102
TENCUIELI TENCUIELI INTERIOAREGENERALITĂTI Obiectul specificaţiei Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor detencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente interioare si exterioare, aplicatemanual sau mecanizat pe suprafete de zidarie de caramida sau beton a cladirilor de locuit, social-culturale, constructii industriale si agrozootehnice. Clasificarea tencuielilor Dupa natura suprafetei pe care se aplica, tencuielile pot fi: - tencuieli pe suprafate de caramida (pereti, stalpisori, bolti) se executa in mod obisnuit in 2straturi (grund si tinci-strat vizibil) - tencuielile pe elementele de beton si de beton armat (pereti, stilpi, grinzi, plansee din betonarmat turnat monolit, fara grinzi sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) pot fiaplicate si ele in 2 straturi: sprit si tinci-strat vizibil. Tencuielile obisnuite se impart in : a) Tencuieli brute , alcatuite din mortar de var gras sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta. Tencuiala brută constă dintr-un strat de mortar de 1-1,5 cm grosime, aplicat pe stratul suportcu mijloace mecanice sau manuale. Consistenţa mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicareamecanizată şi 9-11 cm pentru aplicarea manuală. Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M4-T 2314 în încăperi uscate, iar pentru Pagina Cibotar i V. 1 Mod Coala Nr. document Semnăt . Data

Tencuiala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

tencuiala

Citation preview

TENCUIELI TENCUIELI INTERIOAREGENERALITĂTIObiectul specificaţieiPrezentul capitol cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor detencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente interioare si exterioare aplicatemanual sau mecanizat pe suprafete de zidarie de caramida sau beton a cladirilor de locuit social-culturale constructii industriale si agrozootehniceClasificarea tencuielilor Dupa natura suprafetei pe care se aplica tencuielile pot fi- tencuieli pe suprafate de caramida (pereti stalpisori bolti) se executa in mod obisnuit in 2straturi (grund si tinci-strat vizibil)- tencuielile pe elementele de beton si de beton armat (pereti stilpi grinzi plansee din betonarmat turnat monolit fara grinzi sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) pot fiaplicate si ele in 2 straturi sprit si tinci-strat vizibilTencuielile obisnuite se impart in a) Tencuieli brute alcatuite din mortar de var gras sau fara adaos de ciment netezit in stare bruta Tencuiala brută constă dintr-un strat de mortar de 1-15 cm grosime aplicat pe stratul suportcu mijloace mecanice sau manuale Consistenţa mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicareamecanizată şi 9-11 cm pentru aplicarea manuală Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M4-T 2314 icircn icircncăperi uscate iar pentru icircncăperi umede se va aplica un mortar de var-ciment marcaM10-T 2315 Inainte de icircnceperea aplicării mortarului suprafeţele de tencuit uscate se vor stropi cu apăAplicarea mortarului pe pereţi se face de jos icircn sus icircn strat continuu nivelacircndu-se după aceea cumistria sau cu mahalaua lungă După ce s-a icircntărit puţin el va fi netezit cu drişca Se intrebuinteaza la interior in depozite sau poduri b) Tencuieli driscuite netezite cu drisca mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cunisip fin (tinci) acela se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit social-culturale precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii c) Tencuieli sclivisite la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel fiind executatenumai dintr-o pasta de ciment in care se adauga in unele cazuri materiale hidrofobe (apa-stop)Intrucacirct se utilizează pentru tencuirea incăperilor cu umiditate foarte mare (peste 60) sevor folosi mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pastade ciment netezită cu drişca de oţel Operaţia de execuţie va icircncepe după executarea operaţiilor de pregătire conform 1310 şi trasare 1320 cu aplicarea spriţului Peste spriţ se va aplicastratul de mortar de ciment de grund iar după zvacircntarea acestuia (fără să se

Pagina

Cibotari V

1Mod Coala Nr document Semnăt Data

icircntărească complet) seva aplica stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 consistenţa 11-13 cm) d) Tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsossau var cu adaos de ipsos ipsos cu aracet bine netezit cu drisca de glet se intrebuinteaza numai peinterior (la pereti si tavane) Tipul de glet care va fi folosit (var var-ipsos ipsos sau ipsos-var) se va stabili icircn funcţie denatura stratului suport prevăzut icircn proiect după cum urmează- glet de var orice mortar de grund proaspăt cu var icircn compoziţie (nu se aplică direct pesuprafeţe de beton)- glet de var-ipsos orice mortar de grund uscat-glet de ipsos orice mortar de grund fără var icircn compoziţie-glet de ipsos-var orice mortar de grund pe bază de ciment var

Stratul de glet se va executa prin icircntinderea şi netezirea pastei cu oţelul de glet pe suprafeţede max 1 m pentru a se putea realiza netezirea icircnainte de icircntărirea pastei Grosimea stratului de glet de 1divide3 mm se obţine prin două-trei aplicări şi nivelări succesive Suprafaţa obţinută trebuie să fie perfect netedă la pipăit eventualele asperităţi vor fi curăţateşi netezite cu hacircrtie fină sticlatăPentru suprafeţele pereţilor executaţi din blocuri sau plăci din bca cu rosturi subţiri de 2-3mm se va aplica gletul de netezire pe bază de aracet şi nisip fin avacircnd compoziţia 1205 (aracetDP 25 nisip fin 02 mm apă) icircn volume Aplicarea gletului de netezire se va face cu drişca de glet icircn straturi de 1 mm grosime saufolosind aparatul de zugrăvit manual sau electric sau pistolul de tencuit Netezirea se va face manual cu drişca de glet (oţelul de glet) e) Tencuieli special Tencuielile cu permeabilitate redusă se vor executa de regulă cu faţa vizibilă sclivisită Mortarul seva prepara cu c iment Pa 35 (sau cu c imentur i meta lurgice M30 sau F25)nisipuri silicoase curate cu max 10 parte fină adaos de var icircn proporţie de 5-10 din cantitateade ciment şi apă potabilă Aplicarea tencuielii se va face icircn straturi succesive după cum urmează- spriţul din mortar de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 13-15 cm) nisipul avacircnd granulozitateacuprinsă icircntre 0-1 mm- grundul din mortar cu marca indicată icircn proiect se va aplica icircn 3-4 straturi succesive de grosime05-07 cm straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) şi aplicate numai după ce stratulanterior s-a zvacircntat- stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 11-13 cm) se va aplica numaidupă ce grundul s-a zvacircntat aplicarea şi netezirea se vor face folosind drişca de oţel- scliviseala tencuielii se va face numai dacă este indicată icircn proiect

Pagina

Cibotari V

2Mod Coala Nr document Semnăt Data

Pe timpul icircntăririi tencuiala va trebui protejată de acţiunea soarelui şi a vacircntului şi va fimenţinută umedă cel puţin 7 (şapte) zile prin stropire cu apă f) Tencuieli torcretate Mortarul se prepară mecanizat icircntr-o instalaţie specială iar aplicarea se va face pneumaticM o r t a r e l e f o l o s i t e s e p r e p a r ă d i n c i m e n t ş i n i s i p d o z a j e l e f i in d c o n f o r m c e l o r d i n Normativul C130-78 Se va folosi de regulă cimentul Portland cu max 15 adaosuri pentru medii agresivecalitatea cimentului va fi cea indicată icircn proiect Nisipul va fi natural pentru cel de concasaj se vor face icircncercări prealabile Suprafaţa de torcretat trebuie să fie curăţată prin sablare după care se icircndepărtează praful cu jet de aer se spală cu apă şi din nou se aplică un jet de aer comprimat dacă proiectul prevedesuprafaţa suport se buciardează sau se spriţuieşte Operaţia de torcretare va icircncepe numai după icircndepărtarea peliculei de apă şi zvacircntareasuprafe ţe i Torcre tarea se va executa icircn ce l puţ in două s t ra tur i pr imul s t ra t de amorsa j va f iconstituit din ciment-nisip (dozaj 11) cu granulaţie de 0-1 mm Torcretul se va aplica prin mişcări circulare şi icircnaintare de jos icircn sus De regulă pentru a nu deranja structura tencuielile torcretate nu se finisează Dacă prin proiect se cere finisarea acestora se va mai aplica un strat de Standarde şi normative de referinţă Standarde1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pent ru const ruc ţ i i4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS1030-85- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuia lă6 STAS 1500-78- Lianţ i h idraul ic i Cimentur i cu adaosur i7STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali8 S T A S 2 0 7 3 - 7 5 - C l o r u r ă d e c a l c i u t e h n i c ă 9 STAS 2542-82- Impletituri din sacircrmă Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale 10 STAS2634-80- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuie l i Metode de icircncercare 11 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii12 STAS 4686-71- Argi lă pent ru mortare pe bază de c iment arg i lă 13 STAS 5296-77- Cimentur i Determinarea rapidă a mărc i i c imentului1 4 S T A S 7 0 5 5 - 8 7 - C i m e n t P o r t l a n d a l b15 STAS 7058-91- Pol iace ta t de v in i l Dispers i i apoase 16 SR EN 196-71995- Ciment Reguli pentru verificarea calităţii

Pagina

Cibotari V

3Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea

Pagina

Cibotari V

4Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i

Pagina

Cibotari V

5Mod Coala Nr document Semnăt Data

ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din

Pagina

Cibotari V

6Mod Coala Nr document Semnăt Data

depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor

Pagina

Cibotari V

7Mod Coala Nr document Semnăt Data

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

icircntărească complet) seva aplica stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 consistenţa 11-13 cm) d) Tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsossau var cu adaos de ipsos ipsos cu aracet bine netezit cu drisca de glet se intrebuinteaza numai peinterior (la pereti si tavane) Tipul de glet care va fi folosit (var var-ipsos ipsos sau ipsos-var) se va stabili icircn funcţie denatura stratului suport prevăzut icircn proiect după cum urmează- glet de var orice mortar de grund proaspăt cu var icircn compoziţie (nu se aplică direct pesuprafeţe de beton)- glet de var-ipsos orice mortar de grund uscat-glet de ipsos orice mortar de grund fără var icircn compoziţie-glet de ipsos-var orice mortar de grund pe bază de ciment var

