Introducere.Concepții si definiții

În actualul context internațional, majoritatea statelor lumii manifestă preocupare pentru redefinirea strategiei lor de securitate în condițiile în care amenințările cărora trebuie să le facă față sunt tot mai frecvente, mai periculoase, cu rădăcini și motivații surprinzătoare, ancorate în capabilități materiale.

Terorismul este conceput ca o acțiune deliberată, menită pentru o audiență largă, pentru a scoate un mesaj, avînd un impact sinistru asupra populației unei națiuni sau la nivel regional și global.

În dependență de unghiul din care este urmărit, acest fenomen abominabil, poate fi interpretat și ca o datorie sfîntă, ca o strategie, drept o reacție așteptată și normală sau ca o greșeală; cert este faptul că prezintă un pericol eminent public, reprezentînd teroarea, spaima, violența, lupta etc.Prima definiţie a terorismului în cadrul dreptului penal internaţional a fost formulată în Convenţia pentru prevenirea şi pedepsirea terorismului, deschisă spre semnare în 1937. Conform acesteia, erau considerate acte de terorism „toate actele criminale îndreptate împotriva unui stat şi destinate sau calculate să creeze o stare de teroare în mintea persoanelor particulare, sau unui grup de persoane, sau marelui public.”

În anul 1945 s-a încercat din nou să se definească terorismul, când Comisia de Drept Internaţional a Naţiunilor Unite a schiţat Codul Infracţiunilor împotriva Păcii şi Securităţii Omenirii. Acest Cod limita terorismul la „iniţierea sau încurajarea de către autorităţile unui stat a activităţilor teroriste în alt stat sau tolerarea de către autorităţile unui stat a activităţilor organizate, planificate pentru a îndeplini acte teroriste în alte state.”  Eşuarea definirii agresiunii a stopat totuşi progresele Comisiei.1

Conform Rezoluţiei 51/210 a Adunării Generale ONU din 17 decembrie 1996, atentatele teroriste sunt: „Actele criminale înfăptuite în scopuri politice, cu intenţia de a provoca populaţiei sau unui grup de persoane o stare de teroare şi care nu pot fi justificate în nici o circumstanţă, indiferent de motivaţiile politice, filozofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase sau de orice altă natură care le-ar putea justifica.”  Rezoluţia 54/164, intitulată „Drepturile Omului şi terorismul”, adoptată de Adunarea Generală a ONU pe 17 decembrie 1999, defineşte actele teroriste ca fiind „activităţi urmărind distrugerea drepturilor omului, libertăţilor fundamentale şi democraţiei, ameninţând integritatea teritorială şi securitatea statelor, destabilizând guvernele constituite legitim, subminând societatea civilă pluralistă şi având consecinţe adverse pentru dezvoltarea economică şi socială a statelor.”

1

Recomandarea 1426 a Adunării Parlamentare Europene consideră act terorist „orice infracţiune comisă de indivizi sau grupuri recurgând la violenţă sau la ameninţarea cu folosirea violenţei împotriva unei ţări, instituţiilor ei, populaţiei în general sau în particular împotriva unor indivizi, fiind motivată de aspiraţii separatiste, concepţii ideologice extremiste, fanatism sau factori subiectivi sau iraţionali, şi care intenţionează să creeze un climat de teroare printre autorităţile oficiale, anumite persoane sau grupuri din societate, sau marele public.”

Decizia Cadru asupra Combaterii Terorismului, adoptată de Consiliul Europei la 13 iunie 2002, stipulează la art. 1 că actele teroriste pot fi definite ca „infracţiuni comise cu intenţie de un individ sau un grup împotriva uneia sau mai multor ţări, instituţiilor sau populaţiei, cu scopul intimidării lor şi alterării serioase sau distrugerii structurilor sociale, economice sau politice ale unei ţări.” Acelaşi articol enumeră acţiuni care pot fi considerate infracţiuni teroriste: crimă, vătămarea corporală; răpirea; luarea de ostateci; ameninţările; şantajul; furtul; jaful; fabricarea, posesia, achiziţionarea, transportul sau furnizarea de explozivi, arme sau arme nucleare, chimice sau biologice; capturarea de aeronave, nave sau alte mijloace de transport bunuri sau persoane; eliberarea de substanţe periculoase sau provocarea de incendii, inundaţii sau explozii al căror efect este punerea în pericol a vieţii; perturbarea sau întreruperea alimentării cu apă, energie sau alte resurse naturale al căror efect este punerea în pericol a vieţii umane; ameninţarea cu comiterea oricărui act enumerat mai sus.

Statele Unite definesc, începând din anul 1983, „terorismul”, „terorismul internaţional” şi „gruparea teroristă” (Titlu 22 al Codului SUA, art.2656f(d)) astfel : termenul „terorism” înseamnă violenţă premeditată, motivată politic, îndreptată împotriva unor ţinte necombatante, făptuită de grupuri aparţinând unor naţiuni sau de agenţi clandestini, de regulă menită să influenţeze un public; termenul „terorism internaţional” înseamnă terorism ce implică cetăţeni sau teritorii ce aparţin mai multor state; termenul „gruparea teroristă” înseamnă orice grup ce practică, sau care cuprinde subgrupuri semnificative ce practică terorismul internaţional. În sensul acestei definiţii termenul „necombatant” cuprinde, pe lîngă civili, personal militar care în momentul producerii incidentului este neînarmat şi/sau nu este de serviciu. Sunt considerate drept acte teroriste atacurile asupra instalaţiilor militare sau personalului militar înarmat atunci când nu există o stare de ostilităţi militare la locul respectiv.2

2

Cauzele și sursele de generare a fenomenului terorist

Fie ele moșteniri ale trecutului, fie poziții ireconciliabile ale unor state sau comunități în domeniul etnicității, al autonomiei pe criterii etnice și al intoleranței religioase, toate acestea și încă multe altele reprezintă surse de generare ale acestui fenomen monstruos.Tot mai des observăm o tendință de coordonare a grupurilor, de utilizare a religiei ca suport pentru justificarea acțiunilor și pentru manipularea maselor, pentru acumularea finanțelor și altor resurse materiale, implicarea crimei organizate, absolut necesare suportului logistic al acțiunilor teroriste.

Deși, majoritatea dintre noi am spune că trăim într-o societate dezvoltată, avansată, aflată într-un progres continuu, ce se prezintă a fi incompatibil cu terorismul, această evoluție are și o altă parte, mai sumbră a monedei.Cu cît evoluția este mai spectaculoasă, pe atît este și mai periculoasă, întrucît se adîncesc faliile dintre eșalonul tehnologic și informațional și alte părți ale lumii, mai puțin dezvoltate, generînd terorismul.

Printre cele mai importante surse ale terorismului contemporan se prezintă: Conflictele dintre tendințele de globalizare si regionalizare, contradicțiile dintre societăți progresiste și comunități stagnate sau conduse de regimuri dictatoriale; Distrugerea bipolarității și haosul creat de noile principii echilibrate, nefocusate pe forțele armate; Influența civilizației occidentale asupra întregii lumi, generate, în mare parte, de progresul tehnologic enorm realizat de spațiul euro-atlantic; Rigiditatea și severitatea culturii musulmane versus eficiența noii culturi tehnologice, mentalitatea și atitudinea socio-economică a lumii occidentale, conștientizată de un numar mare de tineri musulmani; Foamea, mizeria, malnutriția și alte exprimări ale înapoierii prezentă in multe regiuni ale lumii; Spiritul identitar extremist, agresiv, dur și sever, în special printre rîndurile fundamentaliștilor islamiști din țările occidentale;

Republica Moldova și necesitatea reflectării fenomenului terorismului în legislația națională.

