teoria literaturii, curente literare

8/17/2019 teoria literaturii, curente literare

1/7

Univrsitatea de Stat Tiraspol

Facultatea: FilologieSpecialitatea:Limba şi literatura româna şi francezăDisciplina:Introducere n teoria literaturii

Referat pe tema:

Curentul literar-

umanismul


2/7

!"isinau #$%&

Umanismul

'poca de afirmare plenară a omului şi de impresionantă nflorire aartelor( numită )enaştere prin contrast cu evul mediu văzut ca o perioadă adogmei şi a fanatismului( cuprinde secolele al *I+,lea( al *+,lea şi al *+I,lea n Italia( al *+I,lea n Fran-a( .ermania şi /ările 0 de 0 1os( iar n 2ngliaşi Spania include şi nceputul secolului al *+II,lea3

)enaşterea apare mai ntâi n Italia( pentru că aici se creează maidevreme condi-iile economice şi social,politice corespunzătoare3 4n oraşele

0 state italiene( dezvoltarea meşteşugurilor şi a comer-ului determinase

ntărirea burg"eziei( a cărei opozi-ia fa-ă de feudalism se manifestă şi peplan ideologic3 4nflorirea comer-ului duce la marile descoperiri geografice3Lumea cunoscută 0 restrânsă n evul mediu 0 se lărgeşte tot mai mult3

Inventarea tiparului face posibilă o răspândire fără precedent acunoştin-elor ştiin-ifice şi a valorilor literare3

Termenul umanism are două sensuri: unul larg( de pre-uire a valorilorumane( şi unul restrâns( de interes fa-ă de valorile antic"ită-ii3 4n legăturăcu )enaşterea( termenul se foloseşte n ambele sensuri3

'vul mediu cunoştea antic"itatea( dar numai par-ial( adesea trunc"iat şiincorect( prin prisma teologiei3 )enaşterea ia antic"itatea ca model(

ncercând s,o cunoască n toată bogă-ia ei de valori3 4ncepe o căutarefebrilă de manuscrise antice( care( o dată descoperite( sunt studiate cuaten-ie şi 0 ncepând cu a doua 5umătate a secolului al *+,lea 0 tipărite3Săpăturile scot la iveală ziduri şi statui( comori ale artei antice3 Se creeazăbiblioteci şi librării( iar academiile nou,apărute grupează savan-i caredezbat probleme filozofice( cum sunt membrii 2cademiei platoniciene de laFloren-a3

!rea-iile antice devin modele( surse de inspira-ie( atât pentru scriitori 0care folosessc adesea c"iar limba latină ,( cât şi pentru artişti3 2ntic"itateaafirmase cu mândrie că 67mul e măsura tuturor lucrurilor8 şi că 64n lume,smulte mari minuni9 ;inuni mai mari ca omul nu,sico della ;irandola( 6doctor n toate ştiin-ele şi n altecâteva pe deasupra83


3/7

Spre deosebire de evul mediu( care vedea n om o crea-ie a divinită-ii(supusă n e=clusivitate voin-ei acesteia( )enaşterea pune accentul pera-iunea( libertatea şi demnitatea omului( pe caracterul său perfectibil36?imic nu este mai presus pe pământ decât omul( nimic nu este mai presus

n om decât mintea şi sufletul@AB8( scria >ico della ;irandola( n Discursdespre demnitatea omului 3

Un astfel de om avea o educa-ie multilaterală( filozofică( literară(ştiin-ifică( artistică şi fizică3 )eprezentativi pentru idealul de personalitate al)enaşterii au fost Leonardo da +inci( pictor( om de ştiin-ă( inventator( sau;ic"elangelo Cuonarroti( sculptor( pictor( poet şi ar"itect3