Stratul de glet se va executa prin icircntinderea şi netezirea pastei cu oţelul de glet pe suprafeţede max 1 m pentru a se putea realiza netezirea icircnainte de icircntărirea pastei Grosimea stratului de glet de 1divide3 mm se obţine prin două-trei aplicări şi nivelări succesive Suprafaţa obţinută trebuie să fie perfect netedă la pipăit eventualele asperităţi vor fi curăţateşi netezite cu hacircrtie fină sticlatăPentru suprafeţele pereţilor executaţi din blocuri sau plăci din bca cu rosturi subţiri de 2-3mm se va aplica gletul de netezire pe bază de aracet şi nisip fin avacircnd compoziţia 1205 (aracetDP 25 nisip fin 02 mm apă) icircn volume Aplicarea gletului de netezire se va face cu drişca de glet icircn straturi de 1 mm grosime saufolosind aparatul de zugrăvit manual sau electric sau pistolul de tencuit Netezirea se va face manual cu drişca de glet (oţelul de glet) e) Tencuieli special Tencuielile cu permeabilitate redusă se vor executa de regulă cu faţa vizibilă sclivisită Mortarul seva prepara cu c iment Pa 35 (sau cu c imentur i meta lurgice M30 sau F25)nisipuri silicoase curate cu max 10 parte fină adaos de var icircn proporţie de 5-10 din cantitateade ciment şi apă potabilă Aplicarea tencuielii se va face icircn straturi succesive după cum urmează- spriţul din mortar de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 13-15 cm) nisipul avacircnd granulozitateacuprinsă icircntre 0-1 mm- grundul din mortar cu marca indicată icircn proiect se va aplica icircn 3-4 straturi succesive de grosime05-07 cm straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) şi aplicate numai după ce stratulanterior s-a zvacircntat- stratul vizibil din pastă de ciment-nisip (dozaj 11 şi consistenţa 11-13 cm) se va aplica numaidupă ce grundul s-a zvacircntat aplicarea şi netezirea se vor face folosind drişca de oţel- scliviseala tencuielii se va face numai dacă este indicată icircn proiect

Pagina

Cibotari V

2Mod Coala Nr document Semnăt Data

Pe timpul icircntăririi tencuiala va trebui protejată de acţiunea soarelui şi a vacircntului şi va fimenţinută umedă cel puţin 7 (şapte) zile prin stropire cu apă f) Tencuieli torcretate Mortarul se prepară mecanizat icircntr-o instalaţie specială iar aplicarea se va face pneumaticM o r t a r e l e f o l o s i t e s e p r e p a r ă d i n c i m e n t ş i n i s i p d o z a j e l e f i in d c o n f o r m c e l o r d i n Normativul C130-78 Se va folosi de regulă cimentul Portland cu max 15 adaosuri pentru medii agresivecalitatea cimentului va fi cea indicată icircn proiect Nisipul va fi natural pentru cel de concasaj se vor face icircncercări prealabile Suprafaţa de torcretat trebuie să fie curăţată prin sablare după care se icircndepărtează praful cu jet de aer se spală cu apă şi din nou se aplică un jet de aer comprimat dacă proiectul prevedesuprafaţa suport se buciardează sau se spriţuieşte Operaţia de torcretare va icircncepe numai după icircndepărtarea peliculei de apă şi zvacircntareasuprafe ţe i Torcre tarea se va executa icircn ce l puţ in două s t ra tur i pr imul s t ra t de amorsa j va f iconstituit din ciment-nisip (dozaj 11) cu granulaţie de 0-1 mm Torcretul se va aplica prin mişcări circulare şi icircnaintare de jos icircn sus De regulă pentru a nu deranja structura tencuielile torcretate nu se finisează Dacă prin proiect se cere finisarea acestora se va mai aplica un strat de Standarde şi normative de referinţă Standarde1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pent ru const ruc ţ i i4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS1030-85- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuia lă6 STAS 1500-78- Lianţ i h idraul ic i Cimentur i cu adaosur i7STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali8 S T A S 2 0 7 3 - 7 5 - C l o r u r ă d e c a l c i u t e h n i c ă 9 STAS 2542-82- Impletituri din sacircrmă Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale 10 STAS2634-80- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuie l i Metode de icircncercare 11 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii12 STAS 4686-71- Argi lă pent ru mortare pe bază de c iment arg i lă 13 STAS 5296-77- Cimentur i Determinarea rapidă a mărc i i c imentului1 4 S T A S 7 0 5 5 - 8 7 - C i m e n t P o r t l a n d a l b15 STAS 7058-91- Pol iace ta t de v in i l Dispers i i apoase 16 SR EN 196-71995- Ciment Reguli pentru verificarea calităţii

Pagina

Cibotari V

3Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea

Pagina

Cibotari V

4Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i

Pagina

Cibotari V

5Mod Coala Nr document Semnăt Data

ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din

Pagina

Cibotari V

6Mod Coala Nr document Semnăt Data

depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor

Pagina

Cibotari V

7Mod Coala Nr document Semnăt Data

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Pe timpul icircntăririi tencuiala va trebui protejată de acţiunea soarelui şi a vacircntului şi va fimenţinută umedă cel puţin 7 (şapte) zile prin stropire cu apă f) Tencuieli torcretate Mortarul se prepară mecanizat icircntr-o instalaţie specială iar aplicarea se va face pneumaticM o r t a r e l e f o l o s i t e s e p r e p a r ă d i n c i m e n t ş i n i s i p d o z a j e l e f i in d c o n f o r m c e l o r d i n Normativul C130-78 Se va folosi de regulă cimentul Portland cu max 15 adaosuri pentru medii agresivecalitatea cimentului va fi cea indicată icircn proiect Nisipul va fi natural pentru cel de concasaj se vor face icircncercări prealabile Suprafaţa de torcretat trebuie să fie curăţată prin sablare după care se icircndepărtează praful cu jet de aer se spală cu apă şi din nou se aplică un jet de aer comprimat dacă proiectul prevedesuprafaţa suport se buciardează sau se spriţuieşte Operaţia de torcretare va icircncepe numai după icircndepărtarea peliculei de apă şi zvacircntareasuprafe ţe i Torcre tarea se va executa icircn ce l puţ in două s t ra tur i pr imul s t ra t de amorsa j va f iconstituit din ciment-nisip (dozaj 11) cu granulaţie de 0-1 mm Torcretul se va aplica prin mişcări circulare şi icircnaintare de jos icircn sus De regulă pentru a nu deranja structura tencuielile torcretate nu se finisează Dacă prin proiect se cere finisarea acestora se va mai aplica un strat de Standarde şi normative de referinţă Standarde1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pent ru const ruc ţ i i4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS1030-85- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuia lă6 STAS 1500-78- Lianţ i h idraul ic i Cimentur i cu adaosur i7STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali8 S T A S 2 0 7 3 - 7 5 - C l o r u r ă d e c a l c i u t e h n i c ă 9 STAS 2542-82- Impletituri din sacircrmă Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale 10 STAS2634-80- Mortare obişnui te pent ru z idăr ie ş i tencuie l i Metode de icircncercare 11 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii12 STAS 4686-71- Argi lă pent ru mortare pe bază de c iment arg i lă 13 STAS 5296-77- Cimentur i Determinarea rapidă a mărc i i c imentului1 4 S T A S 7 0 5 5 - 8 7 - C i m e n t P o r t l a n d a l b15 STAS 7058-91- Pol iace ta t de v in i l Dispers i i apoase 16 SR EN 196-71995- Ciment Reguli pentru verificarea calităţii

Pagina

Cibotari V

3Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea

Pagina

Cibotari V

4Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i

Pagina

Cibotari V

5Mod Coala Nr document Semnăt Data

ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din

Pagina

Cibotari V

6Mod Coala Nr document Semnăt Data

depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor

Pagina

Cibotari V

7Mod Coala Nr document Semnăt Data

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

1 7 S T A S 8 6 2 6 - 7 0 - L i g n o s u l f o n a t d e c a l c i u t e h n i c 18 STAS8819-88- Cenuşă de centrale termoelectrice utilizată ca adaos icircn betoane şi mortare19 STAS 9201-80- Var h idra ta t icircn pulbere pent ru const ruc ţ ie Normative1 C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiiinstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse şi modificările la acestea

Pagina

Cibotari V

4Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i

Pagina

Cibotari V

5Mod Coala Nr document Semnăt Data

ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din

Pagina

Cibotari V

6Mod Coala Nr document Semnăt Data

depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor

Pagina

Cibotari V

7Mod Coala Nr document Semnăt Data

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

MATERIALE ŞI PRODUSEMateriale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 Nmmp simbol Pa 35 ciment metalurgic marca 30 Nmmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca25 Nmmp simbol F 25 conform indicaţiilor din proiect Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza conform indicaţiilor din proiect nisipulnatural de racircu (de formă rotundă) sau de carieră (zgrunţuros) cu granulozitate 0divide3 mm sau 0divide7mm care trebuie să fie curat să provina din roci stabile (nealterabile la aer apă sau icircngheţ) săconţină granule de diferite mărimi să nu provină din roci feldspatice sau sistoase Var pentru construcţii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de pastă de var det ip I cu randament icircn pas tă de min 2 2 l kg sau t ip I I cu randament min 1 6 l kg conform indicaţiilor din proiect Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pastă de var de tip I cudensi ta te aparentă max 680 gdmc sau t ip I I cu dens i ta te aparentă max 700 gdmc conformindicaţiilor din proiect Ipsosul - conform STAS 5451-80 - se va u t i l iza ipsosul de t ip A sau t ip B conform indicaţiilor din proiect Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pastă avacircnd o consistenţă de13-15 cm determinată cu conul etalon şi conţinut optim pentru tencuieli de 15-25 Apa - conform STAS 790-84 - va fi apă potabilă curată fără conţinut de săruri acizigrăsimi Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri racircuri izvoare etc) fără ca icircn prealabil să fiesupusă analizelor Adaosuri pentru reglarea timpului de priză plastifianţi Se vor utiliza conform aprobării Consultantului1 REPLAST - icircntacircrzietor de priză pentru mortare de ciment ciment-var sau similar2 Clorura de ca lc iu - acce lera tor de pr iză sub formă de solu ţ ie cu concent ra ţ ie 10 pent ru prepararea manuală sau 20 pentru prepararea mecanizată a mortarelor3 LSC (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant4 DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant şi antrenor de aer (utilizarea se vaface conform Normativ C140-86 anexa V31) Coloranţi şi alte adaosuri 1Coloranţi minerali - conform STAS 663223-91 STAS 66324-83 STASm 9537-85 STAS248886 STAS 2539-79 t rebuie să nu reac ţ ioneze chimic cu apa l ianţ i i sau agregate le d i

