32
SINTAXA PROPOZIŢIEI Exerciţii pentru clasele a V-a şi a VI-a 1.Indicaţi felul propoziţiilor de mai jos după alcătuire, după scopul comunicării şi după aspectul predicatului. Mama a venit de la policlinică. A venit primăvara! Maria a ajuns la şcoală? În această vară ai merge în tabără? Ce vară capricioasă! Ionel nu lipseşte niciodată de la şcoală. Astăzi a întârziat la prima oră?! 2. Alcătuiţi două propoziţii simple, apoi dezvoltaţi-le. 3. Stabiliţi felul propoziţiilor de la exerciţiul de mai sus după scopul comunicării şi după aspectul predicatului. 4. Analizaţi prin schemă propoziţiile din textul de mai jos: „ Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. ………………………………………………………………………………... Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului. - Să spui… Şi niciodată nu isprăvea basmul. ” (Barbu Delavrancea- Bunica ) 1

teste limba romana

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Clasele V-VIII

Citation preview

Page 1: teste limba romana

SINTAXA PROPOZIŢIEIExerciţii pentru clasele a V-a şi a VI-a

1.Indicaţi felul propoziţiilor de mai jos după alcătuire, după scopul comunicării şi după aspectul predicatului.

Mama a venit de la policlinică.A venit primăvara!Maria a ajuns la şcoală?În această vară ai merge în tabără?Ce vară capricioasă! Ionel nu lipseşte niciodată de la şcoală. Astăzi a întârziat la prima oră?!

2. Alcătuiţi două propoziţii simple, apoi dezvoltaţi-le.

3. Stabiliţi felul propoziţiilor de la exerciţiul de mai sus după scopul comunicării şi după aspectul predicatului.

4. Analizaţi prin schemă propoziţiile din textul de mai jos:

„ Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. ………………………………………………………………………………...Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.- Să spui…Şi niciodată nu isprăvea basmul. ”

(Barbu Delavrancea- Bunica )

1

Page 2: teste limba romana

PĂRŢILE DE PROPOZIŢIEPREDICATUL

1.Identificaţi predicatele din textul de mai jos şi stabiliţi felul acestora:

„ Dragoş- Vodă era un român deştept şi voinic din Maramureş. El era un bun vânător şi-i plăcea să străbată pădurile ca să ucigă fiarele sălbatice. Într-o zi se porni la vânătoare cu haita de câini. ………………………………………………………………………………... Bourul fugea tot mai repede, iar câinii câte unul-unul, cădeau morţi de oboseală.”

( Dragoş- Vodă)

2. Completaţi spaţiile punctate cu formele corespunzătoare ale verbului a fi.

a) Mama …la spital.b) Ea …medic.c) Vremea …capricioasă.d) Manualele şcolare…în bibliotecă.e) Ele …la mare în urmă cu trei săptămâni.f) Voi ... bucuroşi de venirea vacanţei.g) Tu … captivată de subiectul romanului citit.

3. Stabiliţi felul predicatelor din propoziţiile de mai sus.

4. Completaţi spaţiile punctate cu nume predicative potrivite:

Ghioceii sunt …primăverii.Câmpiile sunt … .Fratele meu este … .Studenţii sunt … la cursuri.Copilul pare … .Maria s-a făcut … .Dorinţa mea de a deveni … s-a concretizat.Ansamblul de folclor „ Plaiurile Oltului” a ajuns … şi peste hotare.

2

Page 3: teste limba romana

Părinţii înseamnă … pentru mine.Un elev cu probleme de sănătate a rămas … .Sora mea a ieşit … .

5. Construiţi propoziţii în care verbele a fi, a ieşi, a ajunge, a însemna, a se face, a părea şi a rămâne să aibă valoare predicativă şi valoare copulativă.

6. Stabiliţi felul predicatelor din propoziţiile formulate la exerciţiul anterior.

7. Alegeţi dintre cuvintele de mai jos sinonimul contextual corespunzător pentru verbul a fi. Scrieţi sinonimul în dreptul fiecărei propoziţii între paranteze.

a) Copiii sunt în faţa casei.b) Mâine va fi un an de când am plecat din oraşul natal.c) Pe strada noastră a fost un accident de circulaţie în care două persoane

au fost rănite grav. d) Evenimentele relatate de către profesorul de istorie au fost pe la 1916.e) Preşedintele ţării a fost prin toată lumea .f) Spectacolul la care am participat a fost două ore.g) Tradiţiile vor fi astfel cât va exista poporul român.h) Eu am fost ieri la Bucureşti şi m-am şi întors până seara.i) Ce a fost aici de sunteţi aşa agitaţi?

Sensurile verbului a fi: a se împlini, a se întâmpla, a dăinui, a călători, a dura, a se duce, a se afla ( a se găsi), a avea loc, a se petrece.

8. Alcătuiţi câte o propoziţie în care verbul a fi cu funcţia de predicat verbal să aibă următoarele sensuri: a exista ( a se afla), a se întâmpla , a se duce , a trece ( un timp oarecare).

9. Arătaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate predicatele verbale din textele de mai jos:

a ) „ Huţu o cunoştea şi s-a dus să-i sărute mâna, dar ea n-a primit, ci i-a zis că s-a făcut mare şi s-a uitat la el.”

(Ioan Slavici – Budulea Taichii)

b ) „ Acum iată că din codru şi Călin mirele iese, Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese.”

3

Page 4: teste limba romana

Mihai Eminescu - Călin(file din poveste )

c ) „ Iaca de ce trebuie să vă uitaţi ca la un lucru rar la calul meu cel roib, pintenog de trei picioare : pentru că aista-i moştenire din iapa lui Vodă.”

