Upload
popescuion
View
41
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
tencuiala
Citation preview
TENCUIELI TENCUIELI INTERIOAREGENERALITĂTIObiectul specificaţieiPrezentul capitol cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor detencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente interioare si exterioare aplicatemanual sau mecanizat pe suprafete de zidarie de caramida sau beton a cladirilor de locuit social-culturale constructii industriale si agrozootehniceClasificarea tencuielilor Dupa natura suprafetei pe care se aplica tencuielile pot fi- tencuieli pe suprafate de caramida (pereti stalpisori bolti) se executa in mod obisnuit in 2straturi (grund si tinci-strat vizibil)- tencuielile pe elementele de beton si de beton armat (pereti stilpi grinzi plansee din betonarmat turnat monolit fara grinzi sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) pot fiaplicate si ele in 2 straturi sprit si tinci-strat vizibilTencuielile obisnuite se impart in a) Tencuieli brute alcatuite din mortar de var gras sau fara adaos de ciment netezit in stare bruta Tencuiala brută constă dintr-un strat de mortar de 1-15 cm grosime aplicat pe stratul suportcu mijloace mecanice sau manuale Consistenţa mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicareamecanizată şi 9-11 cm pentru aplicarea manuală Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M4-T 2314 icircn icircncăperi uscate iar pentru icircncăperi umede se va aplica un mortar de var-ciment marcaM10-T 2315 Inainte de icircnceperea aplicării mortarului suprafeţele de tencuit uscate se vor stropi cu apăAplicarea mortarului pe pereţi se face de jos icircn sus icircn strat continuu nivelacircndu-se după aceea cumistria sau cu mahalaua lungă După ce s-a icircntărit puţin el va fi netezit cu drişca Se intrebuinteaza la interior in depozite sau poduri b) Tencuieli driscuite netezite cu drisca mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cunisip fin (tinci) acela se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit social-culturale precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii c) Tencuieli sclivisite la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel fiind executatenumai dintr-o pasta de ciment in care se adauga in unele cazuri materiale hidrofobe (apa-stop)Intrucacirct se utilizează pentru tencuirea incăperilor cu umiditate foarte mare (peste 60) sevor folosi mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pastade ciment netezită cu drişca de oţel Operaţia de execuţie va icircncepe după executarea operaţiilor de pregătire conform 1310 şi trasare 1320 cu aplicarea spriţului Peste spriţ se va aplicastratul de mortar de ciment de grund iar după zvacircntarea acestuia (fără să se
Pagina
Cibotari V
1Mod Coala Nr document Semnăt Data
icircntărească complet) seva aplica stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 consistenţa 11-13 cm) d) Tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsossau var cu adaos de ipsos ipsos cu aracet bine netezit cu drisca de glet se intrebuinteaza numai peinterior (la pereti si tavane) Tipul de glet care va fi folosit (var var-ipsos ipsos sau ipsos-var) se va stabili icircn funcţie denatura stratului suport prevăzut icircn proiect după cum urmează- glet de var orice mortar de grund proaspăt cu var icircn compoziţie (nu se aplică direct pesuprafeţe de beton)- glet de var-ipsos orice mortar de grund uscat-glet de ipsos orice mortar de grund fără var icircn compoziţie-glet de ipsos-var orice mortar de grund pe bază de ciment var
Stratul de glet se va executa prin icircntinderea şi netezirea pastei cu oţelul de glet pe suprafeţede max 1 m pentru a se putea realiza netezirea icircnainte de icircntărirea pastei Grosimea stratului de glet de 1divide3 mm se obţine prin două-trei aplicări şi nivelări succesive Suprafaţa obţinută trebuie să fie perfect netedă la pipăit eventualele asperităţi vor fi curăţateşi netezite cu hacircrtie fină sticlatăPentru suprafeţele pereţilor executaţi din blocuri sau plăci din bca cu rosturi subţiri de 2-3mm se va aplica gletul de netezire pe bază de aracet şi nisip fin avacircnd compoziţia 1205 (aracetDP 25 nisip fin 02 mm apă) icircn volume Aplicarea gletului de netezire se va face cu drişca de glet icircn straturi de 1 mm grosime saufolosind aparatul de zugrăvit manual sau electric sau pistolul de tencuit Netezirea se va face manual cu drişca de glet (oţelul de glet) e) Tencuieli special Tencuielile cu permeabilitate redusă se vor executa de regulă cu faţa vizibilă sclivisită Mortarul seva prepara cu c iment Pa 35 (sau cu c imentur i meta lurgice M30 sau F25)nisipuri silicoase curate cu max 10 parte fină adaos de var icircn proporţie de 5-10 din cantitateade ciment şi apă potabilă Aplicarea tencuielii se va face icircn straturi succesive după cum urmează- spriţul din mortar de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 13-15 cm) nisipul avacircnd granulozitateacuprinsă icircntre 0-1 mm- grundul din mortar cu marca indicată icircn proiect se va aplica icircn 3-4 straturi succesive de grosime05-07 cm straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) şi aplicate numai după ce stratulanterior s-a zvacircntat- stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 11-13 cm) se va aplica numaidupă ce grundul s-a zvacircntat aplicarea şi netezirea se vor face folosind drişca de oţel- scliviseala tencuielii se va face numai dacă este indicată icircn proiect
Pagina
Cibotari V
2Mod Coala Nr document Semnăt Data
Pe timpul icircntăririi tencuiala va trebui protejată de acţiunea soarelui şi a vacircntului şi va fimenţinută umedă cel puţin 7 (şapte) zile prin stropire cu apă f) Tencuieli torcretate Mortarul se prepară mecanizat icircntr-o instalaţie specială iar aplicarea se va face pneumaticM o r t a r e l e f o l o s i t e s e p r e p a r ă d i n c i m e n t ş i n i s i p d o z a j e l e f i in d c o n f o r m c e l o r d i n Normativul C130-78 Se va folosi de regulă cimentul Portland cu max 15 adaosuri pentru medii agresivecalitatea cimentului va fi cea indicată icircn proiect Nisipul va fi natural pentru cel de concasaj se vor face icircncercări prealabile Suprafaţa de torcretat trebuie să fie curăţată prin sablare după care se icircndepărtează praful cu jet de aer se spală cu apă şi din nou se aplică un jet de aer comprimat dacă proiectul prevedesuprafaţa suport se buciardează sau se spriţuieşte Operaţia de torcretare va icircncepe numai după icircndepărtarea peliculei de apă şi zvacircntareasuprafe ţe i Torcre tarea se va executa icircn ce l puţ in două s t ra tur i pr imul s t ra t de amorsa j va f iconstituit din ciment-nisip (dozaj 11) cu granulaţie de 0-1 mm Torcretul se va aplica prin mişcări circulare şi icircnaintare de jos icircn sus De regulă pentru a nu deranja structura tencuielile torcretate nu se finisează Dacă prin proiect se cere finisarea acestora se va mai aplica un strat de Standarde şi normative de referinţă Standarde1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pent ru const ruc ţ i i4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS1030-85- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuia lă6 STAS 1500-78- Lianţ i h idraul ic i Cimentur i cu adaosur i7STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali8 S T A S 2 0 7 3 - 7 5 - C l o r u r ă d e c a l c i u t e h n i c ă 9 STAS 2542-82- Impletituri din sacircrmă Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale 10 STAS2634-80- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuie l i Metode de icircncercare 11 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii12 STAS 4686-71- Argi lă pent ru mortare pe bază de c iment arg i lă 13 STAS 5296-77- Cimentur i Determinarea rapidă a mărc i i c imentului1 4 S T A S 7 0 5 5 - 8 7 - C i m e n t P o r t l a n d a l b15 STAS 7058-91- Pol iace ta t de v in i l Dispers i i apoase 16 SR EN 196-71995- Ciment Reguli pentru verificarea calităţii