Pagina

Cibotari V

5Mod Coala Nr document Semnăt Data

ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din

Pagina

Cibotari V

6Mod Coala Nr document Semnăt Data

depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor

Pagina

Cibotari V

7Mod Coala Nr document Semnăt Data

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

ncompoziţia mortarului să se răspacircndească uniform icircn masa acestuia să nu-şi schimbe culoarea şi sănu se decoloreze sub acţiunea razelor solare să aibă putere mare de colorare să nu micşorezerezistenţele mecanice ale mortarului şi să nu fie toxice 2 Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP50 pentru prepararea mortarelor adezive 3 Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86) Plasă sudată galvanizată pentru susţinerea tencuielilor pe rabiţ reţea din vergele de oţel- beton rotund 6-10 mm cu ochiuri pătrate de 15-25 cm Plase cu ochiuri hexagonale şi trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabiţ dinsacircrmă de oţel cu diametrul de 04 pacircnă la 18 mm Sacircrmă rotunda trefilată din oţel - conform STAS 889- 89 - sacircrmă de oţel moale neagră sauzincată de 05 pacircnă la 300 mm grosime pentru legat trestia plasa de rabiţ sau pentru prindereareţelei din vergele de oţel-beton de elementul de rezistenţă Şipci de lemn de răşinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 18x38 cm sau 28x48 cmdreptunghiulare sau trapezoidale care vor fi bătute cu interspaţii de 24 cm icircnclinate la 45 grade pe pereţi iar pe tavan perpendicular pe direcţia grinzilor AmestecuriMortar de var pentru tencuieli marca M 4-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-TMortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-TMortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-TMortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T Livrare depozitare manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar se face in functie de mecanizarea santierului delocul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului de distantele si nivelurile la care urmeazaa se face transportul Pe distante mai mici transportul se face cu roaba tomberoane dumpere pitice bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane basculante bene speciale sauautoagitatoare Mijloacele de transport trebuie sa fie - curate - etanse - sa permita o golire totala sirapida AgregateAgregatul se va aproviz iona d in t imp in depozi te in termediare pent ru a se as iguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozitaseparat Inainte de utilizare agregatele vor fi lăsate să se usuce pentru 12 oreAprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor delaborator complete pentru a verifica daca agregatele din

Pagina

Cibotari V

6Mod Coala Nr document Semnăt Data

depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor

Pagina

Cibotari V

7Mod Coala Nr document Semnăt Data

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

depozite indeplinesc cerintele prezentuluicaiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebiteAgregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe CimentulCimentul se va livra la locul de amestecare icircn saci originali etanşi purtacircnd eticheta pe cares-au icircnscris greutatea numele producătorului marca şi tipul Cimentul se va depozita icircn depoziteicircnchise ferit de umezealăIn cazul icircn care Consultantul aprobă livrarea cimentului icircn vrac Antreprenorul va asigurasilozuri pentru depozitarea şi protejarea lui de umiditate Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile deciment icircn siloz Cimentul varul şi celelalte materiale se vor livra icircn saci ambalaje icircntregi sau alte containereadecvate aprobate de Consultant care vor avea o etichetă vizibilă pe care s-au icircnscris numele producătorului şi sortul Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel icircncacirct să se evite pătrunderea unor materialestrăine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor Materialele vor fi livrate icircntimp util pentru a se permite inspectarea şi testarea lor

Pagina

Cibotari V

7Mod Coala Nr document Semnăt Data

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

EXECUTIA TENCUIELILOR Operaţiuni pregătitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli- instalatii electrice- instalatii sanitare- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti- rectificarea planseelor prefabricate- montarea tocurilor de timplarie- plasele de rabiţ vor fi montate icircn zonele prevăzute icircn proiectPent ru executarea unor tencuie l i de buna ca l i ta te se va executa in prea labi l cont ro lu l suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari sa fieuscati curati suprafetele de rabit bine intinse si legate La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode cu reper demortar (stalpisori) scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn sau repere matalice de inventar Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa apoi se vor amorsa prin stropire cusprit pe o grosime de 3 mm Grundul cel mai gros strat al tencuielii 520 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de laaplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa grundul poate fi aplicat imediat S t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor se va executa d in t r -un mortar numit t inc i d in aceas i compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mmDupa executarea lucrar i lor se vor fo los i masur i pent ru protec t ia suprafe te lor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni- umiditate mare care altereaza si intirzie intarirea mortarului- uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor Aplicarea spriţului (strat amorsă)Mortarul pentru stratul de spriţ trebuie să fie fluid (consistenţa cu conul etalon să fie icircntre 11şi 13 cm) să conţină nisip icircn cantitate mică să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund şi să asigure oaderenţă foarte bună la stratul suportInaintea aplicării mortarului de spriţ suprafaţa de tencuit va fi stropită cu apăGrosimea stratului de spriţ va fi de cca 1-2 mm acesta va fi continuu şi va acoperi icircntreagasuprafaţăSuprafaţa stratului de spriţ va fi rugoasă pentru a se asigura o bună legătură cu mortarul de grund

Pagina

Cibotari V

8Mod Coala Nr document Semnăt Data

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

In funcţie de stratul suport pentru stratul de spriţ se vor folosi următoarele tipuri de mortare-suprafeţe de beton sau zidării din piatră lapte de ciment (ciment+apă+o mică cantitate de nisip)-zidării din bca (blocuri plăci şi facircşii) mortar de ciment-var-nisip (icircn proporţie de 10253)-şipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)-zidărie de cărămidă nu necesită acoperire cu strat de spriţ-suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ spriţul care se aplică se numeşte şmir şi va fi

mortar detipul var-ipsos sau var-ciment avacircnd consistenţa măsurată cu

conul etalon de 5-6 cm (mortar vacircrtos) care se va aplica manual astfel icircncacirct

mortarul să intre bine icircntre ochiurile plasei de rabiţ

să o acopere icircn icircntregime şi să aibă o suprafaţă cacirct mai rugoasă pentru a asigura

grundului o aderenţăcacirct mai bună

Aplicarea spriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-un

singur strat şi osingură trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin

mişcări circulare şi obligatoriu de jos icircn sus icircn racircnduri orizontale pe icircntreaga

suprafaţă de tencuit icircntre facircşiile de ghidaj (repere) fiemanual prin stropire cu o

mătură scurtă astfel icircncacirct grosimea stratului obţinut să fie de maximum

3mmAplicarea grundului

Grundul va avea grosimea maximă de 15 cm va acoperi toate neregularităţile

suportului şiva crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Mortare le pent ru grund vor avea o consis tenţă mai redusă

respect iv 9-12 cm icircn cazul aplicării lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm icircn

cazul aplicării lor cu mijloace manuale

Aplicarea mortarului de grund se poate face numai după icircntărirea mortarului de

spriţ dar nuicircnainte de 24 ore de la aplicarea acestuia

In cazul suprafeţelor din beton armat care din turnare au forme regulate

fără denivelărimari şi fără abateri mari de la verticală sau orizontală se va renunţa

la stratul de grund aplicacircndu-se stratul vizibil direct peste stratul de spriţ netezit şi

icircntărit

Pagina

Cibotari V

9Mod Coala Nr document Semnăt Data

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplică spriţul) suprafeţele

de tencuit se vor stropi cu apă (in cazul cacircnd acestea sunt uscate) icircnainte de a se

trece la aplicarea grundului pentruca zidăria să nu absoarbă apa necesară icircntăririi

mortarului

Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit icircntr-

un singur stratla fiecare trecere icircntre facircşiile de ghidaj de jos icircn sus grosimea finală a

tencuielii se va obţine prinmai multe treceri după zvacircntarea stratului aplicat anterior

In cazul cacircnd aplicarea mortarului de grund se va face manual acesta se va aplica

de jos icircnsus icircn una sau două reprize prin aruncarea lui pe suprafaţa de tencuit

Mortarul se va icircntinde icircntrefacircşiile de ghidare orizontale sau verticale (stacirclpişori) icircntr-

un strat cacirct mai uniform şi de grosimeaindicată de repere

Indiferent de modul de aplicare după ce stratul de grund a ajuns la

grosimea indicată icircn proiect nivelarea lui se va face manual

Dacă după nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adacircncime de

2-3 mm

Se va acorda o atenţie deosebită operaţiilor de realizare a colţurilor intracircnde sau

ieşinde

(uşife res t re n işe spa le ţ i in tersec ţ i i de z idur i e tc ) pent ru executa

rea lor se vor f ixa dreptare lacumpănă sau boloboc pentru ca acestea să

se realizeze drepte şi verticale respectiv orizontale

Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei racordărilor dintre tavane şi pereţi

care se vor facefie icircn colţ drept (colţ viu) fie cu o scafă rotundă simplă aşa cum este

indicat icircn proiect

Abateri admisibile

La tencuieli brute

1 Umflături ciupituri (icircmpuşcături de var) crăpături fisuri maximum una de

pacircnă la 3 cm2la fiecare m2

2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire

la stratul deacoperire maximum 2 la m2

Pagina

Cibotari V

10Mod Coala Nr document Semnăt Data

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

La tencuieli drişcuite 1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r e p t a r u l de 2 m l u n g i m e m a x i m u m 2 neregularităţi icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea sau icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală a tencuielilor pereţilor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor maximum 1 mmm şi maximum 3 mm de la olatură la alta 4 Abateri faţă de verticală sau orizontală la intracircnduri ieşinduri glafuri profile pilaştri coloane bracircie cornişe ancadramente solbancuri - pacircnă la 1 mmm si maximum 3 mm pe un element5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm6 Abateri la muchii pacircnă la 1 mmm - o singură abatere La tencuieli sclivisite1 N e r e g u l a r i t ă ţ i a l e s u p r a f e ţ e l o r l a v e r i f i c a r e a c u d r ep t a r u l d e 2 l u n g i m e m a x i m u m 3 neregularităţi pe m2icircn orice direcţie avacircnd adacircncimea şi icircnălţimea pacircnă la 2 mm2 Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mmm şi maximum 3 mm pe toatăicircnălţimea icircncăperii3 Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mmm şi maximum 4 mm pe total4 Abateri la muchii maximum 3 mmm - o singură abatere5 Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe pacircnă la 5 mm Defecte ce nu se admit 1 Umflături coşcoviri ciupituri (impuşcături de var) pete eflorescenţe crăpături fisuri lipsuri laglafurile ferestrelor la pervazuri plinte obiecte tehnico-sanitare2 Zgrunţuri mari (pacircnă la max 3 mm) băşici şi zgacircrieturi adacircnci formate la drişcuire la stratul deacoperireVerificări icircn vederea recepţieiTencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile calitatea din punct de vedereal aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiectInainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate sireceptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor- invelitori si plansee- conducte pentru instalatii- tamplarie- montarea pieselor auxiliare - ghene praznuri suporti Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucraredupa ce au fost verificate certificatele de calitate Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa caresa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual Suprafetele sa fie uniformtencuite sa nu aibe denivelari ondulatii fisuri impuscaturi provocate de granule de var nestinsurme vizibile de reparatii locale

