TEST INSTALAȚII INCERC BUCUREŞTI  1. Analizați  proiectul  unei  clădiri,  amplasate  în  oraşul  Bucureşti,  prin  prisma  regimului  termic  din sezonul estival. Clădirea are volumul  V = 8.000 m3 şi amprenta la sol (ACTS) de formă pătrat. Luna de analiză este  iulie. Scopul analizei este minimizarea puterii  frigorifice  instalate. Anvelopa exterioară este  realizată sub  forma unei  rezolvări unice  în  toate cazurile  (aceeaşi  rezistență  termică corectată medie) Ce soluție recomandați? {23.06.10}  

 R.  0,30 ; ACTS = 400 m2;   

Justificare:  Puterea frigorifică instalată va fi minimă pentru un grad de compactitate (indice de formă) minim. 

Gradul de compactitate →  2    

Notăm ACTS = x   →    √

4   

Pentru a afla minimul funcției f(x), calculăm derivata funcției f(x) şi punem condiția f`(x)=0 

  4 0    →  2 0 →    →  √ →  

→  400  ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐ Reguli de derivare: (f+g)` = f`+g` ; x` = 1; c= 0; (xc)`= cxc‐1 

 2. Analizați  regimul  termic  din  două  clădiri  amplasate  în  oraşul  Bucureşti,  care  au  acelaşi  volum, 15.625 mc.  Ambele clădiri au amprenta la sol (CTS) de formă  pătrat. Prima clădirea (a) are suprafața la CTS de 1.600 mp. Iar cea de a doua (b) de 3.600 mp. Anvelopa exterioară este realizată sub forma aceleiaşi rezolvări în ambele cazuri (aceeaşi rezistență termică corectată). Luna de analiză este iulie. Care clădire va fi caracterizată de puterea frigorifică instalată minimă ? {09.06.10}  

  R.  clădirea (a)  Puterea frigorifică instalată va fi minimă pentru un grad de compactitate (indice de formă) minim. 

Gradul de compactitate →   2  

Caz (a)     2 0,1 0,2 0,30 

Caz (b)     2 0,0667 0,46 0,53 → gradul de compactitate este minim în cazul (a). Cu cât indicele de compactitate este mai mic cu atat puterea frigorifica instalata în sezonul de vară este mai mică. (anexa A7.5) Mc.001 – I)   3. Sunteți auditor energetic şi realizați CPE a două clădiri de locuit de tip P+1E. Prima clădire (a)  are suprafața  locuibilă de 80 m2 şi volumul  interior de 160 m3,  iar cea de‐a doua clădire (b) are aceeaşi suprafață  locuibilă  şi  un  volum  de  320  m3.  În  ambele  cazuri  numărul  de  persoane  este  de  4. Specificați rata de ventilare specifică pe care o veți propune pentru clădirea modernizată energetic în fiecare din cele două cazuri (sch/pers.ora). {09.06.10; 23.06.10}  

R. a) 0,125 sch/pers.h ;    b) 0,0625 sch/pers.h  

Justificare .  Conform Mc 001  ‐  I, din  considerente  sanitare,  rata minimă de ventilație admisă pentru  clădiri de locuit este de 0,5 sch/h. În acest caz, avem: pentru clădirea a)   

- nrpers a = 4 - nsch, a= 0,5 h

‐1  - n a specific = o,5: 4 = 0,125 sch/pers.h  - V a = 160 m

3 - Sloc, a = 80 m

2  

pentru clădirea b)  

Avînd  în  vedere  că  Sloc,  a =  Sloc,  b =   80 m2  şi  că nrpers  a = nrpers  b = 4, pentru determinarea  ratei de 

schimburi  specifice  de  aer  a  clădirii  (b)  se  ține  seama  de  faptul  că  debitul  de  aer  proaspăt  este constant  şi  are  valoarea  stabilită  în  funcție  de  numărul  de  persoane,  şi,  prin  urmare,  ratele  de schimburi vor fi invers proporționale cu volumele de aer schimbat: 

n a specific/n b specific = Vb/Va  → n b specific = Va/ Vb * n a specific = 0,125:2 = 0,0625 sch/pers.h  

În cazul ventilării spațiului cu un debit constant de aer proaspăt şi  respectând condiția în care concentrația de noxe maximă  în spațiul ocupat  Cmax < CL , rata de ventilare minimă admisă se determină cu relația nsch/pers/h = Npers. * g /(CL –Cex)* Vaer incinta x ρaer   unde  ρaer  ‐ densitatea aerului in kg/mp – 1, 2047kg/mc şi CL – concentrația de noxe maxim admisă în spațiul ocupat.  4. O valoare de 127,8  oC  (103,8  oC) a  temperaturii agentului  termic  la  temperatura exterioară de calcul semnifică: {03.07.09; 15.01.10; 03.03.10; 30.03.10; 09.06.10; 23.06.10} 

a) o evaluare exagerată a mărimii suprafeței echivalente termic b) considerarea unei rezistențe termice corectate a anvelopei  mai mică decât cea reală ◄ c) supraestimarea ratei de ventilare a zonei secundare a clădirii 

 5. O valoare de 55 oC a temperaturii agentului termic vehiculat prin corpurile statice de tip radiator, asociată temperaturii exterioare de calcul, obținută prin calculul de verificare, semnifică: {31.03.10} 

a) evaluare exagerată a mărimii suprafeței echivalente termic ◄ b) considerarea unei rezistențe termice corectate a anvelopei  mai mică decât cea reală  c) supraestimarea ratei de ventilare a zonei secundare a clădirii 

