Format articole Analele Universitatii Ovidius
Facultatea de Navigaie i Management Naval Tem de cas PMANP,
2015
Plan de gestionare a mediului pentru proiecte de portDode
FlorinFacultatea de Navigaie i Management Naval, Grupa:.....
Academia Naval Mircea cel Btrn, ConstanaAbstract Activitatile
portuare pot provoca deteriorarea calitatii aerului si apei marine
in zonele inconjuratoare din cauza activitatilor multiple. Prin
urmare, pentru determinarea nivelurilor de poluare, indentificarea
surselor de poloare, de control si eliminare a deseurilor din surse
difuze si non-difuze si de predictie a nivelurilor de poluare
pentru viitor, monitorizarea regulata si de evaluare sunt imperios
necesare in cursul a intregii faze de constructie si operare a unui
port major. Este esential ca porturile si proiectele portuare sa
aiba un plan de gestionare a mediului (EMP), care include si
monitorizarea calitatii apei marine si a aerului impreuna cu culege
de date meteorologice pe toata durata de viata a poiectului.
Aceasta lucrare prezinta impactele asupra mediului datorate
diverselor activitati portuare si a surselor lor, si de asemenea
prezinta EMP pentru diferite masuri de prevenire si protectie a
poluarii.
Keywords : port, poluare, metode de preventie a poluarii.1.
Introducere
Mai mult de 50% din populatie traieste aproape de coasta, din
care mai mult de 300 de milioane locuiesc n orae de coast (Chau
1999; Chua i Ross 1998). Exist creteri semnificative n comerul
maritim intre diferite tari la intrarea n secolul douazeci si unu.
Pentru a ndeplini cerinele n cretere ale populatiei si ale
industriei, noi porturi sunt construite, sau porturi existente sunt
extinse in intreaga lume. Aceasta ar putea facilita cresterea
economica si comerciala dar activitatile de port sunt de asemena
susceptibile de a provoca deteriorarea calitatii aerului si apei
marine in zonele inconjuratoare.Un port poate duce la o problema
grava cu poluarea, datorita activitatilor multiple. Cresterea
emisiilor de poluanti atmosferici pot afecta calitatea aerului la
nivel local si regional (Galloway 1989; Gupta et al. 2002; Rodhe
1989; Streets et al. 2000). Cresterea volumului de transport
maritim in si din cadrul regiunii, poluarea apei maritime este de
asemenea o sursa de ingrijorare, in special pe rute de transport
maritim foarte congestionate.(Chua 1995A, b). Deversarile de ulei
si chimicale din nave, fie din cauza activitatilor operationale sau
din cauza accidentelor catastrofice (ex. Naufragiul sau
coliziunea), cauzeaza de asemenea probleme de sanatate.Dezvoltarea
maritima genereaza de obicei probleme de mediu locale; totusi,
dezvoltarea asociata cu estuarele sensibile sau cu uscatul, sau cu
rauri de apa dulce pot aduce probleme la scara regionala. Impactul
asupra mediului va fi diferit din loc in loc in functie de
variatiile de geografie, hidrologie, geologie, ecologie, tipuri de
transport, de industrializare si de urbanizare. Prin urmare, pentru
determinarea nivelurilor de poluare, identificarea surselor de
poluare, masurilor de eliminare a deseurilor din surse difuze si
non-difuze , predictie a nivelurilor de poluare pentru viitor, este
necesara monitorizarea si evaluarea regulata de-a lungul intregii
faze de constructie si operare pentru orice port major. Este
obligatoriu ca porturile si proiectele de port sa aiba un plan de
gestionare a mediului (EMP) , care include monitorizarea calitatii
aerului si apei marine, alaturi de culegere de date meteorologice
pe intreaga durata de viata a proiectului in intreaga lume.Aceasta
lucrare incearca sa identifice nu numai impactul asupra mediului
cauzat sau indus de diversele activitati portuare si sursele lor
dar discuta si diferite masuri de prevenire, protectie si control a
poluarii aerului si apei, care vor fi utile in dezvoltarea unui EMP
pentru un anumit port.2. Identificarea de impacturi
Porturile sunt amplasate fie in estuare marine sau pe rauri
interioare departe de mare, dar orientarile generale sunt
aplicabele pentru ambele. Diverse activitati portuare inclusiv cele
de dragare, eliminarea de materiale, dezvoltarea zonei de tarm,
dezvoltarea traficului maritim si trafic vehicular in port pot duce
la eliberarea de contaminati in mediu. Problemele legate de poluare
cauzate de obicei de porturi si activitati portuare pot fi
clasificate dupa cum urmeaza:
1. Habitatele de coast pot fi distruse i canalele de navigaie
colmatate datorit construciei de drumuri pietruite i mbuntiri
funciare.2. Activiti de maricultur nereglementate n zonele portuare
pot amenina sigurana navigaiei.3. Deteriorarea calitii apelor de
suprafa poate aprea n timpul fazelor de construcie i operare4.
