Universitatea „Spiru Haret” Facultatea de Arhitectură

Anul universitar 2011-2012 Ciclu secundar, Anul IV,semestrul VIII

Proiectul numărul 4 TEATRU EXPERIMENTAL

Lansare temă 09.04. 2012, ora 13,00 sala Studio Predare 23.05.2012, orele 15,00-16,30 la sala 320

SusŃinere publică 24 -25. 05. 2012 Număr credite 3

A. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA STUDIULUI În ultimele decenii se constată afirmarea fenomenului teatral în peisajul cultural românesc. Tipurile clasice de teatru (italiane, elisabetane sau ronde) cu spaŃialităŃile caracteristice cunoscute nu mai corespund noilor viziuni regizorale, experimente care au determinat noi concepŃii spaŃiale pentru spectacol. Aceste inovaŃii nu au în vedere numai montările unor piese noi ci, de mai multe ori şi reinterpretarea repertorului clasic. De aceea regizorii şi companiile teatrale particulare sunt în căutarea unor spaŃii existente care pot fi amenajate şi adaptate concepŃiilor lor moderne de punere în scenă a actului teatral. Din practica creatorilor de astfel de dotari pe plan mondial, sala de spectacol începe să fie un spaŃiu neutru pe care regizorul poate să-l organizeze astfel încât să servească mesajului său. Sunt întâlnite exemple în care spectacolul în formele lui variate (teatru, concerte, prezentări de modă, etc.) poate migra din sală în holuri şi foyere sau mutându-se în spaŃii publice şi chiar în foste hale industriale. Structurarea şi evoluŃia comunităŃilor umane au scos în evidenŃa absenŃa spaŃiilor destinate manifestărilor culturale şi sociale. Teatru, în forma propusă de temă, poate oferi un spaŃiu recomandat şi pentru activităŃile cu caracter social pentru grupurile mai mici sau mai mari de membri ai comunitătii. Pe de altă parte spaŃiile neutre ale teatrelor experimentale constituie de multe ori locuri preferate pentru film şi televiziune. Se doreşte ca prin această temă studenŃii să se apropie de rezolvarea problemelor complexe ale spaŃiilor destinate spectacolului şi în general manifestărilor culturale dar şi activităŃilor cu caracter social. B. AMPLASAMENT Strada Buzeşti este supusă în prezent unui proces de restructurare, urmând să devină prin importanŃa instituŃiilor ce vor fi amplasate aici ca şi prin rolul ei în reŃeaua de circulaŃie urbană, o arteră importantă a centrului capitalei. Printre dotările de mare interes public este propus şi teatrul experimental. Terenul aferent pentru viitoarele dotări, rezultat prin demolarea unor construcŃii lipsite de importanŃă este delimitat: N- Limita de proprietate a imobilului “Centru de afaceri GENERALI”; S- Calea GriviŃei, artera nou sistematizată care va avea profilul stradal cu 14.50 m mai mare faŃă de limita actuală a carosabilului; E- Strada Buzeşti, cu noul profil lărgit având o dimensiune de 29.00 m faŃă de fondul construit existent; V- Limita de proprietate a MaternităŃii “Polizu” precum şi terenul viran aflat în continuare până la Calea GriviŃei. În cadrul fazei studiului de urbanism – de la începutul proiectului studenŃii vor propune schiŃa unui ansamblu care să cuprindă teatrul: un hotel de 250 locuri precum şi alte dotări la alegere. C. ZONELE FUNCłIONALE C1. ZONA DESTINATĂ PUBLICULUI / situare şi elemente de dimensionare