 6. Pentru determinarea necesarului de căldură de calcul al unei clădiri de locuit colective în condiții de  iarnă de calcul, optați pentru  temperatura de calcul a casei scărilor de 12 oC  în  loc de valoarea indicată  în  SR 1907‐1997,  respectiv 10oC.   Valorile necesarului de  căldură al  clădirii,  în  cele două situații vor fi  :  {27.06.08; 03.07.09; 15.01.10; 03.03.10; 30.03.10; 31.03.10; 09.06.10; 23.06.10} 

a) Q(tcs = 10oC) < Q(Tcs = 12 oC); ◄ b) Q(tcs = 10oC) > Q(Tcs = 12 oC)  

 

jusificare: Temperatura interioară medie a clădirii creşte ca urmare a creşterii temperaturii spațiului casei scărilor.  

Notații: - ăd  [A] = la care s‐a ales tcs, A = 10

 oC ;  Cl irea-  = la care s‐a ales tcs,B = 12

oC ; Clădirea [B]- i, A i, B temperatura interioară echivalentă medie pe ansamblul clădirii - Qc,A < Qc,B necesarul de căldură de calcul în condiții de iarnă de calcul - Sech,A < Sech,B  suprafața echivalentă termic a corpurilor de încălzire din spațiul casei scărilor  

 

Deoarece  încăperile  din  zona  principală  şi  casa  scărilor  au  temperaturi  de  calcul  diferite  (10  oC, respectiv  12oC),  temperatura  interioară  convențională  de  calcul  se  va  lua  temperatura  medie ponderată a tuturor încăperilor încălzite: 

θ∑ ,

∑  

în care Aj este aria încăperii j având temperatura interioară  i, j. Dacă  în  ambele  cazuri  temperatura  interioară  de  calcul  în  spațiul  zonei  principale  estea  aceeaşi, rezultă că temperatura  interioară echivalentă medie pe ansamblul clădirii  în cazul clădirii [A] va fi mai mică ca cea din cazul clădirii [B]  A B . În consecință, necesarul de căldură de calcul în condiții de iarnă de calcul din cazul clădirii [A] va fi mai mic decât în cazul clădirii [B].  

În cazul clădirii [B] (tcs,B =12oC), datorită faptului că trebuie să fie realizată o temperatură mai ridicată 

în casa scărilor decât în cazul în cazul clădirii [A] (tcs,A = 10oC),  Sech,B  >  Sech,A  . 

 

Din acest motiv, în condiții de exploatare curentă,  în sezonul rece, QnecB (debitul de căldură furnizat de  corpurile de  încălzire din  spațiul  casei  scărilor  în  cazul    clădirii  [B]  ) va  fi mai mare decît QnecA (debitul de căldură furnizat de corpurile de încălzire din spațiul casei scărilor în cazul clădiri [A]).  

În cazul clădirii [A], dacă se doreşte realizarea pe casa scării a unei temperaturi de 12oC, necesarul de căldură al clădirii QnecA > QnecB deoarece diferența de temperatură până la 12oC se va realiza prin pierderile de căldură prin pereții interiori spre casa scării.  7. O clădire individuală este dotată cu spațiu solar ventilat. Precizați care va fi regimul de presiune în raport cu mediul exterior natural în spațiul locuit în zilele sezonului cald: {09.06.10; 23.06.10} 

a) Suprapresiune b) Depresiune ◄ 

 

Justificare:  În spațiul solar fiind o temperatura mai mare (datorită vitrajului), aerul este mai rarefiat, deci  mai  uşor,  deci  presiunea  este  mai  mică.  În  spațiul  adiacent  şi  la  exterior  aerul  având  o temperatură mai  scazută  față  de  spațiul  solar,  presiunea  este mai mare.  Diferența  de  presiunea generează  un  tiraj  natural  între  spațiul  solar  şi  exterior  care  va  extrage  aer  şi  din  spațiul  ocupat adiacent. Aerul viciat din grupul sanitar şi din bucătărie poate pătrunde în spațiul locuit.   

8. Temperatura subsolului  unei clădiri de locuit are valoarea de 16,4 oC. Ca urmare a izolării termice a planşeului peste subsol temperatura subsolului este de 8oC. În spațiul subsolului nu sunt montate conducte prin care circulă fluide calde. Ce soluție de modernizare a clădirii veți adopta – mențineți planşeul neizolat termic sau îl izolați termic? {09.06.10; 23.06.10} 

R. Izolare   planşeu ◄  

Justificare:  Se adoptă soluția de izolare a planşeului peste subsol deoarece fluxul termic disipat în exterior prin  sol  şi către  stratul de apă din pânza  freatică este direct proporțional cu  temperatura spațiului subsolului şi  invers proporțional cu rezistența termică a planşeului peste subsol. Diferența de temperatură de  8,4 oC va conduce la o diminuare importantă a fluxului termic disipat în exterior prin sol şi către stratul de apă din pânza freatică  9. La dimensionarea instalațiilor de preparare a apei calde în mod instantaneu puterea termică este:  {27.06.08;  03.07.09;  15.01.10;  03.03.10; 30.03.10; 31.03.10; 09.06.10; 23.06.10} 

a) mai mică decât la instalațiile de preparare a apei calde în regim cu acumulare b) mai mare decât la instalațiile de preparare a apei calde în regim cu acumulare ◄ c) mai mică decât la instalațiile de preparare a apei calde în regim cu semiacumulare 