Operaiunile portuare pot produce canalizare, deeuri de santin,
deeuri solide i scurgeri de materiale periculoase atat de pe tarm,
cat si de pe nave.5. Sanatatea umana si cea a pestilor pot fi
afectate de catre contaminare apelor de coasta din cauza
descarcarior efluentilor urbani.6. Poluarea cu petrol este unul
dintre pericolele majore de mediu rezultate din operaiuni portuare
i de transport. Aceasta include: ulei de santin eliberat din nave
comerciale de ce au o incarcatura non-petrol, precum i amenintarea
mai comuna a petrolierelor.7. Emisii poluante in aer datorate
emisiilor de la nave, activitilor de ncrcare i descrcare, a
emisiilor de construcie i emisiile datorate circulaie vehiculare.3.
Impactul asupra calitii apelor de suprafa
Construcia de structuri artificiale i modificarea apelor
naturale poate duce la efecte directe i indirecte asupra corpului
de ap i a ecosistemelor. Deteriorarea calitii apelor de suprafa
poate aprea n timpul fazelor de construcie i operare. n faza de
construcie, poluarea poate rezulta din alunecari de teren, i deeuri
sanitare datorate forei de munc.
Dragarea si recuperarea solului rezulta in formarea de pene de
sedimente in jurul dragelor, deversari ale solului dragat si a
zonelor de deversare a solului dragat. Dragarea si activitatea de
eliminare a solului dragat pot induce efecte pe termen scurt si
lung asupra sistemelor acvatice, si anume degradarea resurselor
marine cum ar fi plajele, estuarele, recifele de coral si zonele de
pescuit; resuspendarea si asezarea sedimentelor, ce contin si
contaminanti toxici, si reintroducerea lor in coloana de apa;
absorbia contaminantului prin acumulare in pesti si crustacee,
turbiditate crescuta ce scade penetrarea luminii si activitatea
fotosintetic asociata, depletii pe termen scurt a nivelurilor de
oxigen dizolvat, batimetria modificata ce produce schimbari in
circulatia vietii marine, posibila intruzie a apei sarate in panza
freatica; modificari in diversitatea speciilor si strucura
comunitatilor bentonice; fluctuatii in chimia apei, schimbari in
structura tarmului; pierderi de resurse de habitat si pescuit.
Operaiunile de port pot produce canalizare, deeuri de santin,
deeuri solide, deversri de petrol i scurgeri de materiale nocive,
att de la rm cat i de la nave. Zeci de mii de substane chimice sunt
folosite pentru a satisface nevoile tehnologice i economice ale
societii. Multe dintre aceste substane chimice isi gasesc drumul n
mediul marin; Prin urmare, este important s se verifice dac
amestecurile complexe de produse chimice gasite in apele de coast
provoac efecte biologice adverse asupra organismelor marine. Exist
dou moduri de baz prin care contaminanii chimici pot afecta
resursele marine vii: (1) afecteaza n mod direct sanatatea si
supravietuirea organismului expus, iar (2), prin contaminarea
resurselor piscicole pe care alte specii, inclusiv omul,le pot
consuma.4. Impact asupra calitatii aerului
Calitatea aerului n zona portuar poate fi afectata de praf i
particule (resuspendarea de praf rutier), de curatarea locurilor de
constructii, excavare de piatra si activitati de construcii, precum
i de emisii de la vehiculele care aduc materiale la locul de
constructii, i de la nave i echipamente de constructii. Reaciile
fotochimice (reacii complexe n lan ntre lumina soarelui i poluani
gazoi), emisiile din arderea deeurilor i a praf chimic (ca urmare a
manipulrii de materiale cu particule fine, cum ar fi ngrmintele i
mineralele) sunt, de asemenea, surse majore de poluare a aerului n
zonele portuare. Calitatea aerului poate fi, de asemenea, afectata
de dezvoltarile secundare, cum ar fi urbanizarea i traficul de
vehicule crescut.
Emisiile de la nave sunt principala surs de SO2 n zonele
portuare. Emisiile totale datorate activitilor majore de transport
sunt estimate la 236,000 tone SO2 pe an. Emisiile provenite din
activiti portuare reprezint aproximativ 4,5% din totalul emisiilor
de transport, sau 10620 tone SO2 pe an (Streets et al. 1997). n
general, cele mai ieftine clase de ulei rezidual, care conin mai
mult de 5% sulfur, sunt folosite pentru a alimenta flotele
comerciale. Coninutul mediu de sulf din combustibili marini este de
aproximativ 2,8%. n 1997, Convenia internaional pentru prevenirea
polurii de ctre nave (cunoscuta sub numele de convenia MARPOL) a
aprobat un plafon global de 4,5% a coninutului de sulf din pcur
marina (Streets et al. 2000). O parte nsemnat a mai mult de 10% din
producia mondial de NOx este emisa din nave maritime care ard
acesti combustibili (Lawrence and Crutzen 1999).5. Impact asupra
sanatatii umane
Impactele asupra sntii umane pot fi clasificate n linii mari
ca:
1. Riscuri / accidente att onshore si offshore cauzate de de
manipularea materialelor periculoase, cum ar fi cele inflamabile,
explozive i toxine din coliziuni ale navelor
2. Boli transmisibile
3. Zgomotul de la echipamente pentru constructii si activitatile
de constructii, vehicule, echipament de manipulare a marfii, de
nave i megafoane / sirene din port.4. Boli respiratorii cauzate de
praf i particule de praf suspendate in aerul respirabil.