3

”Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai” este doar un simplu exemplu ce denotă caracterul mioritic al populației Republicii Moldova și natura supusă a neamului, ușor de observat de-a lungul secolelor (jonglări istorice dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus), conturată de un proverb extra vehiculat si reprezentativ- ”Capul plecat- sabia nu-l taie”.

Într-adevar, este vorba de o mentalitate cimentată în ADN-ul românilor, un soi de naivitate și ospitalitate dusă pîna la extreme, generații de-a rîndul fiind educate să cedeze în fața forțelor influente ale lumii, și laudîndu-ne cu ”acest colțisor de rai”.

Să fie Republica Moldova pămînt rupt din eden?Vom spune că, spre deosebire de multe state ale lumii, am fost ocrotiți de acțiuni teroriste și că cel mai probabil, aceasta stabilitate va deveni un fel de carte de vizită a Moldovei.Ei bine, consider că poziția noastră geopolitică se prezintă a fi sceptică, instabilă și periculoasă, iar în cele ce urmează voi încerca să demonstrez acest fapt.

Amenințarea teroristă în spațiul sud-est european are două dimensiuni importante: regională( organizații separatiste cecene și kude) și globală ( poziția geografică și rolul regiunii în efortul internațional de luptă cu terorismul).Una dintre cele mai mari amenințări din perspectiva dimensiunii regionale este posibilitatea executării unor atacuri în care să fie utilizate arme cu un potențial de distrugere mult mai mare ( ”arme de distrugere în masă în faza incipientă”) de către unele grupări teroriste.3 Extinderea fundamentalismului islamic în regiunile nordice ale Mării Negre ar putea constitui în viitor o amenințare directă asupra securității naționale a României și indubitabil a Republicii Moldova.

Din perspectiva dimensiunii globale, principalele surse de risc terorist derivă din faptul că: Republica Moldova se află într-o zonă de tranzit, dar și de refugiu folosită de rțelele teroriste și/sau ale crimei organizate, pe relația Asia Centrală –zona Golfului- Caucaz spre Europa Centrală și Occidentală; Amplificarea acțiunilor grupărilor teroriste de origine extremist- separatistă și fundamentalis-islamică, dezvoltarea cooperăriii cu organizații teroriste internaționale și încercarea de transformare a unor grupuri extremist-separatiste din regiune la organizația teroristă Al-Qaida; Radicalizarea mișcărilor separatiste din zona Caucazului, pe fondul deficitului de autoritate statală în unele regiuni (Nagorno-Karabah), element ce poate fi valorificat de grupări teroriste din interiorul și exteriorul acestor zone, pentru refugiu și pregătire de noi acțiuni; Conexiunile dintre evoluțiile din Orientul Mijlociu și dezvoltarea celulelor teroriste din regiunea Marea Neagră-Caucaz;

4

Republica Moldova ar putea servi drept adăpost pentru unele grupări teroriste drept un nod de rețea, bază de plecare pentru unele posibile atacuri împotriva unor țări din zonă, aflate pe falia islamică ( Turcia, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina) Și , într-un final, dureroasa zonă generatoare de instabilitate-Transnistria, un focar (pînă ce latent) de conflicte și interese interstatale;

În virtutea celor spuse, cred că este absolut evident faptul ca Republica Moldova trebuie să dețină o politică bine definită, o strategie perfect conturată și desigur o legislație eficientă și pregătită să facă față contextului național și internațional.

Economia subterană-sursă de existență a terorismului

5

Premise și condițiiEconomia subterană este o realitate a vieţii în întreaga lume şi există

semnale certe că ea se extinde din ce în ce mai mult atingând dimensiuni remarcabile iar în ultimele decenii, oferind motive de îngrijorare.Economia subterană este definita ca fiind ansamblul activitatilor economice desfăşurate organizat cu încălcarea normelor sociale si ale legislatiei economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. 4

Globalizarea şi regionalizarea facilitează de asemenea, economia mondială subterană. În acest sens, o problemă importantă a comunităţii internaţionale a fost determinată de faptul că grupurile criminale au venit în întâmpinarea globalizării prin organizarea de reţele internaţionale în scopul conducerii propriei activităţi cu o mai mare eficienţă, cu ajutorul mijloacelor tehnologice sofisticate datorită exploatării graniţelor libere.

Noile sisteme de comunicaţii şi tehnologia avansată au micşorat distanţele între state, au deschis graniţele şi au creat oportunităţi inimaginabile pentru interacţiuni pe plan politic sau social, dar şi pentru extindere.Activitățile cuprinse în sfera economiei subterane se grupează pe trei mari module: -activități nedeclarate (producția întreprinderilor clandestine, raportări reduse ale intreprinderilor, salariile, plățile nedeclarate sau diminuate); - activități delictuale (proxenetism si prostituție, jocuri de noroc, corupție care implică dare si luare de mită, fraude de asigurare, trafic de droguri, trafic de arme, falsificarea de însemne monetare); - activități frauduloase (munca la negru, evaziunea fiscală, trafic de forţă de muncă).5

Uniunea Europeana clasifică aceleaşi activităţi intr-o altă structură: - activităţi productive licite nedeclarate, ativităţi nerecenzate la nivelul statului prin contabilitatea naaţională (activitaţi casnice,munca la domiciliu, munca benevolă în favoarea unor fundaţii sau ONG-uri chipurile in scop umanitar, activităţi comunitare) si cele nedeclarate organelor fiscale (frauda si evaziunea fiscală, munca la negru, bacşişurile); - activităţi productive ilicite de bunuri si servicii (producţie si comerţ cu mărfuri contrafacute, droguri, trafic de arme, prostitutie etc.6

Creşterea economiei subterane este cauzată de diferiţi factori, printre care mentionăm: creşterea poverii taxelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale, restricţionarea din ce în ce mai severă a economiei oficiale, în special a pieţei forţei de muncă, reducerea forţată a timpului de lucru săptămânal, pensionarea timpurie, şomajul, declinul comportamentului civic şi a loialităţii faţă de instituţiile publice.Economia subterană, prin capacitatea de adaptare şi forţa de regenerare ce o definesc, este un concurent serios pentru economia reală, care poate fi

6

caracterizată de imobilism şi inerţie, reprezintând sursa principală de finanţare a terorismului internaţional din zilele noastre.

Efectele economiei subterane

Specialistii în domeniu au făcut o sistematizare a efectelor pe care activităţile subterane le au asupra vieţii economico-sociale si le-au clasificat după cum urmează:1. efectul pe pieţe, unde economia subterană influenţează pieţele prin următoarele canale de transmitere: dezechilibrarea cererii şi ofertei pe pieţele oficiale, prin cumpărări de bunuri şi servicii care nu reapar în ofertă sau prin livrări de bunuri şi servicii care nu au corespondent în cerere; dezechilibrarea pieţei muncii prin folosirea informală a forţei de muncă; crearea de pieţe paralele pentru unele bunuri şi servicii, ceea ce conduce la formarea unor preţuri paralele pentru acelaşi bun sau serviciu, situaţie de natură să conducă la realocări nejustificate de resurse.2. efectul asupra comportamentelor economice, prin schimbarea naturii funcţiei de economisire şi in vestitiţii din sectorul public şi privat;3. efectul asupra echilibrului monetar care este influenţat de economia subterană pe următoarele canale de transmitere: preţurile paralele, atât pentru bunuri şi servicii, cât şi pentru forţa de muncă, pentru moneda naţională; deturnarea unei importante mase monetare şi, astfel, perturbarea raportului numerar/monedă scripturală; crearea de efecte de aşteptare în raport cu principalele variabile macroeconomice: rata dobânzii, rata inflaţiei şi cursul de schimb; amplificarea tranzacţiilor speculative;4. efectul asupra balanţei de plăţi externe;5. efectul asupra bugetului general consolidat.