 

Justificare:  În  cazul  sistemelor  de  tip  „instant”  este  necesar  ca  puterea  termică  să  preia  integral vârful de sarcină  

10. Care este valoarea reducerii fluxului termic cedat de un corp de încălzire static în cazul reducerii cu 35%, 25%, 15% a debitului masic  de agent termic (apă caldă) ?  {27.06.08; 03.07.09; 15.01.10;  03.03.10; 30.03.10; 09.06.10; 23.06.10} 

a) 35%, 25%, 15% b) 68% c) < 10% ◄  

 

 Justificare: Alura concavă a funcției de corelare a  fluxului  termic  cu  debitul  masic  (kg/h)  de agent termic. Variația puterii termice  livrată nu este proporțio alăn   icu variaț a debitului masic. Modificarea  debitului  masic  declanşează dezechilibre  termice  în  instalație  care  produc degradări  ale  regimului  termic  şi  în  consecință variația puterii termice cedate (%) va fi mai  mai 

mică decît variația debitului (%). Grafic Q/Qc= f(G/G0)    

11.  Reducerea  la  jumătate  a  debitului  de  agent  termic  printr‐un  corp  de  încălzire  are  drept consecință reducerea puterii termice livrate: {31.03.10} 

a) la jumătate;                                              b) cu mai mult de jumătate;           c) cu mai puțin de jumătate;   ◄          

Justificare: Alura concavă a funcției de corelare a fluxului termic cu debitul masic (kg/h) de agent termic.  12. Spațiul  locuit al unei clădiri de  locuit de  tip condominiu este  separat de casa  scărilor printr‐un perete  confecționat  din  beton  armat  cu  grosimea  de  14  cm. Aveți  la  dispoziție  două  variante  de reducere a consumului energetic al clădirii, după cum urmează:    {09.06.10; 23.06.10} 

a) Debranşarea  corpurilor de  încălzire de  la  instalația de  încălzire  centrală  a  clădirii,  caz  în care temperatura casei scărilor va fi în medie de 10,6 oC ◄ 

b) Înlocuirea corpurilor de încălzire vechi şi uzate cu corpuri de încălzire de tip nou , caz în care temperatura casei scărilor va fi de 15 oC.  

  În ambele cazuri temperatura exterioară medie este de ‐15oC  

Justificare :   Conform SR 1907‐2 temperatura  interioară convențională de calcul pentru casa scării  (încălzită sau nu) admisă la determinarea necesarului de căldură de calcul al altor încăperi este de 10 oC, care este foarte apropiată de temperatura de 10,6 oC  obținută după debranşare.  13. În calitatea dvs. de auditor energetic, pentru o clădire de locuit existentă de tip condominiu, veți recomanda montarea robinetelor cu cap termostatic şi repartitoare de cost  în fiecare apartament. Care dintre locatari vor fi nemulțumiți de decizia Dvs. ? {03.07.09; 09.06.10; 23.06.10} 

a) cei de la etajele curente  b) cei de la ultimul etaj; ◄ c) niciun locatar 

justificare: Debitul  de  căldură  cedat  de  corpurile  de  încălzire  şi măsurat  prin  intermediul RC  este superior valorilor medii pe clădire,  şi, prin urmare, cei de  la ultimul etaj vor  fi  taxați cu consumuri superioare față de valoarea medie pe clădire în sistem pauşal.  14. Reglajul termic calitativ centralizat presupune: {genți} 

a) corelarea  continuă a debitului de agent  termic  în  funcție de  temperatura exterioară astfel încât să se transmită în spațiul încăzit o putere termică constantă pe tot parcursul sezonului rece; 

b) corelarea  temperaturii  agentului  termic  cu  temperatura  exterioară  astfel  încât  să  se realizeze în permanență temperatura interioară normată ◄ 

c) corelarea  temperaturii  agentului  termic  cu  temperatura  exterioară  astfel  încât  să  se transmită în spațiul încălzit o putere termică constantă pe tot parcursul sezonului rece.   

Reglajul  calitativ  constă  în  modificarea  temperaturii  din  conducta  de  ducere  şi  implicit  de întoarcere,  menținând  debitul  de  agent  termic  constant.  Corelarea  dintre  parametrii  agentului termic şi parametri climatici  în vederea reglării furnizării căldurii se realizează pe baza graficelor de reglaj. Graficele de  reglaj  reprezintă  transpunerea grafică a corelării parametrilor agentului  termic preparat  (temperatura  de  ducere  şi  eventual  de  întoarcere,  în măsura  în  care  nu  există  reglaj  la consumatori)  funcție  de  variația  temperaturii  aerului  exterior  şi  temperatura  de  întoarcere  a agentului termic, eventual şi temperatura interioară.  15. La sarcină termică egală (încălzirea spațiilor  la aceeaşi temperatură  interioară convențională de calcul), consumul de energie este mai mare în cazul: 

a) Instalațiilor de încălzire cu corpuri statice (radiație şi convecție);  b) Instalațiilor de ventilare şi încălzire cu aer cald; ◄ c) Instalațiilor de ventilare naturală organizată.  

