnice „Cod

de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor

existente”, indicativ P100-3/2008.

Metodologia de evaluare seismică, adoptată la elaborarea “Expertizei tehnice”,trebuie să fie

metodologia de nivel 2. Nu se acceptă utilizarea metodologiei de nivel 1, deoarece din această

categorie fac parte numai construcţiile din clasa de importanţă III, respectiv construcţii de tip

curent, situate în zone cu accelaraţii de proiectare mici.

Expertiza tehnică trebuie să fie elaborată înainte de începerea proiectului de reabilitare

(funcţională, seismică, energetică).

La elaborarea proiectului de reabilitare pot apărea noi funcţiuni care să modifice recomandările

făcute de expertul tehnic în ceea ce priveşte intervenţiile asupra structurii de rezistenţă.

Orice modificare asupra intervenţiei structurale recomandată de expertul tehnic, se va prezenta

acestuia pentru aprobare.

În baza expertizei tehnice se elaboreaza proiectul de consolidare.

REGLEMENTĂRI TEHNICE (rezistenţă)

Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor, indicativ CR 0-2012.

Cod de proiectare seismică – partea I-a – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ

P100-1/2013.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol IV- Proiectul de rezistenţă 66

Cod de proiectare seismică – partea a III a – Prevederi pentru evaluarea seismică a

clădirilor existente, indicativ P100-3/2008.

Anexa nr.1 şi 2 la ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi

administraţiei publice, nr.105/2014 privind completarea reglementării tehnice „Cod de

proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor

existente”, indicativ P100-3/2008.

Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat, indicativ CR 2-1-

1.1/2013.

Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6-2013.

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă, indicativ NP 112-04.

Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3-2012.

Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-4-

2012.

P102-2001. Norme tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție

civilă în subsolul construcțiilor noi.

Legea 10/1995 cu ultima completare prin Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol V- Finisaje şi mobilare 67

V. Finisaje și mobilare

V.1. Finisaje

Atât finisajele interioare (în mod special cele din spațiile reprezentative) cât și cele exterioare

vor fi adecvate unei funcţiuni publice reprezentative, impunând sobrietate şi solemnitate,

transparență şi conduită ireproșabilă.

V.1.1. Finisaje interioare

pardoseli pereți tavane

Zona publicului - materiale sobre, rezistente la uzură, antiderapante, care să permită o

întreținere ușoară.

Sala pașilor pierduți,

săli de așteptare,

holuri, circulații Rezistenţă ridicată la

uzură; aspect

solemn; pardoseli

reci. De exemplu:

dale de piatră

naturală sau

artificială, dale de

gresie ceramică

antiderapantă

Aspect solemn;

acustică (izolare,

distribuţie

uniformă sunet-

pentru sălile de

şedinţă). De

exemplu: lambriuri

HPL sau MDF,

placaje piatră. Se

acceptă si zone

finisate cu tencuieli

și vopsitorii

lavabile.

Aspect solemn;

acustică (izolare,

distribuţie uniformă

sunet- pentru sălile

de şedinţă). De

exemplu:

▪ Plafoane false

casetate

fonoabsorbante

▪ plafoane false din

membrane

extensibile,


gipscarton

Săli de ședință

(zona publicului)

Grupuri sanitare Uşor de igienizat;

rezistenţă medie la

uzură. De exemplu:

dale gresie ceramică

antiderapantă

Uşor de igienizat;

De exemplu:

faianță şi tencuieli

și vopsitorii

lavabile

Ascundere conducte

instalaţii; fără alte

exigenţe. De

exemplu: plafoane

false casetate sau

vopsitorii lavabile

Registraturi Rezistenţă medie la

uzură; recomandate

pardoseli calde. De

exemplu: Parchet

lemn masiv, sau

laminat

triplustratificat

Acustică birou

(izolare fonică

medie). De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile.

Aspect estetic;

Plafoane false

casetate sau din

gipscarton

Arhive-consultare

dosare

Rezistenţă medie la

uzură; recomandate

pardoseli reci. De

exemplu: dale gresie

ceramică

antiderapantă

Pentru separarea

zonei de

consultare dosare

de restul arhivei:

despărțitură cu

panouri




Birouri – informații

și relații cu publicul,

camere avocați,

Rezistenţă mică-

medie la uzură;

recomandate

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn natur

triplustratificat

transparente până

la h=2,0 m

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic. De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile, lambriuri

HPL sau MDF

Zona restricţionată a instanței – zona personalului instanței

Săli de ședință

(zona praetoriu și

podium)

Camere de consiliu;

Sala colegiu şi

seminarii


uzură; aspect

solemn/ estetic;

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn masiv

Aspect solemn/

estetic; acustică

(izolare, distribuţie

uniformă sunet-

pentru sălile de

şedinţă). De

exemplu: lambriuri

HPL sau MDF. Se

acceptă si zone

finisate cu tencuieli

și vopsitorii

lavabile.

Aspect solemn;

acustică (izolare,

distribuţie uniformă

sunet- pentru sălile

de şedinţă). De

exemplu:

▪ Plafoane false:

casetate

fonoabsorbante,


membrane

extensibile,


gipscarton

Birouri Rezistenţă medie la

uzură; aspect estetic;

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn triplustratificat

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic.

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic. De exemplu:

plafoane false

casetate sau din

gipscarton

Cameră servere Pardoseală flotantă;

finisaj lemn

De exemplu:

tencuieli și

vopsitorii lavabile

De exemplu: tencuieli

și vopsitorii lavabile

Arhive Rezistenţă ridicată la

uzură. De exemplu:

dale de gresie

ceramică

Rezistenţă la foc

ridicată. Se admit

finisări cu tencuieli

şi vopsitorii

lavabile

Rezistenţă la foc

ridicată. De

exemplu: tencuieli





Garaje, spații

tehnice

Rezistenţă ridicată la

sarcini. De exemplu:

mozaic turnat în

câmp continuu

De exemplu:

tencuieli și

vopsitorii lavabile

De exemplu: tencuieli


Grupuri sanitare Uşor de igienizat;


uzură. De exemplu:


antiderapantă

Uşor de igienizat;

De exemplu:


și vopsitorii

lavabile

Ascundere conducte


exigenţe. De

exemplu: plafoane

false casetate sau

vopsitorii lavabile

Adăpost ALA Fără exigenţe

deosebite: de

exemplu, ciment

scilivisit

De exemplu:

spoieli de var sau

vopsitorii lavabile

De exemplu: spoieli

de var sau vopsitorii

lavabile

Cameră corpuri

delicte

Rezistenţă la sarcini

concentrate şi uzură;

uşor de igienizat. De

exemplu: dale de

gresie ceramică

Zona restricționată a instanței – zona securizată

Grupuri sanitare

persoane private de

libertate

Uşor de igienizat;

rezistenţă ridicată.