Unul din cele mai grave efecte induse de economia subterană este acela al măririi distanţelor dintre diverse grupuri sociale. Diferenţele de natură economică devin semnificative prin faptul că unele grupuri sociale participante la activităţi economice subterane pot obţine beneficii uriaşe, în timp ce societatea cunoaşte o înrăutăţire a nivelului de trai.

Stabilitatea şi eficienţa actului de guvernare depind, în mare măsură, de calitatea informaţiei care stă la baza elaborării programelor a obiectivelor politice, sociale şi economice. În acest context, economia subterană este percepută ca având efecte negative, din cauza faptului că emite semnale eronate factorilor de decizie şi induce astfel la nivel guvernamental strategii macroeconomice neadecvate. Prin urmare, orice politică macroeconomică privind sistemul de taxe, şomajul, inflaţia, economisirea, asistenţa socială,

7

productivitatea sau competitivitatea este, din start ireală si deficitară. Totuşi, unii specialisti susţin că economia subterană este într-un fel benefică, deoarece constituie expresia fundamentală a pieţei libere, activitatea economică având un câmp mai mare de manifestare, în absenţa risipei şi ineficienţei rezultate dintr-o reglementare guvernamentală restrictivă din strategiile economice oficiale.

Funcţionând ca o piaţă liberă, economia subterană are după unii autori si implicaţii benefice deoarece poate spori eficienţa întregii economii, fiind, prin urmare, într-un anumit fel un factor pozitiv.Individualismul, absenţa intervenţionismului de stat, completa libertate de contractare din această economie ascunsă subterană reprezintă alte argumente în favoarea acestui tip de analiză.

Un alt argument al celor care susţin că economia subterană are efecte pozitive îl constituie limitarea intervenţiei statului, deoarece se consideră că satisfacerea nevoilor celor marginalizaţi din punct de vedere economic (prin oferire de locuri de muncă, bunuri mai ieftine, sprijinul comunităţilor locale etc.) se realizează fără aportul statului.

Impactul criminalității organizate și spălării banilor în contextul globalizării

Între criminalitatea organizată şi terorismul internaţional există o legătură foarte apropiată, deoarece sunt zone de interferenţă pe care fiecare caută să le exploateze cât mai mult în folosul propriu. Noţiunea de crimă organizată, conform „Declaraţiei Naţiunilor Unite privind Criminalitatea şi Siguranţa Publică” din anul 1996, presupune: activităţile desfăşurate de orice grup format din cel puţin trei persoane între care există raporturi ierarhice sau personale care permit să se îmbogăţească sau să controleze teritorii sau pieţe interne sau străine, prin folosirea violenţei, corupţiei, şantajului,evaziunii fiscale urmărind fie să desfăşoare o activitate infracţională, fie să se infiltreze în economia legală, folosind, în special, următoarele mijloace: falsul de monedă; traficul de carne vie; traficul de stupefiante şi psihotrope; traficul de obiecte din patrimoniul naţional; furtul de materiale radioactive; actele teroriste; traficul de arme; muniţii şi materiale explozibile; traficul de autoturisme furate; coruperea funcţionarilor etc.

În literatura juridică de specialitate se precizează că cei care organizează crima de anvergură nu urmăresc obţinerea imediată de bunuri şi valori ci o oarecare putere şi poziţie în comunitate, pentru ca apoi să obtină profitul - profit, care se realizează prejudiciind statul, erodând necontenit structurile sale fundamentale.

Cele mai vizate forme de manifestare a criminalităţii organizate, cu legături tradiţionale, sunt: migraţia ilegală; traficul de droguri; traficul de autoturisme de

8

lux furate; operaţiuni de mare contrabandă cu ţigări, cafea, alcool, produse agroalimentare, electronice, materii prime etc.

În domeniul financiar bancar, crima organizată acţionează prin creditări ilegale, deturnări de fonduri, reciclare a banilor de provenienţă ilicită prin implicarea unor bănci în efectuarea de transferuri valutare în străinătate, inclusiv pe piaţa de capital, evaziune fiscală sistematică şi de amploare realizată cu concursul interesat al unor reprezentanţi ai instituţiilor de stat, care oferă grupurilor implicate protecţia necesară.

Principalele forme de manifestare ale terorismului, sunt: 1. terorismul economic care este exercitat şi de unele corporaţii transnaţionale şi de acţiunile derulate de diferiţi actori economici în zona economiei subterane. Consecinţele acestui tip de terorism sunt dintre cele mai negative, cele mai importante fiind următoarele: distrugerea unor obiective economice de referinţă; scăderea dramatică a PIB-lui în statele afectate; înrăutăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei; pro liferarea şi creşterea intensităţii formelor de protest social din partea unor categorii de populaţii.2. O altă forma a terorismului este terorismul financiar , considerat ca fiind cel mai cumplit terorism al planetei, fiind unul globalizat. Acesta este exercitat de unele organisme financiare internaţionale, de unele guverne, de lumea interlopă şi organizaţiile teroriste cu care conlucrează aceste organizaţii din zonele tenebroase ale societăţii.Formele cele mai grave ale terorismului financiar sunt următoarele: cămătăria; dobânzile exorbitante la credite; impozite mari; condiţionări şi impuneri de tot felul, etc. Organizaţiile tero-riste utilizează, în domeniul terorismului financiar, forme cum ar fi: primirea sau recuperarea de fon-duri prin luări de ostatici, ameninţări, şantaj,spargeri de bănci, atacarea mijloacelor care trans-portă bani sau alte valori etc. sau prin alte surse de procurat bani pentru terrorism cum ar fi: oameni foarte bogaţi, dar cu interese obscure, grupuri de interese, interne şi internaţionale economice, ale lumii interlope, organizaţii non-profit ce au alte scopuri decât cele declarate oficial, state cu regimuri despotice, dictatoriale anacronice etc.

În general, dupa cum s-a mentionat mai sus, finantarea terorismului are douã surse principale. Prima sursã este sprijinul financiar acordat de cãtre state sau organizatii cu o infrastructurã suficient de mare sã colecteze si sã facã disponibile fondurile cãtre organizatia teroristã. O persoanã fizicã cu suficiente resurse financiare poate de asemenea furniza fonduri substantiale grupãrilor teroriste. Cum s-a exemplificat deja, Osama bin Laden se crede cã ar fi contribuit cu sume semnificative din averea sa la înfiintarea retelei teroriste Al-Qaeda.