C1.1. Vestibul cu casa de bilete C1.2. Hol, foyer, spaŃiu de primire şi circulaŃie a spectatorilor spre sală şi anexele acestora. Cele doua spaŃii (holul şi foyerul) pot fi rezolvate : - Integrate în aceeaşi zonă dacă sala de spectacol este situată la nivelul intrării; - La nivele diferite dacă sala de spectacol se află la altă cotă decât intrarea; - Hol-foyer organizat în funcŃie de relaŃia cu sala de spectacol; se calculează considerând o normă de 0,5 – 0,8 mp / spectator. Anexe destinate publicului: - garderoba (suprafaŃa garderobei se adaugă la suprafaŃa indicelui de 0,10 mp/ spectator. Pentru lungimea tejghelei se va lua în calcul 1 ml pentru 30 de spectatori); - grupuri sanitare – 1 cabină la 50 de spectatori; - bufetul cu încăperile anexă, amplasat în foyer sau în apropierea acestuia se dimensionează socotindu-se 0,1mp / spectator; - fumoarul se amplasează în apropierea foyerului – 0,1mp / spectator. C2. ZONA DE PREGĂTIRE ŞI DESFĂŞURAREA SPECTACOLULUI C2.1. SpaŃiu teatral - Capacitatea sălii – circa 300 de locuri (1mp de loc, realizate în pachete de gradene amovibile modulate si eventual pliabile)……………………………………….cca 450mp - SuprafaŃa de joc realizată din practicabile modulate………………………………………………..cca 120mp - ÎnălŃimea liberă (sub structura de acoperire)………………………………………….........................……. 8m - Gril cu o înălŃime de 2m pe toată suprafaŃa sălii. - Cabine pentru regia tehnică (sunet, lumini, proiectie) şi regia artistică având o bună vizibilitate spre spaŃiul de joc, toate însumând………...……………………………………………………………….………….cca 30mp Sala experimentală trebuie să permită montări în viziuni regizorale cât mai variate prin materializarea diferitelor configuraŃii ale sălii. Dispunerea suprafeŃei de joc în cele trei variante clasice (italiană, elisabetană şi rondă). În zona spectatorilor : - Scaunele vor fi fixate pe diferite tipuri de elemente modulate şi mobile. - Aceste elemente trebuie să permită prin translatare sau pliere, o maximă flexibilitate în gândirea pachetelor de locuri. - LaŃimea 0,55m între axele braŃelor scaunelor, adâncimea 0,45m şi înălŃime şezutului 0.46m. - Numărul maxim de locuri într-un rând continuu (cu încărcare pe două părŃi) este de 40 locuri şi la rândurile scurte (cu încărcare pe o singură parte) este de 18 locuri. - LaŃimea trecerilor între rânduri este de maximum 0,40m. - LaŃimea spaŃiului dintre podiumul scenei şi primul rând de locuri este de minimum 0,90m. - LaŃimea trecerilor între pachetele de locuri este de minimum 0,90m. C2.2. Zona actorilor - Accesul personalului artistic. - Cabine actori : - 10 cabine pentru 4 actori cu grupuri sanitare şi duş………………………………………………cca 150mp - 2 cabine colective pentru câte 10 actori fiecare , în total……………….... ………………………..cca 40mp - SpaŃiu regrupare actori (în legatură directă cu spaŃiu de joc). - Cabine machiaj, frizerie, coafură - Bufet actori………………………………………………………………………………………………. cca 80mp - Sala repetiŃii (utilizata şi ca sala de spectacol cu maxim 100.locuri)……………………………… cca 150mp - 2 birouri (regizor, scenograf). C3. SPAłI TEHNICE Acces din exterior pentru decoruri şi material.

