Tema Discursul

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    1/21

    DISCURSUL

    8.1. Definirea şi tipurile discursului

      Sus inerea de discursuri publice ar trebui, teoretic, să fie una dintre cele mai familiare activită i, datț ț

    fiind că avem cu to ii no iuni de bază privind comunicarea. În timpul unui discurs, trebuie doar săț ț

    demonstrăm o mult mai mare capacitate de adaptare la interlocutori – ace tia sunt mult mai numero iș ș

    decât în cazul unei comunicări de zi cu zi, cu atât mai mult că, de multe ori, în fa a noastră se aflăț

     persoane pe care nu le cunoa tem. De aceea dificultatea discursului public provine din audien a cople itor ș ț ș

    de mare i, uneori, din lipsa cunoa terii acesteia. Desigur, se adaugă aici i emo iile inerente pe care cuș ș ș ț

    to ii le avem în fa a unui public atât de mare, însă pe care vom încerca să le depă im prin câteva tactici peț ț ș

    care le vom prezenta în continuare.

       Discursul este o specie a genului oratoric, constituind dintr-o expunere făcută în faţa unui

    auditoriu, pe o temă politică, economică, morală, socială etc.

      Ţelul oratorului în discurs este să convingă, să obţină adeziunea celor ce-l ascultă.

    ceastă artă !i !tiin"ă, în acela!i timp, de a convinge prin discurs, este vec#e ca însu!i cuvântul.

    $etorica este îmbinarea artei construc"iei discursului cu teoria despre

    discurs. %a se înregistrează din cele mai vec#i timpuri, prin e&isten"a unor 

    discursuri rostite cu ocazia unor întruniri publice ale marilor conducători sau ale războinicilor 

    lumii antice.

      'a !tiin"ă, se afirmă în epoca clasică a (reciei antice, odată cu valul de

     procese ce au fost declan!ate de căderea tiranilor din cetă"ile grece!ti Sicilia !i Siracuza.$etorica sau arta discursului a avut un destin pe care îl putem caracteriza

    drept miraculos.

      )mpunătoare !i înfloritoare în antic#itatea greacă !i romană, dispre"uită !i

    gâtuita multe secole de-a rândul, renăscută timid în secolul al *+)))-lea, de abia

    "inându-!i răsuflarea la începutul secolului al **-lea, a fost descoperită !i

    reabilitată în zilele noastre. entru că azi, ca !i acum /000 de ani, rostul

    discursului, cum spunea cel mai mare orator al antic#ită"ii, 'icero, este să convingă, să placă !isă emo"ioneze.

      1iecare individ are capacitatea înnăscută de a folosi diverse limba2e pentru

    a comunica. De aceea, pentru a atinge nivelul de competen"ă necesar, el trebuie

    să-!i însu!ească anumite deprinderi, comportamente !i te#nici specifice, care pot

    fi învă"ate, practicate, evaluate !i perfec"ionate.

      1ormarea sau perfec"ionarea deprinderilor îndeamnă la determinarea sensului !i

    sentimentelor con"inute în mesa2e, a asculta, a vorbi convingător, autiliza feedbac3-ul, a în"elege sentimentele celorlal"i fa"ă de mesa2 !i a face

     prezentări persuasive în fa"a unui auditoriu.

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    2/21

      Tipuri de discursuri în funcţie de intenţia enunţătorului

      • discursul narativ4

    discursul descriptiv4• discursul e&plicativ4

    • discursul argumentativ.

      8.2. Pregătirea discursului

      8.2.1. Factorii ce determină compoziţia discursului 

      'are sunt primele întrebări pe care ar trebui să ni le adresăm înainte de a pregăti eficient

    discursul public5În pregătirea unui discurs public, trebuie aă ne concentrăm pe două tipuri de pregătire6 cea

     psihică (morală, emo ională)ț    iș  pe cea efectivă (a con inutului discursului)ț   

    Să începem mai întâi cu a ne adresa cele mai importante întrebări pentru a avea un punct de

     pornire cât mai bine documentat în momentul pregătirii discursului i respectiv pentru a neș

    familiariza cu conte&tul în care acesta va avea loc.

     A)  factorul psihologic 7moral, emo ional84ț  

    !unoa terea contextului"ș  

    a8 Înainte de a planifica efectiv discursul, este necesar să tim care esteș  specificul 

    evenimentului în cadrul căruia urmează să vorbim. %ste o reuniune a studen ilor 7având unț

    caracter informal8, este un cuvânt de desc#idere în cadrul unui eveniment organizat de firmă cu

    un stil pu in formal sau este o prezentare a unei cercetări academice ce trebuie să răspundă unor ț

    etic#ete foarte riguroase5 În func ie de răspunsul la această întrebare, va fi apoi intuitiv stilulț

    care va fi a teptat din partea ta. În acest punct al pregătirii, se creionează de2a câteva dintreș

    cerin ele organizatorilor cu privire la stilul discursului tău, respectiv inuta pe care evenimentul oț ț

    necesită 7îmbrăcăminte, accesorii etc8.