Pagina
Cibotari V
3Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea
Pagina
Cibotari V
4Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i
Pagina
Cibotari V
5Mod Coala Nr document Semnăt Data
ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din
Pagina
Cibotari V
6Mod Coala Nr document Semnăt Data
depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor
Pagina
Cibotari V
7Mod Coala Nr document Semnăt Data
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
icircntărească complet) seva aplica stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 consistenţa 11-13 cm) d) Tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsossau var cu adaos de ipsos ipsos cu aracet bine netezit cu drisca de glet se intrebuinteaza numai peinterior (la pereti si tavane) Tipul de glet care va fi folosit (var var-ipsos ipsos sau ipsos-var) se va stabili icircn funcţie denatura stratului suport prevăzut icircn proiect după cum urmează- glet de var orice mortar de grund proaspăt cu var icircn compoziţie (nu se aplică direct pesuprafeţe de beton)- glet de var-ipsos orice mortar de grund uscat-glet de ipsos orice mortar de grund fără var icircn compoziţie-glet de ipsos-var orice mortar de grund pe bază de ciment var
Stratul de glet se va executa prin icircntinderea şi netezirea pastei cu oţelul de glet pe suprafeţede max 1 m pentru a se putea realiza netezirea icircnainte de icircntărirea pastei Grosimea stratului de glet de 1divide3 mm se obţine prin două-trei aplicări şi nivelări succesive Suprafaţa obţinută trebuie să fie perfect netedă la pipăit eventualele asperităţi vor fi curăţateşi netezite cu hacircrtie fină sticlatăPentru suprafeţele pereţilor executaţi din blocuri sau plăci din bca cu rosturi subţiri de 2-3mm se va aplica gletul de netezire pe bază de aracet şi nisip fin avacircnd compoziţia 1205 (aracetDP 25 nisip fin 02 mm apă) icircn volume Aplicarea gletului de netezire se va face cu drişca de glet icircn straturi de 1 mm grosime saufolosind aparatul de zugrăvit manual sau electric sau pistolul de tencuit Netezirea se va face manual cu drişca de glet (oţelul de glet) e) Tencuieli special Tencuielile cu permeabilitate redusă se vor executa de regulă cu faţa vizibilă sclivisită Mortarul seva prepara cu c iment Pa 35 (sau cu c imentur i meta lurgice M30 sau F25)nisipuri silicoase curate cu max 10 parte fină adaos de var icircn proporţie de 5-10 din cantitateade ciment şi apă potabilă Aplicarea tencuielii se va face icircn straturi succesive după cum urmează- spriţul din mortar de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 13-15 cm) nisipul avacircnd granulozitateacuprinsă icircntre 0-1 mm- grundul din mortar cu marca indicată icircn proiect se va aplica icircn 3-4 straturi succesive de grosime05-07 cm straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) şi aplicate numai după ce stratulanterior s-a zvacircntat- stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 11-13 cm) se va aplica numaidupă ce grundul s-a zvacircntat aplicarea şi netezirea se vor face folosind drişca de oţel- scliviseala tencuielii se va face numai dacă este indicată icircn proiect
Pagina
Cibotari V
2Mod Coala Nr document Semnăt Data
Pe timpul icircntăririi tencuiala va trebui protejată de acţiunea soarelui şi a vacircntului şi va fimenţinută umedă cel puţin 7 (şapte) zile prin stropire cu apă f) Tencuieli torcretate Mortarul se prepară mecanizat icircntr-o instalaţie specială iar aplicarea se va face pneumaticM o r t a r e l e f o l o s i t e s e p r e p a r ă d i n c i m e n t ş i n i s i p d o z a j e l e f i in d c o n f o r m c e l o r d i n Normativul C130-78 Se va folosi de regulă cimentul Portland cu max 15 adaosuri pentru medii agresivecalitatea cimentului va fi cea indicată icircn proiect Nisipul va fi natural pentru cel de concasaj se vor face icircncercări prealabile Suprafaţa de torcretat trebuie să fie curăţată prin sablare după care se icircndepărtează praful cu jet de aer se spală cu apă şi din nou se aplică un jet de aer comprimat dacă proiectul prevedesuprafaţa suport se buciardează sau se spriţuieşte Operaţia de torcretare va icircncepe numai după icircndepărtarea peliculei de apă şi zvacircntareasuprafe ţe i Torcre tarea se va executa icircn ce l puţ in două s t ra tur i pr imul s t ra t de amorsa j va f iconstituit din ciment-nisip (dozaj 11) cu granulaţie de 0-1 mm Torcretul se va aplica prin mişcări circulare şi icircnaintare de jos icircn sus De regulă pentru a nu deranja structura tencuielile torcretate nu se finisează Dacă prin proiect se cere finisarea acestora se va mai aplica un strat de Standarde şi normative de referinţă Standarde1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pent ru const ruc ţ i i4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS1030-85- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuia lă6 STAS 1500-78- Lianţ i h idraul ic i Cimentur i cu adaosur i7STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali8 S T A S 2 0 7 3 - 7 5 - C l o r u r ă d e c a l c i u t e h n i c ă 9 STAS 2542-82- Impletituri din sacircrmă Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale 10 STAS2634-80- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuie l i Metode de icircncercare 11 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii12 STAS 4686-71- Argi lă pent ru mortare pe bază de c iment arg i lă 13 STAS 5296-77- Cimentur i Determinarea rapidă a mărc i i c imentului1 4 S T A S 7 0 5 5 - 8 7 - C i m e n t P o r t l a n d a l b15 STAS 7058-91- Pol iace ta t de v in i l Dispers i i apoase 16 SR EN 196-71995- Ciment Reguli pentru verificarea calităţii
Pagina
Cibotari V
3Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea
Pagina
Cibotari V
4Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i
Pagina
Cibotari V
5Mod Coala Nr document Semnăt Data
ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din
Pagina
Cibotari V
6Mod Coala Nr document Semnăt Data
depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor
Pagina
Cibotari V
7Mod Coala Nr document Semnăt Data