(Mihail Sadoveanu- Iapa lui Vodă)

d ) „- Mă tunzi, mamă? Se alarmă el văzând şuviţa de păr şi foarfecele doamnei Deleanu.- Nu, Dănuţ, zâmbi ea cu tristeţă la gândul că alţii îl vor despuia. Am tăiat o şuviţă pentru mine.- De ce, mamă, întrebă Dănuţ căscând cu poftă.- Aşa … s-o vezi şi tu când vei fi mare …, Dănuţ! ………………………………………………………………………………

- Hai să-ţi dea mama ceva bun. ”( Ionel Teodoreanu - Hotarul nestatornic )

e ) „ Şi iar pac! paf ! până la a din urmă, pe când cucoana se scutură la fiecare , parcă ar arde-o cu un bici de foc. ”

( I.L. Caragiale – Două loturi )

10. Alcătuiţi propoziţii în care numele predicativ să fie exprimat prin : substantiv în cazurile nominativ, genitiv şi acuzativ, pronume demonstrativ, numeral colectiv, verb la modurile infinitiv, gerunziu şi supin.

11. Identificaţi şi analizaţi predicatele din textele de mai jos :

„ Eu aş gândi că ar fi bine să fac câteva straturi acolo de-a lungul gardului. - Straturi?- Da ! să semănăm ceapă, morcovi, fasole, barabule şi curechi. Părintele rămase uimit.”

(Ioan Slavici – Popa Tanda )

12. Analizaţi predicatele din textele următoare :

a ) „ Ştia tot satul că Huţu are să meargă la şcoala în care învăţ eu şi că are să se întoarcă dascăl, deşi eu voiam să mă fac popă. Ne-am dus apoi la oraş, adică nu ne-am dus, fiindcă eu plecasem câteva zile mai-nainte, iar dascălul Clăiţă venise cu Budulea şi cu Huţu în urmă, dar ne-am întâlnit în oraş .

4

Page 5: teste limba romana

Dascălul era foarte necăjit.”( Ioan Slavici- Budulea Taichii)

b ) „ – Ce e neorânduiala asta, copii? strigă el.- Un câine turbat, zbierară ei iar.- Unde ?- Uite - l colo, domnule … şi copiii arătau cu mâinile întinse spre el.„ Acesta e baciul lor ” îşi zise Samson.”

( Vasile Voiculescu- Ciobănilă )

5

Page 6: teste limba romana

SUBIECTUL

1. Transcrieţi fiecare propoziţie din textele următoare şi subliniaţipredicatele. Precizaţi în dreptul fiecăreia, între paranteze, felul subiectului exprimat, subînţeles, inclus.

a ) „ La urmă, învăţătorul îl mai puse la o încercare. Se înţelese cu un gospodar să iasă cu o halcă de carne şi să o azvârle înaintea câinelui cât timp însoţeşte copiii. ………………………………………………………………………………Samson a mirosit-o din fugă şi nu s-a oprit.………………………………………………………………………………..Eu i-am dat poruncă, spunea acesta, să-mi prindă şi să-mi aducă pe toţi cei neastâmpăraţi.”

(Vasile Voiculescu – Ciobănilă)

b ) „ Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam- mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă la Bucureşti de 10 Mai. ”

( I. L. Caragiale – D-l Goe )

c ) „ Eu aici îs trecător …cuvânta, cu oala în mână, dumnealui Ioniţă comisul ; eu încalic şi pornesc în lumea mea … Roibu meu îi totdeauna gata , cu şaua pe el …Cal ca mine n-are nimeni… Încalic, îmi plesnesc căciula pe-o ureche şi mă duc, nici nu-mi pasă…” ( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă)

2. Analizaţi părţile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele din propoziţiile de mai sus.

3. Alcătuiţi câte o propoziţie în care subiectul să fie exprimat prin substantiv , pronume personal, de politeţe, demonstrativ, numeral cardinal, ordinal şi colecti, verbe la modurile infinitiv, gerunziu şi supin.

4. Formulaţi enunţuri în care să aveţi cele două tipuri de subiecte neexprimate, inclus şi subînţeles.

6

Page 7: teste limba romana

5. Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi următoarele subiecte multiple: fetiţele şi băieţii, copacii şi florile, vântul şi ploile, a vorbi şi a scrie, aceasta şi cealaltă, de elaborat şi de redactat.

6. Analizaţi subiectele din textele de mai jos:

a ) „ Domnu Trandafir se uită la străini, străinii se uită la domnu Trandafir. - Mă rog , ce doriţi dumneavoastră?”

( Mihail Sadoveanu- Domnu Trandafir )

b ) „ Amândoi avem un nume, Amândoi o soartă-n lume, Eu ţi-s frate , tu mi-eşti frate, În noi doi un suflet bate.”

(Vasile Alecsandri –Hora Unirii )

c ) „ Erau odată într-un sat doi fraţi, şi amândoi erau însuraţi . Cel mai mare era harnic, grijuliu şi chiabur, pentru că unde punea el mâna punea şi Dumnezeu mila, dar n-avea copii .”

( Ion Creangă- Dănilă Prepeleac)

d ) „ Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurie vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire !”

( Ion Creangă - Amintiri din copilărie )

e ) „ Afară plouă, ninge ! Afară-i vijelie, Şi crivăţul aleargă pe câmpul înnegrit. ”

( Vasile Alecsandri – Serile la Mirceşti )

7. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele primăvară, toamnă, dimineaţă, noapte, seară, frig, ger, umezeală, dor, frică, foame, sete, milă să aibă funcţia sintactică de subiect, iar predicatul să fie verbul a fi cu valoare predicativă.

Acordul predicatului cu subiectul

1. Faceţi acordul predicatului cu subiectul în enunţurile de mai jos, punând verbele din paranteză la forma corespunzătoare :

7

Page 8: teste limba romana

Mama îşi ( a iubi ) mult fiii şi ( a munci ) zilnic pentru ei.Fiecare ( a face ) câte două probleme . Nimeni nu ( a întârzia ) mâine la spectacol. Profesorul şi elevul ( a avea ) un scop comun .Nici mama , nici tata nu ( a aproba ) intenţia mea de a studia în capitală . Dumneavoastră ( a veni ) cu mine pentru a discuta planul excursiei.Profesorul precum şi părintele ( a urmări ) atent evoluţia copiilor. La şedinţa de mâine ( a participa ) mama sau tata .O ceată de copii ( a năvăli ) pe terenul de fotbal. Tu şi ei ( a lucra ) la un nou proiect pentru şcoală .