Cele mai mari impacte asupra sanatatii (exceptand bolile
transmisibile) vor fi limitate la vecinatatea portului / zonei de
lucru. Ar trebui stabilite programe de sanatate ocupationala si
trebuiesc facute provizii medicale pentru serviciile de urgent.6.
Cele mai bune tehnici disponibile
Extinderea majora a portului i dezvoltarea de noi porturi ofer
posibilitatea de a introduce si utilize echipamente si tehnici de
ultima generatie pentru depozitarea ,ntreinerea, exploatarea si
manipularea ncrcturii. Au fost facute progrese semnificative n
ultimii ani in domeniul tehnicilor i tehnologiilor n aceste
domenii, pentru a reduce impactul asupra mediului.
Organizaia Internaional de Standardizare (ISO) a formulat
Sistemul de Management de Mediu (EMS) n conformitate cu ISO 14000.
De asemenea, majoritatea rilor din Europa adopt un sistem cunoscut
sub numele de BATNEEC. BAT NEEC este un concept referitor la
protecia mediului, care ajut la definirea de bune practici i devine
din ce n ce mai popular pe plan internaional, n special n cadrul
Comunitii Europene. Porturile sunt n cutare de certificare n
conformitate cu ISO 14000 sau echivalent.7. EMP pentru port si
rada
Figura. 1 Componente i strategii pentru planul de management al
mediului (EMP)
EMP trebuie s includ, n general, informaii cu privire la
producerea i tratarea deeurilor solide, lichide i efluenilor gazoi,
detalii cu privire la msurile de siguran n jurul proiectului,
precum i detaliile organizaiei de siguran, inclusiv personalul
cheie. Diferitele strategii pentru EMP sunt rezumate n Fig. 1.Un
EMP este formulat pentru a atenua efectele negative care rezulta
din orice program de dezvoltare. Un EMP ar trebui s se asigure c
resursele sunt utilizate cu eficien maxim, generarea de deeuri este
minimizata, reziduurile sunt tratate n mod adecvat i produsele sunt
recuperate i reciclate n cea mai mare msur posibil. Trebuie pus
accentul pe deeuri putine sau tehnologii nepoluante.Un EMP este o
parte necesar a evalurii impactului asupra mediului a unui proiect
de port nou, dar ar putea fi, de asemenea, dezvoltat pentru
porturile existente. Este util att n timpul de construcie i de
funcionare a noului port, dar numai pentru operatiunile de operare
in porturile existente pentru a asigura eficienta msurilor de
atenuare a poluarii i de a da indicaii cu privire la modul cel mai
potrivit de a trata orice evenimente neprevzute. Un program de
monitorizare regulat trebuie s fie specificat, pentru a verifica
dac msurile de protectie a mediului sunt folosite i s alerteze
consiliile portuare si de control al polurii pentru orice poluare
sau alte probleme de mediu care ar putea aprea fie n timpul
construirii sau in faza operaional a proiectului. Un numr de
aspecte importante trebuie s fie incluse in EMP si anume:
Revizuirea, si acolo unde este necesar, actualizarea planurilor de
gestionare a dezastrelor pentru toate porturile, in special
proceduri si responsabilitati de management. Bunastarea
echipamentului pentru manevrarea petrolului si a eventualelo
deversari vrac, precum si a altor urgente trebuie evaluate avand in
vedere traficul crescut de cand instalatia a fost deschisa.
Revizuirea practicilor de dragare, toxicitatea materialului dragat
i locaia de eliminare. mbuntirea facilitilor de manipulare pentru
marfuri vrac uscate, n special pentru crbune i minereu de fier.
Aceasta este potential un procedeu costisitor i va fi n mod
inevitabil limitat din considerente financiare. Furnizarea de
faciliti pentru colectarea i eliminarea uleiurilor uzate i a
deeurilor solide (gunoi), n conformitate cu Convenia de poluare
marin. Instalaii de colectare trebuie s fie situate convenabil
pentru nave, si deschise la ore potrivite circulaiei navelor.
Deeurile periculoase trebuie s fie colectate separat i eliminate la
locul desemnat. Monitorizarea Sntii referitoare trebuie efectuat pe
muncitorii care lucreaz n zona de depozitare vrac i manipularea
produselor chimice. Instalatiile si scopul lor trebuie s fie aduse
la cunotina expeditorilor pentru a ncuraja utilizarea acestora.
Locaia centrelor de tratare trebuie s fie planificata cu atenie
pentru a nu da natere la efecte negative asupra mediului, n special
n cazul gunoiului. Adoptarea tehnicilor de diminuare pentru
reducerea concentraiei de poluani ca centura verde, conservarea
apei si a energiei, etc. Diferite alte consideraii pentru a
controla calitatea aerului i a apei n regiune portuar sunt
discutate mai jos.8. Plan de gestionare n timpul operatiunilor de
dragare n zona portuarUn plan cuprinzator privint privind
operatiunile de de dragare i managementul materialelor dragate
trebuie s fie luat n considerare pentru instalaiile portuare pentru
a se asigura c proiectul poate fi realizat cu efecte minime asupra
mediului. Att dragarea totala, cat si dragarea de ntreinere pot
afecta calitatea apei; n special turbiditatea i acest lucru la
rndul su, poate afecta marginal ecologia marin i pescuitul.