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    3/21

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    4/21

      1ig.9./.. 'unoa terea conte&tului – Îmi cunosc audien a5ș ț

      c)  #eterminarea obiectivelor" de informare sau de decidere, de instruire sau explicare, de

     persuadare, influenţare sau inspirare, de distrare sau amuzare$  %orma discursului, modul 

     general de prezentare a discursului$

    'ând publicul nu are un interes i o motiva ie intrinsecă pentru discursu, sau măcar pentruș ț

    orator, discursul va trebui să fie o adevărată poveste, ale cărei te#nici de creare le vom detalia

     pu in mai târziu.ț

    Înainte de a continua, mai trebuie să cunoa!tem cerin ele organizatorilor evenimentului dinț

     partea oratorului.

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    5/21

    Diferen a principală între aceste tipuri de discursuri constă în modul în care este prezentatăț

    informa ia. =n discursț informa ionalț  va prezenta informa ii într-un mod obiectiv cu privire la unț

    nou produs lansat pe pia ă spre e&emplu. 1iind un discursț informa ional,ț   acesta va aborda doar 

    aspecte obiective - caracteristici te#nice, fizice, reale, nu va încerca să convingă neapărat

    audien a să ac#izi ioneze produsul.ț ț cest lucru s-ar întâmpla în cazul unui discurs argumentativ,însă. cesta va prezenta preponderent avanta2ele produsului i va încerca să diminuezeș

    importan a aspectelor negative. =n asemenea discurs se va finaliza cu un îndemn clar spreț

    ac iunea dorită. e de altă parte, discursulț motiva ionalț  nu te îndeamnă în mod direct spre o

    ac iune concretă la finalul său, dar încearcă să transmită o stare de spirit, o atitudine, un fel de aț

    fi. >eneficiile unui asemenea discurs nu vor putea fi cuantificate, dar vor putea fi evaluate

    calitativ, ca i măsură în care vorbitorul a reu it să câ tige adep i sau simpatizan i ai ideilor ș ș ș ț ț

    e&puse de el.

     %ig&' !unoa terea contextului !are este tipul discursului a teptatș ș

     

    d ) *tilului personal de comunicare" formal, serios, relaxat, glumeţ +dentificarea

    dorinţelor auditoriului privind stilul de comunicare

    1iecare dintre noi avem un anumit fel preferat de comunicare, putem fi persoane foarte

    glume e i rela&ate care pot fi vorbitori în public foarte buni atâta timp cât î i păstrează stilulț ș ș

    original i le2er de comunicare.ș

      cest gen de persoane, dacă sunt strâmtorate de rigori i conte&te formale, vor pierde acelș

    arm i fluen ă în comunicare, iar discursurile nu vor mai avea aceea i valoare.ș ș ț ș

      e de altă parte, e&istă persoane care în mod instinctiv abordează fiecare situa ie cu multăț

    seriozitate, iar dacă ar încerca să devină persoanele acelea glume e, discursul ar pierde mult dinț

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    6/21

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    7/21

      +ăzând sala, vom ti cum să te a tep i că arată aceasta, cum bate lumina, unde va fi cel maiș ș ț

     bine să te pozi ionezi pentru a putea derula slide-urile prezentării tale proiectate, te vei puteaț

     pregăti pentru dimensiunea apro&imativă a publicului, pentru vocea pe care va trebui să o

    folose ti în vorbire pentru a o adapta dimensiunii spa iului.

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    8/21

    B schematizarea discursului" notarea imediată a câtorva idei sau perspective din care se

     poate aborda tema4

    B documentarea (căutarea articolelor utile cu privire la subiectul abordat)$

    B etapa de brainstorming 6 notarea tuturor ideilor legate de temă  (crearea graficului

     soare)$ B  găsirea corelaţiilor între idei %liminarea ideilor care  nu aduc valoare adăugată

    discursului4

    B *chematizarea discursului 7cu a2utorul graficelor84

      cum că de2a de inem câteva informa ii esen iale cu privire la conte&tul în care discursul vaț ț ț

    avea loc, este timpul să ne concentrăm asupra con inutului discursului nostru.ț

    :. +om începe cu a schematiza discursul  pe care urmează să îl inem, printr-o mică sesiuneț

    de brainstorming  pe care o vom face noi cu sine sau cu alte persoane pe care dorim să leconsulăm. Scenariul ideal este acela în care, tiind tema discursului, putem nota imediat câtevaș

    idei sau perspective din care putem aborda tema.

    /. În cazul în care nu ne sim"im atât de inspira"i de la început, vem putea începe prin a ne

    documenta" vom cauta articole utile pe internet, vom întreba persoane din domeniu până când

    vom de ine i informa iile suficiente pentru a ne forma un punct de vedere propriu cu privire laț ș ț

    acel subiect.

    C. ;oate ideile pe care le gândim în acest timp vor fi notate pe o foaie, sub a a-numita te#nicăș

    de mindmapping (ood) +om lua o foaie A, o putem pozi iona în formatul orizontal i vomț ș

    nota în centrul paginii tema discursului nostru. $adial vom nota toate ideile care ni se pare că se

    leagă de tema noastră – fiind o etapă de brainstorming în care se stimulează creativitatea. +om

    nota orice cuvânt sau idee, fără să fi critici cu privire la ingeniozitatea sau profunzimea lor.