De exemplu:

vopsitorie epoxidică,

dale de gresie

ceramică

antiderapantă

Uşor de igienizat;

rezistenţă ridicată/

antivandalism. De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile igienice,

spoieli cu lapte de

var

Rezistenţă ridicată/

antivandalism. De

exemplu:

▪ Tencuieli și

vopsitorii lavabile

▪ Plafoane false

antivandalism

(cementboard,

betonyp,

aquapanel)

Camere de arest Rezistenţă ridicată/

antivandalism. De

exemplu: ciment

sclivisit, mozaic

turnat în câmp

continuu


antivandalism. De

exemplu: tencuieli

şi vopsitorii

lavabile, spoieli cu

lapte de var

Birouri escortă Pardoseli calde

recomandate. De

exemplu: parchet

lemn masiv, sau

triplustratificat

De exemplu:

tencuieli și

vopsitorii lavabile

Plafoane false

casetate sau

vopsitorii lavabile




Grupuri sanitare

zonă escortă,

chicinetă

Uşor de igienizat;


uzură. De exemplu:


antiderapantă

Uşor de igienizat;

De exemplu:


și vopsitorii

lavabile

Ascundere conducte


exigenţe. De

exemplu: plafoane

false casetate sau

vopsitorii lavabile

Martor cu identitate

protejată


uzură; aspect estetic;

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn triplustratificat

Acustică - izolare

fonică ridicată;

aspect estetic.

Acustică - izolare

fonică ridicată;

aspect estetic. De

exemplu: plafoane

false casetate sau din

gipscarton

Cameră audiere

minori


uzură; aspect estetic

cu asigurarea

comfortului

psihologic al

minorului. De

exemplu: pardoseli

calde. De exemplu:

parchet lemn

triplustratificat

Astfel încât să se

asigure comfortul

psihologic al

minorului. De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile, culori

pastelate, tapet

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic cu asigurarea

comfortului

psihologic al

minorului. De

exemplu: plafoane

false casetate sau din

gipscarton

Boxe persoane


în sălile de judecată


antivandalism;

aspect unitar cu

restul sălii. De

exemplu: parchet

lemn natur

triplustratificat

Parapet plin, materiale antivandalism.

V.1.2. Finisaje exterioare

Pentru pereții exteriori ai clădirii, se va urmări o imagine unitară și sobră. Se poate opta pentru

piatra naturală sau artificială, pentru caramidă aparentă/ placaje ceramice în combinație cu

tencuială structurată. Pentru finisările cu placare, acestea se pot monta în sistem de fațadă

ventilată în funcție de soluția de izolare termică aleasă.

Aceleaşi considerente se vor avea în vedere şi în alegerea tâmplariei. Se poate opta pentru

tâmplării din lemn sau aluminiu și, secundar, din pvc (cu păstrarea aspectului sobru; spre

exemplu, pvc de culoare închisă). Sunt recomandate tâmplăriile cu rupere de punte termică

și geam termoizolator tratat low-e (sau oglindat, acolo unde orientarea nu poate evita sudul).

La clădirile existente care se reabilitează/consolidează/refuncționalizează, se vor utiliza

materiale compatibile cu cele existente, aderente la suportul pe care se montează, în scopul

refacerii imaginii inițiale a construcției.




Tâmplăria se va analiza și, în funcție de valoarea, gradul de conservare și costul reabilitării ei

se va decide dacă aceasta va fi păstrată sau înlocuită. Toate intervențiile la cădirile

monumente istorice se vor face cu respectarea avizului de la Ministerul Culturii.

V.2. Mobilare

Cerinţele legate de mobilarea sediilor de instanţă sunt detaliate în „Ghidul de proiectare

pentru mobilierul din spaţiile specifice ale instanţelor”.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol VI- Dotarea cu instalaţii 72

VI. Dotarea cu instalaţii

Identificarea cerințelor specifice legate de dotarea cu instalații a spațiilor din clădirile instanțelor

de judecată, având în vedere următoarele aspecte:

▪ Destinațiile spațiilor

▪ Categoriile de utilizatori și numărul acestora

▪ Cerințele privind confortul, siguranta si securitatea utilizatorilor și calitatea aerului

VI.1. Reţele de utilităţi și parametri de proiectare

VI.1.1. HVAC (Încălzire, ventilare, aer condiționat)

Sistemele proiectate vor trebui să satisfacă cerinţele ocupanţilor pe durata de ocupare

standard şi să asigure condiţiile de confort doar în spaţiile ocupate după orele de program,

în spaţiile neocupate fiind asigurate doar condiţii minime/de gardă. În acest sens, se va

realiza o zonare a clădirii şi, corespunzător acesteia, o zonare a sistemelor care o deservesc.

Temperatura aerului interior iarna , ti = 20 C pentru Săli de judecată, și ti = 22 C birouri,

și conform SR 1907/1-2/97 - Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare

convenţionale de calcul, pentru încăperi cu alte destinații.

În încăperile climatizate temperatura aerului interior vara va fi, de regulă, cuprinsă între

220C şi 260C. Se recomandă ca în perioada caldă a anului te - ti 6...80C

Umiditatea relativă a aerului: 55..65 %

Viteza maximă a aerului: 0,2 m/s.

Nivel de zgomot (sound pressure) NR

exterior . . . . . . . . 70 dB(A) la 10m

birouri şi holuri . . . . . max 41 dB(A)

coridoare , grupuri sanitare . . max 41 dB(A)

Dimensionarea sistemelor HVAC de bază trebuie realizată pentru o sarcină stabilită la

condiţii medii de ocupare, urmând ca pentru asigurarea necesarului de încălzire / răcire să

fie prevăzute unităţi de vârf.

Proiectarea sistemelor trebuie făcută astfel încât să fie integrate în arhitectura spaţiilor

deservite şi în corelare cu celelalte instalații.

Condiții /parametrii interior - exteriori și iarna – vara

Temperaturi agenţi termici

Apă caldă 70/60°C pentru încălzire circuite ventiloconvectoare ,

Apă caldă 90/70°C pentru încălzire cu corpuri statice

Apă caldă 90/70°C bateriile agregatelor de tratare aer

Apă răcită 7/12°C pentru răcire circuite ventiloconvectoare, baterii răcire centrale tratare

aer

Criterii de alegere a sistemelor de încălzire - răcire și ventilare

Alegerea sistemului de încălzire şi răcire într-un spaţiu sau un grup de încăperi cu utilizare

similară se va face, în principal, în funcţie de destinaţia spaţiului respectiv, de

temperaturile interioare care trebuie asigurate şi de programul de funcţionare.




La alegerea sistemului de încălzire trebuie avută în vedere şi necesitatea climatizării în

regim de vară, situaţie în care sistemul de alimentare poate prelua în sezonul rece, total

sau parţial, necesarul de căldură pentru încălzire.

Sistemul de ventilare sau climatizare se va alege pe baza modului de ocupare a încăperilor

ventilate sau climatizare, astfel ca soluţiile adoptate să fie economice, eficiente, corelate

şi coordonate cu soluţiile constructive de realizare a clădirilor.

Instalaţii de încălzire

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalaţii de încălzire:

- cu corpuri statice pentru asigurarea temperaturii de gardă şi/sau ventilo-

convectoare pentru acoperirea necesarului ce căldură, în spaţiile cu destinaţia de

săli de judecată, camere de consiliu, birouri, săli de consiliu;

- cu corpuri statice în spaţii tehnice, grupuri sanitare, vestiare, arhive;

- încălzire în pardoseală în hol intrare şi în Sala pașilor pierduți;

- încălzirea aerului proaspăt cu baterii încălzire la centrale de ventilare-climatizare.

Instalaţii de răcire

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalaţii de răcire:

- cu unităţi tip ventiloconvector în toate sălile de judecată şi birouri se vor prevedea

unităţi tip ventiloconvector care vor asigura complet necesarul de răcire al

încăperilor.