9

A doua sursã majorã de fonduri pentru organizatiile teroriste este reprezentatã de câstigul indirect din activitãti care genereazã venituri. Ca si în cazul organizatiilor criminale, venitul unei grupãri teroriste poate fi obtinut din infrastructuri sau alte activitãti ilegale.7

O altă sursă ar menționa faptul că principala sursă de finanţare a organizaţiilor teroriste o reprezintă activităţile specifice crimei organizate, convergenţa dintre terorism şi crima organizată realizeazându-se pe două căi:a. angrenarea reţelelor teroriste în acţiuni conexe crimei organizate cum ar fi: trafic de droguri, contrabandă cu arme, muniţii, explozivi, substanţe chimice, radioactive, migraţie ilegală, alte forme ale economiei subterane.b. acţiuni complexe comune dictate de interese conjuncturale de moment sau de perspectivă, menite să faciliteze atingerea scopurilor propuse. 8

Pentru a avea o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finanțare și asupra mijloacelor utilizate în circulația capitalurilor pe care organizațiile teroriste le utilizeazã în spijinirea rețelelor sale, putem sublinia faptul cã persoanele investigate pentru comiterea unor activitãti teroriste au efectuat operatiuni de transmitere a banilor prin sisteme alternative rãspândite în toatã lumea. Adesea fondurile au fost transferate în strãinãtate prin intermediul acelor rețele alternative de transfer al banilor (SAT), fiind colectate de cãtre cetãțenii strãini de naționalitãți diverse, rezidenți în câteva țãri implicate în lupta împotriva terorismului. În alte cazuri, persoanele fizice au efectuat plãți în numerar în diferite țãri, implicând sume mari de bani și care au fost direcționate spre acelasi cont. Fondurile colectate erau apoi transferate în Asia sau în SUA.Cel mai comun instrument, folosit în special de organizația Al-Qaeda, în vederea sprijinirii celulelor teroriste, este reprezentat de “sistemul informațional de circulație a banilor”, asa numitul sistem “Hawala”9.

Hawala este o metodă tradiţională de transfer folosită în sudul Asiei de câteva sute de ani, utilizat acum aproape în tot Orientul Mijlociu. Sistemul se bazează pe încredere şi pe asigurarea anonimatului, deoarece toate operaţiunile de transfer nu se realizează pe hârtie sau cu instrumente financiare. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii în străinătate, peste graniţe, fără a-i transfera în mod fizic, principala caracteristică a sistemului fiind compensarea, persoanele implicate fiind asigurate şi convinse că în contul lor sau într-un anumit cont precizat de ei se vor depune bani sau bunuri de valoare, ce pot fi apoi returnaţi printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. Persoana care primeşte în final banii foloseşte o parolă pentru a demonstra că este cel îndreptăţit să-i primească, astfel că nu există nicio înregistrare scrisă privind această operaţiune.

Globalizarea este procesul ireversibil prin care lumea devine treptat un sistem statal planetar, suveranitatea naţională nemaifiind legată strict de

10

configuraţia geografică a frontierelor, datorită modului de manifestare şi acţiune a migraţiei populaţiilor, pieţei libere de capital, investiţiilor străine, terorismului, crimei organizate transnaţionale şi fluxului rapid şi bogat de date, ştiri, informaţii, idei, valori culturale, tranzacţii financiare, etc.Globalizarea a pus tehnologia aproape la îndemâna tuturor cetăţenilor planetei. Tehnologia a fost dintotdeauna instrumentul economic preferat al statelor puternice, dar situatia s-a generalizat. Datoritã procesului globalizãrii, a fost promovatã proliferarea acestora si transferarea lor la o scarã globalã. Prin lumea www se pot obţine legal sau ilegal tot felul de arme si tehnologii din ce în ce mai sofisticate, iar grupurile infracţionale si teroriste nu pot sã nu speculeze acest fenomen 10.

Un fenomen care faciliteazã accesul la tehnologii ce pot fi utilizate în acte teroriste sau alte activitãţi infracţionale, este generat de apropierea tehnologiilor civile de cele militare, tehnologii care dau nastere la produse, servicii si aparatură cu dublă utilizare11. Are loc astfel o adevãratã proliferare a armelor ce înglobeazã tehnologie de ultimă generaţie. Utilizarea sistemelor GPS, a telefoniei prin satelit si a comunicaţiilor securizate prin Internet oferã reţelelor criminale, dar si grupurilor teroriste, accesul la acelaşi nivel de informaţii, care odatã era disponibil doar celor mai dezvoltate naţiuni.Convergența organizațiilor criminale cu cele teroriste reprezintã cea mai importantã amenințare asupra democrației și drepturilor fundamentale ale omului. Legãtura dintre terorism și criminalitate a cãpãtat o nouã dimensiune datoritã reducerii12 în ultimii zece ani a finanțãrii de cãtre unele state a grupãrilor teroriste și a declanșãrii, la inițiativa SUA, a rãzboiului global împotriva terorismului internaţional. Una din consecințe este cã organizațiile teroriste sunt nevoite sã-și extindã zonele de acțiune, atât pentru a ataca, cât și pentru a se ascunde, dar mai ales pentru a-și asigura singure fonduri si materiale logistice specifice, prin activitãți criminale.Principala diferentã dintre grupãrile teroriste si retelele crimei organizate constã, după cum s-a subliniat deja, în faptul cã în timp ce grupãrile teroriste sunt implicate în acte violente motivate în special politic şi religios, cele mai multe rețele ale crimei organizate sunt interesate în relația cu puterea politicã doar de obținerea, prin acte de corupție, a protecției necesare pentru activitatea propriei organizaţii, motivatã în primul rând de obtinerea de profit. Totusi, în evaluarea amenintãrilor contemporane la adresa ordinii de drept, a devenit tot mai dificilã posibilitatea de a face distinctie între motivatiile politice si cele criminale. Este foarte probabil ca în viitorul apropiat, etapa convergentei dintre crima organizatã și terorism să fie înlocuitã definitiv de un nou stadiu și mai periculos, acela de conlucrare dintre aceste grupuri. Crima organizatã si terorismul, deși se aflã pe poziții separate, distincte, având scopuri diferite, pot coexista în acelasi plan

11

infracţional si converge cãtre un punct central, unde o singurã entitate manifestã simultan trãsãturi ale terorismului şi crimei organizate.

Legãturile dintre retelele crimei organizate si grupãrile teroriste, în contextul globalizãrii, pot fi definite prin mai multe forme de manifestare: Alianţele, care pot include acorduri pe termen lung sau scurt și sunt de obicei utilizate pentru a cîștiga experiențã sau sprijin operațional (acces la rutele care faciliteazã activitatea de contrabandã). Sunt asemãnãtoare celor din economia realã, fiind definite prin scop, perioade si mod de finanțare. Cele mai uzuale aliante se realizeazã în operațiunile de contrabandã, cum ar fi schimbul “droguri pentru arme” sau de trafic ilegal de persoane. Principalele neajunsuri în construcţia unor asemenea proiecte sunt legate de: suspiciunile legate de securitate fiecãrei entitãți; posibile divergențe privind prioritãțile și strategiile; pericolul apariției de rivalitãți. Extinderea tacticilor operaţionale, care a dus la acțiuni cu scop politic desfãșurate de rețelele crimei organizate si respectiv la acțiuni infracționale specifice crimei organizate, dar desfãșurate de grupãrile teroriste. Aceste preluãri reciproce de metode au totuși utilizãri de o altã naturã si motivație. Astfel, rețelele crimei organizate apeleazã la tactici teroriste, dar nu pentru a schimba statutul unei țãri din punct de vedere politic, ci doar pentru a-și asigura si proteja mediul sãu operational-infractional. Este totusi o abordare atipicã si extremã și pentru cã duce la încãlcarea uneia din regulile de bazã ale crimei organizate și anume păstrarea anonimatului. În acest context, multe grupãri teroriste s-au implicat în desfãșurarea de operațiuni infracționale specifice crimei organizate, pentru a-și asigura autofinanțarea. Convergența motivaţionalã, care se referã la acele entitãți care, prin acțiunile desfãșurate, trec de la postura inițialã specificã, la capãtul celãlalt al binomului crimã organizatã-terorism. Astfel, grupãrile criminale actioneazã din ce în ce mai mult în virtutea unor motivații politice, care ajung pânã la dorința de a-și exercita influențe directe asupra mediului politic, economic și social de pe raza unui anumit teritoriu, oraș sau stat, situație specificã organizațiilor de tip mafiot. În al doilea rând, grupãrile teroriste încep în cele din urmã sã-și utilizeze retorica politicã drept paravan doar pentru desfãșurarea de activitãți infracționale pentru profit, baza lor ideologicã fiind compromisã. Gaura Neagrã14, când convergența dintre motivația criminalã și cea politicã din cadrul unei singure grupãri îi permite sã câștige controlul economic și politic asupra unui stat, care devine astfel prizonier al infractorilor. Gaura neagrã poate contribui la aparitia unui stat care nu are autoritate si manifestã caracteristicile specifice anarhismului, sau poate da naștere unui stat criminal. Practic, acesta este un stat captiv. Utilizând tactici teroriste de a-și menține puterea si controlul