    A. +om crea a adarș un grafic sub forma unui soare, cu atât de multe raze, pe cât de multe idei

    ne-au venit. 'ând am sim it că am finalizat această etapă creativă de producere efectivă a ideilor,ț

    vom putea trece la etapa în care vom încerca să găsim corela ii între idei.ț

      . Se vor crea acum noi legături i dispunerea radialăș  se va transforma într-un arbore cu noi

    cone&iuni i ramifica ii. În cazul în care în acest nou grafic sunt idei care au rămas fărăș ț

    cone&iuni, vom le elimina, dacă vom sim i că nu aduc valoare adăugată discursului nostru.ț

      E. )deile trebuie întâi notate schematic, iar această sc#emă ne va a2uta să sus inem discursulț

    în mod cursiv, fiind mereu con tient de progresul făcut i de ideile care mai urmează a fiș ș

     prezentate

    . tâta timp cât structura discursului ne este clară, avem anse mari ca i pentru publiculș ș

    nostru să fie la fel de clară i să o re ină ca atare.ș ț

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    9/21

      Să luăm e&emplul unui discurs de bun-venit sus inut de rectorul unei universită i laț ț

    desc#iderea anului universitar. 'rearea #ăr ii mentale a discursului său poate arăta în felulț

    următor 71ig. 9.86

     

     %ig&. /arta discursului tehnica mindmapping 

      În acest caz, rectorul va trebui să re ină6ț

    - are 0 idei principale de sus inut în discursul său,ț

    - discursul nu trebuie să fie unul prea lung , pentru că ar deveni prea obositor în conte&tul

    multor altor discursuri care urmează după el 7cunoscând natura evenimentului84- ritm trebuie să fie concis în vorbire.

    - Î i cunoa te autoritatea, este persoana cea mai îndreptă ită să vorbească din parteaș ș ț

    universită ii, motiv pentru care dore te ca discursul său să fie pe de-o parteț ș informativ, aducând

    la cuno tin a studen ilor realizările anului universitar trecut i provocările următorului an, dar peș ț ț ș

    de altă parte dore te să aibă i un rolș ș motiva ional ț  , inducând în rândul studen ilor dorin a deț ț

    autodepă ire, perseveren a i ambi ia de a se implica într-un proces calitativ de educa ie în scopulș ț ș ț ț

    realizării i desăvâr irii lor personale i profesionale.ș ș ș

      F.  1legerea tonului discursului. Discursul fiind sc#ematizat, este u or acum de dezvoltatș

    fiecare idee principală i gândit tonul fiecărui mesa2 în parte. În acest sens, se va putea folosi deș

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    10/21

    un ton cald, prietenos la începutul discursului, astfel încât să stârnească simpatia celor prezen iț

    care se bucură să fie întâmpina i de un mesa2 emo ionat i entuziast din partea rectorului. entruț ț ș

    ideile intermediare, având rol informativ, nu se va cădea ca tonul să fie unul sentimental, pentru

    că ar fi nepotrivit.

    Se vor aduce la cuno tin a publicului realizările i provocările urmărite, pe un ton neutru, cuș ț șoptimism i încredere că universitatea va duce la bun sfâr it tot ceea ce i-a propus. %ste i deș ș ș ș

    a teptat ca el să prezinte o imagine frumoasă a institu iei pe care o reprezintă.ș ț

      În final, va avea un ton inspira ional, se va putea folosi de pauze după fiecare profe ie legatăț ț

    de posibilul viitor măre al absolven ilor universită ii. auzele vor oferi timp publicului săț ț ț

    sedimenteze informa ia.ț

      )ată a adar că rectorul nostru tie acum care va fi tș ș onul pe care este bine să îl abordeze i aș

    reu it să î i dea seama cum va putea fi dezvoltată fiecare idee a discursului.ș ș 

    8.2.'.(tructura discursului.

    'a orice poveste i compunere scrisă în coală, urmărim o structură clasică de tipul6ș ș

      - ntroducere*

      + Cuprins*

    + ,ncheiere.

    G În introducere, se obi nuie te să se folosească un a a-numitș ș ș attention getter . cesta va

    fi un cârlig prin care vom stimula aten ia i interesul publicului noatru, astfel încât acesta să fieț ș

    dornic să ne acorde timpul lor.

    H entru captarea aten"iei în cazul unui discurs cu tematica economicăIfinanciară poate fi un

     pumn de bănu i arunca i pe 2os, într-o completă lini te, la începutul discursului, c#iar înainte de aț ț ș

    ne prezenta i a spune tema discursului nostru.ș udien a va privi nedumerită spre noi i va credeț ș

    mai întâi că a fost un accident nefericit. ;otul până când le putem spune6 i cam aceasta seȘ

    înt2mplă i în economie *unt 3 i astăzi vreau să vă explic ce s-a înt2mplat acumaș ș !ine scapă

    banii i c2t de inten ionat este acest gest în economia la nivel mondial4ș ț 

      În acest fel, te asiguri că publicul tău tie progresul speec#-ului i urmăre te structuraș ș ș

    împreună cu tine.

    H )ntroducerea trebuie să fie scurtă, originală !i suficient de interesantă 6 se poate începe cu o

    anecdotă, dar să fie bine spusă, cu o întâmplare interesantă din via"ă, cu o parabolă, cu o

    întrebare, cu o citată.