2. Faceţi acordul numelui predicativ cu subiectul în enunţurile de mai jos:

Maria şi Ionel nu sunt ( atent ) la explicaţiile mamei.Cartea şi autorul sunt ( valoros ) pentru mine .Holurile şi clasele sunt ( curat ) . Toamna copacii şi câmpia sunt ( îngălbenit ).

8

Page 9: teste limba romana

TEST -GRILĂPărţile principale de propoziţie

1. În propoziţia „ Maria este medic.”, predicatul propoziţiei este:

a) medicb) este medicc) este ,

2. În propoziţia „ Localitatea Cozia , de pe valea Oltului , precum şi mânăstirea omonimă ridicată de Mircea cel Bătrân îşi trag numele de la … nuci . ” , subiectul propoziţiei este :

a) localitatea […] precum şi mânăstirea b) localitatea c) numele ;

iar predicatul propoziţiei este:a) îşi trag b) ridicat c) trag .

3. Subiectul propoziţiei „ Citesc zilnic toate articolele de presă .” , este:a) inclus b) subînţeles c) articolele .

4. În propoziţia „ Cei trei au luat premiu .” , subiectul este :a) cei trei- numeral cardinal cu valoare substantivală b) premiu- substantiv în cazul nominativc) cei trei – numeral ordinal cu valoare substativală.

5. În propoziţia „ A învăţa este datoria tuturor elevilor . ” , subiectul este :a) datoria b) elevilor c) a învăţa ;

şi se exprimă prin :

a) verb la modul gerunziu ;

9

Page 10: teste limba romana

b) verb la modul infinitiv ;c) verb la modul supin .

6. În propoziţia „ Se aude cântând . ” , subiectul este :a) verb la modul supin ;b) verb la modul gerunziu ;c) verb la modul infinitiv .

7. În propoziţia „ Hai la şcoală mai repede ! ” ,predicatul propoziţiei este :

a) la şcoală b) hai c) mai repede

şi este exprimat prin :a) substantiv în cazul acuzativ b) interjecţie predicativă c) adveb la gradul comparativ de superioritate .

8 . În propoziţia „ Tu şi el ( a cânta ) la vioară . ”, acordul corect al predicatului cu subiectul se face astfel :

a) cântaţi ;b) cântă ,c) cântăm .

9 . Acordul predicatului cu subiectul este corect în propoziţia .a) Maria sau Ioana şterge tabla .b) Maria sau Ioana şterg tabla .c) Maria sau Ioana ştergem tabla.

10 . Acordul numelui predicativ cu subiectul este corect în propoziţia :a) Scriitorul şi opera sa sunt cunoscute .b) Scriitorul şi opera sa sunt cunoscuţi .c) Scriitorul şi opera sa este cunoscută .

10

Page 11: teste limba romana

ATRIBUTUL

1 . Identificaţi atributele din textele următoare, precizând felul lor şi prin ce părţi de vorbire se exprimă :

a ) „ Am văzut iarăşi întinsele zăvoaie de sălcii cenuşii în care intram cu grozavă frică de bursuci . Frica ţinea până ce dădeam de desişurile cu mure când ne puneam la ospăţ şi la taifas . ”

( Mihail Sadoveanu – Domnu Trandafir )

b ) „ Gheorghiţă era un flăcău sprâncenat ş-avea ochii ei […] . Avea un chimir nou şi-i plăcea, vorbind, să-şi desfacă bondiţa înflorită şi să-şi cufunde palmele în chimir . ”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

c ) „ Acum iată că din codru şi Călin mirele iese , Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese . Îi foşnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii ,La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale , Care - i cade peste braţe, peste umerele goale .”

[ Mihai Eminescu – Călin (file din poveste ) ]

2 . Găsiţi pentru cuvintele date mai jos câte un atribut adjectival , atribut substantival genitival şi atribut substantival prepoziţional :Cuvinte date : clădire , copil , amintire .

3 . Alcătuiţi propoziţii în care substantivul propriu Sadoveanu să aibă funcţiile sintactice de atribut apoziţional, atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziţional.

4. Formulaţi enunţuri în care substantivul viaţă să fie termen regent pentru un atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziţional în acuzativ.

5. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele date mai jos la forma corespunzătoare :

11

Page 12: teste limba romana

În zilele … de … merg cu prietenii la ştrand . Acesta este situat în parcul … .Astfel putem respira aerul proaspăt al … şi admirăm florile … sădite de-a lungul aleilor .Cuvinte de utilizat : călduros, vară, oraş, parc, multicolor.Analizaţi cuvintele respective sintactic şi morfologic.

6 . Identificaţi şi analizaţi sintactic şi morfologic atributele adjectivale din textele de mai jos :

„ Copilăria mea era lăstunul Din cuibul prins sub streşini de colindă, Copilăria mea era cătunul De pe câmpii cu unduire lină

Acum sunt valul nesfârşit ce tună,Purtând pe spate ceruri schimbătoare . Sunt pasărea ce ţipă prin furtunăCu aripi arcuite peste mare .”

( Ion Pillat- Împlinire )

7. Identificaţi subiectele exprimate şi predicatele din versurile de laexerciţiul anterior şi faceţi analiza lor. Stabiliţi felul subiectelor neexprimate din versurile de la exerciţiul de mai sus .