12

asupra acestor state (sau regiuni), elitele se folosesc de pozițiile lor oficiale pentru a se implica în activitãți ilicite profitabile în propriul beneficiu sau de pozițiile oficiale pentru a crea regiuni sigure pentru alte organizații criminale sau teroriste.

Combaterea finanţării terorismului

13

În lupta împotriva acestor fenomene infracționale, Moldova își îndeplinește obligațiile asumate prin ratificarea convențiilor internaționale în domeniu, exemplificînd în acest sens Convenția europeană privind spălarea, cercetarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990 și Convenția Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalitãții transnaționale organizate, adoptatã la la New York, la 15 noiembrie 2000 .

GAFI a susținut o sesiune specială la Washington pe 29 octombrie 2001 și a decis să-și extindă mandatul în lupta împotriva terorismului. Grupul a adoptat 8 recomandări în vederea stopării organizațiilor teroriste în obținerea si transferul fondurilor pentru activitățile lor criminale, și anume:- ratificarea si implementarea instrumentelor ONU în domeniu;- incriminarea finanțării terorismului, a actelor si organizațiilor teroriste;- blocarea si confiscarea activelor teroriste;- raportarea tranzacțiilor suspecte ca avînd legătură cu terorismul;- furnizarea de asistență autorităților abilitate cu aplicarea actelor normative referitoare la investigarea finanțării terorismului;- stabilirea obligațiilor de respectare a cerințelor de combatere a spălării banilor sistemelor de transmitere rapidă a banilor;- întărirea măsurilor de identificare a clientului la transferurile prin swift interne si internaționale;- asigurarea ca entitățile, în special organizațiile non-profit să nu poată fi utilizate în scopul finanțării terorismului.Totodată, GAFI a indicat un set de practici referitoare la blocarea activelor teroriste și combaterea abuzului sistemelor de transmitere rapidă a banilor, subliniind că fiind strict necesare luarea urgenta a urmatoarelor măsuri:- înființarea unor autorități centrale competente în acest domeniu și precizarea clară a competețelor organelor judiciare;- facilitarea cooperării și comunicării cu guvernele străine și instituțiile internaționale;- facilitarea comunicării cu sectorul privat;- asigurarea conformității adecvate a sectorului privat, a controlului acestuia;- investigarea cu prioritate a acestor fenomene, colaborarea cu serviciile de informații și asigurarea unui feedback adecvat cu sectorul privat;- publicarea listelor cu persoanele suspecte de terorism.Având în vedere existenţa și gravitatea fenomenelor infracționale prezentate, legăturile și tendințele lor, instituțiile abilitate în contracararea crimei organizate vor trebui sã coopereze cu cele specializate în antiterorism, întrucât orice rețea criminalã care a fost identificatã va trebui sã fie evaluatã și din punct de vedere al posibilitãții ca aceasta sã fie o structurã internã a unei grupãri teroriste .

14

Evoluțiile dintre rețelele crimei organizate transnaţionale și grupãrile teroriste, în contextul accelerãrii procesului de globalizare, demonstreazã faptul cã amenințãrile identificate la adresa securitãții statelor democratice nu trebuie privite drept fenomene de sine stãtãtoare, deoarece acestea se afla într-o continuã schimbare si cã trãsãturile entitãților din afara legii, motivațiile lor si tacticile aplicate se schimbã în timp, acomodându-se rapid la evoluțiile vietii internaționale în toate sferele de activitate.

De o importanță majoră este desigur Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

a. Ca urmare a direcţiilor strategice de bază ale CCCEC în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului pot fi formulate următoarele măsuri şi activităţi : : 1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei    Reforma legislativă urmează să contribuie la stabilitatea şi securizarea circulaţiei mijloacelor băneşti şi a titlurilor de valoare în sfera activităţii economice, adoptarea unor acte normative care să reglementeze cadrul legal al activităţilor de contracarare a fenomenelor de spălare a banilor şi finanţării terorismului. Stimularea prezentării şi examinării tuturor propunerilor legislative de perfecţionare în vederea implementării Strategiei. Asigurarea unei coordonări a tuturor actelor normative naţionale şi internaţionale în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, în scopul evitării suprapunerii şi paralelismului.     Republica Moldova urmează să-şi consolideze eforturile în vederea implementării recomandărilor FATF, ale Consiliului Europei, directivelor Uniunii Europene şi ale altor organisme internaţionale de specialitate.     2. Prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului în instituţiile publice şi sectorul privat    Consolidarea sistemului instituţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului se va realiza prin diverse măsuri de instruire a personalului autorităţilor competente (mese rotunde, traininguri, seminare tematice, stagieri). Necesită a fi constituit un sistem managerial propriu de selectare, recrutare, perfecţionare şi gestiune a personalului responsabil de implementarea prezentei Strategii.     Încheierea acordurilor instituţionale va constitui parteneriate durabile între angajaţii structurilor de stat, responsabili de combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi membrii organizaţiilor nonguvernamentale specializate în domeniu.     În vederea prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului în

15

instituţiile publice şi sectorul privat se va asigura independenţa activităţii acestui sistem.     3. Consolidarea capacităţilor tehnice ale SPCSB al CCCEC     Pentru realizarea cu succes a competenţelor sale SPCSB al CCCEC urmează să-şi consolideze capacităţile sale, inclusiv prin:   a) organizarea seminarelor, trainingurilor şi stagierilor;    b) dotarea cu echipament tehnic şi perfecţionarea continuă a acestuia, ceea ce va asigura transmiterea şi procesarea eficientă a rapoartelor privind tranzacţiile financiare întocmite de SPCSB;

   c) crearea unei reţele informaţionale între CCCEC şi organele abilitate să întreprindă măsuri şi activităţi pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, menţinerea reţelei în stare funcţională şi actualizarea ei sistematică;    d) promovarea experienţei de consolidare a capacităţilor tehnice ale SPCSB în special, şi ale CCCEC în general peste hotarele ţării.     4. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă    Problema spălării banilor şi cea a finanţării terorismului au încetat a mai fi considerate în exclusivitate a organelor de drept. Reieşind din consecinţele sale negative majore, ea reprezintă o problemă a tuturor autorităţilor publice, a structurilor private şi a organizaţiilor nonguvernamentale, a întregii societăţi civile.     Un aport important în politica de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului constituie, în special, antrenarea societăţii civile în astfel de acţiuni şi informarea acesteia referitor la riscurile şi efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.     Un rol deosebit în acest caz i se atribuie mass-media, ONG-urilor, autorităţilor publice, direct şi tangenţial implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în vederea sensibilizării populaţiei privind fenomenul în cauză, prin organizarea unor conferinţe de presă, publicarea periodică a comunicatelor de presă referitor la acţiunile întreprinse etc.    Educarea şi informarea populaţiei, de asemenea, reprezintă un aspect al prevenirii fenomenului de spălare a banilor şi finanţării terorismului. Aceasta se poate realiza inclusiv prin ghiduri practice cu informaţii utile, instruirea populaţiei cu privire la riscurile şi tipologiile existente în domeniu etc. Dezvoltarea unei atitudini de intoleranţă faţă de orice manifestare a spălării banilor şi finanţării terorismului.     5.Consolidarea cooperării internaţionale