Dragarea totala are un potential ridicat pentru a dispersa
sedimentul granulat fin din coloana de ap. Screening-ul initial
pentru evaluarea opiunilor de eliminare se bazeaza pe analize
fizice i chimice pentru caracterul geotehnic i prezena
contaminanilor n sedimente. n funcie de caracterul fizic i chimic
al materialului dragat, eliminarea lui poate fi in spatii inchise,
deschise sau poate fi tratat nainte de a fi eliberat n ap deschis,
de-a lungul rmului, sau pe uscat.Dragarea de intretinere se face n
canalele de acces i bazinele portuare pentru a menine adncimea i
limea i s asigure accesul n condiii de siguran pentru navele mari.
Materialele rezultate din dragarea de ntreinere prezint de regul o
problem de eliminare mai mare dect sedimentele profunde ndeprtate n
timpul dragarii de constructie, deoarece sedimentele lucrrilor
superficiale sunt compuse din materiale recent depuse care sunt, de
obicei contaminate. Aceste sedimente tinere conin, de obicei
contaminani naturali i antropici i pot proveni din in
precipitatiile atmosferice; eroziunea, de suprafa i de canal;
transport de sedimente din apele interioare;
Pentru a diminua potentialul material contaminant sa iasa din
zona portuara, acesta trebuie abordat printr-un design corect al
facilitatilor de manipluare si tratament al apei pluviale; plasarea
de canalizari pentru apa uzata si canalizare; compatibilitatea de
utilizare a terenurilor locale (ex. Terenuri agricole sau
operatiuni miniere), procceduri de manipulare a materialelor
periculoase si tipuri de industrii permise sa opereze in zona
portuara.Eliminarea deseurilor se va face n conformitate cu
reglementrile n vigoare. De asemenea, poate fi necesara
monitorizarea pe termen lung a procesului de dragare i eliminare a
deseurilor. Msuri de atenuare recomandate pentru reducerea
eliberrii de sedimente n corpul principal de ap ar putea include:
Izolare a zonei de lucru, cu o perdea de aluviuni pentru a preveni
eliberarea excesiv de sedimente fine in largul marii
Utilizarea dragelor cu aspiratie in locul dragelor cu cupa
Deshidratarea particulelor fine prin capcane sedimentare Nu se
efectueaza operatiuni de dragare n timpul furtunilor Stoparea
operatiunilor de dragare in timpul sezoanelor de reproducere a
stocurilor de pete importante din punct de vedere economic, specii
protejate sau rare Planuire pentru minimizarea impactului asupra
florei i faunei locale, i scanarea pentru prezena speciilor rare,
ameninate sau pe cale de dispariie, care sunt indigene la locaia
proiectului. Monitorizarea calitii aerului la nivel local i
reducerea intensitatii operaiunilor, dac acesta este de calitate
inacceptabil.9. Plan de management pentru a mbunti calitatea apei
marine n zona portuar1. Canalele de scurgere i deversare trebuie s
fie curate n mod regulat pentru a evita descompunerea anaerob i, de
asemenea, pentru a asigura un flux adecvat de ap / ap uzat. Acest
lucru va permite, de asemenea, caracterizarea apelor uzate i
calcularea ncrcturii de deeuri.2. Apele menajere trebuie evacuate
numai dup un tratament adecvat.3. Deeurile solide generate de surse
difuze ar trebui s fie colectate i eliminate n mod corespunztor.4.
Descrcarea deeurilor de ulei n mare din urmtoarele surse principale
ar trebui s fie controlat:
- Descrcarea deeurilor de ulei din zona coridor pentru lichide
chimice. Aceste deeuri lichide sunt generate n timpul currii
petrolierelor i produselor petroliere scurse n timpul operaiunilor
de incarcare.- Scurgeri de ulei la dan n timpul operaiunilor de
descrcare.- Descarcarea balastului din tancuri la navele
petroliere.5. Descrcarea deeurilor solide i a apelor uzate de la
nave ar trebui s fie controlat. Acestea trebuie eliminate numai dup
un tratament adecvat.6. Materialele n vrac nu trebuie aruncate n
mare. Toate canalizare i drumurile folosite trebuie curate nainte
de nceperea sezonului ploios, pentru a evita scurgerile de pe
terenuri in mare, deoarece acestea transport o multitudine de
poluani, inclusiv produse chimice.7. Bund-uri temporare ar trebui s
fie construite astfel nct s conin scurgerile de suprafa de pe
terenuri de lucru. Scurgerile colectate ar trebui s fie trecute
prin iazuri de retenie pentru a colecta solidele n suspensie,
nainte de descarcare.8. Un sistem de tratare ar trebui s fie
furnizat la antier. Acesta ar putea fi o instalatie pachet sau o
fos septic.9. O instalaie convenional de epurare a apelor uzate nu
este considerat adecvat pentru operaiunile portuare ca urmare a
fluctuaiilor n volumul i caracteristicile poluantilor.10. Efluenii