Sistemele  de  încălzire  prin  radiație  se  proiectează  la  puteri  termice  mai  mici  comparativ  cu sistemele de  încălzire  cu aer  cald  şi prin  convecție. Persoanele  care  se afla  în  spatii  încălzite prin radiație sesizează aşa numita "temperatură resimțită"  (rezultantă). Este  indicat ca  la  încălzirea prin radiație să se facă determinarea necesarului de căldura  la valoarea temperaturii aerului  interior,  iar dimensionarea instalației la valoarea temperaturii resimțite. Diferența între temperatura resimțită şi temperatura aerului  interior este  in  jur de 3  ‐ 3,5°C, care determină o diminuare a puterii  instalate pentru încălzire cu aproximativ 100W/m2, funcție de tipul şi poziționarea sistemului de încălzire prin radiație.  16. Consumul de energie pentru încălzirea spațiilor la aceeaşi temperatură interioară convențională de calcul este mai mare în cazul: {27.06.08; 03.07.09; 15.01.10;  03.03.10} 

a) instalațiilor de încălzire au corpuri statice b) instalațiilor de ventilare şi încălzire cu aer cald c) instalațiilor de încălzire locale cu sobe cu combustibil solid ◄ 

 17. Randamentul de distribuție a căldurii în instalația de încălzire interioară reprezintă:  {03.07.09; 30.03.10; 31.03.10} 

a) raportul dintre căldura disipată de corpurile statice şi căldura livrată de sursa de căldură; ◄ b) raportul dintre căldura disipată de corpurile statice şi coloanele aferente din spațiile încălzite 

şi căldura contorizată /produsă în subsolul neîncălzit al unei clădiri;    c) raportul dintre căldura furnizată clădirii şi căldura produsă de de sursa de tip Punct termic/ 

Centrală Termică de zonă (o sursa îndepărtată).  

Justificare: Conform N 048‐2000 randamentul de distribuție  în  instalația de  încălzire  interioară,  d  , reprezintă raportul dintre necesarul de căldură  la nivelul spațiilor  încălzite şi necesarul de căldură pentru  încălzire,  ținînd  seama  de    fluxul  termic  disipat  prin  rețeaua  de  distribuție  a  agentului încălzitor şi care nu contribuie la încălzirea directă a spațiilor 

 

sau 

î

î 

în care   reprezintă cantitatea de căldură disipată prin conductele de distribuție a agentului termic amplasate  în spații neîncălzite. Pentru cazul rețelei de distribuție a agentului  încălzitor amplasată  în subsolul neîncălzit al clădirii   se calculează cu relația: 

0,151 ∑ ă  [kWh/an] 

 18. Coeficientul KV  a unui robinet de reglaj la un corp de încălzire este: {genți} 

d) modul de rezistență ale robinetului; e) modul termic al robinetului; f) factor de debit al robinetului. ◄ (coeficientul specific de debit) 

Robinet de reglare – dispozitiv acționat mecanic care modifică valoarea debitului unui  fluid  într‐un sistem  de  comandă  a  proceselor.  El  este  constituit  dintr‐un  element  cuplat  la  un  element  de acționare capabil să modifice poziția organului de închidere a robinetului, ca răspuns la un semnal al sistemului de comandă. Coeficient  de  debit,  Kv  –  valoare  specifică  a  debitului  volumic  (capacitate)  la  traversarea  unui robinet, pentru o cursă specificată şi în condițiile următoare: 

1. pierderea de presiune statică în robinet este Dp = 1 bar; 2. fluidul este apă la o temperatura cuprinsă între 5 oC şi 40 oC (278 K si 313 K) ; 3. unitatea de debit este mc/h (metru cub pe ora). 

Kv  este  un  parametru  caracteristic  robinetului  de  reglare  (similar  cu  modulul  de  debit  pentru conducte);   

19.  Elementele  caracteristice  intrinseci  (care  depind  numai  de  conductă)  d.p.d.v.  al  pierderilor termice pentru un tronson de conductă sunt: {genți}  

a) temperatura  agentului  termic  la  intrare,  temperatura  canalului  termic,  lungimea tronsonului; ◄ 

b) debitul de agent termic, lungimea tronsonului şi rezistența termică liniară; c) debitul de agent termic, temperatura de intrare a ag.termic şi temp. canalului temic 

  Unde: θm = temperatura medie a agentului termic θai= temperatura mediului ambiant conductelor Li = lungimea tronsonului de conduct[ tH = numărul de ore în pasul de timp U’ = valoarea coeficientului unitar de transfer de căldură în W/mK în care:  

 

D = coeficient de conducție a izolației 

E = coeficientul de conductie al solului D = diametrul exterior al conductei cu izolație d = diametrul interior  al conductei z = adâncimea de pozare a conductei  Pentru calculul pierderilor de caldura ale conductelor pozate subteran în canale sunt necesare urmatoarele date de baza : 

— diametrul conductelor; c; 

 e; 

i;  

s; 

— dimensiunile canalului termi— adancimea de pozare, h a canalului subteran, în m;— grosimea izolatiei termice a fiecareia din conduct— starea izolatie— temperatura la suprafata solului, ts;— natura solului, λ— lungimea traseului de conducte. 