SpaŃiu premontaj în legatură cu sala polivalentă, utilizat atât pentru probă cât şi pentru manevră decorurilor cu h=6m, suprafaŃă…………………………………………………………………………………………cca 100mp Depozite pe perioade scurte (decoruri de mică dimensiune, costume, recuzită, aparatură electrică) cu o suprafaŃă totală……………………………………………………………………………………………. cca 300mp C4. ADMINISTRAłIE Birou director general………………………………………………………………………………………cca. 20mp Birou director tehnic……………………………………………………………………………………….cca. 20mp Birou director artistic……………………………………………………………………………………… cca. 20mp Birou marketing şi contabilitate…………………………………………………………………………..cca. 20mp În afara funcŃiilor specifice teatrului, tema poate fi amplificată şi cu alte funcŃii cum ar fi : Cafenea Club internet Galerii de artă Magazine cu articole de artă, etc. Aceste activităŃi complementare contribuie la creşterea interesului public pe tot parcursul zilei şi nu vor depăşi 50% din suprafeŃele însumate ale teatrului. D. DESFĂŞURAREA STUDIULUI ŞI CONłINUTUL FAZELOR PREZENTAREA TEMEI FAZA 1 : DOCUMENTARE/ ANALIZA CONTEXT EXISTENT/ELABORARE CONCEPT : predare cu susŃinere la panou - 30 aprilie 2012 Documentarea: - Vizită la amplasament ; - Analiza unor exemple realizate ; - Prezentarea concluziilor analizei ; - SchiŃe de idee pentru un ansamblu care include teatru şi volumetria acestuia integrate contextului zonei (construcŃii existente şi propuse) ; Întocmirea şi predarea următoarelor piese desenate : - Analiza de sit şi propunerea unor reglementări de construcŃie la nivelul unui P.U.D. - Plan situaŃie a ansamblului , scara 1/500 - Studiu de partiu pentru teatru (la nivel de scheme), 1/500; 1/200; planuri, secŃiuni, volumetrie ale teatrului. - La această fază se va realiza o machetă de amplasament scara 1/200 comună, a fiecărui atelier. - Machetă de studiu individuală scara 1/200

Cu ocazia corecturii la panou se va alege zona pentru care se va face detaliul de arhitectură scara 1/20 ce se va preda odată cu restul proiectului, la predarea finală. FAZA 2 Rezolvarea în detaliu a tuturor componentelor ansamblului. - plan de situaŃie….……………………….………………………………………………………………... 1/500 - plan parter (sala).…………………………................................................................................……. 1/100 - restul planurilor…………………………….……………………………………………………………… 1/200 - secŃiune……………………………….…………………………………………………………………… 1/100 - 2(4) faŃade…………………………………………………………………………………………………. 1/100 - perspectivă axonometrică…………………………....................................................................……. 1/200 - perspectivă la nivelul ochiului. - Machetă de amplasament scara 1/200 comună a fiecărui atelier; - Machetă individuală scara 1/200, prezentată în susŃinerea publică.

La predarea finală se va preda şi un dosar cuprinzând toate corecturile pe parcurs, semnate şi datate de profesor precum şi caietul de schiŃe semnate de îndrumător.

Predarea proiectului se va face obligatoriu şi în format electronic (jpeg sau pdf), transmisă anterior termenului de predare, pe adresa de e-mail postată pe situl USH, a fiecărui îndrumător de atelier. Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu nota 1. E. CRITERII DE JURIZARE Rezolvarea integrării urbanistice cu cadrul existent construit şi construit propus. Obiective arhitecturale: - acordarea plasticii compoziŃionale cu specificul funcŃional al spaŃiilor, în vederea – realizării unui edificiu cu personalitate bine definită; - conceperea unui spaŃiu teatral (sala experimentală) care să satisfacă exigenŃele utilizatorilor; - asigurarea fluenŃei relaŃiilor ce se stabilesc între anexele artistice şi tehnice ale spectacolului şi spaŃiul teatral propriu zis. CerinŃe de redactare: Proiectul se va prezenta într-o mapă, planşele vor fi format A1, redactarea va fi alb/ negru sau color, planurile şi sectiunile vor avea cote generale pentru travei, deschideri, dimensiuni maxime şi cote de nivel. Pe faŃada se vor indica materialele şi culorile. În colŃul din dreapta jos, pe fiecare planşă, se va desena un cartuş cu dimensiunile 18x3 cm: UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ARHITECTURA Ciclul : II (secundar) / semestrul 7

PROIECT NR.

GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA STUDENT

SCARA TITLU PROIECT FAZA

STUDENT PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA ASISTENTI

Predarea proiectului se va face între orele 15,00-16,30, pe data 23.05.2012, la sala 320. Predarea proiectului este condiŃionată de îndeplinirea prevederilor Regulamentului FacultăŃii de Arhitectură a UniversităŃii SPIRU HARET privind obligativitatea unui număr de 50% corecturi pe fază la atelier şi 80% prezenŃă, cu parcurgerea la atelier a întregului proiect înainte de predare şi nu doar discutarea planurilor. Număr corecturi obligatorii - 6 ; număr prezenŃe obligatorii - 9 ; număr şedinŃe de atelier – 12. F. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ CAR D 1200-1222 DON- DONTU, ADRIAN- TEATRU EXPERIMENTAL / BUCURESTI CAR D 5136-5155 GHE- GHELERTER, LUCIAN- TEATRU EXPERIMENTAL / BUCURESTI CAR II 1920 BUR BURRIS- MEYER, HAROLD- THEATRES AND AUDITORIUMS- A II –A NEW YORK: REINHOLD PUBLISHING CORPORATION, 1964 THEATRE IN BASEL / MONEO, RAFAEL N. 20+64+98 CENTRO CULTURAL Y TEATRO DE ZURICH / HERZOG & DE MEURON N. 60+84 “DE KUNSTLINIE” THEATRE AND CULTURAL CENTRE, ALMERE / SEJIMA, KAZUYO- SANAA N.121/122

M HALL- THE JAPAN ARCHITECT NR.45 SPRING 54-59, 2002 ITO, TOYO: OPERA, TEATRU, SALA SPECTACOL, NAGANO, JAPONIA, 2000-2004 RICONSTRUIRE PECHINO- DOMUS NR. 864/ NOIEMBRIE 48-53/2003 ANDREU, PAUL: TEATRU NATIONAL, 2000-2004, BEIJING, CHINA BRONKS YOUTH THEATRE, BRUXELLES- DOMUS NR.926/IUNIE/122-126 2009 MAESENEER, MARTINE DE: TEATRU DE TINERET, BRUXELLES, BELGIA THE THEATRE/ SCHOOL, ALMERE- DOMUS NR.908/ NOIEMBRIE 20-27/2007 SANAA (SEJIMA, KAZUYO; NISHIZAWA, RYUE): TEATRU, CENTRU CULTURAL, FOYER, ALMERE, OLANDA ZA-KONEJI THEATRE, TOKYO- THE ARCHITECTURAL REVIEW NR. 1348/IUNIE/74-79 2009 TOYO ITO: TEATRU PUBLIC ZA-KONEJI, TOKYO, JAPONIA GUTHRIE-THEATER IN MINNEAPOLIS- DETAIL NR.3/MARTIE/192-194 2009 NOUVEL, JEAN: TEATRU, MINNEAPOLIS, SUA RADULESCU, DANIELA – “ARHITECTURA CENTRELOR CULTURALE MODERNE”, EDITURA TEHNICA, BUCURESTI, 1996 L’ARHITECTURE D’AUJOURD’HUI, NR. 331- 2000 TECHNIQUES & ARCHITECTURE, NR.389- 1990 TECHNIQUES & ARCHITECTURE, NR.451- 2001 TECHNIQUES & ARCHITECTURE, NR.452- 2001 Întocmit, Avizat,

Prof. univ. dr. arh. Toma Olteanu Coordonator an IV Decan, Lector univ. drd. arh Niculae Ionescu conf.dr.arh.Doina Teodorescu Prof.dr.arh.Emil Creangă Coordonare ubanism Lector univ. drd. arh. Doina Marilena Ciocanea