sanitari nu trebuie s fie evacuati direct n port.11. Ape uzate
uleioase (de la rezervoarele de stocare a combustibilului,
atelierele de ntreinere, apele de santin ale navelor, splarea
cisternelor) i scurgerile din zonele murdare ale portului (zone de
triaj,parcare i depozitare a combustibilului si vehiculelor) s fie
colectate i trecute printr-un separator de ap uleioasa nainte de
deversare . Apelor uzate pot fi returnate la sistemul de apa de
ploaie dupa tratament.12. Faciliti de primire pentru reziduuri de
hidrocarburi de la nave ar trebui s fie furnizate i utilizarea lor
ar trebui s fie fortata prin monitorizare. Sanciuni pot fi impuse
pentru evacurile uleioase n i n jurul portului.13. Monitorizarea
periodic a calitii apei ar trebui s fie efectuata n cadrul portului
i n apele adiacente n timpul funcionrii pentru a identifica
schimbrile nefavorabile de mediu.10. Planul de management pentru a
mbunti calitatea aerului n port si regiunea portuar1. Pentru a
controla emisiile fugitive n timpul operaiilor de ncrcare i
descrcare i stocare, trebuie luate urmtoarele msuri:
Pulverizarea apei sau chimicalelor adecvate pe materialul n
vrac, astfel nct praful ridicat de vant sa fie redus. O tehnic
comun preventiv pentru controlul emisiilor de particule fugare este
de a se inchide sursele integral sau parial. Inchiderea incintelor
previne si inhiba materialele particulate sa ajunga in aer datorita
vantului sau miscarilor provocate de instalatii ce rezulta din
prelucrarea surselor acestor materiale. Inchiderea incintelor, de
asemenea, ajut s tina acele emisii generate inchise. Acestea pot
consta fie dintr-un anumit tip de structuri permanente sau
aranjamente temporare. Este, de asemenea observat c n timpul
operaiunilor de ncrcare i descrcare cantitati de praf considerabile
sunt generate, care poate fi de natur chimic. Acest lucru ar putea
fi duntor pentru sntatea personalului care lucreaz. Prin urmare, ar
trebui furnizate masti pentru tot personalul care lucreaz la
site-ul acela i, de asemenea, ar trebui sa fie efectuata o
verificare periodic a sntii. Materialul vrac ar trebui s fie
transportat n camioane nchise, pentru a evita antrenarea de catre
vnt. Filtre cu saci trebuie sa fie utillizate n benzile
transportoare pentru colectarea prafului iar utilizarea de benzi
transportoare trebuie redusa la minim. Resuspendarea de praf se
datoreaz vntului i micarii vehiculelor pe suprafaa rutiera.
Controlarea resuspendarii prafului poate fi cel mai eficient mod de
a reduce particulele poluante. Exist mai multe metode de reducere a
antrenarii cum ar fi: curarea periodic a drumurilor asfaltate i
neasfaltate. ndeprtarea murdriei acumulate de pe marginea drumului.
ntreinerea periodic a umrului neasfaltat de pe un drum asfaltat.
pavarea drumurilor de acces. drumurile neasfaltate poate duce la
probleme de praf in comunitatile adiacente zonei portuare.2.
Vehiculele sunt surse majore de poluare a aerului, asa ca
ntreinerea mai buna a vehiculelor i controlul emisiilor acestora,
pe ct posibil, sunt obiective ce ar trebui sa fie atinse.3. Nici un
vehicul nu trebuie sa ii fie permis accesul fara permisul de
poluare corespunztor, efectuat sub controlul certificat n zona
portuar i vehiculele foarte poluante (camioane grele) trebuie
evitate.4. Ar trebui s se creasc plantaii i centuri verzi in
ntreaga zona portuar i de asemenea n orice zona deschis. Acest
lucru reduce poluarea atmosferic i fonic.5. Activitile de
construcie i demolri, dei au un caracter temporar, sunt surse
importante de praf. Aceste activiti implic o serie de operaiuni
generatoare de praf separate, care trebuie s fie cuantificate
pentru a determina emisiile totale de pe site i impactul acestora
asupra calitii aerului nconjurtor.6. Trebuie evitat arderea
deeurilor.7. Emisiile rezultate din operaiunile de construcie pot
fi reduse prin suprimarea umeda.8. Monitorizarea calitii aerului
nconjurtor ar trebui s fie consolidat n continuare prin adoptarea
urmtoarelor recomandri: Staii de monitorizare meteorologice trebuie
s fie instalate la nlimi diferite, astfel nct profilul vertical
potate fi evaluat i, de asemenea, faciliti automate sa fie prevzute
pentru nregistrarea datelor meteorologice. Acest lucru este util n
estimarea capacitii de diluie a atmosferei si in modelarea
dispersiei prafului in aer. Monitorizarea parametrilor
suplimentari, cantitati de HC i Pb n locaii, n cazul n care
poluarea vehiculara este mare. Monitorizarea PM10 (pulberi n
suspensie mai mici de 10 um) i CO trebuie efectuata periodic,
deoarece aceti poluani afecteaz n mod direct sistemul respirator.