    H 5u sunt indicate în primele minute ale discursului clieele sau expresiile banale" 1m mare

     plăcerea să6, 7ă cer scuze pentru faptul că sunt răcit i6$

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    11/21

      G  %inalul discursului J  încununează discursulJ. Înainte de a concepe finalul discursului,

    trebuie să cunoa!tem ce este bine să evităm.

    - De a nu lăsa în suspans problemele e&puse. %le trebuie comentate interesant, astfel ca

    auditoriul să nu părăsească sala4

    - De a nu folosi repeti"ii6 se prezintă toate punctele principale, fără a przenta amănunte cureferire la ele4

    - Se evită e&presii ca6 8n încheiere 6, 8n concluzie 6, 9n alt lucru doresc să spun înainte de

    a încheia, deoarece ele sunt !sblonate !i plictisitoare.

    - De a evita folosirea noti"elor pentru înc#eiere, pentru a putea privi auditoriul.

    )ată câteva sugestii de finalizare a discursului 6

    - 1olosirea sumarului – modalitate standard de finalizare a discursului 7prezentarea pe scurt a

    câtorva idei, a!a încât auditoriul să în"eleagă bine mesa2ul discursului84- Întrebările, care pot face auditoriul să se gândească la un răspuns 6 8ntrebarea pe care trebuie

     să ne-o punem împreună este, cum putem să realizăm cel mai bine6 5

    - ovestiri, anecdote – e&trem de scurte !i să se refere la ideile e&puse 4

    - 'itatea- ce pot demonstra duversitatea cuno!tin"elor oratorului !i pot conferi credibilitate

    informa"iilor aduse4

    - Dramatismul – folosirea vocii u!or dramatice sau a unor e&presii cu con"inut dramatic. %ste o

    metodă ce impresionează publicul4

    - 'uvinte care produc teama  sau îndoiala, remucările,  pentru a face publicul mai activ. În

    cazul dat, trebuie să fie 2ustificat orice element care provoacă incertitudini4

      adar, toate aceste sc#eme i planificări ale discursului tău, vor putea prevedea inclusivș ș

    glumele i gesturile menite să atragă aten ia publicului, pentru că spontaneitatea nu va fi punctulș ț

    forte ale unui spea3er aflat la început. @u este cazul să vedem această amplă pregătire a

    discursului ca pe un semn de slăbiciune. De i nu to i spea3erii lasă să se vadă, fiecare cautăș ț

    momentul său de lini te înaintea discursului, clipe de rela&are, în care să fie doar el i o oglindăș ș

    în fa a căreia să poată e&ersa.ț

    =rmătorul pas nu va fi sub nicio formă scrierea discursului cuvânt cu cuvânt. Dacă în mod

    normal ne este teamă să vorbim în public, totu!i o compunere de o pagină A cu scris mărunt nu

    ne va a2uta să scăpăm de trac, ci ne va înmul i emo iile. +em începe să citim 7doar nu degeabaț ț

    am scris tot discursul8, doar că emo iile ac ionează când i cum ne a teptăm mai pu in, prinț ț ș ș ț

    urmare, nu trebuie să ne mirăm dacă rândurile i literele vor începe să se mi te i să ne deruteze.ș ș ș

    'el mai bine este să avem în fa"ă sc#ema ini ială a discursului.ț

     

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    12/21

      8.2.-. ersarea efecti#ă a discursului. 

    :#acă nu po i explica unui copil de . ani, înseamnă că nici tu nu ai în eles4ț ț 

      (1lbert ;instein)Koe @avarro, mentorul lui Dale 'arnegie, spunea6 LÎnainte de a sus"ine un discurs la o

    conferin"ă, repetă-l de cel putin :C ori. /etine0 de 1' ori cel puţin "n oglindă 

      Dale 'arnegie, la rândul său, men"iona6 Lfrica este rezultatul unei lipse de încredere, iar lipsa

    de încredere este rezultatul faptului că nu vă cunoaste"i adevăratele capacită"iJ.

      De aceea, un orator, cu cat are mai multe e&perien"e reu!ite, cu atât temerile lui vor dispărea

    mai repedeM

      3ricine poate fi orator% ista mai multe categorii de oratori%

      1iecare dintre noi avem înăuntrul nostru un poten"ial orator. =nii î!i descoperă poten"ialul de a

    fi un bun orator de timpuriu, c#iar de la vârste fragede. De e&emplu, la evrei, fiecare baiat in

     2urul vârstei de :A ani, este pus sa citească L;oraJ în sinagoga. De ce5 entru a-!i e&ersa

    abilită"ile de vorbit in publicM

      l"ii, înaintând în carieră, sunt nevoi"i să devină oratorii, având de facut o prezentare în fa"a

    conducerii firmei la care lucrează, în fa"a unui client 7urmărind înc#eierea unui contract8, în fa"aunei comisii care poate să le finan"eze afacerea etc.