- cu centrale de tratare aer speciale pentru unele categorii de încăperi (Sala paşilor

pierduţi, Săli de consiliu etc.)

Instalaţii de ventilare

Pentru asigurarea aerului proaspăt în zone cu aglomerări de persoane şi în spaţii în care nu

se poate asigura raţia de aer proaspăt prin ventilare naturală, se vor prevedea instalaţii

locale şi/sau centralizate de ventilare.

Instalaţiile de ventilare se vor proiecta în funcţie de specificul încăperilor, gradul de

ocupare al fiecărui spaţiu şi raţia de aer proaspăt care trebuie asigurată.

Aerul proaspăt pentru ventilarea spaţiilor, precum - sălile de judecată, camerele de

consiliu, sala paşilor pierduţi - va fi tratat corespunzător (filtrat, răcit/încălzit) şi vehiculat

prin intermediul centralelor de tratare a aerului.

Centralele vor asigura şi aspiraţia aerului viciat din încăperi.

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalaţii de ventilare:

- instalaţiile de ventilare pentru “parcajele subterane”;

- sisteme locale de instalații pentru ventilare – climatizare arhive;

- sisteme generale de instalații pentru ventilare – climatizare, săli de judecată,

birouri şi spaţii tehnice (servere);

- instalaţii de ventilare – climatizare pentru sala pașilor pierduti;

- instalaţii ventilare – grupuri sanitare, server şi anexe;

- instalaţii de ventilare spaţii tehnice - grup electrogen şi transformator;

- sisteme de instalaţii pentru desfumare şi evacuare gaze fierbinţi;

- instalaţii de filtroventilare pentru adăpostul de protecție civilă.




Cerințe privind instalațiile de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu

Se vor prevedea instalații de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în conformitate cu

cerinţele normativului de securitate la incendiu, în următoarele spații:

- Sala pașilor pierduți;

- Arhive;

- Căi de evacuare, sasuri case de scară;

- Parcaje închise;

- Camere de gunoi

VI.1.2. Sisteme hidraulice

Tipuri de instalații sanitare și criteriile de alegere a acestora

Clădirile instanțelor de judecată se vor prevedea cu următoarele instalații sanitare:

- instalație de apă rece;

- instalație de apă caldă;

- instalație de canalizare menajeră;

- instalație de canalizare pluvială;

- instalație de canalizare ape de scurgere de la echipamentele de climatizare;

- instalație de canalizare ape uzate impurificate de la parcaje, echipamente de bucătărie

etc.

Dimensionare

Se va stabili componența fiecărei instalații și se vor da indicații de dimensionare a

elementelor componente.

În cazul existenței mai multor unități beneficiare în clădire, la conceperea instalațiilor

sanitare se va avea în vedere acest lucru, prevăzând contorizarea separată a consumurilor

de apă.

Tipuri instalații de stingere a incendiilor și criterii de alegere a acestora

Instalațiile de stingere a incendiilor cu care se vor echipa clădirile instanțelor de judecătă,

se vor stabili în funcție de:

- aria construită, volumul clădirii, numărul de niveluri supraterane și stabilitatea la

incendiu a clădirii;

- clasa de pericol de incendiu și densitatea sarcinii termice;

- interdicția de a utiliza apa ca agent de stingere (pentru a nu se distruge bunurile

protejate, pentru a se asigura securitatea echipelor de intervenție).

Categoriile de instalații de stingere a incendiilor cu care se vor putea echipa clădirile

instanțelor de judecată, vor fi:

- instalații de stingere a incendiilor cu hidranți interiori;

- instalații de stingere a incendiilor cu hidranți exteriori;

- instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere;

- instalații de stingere a incendiilor cu drencere (perdele de apă);

- instalații de stingere a incendiilor cu substante speciale - gaze inerte, aerosoli (la

arhive, camere server, camere de utilități electrice etc.).




Consumuri de apă și restituțiile la canalizare

Necesarul de apă se va stabili diferențiat pentru fiecare tip de folosință a apei, și anume:

a. nevoi igienico – sanitare;

b. stingere a incendiilor;

c. nevoi tehnologice.

a. Necesarul de apă pentru nevoi igienico – sanitare, apă rece și apă caldă, se va

determina pe baza necesarului specific de apă [l/persoană, zi] și a numărului de utilizatori

din clădire.

Debitul de calcul al instalației sanitare se va stabili în funcție de suma debitelor specifice

ale armăturilor sanitare, respectiv suma echivalenților de debit ale punctelor de consum.

b. Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor se va determina pentru fiecare tip

de instalație de stingere, și anume:

- hidranți interiori;

- hidranți exteriori;

- sprinklere;

- drencere (perdele de apă).

Debitele de calcul ale instalațiilor de stingere a incendiilor se vor stabili pe baza debitelor

dispozitivelor de refularea apei (ajutajul hidrantului, orificiul capului de sprinkler / drencer)

și a necesitaților de echipare a clădirii cu aceste mijloace de stingere.

Instalațiile de stingere a incendiilor cu care se vor echipa clădirile instanțelor de judecată,

se vor stabili în funcție de:

- aria construită, volumul clădirii, numărul de niveluri supraterane și stabilitatea la

incendiu a clădirii;

- clasa de pericol de incendiu și densitatea sarcinii termice;

- interdicția de a utiliza apa ca agent de stingere (pentru a nu se distruge bunurile

protejate, pentru a se asigura securitatea echipelor de intervenție) la încăperile arhivelor

și camerelor pentru servere.

În acest caz se vor monta instalații de stingere a incendiilor cu gaze inerte (la arhive,

camere server, camere de utilități electrice etc.).

c. Necesarul de apă pentru nevoi tehnologice se va determina în funcție de tipul

utilajului, debitul specific de apă și simultaneitatea de funcționare.

Evacuarea apelor din clădire se va realiza prin intermediul instalației de canalizare care va

colecta următoarele categorii de ape:

- ape uzate menajere

Debitele de calcul ale instalațiilor de canalizare ape uzate menajere se vor determina în

funcție de suma debitelor specifice ale obiectelor sanitare (punctelor de consum),

respectiv suma echivalenților de debit.

- ape meteorice:

Debitele de calcul ale instalațiilor de canalizare a apei meteorice (canalizare pluvială) se

vor determina în funcție de tipul și mărimea suprafeței de colectare a apelor meteorice și

de intensitatea ploii de calcul.

- ape uzate impurificate, provenite de la parcaje, bucătării etc.




VI.1.3. Sisteme electrice

Programe de funcționare/ocupare a spațiilor; flexibilitate și intercondiționalitate

Instalațiile electrice vor trebui să confere un grad ridicat de funcționalitate, adaptabilitate,

fiabilitate și nu în ultimul rând de siguranță în exploatare.

Categorii de instalații electrice

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații electrice:

- Alimentarea cu energie electrică;

- Instalații electrice de iluminat general (normal) și de accent;

- Instalații electrice de iluminat de securitate de evacuare;

- Instalații electrice de iluminat de securitate pentru marcarea hidranților interiori de

incendiu;

- Iluminat de securitate împotriva panicii;

- Instalații electrice de iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului;

- Instalații electrice de prize pentru uz general;

- Instalații electrice de forță, comandă și automatizare;

- Instalații electrice de distribuție interioară (coloane de alimentare și tablouri electrice);

- Instalații electrice de protecție de bază și de protecție la defect;

- Instalații de protecție a clădirilor împotriva descărcărilor atmosferice;

- Instalații electrice de iluminat exterior;

- Rețele electrice exterioare.