 

20. Pierderea de căldură a unui tronson de conductă creşte {genți} : a) cu creşterea grosimii izolației tronsonului;                                              b) cu scăderea debitului de agent termic;            c) cu creşterea lungimii tronsonului.         ◄     

 

21.  Izolarea  termică  a  anvelopei  unei  clădiri  existente  dotate  cu  instalație  de  încălzire  centrală impune: {27.06.08; 03.07.09; 15.01.10; 03.03.10; 30.03.10; 31.03.10} 

a) reducerea temperaturii agentului termic față de situația anterioară izolării ◄ b) creşterea debitului termic 

justificare: Menținerea suprafeței corpurilor de încălzire exedentară față de necesarul nou de căldură al clădirii izolate obligă la reducerea temperaturii agentului termic  

22.  Se  cunoaşte  caracteristica  termică  de  reglaj  a  unei  clădiri  dotate  cu  instalație  de  încălzire centrală.  Dacă  în  condiții  de  iarnă  de  calcul  temperatura  de  tur  a  agentului  termic  tT  diferă  de temperatura  la  care  sursa poate  furniza  căldura  tTS0,  care din  situații  atestă  corecta  funcționare  a sistemului de încălzire: {27.06.08; 03.07.09; 15.01.10; 03.03.10} 

a) tT > tTS0  b) tT < tTS0 ◄ 

 

23. Durata normală a sezonului de încălzire se determină din verificarea condiției: {30.03.10} a) de egalitate între temperatura interioară redusă, tiR, şi temperatura exterioară de 

referință, caracteristică spațiului încălzit, teR ◄ b) din inegalitatea tiR ‚>teR pentru asigurarea confortului termic interior c) din inegalitatea tiR ‚>teR  pentru a realiza economii de energie 

Începutul  şi sfârşitul sezonului de  încălzire se determină din verificarea condiției de  identitate  între tiR (Dz) = teR(Dz) 

24.  Temperatura  exterioară  de  referință  teR  particularizează  necesarul  de  energie  termică  pentru încălzirea unei clădiri prin: {30.03.10; 31.03.10} 

a) considerarea temperaturilor mediilor adiacente zonei principale a clădirii ◄ b) considerarea temperaturii medii volumice a aerului din interiorul clădirii  c) raportarea la condiții exterioare de calcul pentru România d) considerarea temperaturii exterioare echivalente e) considerarea temperaturii exterioare medie lunară; 

  

25.  Fluxul  termic  specific,  prin  raportarea  la  suprafața  de  transfer  de  căldură  adiacentă  solului, disipat prin sol către mediul exterior natural, are valoare maximă în cazul clădirii: {30.03.10; 31.03.10} 

a) amplasată direct pe sol ◄ b) dotată cu subsol neîncălzit c) dotată cu subsol încălzit  

 26. Sunteți implicat în modernizarea energetică a unei clădiri de tip şcoală. Veți aborda ca prioritate specifică: {30.03.10} 

a) randamentul de reglare propriu corpurilor de încălzire b) protecția termică apereților exteriori verticali c) calitatea aerului interior ◄ d) minimizarea consumului de apă caldă 

justificare: În studiile de calitate a aerului interior regasim trei tipuri de cladiri: şcoli, birouri şi locuințe (Cavallo et al. 1993; Leaderer et al. 1984). S‐a dovedit că procesul de învațare al elevilor depinde în mare măsură de conținutul de CO2 din clase. Cu cât calitatea aerului este mai proastă, cu atât rezultatele elevilor sunt mai scăzute. De cele mai multe  ori  în  şcoli  nu  există  ventilație  corectă  sau  ea  este  insuficientă.  În  plus,  ventilația  prin  ferestre  este ineficientă din punct de vedere energetic,  fiindcă aerul cald din  interior  iese afară şi  la  interior pătrunde aer rece de afara care trebuie încălzit. Vara se întâmplă fenomenul invers: aerul cald de la exterior intra în cameră.   27. Sunteți implicat în modernizarea energetică a unei clădiri de tip şcoală. Indicați principalele patru priorități pe care le veți avea în vedere la elaborarea soluției finale. {31.03.10} 

a) asigurarea calității aerului interior prin ventilare mecanică a sălilor de curs b) dotarea cu ferestre termoizolante de bună calitate c) exploatarea după un program de reducere semnificativă a sarcinii termice în orele fără 

activitate şcolară d) recuperarea căldurii din aerul viciat evacuat în exterior 

 28. În scopul reducerii consumului de căldură al unei şcoli veți recomanda dotarea sălilor de curs cu ferestre  termoizolante  în  locul  ferestrelor duble  cu  ramă din  lemn. Considerați  că  soluția propusă răspunde exigențelor proprii unei clădiri de învățământ: {03.07.09} 

a) da  b) nu; ◄ 

justificare: rata de ventilare sub necesar   29. Sunteți pus(ă)  în situația de a elabora un certificat energetic pentru o clădire colectivă (bloc de locuințe)  la care o parte din apartamente au instalațiile racordate la sistemul de încălzire districtuală şi cealaltă parte dispun de centrale termice individuale. Cum veți proceda? {15.01.10; 03.03.10} 

a) veți ignora gruparea apartamentelor în cele două clase de consumatori b) veți elabora un certificat diferențiat pe categorii de consumatori ◄ c) veți refuza elaborarea certificatului dată fiind situația specială a consumatorilor din clădire 

justificare:   30. Parametrul teR reprezintă conform NP 048‐2000: {27.06.08; 15.01.10; 03.03.10} 

a) temperatura exterioară medie din ziua în care începe sezonul de încălzire b) temperatura exterioară de referință caracteristică spațiului încălzit ◄ 

c) temperatura exterioară medie pentru trei zile în care temperatura minimă nu depăşeşte +10 oC 