8. Identificaţi şi analizaţi atributele adjectivale, substantivale, pronominale, adverbiale şi verbale din textele de mai jos.

a ) „ Comisul Ioniţă zâmbi fără veselie, în mustaţa-i tuşinată şi aspră pe când noi toţi cei de faţă, gospodari şi cărăuşi din Ţara – de – Sus , ne aşezăm în juru-i pe butuci şi pe proţapurile carălor, cu bărbiile înălţate şi cu ochii rotunzi . ” Ancuţa cea tânără sta în prag, rezemată de uşor […] ”

( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă )

b ) „ Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică Şi , plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică . Râul luciu se-nconvoaie sub copaci ca un balaurCe în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur. ”

12

Page 13: teste limba romana

( Vasile Alecsandri – Malul Siretului )

c ) „ Din lada mirosind a molii şi-a parfum a scos o rochie din tinereţea ei bunica .…………………………………………….Revede balul cel dintâi bătrâna , Îşi recunoaşte rochia de fatăŞi-i tremură pe-atlazul rece mâna De-nduioşare multă-nfiorată.”

( Magda Isanos- Rochia )

d ) „ Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate , Gătite toate –n rochi de bal , De vântul serii sărutate , De vântul serii sărutate , Scăldate-n razele de sus , ”

( Alexandru Macedonski – Valţul rozelor )

9. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos .

Intenţia de a citi romanul preferat s-a materializat.A citi este o activitate plăcută pentru foarte mulţi elevi.Dorinţa mea este de a citi cât mai multe cărţi. El poate citi în limba engleză ca un vorbitor nativ al acestei limbi.Copilul se teme a recunoaşte eşecul suferit în urma examenului de admitere.

În zilele ploioase e bine de dormit .Revista este de citit.Sora mea are de citit astăzi 300 de pagini pentru concursul de mâine.Articolul de citit este în ziarul Gândul .

Se aude cântând .Activitatea cântând este mai plăcută . Noi mergem în excursie cântând .Din depărtare am auzit cântând .

13

Page 14: teste limba romana

COMPLEMENTULComplementul direct

1. a ) Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens. Selectaţi aceste cuvinte din cele date mai jos:

Elevii îşi scriu … şi le arată profesorului .Profesorul corectează … elevilor şi le îndreptă … .Mama cumpără copiilor … şi - … sfătuieşte să le mănânce după ce au consumat alte … .Ei nu pot … desertul înaintea altor alimente .Maria a felicitat –o pe … cu ocazia zilei de naştere şi i-a dăruit un … de trandafir .

Cuvinte de folosit: temă, a consuma, greşeală, caiet, ei, aliment, coleg , buchet, prăjitură.

b ) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele utilizate mai sus.

2. Analizaţi sintactic şi morfologic complementele directe din textul de mai jos:

„ Du răspuns Măriei sale, că laude şi îngroziri de aste am mai auzit noi, şi tot nu ne-am spăriet. Mai bine Măria sa şi - ar căuta de drum şi-ar da pace unor oameni care nu i-au făcut nimic. Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu una , cu două, măcar că nu sunt în ea nici averi, nici merinde. Tot ce-i putem da este praful din puşce, pre care i-l vom trimite noi de pe ziduri, fără să se mai ostenească să vie înăuntru . ”

( Costache Negruzzi – Sobieski şi românii )

3. Alcătuiţi propoziţii în care complementul direct să fie exprimat prin substantiv, adjectiv substantivizat, pronume personale, de politeţe, demonstrative şi posesive, numerale cardinale, ordinale şi colective cu valoare substantivală, verbe la modurile infinitiv, gerunziu şi supin.

14

Page 15: teste limba romana

4. Construiţi propoziţii în care cuvintele : problemă, ele , mamă, a iubi, nepoţi, candidaţi , cel de- al doilea , amândoi , ai mei , să aibă funcţia sintactică de complement direct . 5. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a explica să aibă funcţiile sintactice de subiect , atribut , nume predicativ şi complement direct.

6. Formulaţi propoziţii în care verbul a cânta utilizat la moduri nepersonale să aibă funcţia sintactică de complement direct .

15

Page 16: teste limba romana

Complementul indirect

1. Alcătuiţi propoziţii în care substantivele prietenă şi copil să aibă funcţia sintactică de complement indirect în D şi Ac.

2. Subliniaţi complementele indirecte din textele de mai jos , apoi precizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă şi unde este posibil şi cazul:

a ) „ Coniţă ! uite Ionel ! vrea să-mi răstoarne maşina ! …”………………………………………………………..Mamei îi trece, iar eu, după ce am luat dulceaţă, mă pregătesc să sorb din cafea …”………………………………………………………………………………...- Vai de mine ! la noi se fumează … . Bărbatu-meu fumează … şi … dumnealui … mi se pare că-i cam place .”……………………………………………………………………………….[….] mă salută milităreşte , ca orice soldat care cere unui ţivil să-i împrumute foc .”

(I. L. Caragiale - Vizită …)

b ) „ Crudul Alexandru – Vodă nu întârzie a se înspăimânta de acel mare nume al banului Mihai .”………………………………………………………………………………..Sosind la locul unde trebuia a priimi moartea, gâdea, cu satârul în mână, cu inima crudă, cu ochii sângeroşi, se apropie de osândit.”

( Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazul )

c ) „Gârlei în care se înecase vrednica lui căţea îi dete numele de Moldova .”( Dragoş –Vodă )

3. Analizaţi sintactic şi morfologic complementele directe şi indirecte din textele următoare :

a ) „ Vezi de ţesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, şi-i întăreşte cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârşit . Facem cu domnu Toma toate

16

Page 17: teste limba romana

socotelile şi-i plătim cinstit, mulţumindu-i frumos. Plătim preoţilor, oamenilor care s-au ostenit şi tuturora . Pe urmă, stăm şi ne hodinim trei zile , după care facem parastasul întâi tatălui tău .”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

b ) „ Şi apoi părintele judeca : popa face treaba satului, iar satul să îngrijească de traista popii .”