Pagina

Cibotari V

11Mod Coala Nr document Semnăt Data

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Muchi i le de racordare a pere t i lor cu tavanele spa le t i i g lafur i le t rebuie sa f ie v i i saurotunjite drepte verticale sau orizontale Grundul de ne tez i re se va ver i f ica numai la tencuie l i le g le tu i te s i se va aprec ia pr in plimbarea palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe Aderenta s t ra tur i lor de tencuia la la s t ra tu l supor t se va ver i f ica numai pr in ba tere cuciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol Consultantul poate decide funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieritrebuie executate şi dacă acestea se vor face local pe suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuierefăcută complet prin decopertarea tencuielii şi refacerea ei conform specificaţiilor Pentru lucrările ce devin ascunse se va icircncheia proces verbal icircn care se va specifică caresunt acestea şi dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect şi din prezentele specificaţii

Pagina

Cibotari V

12Mod Coala Nr document Semnăt Data

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

MORTARE PENTRU TENCUIELIGENERALITĂTI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioareStandarde şi normative de referinţăStandarde 1 STAS 146-80 - Var pentru construcţii 2 SR 388-1995 - Lianti hidraulici Ciment Portland3 STAS 5451-80- Ipsos pentru construcţii4 STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare5 STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuiala6 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare7 STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli Metode de incercare8 STAS 39101-76- Var Reguli pentru verificarea calităţii9 STAS 5296-77 -Cimenturi Determinarea rapida a mărcii cimentului10 SREN 196-71995 - Ciment Reguli pentru verificarea calităţii11 STAS 9201-80- Var hidratat icircn pulbere pentru construcţie Normative1 C-17-82-Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuialăicircmbunătăţirile şi completările acestora

Pagina

Cibotari V

13Mod Coala Nr document Semnăt Data

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 388-80 fără bule de aer de culoare naturalăsau alb fără constituenţi care să păteze Var hidratat icircn pulbere conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litride apă la 25 kg de var Amestecul se poate face cu 16 ore icircnainte de utilizare Var pastă obţinut din var hidratat Apă conform STAS 790-84 va f i apă potabi lă cura tă fă ră conţ inut de sărur i ac iz i grăsimi Agregate nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de racircu sau decariera Nisipul de carieră poate fi parţial icircnlocuit cu nisip de concasareConţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50 Amestecuri pentru mortareGeneralităţi 1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor 2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3din fiecare material folosit ca ingredient pentrumortar este consideratăastfel

1 Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel icircncacirct proporţiile specificate icircn amestecul demortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe icircn timpul desfăşurării lucrărilor

2 Dacă nu se specifică altfel proporţiile se vor stabili după volum3 In cadrul acestor specificaţii greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca

ingredient pentrumortar este considerată astfel

-Ciment Portland 1506 kg

Pagina

Cibotari V

14Mod Coala Nr document Semnăt Data

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

- Pastă var (consistenţa 12 cm) 1300 kg- Nisip natural granulaţie 0-7 mm cu umiditate 21350 kg- Ipsos de construcţii 1200 kg

COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELOR In compozitia mortarelor intra- Liantii care sunt var hidraulic si var pasta in locul pastei de var se mai poate folosi sislamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare Aceasta trebuie sa indeplineascaconditiile tehnice prevazute de normale in vigoare- Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute denormale in vigoare- Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenitdin concasarea rocilor naturale Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari asigurandu-se un continut de cel putin 50 nisip natural nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare) se poate utiliza numaila mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25 Granulozitatea trebuie sa se incadreze inlimitele prevederilor tehnice- Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipulde mortar si felul lucrariiAditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa se recomanda sase utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari Ca aceleratori de intarirese utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandatemai ales pe timp frigurosIntarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii specialeConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehniceDupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute denormele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in- Mortare pentru zidarie- Mortare pentru tencuieli

Pagina

Cibotari V

15Mod Coala Nr document Semnăt Data

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

M o r t a r e p e n t r u z i d a r i e s u n t c a r a c t e r i z a t e p r i n m a r c a a c e a s t a r e p r e z i n t a o v a l o a r e conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pusin lucrareR e z i s t e n t a m o r t a r e l o r f o l o s i t e l a d i f e r i t e s t r a t u r i t r e b u ie s a s c a d a d e l a s u p r a f a t a suportuluispre exteriorAlegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont desolicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective de materialul si grosimea zidarieiumiditatea mediului interior si exterior conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate modde exploatare)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tinecont de felul lucrarii umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplicaIn functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului marimea si natura agregatelor precum simarca mortaruluiS t ra tu l v iz ib i l a l tencuie l i lor ldquo t inc irdquo se va executa d in t r -un mor tar care are aceeas icompozitie ca a stratului de grund eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip finPentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos var pasta de var slam de carbid cu adaus deipsos pentru profile se utilizeaza pasta de ipsosPentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere liberaConditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectateconforn prevederilor tehnicePentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregatecu granula cea mai mareDurata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component aceasta se va mojora dupa caz cumar fi utilizarea de aditivi si adausuri perioade de timp friguros utilizarea de agregate cu granulemai mari de 31mm betoane cu lucrabilitate redusaLa te rminarea unui schimb sau lao in t re ruperea preparar i i mor ta rulu i mai mare es teobligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietrisDurata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fide maxim 20 de minute

Pagina

Cibotari V

16Mod Coala Nr document Semnăt Data

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

INTRODUCERE

Motoarele de curent alternativ funcţionează pe baza principiului cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla icircn 1882 Icircn anul

următor a proiectat un motor de inducţie bifazat punacircnd bazele maşinilor electrice ce

funcţionează pe baza cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Ulterior sisteme de transmisie

prin curent alternativ au fost folosite la generarea şi transmisia eficientă la distanţă a

energiei electrice marcacircnd cea de-a doua Revoluţie industrială Un alt punct

important icircn istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael

von Dolivo-Dobrowlsky icircn anul 1890 a rotorului icircn colivie de veveriţă

Motorul de inducţie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit

motor electric icircn acţionările electrice de puteri medii şi mari Statorul motorului de

Pagina

Cibotari V

17Mod Coala Nr document Semnăt Data

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

inducţie este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată

icircnfăşurarea trifazată statorică necesară producerii cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor

Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică icircn care este plasată

icircnfăşurarea rotorică După tipul icircnfăşurării rotorice rotoarele pot fi de tipul

rotor icircn colivie de veveriţă (icircn scurtcircuit) - icircnfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele

transversale

rotor bobinat - capetele icircnfăşurării trifazate plasate icircn rotor sunt conectate prin

interiorul axului la 3 inele Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin

intermediul a 3 perii

Prin intermediul inducţiei electromagnetice cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor va induce

icircn icircnfăşurarea rotorică o tensiune Această tensiune creează un curent electric prin

icircnfăşurare şi asupra acestei icircnfăşurări acţionează o forţă electromagnetică ce pune

rotorul icircn mişcare icircn sensul cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Motorul se numeşte

asincron pentru că turaţia rotorului este icircntotdeauna mai mică decacirct turaţia cacircmpului

magnetic icircnvacircrtitor denumită şi turaţie de sincronism Dacă turaţia rotorului ar fi

egală cu turaţia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducţie

electromagnetică nu s-ar mai induce curenţi icircn rotor şi motorul nu ar mai dezvolta

cuplu Turaţia motorului se calculează icircn funcţie alunecarea rotorului faţă de turaţia

de sincronism care este cunoscută fiind determinată de sistemul trifazat de curenţi

Alunecarea este egală cu

unde n1 este turaţia de sincronism şi n2 este turaţia rotorului

unde f este frecvenţa tensiunii de alimentare şi p este numărul de perechi de poli ai

icircnfăşurării statorice

Turaţia maşinii icircn funcţie de turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor şi icircn funcţie

de alunecare este

Pagina

Cibotari V

18Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers icircn gol (cacircnd turaţia

motorului este aproape egală cu turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor) şi este egală cu

1 la pornire sau cacircnd rotorul este blocat Cu cacirct alunecarea este mai mare cu atacirct

curenţii induşi icircn rotor sunt mai intenşi Curentul absorbit la pornirea prin conectare

directă a unui motor de inducţie de putere medie sau mare poate avea o valoare

comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecţie icircn acest caz sistemul de

protecţie deconectează motorul de la reţea Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin creşterea rezistenţei icircnfăşurării rotorice sau prin diminuarea

tensiunii aplicate motorului Creşterea rezitenţei rotorului se face prin montarea unui

reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat) Reducerea

tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator folosind un variator de

tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectacircnd iniţial icircnfăşurarea statorică icircn

conexiune stea (pornirea stea-triungi - se foloseşte doar pentru motoarele destinate să

funcţioneze icircn conexiune triunghi) sau prin icircnserierea de rezistoare la icircnfăşurarea

statorică La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut icircn vedere că cuplul

motorului este proporţional cu pătratul tensiunii deci pentru valori prea mici ale

tensiunii de alimentare maşina nu poate porni

Turaţia maşinii de inducţie se modifică prin modificarea alunecării sale sau

prin modificarea turaţiei cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor Alunecarea se poate modifica

din tensiunea de alimentare şi din rezistenţa icircnfăşurării rotorice astfel se creşte

rezistenţa rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele

cu rotor bobinat) şi se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare

variatoare de tensiune alternativă cicloconvertoare) sau se menţine tensiunea de

alimentare şi se variază rezistenţa din rotor (printr-un reostat variabil) Odată cu

creşterea rezistenţei rotorice cresc şi pierderile din rotor şi implicit scade randamentul

motorului O metodă interesantă de reglare a turaţiei sunt cascadele de recuperare a

puterii de alunecare La bornele rotorice este conectat un redresor iar la bornele

acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelaşi ax cu motorul de

inducţie (cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică)

Pagina

Cibotari V

19Mod Coala Nr document Semnăt Data

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Tensiunea indusă icircn rotor este astfel redresată şi aplicată motorului de curent

continuu astfel icircncacirct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se icircnsumează

cuplului dezvoltat de motorul de inducţie Reglarea turaţiei motorului de inducţie se

face prin reglarea curentului prin icircnfăşurarea de excitaţie Icircn locul motorului de curent

continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare şi un transformator de adaptare