Tipuri de sisteme de iluminat și criterii pentru alegere a acestora

În general se va utiliza sistemul de iluminare directă, criteriul principal în alegerea acestui

sistem fiind consumul mai redus de energie electrică, pentru realizarea nivelelor de

iluminare corespunzătoare.

Sisteme de curenți slabi

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații de curenți slabi:

- Instalații de detectare, semnalizare și avertizare în caz de incendiu;

- Instalații de detecție efracție și alarmare panică;

- Instalații de control acces;

- Instalații de supraveghere video;

- Instalații de voce-date;

- Instalații de adresare publică și alarmă vocală;

- Instalații de sonorizare și înregistrare a ședințelor de judecată;

- Instalații de înregistrare audiere minori;

- Instalații pentru audierea martorilor cu identitate protejată;

- Instalații de videoconferință (mărturii ale persoanelor aflate în zone de detenție);

- Instalații de afișare cu monitoare;

- Instalații de televiziune rezidențială.

VI.2. Surse de energie și apă

VI.2.1. Sursa de apă pentru consum menajer și de incendiu

Sursa de apă pentru consum menajer și pentru incendiu este rețeaua publică de apă.

Alimentarea cu apă a clădirii se va face pe baza unui aviz emis de furnizorul de apă.




Sursa de apă trebuie să asigure, conform necesităților consumatorului, următoarele criterii

de performanță:

- potabilitatea apei;

- debitul;

- presiunea;

- regim de funcționare permanent.

VI.2.2. Sursa de încălzire a clădirii

Se vor prevedea centrale termice proprii sau module termice racordate la sistemul de

termoficare, după caz.

Instalaţiile centralei termice vor cuprinde:

cazane de apă caldă;

sistem de expansiune;

tratarea apei de alimentare şi de adaos în vederea reducerii durităţii;

realizarea coşurilor de fum individuale pentru fiecare cazan;

asigurarea circulaţiei agentului termic produs în centrală până la punctele de

consum şi înapoi, pe circuite distincte pe funcţiuni.

VI.2.3. Sursa de răcire a clădirii

Producerea apei răcite 7/12°C se va realiza prin intermediul unui număr corespunzător de

centrale de frig.

Instalaţiile fiecărei centrale vor cuprinde:

agregate de producere apă răcită (chiller) cu condensatorul răcit cu aer;

butelii de egalizare a presiunii;

sistem distribuitor/colector cu repartizarea pe circuite hidraulice distincte;

sisteme de pompare;

sisteme de expansiune, siguranță , control , protecţie şi reglare;

racord apă dedurizată de la instalaţia din centrala termică;

Centrale de ventilare şi tratare complexă a aerului.

VI.2.4. Tratarea aerului

Tratarea şi vehicularea aerului proaspăt şi a celui viciat se va face în centrale de tratare a

aerului.

Centralele de tratare aer vor cuprinde:

- ventilatoare de introducere şi evacuare;

- prefiltru şi filtru;

- camera de amestec aer proaspăt - aer viciat;

- baterii de încălzire/răcire;

- recuperator de căldură.

VI.2.5. Sursa pentru alimentare cu energie electrică

Sursa de bază pentru alimentarea cu energie electrică o va constitui SEN (sistemul

energetic național). Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va realiza din

sistemul de joasa tensiune (0,4kV) al furnizorului, prin intermediul unui BMPT (bloc de

măsură și protecție trifazat) amplasat la limita incintei, în cazul în care există disponibil de

putere pe joasă tensiune în zona respectivă sau dintr-un post de transformare propriu.




VI.2.6. Sursa de rezervă

Se va avea în vedere, prevederea unor capacități de rezervă pentru cazane, chillere,

schimbătoare de căldură, pompe, pentru a permite şi realiza funcţionarea în siguranţă a

instalaţiilor şi a lucrărilor de întreținere şi reparații, fără a afecta confortul ocupanţilor.

Ca sursă de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică va fi prevăzut un grup

electrogen cu pornire automată. Acesta poate fi amplasat la interior într-o încăpere special

amenajată sau în exterior, în acest caz grupul trebuind să fie carcasat de exterior. Modul

de racordare a grupului la instalațiile interioare de distribuție va fi stabilit de către

proiectantul de instalații electrice al obiectivului.

VI.2.7. Surse alternative

Ținând cont de specificațiile Directivei 2010/31/UE, care reformează Directiva 2002/91/CE

privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), prin care se stipulează faptul că

cerințele pentru clădirile noi trebuie să îndeplinească condiția de "clădiri cu aproape de

zero energie" în anul 2020 pentru toate clădirile noi și din anul 2018 pentru clădirile

ocupate și deținute de autoritățile publice, se impune adoptarea unor măsuri și mijloace

pentru a asigura o utilizare prudentă și rațională a resurselor energetice (creșterea

eficienței energetice și utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile). În acest

context, pentru viitoarele clădiri sedii de instanțe (sau și pentru cele existente care se

reabilitează, acolo unde este posibil) vor trebui prevăzute surse energetice alternative.

Este recomandat ca, încă din faza de concept, în funcție de condițiile amplasamentului

și/sau orientarea cardinală, volumetria și amplasarea construcției să poată permite

utilizarea următoarelor surse alternative:

- Panouri solare

- Panouri fotovoltaice

- Pompe de căldură

VI.3. Gospodării de utilități

VI.3.1. Gospodăria de apă pentru consum menajer

Gospodăria de apă pentru consum menajer se va prevedea în situațiile în care rețeaua

publică de apă nu asigură parametrii funcționali ai instalației sanitare (debit, presiune,

regim de funcționare).

În funcție de necesitățile clădirii se vor stabili elementele componente ale gospodăriei de

apă pentru consum menajer (rezervor de acumulare, pompe, vas de hidrofor, armături) și

dimensionarea ale acestora.

VI.3.2. Gospodăria de apă pentru și de incendiu

Gospodăria de apă pentru incendiu se va prevedea în toate situațiile în care clădirea se

echipează cu instalații de stingere a incendiilor.

Gospodăria de apă pentru incendiu va trebui să asigure pentru fiecare instalație de stingere

(hidranți, sprinklere, drencere) următorii parametri:

rezerva intangibilă de apă pentru incendiu;

debitul de apă;

presiunea necesară.




Se vor stabili elementele componente ale gospodăriei de apă pentru stingerea incendiilor

(rezervor de acumulare, grup de pompare, recipient hidropneumatic, armături) și se vor

arăta criteriile de dimensionare ale acestora.

Se vor stabili condițiile pentru funcționarea în siguranță a gospodăriei de apă pentru

incendiu, referitoare la: continuitatea în alimentarea cu energie electrică, echipamentele

de rezervă, automatizarea funcționării etc.

Se vor da indicații privind condițiile de amplasare în clădire sau în vecinătatea acesteia, a

gospodăriei de apă pentru stingerea incendiilor.

VI.3.3. Gospodăria de combustibil

În cazul utilizării combustibilului lichid utilizat la producerea agentului termic pentru

încălzire şi preparare apă caldă de consum, se va prevedea o gospodărie de combustibil,

exterioară clădirii, care să înmagazineze necesarul de combustibil pentru o perioadă de cca.