16

    Este evident că fenomenele de spălare a banilor şi finanţării terorismului depăşesc cu mult spaţiul Republicii Moldova, fiind de fapt probleme internaţionale. De aici rezultă şi necesitatea cooperării internaţionale în domeniu.    La momentul actual, în scopul consolidării cooperării internaţionale, CCCEC a semnat memorandumuri de înţelegere cu alte state pentru schimbul de date şi informaţii în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea spălării veniturilor provenite ilicit şi finanţarea terorismului. Centrul colaborează activ cu organizaţiile internaţionale de specialitate - Comitetul MoneyVal, Grupul de Acţiune Financiară Internaţională FATF, Grupul Euro-Asiatic de tip FATF, Grupul Egmont, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.    În vederea consolidării colaborării internaţionale Republica Moldova va continua:     a) cooperarea bilaterală atît la nivel politic, cît şi la nivel operaţional;    b) cooperarea multilaterală în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante prin participarea la întrunirile plenare ale Comitetului MoneyVal şi Grupului Euro-Asiatic de tip FATF, la şedinţele Grupului Egmont, precum şi în cadrul Grupelor Regionale SECI, EUROPOL, INTERPOL, EUROJUST, CSI şi GUAM;    c) colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială în vederea instituirii unui mecanism viabil de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;    d) semnarea în continuare a memorandumurilor de înţelegere cu alte state în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;    e) întreprinderea acţiunilor pentru ameliorarea şi asigurarea unui nivel înalt de cooperare prin:    -suportul în timpul investigaţiilor;    -asistenţă în vederea implementării măsurilor provizorii;   -protejarea drepturilor şi informarea persoanelor terţe;    -asistenţă juridică reciprocă    -încheierea acordurilor de coordonare a sechestrării şi confiscării veniturilor obţinute ilicit, care ar putea conduce la divizarea fondurilor confiscate;    -monitorizarea executării hotărîrilor în materie penală şi civilă;    -asigurarea desfăşurării în comun a investigaţiilor legate de finanţarea terorismului, a activităţilor şi organizaţiilor teroriste.   

17

CCCEC urmează să devină organul-cheie de implementare a prezentei Strategii, prin utilizarea capacităţilor SPCSB, ocupînd, astfel, locul prioritar în sistemul autorităţilor centrale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.      Rolul CCCEC este de a asigura implementarea prezentei Strategii în următoarele domenii: elaborării şi înaintării propunerilor în vederea modificării legislaţiei conform recomandărilor Comitetului MoneyVal şi Fondului Monetar Internaţional; stabilirii orientărilor de bază în viitoarea dezvoltare a cooperării cu organismele care efectuează operaţiuni financiare; ameliorării colaborării cu organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare; îmbunătăţirii colaborării şi pregătirii pentru integrarea deplină în cadrul activităţilor internaţionale a unităţilor de analiză financiară; cooperării şi interacţiunii cu organele de drept naţionale şi internaţionale.15

Ca instrument european de luptă împotriva criminalităţii transfrontaliere şi a fraudei, OLAF exercită toate competenţele de anchetă conferite Comisiei prin reglementările comunitare şi acordurile în vigoare cu terţe ţări, în scopul accentuării luptei împotriva economiei subterane.În strânsă legătură cu acţiunile pe plan european şi cele întreprinse la nivel internaţional aceste acţiuni trebuie să se conjuge pentru a combate atât criminalitatea transfrontalieră, frauda cât şi terorismul internaţional.În sensul prevenirii, au fost stabilite atribuţii specifice de tipul celor informativ-operative, de limitare a alimentării cu resurse umane sau financiare a entităţilor teroriste, de cooperare internaţională, de optimizare a cadrului legislativ, de identificare a persoanelor care iniţiază, pregătesc, comit sau favorizează acte de terorism şi de intervenţie antiteroristă.Evoluţia din ultimii ani a economiei subterane dinMoldova trebuie să constituie un motiv, dacă nu de îngrijorare, cel puţin de preocupare în domeniul prevenirii şi pentru factorii de decizie, aceasta ţinând cont de existenţa sistemului economic dualist din Moldova (unul subteran, prosper şi în ascensiune, iar cel oficial, slab şi ineficient, cu palide semne de redresare).Combaterea economiei subterane nu trebuie să constituie o ţintă în sine, reuşita acestor măsuri ducând în esenţă la reuşita procesului de restructurare, stoparea tranziţiei fără sfârşit, îmbunătăţirea climatului general economico-social capabil să producă eficienţă şi, pe această bază, prosperitate.

Pentru atingerea obiectivelor amintite, cheia de boltă o constituie recăpătarea de către populaţie a încrederii în capacitatea de guvernare a clasei politice, a partidelor politice.Pentru aceasta, sunt necesare o serie de condiţii:

18

- apariţia unei noi clase politice mai dinamice, care să nu mai fie acuzată de imobilism, conservatorism, favoritism şi corupţie, promovarea votului uninominal.- reglementarea concretă a statutului funcţionarului public, crearea unui prestigiu al funcţionarului de stat, caracterizat prin cinste, corectitudine şi responsabilitate, concomitent cu asigurarea unor condiţii materiale prin care să i se asigure un trai decent şi ferit de tentaculele corupţiei;- accelerarea procesului de restructurare şi modernizare a justiţiei, a celorlalte componente din aparatul de stat chemate să lupte împotriva corupţiei, împotriva criminalităţii economico-financiare, cum ar fi: poliţia, garda financiară etc;- realizarea unui program de educare a populaţiei privind lupta împotriva corupţiei si în domeniul reformelor economice, al sistemului de impozitare, în scopul de a căpăta sprijinul participarea implicarea şi acordul acesteia.- eliminarea cauzelor principale ale dezvoltării economiei subterane: impozitele ridicate şi intervenţia excesivă a statului în economie. În acest scop, se impune reducerea impozitării ineficiente şi contraproductive a salariilor, sistem care îi favorizează pe cei cu posibilităţi materiale mai ridicate în defavoarea celor avuţi;- accelerarea procesului de privatizare, liberalizarea efectivă a unor domenii ale comerţului prin reducerea substanţială a taxelor la importuri şi renunţarea definitivă la scutirile (temporare) de taxe la import pentru anumite categorii de produse sau personae , aceasta fiind o cale sigură pentru eliminarea (diminuarea) fraudelor şi corupţiei;- reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale, utilizarea fondurilor bugetare cu prioritate spre construcţia (dezvoltarea) unei infrastructuri moderne, proces care trebuie susţinut prin creşterea investiţiilor, creştere economică şi o diminuare a ratei economice subterane;- regândirea procesului de impozitare, astfel încât contribuabilii să primească beneficii pe măsura impozitelor plătite, finalitatea reprezentând-o reducerea nivelului evaziunii fiscale şi sporirea susţinerii guvernamentale din partea plătitorilor de taxe şi impozite;- adoptarea unei legi a sponsorizării, precum şi a funcţionării asociaţiilor nonprofit, fundaţiilor, beneficiare ale acţiunilor de sponsorizare- reducerea birocraţiei în sistemul de lansare a noilor afaceri, reformularea încadrării legislative pentru faliment;- adoptarea unui sistem realist de asigurări sociale capabil să sprijine costurile reformei şi restructurării ş.a.;- adoptarea unor măsuri stimulative care să ducă la atragerea investiţiilor străine;- crearea de stimulente pentru populaţie, spre a evita capcanele economiei subterane