(cascadă Kraumlmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică) Tensiunea

indusă icircn rotor este astfel redresată şi prin intermediul invertorului şi a

transformatorului este reintrodusă icircn reţea Reglarea vitezei se face din unghiul de

aprindere al tiristoarelor

Turaţia cacircmpului magnetic icircnvacircrtitor se poate modifica din frecvenţa tensiunii

de alimentare şi din numărul de perechi de poli ai maşinii Numărul de perechi de

poli se modifică folosind o icircnfăşurare specială (icircnfăşurarea Dahlander) şi unul sau

mai multe contactoare Frecvenţa de alimentare se modifică folosind invertoare

Pentru frecvenţe mai mici decacirct frecvenţa nominală a motorului (50 Hz pentru

Europa 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenţei se modifică

şi tensiunea de alimentare păstracircnd raportul Uf constant Pentru frecvenţe mai mari

decacirct frecvenţa nominală la creşterea frecvenţei tensiunea de alimentare rămacircne

constantă şi reglarea vitezei se face cu slăbire de cacircmp (ca la motorul de curent

continuu)

Sensul de rotaţie al motorului de inducţie se inversează schimbacircnd sensul de

rotaţie al cacircmpului icircnvacircrtitor

Aceasta se realizează schimbacircnd două faze icircntre ele Motorul de inducţie cu

rotorul icircn colivie este mai ieftin şi mai fiabil decacirct motorul de inducţie cu rotorul

bobinat pentru că periile acestuia se uzează şi necesită icircntreţinere De asemenea

motorul de inducţie cu rotorul in colivie nu are colector şi toate dezavantajele care

vin cu acesta zgomot scacircntei poluare electromagnetică fiabilitate redusă şi implicit

icircntreţinere costisitoare Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul

timpului icircn acţionările electrice de viteză variabilă deoarece turaţia motorului se

poate modifica foarte uşor modificacircnd tensiunea de alimentare icircnsă odată cu

dezvoltarea electronicii de putere şi icircn special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu

Pagina

Cibotari V

20Mod Coala Nr document Semnăt Data

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

frecvenţă variabilă tendinţa este de icircnlocuire a motoarelor de curent continuu cu

motoare de inducţie cu rotor icircn colivie

Icircn cazul icircn care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil cum este icircn

aplicaţiile casnice se poate folosi un motor de inducţie monofazat Curentul electric

monofazat nu poate produce cacircmp magnetic icircnvacircrtitor ci produce cacircmp magnetic

pulsatoriu (fix icircn spaţiu şi variabil icircn timp) Cacircmpul magnetic pulsatoriu nu poate

porni rotorul icircnsă dacă acesta se roteşte icircntr-un sens atunci asupra lui va acţiona un

cuplu icircn sensul său de rotaţie Problema principală o constituie deci obţinerea unui

cacircmp magnetic icircnvacircrtitor la pornirea motorului şi aceasta se realizează icircn mai multe

moduri

Prin ataşarea pe statorul maşinii la un unghi de 90deg a unei faze auxiliare icircnseriată cu

un condensator se poate obţine un sistem bifazat de curenţi ce produce un cacircmp

magnetic icircnvacircrtitor După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un

icircntrerupător centrifugal Sensul de rotaţie al motorului se poate schimba prin mutarea

condensatorului din faza auxiliară icircn faza principală Icircn locul fazei auxiliare se poate

folosi o spiră icircn scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obţinerea

cacircmpului icircnvacircrtitor Curentul electric indus icircn spiră se va opune schimbării fluxului

magnetic din icircnfăşurare astfel icircncacirct amplitudinea cacircmpului magnetic se deplasează

pe suprafaţa polului creacircnd cacircmpul magnetic icircnvacircrtitor

1 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZĂ

11 Icircnălţimea axei de rotaţie (icircn prealabil) după figura 17 a[1] Din tabelul 16[1] se

acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 160 mm şi Da = 0272 m

12 Diametrul interior statoric

D = KDDa = 0680272 = 0180 m

[KD = 068 din tabelul 17 [1]]

Pagina

Cibotari V

21Mod Coala Nr document Semnăt Data

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

13 Pasul polar

14 Puterea de calcul după (14 [1])

[KE = 097 din figura 18[1] η = 088 şi cos φ = 088 din figura 19[1]]

15 Solicitările electromagnetice conform figurii 111 a[1]

A = 35 103 Am Bδ = 076T

16 Factorul de icircnfăşurare pentru icircnfăşurarea icircntr-un strat (icircn prealabil)

KW1 = 095

17 Lungimea de calcul

[conform (15)[1]

Raportul Valoarea se află icircn limitele recomandate

Determinarea Z1 W1 şi secţiunea conductorului icircnfăşurării statorice

18 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 115[1])

t1 max = 14 mm t1 min= 12 mm

19 Numărul de crestături statorice se determină din relaţia

Pagina

Cibotari V

22Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Acceptăm atunci icircnfăşurarea o alegem icircntr-un strat

110 Pasul dentar statoric (definitiv)

111 Numărul de conductoare efective din crestătură icircn prealabil din condiţia că a =

2 după (117)[1]

conform (118)[1]

112 Definitivăm valoarea conform expresiei

conform expresiei (121)[1]

Acceptăm a=2 atunci conform fig(119)

conform expresiei (121)[1]

Pagina

Cibotari V

23Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

conform expresiei (123)[1] valorile A şi Bδ se află icircn limitele admisibile

113 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (icircn prealabil) conform expresiei

(125)[1]

AJ1 = 183 109 Am3 conform figurii 116b[1]

114 Secţiunea efectivă a conductorului (icircn prealabil)

115 Densitatea curentului din icircnfăşurarea statorică (definitiv) conform (127) [1]

2 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI ŞI IcircNTREFIERULUI

Crestătura statorică figura 119a[1] cu corelarea dimensiunilor asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor

21Acceptăm icircn prealabil conform tabelului 110 [1] BZI = 19T Ba = 16T atunci

conform expresiei (139)

conform tabelului 111[1] pentru tole de oţel (electrotehnic) oxidate KFe = 097 este

conform formulei (128)[1]

Pagina

Cibotari V

24Mod Coala Nr document Semnăt Data

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

22 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0=40 mm h0=1mm

23 Dimensiunile crestării icircn lumină după icircmpachetare

b1 = b1 - ∆bc =955mm

b2 = b2 - ∆bc = 682mm

h1 = h1-∆bc=2024mm

∆bn=∆hn=02mm

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor

conform (151)[1]

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante Sg1 = 0

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură

SIZ = b1Z (2 hc - b1 + b2) = 04 ( 2 204 + 975 + 702) = 23 mm2

Pagina

Cibotari V

25Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură b1Z = 04mm conform tabelului AI8

[1]

24 Factorul de umplere a crestăturii

3 CALCULUL ROTORULUI

31 Mărimea icircnterfierului se ia după figura 121[1] şi este egală cu δ = 05mm

32 Numărul de crestări rotorice conform tabelului 115[1] Z2 = 38

33 Diametrul exterior

D2 = D - 2δ = 018-2middot05middot10-3 = 0179m

34 Pasul dentar

t2 = πD2 Z2 = π0179 38 = 148mm

35 Lungimea pachetului rotoric l2 = l1 = 012mm

Pagina

Cibotari V

26Mod Coala Nr document Semnăt Data

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

36 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui deoarece miezul

este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia

Dj = Dv= Kv Da = 0230272 = 60mm

[Kv =023 conform 116[1]]

37 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia

I2 = KpI1νi = 09164 3012 = 4445A

Kj = 09 conform figurii 122[1]

38 Crestătura rotorică este arătată icircn 127b

Acceptăm b02 = 15mm h02 = 07mm h02 = 03mm

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (174)[1]

Pagina

Cibotari V

27Mod Coala Nr document Semnăt Data

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Acceptăm (vezi figura 11b)

b1 = 69mm b2 =32 mm h1 = 142mm

Icircnălţimea totală a crestăturii

Secţiunea barei se determină cu relaţia

39 Densitatea curentului din bară

310 Inelele de scurcircuitare (vezi figura 126[1]) Aria secţiunii transversale

unde

Conform expresiei (171) şi (172)[1]

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare

Pagina

Cibotari V

28Mod Coala Nr document Semnăt Data

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

4 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE

41 Tensiunea magnetică a icircntrefierului

unde

Pagina

Cibotari V

29Mod Coala Nr document Semnăt Data

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

42Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator

43 Valoarea inducţiei se calculează după relaţiile

Hz1ndashalegem după icircnălţimea axei de rotaţie Alegem felul de marfă 2013

Tensiunea magnetizată a zonei de dantură pentru rotor

Hz2ndashalegem din Tabelă

44 Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei

45 Tensiunea magnetică a jugului statornic şi rotoric conform (1121)[1]

Pagina

Cibotari V

30Mod Coala Nr document Semnăt Data

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Ha-alegem din tabelă pentru oţel

conform (1123)[1]

conform (1124)[1]

unde conform (1125)[1]

Icircnălţimea de calcul a jugului rotoric icircn conformitate cu relaţia (1109)[1] avem

Hjndashalegem din tab

Hj=140Amm Bj=068T

46 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

47 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

Pagina

Cibotari V

31Mod Coala Nr document Semnăt Data

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

48 Curentul de magnetizare

Valoarea relativă

5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE

51 Rezistenţa de fază a icircnfăşurării statorice

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F temperatura de calcul

Pentru cupru

Pagina

Cibotari V

32Mod Coala Nr document Semnăt Data

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Lungimea conductorilor fazei icircnfăşurării

unde conform tabelului 119

Lungimea axială a capetelor de bobină

Valoarea relativă

52 Rezistenţa icircnfăşurării fazice rotorice

Raportăm la numărul de spire al icircnfăşurării statorice icircn conformitate cu expresia

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

33Mod Coala Nr document Semnăt Data

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

53Reactanţa pe fază a icircnfăşurării statornice

unde din tabelul 122 [1](figura 138g) avem

icircn conformitate cu (1154)[1]

şi conform relaţiei (1170)[1]

Unde

Pagina

Cibotari V

34Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Valoarea relativă

54 Reactanţa fizică a icircnfăşurării rotorice icircn conformitate cu (1173)[1]

unde conform tabelului 123 (figura 140 a i)[1]

conform relaţiei (1174)

conform (1175)[1]

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului conform (1176)[1]

Valoarea relativă

Pagina

Cibotari V

35Mod Coala Nr document Semnăt Data

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

6 CALCULUL PIERDERILOR

61 Pierderile principale icircn fier

Pagina

Cibotari V

36Mod Coala Nr document Semnăt Data

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

62 Pierderile de suprafaţă

unde

Conform (1186)[1]

pentru conform figurii 141

63 Pierderile prin pulsaţie icircn dinţii rotorici

din punctul 33 de calcul

64 Suma pierderilor suplimentare din oţel

65 Pierderile totale din oţel

Pagina

Cibotari V

37Mod Coala Nr document Semnăt Data

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

66 Pierderile mecanice conform relaţiei

Pentru motoarele factorul

67 Mersul icircn gol a motorului

unde

7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE

81 Icircn conformitate cu (1179)[1]

conform (1180)[1]

conform (1222)[1]