15-30 zile.

VI.3.4. Gospodăria de utilități electrice

Pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va prevedea un tablou general TG

care va fi amplasat într-o încăpere special amenajată, cu acces direct din exterior sau dacă

nu este posibil, cu acces ușor/facil din exterior.

Pentru receptoarele cu rol de siguranță la foc (grupuri pompe de incendiu, instalații

desfumare) și alte receptoare pentru care trebuie asigurată continuitatea în alimentarea cu

energie electrică, se va prevedea un tablou general de siguranță TGS, care va avea ca sursă

de bază alimentarea din SEN și ca sursă de rezervă grupul electrogen cu pornire automată.

Pentru distribuția energiei electrice în cadrul clădirii, se vor prevedea tablouri de nivel

(pentru iluminat si prize de uz general) și tablouri tehnologice (pentru receptoarele electrice

de forță), amplasate pe cât posibil în centrele de greutate ale receptoarelor electrice. Vor fi

tablouri normale alimentate din tabloul general TG și tablouri de siguranță alimentate din

tabloul general de siguranță TGS.

VI.4. Dotări IT

Instalațiile de voce-date trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

o Rețeaua de voce-date sa fie structurată, cat. 6 sau mai mare, testată și certificată;

o Disponibilitatea rețelei mai mare de 99,99%;

o Echipamentele active ale rețelei să permită:

a - transferul datelor cu viteză de minim 1 Gbps între porturi;

b - transferul datelor cu viteză mai mare de 1Gbps între echipamentele active

ale rețelei;

c - managementul funcțiilor de bază (viteza pe porturi, controlul lățimii de

bandă, Port Trunking, Port Mirroring, etc.) printr-o interfață WEB

prietenoasă;

o Configurarea fizică a rețelei să permită extinderea ulterioară a acesteia (mărirea

numărului de porturi și adăugarea de echipamente active) fără diminuarea

performanțelor acesteia;

o Structura fizică a rețelei să permită configurarea logică și fizică în subrețele;




o Echipamentele active ale rețelei, montate în același dulap rack, să poată fi

accesate de la distanță printr-o singură adresă IP (stackable switch).

VI.5. Dotări referitoare la cerinţele de siguranţă

Iluminarea amplasamentului

În apropierea clădirii se va prevedea un iluminat exterior care să asigure atât siguranța

clădirii, cât și a personalului și publicului. Iluminatul trebuie să fie mai intens la intrările în

clădirea instanței și în zonele de parcare.

Camerele de supraveghere

Se vor prevedea camere de supraveghere video exterioare cu ajutorul cărora se vor

monitoriza toate parcările şi accesele în clădire. Acestea vor fi conectate la centrul de

supraveghere al instanței.

De asemenea, toate spațiile care asigură desfășurarea activităților care implică persoane

private de libertate vor fi supravegheate video, prin intermediul camerelor de luat vederi

de interior și de exterior, inclusiv camera de arest (cu excepția grupului sanitar). Camerele

video instalate în zonele cu persoane private de libertate vor fi de tip antivandalism și vor

fi conectate la centrul de supraveghere electronică deservit de personalul care asigură

paza, securitatea și siguranța instanței de judecată cât și la stația de lucru (calculatorul) din

biroul sefului de tură (jandarmi).

Ferestrele

În vederea asigurării unei eficiențe energetice cât mai sporite, tâmplăriile exterioare

trebuie să fie din materiale de calitate, cu rupere de punte termică și geamuri

termoizolatoare. Pentru sporirea gradului de siguranță a persoanelor din cadrul instanței

se vor utiliza geamuri care să reducă vizibilitatea din exterior spre interior sau alte

elemente cu rol de umbrire (parasolare, jaluzele orizontale sau verticale etc.).

În spațiile unde se desfășoară activități care implică persoane private de libertate,

tâmplăriile vor fi metalice iar geamurile vor avea aplicate folii antiefracție. În camerele de

arest, peste tâmplăria exterioară se vor monta gratii și plasă metalică cu ochiuri mici- pe

exteriorul tâmplăriei.

Pentru a evita utilizarea gratiilor la ferestrele amplasate la nivelul terenului, este de dorit

găsirea unor soluții tehnice sau arhitecturale alternative.

Alarmele de panică

Se va prevedea o instalație de detecție și semnalizare alarme de panică, care să preia, să

centralizeze și să transmită la dispecerat alarmele de panică, declanșate prin butoane de

panică instalate în:

- Masa completului de judecată din sălile de ședință;

- Punctele de control de la intrările supravegheate;

- Punctul de supraveghere din zona arestului;

- Pupitrele din spațiile de relații cu publicul;

- Camerele cu materiale și/sau echipamente de importanță deosebită.

Butoanele se vor amplasa în locuri necunoscute publicului.

Materialele antibalistice




Dacă toate punctele de intrare în instanță sunt monitorizate și se utilizează sisteme de

control și detectoare de metal la toate intrările, pentru toate persoanele, cunoscute sau

necunoscute personalului de pază, atunci nu va mai fi necesară utilizarea materialelor

antiglonț. Excepție face delimitarea boxei persoanelor private de libertate din sala de

judecată.

Detectoarele de metal

Detectoarele de metal trebuie instalate la toate intrările în sediul instanței, la intrarea

principală a publicului în sala pașilor pierduți, la intrarea personalului instanței și la holul

de acces (tip ecluză) al persoanelor private de libertate la camerele de arest. La intrarea

principală a publicului şi la intrarea personalului instanței, detectoarele de metal trebuie

amplasate în așa fel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor. Personalul de pază al

instanței trebuie să verifice toate bagajele (pachete, genți) și toate dispozitivele

electronice (tablete, telefoane etc.) ale persoanelor care intră în sediul instanței, pentru a

se asigura că acestea nu conțin arme, dispozitive explozive sau substanțe distructive. Orice

element care poate constitui potențial factor de pericol, aflat în posesia persoanelor care

doresc să intre în sediul instanței, vor fi lăsate la centrul de supraveghere, până când

posesorul obiectului reținut părăsește clădirea.

Dotări pentru zona persoanelor private de libertate

Instalaţii de încălzire/răcire spaţii

Se vor realiza cu registre de căldură (corpuri statice - radiatoare) protejate antivandalism

cu ajutorul unor măști de protecție. Se recomandă ca acestea să nu fie la vedere.

Instalaţii de ventilație spaţii

În cazul în care spațiul destinat camerelor de arest se află amplasat într-o zonă unde nu

există posibilitatea ventilării naturale eficiente, se vor folosi instalații de introducere aer

proaspăt și evacuare aer viciat în/din toate încăperile în care au acces persoane private

de libertate și membrii escortei, inclusiv în spațiile destinate activității igienico-sanitare.

În aceasta situație va fi prevăzută o instalaţie de ventilare independentă de restul clădirii.

Grilele de ventilare (introducere și evacuare) vor fi protejate antivandalism.

Instalaţii electrice de iluminat

În spațiile pentru persoane private de libertate se vor prevedea corpuri de iluminat etanșe

protejate antivandalism cu ajutorul unor măști de protecție. Pentru aprinderea și stingerea

iluminatului întreruptoarele se vor monta în exteriorul încăperilor respective. Pentru

aprinderea iluminatului din grupurile sanitare din cadrul încăperilor de arest, se vor

prevedea întreruptoare cu senzori de mișcare amplasate pe tavan.