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Pe timpul icircntăririi tencuiala va trebui protejată de acţiunea soarelui şi a vacircntului şi va fimenţinută umedă cel puţin 7 (şapte) zile prin stropire cu apă f) Tencuieli torcretate Mortarul se prepară mecanizat icircntr-o instalaţie specială iar aplicarea se va face pneumaticM o r t a r e l e f o l o s i t e s e p r e p a r ă d i n c i m e n t ş i n i s i p d o z a j e l e f i in d c o n f o r m c e l o r d i n Normativul C130-78 Se va folosi de regulă cimentul Portland cu max 15 adaosuri pentru medii agresivecalitatea cimentului va fi cea indicată icircn proiect Nisipul va fi natural pentru cel de concasaj se vor face icircncercări prealabile Suprafaţa de torcretat trebuie să fie curăţată prin sablare după care se icircndepărtează praful cu jet de aer se spală cu apă şi din nou se aplică un jet de aer comprimat dacă proiectul prevedesuprafaţa suport se buciardează sau se spriţuieşte Operaţia de torcretare va icircncepe numai după icircndepărtarea peliculei de apă şi zvacircntareasuprafe ţe i Torcre tarea se va executa icircn ce l puţ in două s t ra tur i pr imul s t ra t de amorsa j va f iconstituit din ciment-nisip (dozaj 11) cu granulaţie de 0-1 mm Torcretul se va aplica prin mişcări circulare şi icircnaintare de jos icircn sus De regulă pentru a nu deranja structura tencuielile torcretate nu se finisează Dacă prin proiect se cere finisarea acestora se va mai aplica un strat de Standarde şi normative de referinţă Standarde1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pent ru const ruc ţ i i4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS1030-85- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuia lă6 STAS 1500-78- Lianţ i h idraul ic i Cimentur i cu adaosur i7STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali8 S T A S 2 0 7 3 - 7 5 - C l o r u r ă d e c a l c i u t e h n i c ă 9 STAS 2542-82- Impletituri din sacircrmă Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale 10 STAS2634-80- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuie l i Metode de icircncercare 11 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii12 STAS 4686-71- Argi lă pent ru mortare pe bază de c iment arg i lă 13 STAS 5296-77- Cimentur i Determinarea rapidă a mărc i i c imentului1 4 S T A S 7 0 5 5 - 8 7 - C i m e n t P o r t l a n d a l b15 STAS 7058-91- Pol iace ta t de v in i l Dispers i i apoase 16 SR EN 196-71995- Ciment Reguli pentru verificarea calităţii
Pagina
Cibotari V
3Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea
Pagina
Cibotari V
4Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i
Pagina
Cibotari V
5Mod Coala Nr document Semnăt Data
ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din
Pagina
Cibotari V
6Mod Coala Nr document Semnăt Data
depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor
Pagina
Cibotari V
7Mod Coala Nr document Semnăt Data
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea
Pagina
Cibotari V
4Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i
Pagina
Cibotari V
5Mod Coala Nr document Semnăt Data
ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din
Pagina
Cibotari V
6Mod Coala Nr document Semnăt Data
depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor
Pagina
Cibotari V
7Mod Coala Nr document Semnăt Data
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i
Pagina
Cibotari V
5Mod Coala Nr document Semnăt Data
ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din
Pagina
Cibotari V
6Mod Coala Nr document Semnăt Data
depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor
Pagina
Cibotari V
7Mod Coala Nr document Semnăt Data
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din
Pagina
Cibotari V
6Mod Coala Nr document Semnăt Data
depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor
Pagina
Cibotari V
7Mod Coala Nr document Semnăt Data
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor
Pagina
Cibotari V
7Mod Coala Nr document Semnăt Data
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund
Pagina
Cibotari V
8Mod Coala Nr document Semnăt Data
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi
mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu
conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct
mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ
să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura
grundului o aderenţăcacirct mai bună
Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un
singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga
suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o
mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum
3mmAplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile
suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă
respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn
cazul aplicării lor cu mijloace manuale
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de
spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia
In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate
fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa
la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi
icircntărit
Pagina
Cibotari V
9Mod Coala Nr document Semnăt Data
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele
de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se
trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi
mortarului
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-
un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a
tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior
In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica
de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit
Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-
un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere
Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual
Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de
2-3 mm
Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau
ieşinde
(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa
rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să
se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale
Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi
care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este
indicat icircn proiect
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de
pacircnă la 3 cm2la fiecare m2
2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire
la stratul deacoperire maximum 2 la m2
Pagina
Cibotari V
10Mod Coala Nr document Semnăt Data
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale
Pagina
Cibotari V
11Mod Coala Nr document Semnăt Data
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii
Pagina
Cibotari V
12Mod Coala Nr document Semnăt Data
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora
Pagina
Cibotari V
13Mod Coala Nr document Semnăt Data
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
MATERIALE ŞI PRODUSE
Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel
1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor
2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentrumortar este considerată astfel
-Ciment Portland 1506 kg
Pagina
Cibotari V
14Mod Coala Nr document Semnăt Data
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg
COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli
Pagina
Cibotari V
15Mod Coala Nr document Semnăt Data
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute
Pagina
Cibotari V
16Mod Coala Nr document Semnăt Data
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
INTRODUCERE
Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul
următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce
funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie
prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a
energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct
important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael
von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă
Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit
motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de
Pagina
Cibotari V
17Mod Coala Nr document Semnăt Data
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată
icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul
rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată
din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele
transversale
rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii
Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce
icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin
icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune
rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte
asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului
magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi
egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie
electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta
cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia
de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi
Alunecarea este egală cu
unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului
unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai
icircnfăşurării statorice
Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie
de alunecare este
Pagina
Cibotari V
18Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia
motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu
1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct
curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare
directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare
comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de
protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea
tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui
reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea
tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de
tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn
conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să
funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea
statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul
motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare maşina nu poate porni
Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau
prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica
din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte
rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele
cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare
variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de
alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu
creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul
motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a
puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de
inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)
Pagina
Cibotari V
19Mod Coala Nr document Semnăt Data
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent
continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează
cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se
face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare
(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea
indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a
transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor
Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii
de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de
poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau
mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare
Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru
Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică
şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari
decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne
constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent
continuu)
Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de
rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor
Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu
rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul
bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea
motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care
vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit
icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se
poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu
dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
Pagina
Cibotari V
20Mod Coala Nr document Semnăt Data
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu
motoare de inducţie cu rotor icircn colivie
Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn
aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric
monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic
pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate
porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un
cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui
cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe
moduri
Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu
un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp
magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un
icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea
condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate
folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea
cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului
magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează
pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor
1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ
11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m
12 Diametrul interior statoric
D = KDDa = 0680272 = 0180 m
[KD = 068 din tabelul 17 [1]]
Pagina
Cibotari V
21Mod Coala Nr document Semnăt Data
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
13 Pasul polar
14 Puterea de calcul după (14 [1])
[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]
15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]
A = 35 103 Am Bδ = 076T
16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)
KW1 = 095
17 Lungimea de calcul
[conform (15)[1]
Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate
Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice
18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])
t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm
19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia
Pagina
Cibotari V
22Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat
110 Pasul dentar statoric (definitiv)
111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =
2 după (117)[1]
conform (118)[1]
112 Definitivăm valoarea conform expresiei
conform expresiei (121)[1]
Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)
conform expresiei (121)[1]
Pagina
Cibotari V
23Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile
113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei
(125)[1]
AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]
114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)