      )ar cei mai Lnoroco!iJ devin oratori profesioni!ti, cei mai mu"ti sunt a!a numi"ii Loratori

    motiva"ionaliJ, care livrează prezentări peste tot în lume, devenind e&trem de făimo!i !i căuta"i.

      istă anumite lucruri pe care un orator 4 tre$uie să le facă su$ nici o formă atunci 

    c6nd se află in faţa unui pu$lic%

      B =n lucru elementar pe care un orator NU trebuie sa-l facă este să-i fie teamă de public .În momentul în care un orator este paralizat de frica de a vorbi în fa"a unei mul"imi, atunci !i

    discursul său va fi afectat dramatic.

      B lt lucru este acela să NU se pregătescă pentru a livra o prezentare în fa"a acelui public. Se

    spune că un discurs bine pregătit este nouăzeci la sută de2a prezentat, de aceea, atunci când un

    vorbitor are o idee cu adevărat interesantă în minte !i în suflet, dar !i o dorin"ă ma&imă de a o

    transmite celorlal"i, mai mult ca sigur se va ac#ita onorabil de această îndatorire.

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    13/21

      B NU incerca"i să vă realiza"i un discurs într-o 2umătate de oră, pentru că discursul trebuie să

    LcoacăJ într-un anumit timp. %ste nevoie de cel pu"in două săptămâni, înainte de o apari"ie în

     public, pentru a sim"i ideea, a o coagula !i a o integra într-un discurs.

      =n bun orator adună cât mai multe informa"ii despre subiectul supus discu"iei, apoi îl discută

    cu prietenii 7cei din cercul de încredere8, î!i pune toate întrebările posibile referitoare la temă !i

    abia apoi a!terne pe #ârtie toate gândurile !i e&emplele. ceasta era metoda lui Nincoln !i a

    tuturor oratorilor de succesM

    ână în acest punct, cunoa tem conte&tul general în care discursul va avea loc, respectivș

    cunoa tem con inutul efectiv, mesa2ul pe care urmează să îl livrăm. =rmează acum săș ț

    definitivăm forma în care discursul va fi livrat i să îl e&ersăm până ne vom sim i :00Oș ț

    confortabil rostindu-l.

    m re inut că, din tot discursul, tot ce va rămâne scris este o sc#emă a ideilor principale,ț

    însă nimic mai detaliat sau elaborat. e baza acesteia, vom putea acum reface diverse plan e aleș

    discursului, până când vom fi mul umi"i de modul în care am reprezentat grafic con inutulț ț

    mesa2ului, fără însă să îl transformi într-un discurs scris cuvânt cu cuvânt.

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    14/21

    )deea acestui e&erci iu provine din citatul lui lbert %instein – Dacă nu po i e&plica unuiț ț

    copil de E ani, atunci nici tu nu ai în eles.J Întotdeauna copiii vor avea nevoie de e&plica iiț ț

    simple, ceea ce ne va stimula creativitatea de vorbitor.

    +om căuta să facem compara ii între lucruri banaleț   precum 2ucării, feluri de mâncare sau

    sc#imbarea anotimpurilor, pentru a e&plica rolul educativ al 2ocurilor, unitatea în diversitate,trecerea timpului sau orice alte concepte abstracte i greu de e&plicat.ș

      După ce structura discursului a fost însu ită i poate fi oricând redată cu u urin ă de cătreș ș ș ț

    noi, urmează e&ersarea efectivă. În această etapă, să ne sus inem discursul imaginându-ne că neț

    aflăm cu adevărat în momentul mult a teptat al evenimentului6ș

    - folosim intona ia pe care dorim să o avem atunci4ț

    - e&ersăm limba2ul nonverbal4

    - încercăm să vedem cum ne sim im introducând scurte pove ti sau glume în discursul nostru,ț școmportăndu-ne de parcă audien a ar fi c#iar în fa a noastră4ț ț

    - e&ersăm asocierile între limba2ul verbal i cel nonverbal, încercând să asociem anumiteș

    mi cări în timp ce prezentă idei particulare din discursul nostru – un pas făcut la momentulș

     potrivit, o mimică anume, un gest.

    Se vor crea astfel anumite cone&iuni între memoria 3inestezică i cea auditivă, iar înș

    momentul discursului, vorbirea tău va fi una cursivă, fiind în acela i timp acompaniat de unș

    limba2 nonverbal concordant, atent e&ersat în etapa de pregătire.

    - cum că discursul a fost e&ersat, rămâne doar să încercăm să aprofundăm i să analizămș

     presta ia noastră. cest lucru se va putea face prin a ne înregistra în momentul e&ersării, pentru aț

     putea urmări apoi discursul în scopul de a-i mai aduce ultimele îmbunătă iri.ț

    - Încercăm apoi să gândim pozitiv i să ne imaginăm sala în care vom sus ine discursul,ș ț

    modul în care pă im pe scenă, reac iile pozitive i entuziasmul audien ei noastre. ;endin aș ț ș ț ț

    generală este de a ne pregăti pentru situa ia e ecului, însă acest lucru atrage după sine i oț ș ș

    atitutine mult mai pu in încrezătoare în propria persoană !i, astfel, e ecul i-a făcut încet-încetț ș ș

    loc.