Monitorizarea legate de sntate si expunere a prafului a populaiei
subgrupuri sensibile, cum ar fi muncitori, rezideni i copii etc.
trebuie s se desfoare ca o masura de siguran11. Plan de management
pentru a minimiza impactul asupra sntii publice
Urmtoarele msuri de control pot fi utilizate pentru a reduce
impactul asupra sntii persoanelor care lucreaz n zona portuar:
1. Lucrtorii temporari i permaneni ar trebui s primeasc o
examinare medical i tratamentul necesar nainte de nceperea
lucrului.2. Faciliti pentru prim ajutor ar trebui s fie furnizate n
port, precum i la locul de construcie.3. Trebuie s fie furnizate
masuri de salubritate corespunztoare n timpul construciei i
funcionrii, pentru a minimiza raspandirea bolilor.4. Modaliti de
punere in carantin a navelor ar trebui s fie dezvoltate n
conformitate cu practica internaional.5. n general, este benefic s
instaleze sisteme electrice, spre deosebire de cele pneumatice.
Este o strategie bun de reducere a zgomotului.6. O alt posibila
msur de atenuare este instalarea corect a mainilor: de exemplu
montandu-le piese de etansare din cauciuc etc. Amortizoare trebuie
furnizate oriunde este posibil pentru a inabusi sunetele din
motoare, motoarele etc. Casti si si dopuri de urechi pentru
antifonare pot fi furnizate muncitorilor care lucreaz n medii
zgomotoase.12. Alte msuri pentru controlul polurii
Funcionarea complexelor portuare au tendina de a se efectua n
condiii de salubritate acceptabile dac dispoziii speciale pentru
gestionarea deeurilor sunt incluse n etapa de planificare i
proiectare, cum ar fi: Furnizarea unui sistem adecvat de distribuie
a apei, inclusiv instalaii pe diguri pentru conexiuni cu furtun
pentru alimentarea cu ap proaspt a navelor. Construirea de bund-uri
temporare care s izoleze scurgerile de suprafa de pe site-urile de
lucru. Scurgerile colectate ar trebui s fie trecute prin iazuri de
retenie pentru a colecta solidele n suspensie nainte de deversare.
Furnizarea de sisteme adecvate de colectare, tratare si eliminare a
apelor uzate pentru a servi ntregului complex port , inclusiv un
interceptor de rm pentru a primi deeurile lichide de la toate
instalaiile de rm. Conexiuni speciale pentru furtune trebuie s fie
furnizate pentru a permite navelor s i ndeplineasc functiile de a
canaliza deeuri de santin i alte deeuri lichide n sistemele de
colectare a apelor uzate. Fr aceste dispoziii, navele i instalaiile
terestre sunt susceptibile deversarii apelor uzate direct n apele
portuare. De asemenea, ar trebui s se prevad eliminarea tuturor
materialele flotabile inclusiv a uleiurilor. Asigurarea unui sistem
cuprinzator de gestionare a deseurilor solide pentru intregul
complex portuar, inclusiv orice nava aflata in port. Asigurarea
controlului scurgerilor de ulei in porturile folosite pentru
importul/exportul produselor petroliere, inclusiv a produselor
prelucrate de rafinarii.Este avantajos de a se planifica si concepe
un sistem cuprinzator onshore / offshore pentru managementul
deseurilor sanitare in cadrul unui sistem de management unic.
Complexele de port care sunt situate in apropiere de apele costiere
neizolate cu capacitati mari de dilutie si absorbtie , pot deversa
efluentii in aceste ape, prin intermediul unui sistem de deversare
submarin. Totusi, acest lucru nu este acceptabil acolo unde se afla
ape costale inchise (lacuri, iazuri). Indiferent de care sistem de
eliminare a deseurilor este selectat, monitorizarea periodica a
efectelor sale asupra mediului este esentiala. Aceasta ar trebui sa
includa monitorizarea atat in interiorul complexului portuar, cat
si in exteriorul sau.
Alte msuri de control al polurii ar trebui s includ, de
asemenea:
1. ntreinerea periodica a instalatiilor de alimentare cu ap i a
sistemului de epurare a apelor uzate.2. Colectarea i eliminarea
deeurilor de la nave si de la instalatiile de pe uscat.3.
Monitorizarea i aplicarea reglementrilor de prevenire a polurii
care privesc vasele maritime.4. Efectuarea monitorizarii regulate
pentru a identifica schimbrile de mediu adverse cauzate de
poluare.5. Dezvoltarea unei centur verde n jurul zonei portuare,
care este o metod eficient de atenuare a reziduurilor de deeuri
ulterioare msurilor pentru controlul polurii. Centurile verzi
absorb poluanii aerului i apei, zgomotul i previn eroziunea
solului, si creeaza condiii climatice i estetice favorabile.13.
Studiu de caz
Un studiu a fost efectuat n regiunea portuar din Jawaharlal
Nehru Port Trust (JNPT), New Mumbai, India. Acest port este situat
de-a lungul partii de est a portului Mumbai opus insulei Elephanta
, care acoper o suprafa de aproximativ 52 km2 . Portul mprtete un
canal comun cu portul Mumbai pana la punctul de intrare in canalul
South Elephanta .Distanta este de aproximativ 6 mile marine de
Gateway of India (Gupta et al. 2003a). Figura 2 prezint harta
orasului Mumbai si localizarea JNPT.
Figura 2 - Amplasarea zonei de studiu,statiilor de monitorizare
a calitatii apei i a aeruluiCalitatea apei a fost monitorizat la
ase staii de monitorizare. Staiile W1, W2, W3, W4 i W5 au fost
fixe, n timp ce statia W6 a fost mobila, aa cum se arat n Fig. 2.