115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]
2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A
STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI
Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură
paralelismul marginilor laterale ale dinţilor
21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci
conform expresiei (139)
conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este
conform formulei (128)[1]
Pagina
Cibotari V
24Mod Coala Nr document Semnăt Data
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm
23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare
b1 = b1 - ∆bc =955mm
b2 = b2 - ∆bc = 682mm
h1 = h1-∆bc=2024mm
∆bn=∆hn=02mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor
conform (151)[1]
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2
Pagina
Cibotari V
25Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8
[1]
24 Factorul de umplere a crestăturii
3 CALCULUL ROTORULUI
31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm
32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38
33 Diametrul exterior
D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m
34 Pasul dentar
t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm
35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm
Pagina
Cibotari V
26Mod Coala Nr document Semnăt Data
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm
[Kv =023 conform 116[1]]
37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia
I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A
Kj = 09 conform figurii 122[1]
38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b
Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]
Pagina
Cibotari V
27Mod Coala Nr document Semnăt Data
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Acceptăm (vezi figura 11b)
b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm
Icircnălţimea totală a crestăturii
Secţiunea barei se determină cu relaţia
39 Densitatea curentului din bară
310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale
unde
Conform expresiei (171) şi (172)[1]
Dimensiunile inelelor de scurcircuitare
Pagina
Cibotari V
28Mod Coala Nr document Semnăt Data
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului
unde
Pagina
Cibotari V
29Mod Coala Nr document Semnăt Data
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator
43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile
Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013
Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor
Hz2ndashalegem din Tabelă
44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei
45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]
Pagina
Cibotari V
30Mod Coala Nr document Semnăt Data
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Ha-alegem din tabelă pentru oţel
conform (1123)[1]
conform (1124)[1]
unde conform (1125)[1]
Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem
Hjndashalegem din tab
Hj=140Amm Bj=068T
46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli
47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic
Pagina
Cibotari V
31Mod Coala Nr document Semnăt Data
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
48 Curentul de magnetizare
Valoarea relativă
5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul
Pentru cupru
Pagina
Cibotari V
32Mod Coala Nr document Semnăt Data
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării
unde conform tabelului 119
Lungimea axială a capetelor de bobină
Valoarea relativă
52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice
Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
33Mod Coala Nr document Semnăt Data
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice
unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem
icircn conformitate cu (1154)[1]
şi conform relaţiei (1170)[1]
Unde
Pagina
Cibotari V
34Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Valoarea relativă
54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]
unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]
conform relaţiei (1174)
conform (1175)[1]
Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]
Valoarea relativă
Pagina
Cibotari V
35Mod Coala Nr document Semnăt Data
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
6 CALCULUL PIERDERILOR
61 Pierderile principale icircn fier
Pagina
Cibotari V
36Mod Coala Nr document Semnăt Data
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
62 Pierderile de suprafaţă
unde
Conform (1186)[1]
pentru conform figurii 141
63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici
din punctul 33 de calcul
64 Suma pierderilor suplimentare din oţel
65 Pierderile totale din oţel
Pagina
Cibotari V
37Mod Coala Nr document Semnăt Data
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
66 Pierderile mecanice conform relaţiei
Pentru motoarele factorul
67 Mersul icircn gol a motorului
unde
7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
conform (1180)[1]
conform (1222)[1]
Pagina
Cibotari V
38Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
conform(1223)[1]
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării
Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn
figura 2
Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit
Tabelul 1
Nr Formula de calcul
Alunecarea
001 0015002
5003
1 1655 1103 838 662
2 0 0 0 0
3 1702 1150 874 708
4 0841 08410841
30841
Pagina
Cibotari V
39Mod Coala Nr document Semnăt Data
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
5 1704 1153 878 712
6 A 1291 1908 2505 2889
7 - 0998 0997 0995 0994
8 - 0049 0072 0095 0118
9 A 1336 1950 2540 2918
10 A 632 705 806 933
11 A 577 1073 1464 1654
12 A 1305 1928 2532 2932
13k
W881 1287 1676 2057
14k
W030 059 098 146
15k
W008 018 031 047
16k
W003 007 011 017
17k
W156 199 255 325
18k
W725 878 1121 1432
19 - 0822 0845 0865 0842
Pagina
Cibotari V
40Mod Coala Nr document Semnăt Data
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
20 - 0804 0840 0853 0858
8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei
(1235)[1]
pentru se determină reieşind din figura 146[1]
Pagina
Cibotari V
41Mod Coala Nr document Semnăt Data
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]
conform (1243)[1]
Unde
Icircn conformitate cu (1273)[1]
conform (1247)[1]
Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului
(vezi p41)
Pagina
Cibotari V
42Mod Coala Nr document Semnăt Data
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)
[1] acceptacircnd
81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul
de saturaţie
şi
Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]
conform (1253)[1]
Unde
Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm
Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]
conform (1258)[1]
Pagina
Cibotari V
43Mod Coala Nr document Semnăt Data
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
şi cu (1251)
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei
se calculează cu relaţia (1263)[1]
Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează
cu expresia
Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea
saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]
Unde
conform (162)[1]
Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s
calculează cu expresia (1263)[1]
Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se