 

31. Indicatorii economici care fundamentează soluțiile de modernizare energetică sunt :  {15.01.10; 03.03.10} 

a) valoarea de investiție şi valoarea economiilor realizate prin aplicarea soluției b) investiția specifică, durata de amortizare şi rata de rentabilitate a investiției c) valoarea netă actualizată, durata de recuperare a investiției suplimentare şi costul unității 

de energie economisită. ◄  

Valoarea Netă Actualizată (VNA): 

, în care:

∑ ⋅−=k

kE)m()m( XCCVNA kΔΔ

tN

t

kk i

fX ∑

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛++

=1 1

1

unde: C(m) – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică, la nivelul anului “0”, [Euro]; ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicării proiectelor de modernizare energetică la nivelul anului de referinţă, [Euro/an]: f – rata anuală de creştere a costului căldurii [ – ]; i – rata anuală de depreciere a monedei (Euro) [ – ]; k – indice în funcţie de tipul energiei utilizate (1 – gaz natural, 2 – energie termică, 3 – energie electrică) N – durata fizică de viaţă a sistemului analizat [ani]. Durata de recuperare a investiției, NR [ani] se obține din rezolvarea ecuației: 

011

1)( =⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛++

⋅Δ⋅− ∑=

tN

tm

R

ifEcC

Costul unității de energie economisită  ‐ e  rezultat prin  implementarea proiectului de modernizare energetică (sau costul unui kWh economisit),  [Euro/kWh]: 

ENC

e m

Δ⋅= )(

 Unde:   C(m) ‐ costul investiției aferente proiectului de modernizare energetică, [Euro]; N ‐ durata de viață estimată, a soluției de reabilitare (modernizare) energetică; ΔE ‐ reprezintă economia anuală de energie estimată, obținută prin  implementarea unei măsuri de modernizare energetică, [kWh/an]. 

 32. Conform SR 1907/97, din punct de vedere al temperaturilor exterioare  convenționale de calcul, România este împărțită în : {27.06.08} 

a) 3 zone climatice;      b) 2 zone climatice;        c) 4 zone climatice ◄ 

 33. Caracteristica termică de reglaj termic reprezintă puterea termică necesar a fi livrată unei clădiri în funcție de valoarea temperaturii exterioare şi serveşte la determinarea: {27.06.08} 

a) temperaturii agentului termic pe conducta de tur, capabil să transporte şi să cedeze căldura necesară pentru încălzirea spațiilor la temperatura interioară de calcul ◄ 

b) temperaturii agentului termic pe conducta de tur, capabil să transporte şi să cedeze căldura necesară încălzirea spațiilor şi preparării acc 

 34.  Înlocuirea  tâmplăriei  unei  clădiri  cu  tâmplărie  termoizolantă  performantă  trebuie  însoțită obligatoriu de: {27.06.08} 

a) precizarea tipului de gaz care umple spațiul dintre foile de geam 

b) asigurarea nivelului minim de ventilație pentru confortul fiziologic ◄ c) precizarea emisivității termice rezultate în spectrul vizibil, a plăcilor de sticlă 

 35.   O  clădire  existentă  de  locuit  se  transformă  în  clădire  de  birouri  cu  fațadele  exclusiv  vitrate. Sunteți în situația de a efectua auditul energetic propriu modernizării clădirii existente. 

a) Veți  recomanda păstrarea  sistemului de  încălzire  centrală dotat  cu  corpuri  statice al clădirii existente? 

b) Veți indica realizarea imediată a unui sistem de răcire pentru sezonul estival? c) Veți recomanda un sistem de răcire de tip comercial – split? 

Instalația de încălzire este racordată la sistemul de încălzire prin cogenerare. {31.03.10} Justificare: 

a) NU – încălzire unui astfel de spațiu în care temperatura anvelopei este foarte diferită de cea de confort împlică fie încălzire cu aer cald, fie încălzirea radiativă, fie combinația acestora 

b) NUMAI  după  verificarea  variației  libere  a  temperaturii  în  sezonul  cald  şi  după  includerea soluțiilor pasive de reducere a impactului climei asupra microclimatului interior 

c) NU  –  aceasta  nu  asigură  cota  necesară  de  aer  proapăt  şi  poate  periclita  sănătatea ocupanților prin generarea de jeturi de aer rece 

 36.  Conform cu SR 1907 – 1/1997 în zona eoliană IV, viteza convențională a vântului de calcul este de: {Cluj} 

a) 4 m/s; ◄ b) 4,5 m/s; c) 5 m/s; d) 8 m/s. 