Cercetarea calitii apei a fost realizata o dat pe lun. Sondajul a
fost planuit n aa fel nct s acopere ase posturi n dou etape care
acoper trei staii n fiecare zi.Pentru a realiza acest lucru, s-au
folosit trei barci motorizate, care au fost ancorate la fiecare
dintre staiile selectate la momentul prelevrii probelor. Recipente
Nensen pentru eantionarea apei de capacitate de 2.5 au fost
folosite pentru a lua probe de ap de la fiecare staie la o adncime
de 1 m sub suprafaa, la mijlocul distantei intre suprafata si
fundul marii i la 1 m deasupra fundului mrii. Adncimea la fiecare
statie fost msurata nainte colectarea probei de ap utiliznd o linie
cu fir de plumb. Un numr de probe au fost colectate la fiecare
staie att in timpul fluxului i refluxului (Gupta et al.
2003a).Calitatea aerului a fost monitorizat la cinci staii de
monitorizare asa cum este aratat n fig. 2 (Gupta et al. 2003b). Din
aceste cinci staii, patru au fost fixe i una a fost mobila, locaia
sa fiind schimbata n fiecare ciclu de monitorizare. Staiile fixe au
fost : cldirea administraiei (AB), centru operare al portului
(POC), colonia rezidentiala (RC) i secia de poliie Jaskhar (JPS).
Staia mobila a fost amplasata la una din urmtoarele locatii :
poarta complexului de materiale vrac (BGC), casa de oaspeti nr.2
(GH2), E2 (in apropiere de construcia E2), E7 (in apropiere de
construcia E7), cladirea utilizatorilor portului (UPB) i langa o
band transportoare (OCB).In acest studiu,sunt prezentate datele
colectate i analizate ale calitii aerului, calitatea apei marine i
a datelor meteorologice pentru o perioad de 4 ani. Concluzii
specifice extrase din studiu sunt urmtoarele:1. Calitatea aerului
din regiune este n general bun. n general cantitatile de, NOx,
nivelurile de SO2 i TSP au fost n standardele lor. Cu toate
acestea, de multe ori la unele site-uri limita pentru 24 de ore a
fost depita, dar ar putea fi ulterior redus prin msuri adecvate de
atenuare.2. Concentraiile medii lunare de NOx au fost n intervalul
de 19.5-59.0 ug / m3. Concentraiile de NOx s-au observat a fi la
nivelul cel mai mare n timpul sezonului de iarn.3. Concentraiile de
SO2 a crescut treptat intre anii 1997-2000. Acest lucru se poate
datora cresterii intensitatii activitilor portuare i a traficului
de nave, care au o cretere anual de aproximativ 15%.4. Concentraia
maxim de NH3 a fost observata la centrul de operare portuar, care
este n imediata apropiere locului unde se produce ncrcarea i
descrcarea de ngrmnt. Sa constatat c gazele i particulele poluante
au valori maxime n timpul sezonului de iarna, in timp ce NH3 are o
valoare maxim n timpul sezonului post-musonic confirmnd relaia
NH3-ului la temperatura ambiant.5. Concentraiile TSP au fost destul
de mari, n special pentru in zonel n care activitatea portuar este
mare: zonele pentru ncrcarea i descrcarea materialului, ce au
micare vehiculara mare etc. Valorile medii TSP n general, au artat
o concentraie mai mare n lunile de iarn i de var dect n sezonul
ploios.6. Date le pentru PM10 par a fi o parte constant a datelor
TSP pe tot parcursul anului, indicnd influene meteorologic i surse
comune. Analiza dimensiunii particulelor PM10 artat ca acestea
reprezinta un cuantum de 47% din concentraia total TSP, care este
mai micc dect cel raportat pentru zona industriala, si
intersectiile mari de trafic rutier din Mumbai. Sursele antropice
contribuie semnificativ la fraciunea PM10 ntr-o regiune industrial,
n timp ce contribuiile din surse naturale sunt mai mari n zona
portuar.7. Rezultatele studiilor de calitate a apei marine nu
prezint nici un trend regulat. Analize de corelaie, regresie si de
factori au fost efectuate pentru parametrii de calitate a apei.
Rezultatele arat c BOD i DO au fost invers corelate. Rezultatele
analizei factorilor arat c din cele opt variabile patru factori au
fost extrasi, care reprezint 74% din variana datelor originale.
Peste 84% din variaia e reprezentata de solizi suspendati, n timp
ce 76% din variaie o reprezinta temperatura. CBO i turbiditate sunt
contabilizate. Concentratiile observate si prognozate la diferite
site-uri au fost destul de aproape una de cealalta.A fost generat o
baz de date cuprinztoare cu asigurarea calitii i controlul calitii
aerului nconjurtor si apei marine pentru o zon portuar. Datele de
monitorizare au fost colectate conform normelor stabilite de
autoritile de reglementare din ar i, prin urmare, pot fi foarte
utile pentru managementul de mediu al portului. Acest studiu, care
se ocupa cu monitorizarea si modelarea calitatii aerului si apei
marine intr-o zona portuara, poate fi folosit in mod eficient
pentru dezvoltarea strategiilor rationale de control si gestionare
pentru reducerea nivelului de poluare cauzat de diverse activitati
portuare.