calculează cu (1265)[1]
Pagina
Cibotari V
44Mod Coala Nr document Semnăt Data
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
conform (1267)[1]
Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)
conform (1269)
cu expresia (1271)
Valoarea relativă
Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor
caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat
şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]
Pagina
Cibotari V
45Mod Coala Nr document Semnăt Data
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
Tabelul 2
Nr
do
Formula de calculAlunecare
1 08 05 02 01 018
1 - 229 227 179 113 08 107
2 - 118 112 061 013 002 01
3 - 116 114 1 1 1 1
4 - 112 111 1 1 1 1
5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164
6 - 065 068 083 093 097 095
7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854
8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119
9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701
Pagina
Cibotari V
46Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406
11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010
12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190
13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155
14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275
15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297
16 - 705 707 621 465 348 447
17 - 088 097 220 274 285 295
9 CALCULUL TERMIC
Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]
din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]
Pagina
Cibotari V
47Mod Coala Nr document Semnăt Data
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
din figura 159 a[1]
Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform
(1301)
cu relaţia (1302)[1]
pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm
Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se
calculează cu relaţia (1305)[1]
conform (1299)[1]
Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu
temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]
Pagina
Cibotari V
48Mod Coala Nr document Semnăt Data
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]
cu (1311)[1]
Unde
conform (1312)[1]
Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura
mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]
Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia
(1324)[1]
Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]
Pagina
Cibotari V
49Mod Coala Nr document Semnăt Data
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
10 PARTEA ECONOMICĂ
Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă
economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un
consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o
naţionalizare a consumului de energie
Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe
care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste
particularităţi sicircnt următoarele
aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi
stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri
Pagina
Cibotari V
50Mod Coala Nr document Semnăt Data
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
pe o perioadă mai mare de timp
bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de
nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau
noaptea şa
cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii
care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn
caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după
sine icircncălcări ale procesului de producţie
Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al
icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn
producerea diferitor feluri de energie
Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor
realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea
icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al
opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp
sunt următorii
1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)
2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor
Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente
1Care ţine cont de inflaţie
2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii
3Un premiu de risc asociat investiţiei date
Metode de analiză financiară
Metoda duratei de recuperare a investiţiei
Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate
de recuperat investiţia făcută
Pagina
Cibotari V
51Mod Coala Nr document Semnăt Data
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual
Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a
banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de
recuperarea a investiţiei iniţiale
Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul
contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii
Metoda venitului net actualizat
Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an
rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv
VN=Vt-CtCT=It+Cexp
Venitul net detralizat se determină
VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm
CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare
Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să
investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda
cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită
numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui
obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază
conform formulei
CTA=
unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare
Wren- valoarea actualizată remanentă
unde Ts- durata de viaţă a utilajului
Tsn- durata de calcul
Pagina
Cibotari V
52Mod Coala Nr document Semnăt Data
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Cheltuieli totale se determină
CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr
unde It- investiţia totală
Ii- investiţia iniţială
Cexp=Crep+Cint+Cw
unde Cexp- cheltuieli de exploatare
Crep- cheltuieli de reparaţie
Cint- cheltuieli de icircntreţinere
Cw- cheltuieli de energie electric
Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe
unde Pn- puterea nominală a utilajului
η ndash randamentul motorului
r ndash tariful de funcţionare a motorului
Te ndash tariful la energia electrică
Regula de decizie pe baza criteriului
CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime
Metoda ratei interne de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de
actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact
(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)
Drept concluzie putem susţine
1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0
2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit
Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele
1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere
2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli
3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă
101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat
Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei
Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei
Pagina
Cibotari V
53Mod Coala Nr document Semnăt Data
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei
Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei
Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei
Randamentul motorului
Durata de studiu Ts=5ani
Rata de actualizare i=12