 

SR 1907‐1/1997 stabileşte 4 zone de vânt diferențiate prin viteza vântului teoretică   

Zona eoliană 

Localități caracteristice Viteza vântului [m/s] în localități în afara 

localității I Galați, Slobozia, Călăraşi 8 10 II Iaşi, Brăila, Bucureşti, Constanța 5 7 III Vaslui, Buzău, Craiova, Tulcea 4,5 6 IV Suceava, Braşov, Timişoara, Cluj 4 4 

 

Pentru  nivelurile  situate  deasupra  etajului  12  al  clădirilor  înalte,  din  cuprinsul  oraşelor,  vitezele convenționale  ale  vântului  de  calcul  sunt  cele  corespunzătoare  clădirilor  amplasate  în  afara localităților. Pentru clădiri amplasate  la altitudini mai mari de 1100 m vitezele vântului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice.  37.  În  conformitate  cu  STAS  6648/1–82,  gradul  de  asigurare  al  unei  instalații  de  ventilare  şi climatizare va fi de maxim: {Cluj} 

a) 95 %; b) 98 %; ◄ c) 100 %; d) 105 %. 

 

Prin grad de asigurare a al unei  instalații de ventilare  şi climatizare se  înțelege numărul maxim de zile  (exprimat  în  procente %)  pentru  perioada  analizată,  în  care  temperatura  aerului  exterior  nu depăşeşte  valoarea  indicată. Gradul de  asigurare  se  alege din  tabelul nr. 1 din  STAS 6648/1 – 82 funcție de categoria clădirii (încăperii) considerate.  

Categoria clădirii sau încăperii  I  II  III  IV Gradul de asigurare recomandat  98 ºC  95 ºC  90 ºC  80 ºC 

 

Creşele şi grădinițele se încadrează la categoria IV de importanță  

38.  În cazul creşelor şi grădinițelor se recomandă ca temperatura maximă a agentului termic pentru încălzire să fie de: {Cluj} 

a) 95ºC; b) 90ºC; c) 80…85ºC; ◄ d) 75ºC.  

Conform NP 058‐02: 8.6. Apa caldă are temperatura maximă de 115°C şi se utilizează de regulă la o temperatura maximă de  95°C,  în  condiții  nominale  de  temperatură  exterioară.  Se  folosesc  şi  valori  mai  reduse  de temperatură în cazul încălzirii unor clădiri cu caracter medical şi la creşe grădinițe (80‐ 85°C), precum şi pentru cele folosind sisteme de încălzire prin radiație (sub 60°C). Apa caldă menajeră preparată în punctele termice are temperatura maximă de 60°C.  39. La  instalațiile de  încălzire centrală din clădiri cu mai multe etaje,  în cazul circulației  forțate  (cu pompe)  se  ține  seama  de  efectul  gravitațional  corelat  cu  soluția  de  amplasare  a  distribuției orizontale: inferioară, superioară, mixtă ? {Cluj} 

a) da; ◄ b) nu; c) în legislație nu există precizări în acest sens; d) dacă circulația este forțată (cu pompe), atunci nu mai este cazul să discutăm despre circulația 

gravitațională.   

Conform Normativ pentru proiectarea şi executarea instalațiilor de încălzire centrală I 13 – 02: 5.9.  În  instalațiile  de  încălzire  centrală  din  clădiri  cu mai multe  etaje  se  ține  seama de  efectul  gravitațional corelat cu soluția de amplasare a distribuției orizontale: inferioară, superioară, mixtă (vezi şi art.17.21).  40.  Instalațiile pentru prepararea apei calde de consum, de tip boiler sunt recomandate pentru: {Cluj} 

a) capacități mici; b) capacități mijlocii şi mari; c) ansambluri de clădiri; ◄ d) consumatori la care necesarul orar de apă caldă nu depăşeşte 10m3/h. 

 41.  Conform cu Ghidul GT – 032 – 01, temperatura interioară a unei încăperi va trebui măsurată: {Cluj} 

a) lângă fereastră; b) la 1m de fereastră; c) în axul central al încăperii, la ½ din înălțimea încăperii; d) în axul central al încăperii, la 0,75m de pardoseală. 

 42.  La determinarea randamentului global anual al instalației de încălzire centrală se ține seama de: {Cluj} 

a) randamentul de reglare al instalației de încălzire interioară; randamentul de distribuție a căldurii în instalația de încălzire; randamentul minim anual al sursei de generare a căldurii pentru încălzirea spațiilor;  

b) randamentul de reglare al instalației de încălzire interioară; randamentul de distribuție a căldurii în instalația de  încălzire; randamentul MEDIU anual al sursei de generare a căldurii pentru  încălzirea spațiilor; ◄  

c) randamentul de reglare al instalației de încălzire interioară; randamentul de distribuție a căldurii în instalația de încălzire; randamentul maxim anual al sursei de generare a căldurii pentru încălzirea spațiilor; 

d) randamentul de reglare al instalației de încălzire interioară; randamentul de distribuție a căldurii în instalația de încălzire; randamentul arderii al cazanului. 

Conform NP048  

43.  Pentru  o  perioadă  dată,  consumul  total  de  energie  al  clădirii  (energia  termică  furnizată  la branşamentul instalației de încălzire). Qf, h este dat de relația următoare: {Cluj}                                                                          Qf, h = Qh + Qth – Qr În relația de mai sus Qr reprezintă:                                                                                                 

a) necesarul de energie pentru încălzirea clădirii; b) totalul pierderilor de căldură datorate instalației de încălzire, inclusiv pierderile de căldură recuperate; c) căldura recuperată de la echipamentele auxiliare, de la instalațiile de încălzire şi de preparare a apei 

calde menajere şi de la mediul înconjurător, inclusiv sursele de energie regenerabile, în cazul în care nu sunt luate în considerare direct prin diminuarea pierderilor; ◄ 

d) consumul total de energie al clădirii.  44.  Calculul consumului de energie pentru răcire şi dezumidificare se efectuează, astfel: {Cluj} 