Rezultatele studiului privind identificarea surselor, asa
ziselor hotspots , si perioade de timp negative pentru poluarea
aerului au condus la recomandarea masurilor de control a poluarii
discutate in sectiunea anterioara pentru imbunatatirea calitatii
aerului si apei in regiunea portuara.
Cateva exemple de masuri specifice de control al poluarii sunt
prezentate mai jos: Concentraiile de particule n suspensie s-au
gasit a depi limitele la acele posturi care sunt n imediata
apropiere a zonei de operaiuni. Acest lucru se datoreaz n principal
prafului suflat de vant n timpul operatiunilor de ncrcare,
descrcare i depozitare. Concentraia de particule n suspensie poate
fi redusa prin pulverizarea apei sau chimicalelor adecvate asupra
materialului n vrac, astfel nct cantitatea de praf suflat de vnt
este redusa. O tehnic comun preventiv pentru controlul emisiilor de
particule in suspensie este s se inchida sursele fie integral sau
parial. Filtre cu saci pentru benzile transportoare trebuie s fie
utilizate pentru colectarea prafului i utilizarea benzilor
transportoare trebuie minimizat. Rezultatele arata ca suspensia
particulelor de praf datorata vantului si miscarii vehiculare pe
suprafetele drumurilor este o sursa majora. Controlarea
resuspensiei prafului de pe drum poate fi cel mai eficient mod de a
reduce particulele poluante in aerul inconjurator.14.
ConcluziiStrategiile de mediu pentru a controla nivelurile de
poluare sunt dup cum urmeaz:1. mbuntirea operaiunilor portuare
existente i a facilitior, deplasarea mrfurilor vrac din porturi n
care mediul nconjurtor este deosebit de sensibil la poluare, si
unde faciliti moderne de manipulare i de depozitare nu pot fi
furnizate.2. Concentrarea capacitatilor de lucru in acele porturi
care sunt cele mai in masura sa se ocupe de nave mai mari, volume
mai mari de marfuri, si , prin urmare, pot justifica investitiile
in echipamente de manipulare moderne care sunt mai putin
susceptibile de a da nastere la poluare.3. Dezvoltarea e noi
porturi departe de locatiile sensibile ecologic, acolo unde exista
suficient teren pentru o eventuala viitoare extindere a
industriilor conexe activitatilor portuare. In cazul in care
anumite porturi trebuie sa fie dezvoltate langa zone cu importanta
ecologica, sau cu putin teren pentru instalatiile de extindere,
aceasta dezvoltare trebuie planuita cu grija, iar masurile de
atenuare trebuie incorporate intr-o masura cat mai mare pentru a
reduce orice efecte negative la un minim absolut.Avnd n vedere
creterea probabil a dezvoltrii portuare in urmatorul deceniu, se
sugereaz c guvernul, n fiecare ar, ar trebui s ia n considerare
eventual nfiinare a unei unitati de planificare de mediu
specializata pe zonele portuare, care ar putea fi responsabila
pentru colectarea datelor mbuntite asupra mediului costier n
apropierea porturilor cheie, consilierea pe probleme de mediu i
identificarea de noi practici, tehnici i tehnologii.Mulumiri
Autorii sunt foarte recunosctori conducerii i personalului portului
Jawaharlal Nehru Port Trust, New Mumbai, India, pentru cooperarea i
de sprijinul financiar acordat pentru desfurarea proiectul
intitulat '' Plan de Management de Mediu pentru Zona Jawaharlal
Nehru''.Bibliografie* E-mail address:
[1] Chua TE (1995a) A collective responsibility. Asian Energy
Year Book. Petroleum Economists Ltd., London, pp 114115
[2] Chua TE (1995b) Marine pollution: development since UNCLOS
III and prospects for regional cooperation. In: Koh KL,[3] Beckman
RC, Chia LS (eds) SEAPOL Singapore conference on sustainable
development of coastal and ocean areas, past rio perspectives.
South East Asia Programme in Ocean Law and Management, Singapore,
pp 144176
[4] Chua TE, Ross AR (1998) Pollution prevention and management
in the east Asian Seas, a paradigm shift in concept, approach and
methodology. International maritime organization regional programme
for the prevention and management of marine pollution in the east
Asian Seas, Quezon City, MPP-EAS Technical Report 15, 45
[5] Galloway JM (1989) Atmospheric acidification: projections
for the future. Ambio 18:161166
[6] Gupta AK, Patil RS, Gupta SK (2002) Emissions of gaseous and
particulate pollutants in a port and harbour region in India.[7]
Environ Monit Assess 80:187205
[8] Gupta AK, Gupta SK, Patil RS (2003a) A comparison of water
quality indices for costal water. J Environ Sci Health
A38(11):27112725
[8] Gupta AK, Patil RS, Gupta SK (2003b) A long-term study of
oxides of nitrogen, sulphur dioxide, and ammonia for a port and
harbour region in India. J Environ Sci Health A38(12):28772894
[9] Lawrence MG, Crutzen PJ (1999) Influence of NOx emissions
from ships on tropospheric photochemistry and climate. Nature
402:167170
2015 Naval Academy Mircea cel Batran 2015 Naval Academy Mircea
cel Batran