Toate circuitele pentru alimentarea cu energie electrică a iluminatului din spațiile pentru

persoane private de libertate vor fi prevăzute cu protecție diferențială de 30mA.

Toate circuitele de iluminat din spațiile pentru persoane private de libertate și de pe

traseele de deplasare ale persoanelor private de libertate se vor alimenta din tablourile de

siguranță, care au ca sursă de rezervă un grup electrogen cu pornire automată.

Iluminatul artificial de pe traseele de circulație ale persoanelor private de libertate va fi cu

alimentare continuă (fără întrerupere).




În grupurile sanitare pentru persoana privată de libertate, din considerente de siguranță,

se vor lua măsuri suplimentare pentru prevenirea întreruperii de durată a alimentării cu

energie electrică.

Instalaţii electrice de curenți slabi

Se vor prevedea următoarele instalații de curenți slabi:

- Instalații de supraveghere video pe toate traseele de circulație a persoanelor

private de libertate;

- Instalații de control acces;

- Instalații de alarmare panică.

Se recomandă ca pentru zonele de arest (boxe) să existe posibilitatea de intervenție din

exterior, ceea ce ar însemna mai puține puncte de contact între persoana privată de

libertate și zona terminală a instalației. Este de luat în calcul și varianta „bloc” „capsulă”.

Măsuri pentru zona martorilor cu identitate protejată

Accesul martorului cu identitate protejată nu trebuie să fie vizibil pentru publicul justițiabil.

Acesta trebuie complet separat și securizat. Este posibil a fi realizat din zona de garare a

autoturismelor magistraților și instanței. Aparatura din încăperea de preluare a mărturiei

asigură transmiterea distorsionată a mărturiei video și audio.

Monitorizarea spațiului

Se va prevedea o instalație de supraveghere video, cu camere video amplasate pe toate

coridoarele publice și la toate intrările în clădire. De asemenea zona de parcare a

mijloacelor de transport persoane private de libertate precum și zona de

debarcare/îmbarcare a acestora trebuie monitorizată video.

Dispozitive cu raza X

Dispozitivele cu raze X pentru verificarea interiorului bagajelor (folosite și la aeroporturi)

oferă un grad sporit de siguranță dacă sunt instalate la toate intrările și sunt utilizate de

personalul de pază la toate intrările în clădire, dar sunt dispozitive costisitoare atât ca

achiziție cât și ca întreținere, motiv pentru care trebuie cântărite foarte bine avantajele și

dezavantajele achiziționării unui astfel de dispozitiv.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol VII- Perfomanţă şi conformitate 83

VII. Performanţă şi conformitate

VII.1. Indicii minimi pentru asigurarea confortului termic

Stabilirea categoriei de calitate a aerului interior (din SR EN 13779:2007) pe tipuri

de încăperi;

Stabilirea valorilor parametrilor care determină confortul termic (calculul

parametrilor de microclimat conform SR EN 27243): temperatura aerului interior,

temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor cu care corpul uman schimbă

căldură prin radiaţie, umiditatea relativă a aerului, viteza aerului interior,

activitatea ocupanţilor care determină căldura degajată (metabolismul);

Determinarea indicilor PMV (predicted mean vote = vot mediu previzibil), care

exprimă senzațiile termice așteptate privind mediul interior şi PPD (predicted

percentage of dissatisfied = procent previzibil de nemultumiți) exprimat în % şi

specificarea condiţiilor de confort termic conform recomandărilor SR EN

7730/2006: valoarea PMV trebuie să fie între +0,5 şi –0,5.

VII.2. Indicii minimi din punct de vedere al performanței energetice

Stabilirea rezistenţelor termice minime pentru elementele de anvelopă şi a

coeficientuui global de izolare termică a clădirii;

Stabilirea consumurilor specifice anuale de energie pentru încalzire, răcire,

preparare apă caldă, ventilare, iluminat maxim admise pentru clădiri noi şi clădiri

existente reabilitate;

Stabilirea indicilor specifici de emisii de noxe;

Evaluarea performanţei energetice, Certificatul de performanță energetică şi clasa

energetică.

VII.3. Indicii minimi pentru performanță ecologică

Evaluare şi certificare ambientală tip BREEAM (BRE Environmental Assessment

Method): performanța ecologică și LEED (Leadership in Energy and Environmental

Design) includ toţi pilonii dezvoltării durabile definiţi de Raportul Brundtland, şi

anume pilonul de mediu, cel social şi cel economic.

VII.4. Conformitate cu legea 10/1995

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe

întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale

aplicabile:

Rezistență mecanică și stabilitate

Construcţiile destinate sediilor de instanţe trebuie să asigure satisfacerea exigenţelor

utilizatorilor pe întreaga durată de serviciu în condiţiile unei exploatări normale. De

asemenea, construcţiile destinate sediilor de instanţe, trebuie să se menţină în stare de

funcţionare integrală în timpul cutremurelor sau a altor calamităţi naturale. Pentru

realizarea acestor deziderate este necesar ca încărcările susceptibile de a acţiona asupra

clădirii în timpul execuţiei şi pe întreaga durată de exploatare să nu se producă nici unul din

următoarele evenimente:

a. prăbuşire totală sau parţială a clădirii;




b. deformări de mărime inadmisibilă ale elementelor structurale care pot să provoace

avarierea elementelor nestructurale ale clădirii și a instalaţiilor;

c. avarii ale construcţiei rezultând din accidente tehnice.

Asigurarea unei comportări adecvate a clădirilor destinate sediilor de instanţe în raport cu

cerinţa de rezistenţă şi stabilitate se va urmări în toate etapele de realizare a investiţiei

(iniţiere, proiectare, execuţie), precum şi pe parcursul exploatării acestora.

Construcţiile destinate sediilor de instanţe vor fi proiectate şi realizate astfel încât să fie

satisfăcută cerinţa de rezistenţă şi stabilitate atât pentru terenul de amplasament şi pentru

ansamblul clădirii, cât şi pentru fiecare dintre părţile componente ale acesteia :

infrastructura de rezistenţă (fundaţii directe, fundaţii indirecte, ziduri de sprijin,

pereţii şi planşeele subsolurilor, etc.);

suprastructura de rezistenţă (elemente şi subansambluri structurale verticale şi

orizontale):

elemente nestructurale (de închidere, compartimentare, învelitori pe şarpante,

tavane suspendate, etc,);

instalaţii aferente clădirii şi elemente de susţinere ale acestora.

Cerinţa de „rezistenţă şi stabilitate” va fi satisfăcută, cu o probabilitate acceptabilă, pe

timpul unei durate de exploatare raţională a clădirii din punct de vedere economic,

respectiv tehnico-funcţional:

Cerinţei de rezistenţă şi stabilitate îi corespund următoarele exigenţe de performanţă

pentru clădirea în ansamblu şi pentru părţile sale componente :

▪ Rezistenţa

Rezistenţa unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din eforturile

interioare într-o secţiune sau într-un element de construcţie, aşa cum rezultă acestea din

proprietăţile geometrice şi mecanice ale materialului şi terenului de fundare, inclusiv din

efectul degradării în timp a acestor proprietăţi.