Pagina

Cibotari V

38Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

conform(1223)[1]

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării

Rezultatele calcului sicircnt icircnregistrate icircn tabelul 1 Caracteristicile sicircnt arătate icircn

figura 2

Rezultatele calcului caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron cu rotorul icircn scurtcircuit

Tabelul 1

Nr Formula de calcul

Alunecarea

001 0015002

5003

1 1655 1103 838 662

2 0 0 0 0

3 1702 1150 874 708

4 0841 08410841

30841

Pagina

Cibotari V

39Mod Coala Nr document Semnăt Data

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

5 1704 1153 878 712

6 A 1291 1908 2505 2889

7 - 0998 0997 0995 0994

8 - 0049 0072 0095 0118

9 A 1336 1950 2540 2918

10 A 632 705 806 933

11 A 577 1073 1464 1654

12 A 1305 1928 2532 2932

13k

W881 1287 1676 2057

14k

W030 059 098 146

15k

W008 018 031 047

16k

W003 007 011 017

17k

W156 199 255 325

18k

W725 878 1121 1432

19 - 0822 0845 0865 0842

Pagina

Cibotari V

40Mod Coala Nr document Semnăt Data

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

20 - 0804 0840 0853 0858

8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE

Parametrii la considerarea refulării curentului ( ) conform expresiei

(1235)[1]

pentru se determină reieşind din figura 146[1]

Pagina

Cibotari V

41Mod Coala Nr document Semnăt Data

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Se determină icircnălţimea pătrunderii curentului conform expresiei (1236)[1]

conform (1243)[1]

Unde

Icircn conformitate cu (1273)[1]

conform (1247)[1]

Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului

(vezi p41)

Pagina

Cibotari V

42Mod Coala Nr document Semnăt Data

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei conform (1269)

[1] acceptacircnd

81Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor Acceptăm pentru S=1 factorul

de saturaţie

şi

Icircn conformitate cu relaţia (1252)[1]

conform (1253)[1]

Unde

Icircn conformitate cu figura 150[1] pentru determinăm

Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

icircn corespundere cu relaţia (1255)[1]

conform (1258)[1]

Pagina

Cibotari V

43Mod Coala Nr document Semnăt Data

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

şi cu (1251)

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei

se calculează cu relaţia (1263)[1]

Reactanţa de fază a icircnfăşurării statorice consideracircnd acţiunea saturaţiei se calculează

cu expresia

Permanenţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice consideracircnd acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1260)[1]

Unde

conform (162)[1]

Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale rotorice consideracircnd acţiunea saturaţiei s

calculează cu expresia (1263)[1]

Reactanţa de fază rotorică raportată la stator consideracircnd acţiunea saturaţiei se

calculează cu (1265)[1]

Pagina

Cibotari V

44Mod Coala Nr document Semnăt Data

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

conform (1267)[1]

Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1268)

conform (1269)

cu expresia (1271)

Valoarea relativă

Valoarea critică a alunecării se determină conform calcului tuturor punctelor

caracteristicii de pornire (vezi tabelul 2) conform valorilor medii ale reactanţelor x1sat

şi x2ξsat corespunzător alunecărilor S = 02 divide 01 icircn conformitate cu relaţia (1272)[1]

Pagina

Cibotari V

45Mod Coala Nr document Semnăt Data

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat

Tabelul 2

Nr

do

Formula de calculAlunecare

1 08 05 02 01 018

1 - 229 227 179 113 08 107

2 - 118 112 061 013 002 01

3 - 116 114 1 1 1 1

4 - 112 111 1 1 1 1

5 Ω 0183 0182 0164 0164 0164 0164

6 - 065 068 083 093 097 095

7 - 0779 0775 0818 0842 0851 0854

8 Ω 0901 1117 1118 1120 1122 1119

9 Ω 0501 0586 0667 0685 0754 0701

Pagina

Cibotari V

46Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

10 Ω 0354 0367 0373 0382 0445 0406

11 - 1003 1003 1003 1010 1011 1010

12 Ω 0660 0730 0857 157 246 190

13 Ω 0865 0892 0933 1045 1254 1155

14 A 2035 2012 1788 1321 948 1275

15 A 2045 2049 1801 1059 1010 1297

16 - 705 707 621 465 348 447

17 - 088 097 220 274 285 295

9 CALCULUL TERMIC

Depăşirea de temperatură a suprafeţei inferioare a miezului statoric icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului se calculează (1300)[1]

din tabelul 130 K =02 conform (1298)[1]

Pagina

Cibotari V

47Mod Coala Nr document Semnăt Data

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

din figura 159 a[1]

Căderea de temperatură icircn izolaţia crestăturii icircnfăşurării statorice conform

(1301)

cu relaţia (1302)[1]

pentru izolaţia clasei F din figura 162 pentru determinăm

Căderea de temperatură icircn grosimea izolaţiei părţilor frontale ale icircnfăşurării se

calculează cu relaţia (1305)[1]

conform (1299)[1]

Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale icircnfăşurării icircn raport cu

temperatura aerului din interiorul maşinii conform expresiei (1306)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii conform relaţiei (1307)[1]

Pagina

Cibotari V

48Mod Coala Nr document Semnăt Data

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1308)[1]

cu (1311)[1]

Unde

conform (1312)[1]

Depăşirea medie a temperaturii icircnfăşurării statorice icircn raport cu temperatura

mediului icircnconjurător se calculează cu (1313)[1]

Calculul ventilaţiei Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu expresia

(1324)[1]

Debitul de aer asigurat de ventilatorul exterior cu (1326)[1]

Pagina

Cibotari V

49Mod Coala Nr document Semnăt Data

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

10 PARTEA ECONOMICĂ

Organizarea optimală a gospodăriei energetice prezintă o deosebită importanţă

economicădeoarece pe de o parte icircntreprinderea industrială contemporană este un

consumator mare de energiepe de altă partecriza icircn sectorul energetic necesită o

naţionalizare a consumului de energie

Organizarea gospodăriei energetice trebuie să ţină cont de particularităţile pe

care le prezintă producerea şi consumul fiecăruia fel de energieAceste

particularităţi sicircnt următoarele

aSimultanitatea producerii şi consumuluiadică producţia energetică nu poate fi

stocatăacumulată icircn cantităţi mari care ar putea să permită folosirea unor stocuri

Pagina

Cibotari V

50Mod Coala Nr document Semnăt Data

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

pe o perioadă mai mare de timp

bConsumul neuniform icircn cazul unei zile de lucruceea ce este determinat de

nesimultanitatea funcţionării utilajuluide necesitatea de iluminare seara sau

noaptea şa

cProducţiei energetice icircn afară de expresia cantitativăicirci sunt propriu indicatorii

care caracterizează calitatea acesteiaenergia trebuie să ajungă la consumatori icircn

caracteristicile necesareicircntrucicirct orice abatere de la normele stabilite atrag după

sine icircncălcări ale procesului de producţie

Icircn condiţiile actuale există tendinţa ca o bună parte din necesarul de energie al

icircntreprinderilor industriale să fie furnizată de unităţile economice specializate icircn

producerea diferitor feluri de energie

Bazele calculelor economico-financiare compararea veniturilor şi cheltuielilor

realizate icircn anii diferiţi pentru proiectele din sistemul electroenergetic impune luarea

icircn consideraţie a valorilor icircn timp a banilor care icircn economie e numită cost al

opurtanităţiiFactorii ce icircnfluenţează procesul de schimbare a valorii banilor icircn timp

sunt următorii

1Eroziunea puterii de cumpărare a banilor(Inflaţia)

2Referinţa oamenilor pentru consumul de azi decicirct de viitor

Investitorii cer dobicircndă pentru investiţiile făcute care are 3 componente

1Care ţine cont de inflaţie

2Care răsplăteşte investitorul pentru că sunt folosiţi banii

3Un premiu de risc asociat investiţiei date

Metode de analiză financiară

Metoda duratei de recuperare a investiţiei

Această metodă este orientată pe termen scurt şi determină cicirct de repede se poate

de recuperat investiţia făcută

Pagina

Cibotari V

51Mod Coala Nr document Semnăt Data

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

unde IΣ ndash investiţie totalăVNmed ndash profitul mediu anual

Această metodă are următoarele dezavantaje nu ţine cont de valoarea icircn timp a

banilor şi promovează doar proiecte mici cu investiţii miciMetoda ratei de

recuperarea a investiţiei iniţiale

Dezavantaje Nu ţine cont de valoarea icircn timp a banilor şi utilizează profitul

contabilizat şi nu fluyurile de bani deci nu prevede maximizarea valorii

Metoda venitului net actualizat

Venitul net anual reprezintă acea parte a veniturilor totale icircncasate icircntr-un an

rămase după excluderea tuturor cheltuielilor realizate icircn anul respectiv

VN=Vt-CtCT=It+Cexp

Venitul net detralizat se determină

VNA=VTA-CTAVTA=CTApn-CTAdm

CTApn-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

CTAdm-cheltuieli totale actualizate picircnă la modernizare

Regula de decizie a metodei date este dacă VNA ge 0 atunci compania poate să

investească icircn proiectul dat iar dacă VNA nu se merită de investiţiiMetoda

cheltuielilor totale actualizate icircn comparaţie cu alte metodemetoda dată necesită

numai estimarea cheltuielilor legate de construcţia şi exploatarea unui

obiectivCalculul CTA pentru un flux de numerare de cheltuieli se efectuiază

conform formulei

CTA=

unde CTt-cheltuieli totale anuale icircntr-un an oarecare

Wren- valoarea actualizată remanentă

unde Ts- durata de viaţă a utilajului

Tsn- durata de calcul

Pagina

Cibotari V

52Mod Coala Nr document Semnăt Data

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Cheltuieli totale se determină

CTt=I+CexpmiddotIt=Ii+Ctr

unde It- investiţia totală

Ii- investiţia iniţială

Cexp=Crep+Cint+Cw

unde Cexp- cheltuieli de exploatare

Crep- cheltuieli de reparaţie

Cint- cheltuieli de icircntreţinere

Cw- cheltuieli de energie electric

Cw=PnmiddotηmiddotrmiddotTe

unde Pn- puterea nominală a utilajului

η ndash randamentul motorului

r ndash tariful de funcţionare a motorului

Te ndash tariful la energia electrică

Regula de decizie pe baza criteriului

CTA- este mulţimea variantelor analizate se acceptă doar varianta cu CTA minime

Metoda ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate a aunui proiect economic exprimă acea valoare a ratei de

actualizare de veniturile şi cheltuielile pentru icircntreaga perioadă de studio Vact