      8.2.5. 7rezentarea discursului  

    =!ei mai buni vorbitori publici tiu suficient de multe lucruri c2t să se teamă singuraș

    diferen ă între profesioni ti i novici este că profesioni tii i-au dresat fluturii să zboare înț ș ș ș ș

     forma ie ordonată4 (;d>ard ? @urro>)ț 

      )ată că am a2uns în momentul efectiv de sus inere a discursului. N-am practicat de2a de multeț

    ori i suntem cu doar câteva ore înaintea marelui moment. Să începem cu câteva men iuni legateș ț

    de momentul în care este bine să ne aflăm la loca ia evenimentului.ț

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    15/21

      G Încercăm să fim prezent la locul evenimentului cu minim o oră mai devreme, în cazul în

    care suntem programat printre primele speec#-uri – timpul va fi suficient pentru a ne asigura că

    sala este dotată corespunzător i pentru a sim i atmosfera.ș ț

      G Dacă speec#-ul nostru este programat după-amiază sau c#iar seara, este de preferat să fim

     prezent încă de diminea ă, de la momentul primului discurs.ț  fi acolo, în mi2locul ac iuniiț ne va putea a2uta enorm. @u doar că vom putea vedea

     presta iile antevorbitorilor no!tri, ne vom putea folosi în mod spontan de corela ii între discursulț ț

    nostru i cele anterioare, dar vom putea i afla informa ii pre ioase despre public. +ș ș ț ț om avea timp

    să descoperim a a-numitele persoane-ancoră, care sim im că ne vor transmite o energie pozitivăș ț

    în momentul în care vom vorbi, dar vom putea i interac iona cu publicul nostru astfel, încât înș ț

    momentul în care vom urca pe scenă, să fie câteva persoane care să ne recunoască i să spună6ș

    =ite, cu elIea am vorbit în pauză i părea interesant ce urmează să prezinte, #ai să ascultăm.Jș  ornim deci cu un avanta2 foarte important – interesul publicului pentru noi

    Transformăm discursul într-o poveste. 1iecare discurs reprezintă o nouă provocare, c#iar 

    i pentru oratorii de succes, la fel cum fiecare apari ie în public aduce cu sine un nou val deș ț

    emo ii, c#iar i pentru cântăre i i actori cu multă e&perien ă i celebritate.ț ș ț ș ț ș

      De aceea, se încearcă de fiecare dată să se aducă elemente noi, care să surprindă prin

    originalitate i prin caracterul memorabil al discursului. S-au căutat sute de re ete ale discursuluiș ț

    de succes, însă adesea este greu să preconizezi ce poate fi de interes pentru publicul tău. De

    multe ori, este la fel ca în coală6 cum poate un profesor de fizică spre e&emplu să facă lec iileș ț

    sale atractive, dat fiind că multitudinea de termeni de specialitate îi pun de multe ori piedici în a

    le suscita interesul elevilor5

    Sunt persoane care spun că răspunsul ar fi unul simplu6 transformă lec ia într-o poveste,ț

    facilitează-i audien ei tale intrarea într-o lume de poveste i vei avea anse mari ca ace tia să teț ș ș ș

     placă, să fie aten i i să re ină mesa2ul tău.ț ș ț )ar aceste trei promisiuni sunt cele spre care tinde

    orice vorbitor.

     

    Teoria unificatoare a lui ABA ndreP Stanton, producător, regizor, actor i scenarist,ș

    spunea într-unul din discursurile sale, în cadrul unei conferin e, că cea mai importantă poruncă aț

     povestirii este6 1ă-mă să îmi pese, te rog, la nivel emo ional, intelectual, estetic, dar fă-mă săț

    îmi peseMJ.

    Încercăm, a adar, să îi prezintăm publicului de ce este important să ne asculte, demonstrându-ș

    i care este valoarea adăugată a discursului nostru.

    ;eoria unificatoare a lui /Q/ este ceea ce ndreP Stanton o nume!te atunci când implicăm

     publicul în povestea noastră într-un mod activ. @u trebuie să le oferim concluzii pe tavă, să

    încercam să-i a2utăm citindu-le slide-urile prezentării noastre. În sc#imb, trebuie să le eviden iemț

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    16/21

    întrebările pe care trebuie să i le adreseze, calculele pe care trebuie să le facă, pentru ca singuriș

    să a2ungă la concluziile dorite.

    a e&plică Stanton i interesul pe care îl avem cu to ii pentru anima ii cu copii sau animale.ș ș ț ț

    Sunt ca un magnet pentru noi, tocmai datorită faptului că ei nu- i pot e&prima în totalitateș

    gândurile sau inten iile. În acest mod, noi ne sim im datori să-i a2utăm, să le completămț ț propozi iile copiilor sau să anticipăm ce dore te câinele să facă. În acest lucru constă i un fir ț ș ș

     bun al povestirii6 în a-i determina pe ceilal i să fie aten i, să ne completeze, să anticipeze i săț ț ș

    colaboreze cu noi.