▪ Stabilitate

Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din:

- deplasarea de ansamblu

- efecte de ordinul II datorate deformabilităţii structurii în ansamblu

- flambaj

▪ Ductilitate

Ductilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de deformare postelastică a elementelor şi

subansamblelor structurale, deformaţii specifice, rotiri fără reducerea capacităţii de

rezistenţă în cazul acţiunilor statice şi fără pierderea capacităţii de absorbţie a energiei (în

cazul acţiunilor dinamice inclusiv cele seismice).

▪ Rigiditate

Rigiditatea unei clădiri presupune :

- limitarea deplasărilor şi deformaţiilor produse de acţiuni seismice statice sau

dinamice

- limitarea fisurării, în cazul elementelor din beton armat




▪ Durabilitatea

Durabilitatea unei clădiri se referă la:

- satisfacerea exigenţelor de performanţă de la punctele anterioare

- limitarea deteriorării premature a materialelor şi a părţilor de construcţie datorită

proceselor fizice, chimice şi biologice.

Securitate la incendiu

Cerință fundamentală privind siguranța la foc a construcțiilor. Pentru îndeplinirea cerinţei

de calitate securitate la incendiu, construcţiile în ansamblu şi părţile lor componente

trebuie proiectate, executate, echipate şi utilizate conform prevederilor normativului

P118/99, cu modificările ulterioare, ale reglementărilor tehnice de specialitate şi ale celor

specifice destinaţiilor respective, astfel încât în cazul izbucnirii unui incendiu:

a) stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp normată;

b) apariţia, propagarea incendiului şi a fumului în interiorul construcţiei, să fie limitate;

c) extinderea incendiului la şi de la construcţii învecinate, să fie limitată;

d) utilizatorii să poată părăsi construcţia în siguranță sau să poată fi salvaţi prin mijloace

acceptate

e) siguranţa echipelor de intervenţie să fie luată în considerare.

Prevederile normativului de securitate la incendiu a construcţiilor sunt obligatorii la

proiectarea şi realizarea construcţiilor noi, precum şi la lucrările de intervenţie efectuate

asupra construcţiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi

clasă de importanţă sau sursă de finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor

acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

La lucrările de intervenţii efectuate asupra construcţiilor existente, atunci când, în mod

justificat tehnic, nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se

asigură măsuri alternative de protecţie.

Pentru construcţiile monumente istorice sau de arhitectură clasificate potrivit legii,

prevederile normativului au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate

numai măsurile de îmbunătăţire a securităţii la incendiu posibil de realizat şi care nu

afectează caracterul monumentelor respective.

La construcțiile încadrate în categoria de importanță B, se vor lua măsuri suplimentare de

securitate la incendiu, rezultate din scenarii de incendiu, analize de caz, analize de risc de

incendiu şi condiţii funcţionale specifice. A se vedea normativul P118 pentru gradul de

rezitență la foc și cerințele specifice mai sus menționate. Se va avea în vedere că

documentele din cadrul clădirii nu se vor stinge cu apă, ci prin mijloace alternative.

Din punct de vedere al securității la incendiu, clădirea care adăpostește una sau mai multe

instanțe de judecată se încadrează în categoria “Clădire civilă cu funcțiuni mixte, cu săli

aglomerate sau cu aglomerări de persoane”.

Igienă, sănătate și mediu înconjurător

Din punct de vedere al cerinței fundamentale referitoare la igienă, sănătate și mediu

înconjurător, organizarea, dotarea și finisarea spațiilor precum și a părților

componente ale acestora, trebuie astfel concepută și realizată încât să nu fie

periclitată sănătatea și igiena ocupanților, avându-se în vedere în același timp și




protecția mediului înconjurător. Necesitățile utilizatorilor în cadrul acestei exigențe

fundamentale se referă la următoarele tipuri:

A. Igiena mediului interior

B. Igiena apei

C. Igiena evacuării reziduurilor lichide

D. Igiena evacuării reziduurilor solide

E. Protecția mediului

Igiena mediului interior

Din punct de vedere al igienei mediului interior, trebuie luate în considerare următoarele

aspecte:

- Mediul higrotermic – asigurarea unei ambianțe termice corespunzătoare (pentru

diferitele utilizari- ex. birouri, săli judecată, depozitare arhive), atat pe timpul verii cât

și pe timpul iernii, fiind admisibil ca aceste condiții minime să nu fie satisfăcute pe o

perioadă de o zi pe an pe durata iernii și 3 zile pe an pe durata verii.

- Igiena aerului – se referă la asigurarea unei calități corespunzătoare a aerului, prin

utilizarea unor sisteme de ventilare și condiționare care să asigure parametrii de

microclimat necesari și circulația controlată a aerului, în condiții de

funcționare/exploatare cat mai economice.

- Igiena finisajelor – este necesară asigurarea calității suprafețelor interioare astfel

încât să nu fie periclitate sănătatea, siguranța și igiena ocupanților/utilizatorilor:

rezistente la uzură, antiderapante, ușor de întreținut, fără asperități proeminente

care să favorizeze accidentările.

- Igiena vizuală – asigurarea cantității și calității luminii naturale și artificiale, în vederea

desfășurării activității în condiții de igienă și sănătate.

- Igiena auditivă – ambianță acustică interioară (în mod special în sălile de ședințe și în

Spp), protecția fonică a spațiilor de lucru din birouri la zgomotul creat de numărul

mare de justițiabili care pot fi concomitant în spațiile pentru public.

Igiena apei

Această cerință se referă la asigurarea calității apei și a unui debit suficient pentru

necesitățile clădirii (atât pentru alimentarea cu apă potabilă, cât și pentru stingerea

incendiilor).

Igiena evacuării reziduurilor lichide

Realizarea unui sistem de evacuare corespunzător, care să nu devină sursă potențială de

contaminare a mediului înconjurător (aer sau sol) sau a sistemului de alimentare cu

apă potabilă.

Igiena evacuării reziduurilor solide

Asigurarea unui sistem de colectare, depozitare și evacuare care să nu permită riscul de

poluare a solului, apei și aerului.

Protecția mediului

Cerință privind păstrarea echilibrului ecologic al mediului înconjurător, în timpul execuției,

al exploatării și al postutilizării construcției.




Siguranță și accesibilitate în exploatare

Protecția utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul exploatării clădirii și al

utilizării spațiului imediat înconjurător. Nivelurile la care se referă această exigență

sunt:

- Siguranța cu privire la circulația pedestră (circulația exterioară clădirii în cadrul

incintei, accese, dimensionare căi de circulație, înălțime liberă a încăperilor, gabaritele

golurilor de trecere, pardoseli, pereți, rampe și scări etc.);

- Siguranța cu privire la circulația cu mijloace de transport mecanizate (ascensoare,

platforme pentru persoane cu dizabilități);

- Siguranța cu privire la riscuri provenite de la instalații (accidentări provocate de

funcționarea defectuoasă a instalațiilor sau de contactul acestora cu diverse

elemente);

- Siguranța cu privire la lucrările de întreținere;

- Securitatea la intruziuni și efracții.

Accesibilitatea în exploatare este o cerință referitoare la accesul persoanelor cu dizabilități,

în toate spațiile unde este permis accesul publicului, liber sau controlat.