19

Politica antiteroristă națională

Republica Moldova promovează, în acest sens, o politică antiteroristă proprie. Pînă în prezent, pe teritoriul ţării noastre n-au fost înregistrate formaţiuni teroriste, emisari sau activişti ai acestora, terorismul manifestîndu-se doar sub formă de ameninţare. Graţie conlucrării efective a subdiviziunilor operative ale Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Ministerului Afacerilor Interne constatăm rezultate reale în direcţia prevenirii şi depistării la nivel de formare a intenţiilor teroriste. Opinia publică cunoaşte deja despre acţiunile operative de investigaţii din iunie curent desfăşurate de ofiţerii SIS în comun cu MAI în vederea identificării şi reţinerii autorului apelului fals cu bombă de la Primăria mun. Chişinău. Alt exemplu ar fi contracararea unei eventuale tentative de săvîrşire a unui act terorist în sala de şedinţe a Parlamentului Republicii Moldova. SIS în regim de urgenţă a întreprins un complex de măsuri operative şi a localizat eventualul autor al mesajului anonim. Suspectul a fost reţinut, fiind pornită urmărirea penală sub aspectul tentativei de comitere a actului terorist.

Realizînd imperativul combaterii terorismului, ţara noastră susţine integral eforturile conjugate ale comunităţii internaţionale, activitatea Consiliului de Securitate, a Comitetului Antiterorist şi întreprinde toate măsurile necesare pentru a implementa la nivel naţional rezoluţiile Consiliului de Securitate privitoare la combaterea terorismului.

Acţionînd în spiritul dezvoltării relaţiilor de cooperare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, ţara noastră a ratificat toate cele 13 Convenţii şi Protocoale ale ONU în domeniul combaterii terorismului. De asemenea, Serviciul de Informaţii şi Securitate, prin intermediul Reprezentanţei permanente a Republicii Moldova de pe lîngă ONU, a informat Organizaţia Naţiunilor Unite despre „măsurile de eliminare a terorismului internaţional şi implementare a Strategiei Globale de Contracarare a Terorismului”. La acest capitol, este de menţionat notificarea de către SIS a Grupului de lucru al ONU privind măsurile întreprinse la nivel naţional despre contracararea utilizării internetului în scopuri teroriste.De asemenea, Moldova participă activ la iniţiativele Consiliului Europei în domeniul luptei împotriva terorismului, ratificînd Convenţia Europeană pentru Reprimarea Terorismului, Protocolul de amendare a acesteia, Convenţia Consiliului Europei cu privire la Prevenirea Terorismului, precum şi un şir de alte convenţii europene în domeniul extradării şi asistenţei juridice în materie penală.Tratatele internaţionale nominalizate ale ONU, Consiliului Europei, CSI, prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Legea cu privire la Combaterea Terorismului, Legea cu privire la Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului, Regulamentul-tip al grupului operativ pentru dirijarea operaţiei antiteroriste, alte acte legislative şi normative constituie cadrul juridic

20

al activităţii de combatere a terorismului în Republica Moldova. Iar armonizarea legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului reprezintă un obiectiv extrem de important, inclusiv şi în programele naţionale de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO.

În scopul prevenirii şi neadmiterii manifestărilor de terorism, SIS permanent monitorizează situaţia din ţară, pe cea de la hotarele ei, precum şi cea din regiune, pentru a nu permite apariţia unor pericole. Drept urmare a adoptării Legii privind desemnarea organului competent al Republicii Moldova pentru relaţii oficiale cu Centrul Antiterorist al statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente, un rol central sub acest aspect îi revine Centrului Antiterorist al SIS al Republicii Moldova.

Astfel, în conformitate cu sarcinile trasate de către ţara noastră în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, capitolul 1.4. Combaterea Terorismului şi Crimei Organizate, în 2006 a fost creat Centrul Antiterorist în cadrul SIS, în calitate de organ responsabil de coordonare tehnică a măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului desfăşurate de către autorităţile publice competente.

Ocupîndu-se sistematic de culegerea de informaţii despre intenţiile sau planurile concrete cu caracter terorist ale unor persoane sau grupări şi în scopul stopării acestor acţiuni, specialiştii Centrului Antiterorist analizează zilnic starea, dinamica şi tendinţele extinderii fenomenului terorist, ale manifestărilor de extremism, acumulînd date despre organizaţiile teroriste internaţionale şi factorii de risc la adresa securităţii naţionale.

Republica Moldova îşi orientează acţiunile în direcţia abordării integrate a oricărei manifestări teroriste sau activităţi aferente acesteia, consolidînd sistemul naţional de combatere a terorismului.

În funcţie de caracterul actului terorist şi de competenţele autorităţilor abilitate să combată terorismul, printr-o decizie a directorului SIS, ministrului Afacerilor Interne, procurorului general, şefului Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, se întreprind măsuri de formare a unui grup operativ cu specialişti din diferite domenii pentru dirijarea operaţiunilor antiteroriste.Acţiunile de profilaxie sunt primordiale în special în vederea interdicţiei intrării pe teritoriul ţării a persoanelor bănuite de apartenenţă la grupări extremist-teroriste sau a simpatizanţilor acestora. De asemenea, se acţionează în direcţia prevenirii finanţării terorismului internaţional, prin crearea unor mecanisme de blocare a operaţiunilor financiare, a altor resurse economice provenite de la persoane juridice sau fizice implicate în activităţi teroriste, precum şi

21

perfecţionarea interacţiunii dintre autorităţile publice responsabile de contracararea terorismului.

Evident, în lupta cu terorismul au prioritate mijloacele de acţiune non-militare, de prevenire a manifestărilor teroriste şi extremiste în ţară. Cu toate acestea, punctul forte al oricărei concepţii antiteroriste îl constituie capacitatea forţelor cu destinaţie specială de a îndeplini prompt şi eficient misiunile ce le revin în opera de stopare a activităţilor cu caracter terorist, în caz de necesitate.Detaşamentul cu destinaţie specială ALFA al SIS este subunitatea specială care are drept scop lupta împotriva acţiunilor teroriste, extremiste şi de altă natură ce prezintă pericol pentru securitatea publică, precum şi organizarea şi desfăşurarea de operaţiuni speciale legate de realizarea angajamentelor asumate de Moldova în domeniul combaterii criminalităţii. Este o profesie a unor reguli stricte, a reacţiei în fracţiuni de secundă şi a unor raţionamente-fulger. Antrenamente de o severitate şi duritate de neînchipuit, un stil de viaţă auster şi, mai ales, acceptarea situaţiei de a fi un erou invizibil sunt doar cîteva repere ale biografiei-standard a unui ofiţer de elită antitero al Detaşamentului ALFA.