„ După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândirilor chip vieţuitor cât este de ticăloasă viaţa unui om peritor de foame şi a dat credincioşilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înţeleaptă … ”

( Ioan Slavici – Popa Tanda )

c ) „ Parcă dumitale ţi-i frică noaptea ? Văd că ai baltag .”……………………………………………………………………………- Arată-mi şi mie acel baltag . Poftesc să-l văd. Are şi Gheorghiţă , flăcăul meu , unul , alcătuit la fel.Bogza rânji nu cu voie bună şi trecu femeii baltagul prin latura mesei. ………………………………………………………………………………- […] Eu cred aşa , domnu Calistrat , că soţul meu umbla singur la deal pe drumul Stânişoarei şi se gândea la oile lui . Poate se gândea şi la mine . Eu n-am fost de faţă , dar ştiu . Mi-a spus Lipan , cât am stat cu dânsul , atâtea nopţi, în râpă . - Ce ţi-a spus ? râse Bogza . - Mi-a spus cum a fost … ”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

17

Page 18: teste limba romana

Complementul circumstanţial de loc

1. Precizaţi ce funcţie sintactică au cuvintele scrise diferit şi ce părţi de vorbire reprezintă acestea:

Tata merge de acasă până la firmă cu maşina .Noi locuim în centrul oraşului şi de la serviciu până acasă mergem pe jos.În această vară am fost la Călimăneşti la nişte vechi prieteni .Colegii mei merg la bibliotecă pentru că acolo vor găsi cărţile recomandate de profesorul de limba română. În faţa primăriei, edilii oraşului au ridicat un monument în memoria eroilor căzuţi în luptele pentru apărarea teritoriilor româneşti. La sfârşit de sătămână tata merge la pescuit împreună cu alţi pescari.

2. Formulaţi opt propoziţii în care complementele circumstanţiale de loc să fie exprimat prin adverbe de loc.

3. Alcătuiţi opt propoziţii în care complementele circumstanţiale de loc să fie exprimate prin substantive cu prepoziţii în cazurile Ac. şi G.

4. Identificaţi complementele circumstanţiale de loc şi precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate:

Ajungând la ai mei, m-am bucurat nespus când i-am revăzut şi am rămas la ei două săptămâni.În jurul celor doi s-au aşezat toţi oaspeţii. În weekend îmi place să merg la pescuit. Acolo vin toţi pasionaţii acestei activităţi.

5. Identificaţi şi analizaţi complementele circumstanţiale de loc din textele de mai jos.:

a ) „ –Domnule, strigau, domnule un câine turbat”Numaidecât se ivi din târlă un om voinic şi mustăcios cu o nuia în mână… .

- Unde ?- Uite-l acolo, domnule …şi copiii arătau cu mâinile întinse spre el .

18

Page 19: teste limba romana

Învăţătorul se uită de departe la el .”( Vasile Voiculescu – Ciobănilă )

b ) „ Ceilalţi se adunaseră în spatele lui, afară de Ismail , care robotea în bucătărie , silindu-se să pregătească o cină fără miros de cânepă şi de vopsele, în cinstea noului venit.

( Radu Tudoran – Toate pânzele sus )

c ) „ S-a dus furtuna-n zări ş-acum se-ntrec miresmele-n putere:Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie .”

( Dimitrie Anghel- După ploaie )

d ) „ De după dealuri arse şi trudite , Înalţă creste albe nori de plumb .S-adună –n iarbă umbre încâlcite Şi , aspru geme vântul prin porumb.

Câmpia de paragină şi scrum ,Întinde braţe lungi de colb în drum .Apoi îşi strânge sufletu-n păduri, Căscând în râpi dogoritoare guri…

Dar norii sterpi coboară-n depărtare .Şi abia vibrează dincolo de zare Un tunet lung , cu prăbuşiri de stâncă…Iar soarele s-arată alb şi mat.”

( Otilia Cazimir – Iulie )

e ) „ Vină încoace , Gheorghiţă, vorbi ea trezită din nou de griji multe.”( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

19

Page 20: teste limba romana

Complementul circumstanţial de timp

1. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor scrise diferit din enunţurile de mai jos şi arătaţi prin ce se exprimă:

În pauză elevii repetă lecţiile şi-şi clarifică anumite lucruri neînţelese. De dimineaţă a început ploaia care a durat până seara. În fiecare vară mergem la munte sau la mare pentru a ne odihni. Elevii nu întârzie niciodată la ore . Ei intră în clasă înaintea profesorilor. După examene am plecat să mă relaxez într-o tabără de la munte. Înainte de a lua medicamentele trebuie să mâncăm. Zilnic merg pe jos pentru a-mi menţine silueta şi sănătatea .În preajma sărbătorilor toţi cetăţenii se aprovizionează cu diverse alimente. Croşetând, te poţi relaxa . Venind spre şcoală, am întâlnit o veche prietenă. Cântăreţului de pe scenă i-a plăcut muzica de mic. Din copilărie mi-am petrecut vacanţele la ţară la bunici .

2. Alcătuiţi opt propoziţii în care complementul circumstanţial de timp să fie exprimat prin adverbe de timp .

3. Formulaţi opt propoziţii în care complementele circumstanţiale de timp să fie exprimate prin substantive cu prepoziţii în cazurile Ac. şi G., verbe la infinitiv şi gerunziu , pronume în cazurile G. şi Ac. şi numerale cardinale , ordinale şi colective cu valoare substantivală în aceleaşi cazuri cu prepoziţii.

4. În funcţie de context, alegeţi forma corectă din paranteză.( Odată / o dată ) îmi plăceau foarte mult portocalele .Pentru astăzi am citit lecţia ( o dată / odată ) .Am decis să ne întâlnim la ( o dată / odată ) convenabilă pentru amândoi . El citeşte ( întruna / într-una ) , dar nu reţine nimic .( Într- una / întruna ) din zile vom reveni asupra discuţiei de astăzi.Astăzi colega mea n-a răspuns ( niciodată / nici o dată ) .( Niciodată / nici o dată ) nu am suferit de foame .( Câteodată / câte o dată ) îmi amintesc de zilele petrecute la bunici .Fiecare copil va ieşi la tablă ( câteodată / câte o dată ) .( De mult / demult )aşteptam sărbătorile de iarnă cu mari emoţii . Te aştept ( de mult / demult ) şi aproape mi-am pierdut răbdarea .