7mul )enaşterii tinde să realizeze o armonie ntre el şi natură3 2ceastăatitudine se opune dogmatismului şi fanatismului medieval3 Lectura noriginal a vec"ilor te=te considerate sfinte le permite savan-ilor vremii săreleve modificările ulterioare şi interesate făcute n aceste scrieri de cătrereprezenta-ii bisericii3 !orup-ia şi ipocrizia clerului catolic reprezintă unuldintre subiectele favorite ale scriitorilor satirici din )enaştere( iar n.ermania )enaşterea se asociază cu )eforma( care favorizeazădezvoltarea culturii n limba na-ională3

Umanismul românesc

Umanismul românesc valorifică tradi-ia culturală a 2ntic"ită-ii n scopuldemonstrării originii romane a poporului nostru şi a originii latine a limbiiromâne3

4n spa-iul auto"ton de civiliza-ie( umanismul a avut o dezvoltare specială(

legată de redescoperirea romanită-ii noastre şi de comunitatea surselor delimbă şi de cultură cu multe -ări europene3 Legăturile celor mai de seamăvoievozi ai noştri din secolele al *+,lea şi al *+I,lea cu papii şi principiiumanişti s,au datorat( ntâi( necesită-ilor istorice( observându,se oincipientă comuniune de spirit europeană pentru apărarea valorilor creştineşi spiritual,laice ale bătrânului continent( aflat de5a fa-ă n fa-ă cuagresiunea turcească şi a ma"omedanismului a păgânismului E3


4/7

Ideile( atitudinile( sentimentele 0 eviden-iate atât n Predoslovie( cât şi n opera propriu,zisă despre etnogeneza românilor 0 nu sunt doar ale lui;iron !ostin( ci apar-in tuturor cronicarilor: patriotismul discret( dar clare=primat( preocuparea fa-ă de originea noastră romanică( dar şiconvingerea de sorginte umanistă că românii trebuie să iasă din ntunericulneştiin-ei( conştiin-a că scrisul lor este dator să slu5ească adevărul devenind un act de responsabilitate istorică E( sntimentul unei continuită-i prin contribu-ia fiecăruia E a efortului de 6a scoate la ştirea tuturor8 istoria

Umanismul românesc este preponderent legat de istoriografia n limbaromână( care s,a născut odată cu ridicarea noii boierimi la confluen-aveacurilor al *+I,lea şi al *+II,lea( ca o consecin-ă a renun-ării la uzullimbii slavone n actele de cancelarie şi a tendin-ei marilor feudali de asubordona puterea domnească3 Un rol nsemnat n dezvoltareaistoriografiei( mai ales a celei moldoveneşti( l,a 5ucat umanismul târziu alşcolilor iezuite din >olinia( cunoscut de viitorii cronicari n mod direct3Umanismul tardiv a afectat concep-ia cronicarilor n privin-a roluluieducativ al istoriei( a importan-ei personalită-ilor n devenirea unui popor( aconcep-iei despre război şi glorie n sensul sporirii renumelui individual almonar"ilor şi principilor 'uropei3 Ideea apartenen-ei poporului român şi alimbii sale la ginta latină( aceea a originii comune şi a legăturilor de neamşi limbă ntre to-i românii( a integrării idiomului nostru n familia lingvisticăromanică( alături de ndemnul la studiul limbii latine şi al autorilor clasicitrebuie puse( de asemenea( pe seama influen-ei umanismului3

2celaşi curent cultural şi literar a influen-at stilul cronicarilor( oferindu,lemodele de ntocmire şi redactare savantă a letopise-elor3 Fraza lui ;iron

!ostin( influen-ată de construc-ia latină( se distinge prin claritate( precizieşi naturale-e3

Scrisul cronicăresc s,a născut dintr,o necesitate stringentă: provinciileromâneşti parcurseseră veacuri de istorie( care riscau să fie necate nuitare3 >rima inten-ie a istoricilor 0 cronicari a fost să recupereze trecutul:6ca să nu să nece a toate -ările anii trecu-i şi să nu să ştie ce s,aulucratA8 .r3 Urec"e E9 6ca să nu să uite lucrurile şi cursul -ăriiA8 ;iron!ostin E3 4n viziunea umaniştilor noştri( un popor fără istorie( care şi ignorătrecutul( nu va şti să,şi construiască prezentul şi nici să,şi imagineze

viitorul3 Un astfel de popor nu are conştiin-ă( nici for-ă vizionară(asemănându,se 6fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte8 .r3Urec"e E3 2şadar( istoria unui neam este purtătoarea unor valori educativeşi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumată: 6'u voi da samăde ale mele( câte scriu8 ;iron !ostin E