Tariful de energie electric Tee=110 leikw
102 Cheltuieli cu investiţii actualizate
unde - costul motorului
- costul sistemului de reglare
- costul conductoarelor pentru conexiune
- costul montării motorului
103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale
unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie
ndash durata de studiu actiualizată
104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată
105 Calculul timpului de funcţionare anual
unde - nr de zile
ndash 364
- timpul de funcţionare pe zi 8 ore
Pagina
Cibotari V
54Mod Coala Nr document Semnăt Data
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
106Calculul volomului de energie electrică consumată anual
107 Calculul volumului de energie electrica anuale
108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie
electrică anuale
Unde - tariful de energie electrică
109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată
unde - durata de studiu
1010 Cheltuieli de exploatare actualizate
Pagina
Cibotari V
55Mod Coala Nr document Semnăt Data
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
1011 Cheltuieli totale actualizate
Tabelul 101
Nrd0 CTA
1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei
2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei
11 PROTECŢIA MUNCII
Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice
Cauzele producerii accidentelor electrice
Pagina
Cibotari V
56Mod Coala Nr document Semnăt Data
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
Electrocutările se produc
a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu
părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de
sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu
sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de
sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau
electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a
elementelor deconectate)
b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor
electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră
sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de
conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită
unor influenţe electromagnetice sau electrostatice
c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului
cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale
electrice diferite ca urmare a scurgerii prin
pămacircnt a unui curent
Arsurile electrice se produc icircn diverse
situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea
siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un
defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc
Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de
căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de
intensitate mare care trece prin corp
112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului
La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele
efecte fiziologice
- şocuri electrice
- arsuri şi metalizări ale pielii
Pagina
Cibotari V
57Mod Coala Nr document Semnăt Data
Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii
de pas
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
- paralizia muşchilor periferici
- fibrilaţia muşchiului cardiac
Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi
traseul curentului electric prin corp
Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric
asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau
comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau
oprirea inimii
Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică
pătrunderea icircn tegument a metalului topit
Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru
curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un
curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-
02 s poate provoca un accident mortal
Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn
gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc
provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar
fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce
determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui
la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)
Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu
se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin
electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos
din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai
poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari
de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor
Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a
intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului
cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce
Pagina
Cibotari V
58Mod Coala Nr document Semnăt Data
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive
de protecţie ultrarapide
Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea
electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh
Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea
curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului
Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii
Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la
aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte
Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000
Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau
străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200
La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului
Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe
Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting
- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii
corozive temperatura ambiantă peste 350C)
- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de
genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C
umiditatea relativă icircntre 7597)
- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale
electroizolante)
Determinarea curentului electric ce trece prin corp
Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat
sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv
Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două
elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului
Pagina
Cibotari V
59Mod Coala Nr document Semnăt Data
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare
tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă
parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt
Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă
tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea
dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul
de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt
Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru
legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei
Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt
La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este
Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că
Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal
Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie
Pagina
Cibotari V
60Mod Coala Nr document Semnăt Data
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin
pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul
izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de
potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero
Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va
dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt
Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate
Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi
Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat
pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei
faze să fie Riz 63000
Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin
om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se
menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo
unde pericolul de electrocutare este mare
Descărcări capacitive
Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de
lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub
tensiune icircn momentul atingerii
Pagina
Cibotari V
61Mod Coala Nr document Semnăt Data
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu
tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu
de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii
Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la
tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea
unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare
Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă
numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel
să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente
1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă
- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii
ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub
tensiune Pericol de electrocutarerdquo)
- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice
b) La atingerea indirectă
Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin
legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere
Protecţia prin legare la pămacircnt
Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn
practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită
simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut
Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de
exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat
de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un
Pagina
Cibotari V
62Mod Coala Nr document Semnăt Data
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei
de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare
Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat
Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4
Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =
50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea
adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn
cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un
potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa
corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa
legăturii la pămacircnt Rp
Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V
Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la
reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt
Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia
prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru
Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie
la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui
scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina
Cibotari V
63Mod Coala Nr document Semnăt Data
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat
care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o
secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )
Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul
icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte
de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care
se icircnchide curentul de defect
Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn
cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei
de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect
La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă
deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei
prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de
conductorul de nul de lucru
Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin
legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai
prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către
sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune
Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere
Pagina
Cibotari V
64Mod Coala Nr document Semnăt Data
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu
neutru legat la pămacircnt
Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)
Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere
La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează
asupra icircntrerupătorului automat al receptorului
Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect
Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la
pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator
homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un
transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)
Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect
CONCLUZIE
Pagina
Cibotari V
65Mod Coala Nr document Semnăt Data
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu
puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la
SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu
tensiunea de 380220 V
Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru
confecţionarea acestei maşini cheltuielile
Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu
parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri
mai prformante şi calitative
Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită
materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune
Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice
la calculul motorului asincron trifazat
BIBLIOGRAFIA
Pagina
Cibotari V
66Mod Coala Nr document Semnăt Data
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478
2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337
3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467
4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134
5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti 1983 p 704
6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău
2003 p331
7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат
Москва 1990 с 287
8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332
9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая
Школа Москва 1977 с139
10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа
Москва 2001 с 428
11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469
12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607
13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP
Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211
14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -
Москва Энергия 1980 - 495 с
15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982
16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с
17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice
elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545
Pagina
Cibotari V
67Mod Coala Nr document Semnăt Data
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20
18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992
Pagina
Cibotari V
68Mod Coala Nr document Semnăt Data
20