20

Page 21: teste limba romana

5. Identificaţi complementele circumstanţiale de timp din enunţurile de mai jos şi precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate :a ) „ Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau prin părţile noastre pe când începusem şi eu drăgăliţă – Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei …”

( Ion Creangă – Amintiri din copilărie )

b ) „ În trenul acesta, încă înainte de a ajunge în inima Ţării Moţilor , am văzut două lucruri minunate. Am văzut o femeie mâncând un măr, şi felul cum moţii privesc munţii. Pe urmă n-am mai văzut nimic atât de adânc, de revelator .”

( Geo Bogza – Ţara de piatră )

c ) „ Cândva câinele şi pisica trăiau ca fraţii. Iar acum n-o poate suferi pe pisică , o urmăreşte la tot pasul, latră la ea şi încearcă s-o încolţească . De ce ?... Odată stăpânul a chemat câinele şi pisica şi le-a zis :

- Fiţi cu ochii în patru ! Păziţi-mi averea , căci vedeţi şi singuri că s-au înmulţit hoţii , iar şoarecii au umplut pivniţele .

- O păzim noi , nu te teme , a mieunat pisica, dar ce vom avea din asta ? - O să vă hrănesc , a răspuns stăpânul .- Cu ce ? a întrebat câinele nerăbdător.- Dimineaţa cu carne fiartă , iar seara cu carne prăjită .”

( Câinele şi pisica – Poveste populară )

d ) „ În 1912 tata a fost mutat cu garnizoana la Cernavodă. Am rămas acolo doi ani .”

( Mircea Eliade – Cele dintâi lecturi )

e ) „ În acel timp de chin şi de jale, strălucea peste Olt, în Craiova, un bărbat ales şi vestit şi lăudat prin frumuseţea trupului său, prin virtuţile lui alese şi feliurite …”

……………………………………………………………………………..Sosind în locul unde trebuia a priimi moartea , gâdea , cu satârul în mână cu inima crudă, cu ochii sângeroşi , se apropie de osândit .”

( Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazul )

6. Analizaţi complementele circumstanţiale de timp din textele date mai jos :

21

Page 22: teste limba romana

a ) „ Într-o toamnă aurie am auzit multe poveşti la Hanul Ancuţei. Dar asta s-a întâmplat într-o depărtată vreme, demult, în anul când au căzut de Sântilie ploi năprasnice şi spuneau oamenii că ar fi văzut balaur negru în nouri , deasupra puhoaielor Moldovei .”( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă )

b ) „ D . Lefter , până adineauri , habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă lotăriile . D . Lefter sare să deschidă, bănuind în gând : „ Hait! Iar ne cheamă deseară la serviciu extraordinar turbatul ( turbatul e şeful ) să ne canonească până la miezul nopţii … ”

( I .L. Caragiale – Două loturi )

22

Page 23: teste limba romana

Complementul circumstanţial de mod

1. În locul punctelor puneţi cuvintele corespunzătoare ca sens dintre cuvintele date mai jos:

Atunci când elevii gândesc …ei răspund …la toate întrebările puse de profesori.Maria vorbeşte …ca un vorbitor nativ al acestei limbi.Ea a studiat … această disciplină pentru că doreşte să se înscrie la un liceu de profil.Ileana nu se teme … de un posibil insucces .De două zile vântul suflă … , încât duce cu el tot ce întâlneşte în cale .Ionel este mai liniştit … este colegul său, Marius .Ei merg … la şcoală şi intră … în clasă pentru a mai repeta lecţiile .În sesiune studenţii studiază … pentru a lua toate examenele cu note mari .Mama citeşte … muzică . Şi eu procedez … când citesc sau lucrez.

Cuvinte de folosit : îndeajuns, corect, englezeşte, temeinic, deloc, tare, decât, împreună, repede, înzecit, ascultând, astfel .

2. Alcătuiţi şase propoziţii în care complementul circumstanţial de mod să fie exprimat prin adverbe de mod .

3. Formulaţi şase propoziţii în care complementele circumstanţiale de mod să fie exprimate prin substantiv în cazul Ac. cu prepoziţii, substantiv în cazul D. cu prepoziţii, pronume în cazul Ac. cu prepoziţii, numeral în cazul Ac . cu prepoziţii, verb la modul infinitiv şi verb la modul gerunziu.

4. Identificaţi şi analizaţi complementele circumstaţiale de mod din textele de mai jos :

a ) „ – Vino, măi, mai iute, îi zisei eu nerăbdător. - Lasă, că vă ajung eu, răspunse el zâmbind .

…………………………………………………………………………….......

23

Page 24: teste limba romana

Budulea cel cu fluierul în şerpar venea toate vinerile şi ne aducea câte ceva de acasă . El pleca de joi şi venea încet , întotdeauna cu traista plină . ………………………………………………………………………………...D-nul profesor Wondracek a sărit mânios, fiindcă Huţu s-a ridicat şi-a zis: ”( Ioan Slavici – Budulea Taichii )

b ) „ Gheorghiţă, vorbi cu mirare femeia, mi se pare că pe baltag e scris sânge şi acesta-i omul care a lovit pe tatu- tău .”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

c ) „ Vreun an de zile a dus-o părintele Trandafir cu sfatul. Oamenii ascultau bucuros ; le plăcea să stea de vorbă cu popa şi chiar se prindeau de sfaturi. „

( Ioan Slavici – Popa Tanda )

d ) „ Când au ostenit bine chivuţele , a plecat şi d. Lefter , destul de ostenit şi dumnealui , şi cu capul gol , de degrab ' ce-i era – şi chivuţele după el : „

( I. L. Caragiale – Două loturi )

e ) „ Afară suflă vântul şi ploaia bate- geamuri , Şi nori sporesc pe boltă ca zdrenţuite flamuri , Mor macii-n lac de sânge pe margini de răzoare , Şi plânge firav cimbrul şi gingaşa cicoare , Sălbatica răsură aprinsă –n crâng ca focul Pe vânt împrăştiată îşi plânge dus norocul .”