(RIR)=Cact(RIR)divideIact(RIR)

Drept concluzie putem susţine

1Metoda RIR formal reprezintă rata de actualizarerdquoirdquo pentru VNA=0

2RIR- exprimă capacitatea investiţiei de a furniza profit

Cicircnd icircn urma calculelor obţinem următoarele

1RIRltI atunci cheltuielile depăşesc veniturile şi activitatea economică icircn pierdere

2Cicircnd RIR= I nu avem nici venit şi nici cheltuieli

3RIRgtI veniturile depăşesc cheltuielile deci avem activitatea profitabilă

101Calculul tehnico-economic a motorului eletric proiectat

Costul motorului Cmot 1=6600lei Cmot 2=6900lei

Consumul sistemului de comandă Csist 1=800lei Csis 2=850lei

Pagina

Cibotari V

53Mod Coala Nr document Semnăt Data

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Costul conductoarelor pentru conexiune Ccond 1=80lei Ccond 2=70lei

Costul montării Cmont 1=140lei Cmont 2=160lei

Costul icircntreprinderii şi reparaţiei anuale Cicircntrrep 1=400lei Cicircntrrep 2=500lei

Randamentul motorului

Durata de studiu Ts=5ani

Rata de actualizare i=12

Tariful de energie electric Tee=110 leikw

102 Cheltuieli cu investiţii actualizate

unde - costul motorului

- costul sistemului de reglare

- costul conductoarelor pentru conexiune

- costul montării motorului

103 Cheltuieli de icircntrţinere şi reparaţie anuale

unde - cheltuieli de icircntreţinere reparaţie

ndash durata de studiu actiualizată

104 Cheltuieli cu pierderile de energie electrică actualizată

105 Calculul timpului de funcţionare anual

unde - nr de zile

ndash 364

- timpul de funcţionare pe zi 8 ore

Pagina

Cibotari V

54Mod Coala Nr document Semnăt Data

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

106Calculul volomului de energie electrică consumată anual

107 Calculul volumului de energie electrica anuale

108 Calculul cheltuielilor cu pierderile de energie electrică cu pierderile de energie

electrică anuale

Unde - tariful de energie electrică

109 Calculul pierderilor cu energie electrică actualizată

unde - durata de studiu

1010 Cheltuieli de exploatare actualizate

Pagina

Cibotari V

55Mod Coala Nr document Semnăt Data

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

1011 Cheltuieli totale actualizate

Tabelul 101

Nrd0 CTA

1 7620 lei 2000 lei 1551075 lei 2313075 lei

2 7980 lei 2500 lei 297555 lei 402355lei

11 PROTECŢIA MUNCII

Elemente de protecţia muncii şi tehnica securităţii icircn instalaţii electrice

Cauzele producerii accidentelor electrice

Pagina

Cibotari V

56Mod Coala Nr document Semnăt Data

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice

Electrocutările se produc

a) prin atingere directă icircn care o parte a organismului intră icircn contact direct cu

părţile conductoare aflate sub tensiune cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de

sub tensiune icircnsă rămase icircncărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu

sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de

sub tensiune dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau

electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pămacircnt a

elementelor deconectate)

b) prin atingere indirectă icircn care contactul se face cu elemente ale instalaţilor

electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase suporturi metalice) dar care intră

sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei conturnare desprindere de

conductoare) elementele altor categorii de instalaţii intrate sub tensiune datorită

unor influenţe electromagnetice sau electrostatice

c) prin tensiunea de pas la care electrocutarea apare ca urmare a contactului

cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale

electrice diferite ca urmare a scurgerii prin

pămacircnt a unui curent

Arsurile electrice se produc icircn diverse

situaţii de scurtcircuit la icircnlocuirea

siguranţelor icircn timp ce icircn reţea există un

defect care n-a fost icircnlăturat la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină etc

Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocată de

căldura mare dezvoltată de arcul electric iar pe de altă parte datorită curentului de

intensitate mare care trece prin corp

112 Efectele fiziologice ale curentului electric asupra organismului

La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele

efecte fiziologice

- şocuri electrice

- arsuri şi metalizări ale pielii

Pagina

Cibotari V

57Mod Coala Nr document Semnăt Data

Fig1 Apariţia electrocutării dataorită tensiunii

de pas

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

- paralizia muşchilor periferici

- fibrilaţia muşchiului cardiac

Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea frecvenţa durata şi

traseul curentului electric prin corp

Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric

asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau

comoţii pierderea cunoştinţei pierderea temporară a auzului şi a vocii fibrilaţia sau

oprirea inimii

Electrotraumatismele constau icircn arsuri şi metalizări ale pielii adică

pătrunderea icircn tegument a metalului topit

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru

curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu Un

curent alternativ de peste 50mA care trece prin organism un timp mai mare de 01-

02 s poate provoca un accident mortal

Curentul continuu icircn gama 13mAcc nu sunt periculoşi pentru organism icircn

gama 1015mAcc provoacă paralizia muşchilor periferici icircn gama 2550mAcc

provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi icircn unele cazuri chiar

fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300400 bătăiminut ceea ce

determină inima să nu-şi mai icircndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sacircngelui

la nivelul plămacircnilor şi astfel se produce moartea prin sufocare)

Curenţii mai mari de 50mA provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu

se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin

electrocutare Curentul alternativ avacircnd frecvenţa de 4060Hz este cel mai periculos

din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai

poată elibera de sub acţiunea curentului de valori relativ mici La frevenţe mai mari

de 400 kHz nu se mai produc şocuri icircnsă efectele se manifestă sub forma arsurilor

Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0102 s orice valoare a

intensităţii curentului este nepericuloasă Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului

cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 015s din ciclul cardiac ce

Pagina

Cibotari V

58Mod Coala Nr document Semnăt Data

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

este de 075s Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive

de protecţie ultrarapide

Valoarea curentului electric I care trece prin corp depinde de tensiunea

electrică U la care este supus corpul şi rezistenţa totală a corpului omenesc Rh

Rezistenţa totală a corpului este suma rezistenţei de contact la intrarea

curentului rezistenţa organismului şi rezistenţei de contact la ieşirea curentului

Rezistenţa corpului este datorată icircn cea mai mare parte pielii

Rezistenţa Rh este diferită pentru fiecare persoană pe de o parte şi variază la

aceeaşi persoană icircn anumite condiţii pe de altă parte

Dacă pielea este intactă şi uscată Rh = 40000100000

Dacă pielea este umedă Rh = 6001000 iar la icircnlăturarea epidermei sau

străpungerea acesteia ( icircn cazul icircn care U gt 60100 V) Rh devine 200

La verificarea eficacităţii măsurilor de protecţie se consideră rezistenţa omului

Rh = 3000 icircn cazul atingerilor indirecte şi Rh = 1000 icircn cazul atingerilor directe

Rezistenţa de contact depinde de felul icircncăperii astfel se disting

- icircncăperi foarte periculoase (umiditatea aerului este peste 97 medii

corozive temperatura ambiantă peste 350C)

- icircncăperi periculoase (pardoseala este bună conducătoare de electricitate de

genul plăci metalice pămacircnt beton mediu ambiant cu temperatura icircntre 25350C

umiditatea relativă icircntre 7597)

- icircncăperi puţin periculoase (icircncăperi uscate cu pardoseală din materiale

electroizolante)

Determinarea curentului electric ce trece prin corp

Valoarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat

sub tensiune depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv

Valoarea maximă a curentului se obţine atunci cacircnd se ating concomitent două

elemente cu tensiuni diferite deoarece atunci intervine doar rezistenţa corpului

Pagina

Cibotari V

59Mod Coala Nr document Semnăt Data

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare

tensiunea faţă de pămacircnt care este mai mică decacirct tensiunea icircntre faze iar pe de altă

parte intervine şi rezistenţa de punere la pămacircnt

Măsurile de protecţie sunt diferite pentru reţelele de joasă tensiune şi de icircnaltă

tensiune Se consideră reţele de joasă tensiune acele reţele pentru care tensiunea

dintre o fază şi nul este de pacircnă la 250V sau acele reţele cu tensiunea icircntre fază şi nul

de pacircnă la 1000V dar care au neutrul izolat faţă de pămacircnt

Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt

Reţelele trifazate legate la pămacircnt au punctul neutru al sursei de

alimentare legat la pămacircnt printr-o priză de pămacircnt de exploatare Punctul neutru

legat la pămacircnt se numeşte punct de nul sau nulul reţelei

Fig1 Atingerea unui element conductor al unei reţele trifazate cu neutrul legat la pămicircnt

La atingerea unei faze curentul care se scurge prin om prin pămacircnt şi prin priza rezistenţei de exploatare Ro este

Dar Ro 4 iar Rh = 1000 rezultă că

Deci chiar dacă tensiunea este mică curentul care se stabileşte poate fi mortal

Din această cauză este necesar să se folosească echipamente de protecţie

Pagina

Cibotari V

60Mod Coala Nr document Semnăt Data

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt

La atingerea unei faze a reţelei izolate curentul se icircnchide prin om prin

pămacircnt şi prin rezistenţele de izolaţie faţă de pămacircnt Icircntr-o reţea trifazată cu neutrul

izolat faţă de pămacircnt sarcinile pe cele trei faze sunt echilibrate iar diferenţa de

potenţial icircntre punctul neutru şi pămacircnt este egală cu zero

Dacă un om va atinge o fază icircntr-o porţiune neizolată reţeaua se va

dezechilibra şi punctul neutru se va afla la un potenţial U0 faţă de pămacircnt

Fig3 Atingerea unui element conductor al unei reţele izolate

Curentul rezultant care se icircnchide prin rezistenţele de izolaţie va fi

Consideracircnd că limita curentului nepericulos este Ih = 001A pentru a fi evitat

pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenţa de izolaţie faţă de pămacircnt a fiecărei

faze să fie Riz 63000

Se observă că icircn cazul reţelelor izolate intensitatea curentului ce trece prin

om poate fi limitată la valori nepericuloase dacă rezistenţa de izolaţie a reţelei se

menţine la valori corespunzătoare Din acest motiv reţelele izolate se folosesc acolo

unde pericolul de electrocutare este mare

Descărcări capacitive

Atingerea directă a unor elemente care fac parte din circuitele curenţilor de

lucru poate fi periculoasă chiar dacă elementele respective sunt scoase de sub

tensiune icircn momentul atingerii

Pagina

Cibotari V

61Mod Coala Nr document Semnăt Data

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Valoarea tensiunii reziduale U0 icircn instalaţiile de curent continuu este egală cu

tensiunea reţelei iar icircn instalaţiile de curent alternativ depinde de procesul tranzitoriu

de deconectare putacircnd atinge chiar valori egale cu dublul valorii maxime a tensiunii