4n celebra Predoslovie la opera cu cel mai pronun-at caracter umanistpe care a redactat,o( ;iron !ostin critică ve"ement activitatea copiştiloriresponsabili care modificaseră cronica originală a lui .rigore Urec"e(afirmând că moldovenii ar fi provenit din tâl"arii )omei e=ila-i pe teritoriul

Daciei( făcând( n acest mod( 6neamul de ocară83 ;iron !ostin e convinscă 6a scrie ocară vecinică unui neam8 nseamnă a,i leza mândria deveniriiistorice3


5/7

poporului român3 Ion ?eculce mbină relatarea istorică şi fic-iuneapilduitoare n cele # de legende aşezate naintea cronicii propriu,zise(sub titlul O samă de cuvinte E( devenind un evocator autentic al trecutuluişi( când povesteşte ntâmplări la care el nsuşi a luat parte( găsind accenteelegiace sau dramatice ale unui memorialist nentrecut3 Ironia este calitatea

principală a e=punerilor lui Ion ?eculce( cronicar moralist( ca şi ;iron!ostin( dar cu o vădită predispozi-ie spre 5ovialitate3 !ronicarii munteni anonimi sau cunoscu-i E sunt mai pu-in individuaşiza-idecât cei moldoveni( dar au o pronun-ată fizionomia colectivă( to-i fiindve"ement polemici( pamfletari( mpingând riposta până la invectivă3 S,aafirmat că( din punct de vedere documentar( se cuvine ma=imă precau-ie n

5udecarea cronicilor muntene( părtinitoare fa-ă de anumi-i voievozi3 Dinpunct de vedere literar( nsă( tocmai subiectivitatea( tendin-a spre satiră şişar5ă caricaturală fac din autorii acestora veritabili scriitori3 !el mai

ve"ement dintre istoriografii munteni este )adu >opescu( cronicarul oficialal domnitorului ?icolae ;avrocordat( ale cărui pamflete vor fi valorificate(apoi( n literatura română( de Ion Geliade 0 )ădulescu( ?3 D3 !ocea sauTudor 2rg"ezi3Tot unumanista fost şi?icolae;ilescu(

traducător n limba română al Bibliei al cărui manuscris a fost ulteriorfolosit de fra-ii Herban şi )adu .receanu( traducătorii Bibliei de laBucureşti ( n %JJ E şi autor al unui faimos Jurnal de călătorie( scris nlimba slavonă şi intitulat Descrierea Chinei 3 !u opera lui ?icolae ;ilescuapare cea de,a treia direc-ie de dezvoltare a literaturii române vec"i(consecin-ă firească a orientării religioase şi istoriografice precedente:direc-ia superioară estetic a literaturii de concep-ie şi de imagina-ie3 'a s,aconcretizat artistic n două specii noi( eseul şi romanul( ambelereprezentate de un singur autor( voievodul ;oldovei( mai târziu consilier

intim al -arului petru cel ;are( Dimitrie !antemir3 'seul lui !antemir(Divanul sau gâlceava n!eleptului cu lumea sau giude!ul sufletului cutrupul ( a fost redactat n limbile elină greaca vec"e E şi română( apărând