 (kWh)  

În relația de mai sus „COP”, reprezintă: a) necesarul de energie pentru răcire; b) necesarul de energie pentru dezumidificare; c) coeficient de performanță al instalației de climatizare;  d) coeficient de performanță al chiller – ului. ◄ 

Coeficientul de performanta, COP, (raport între energia frigorifică produsă şi energia consumată) este de  obicei  intre  4  si  6.  Conform  Mc  001  –  II,  calculul  consumului  de  energie  pentru  răcire  şi dezumidificare  se  efectuează  pe  baza  numărului  de  grade‐zile  şi  a  valorii  coeficientului  de performanță al chiller‐ului, astfel: 

COPQQ rchiller = NGZmcpr (kWh) ;    Q ⋅24  (kWh) =

unde: Qchiller – necesarul de energie la sursa de frig a sistemului de climatizare (kWh) Qr – necesarul de energie pentru răcire şi dezumidificare (kWh) COP – coeficient de performanță al chiller‐ului m – debitul masic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (kg/s) cp – căldura specifică a aerului (kJ/kg°C) 

45. Numărul mediu normalizat de persoane „NP” aferent clădirilor de locuit se determină, utilizând următoarea procedură de calcul: {Cluj} 

NP = SLoc x iLoc În care iLoc reprezintă: 

a) numărul mediu de persoane pe apartament, respectiv 3,5 pers/ap, conform cu litera de specialitate; b) numărul mediu de persoane pe apartament, respectiv 2,6 pers/ap, conform cu ultimele date statistice; c) indicele mediu de locuire; ◄ d) numărul mediu de persoane din ultimii cinci ani, conform cu evidențele asociației de proprietari.  

 46. Coeficientul global de transfer termic al unui corp de încălzire este de cca: {genți}

a) 1500 W/m2K; b) 7 W/m2K; c) 1,7 W/m2K ◄

 GRAFICE DE REGLAJ NP 058-02 7.6. Corelarea dintre parametrii agentului  termic  şi parametri climatici  în vederea  reglării  furnizării căldurii se realizează pe baza graficelor de reglaj. Graficele de reglaj reprezintă transpunerea grafică a corelării parametrilor agentului termic preparat (temperatura de ducere şi eventual de întoarcere, în măsura în care nu există reglaj la consumatori) funcție  de  variația  temperaturii  aerului  exterior  şi  temperatura  de  întoarcere  a  agentului  termic, eventual şi temperatura interioară. 

7.7. Graficele de reglare sunt utilizate pentru regimul permanent de furnizare a energiei termice; ele se adaptează în mod corespunzător pentru regimuri de funcționare intermitente. 7.8. Graficele de reglaj se stabilesc pe baza următorilor parametri: 

- temperatura interioară ce trebuie asigurată;  - temperatura aerului exterior; - influența vitezei vântului asupra parametrilor de furnizare a căldurii; - modul de racordare a instalațiilor consumatorilor la sistem (racordare directă sau indirectă); - tipul de corpuri de încălzire utilizate. 

7.9. Graficele de reglaj se întocmesc în următoarele ipoteze: - nu apar modificări  importante ale coeficienților totali de transfer termic  în condiții curente, 

față de cele normale  (pierderile de căldură prin elementele de construcție delimitatoare  şi pentru încălzirea aerului infiltrat sunt constante şi egale cu fluxul termic emis de instalația de încălzire); 

- se consideră viteza vântului constantă  în perioada de  încălzire şi egală cu viteza vântului de calcul; 

- adaosurile se consideră invariabile. 7.10. Reglarea  furnizării căldurii  în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu energie  termică, funcție de mijloacele prin care se efectuează, poate fi: 

- manuală (la sistemele care nu au suferit modernizări sau reabilitări); - automată. 

7.11.  In  cazul  reglării  automate  a  parametrilor  agenților  termici,  sesizarea  şi  măsurarea temperaturilor  interioare  şi exterioare  şi  variația parametrilor  agentului  termic  se  face  automat  şi continuu,  corespunzător graficelor de  reglare,  în această  situație  curbele de  reglare  se  introduc  în memoria regulatorului electronic. ts  temperatura  exterioară  echivalentă  de  calcul  [oC].  Aceasta  reprezintă  o  temperatură convențională  care  ține  seama  de  efectul  combinat  al  radiației  solare  şi  al  temperaturii  aerului exterior asupra elementului de construcție considerat. Ea se determină pentru o anumită  localitate, orientare, oră cu  relația: 

ts = te + [oC]

tsm ‐ temperatura medie exterioară echivalentă de calcul [oC]. Are aceeaşi semnificație ca şi ts, doar că fiind o temperatură medie (şi nu una orară) se calculează cu tem (nu cu te) şi cu Im(nu cu I). Ea se determină pentru o anumită  localitate şi orientare cu relația: 

tsm = tem + [oC]

tem, Im, A, αe ‐ au semnificațiile de la calculul lui ts (doar că tem şi Im sunt valorile medii ale lui te şi I).  Cum se reflectă în Mc 001 spălarea chimică a instalației de distribuție? Prin penalizare şi prin ea în notă Strat de aer între 2 pereți verticali Care sunt paşii pentru calculul climatizării Caracteristici termofizice Caracteristici termotehnice