Dacă un om este izolat faţă de pămacircnt şi atinge două conductoare aflate la

tensiunea reziduală U0 curentul care se icircnchide prin corp are valoarea

unde C este capacitatea icircntre cele două conductoare

Se observă că icircnainte de a lucra cu elemente conductoare nu este suficientă

numai deconectarea lor fiind necesară scurtcircuitarea şi legarea lor la pămacircnt astfel

să se descarce reţeaua de sarcinile electrice remanente

1 Măsuri de protecţie a) La atingerea directă

- instruirea utilajelor astfel icircncacirct elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

ntacircmplătoare- folosirea de tensiuni reduse- folosirea de covoare electroizolante- folosirea de mijloace individuale de protecţie mănuşi cizme de protecţiefolosirea de indicatoare de avertizare interzicere şi informare (de genul ldquoSub

tensiune Pericol de electrocutarerdquo)

- limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice

b) La atingerea indirectă

Se poate discuta de mai multe tipuri de protecţie prin legare la pămacircnt prin

legare la nul prin deconectarea automată la tensiunea de atingere

Protecţia prin legare la pămacircnt

Protecţia prin legare la pămacircnt este o metodă de protecţie des icircntacirclnită icircn

practică pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingeri indirecte datorită

simplităţii constructive şi preţului de cost scăzut

Se consideră o reţea trifazată cu neutrul legat la pămacircnt printr-o priză de

exploatare De la această reţea se consideră alimentat un consumator (motor trifazat

de ca) Dacă carcasa metalică a echipamentului electric este legată la pămacircnt la un

Pagina

Cibotari V

62Mod Coala Nr document Semnăt Data

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

defect de izolaţie faţă de carcasă curentul de defect se icircnchide prin rezistenţa prizei

de pămacircnt şi rezistenţa prizei de exploatare

Fig4 Circuitul curenţilor de defect icircn cazul legării carcaselor echipamentelor la pămicircnt reţea cu neutrul legat la pămicircnt reţea cu neutrul izolat

Pentru ca curentul de defect să treacă prin Rp şi nu prin Rh se impune ca Rp lt 4

Legarea la pămacircnt se face printr-un conductor izolat şi printr-un ţăruş de diametru d =

50mm şi o lungime l = (15002500) mm deoarece se consideră că la o asemenea

adacircncime icircn pămacircnt umiditatea este persistentă asiguracircnd o rezistenţă foarte mică Icircn

cazul icircn care un om se află pe carcasa utilajului electric şi cu picioarele la un

potenţial nul ştiind că rezistenţa prizei de pămacircnt este mult mai mică decacirct rezistenţa

corpului tensiunea de atingere este determinată de curentul de defect I sc şi rezistenţa

legăturii la pămacircnt Rp

Tensiunea de atingere U are valori icircn gama 24-65V

Protecţia prin legare la nul

Protecţia prin legare la nul este cea mai răspacircndită icircn practică şi se aplică la

reţelele trifazate cu neutrul sursei de alimentare legat la priza de pămacircnt

Ĩn cazul reţelelor trifazate cu neutrul legat la pămacircnt se poate realiza protecţia

prin legarea nulului de protecţie de la carcasă la nulul de lucru

Legarea carcasei echipamentului electric prin intermediul nulului de protecţie

la nulul de lucru are ca urmare icircn cazul unui defect de izolaţie producerea unui

scurtcircuit icircntre faza defectă şi nulul reţelei Curentul de scurtcircuit trebuie să Pagina

Cibotari V

63Mod Coala Nr document Semnăt Data

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

topească fuzibilul siguranţei sau să determine declanşarea icircntreruptorului automat

care protejează sectorul defect (deci conductorul de nul de protecţie trebuie să aibă o

secţiune suficient de mare pentru a suporta acel curent )

Fig5 Schema de protecţie prin legarea la nul

icircn care este tensiunea fazei defecte este impedanţa conductelor fazei defecte

de la sursă pacircnă la locul defectului este impedanţa conductorului de nul prin care

se icircnchide curentul de defect

Se foloseşte platbandă zincată care din motive de protecţie suplimentară ( icircn

cazul cacircnd conductorul s-ar icircntrerupe) se leagă icircn anumite puncte la instalaţia prizei

de pămacircnt creacircndu-se astfel căi suplimentare de trecere a curenţilor de defect

La receptoarele monofazate nu se va lega conductorul de nul la carcasă

deoarece icircn cazul icircntreruperii accidentale a acestuia carcasa primeşte tensiunea fazei

prin receptor Din acest motiv conductorul de nul de protecţie va fi diferit de

conductorul de nul de lucru

Pentru protecţia receptoarelor trifazate se foloseşte dubla protecţie prin

legarea la pămacircnt şi legarea la nul Ĩn laborator poate avea loc electrocutarea numai

prin atingere directă Ĩn acest sens montajele vor fi efectuate de la receptor către

sursă ultima etapă fiind cea de conectare la tensiune

Protecţia prin deconectare automată la tensiunea de atingere

Pagina

Cibotari V

64Mod Coala Nr document Semnăt Data

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Această protecţie se aplică atacirct icircn reţelele cu neutrul izolat cacirct şi icircn cele cu

neutru legat la pămacircnt

Icircntre carcasa echipamentului protejat şi pămacircnt se conectează un releu de tensiune prin intermediul unei prize de pămacircnt auxiliare (figura 6)

Fig6 Schema de principiu a protecţiei automate prin tensiune de atingere

La apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă releul de tensiune acţionează

asupra icircntrerupătorului automat al receptorului

Protecţia prin deconectarea automată la curent de defect

Acest tip de protecţie se poate aplica reţelelor cu neutrul izolat sau pus la

pămacircnt Protecţia se realizează cu un releu de curent alimentat de un transformator

homopolar cu trei transformatoare de curent montate icircn paralel sau cu un

transformator de curent montat pe conductorul de nul (fig 7)

Fig7 Schema de principiu a protecţiei automate prin curent de defect

CONCLUZIE

Pagina

Cibotari V

65Mod Coala Nr document Semnăt Data

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu

puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la

SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu

tensiunea de 380220 V

Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru

confecţionarea acestei maşini cheltuielile

Icircn rezultatul calculului am obţinut o variantă de calcul a acestui motor cu

parametrii şi indicii tehnici mai avantajoşi deoarece sa utilizat materiale şi oţeluri

mai prformante şi calitative

Din punct de vedere tehnic motorul are proprietăţi puţin mai bune datorită

materialelor noi folosite ce posedă calităţi chimice termice dinamice electrice bune

Efectuicircnd acest proiect de diplomă am capătat deprinderi practice

la calculul motorului asincron trifazat

BIBLIOGRAFIA

Pagina

Cibotari V

66Mod Coala Nr document Semnăt Data

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

1 Ambros T Maşini electrice V1 Universitas Chişinău 1992 p 478

2 Ambros T Maşini electrice V2 Universitas Chişinău 1994 p 337

3 Bălă C Maşini electrice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1979 p 467

4 Boţan N Maşini şi acţionicircri elctrice Editura tehnică Bucureţti 1992 p134

5 Dicţionar politehnic rus moldovenesc Redacţia principală a enciclopediei sovetice

moldoveneşti 1983 p 704

6 Livinţ P Electrotehnică şi maşini electrice Editura tehnică INFO Chişinău

2003 p331

7 Александров К К Электротехнические чертежы и схемы Энергоатомиздат

Москва 1990 с 287

8 Атабеков В Б Монтаж электрических сетей и силового

электрооборудования Высшая Школа Москва 1977 с 332

9 Васин В М Дипломное проектирование для специалъности

электрооборудование промышленных предприятий и устоновок Высшая

Школа Москва 1977 с139

10 Голъдберг О Д Проектирование электрических машин Высшая Школа

Москва 2001 с 428

11 Кацман М М Электрических машин Высшая Школа Москва 2003c469

12 Копылов И П Электрических машин Высшая Школа Москва 2002 с 607

13 Proiectarea masinilor electrice asincrone Sub redactia prof Kopilov IP

Traducere din limba rusa de prof TAmbros - Chişinău Universitate 1994 p 211

14 Проектирование электрических машин Под редакцией И П Копылова -

Москва Энергия 1980 - 495 с

15 Асинхронные двигатели серии 4А Справочник Москва Энергоиздат 1982

16 Игнатов В А Вилбанов КЯ асинхронные электродвигатель итегрального

изготовления М Энергоиздат 1988 ndash 301 с

17 Alexandru Fransua Măgureanu Răzvan Maşini electrice şi acţionări electrice

elemente de execuţie Editura tehnică Bucureşti 1986 ndash p 545

Pagina

Cibotari V

67Mod Coala Nr document Semnăt Data

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA

18 Cioc I Nica C Proiectarea masinilor electrice Bucuresti EDP 1992

Pagina

Cibotari V

68Mod Coala Nr document Semnăt Data

20

  • INTRODUCERE
  • 5 PARAMETRII REGIMULUI DE FUNCŢIONARE
    • Valoarea relativă
      • 6 CALCULUL PIERDERILOR
        • 61 Pierderile principale icircn fier
        • 62 Pierderile de suprafaţă
        • 7 CALCULULCARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE
        • 81 Icircn conformitate cu (1179)[1]
        • Formula de calcul
          • Alunecarea
            • 8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
              • Datele pentru calculul caracteristicilor de pornire ale motorului proiectat
                • Formula de calcul
                • 9 CALCULUL TERMIC
                  • 11 PROTECŢIA MUNCII
                    • Accidentele electrice se clasifică icircn electrocutări şi arsuri electrice
                      • Reţelele cu neutrul legat la pămacircnt
                      • Reţele cu neutrul izolat faţă de pămacircnt
                      • Descărcări capacitive
                        • CONCLUZIE
                          • Icircn acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea motorului asincron cu puterea de 145 kW şi turaţia de 1500 rotmin pentru antrenarea escalatorului de la SA UNIC Acest motor se alimentează de la reţeaua trifazată de curent alternativ cu tensiunea de 380220 V
                          • Icircn compartimentul economic am calculat cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestei maşini cheltuielile
                          • BIBLIOGRAFIA