     Crezentările cu imagini bune i cuvinte pu ineș ț  'ele mai multe prezentări sunt sus inuteț

    folosind mi2loace suport, acestea având avanta2ul de a veni în spri2inul vorbitorilor. cestea ne

    asigură că discursul va urma ordinea dorită a ideilor, nebazându-ne e&clusiv pe memorie, dar au

    i beneficiul că pot sedimenta ideile i în rândul audien ei. er-Coint , care sunt

     populare datorită simplită ii creării lor i a fle&ibilită ii în a le oferi un design potrivitț ș ț

     personalită ii i stilului fiecăruia dintre noi.ț ș

      entru că aceste prezentări Co>er-Coint  sunt momentan mai familiare i mai răspândite, eleș

    au tendin a de a crea o libertate de care cei mai mul i vorbitori profită într-un mod nepotrivit.ț ț

     @enumăratele slide-uri pe care le avem la dispozi ie ne obligă să fim foarte aten"i la modul înț

    care alegem să le folosim, nu să le transformăm în discursul nostru scris i proiectat în fa aș ț

    auditoriului. ceasta este o gre eală frecventă, vorbitorii optând pentru a crea slide-uri pline deș

    te&t, care însă vor crea audien ei o stare de proastă-dispozi ie i, bineîne eles, o vor împiedica săț ț ș ț

    mai acorde aten ie discursului sau persoanei în sine.ț

      $ecomandarea noastră este a adar de a crea prezentări vizuale, grafice, bazate pe cuvinteș

    c#eie 7suficiente pentru a ne aminti care sunt ideile principale8 i imagini foarte relevante iș ș

    atractive.

    'omparând două slide-uri precum de pe pagina următoare, audien a va avea întotdeauna oț

    atitudine mai desc#isă i pozitivă pentru una dintre ele.ș

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    17/21

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    18/21

     

     1rată latura ta umană, chiar i vulnerabilăș  . Kames ltuc#er, scriitor, manager iș

    renumit antreprenor, men iona faptul că atunci când e ti pe scenă, nu trebuie să ai sentimentul căț ș

    e ti diferit de cei din publicș  

    rin urmare, faptul că suntem azi în postura unui vorbitor, nu ne va oferi autoritatea de a

    minimaliza publicul i de a ne comporta superior acestuia. De aceea, mul i vorbitori au tendin aș ț ț

    să- i ascundă emo iile sub masca unor oameni foarte stăpâni pe sine, c#iar invulnerabili. Dar ș ț

    nimeni nu vrea să asculte un om invulnerabil, pentru că nu va empatiza cu el. rin urmare,

    ltuc#er încearcă să demonstreze, cu ocazia fiecărui discurs, că este un om ca oricare altul,vulnerabil i uman. De aceea, un bun vorbitor nu se va teme să povestească încă de la începutulș

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    19/21

    discursului întâmplările din acea diminea ă, care aproape că l-au făcut să întârzie în sus inereaț ț

    speec#-ului. +a destinde atmosfera i va a2uta publicul să îl în eleagă pe cel aflat pe scenă.ș ț

      !rearea momentelor de respiro =nul dintre cele mai importante secrete ale unui vorbitor 

    în public este legat de micile pauze de respiro din discurs – pauze din vorbire, în care apucăm să

    ne concentrăm pe o respira ie corectă. %ste bine ca în discursul nostru să gândim mici momentețde respiroJ, în care să mutăm centrul de interes al publicului asupra altei persoaneIaltui

    obiectIsubiect. cest lucru se poate face prin a introduce în prezentarea un scurt filmule relevantț

     pentru tema discursului nostru, prin a adresa o întrebare publicului, a oferi un scurt timp de

    gândire i reflec ie publicului cu privire la o idee din discurs etc. ;oate acestea sunt momenteș ț

    menite să ne a2ute, c#iar dacă nu vor fi foarte lungi, dar ele ne vor acorda răgazul necesar pentru

    a ne asigura men inerea ec#ilibrului.ț

     

     

    9n public foarte mic ceasta este o situa ie care ne poate afecta destul de mult moralul cuțgreu construit înaintea unui discurs public. În acele momente. Dar, trebuie să ne gândim la faptul

    că oamenii nu lipsesc pentru că este vorba de un orator pentru care nu merită să se deplaseze, ci

    se prea poate să fi fost o problemă de organizare, care nu are nici cea mai mică legătură cu noi.

     @oi vom putea fi evalua"i doar după ce urcăm pe scenă. Însă dacă lumea pleacă în timpul

    discursului, atunci merită să ne punem câteva întrebări cu privire la presta ia noastră.ț  

    adar, cum să procedăm în situa ia unui public mic, dispus aleatoriu într-o sală mare5ș ț

    ;rebuie să-i i invităm pe to i mai în fa ă !i să încearcăm să creăm un spa iu de confort pentruț ț ț

    toată lumea. Rona din fa ă a sălii va căpăta instant un caracter mult mai confortabil, atât pentruț

    orator, cât i pentru ei.ș

      Damenii se plictisesc În situa"iile când observăm că oamenii se plictgisesc, cea mai bună

    solu ie este una graduală, în care încercăm să îi implicăm în discursul nostru i să le ceremț ș

     părerea cu privire la subiectul discutat6 !e părere ave i despre acest punct de vedere !are esteț 

     punctul vostru de vedere ;ste cineva în sală care a trecut printr-o situa ie similarăț 

      Dacă nu ob inem niciun răspuns, într-un spirit de glumă, putem spune6ț DE, puncte de vedere

    nu avem, să fie din cauză că avem prea multe nelămuriri pentru a mai lăsa loc i opiniilorș  

    =n zâmbet din partea noastră i vom primi automat minim un zâmbet drept răspuns din parteaș

     publicului.