( Barbu Fundoianu – Augur de toamnă )

f ) „ Ridică piciorul , o păşeşte dispreţuitor şi trece , măreţ , mai departe. Broscuţei nu-i vine să creadă. Mai stă aşa câteva clipe . ”

( Emil Gârleanu – Mărinimie )

g ) „ Sus pe culme bradul verde Sub zăpada albicioasă Printre negură se pierde Ca o fantasmă geroasă ,

Şi priveşte cu- ntristare Cum, se plimbă prin răstoace Iarna pe un urs călare , Iarna cu şapte cojoace .”

( Vasile Alecsandri – Bradul )

24

Page 25: teste limba romana

TEST – GRILĂPărţile secundare de propoziţie

1. În propoziţia „ Explicaţiile profesorului ne sunt foarte utile .” , atributul este :

a) substantival genitivalb) substantival prepoziţionalc) pronominal

2. În propoziţiile „ Părinţii mei trăiesc la ţară ”. şi „ Casa alor mei este aşezată în centrul comunei .” cuvintele subliniate sunt:

a) atribut adjectival , atribut pronominalb) atribut pronominal , atribut adjectivalc) atribut adjectival , atribut adjectival

3. În propoziţiile „ Oamenii de la ţară sunt mai credincioşi .” , „ Această femeie pare de la ţară .” şi „ Ei veneau de la ţară .” cuvintele subliniate sunt :

a) nume predicativ, complement circumstanţial de loc, atribut substantival prepoziţional

b) nume predicativ, complement circumstanţial de loc, atribut substantival prepoziţional

c) atribut substantival prepoziţional , nume predicativ , complement circumstanţial de loc

4. În propoziţiile „ Venea cântând . ” şi „ Lucrul cântând este mai plăcut .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :

a) atribut verbal , complement circumstanţial de mod b) atribut adjectival, complement circumstanţial de modc) complement circumstanţial de mod , atribut verbal

5.În propoziţiile „ Mama a plecat fără a spune un cuvânt . ” , „ Mama şi-a dat seama de nota obţinută până a-i spune eu .” şi „Intenţia de a spune

25

Page 26: teste limba romana

totul a avut-o de la început .” cuvintele subliniate au , în ordine, funcţia sintactică de :

a) atribut verbal , complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de mod

b) complement circumstanţial de mod , complement circumstanţial de timp, atribut verbal

c) complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de mod , atribut verbal

6. Cuvintele subliniate din propoziţiile „ Mă tem a spune gândurile mele .” , „Eu nu pot spune gândurile mele . ” şi „ Ea ascultă fără a spune un cuvânt .” au în ordine funcţiile sintactice:

a) complement indirect, complement circumstanţial de mod , complement direct

b) complement indirect , complement direct , complement circumstanţial de mod

c) complement circumstanţial de mod , complement indirect , complement direct

7. În propoziţiile „ Am auzit ura! ” şi „ Strigătul ura ! a răsunat pe holurile liceului .” cuvântul subliniat este :

a) complement direct , atribut interjecţionalb) atribut interjecţional , complement directc) complement indirect , atribut interjecţional

8. În propoziţiile „ Clădirea de acolo este sediul Parlamentului României .” şi „ Specialistul a venit de acolo cu o experienţă nouă în domeniul practicat .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :

a) complement circumstanţial de loc , complement circumstanţial de mod

b) atribut adverbial, complement circumstanţial de locc) complement circumstanţial de loc, atribut adverbial

9. Cuvintele subliniate au în propoziţiile „ Am comandat un tort pentru cei doi . ” , „ Am ajuns la şcoală după cei doi . ” şi „ Am răspuns ca cei doi .” următoarele funcţii sintactice :

a) complement indirect, complement circumstanţial de mod , complement circumstanţial de timp

b) complement indirect , complement circumstanţial de timp , complement circumstanţial de mod

26

Page 27: teste limba romana

c) complement circumstanţial de timp , complement indirect , complement circumstanţial de mod

10. În propoziţiile „ Ieri m-am apucat de tradus un text . ” şi „ Pentru textul de tradus am nevoie de un dicţionar mai mare . ” cuvintele subliniate au , în ordine , funcţia sintactică de :

a) complement indirect, atribut verbalb) atribut verbal , complement directc) atribut verbal , complement indirect

TEST – GRILĂPărţile de propoziţie

1. În propoziţiile „ S-a auzit strigând . ” , „ Am auzit strigând .” , „ Te-ai salvat strigând după ajutor . ” şi „ La tot pasul întâlneşti bătrâni strigând după ajutor .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :

a) subiect , complement direct , complement circumstanţial de mod , atribut verbal

b) complement direct , complement circumstanţial de mod , atribut verbal , subiect

c) subiect, atribut verbal , complement circumstanţial de mod , complement direct

2. În propoziţiile „ Colegul meu este totdeauna împotriva celorlalţi .” , „ El s-a manifestat împotriva celorlalţi .” şi „ Atitudinea împotriva celorlaţi i-a adus dezaprobarea tuturor . ” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :

a) complement circumstanţial de mod , nume predicativ, atribut pronominal prepoziţional

b) atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ , complement circumstanţial de mod

c) nume predicativ , complement circumstanţial de mod , atribut pronominal prepoziţional

3. În propoziţiile „ A învăţa este datoria elevilor .” , „ Datoria elevilor este de a învăţa .” , „ Unii elevi nu ştiu a învăţa .” şi „ Andreea s-a gândit a învăţa limba germană .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :

27

Page 28: teste limba romana

a) subiect, nume predicativ , complement direct , complement indirectb) complement direct , nume predicativ , complement indirect, subiectc) complement indirect , complement direct , subiect , nume predicativ

4. În propoziţiile „ Este vai de noi.” , „ Deodată s-a auzit vai !” şi „De undeva , din camera alăturată am auzit vai !” cuvântul vai are funcţia sintactică de :

a) nume predicativ, complement direct , subiectb) nume predicativ , subiect , complement directc) complement direct , subiect , nume predicativ

5. În propoziţiile „ Mama a cumpărat cadoul pentru mine .” , „ Cadoul pentru mine îl cumpărase de vreo două săptămâni .” şi „ Cadoul cumpărat de mama este pentru mine . ” cuvintele subliniate sunt :

a) complement indirect , atribut pronominal , nume predicativb) atribut pronominal , nume predicativ , complement indirectc) nume predicativ , atribut pronominal , complement indirect

6. În propoziţiile „ Mă pregătesc de redactat un referat .” , „ Referatul de redactat se referă la educaţia morală a tinerei generaţii .” şi „Acest text este de redactat . ” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :

a) atribut verbal , complement indirect , nume predicativb) complement indirect , atribut verbal , nume predicativc) nume predicativ , complement indirect , atribut verbal

7. Cuvântul ziua are în propoziţiile : „ Ziua lucrăm şi noaptea ne odihnim.”, „ Ziua aceasta se arată frumoasă.” şi „ Aceasta este ziua aşteptată de mine. ” următoarele funcţii sintactice :

a) complement circumstanţial de timp , subiect , nume predicativ b) subiect , nume predicativ, complement circumstanţial de timpc) nume predicativ , subiect , complement circumstanţial de timp

8. În propoziţiile : „ El pare bolnav.” , „ Sunt doi ani de la inaugurarea acestui edificiu. ” şi „Copiii sunt neatenţi. ” predicatele sunt în ordine :

a) nominal, nominal , verbalb) nominal , verbal , nominalc) verbal , nominal, nominal

28

Page 29: teste limba romana

9. În propoziţia „ Tânărul acesta este apt pentru înscrierea la un liceu sportiv.” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :

a) complement directb) complement indirectc) complement circumstanţial de mod

10. În enunţul „ Copilul se împiedică şi deodată , zdronc ! pe ciment .” al doilea predicat se exprimă prin:

a) verb predicativb) verb copulativ şi nume predicativc) interjecţie predicativă

Test –grilă (Părţile principale de propoziţie )1b) , 2 a): c), 3 a), 4 a) , 5 c): b), 6 b), 7 b): b) 8 a) , 9 a) , 10 b).

Test – grilă (Părţile secundare de propoziţie )1a), 2a), 3c), 4c), 5b), 6b), 7a), 8b), 9b, 10a.

Test – grilă (Părţile de propoziţie )1a), 2c), 3a), 4b), 5a), 6b), 7a), 8b) 9b, !0c).

29

Page 30: teste limba romana

SINTAXA FRAZEI

1. Împărţiţi frazele de mai jos în propoziţii arătând : felul predicatelor,elementele de relaţie , felul propoziţiilor.

a ) „ Căprioara îl linge şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului .”

( Emil Gârleanu – Căprioara )

b ) „ Huţu o cunoştea şi s-a dus să-i sărute mâna , dar ea n-a primit, ci i-a zis că s-a făcut mare şi s-a uitat la el .”

( Ioan Slavici –Budulea Taichii )

c ) „ Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcaului venise de mult încă. ”

( Emil Gârleanu – Căprioara )

d) „Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maioraşul, îl scuipă, să nu-l deoache , şi-l lasă jos. ”

( I. L. Caragiale – Vizită… )

e ) „ El a pus sabia în teacă, salută milităreşte şi merge într-un colţ al salonului unde, pe două mese, pe canapele, pe foteluri şi pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării .”

( I .L. Caragiale – Vizită …)

2. Delimitaţi frazele de mai jos în propoziţii, stabiliţi felul propoziţiilor şi al elementelor de relaţie din frază:

a ) „ Cum ajunse acasă, se duse încruntat la căsuţa vitelor şi alese la o parte doi căluţi pagi, care se împărecheau bine la umblet şi erau mai buni la ham. ”

(Mihail Sadoveanu- Baltagul)

30

Page 31: teste limba romana

b ) „ După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândirilor chip vieţuitor cât este de ticăloasă viaţa unui om peritor de foame, şi a dat credincioşilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înţeleaptă, cum ei ar trebui să lucreze în primăvară , în vară, în toamnă şi în iarnă.

( Ioan Slavici – Popa Tanda )

c ) „ Budulea s-a gândit dar să vie ca să-l ieie pe Huţu şi să-l ducă acasă , dar să nu-i spuie nimic, pentru ca să vadă ce zice .”

( Ioan Slavici – Budulea Taichii )

d ) „ Ş-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi şi cu pumnii în cap şi să tropăie din picioare, făcând aşa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forţei publice ca să scape de d. Lefter..”

( I.L.Caragiale – Două loturi )

e ) „ Hassan, de mirare, e negru – pământ ;Nu ştie de-i vis , ori aieve-i ,El vede cum zboară flăcăii Sucevei, El vede ghiaurul că-i suflet de vânt Şi-faţă-i puterile turcilor sunt Tăriile plevei.”

( George Coşbuc – Paşa Hassan )

f ) „ Celor care s-au arătat interesaţi de sfaturile mele , le-am spus că , înainte de toate , trebuie să asculte foarte multe emisiuni , de toate felurile , ca să constate ei înşişi dacă îi atrage acest fel de comunicare .”

( Paul Grigoriu – Cristina Ambrozie , Preluaţi ştafeta de la Paul Grigoriu, în revista Cutezătorii , nr. 11, 2007 )

31

Page 32: teste limba romana

32