Pentru ca drepturile fiecărui cetățean să fie respectate, este necesară adaptarea mediului

și a spațiului construit conform necesităților persoanelor în etate, persoanelor care

au copii mici în cărucioare, persoanelor cu dizabilități fizice, printre care utilizatori de

scaun rulant, utilizatori de cârje și alte dispozitive de mers, proteze, etc., persoane cu

dizabilități de vedere (slab văzători sau nevăzători), persoanelor cu dizabilități de auz,

cu dizabilități de vorbire, cu dizabilități intelectuale.

Protecție împotriva zgomotului

Conformarea clădirii și alegerea materialelor pentru relizarea pereților interiori și exteriori

astfel încât să se păstreze un nivel corespunzător al zgomotului provenit din exteriorul

clădirii sau din încăperile adiacente și asigurarea unei ambianțe acustice minim acceptabilă

în interiorul spațiilor.

Conform Normativului privind acustica în construcţii si zone urbane - Indicativ C 125 - 2013"

- Partea III - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social-culturale şi

tehnico-administrative, indicativ C 125/3 – 2013, limitele admisibile în cazul clădirilor

pentru birouri pentru nivelul de zgomot echivalent interior provenit din exteriorul unităţilor

funcţionale, sunt următoarele:

Nr. crt.

Unitatea funcţională

Limita admisibilă a zgomotului interior,

exprimată în:

dB(A) nr. de ordine al

curbei Cz

1 Birouri cu concentrare mare a atenţiei

35 30

2 Birouri cu activitate normală, administraţie

40 35




3 Birouri de lucru cu publicul 45 40

4 Săli de conferinţe/şedinţe 35 30

Economie de energie și izolare termică

Această cerință fundamentală se referă la conformarea generală și de detaliu a construcției

care să asigure un consum limitat de energie electrică, în condiții minime admisibile

de confort termic.

VII.5. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

(cerință introdusă prin legea 177/2015)

Directiva 2010/31/UE, care reformează Directiva 2002/91/CE privind performanța

energetică a clădirilor (EPBD), promovează îmbunătățirea performanței energetice a

clădirilor în Uniunea Europeană, luând în considerare toate tipurile de energie (încălzire,

iluminat, răcire, climatizare, ventilație), condițiile climatice locale și în aer liber, precum și

cerințele legate de climatul interior și cele legate de raportul cost-eficiență.

Îndeplinirea cerinţei ca clădirile noi să fie „clădiri cu aproape de zero energie” în anul 2018

presupune, printre altele, punerea în aplicare a cerințelor minime privind performanța

energetică a clădirilor, performanța minimă pentru anvelopa construcției, certificarea

energetică, inspectarea cazanelor și a sistemelor de climatizare pentru clădirile existente.

O clădire sustenabilă trebuie concepută, construită/renovată, operată și refolosită într-o

manieră ecologică și cu folosirea eficientă a resurselor.

- Componentele unei construcții sustenabile sunt

- Situl (amplasamentul)

- Eficiența energetică

- Eficiența în folosirea materialelor

- Eficiența in folosirea apei

- Sănătatea și siguranța ocupanților

- Utilizarea (folosirea) și mentenanța construcției

Proiectarea durabilă a clădirilor instanțelor de judecată se referă la 3 niveluri de abordare:

- abordare la scară urbană (la nivelul comunității)

- abordare la nivelul clădirii

- abordare la nivelul mediului/confortului interior al ocupanţilor.

Cele 3 niveluri de abordare sunt părţi în interconexiune ale dezvoltării durabile în ansamblu.

Abordările specifice care se folosesc pentru promovarea unor soluţii durabile se referă în

principal la utilizarea unor materiale nepoluante, reciclate, cu conductivitate termică

redusă şi a tehnologiilor moderne de producere şi recuperare a energiei, utilizând şi resurse

regenerabile. Din cauza complexității proiectelor de clădiri pentru instanțe de judecată,

noțiunea de “casă verde” pentru acest tip de clădiri este dificil de avansat şi necesită nu

numai un grad mare de planificare în avans dar și colaborarea cu factorii implicați în modul

de administrare şi mentenanța pentru a identifica și cuantifica modul în care practicile de

durabilitate pot fi parte în procesul de proiectare, construire şi utilizare.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol VIII- Strategii de reducere a costurilor 89

VIII. Strategii de reducere a costurilor

Reducerea costurilor se poate opera încă din faza de proiectare prin introducerea unui

program de dezvoltare durabilă ca strategie de reducere a costurilor.

Proiectarea durabilă urmărește să se asigure că generațiile viitoare nu sunt dezavantajate de

epuizarea resurselor naturale sau neregenerabile de către actuala generație. Ca urmare a

principiilor de proiectare durabilă se îmbunătățește performanța clădirii, se promovează

sănătatea și confortul ocupanților clădirii, se minimizează impactul asupra mediului și se

sprijină disponibilitatea resurselor naturale.

Principiile esențiale de proiectare și de dezvoltare durabilă sunt:

- Optimizarea potențialului locației

- Minimizarea consumului de energie neregenerabilă

- Protejarea și conservarea apei

- Folosirea cu precădere de produse și materiale din mediul ambiant

- Îmbunătățirea calității mediului interior

- Optimizarea operațiilor și practicilor de întreținere.

O clădire sediu al unei instanțe, cu multe zone cu suprafețe mari, cum sunt sălile de judecată,

camerele de consiliu, arhivele și sala pașilor pierduți, generează costuri de încălzire și de

iluminat care vor trebui să fie ținute sub control.

Unele cerințe minime de urmat pentru a atinge acest obiectiv:

Utilizarea de materiale rezistente și care necesită o întreținere minimă. Scopul este de a

avea lucruri / obiecte / zone "fără întreținere" și cu durată lungă de viață, respectiv ușor de

reparat. Multe materiale tradiționale locale combină atât robustețea cât și costurile de

investiții reduse.

Responsabilități clare pentru diferitele părți implicate în procesul de proiectare și

execuție.

Asigurarea unui consum redus de energie printr-o izolare termică bună și amplasări cât

mai favorabile ale încăperilor față de lumina soarelui.

Zone tampon la intrări și uși / ferestre eficiente din punct de vedere izolare termică

precum și lumină naturală cât mai multă posibil .

Contorizarea consumului individual (apă, gaz, electricitate etc.), în măsura în care este

posibil, pe diferiți utilizatori, strategie care i-ar putea motiva pe utilizatori să facă economii.

Facilități comune în conformitate cu cerințele minime stricte și aranjate într-un mod cât

mai eficient.

Proiectarea unor partiuri care să conducă la pierderi minime de spațiu pentru circulații.

Echipamentele care se achiziționează să fie eficiente, fiabile, ușor de întreținut și nu

neapărat cu prețul cel mai mic.

Utilizare de întrerupătoare cu senzori de mișcare în zonele unde activitatea nu se

desfășoară în mod curent.

Folosirea surselor de energie regenerabilă

În analiza costului global (pe toată durata de viață a clădirii) un factor important este costul

aferent mentenanței (întreținerii). De aceea, în alegerea materialelor și a echipamentelor

care se vor utiliza trebuie ținut cont de modalitatea de întreținere a acestora.

Documents

Tema de Proiectare pentru Sediu de Judecătorie – CONSTRUCȚIE … proiectare/Raport... · 2017-09-26 · Glosar termeni: Aria construită (A c) = aria secţiunii orizontale a clădirii,