În scopul perfecţionării continue a pregătirii profesionale, conducerea Serviciului, reprezentanţi ai Centrului Antiterorist şi Detaşamentului ALFA participă anual la exerciţii şi aplicaţii antiteroriste, atît pe teritoriul ţării noastre, cît şi peste hotarele ei. Sunt semnificative, în acest sens, exerciţiile comune din anul curent desfăşurate de către lucrătorii Detaşamentului cu Destinaţie Specială ALFA al SIS şi ai Batalionului cu Destinaţie Specială FULGER al Ministerului Apărării. Aceste acţiuni se înscriu în Planul Individual de Acţiuni Republica Moldova – NATO (IPAP), la capitolul reformarea sectorului militar de securitate şi modernizare a mecanismului de cooperare între instituţiile de forţă, ca parte componentă a realizării politicii de integrare europeană.

Pentru viitor se preconizează a fi organizate exerciţii tactice comune ale DDS ALFA cu subdiviziunile antiteroriste din ţară BPDS „FULGER” al MAI, DDS „PANTERA” al DIP şi SPPS care se vor axa pe perfecţionarea mecanismelor de interacţiune dintre subdiviziunile cu destinaţie specială, orientate spre sporirea gradului de interoperabilitate dintre unităţile specializate în combaterea terorismului, precum şi perfecţionarea tacticilor de luptă.

În acelaşi context, în decursul anului viitor Serviciul de Informaţii şi Securitate urmează să participe (în calitate de observator) la aplicaţii tactico-speciale de comandament şi stat major organizate de către Centrele antiteroriste naţionale ale statelor–membre CSI.

Astfel, intensificarea cooperării dintre structurile antiteroriste are drept scop perfecţionarea procedeelor şi modalităţilor de acţiune în cazul unor situaţii

22

specifice pentru prevenirea, depistarea şi stoparea activităţii teroriste, precum şi eliminarea cauzelor şi condiţiilor de desfăşurare a acestora.

Expansiunea crescîndă a terorismului internaţional ne obligă să fim pregătiţi pentru o eventuală confruntare cu acest flagel. Antrenarea tot mai accentuată a comunităţii civile în soluţionarea problemelor ce vizează securitatea naţională va contribui la edificarea unui stat de drept în Republica Moldova. Din aceste considerente, recent, a fost lansată o strategie de informare, promovare şi comunicare a Centrului Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova care urmăreşte promovarea valorilor antiteroriste în cadrul comunităţii civile din ţară, precum şi eficientizarea cooperării cu autorităţile publice, instituţiile de cercetare ştiinţifică şi mijloacele de informare în masă, în vederea contracarării pericolului terorist. Pe această cale, societatea civilă are oportunitatea şi responsabilitatea de a participa la promovarea unei politici antiteroriste funcţionale, în conformitate cu standardele internaţionale.

În condiţiile dezvoltării furtunoase a tehnologiilor informaţionale şi cînd nivelul ameninţărilor teroriste nu scade, un rol aparte în formarea mentalităţii sociale şi moralei îi revine mass-media. Aptitudinea de a aduce tot genul de informaţii, evenimente la auditoriile de milioane de oameni într-un timp record, face ca mass-media să fie declarată campioană la operativitate şi proporţii de influenţare asupra auditoriului uman.De asemenea, un loc principal în sfera contracarării informaţionale a terorismului îl ocupă conlucrarea cu mijloacele mass-media. Anume mass-media este capabilă să asigure cea mai scurtă cale pentru ideologia inacceptării terorismului în conştiinţa oamenilor.

Existenţa unui dialog viabil între toate componentele societăţii presupune instituirea unui schimb eficient de informaţii în vederea promovării măsurilor antiteroriste şi cultivării atitudinii de respingere a ideologiilor teroriste şi extremiste.Actualitatea elaborării unei asemenea strategii este determinată de necesitatea stabilirii unor principii şi forme de conlucrare eficientă între Centrul Antiterorist, ca subunitate a SIS, abilitată cu coordonarea măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului, şi societatea civilă. Fiecare subiect public şi social (instituţie, grup, individ) trebuie să aibă oportunitatea de a conştientiza şi beneficia de aspectele pozitive ale procesului de implementare a planurilor de măsuri cu privire la contracararea terorismului, atît pe plan naţional, cît şi internaţional.

Astfel, odată cu antrenarea cetăţenilor în lupta pentru demascarea terorismului, informarea corectă şi la timp a acestora de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, va deveni posibilă edificarea unei autentice culturi de securitate în ţară.

23

Concluzii

Riscurile legate de fenomenul terorist sunt multiple şi în mozaic. Apar din toate părţile şi angajează toată lumea. Unele se asumă, altele se impun. Însă cel mai mare risc este acela de a ignora terorismul, de a diminua măsurile de protecţie împotriva lui şi, în consecinţă, a-l accepta sau a-l tolera. Atitudinea de indiferenţă sau de favorizare (prin neimplicare) a fenomenului terorist reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri ale acestui început de secol. Nimeni nu poate rămîne indiferent la fenomenul terorist, pe motiv că pe el nu-l afectează sau în speranţa că va fi cruţat de atacuri teroriste. În faţa terorismului, omenirea trebuie să fie solidară, deşi însăşi solidaritatea este un risc. Este însă un risc necesar, deopotrivă, asumat şi impus.

Principalele politici generale de combatere a economiei subterane pe plan mondial, ce sunt recomandate de ajustat și în legislația națională, sunt:1. Reducerea presiunii fiscale şi a intensităţii reglementărilor acestora de către statele şi guvernele naţionale .2. Reconsiderarea şi structurarea legislaţiei fiscale şi a celei economice, în general, pe principii unitare urmărindu-se:stabilirea de impozite adecvate pentru populatie; eliminarea posibilităţilor de interpretare abuzivă a dispoziţiilor, atât în favoa-rea, cât şi în defavoarea contribuabilului; reducerea costurilor de administrare a sistemului, atât la ni-vel de contribuabil, cât şi la nivelul statului; armonizarea prevederilor legislative, a nor-melor şi procedurilor de lucru, cu cele din statele învecinate sau cu care există interese economice comune.În vederea implementării unor măsuri mai bune de combatere a economiei neoficiale, se urmăreşte o colaborare între ţări pentru aplicarea de măsuri ample, intersectoriale, cu participarea directă sau indirectă a unor grupuri de state, concretizată în elaborarea şi semnarea unor convenţii, tratate şi acorduri internaţionale. Pe fondul integrării europene accentuate, în anul 1999, a fost înfiinţat Oficiul European de Luptă Împotriva Fraudelor (OLAF), ca instituţie comunitară competentă să dezvolte controale pe teritoriul statelor membre, dar şi al ţărilor candidate la Uniunea Europeană, care nu a obţinut încă rezultate spectaculoase.

Instituţiile Uniunii Europene şi statele membre ale acesteia acordă o mare importanţă protectiei intereselor financiare şi economice ale comunităţii şi luptei împotriva criminalităţii organizate transnaţionale si altor activităţi ilegale care prejudiciază bugetul comunitar, dar rezultatele combaterii evaziunii fiscale şi a fraudei sunt insignifiante.

Moldova, ca stat ce aspiră să devină membru al Uniunii Europene,trebuie, în cel mai scurt timp, să-şi armonizeze legislaţia şi practica în domeniul fiscal,

24

judiciar etc., ca de altfel întregul comportament economico-social, cu cel al Uniunii. Acest obiectiv impune eforturi importante din partea societăţii naționale, inclusiv pentru reducerea nivelului economiei subterane, care, în prezent, depăşeşte cu mult media europeană.

În concluzie, cu toate că Moldova nu a fost ţinta unor atacuri teroriste de amploare, la nivel naţional s-a pus accent pe activitatea de adaptare a sistemului juridic în funcţie de noile fenomene apărute, precum şi de extindere a cooperării organismelor noastre abilitate cu instituţiile internaţionale având atribuţii în acest domeniu.

25