    ? altă abordare mai sinceră i directă de la bun început ar fi să împărtă im publicului faptul căș ș

    sim im cum discursul nu reu e te să le stârnească într-atât de mult aten ia pe cât ne-am dorit. ?datăț ș ș ț

    împărtă ită această constatare, vom putea face un plan împreună cu publicul pentru a le mai men ineș ț

    o minimă aten ie în minutele rămase. ț  %acem a a, eu vă promit că nu vă mai re in mult, mai avem Fș ț 

    minute, iar voi îmi promite i că încerca i p2nă la final să îmi spune i un lucru care v-a plăcut i peț ț ț ș

    care l-a i învă at din prezentarea mea i un lucru pe care l-a i fi dorit altfel4ț ț ș ț    

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    20/21

      Îi vom face să se simtă cu adevărat importan i pentru orator i îi vom determina să colaboreze.ț ș

       ?evolta generată de alte puncte de vedere Să ne imaginăm situa ia unui concurs deț

    discursuri publice în care se discută diverse subiecte, fiecare mai controversat decât celălalt.

    Dacă, spre e&emplu, discursul nostru va aborda tema legalizării consumului de mari2uana sau a

    legalizării căsătoriilor între persoane de acela i se&, se prea poate ca în public să fie persoaneșfoarte ve#emente i care să se simtă poate c#iar 2ignite de punctul nostru de vedere. Sunt subiecteș

    sensibile i ne putem a tepta la reac ii diverse.ș ș ț

      Într-un asemenea caz, cea mai bună solu ie este să evităm disputele i să rămânem în sferaț ș

    unei dezbateri, având gri2ă să nu se depă ească limitele acesteia. rgumentele vor fi prezentateș

     politicos, cu o bază documentară solidă, lăsând impresiile, subiectivismul i sentimenteleș

    deoparte. 'u toate că argumentele trebuie să fie unele cât mai obiective, ca i mod de construc ieș ț

    al acestora, nu omitem să ne gândim la modul în care se simte publicul ascultând aceleargumente. rgumentele nu vor fi sentimentale, dar vor genera sentimente i ele nu trebuieș

    ignorate. ici trebuie să ne amintim cât este de importantă empatia i de aceea vom învă a să fimș ț

     pondera i i să dovedim fle&ibilitate.ț ș

      Se spune că unul dintre cele mai corecte răspunsuri este întotdeauna Depinde...J. adar,ș

    când nu suntem pe aceea i lungime de undă cu audien a, trebuie să le amintim că totul depindeș ț

    de perspectiva din care este privit respectivul lucru. @u trebuie să fim contraria"i când vedem că

    lumea nu este de acord cu noi, venind cu replica6 există la fel de multe puncte de vedere, c2te

     persoane Sau6 vă respect punctul de vedere, aceasta este într-adevăr încă o perspectivă asupra

     subiectului4  În fond, cel mai bun mod de a ne impune este prin elegan a de care dăm dovadă.ț

        =n posibil e ecș nu este cel mai rău lucru care se poate înt2mpla . =n mod prin care reu imș

    să ne eliberăm de presiunea discursului public pe care urmează să îl sus inem este să evaluăm cuț

    obiectivitate i realism importan a acelui discurs în via a noastră. @iciun discurs nu poate fi celș ț ț

    mai important discurs din via a noastră, prin urmare nici măcar un posibil e ec nu va putea fi celț ș

    mai rău lucru care ni se poate întâmpla vreodată. ? intrare la facultate bazată pe o prelegere pe

    care trebuie să o sus inem, sau un concurs de discursuri publice, o prezentare la o conferin ăț ț

    academică sau prezentarea unui proiect la facultate sau la locul de muncă sunt toate situa ii cuț

    care ne putem confrunta, dar care au avanta2ul că nu sunt singulare. @u am reu it să inemș ț

    discursul acela pe care l-am tot e&ersat5 $ăspunsul corect este6 nu, de data aceasta nu a ie it c#iar ș

    cum vroiam. $ămâne pe data viitoare. entru că partea bună în discursul public este că e&istă

    multe dă i viitoare.ț

      e de altă parte, gre elile se spune că apar în medie la fiecare :0 cuvinte, iar în conte&tul înș

    care un om spune în 2ur de :000 de cuvinte zilnic, înseamnă în 2urul a :00 de gafeIziIpersoană.

    adar, data viitoare când vom mai gre!i, fie că ne vom bâlbâi, vom suci cuvintele sau le vomș

  • 8/16/2019 Tema Discursul

    21/21

    uita, trebuie să ne amintim că tuturor ni se întâmplă, să trecem cu naturale e peste i, într-o tentăț ș

    mai umoristică, să ne bucurăm că ne apropiem de a limita gafele pe ziua respectivă, cu una mai

     pu in rămasă.ț

    i!li"grafia de !a#ă$

    1. Ci"cl"% R"&ana' Ghid de comunicare i discursul public, %d. rtpress6 ;)ucure!ti., p.-://, )S>@6FC-

    ECF--/4