7 figură aparte printre cronicarii munteni o reprezintă stolnicul!onstantin !antacuzino( care a studiat la >avia( nsuşindu,şiideile umaniste3 4n "storia #ării Româneşti ( discutând desprecucerirea romană n Dacia( stolnicul 0 cărturar insistă( dintr,operspectivă umanistă( asupra rolului civiliza-iei aduse decoloniştii care 6prea mari oameni au fost şi atâta ntru vite5i aufost ispiti-i( educa-i şi aleşi( şi atât ntru n-elepciunea lumeascăde iscusi-i( cât nice un neam( nice o limbă pe lume( niciodată caei n,au stătut83 4n opinia intelectualului instruit şi rafinat(conceptul de civiliza-ie are un sens pur umanist: civilizat 0 naccep-ia lui !onstantin !antacuzino 0 este omul 6supus şicuprins8 n 6legi şi dreptă-i8( omul care trăieşte după anumitenorme ale societă-ii numită de el 6so-iire8 E( nu acela care dăfrâu liber instinctelor ca 6varvarul8 Carbarul E3


6/7

la Iaşi n %KJ3 +olumul este un mic tratat de etică( realizat după te"nicadialogurilor platoniciene( pe tema fortuna labilis soarta sc"imbătoare E(citând c"iar şi versuri din poemul $ia!a lumii ( de ;iron !ostin3

• BIBLIOGRAFIE

'mil 2le=andrescu 6 Literatura română n

)omanul "storia ieroglifică( al lui !antemir( scris la !onstantinopol( n %$&( este o fabulă alegorică( persona5ele apar-inând lumii animale( sub

ale căror măşti se ascund protagoniştii certurilor dintre casa domnitoare a/ării )omâneşti( n frunte cu Crâncoveanu 6!orbul8 E şi aceea a;oldovei( conduse de !antemir nsuşi 6Inorogul8 E3 Făcând dovadaculturii sale clasicizante( savantul român mprumută procedeul te"nic din%tiopica lui Geliodor( decorurile fabuloase din &alima, măştile din Bestiarii şi cugetări din Gomer( Gesiod( Gora-iu( Sfântul 2ugustin3 Deşiepicul este sărac şi adesea sufocat de ncifrarea ntâmplărilor adevărate n"ieroglife şi de ascunderea fizionomiei eroilor sub nume de animale realesau "imerice( n sc"imb darul de a construi portrete groteşti( caricaturale

fiin-elor satirizate( fantezia umoristică şi gustul proiec-iilro fantastice sunttot atâtea aspecte ale talentului unui scriitor veritabil( ale unicului scriitorpropriu 0zis din literatura română vec"e3 Ultima sa lucrare( &roniculvechimei a romano'moldo'vlahilor ( scrisă n limba română( este operaunui umanist care demonstrează 0 pe baza a peste %&$ de izvoare 0 nunumai romanitatea şi continuitatea românilor n Dacia( dar şi rolulurmaşilor acestora( de apărători ai civiliza-iei europene n fa-a invaziilorbarbare tătăreşti şi turceşti: 6De le vom căuta firea( nima şi cea eroiceascăvite5ie( aieve este că a "otarălor româneşti mpotriva sirepelor neamuritătărăşti( ca nişte ziduri de aramă puşi şi nebirui-i apărători s,au socotit83Fiind un spirit ncrezător n for-a providen-ei( D3 !antemir opinează 0precum ?icolae Călcescu mai târziu 0 că această misiune a fost "ărăzităpoporului român de o ra-iune superioară a progresului: 62cea de suspronie( purtând de gri5ă mântui-ii acestor crivă-ene noroade( cu neamulromâno,moldo,vla"ilor ca cu un zid prea vârtos şi nebiruit să se fi slu5it(spre carile mpotriva a vră5maşe săriturile păgânilor punându,i cu pieptullor( ntregi ncă( până acum şi n scaunile sale nfip-i şi odi"ni-i să,i fiepăzit83

Umanismul şi renaşterea ne,au redat sentimentul comunită-ii de civiliza-ie(limbă şi cultură cu -ările 'uropei 2pusene( conştiin-a unită-ii teritoriale aprovinciilor româneşti( idealuri din care ne,am tras nvă-ămintele durateinoastre ca neam( permanen-ă spirituală şi ca misiune istorică3


7/7

Dana .avrilă analize şi sintezeMM

Documents

teoria literaturii, curente literare